USAMV – BUCURESTI

Facultatea: MANAGEMENT INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI

DEZVLOLTARE RURALA

Specializarea: INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

Disciplina: MANAGEMENTUL PRODUCTIEI

Autori: prof dr Draghici Manea, conf dr Valentina Tudor, asistent dr Raluca Necula

Tema proiectului de an:

INTOCMIREA PLANULUI ANUAL DE PRODUCTIE

IN EXPLOATATIA AGRICOLA “SC.CHEMINOVA.SRL”

Student:

Grupa: 8302

Anul univ 2012 – 2013

Facultatea de MANAGEMENT

Specializarea: INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

Tema:
INTOCMIREA PLANULUI ANUAL DE PRODUCTIE
IN EXPLOATATIA AGRICOLA
“SC.CHEMINOVA.SRL”

Anul univ 2012 – 2013

 CUPRINS:

Introducere

CAPITOLUL I : Date privind exploatatia Agricola “SC.CHEMINOVA.SRL”

1.1 Denumire, statut juridic, asezare administrativa

1.2 Conditii naturale : asezare geografica, tipul de clima si sol
1.3 Suprafete pe categorii de folosinta la 1 ianuarie 2013
1.4 Doatarea exploatatiei: tractoare, masini, forta de munca
1.5 Culturi posibile in exploatia agricola
1.6 Fisele tehnologice CADRU ale culturilor ( Anexa 1)

CAPITOLUL II : Stabilirea elementelor tehnice ale proiectului

2.1 Culturi ce vor fi calculate in anul de plan

2.2 Amplasarea culturilor in anul anterior anului plan, anul de plan si in anul urmator
anului de plan

2.3 Calcularea dimensiunii ( UDE) a fermei

CAPITOLUL III : Stabilirea planului annual de cultura si a necesarului de zile norma

si materiale

3.1 Stabilirea necesarului de zile norma manual si a necesarului de lucratori

3.2 Stabilirea necesarului de zile norma mecanizat si a necesarului de tractoare

3.3 Stabilirea necesarului de material ( Anexa 2)

CAPITOLUL IV: Stabilirea costurilor pe culture si exploatatie

4.1 Stabilirea planului de cultura

4.2 Evaluarea preturilor si atrifelor ce vor fi utlizate in Planul exploatatiei

4.3 Repartizarea cheltuielilor comune si generale pe culturi

4.4 Centralizatorul fondului de salarizare( manual)

4.5 Centralizatorul fondului de salarizare mecanizatori

4.6 Planul operativ la cultura de Grau pe luna iulie

4.7 Planul operativ pentru cultura de Grau in luna august

CAPITOLUL V : Memoriu justificativ

Introducere

Intocmirea planului anual in cadrul unei ferme de productie este necesara, in primul rand
pentru cuantificarea evolutiei sau involutiei unor fenomene de natura economica, sociala sau
climatica, ceea ce determina in mod direct modul de functionare al exploatatiei.

Este important, deasemenea, sa cunoastem cerintele pe care cultura le impune: alegerea unei
zone cu un climat corespunzator, cu soluri si precipitatii medii anuale prielnice dezvoltarii
normale a culturii.

Cunoasterea costurilor,a necesarului de materii si materiale, ajuta la anticiparea unor rezulate

planificate si astfel exploatatia isi va putea asigura functionalitatea in conditii optime.

Capitolul 1. Date privind exploatatia Agricola “SC.CHEMINOVA.SRL”

1.1 Denumire, statut juridic, asezare administrativa

Denumire: SC.CHEMINOVA.SRL

Statut juridic: SRL( Societate cu raspundere limitata)

Asezare adminsitrativa: Municipiul Targoviste, judetul Dambovita

1.2 Conditii naturale : asezare geografica, tipul de clima si sol

Asezare geografica: comuna Produlesti, judetul Dambovita

Tipul de clima: temperat- continental

Tipul de sol: cernoziom- cambic

Precipitatii medii anuale: 500 mm

Temperatura medie anuala: 12°C

Culturi predominante: porumb, grau, ovaz, orz, floarea-soarelui

1.3 Suprafete pe categorii de folosinta la 1 ianuarie 2013

Tabel nr. 1.3

Nr. Categoria
crt. ha %
1. Total teren 80 100
2. Agricol 79 98,75
din care :
2.1 arabil 70 87,5
2.2.vii si pepiniere viticole 3 3,75
2.3.pomi si pepiniere pomicole 1 1,25
2.4.pasuni 4 5
2.5.fanete 1 1,25
3. Neagricol 1 1,25
Constructii 0,2 0,25
curti si drumuri 0,4 0,5
ape,balti 0,2 0,25
rape , ravene 0,2 0,25
Exploatatia agricola: “SC.CHEMINOVA.SRL”

1.4 Doatarea exploatatiei: tractoare, masini, forta de munca

Tabel nr.1.4

An Starea de
Nr.crt Specificare Numar fabricatie functionare
Foarte
1 Tractoare U650 1 1998 buna
Foarte
2 Tractor L445 1 2001 buna
Foarte
3 Tractor A1800 1 2003 buna
Foarte
4 Tractor TIH 445 1 1998 buna
5 Plug 1 1996 Buna
6 Semanatoare 1 1999 Buna
Foarte
7 Combinator 1 2002 buna
Foarte
8 Remorca 2 2000 buna
Exploataia agricola “SC.CHEMINOVA.SRL”
Forta de munca: 15 angajati

1.5 Culturi posibile in exploatia agricola

Culturile alese pentru exploatatia agricola sunt urmatoarele:

 Grau

Graul prezinta unele cerinte fata de rotatie cum ar fi :

- ponderea insemnata a speciei in structura culturilor de camp ;
- cerinte deosebite fata de pregatirea solului si fata de epoca de semanat ;
- sensibilitatea mare a culturilor la imburuienare, la toate categoriile de buruieni ;
- capacitatea redusa de valorificare a fertilitatii naturale a solului datorita sistemului
radicular slab dezvoltat ;
- sensibilitate la un numar mare de boli foliare.
Fata de aceste multiple cerinte planta premergatoare pentru grau trebuie sa indeplineasca
unele conditii :
- sa elibereze terenul cat mai devreme ;
- sa lase terenul curat de buruieni, cu insusiri chimice si fizice imbunatatite, cu un
continut mare in substante organice si nutritive.
Cele mai bune premergatoare pentru grau sunt leguminoasele pentru boabe si furaj(
mazare, borceag, fasole, soia), rapita de toamna, coriandrul, mustarul, macul, inul, canepa,
cartofii de vara- toamna, sfecla, porumbul, floarea soarelui. Orice cultura cu recoltare
timpurie cu exceptia cerealelor paioase trebuie luate in considerare ca premergatoare
pentru graul de toamna. Culturile tarzii cele mai importante ca premergatoare pentru grau
sunt porumbul si floarea soarelui.
Porumbul pentru boabe este in general o premergatoare mediocra pentru grau deoarece in
general lasa solul sarac in apa si cu resturi vegetale. Desi mult timp floarea soarelui a fost
socotita o premergatoare rea pentru grau ultimele cercetari dovedesc contrariul :
- elibereaza terenul inaintea porumbului,
- il lasa mai curat de buruieni,
- solul se pregateste mai bine decat dupa porumb,
- nu sufera de boli comune graului.
Sunt neindicate ca premergatoare orzul, sorbul si iarba de Sudan (pentru ca lasa solul
sarac in apa), lucerna si monocultura mai mare de 2 ani.

 Porumb

Datorită particularităţilor biologice, porumbul nu este pretenţios faţă de planta premergătoare,

el putând fi cultivat mai mulţi ani pe acelaşi teren fără să se manifeste fenomenul de oboseală
a solului.
Porumbul dă totuşi producţii mari după diferite culturi cum sunt mazărea, soia, fasolea,
borceagurile, trifoiul etc.
Principala cultură după care se seamană porumbul este grâul de toamnă, acesta eliberează
terenul devreme, crânduse astfel condiţii pentru lucrările solului, combaterea buruienilor şi
acumulare nitraţiilor.
Producţii bune se obţin la porumb şi după prăşitoare; cartofi, sfeclă, floarea soarelui etc. Sunt
neindicate ca premergătoare pentru porumb sorgul, iarba de sudan, sau meiul.

Porumbul are cerinţe mai scăzute faţă de plantă premergătoare deoarece el valorifică şi
straturile mai profunde ale solului, este mai rezistent la secetă, reacţionează mai bine la
fertilizarea cu îngrăşăminte faţă de alte plante şi valorifică mai bine rezervele rămase de la
planta premergătoare.
Monocultura la porumb este des întâlnită, dacă dorim să avem producţii constant în fiecare an
atunci trebuie să se aplice îngrăşăminte minerale şi organice.
Este dovedit faptul că acolo unde se cultivă mulţii ani producţia de porumb scade, iar dacă
anul următor vom semăna porumbul după altă plantă producţia realizată va fi simţitor mai
mare.

 Orz

Are cerinte ridicate din cauza ca el este mai putin rustic decat graul.
- Foarte bune premergatoare : mazarea, rapita de toamna , inul pentru fibra, borceag
vara si primavara, fasolea, plante care se recolteaza timpuriu.
- Bune premergatoare : floarea soarelui, trifoi, cartoful timpuriu, soia.
- Mijlocii premergatoare : porumbul semi-timpuriu, cartoful semi-timpuriu, ovazul,
sfecla de zahar recoltata devreme.
- Necorespunzatoare premergatoare : porumb tardiv, soia, tarzie, sfecla de zahar
recoltata dupa 10 octombrie.
Pentru orzoaica de toamna se excepteaza mazarea, soia, fasolea, ca premergatoare
deoarece s-ar obtine boabe in continut mare de substante proteice.

 Floarea- soarelui

Floarea soarelui este pretenţioasă faţă de rotaţie datorită sensibilităţii la boli şi dăunători şi
consumul mare de apă şi substanţe nutritive. Nu trebuie să revină pe acelaşi teren mai
devreme de 6 ani, iar monocultura este exclusă, ea ducând la înmulţirea atacului de boli
(putregaiul alb- Sclerotina sclerotiorum, putregaiul cenuşiu- Botrytis cinerea, mana-
Plasmopara heliannthi), a plantelor parazitare (lupoaie- orobanche cumana) şi a dăunătorilor
(gărgăriţa porumbului- Tanimecus dilaticolis, viermi sârmă- Agriotes sp.).
Pe măsură ce se reduce numărul de ani în care floarea soarelui revine pe acelaşi teren creşte
frecvenţa atacului de mană şi scade producţia de seminţe.
Floarea soarelui este o bună premergătoare pentru culturile de primăvară, dar şi pentru cele de
toamnă, dacă se recoltează mai timpuriu.

De asemenea, trebuie evitate ca premergătoare sau postmergătoare plantele parazitare de

lupoaie (tutunul şi cânepa) şi plantele atacate de boli comune (soia, fasolea, inul şi rapiţa). Nu
sunt indicate nici plantele mari consumatoare de apă cu înrădăcinare profundă (lucernă,
sparceta, sorgul, iarba de Sudan, sfecla pentru zahăr).
Cele mai bune premergătoare pentru floarea soarelui sunt plantele care eliberează terenul
devreme, oferind posibilitatea ca prin lucrările solului să se acumuleze şi să se păstreze în sol
o cantitate cât mai mare de apă. De regulă, cerealele păioase şi în primul rând grâul de toamnă
constituie premergătoare pentru floarea-soarelui, dar ea se cultivă cu bune rezultate şi după
porumb.

1.6 Fisele tehnologice CADRU ale culturilor ( Anexa 1)

Capitolul 2. Stabilirea elementelor tehnice ale proiectului

2.1 Culturi ce vor fi calculate in anul de plan

Tabel nr. 2.1

Nr. Cultura An precedent An de plan An urmator

crt. Ha % ha % ha %
1 Grau 20 16 22 17,6 24 19,2
2 Porumb 30 24 30 24 30 24
3 Orz 18 14,4 18 14,4 16 12,8
4 Floarea-soarelui 12 9,6 10 8 10 8

Total 80 80 80
Exploatatia agricola “SC.CHEMINOVA.SRL”

2.2 Amplasarea culturilor in anul anterior anului plan, anul de plan si in anul urmator
anului de plan

Amplasarea culturilor
Anul precedent anului de plan : 2012

Sola 1 Sola 2 Sola 3 Sola 4

Grau 22 ha Porumb 30 ha Orz 18 ha FS 10 ha

Anul de plan: 2013

Sola 1 Sola 2 Sola 3 Sola 4

FS 10 ha Porumb 12 ha Grau 22 ha Orz 8 ha Porumb 18 ha Orz 10 ha
 Anul urmator anului de plan : 2014

Sola 10 Sola 2 Sola 3 Sola 4

Orz 10 ha Grau 12 ha FS 10 ha Porumb 12 ha Porumb 18 ha Grau 10 ha

2.3 Calcularea dimensiunii ( UDE) a fermei

Calculul pentru Grau: 0,280 x 22 = 6,16 UDE

Calculul pentru Porumb: 0,213 x 30 = 6,39 UDE

Calculul pentru Orz: 0,246 x 18 = 4,428 UDE

Calculul pentru Floarea-Soarelui: 0,173 x 10 = 1,73 UDE

Calculul dimensiunii UDE a fermei: 6,16 + 6,39 + 4,428 + 1,73 = 18, 708 UDE

Capitolul 3 Stabilirea planului anual de cultura si a necesarului de zile norma si

materiale

3.1 Stabilirea necesarului de zile norma manual si a necesarului de lucratori

Exploatatia
agricola…SC.CHEMINOVA.SRL……………

Tabel nr
Calculul necesarului de ZN manual pe luni si culturi 3.1

Nr. crt. Luna Total ZN din care ZN manual pe culturi

Expl Grau Porumb Orz FS
0 a 1 2 3 4 5
1 I - - - - -
2 II 4 2,2 - 1,8 -
3 III 3,3 - - - 3,3
4 IV 36,68 1,76 6,48 1,44 27
5 V 90,9 - 90,9 - -
6 VI 100,3 3,52 90,9 2,88 3
7 VII 12,02 7,7 - 4,32 -
8 VIII 36,78 11 - 21,78 4
9 IX 165,7 2,2 161,7 1,8 -
10 X 128,02 4,62 118,8 3,6 1
11 XI - - - - -
12 XII - - - - -
13 Total 577,7 33 468,78 37,54 38,3
Grafic nr. 3.1 - Calculul necesarului de lucratori

- Z.O. lucratori permanenti

Nr. Lucr. Z.O.
- Z.O. lucratori sezonieri

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Z.N. manual

Necesar lucratori

din care sezonieri

Zile lucratoare
posibile pe luni

Lucratori permananenti = 4+ 3,3 +36,68+42+ 42+ 12,03 + 36,78+ 42 +42 = 260,79

Lucratori sezonieri = 47,1 + 100,3 – 42 + 165,7 – 42 + 128,02 – 42 = 315,12

Conform tabelului de mai sus, se poate observa faptul ca, in cazul culturii de porumb,este
necesar cel ami mare numar de ZN manual, in timp ce la cultura de grau se inregistreaza cea
mai mica necessitate de ZN manual.

La nivelul intregii exploatatii se inregistreaza un total de 260,79 lucratori permanenti, in timp

ce numarul lucratorilor sezonoeri are o valoare de 315,12.
3.2 Stabilirea necesarului de zile norma mecanizat si a necesarului de tractoare

Calculul necesarului de ZN mecanizat pe luni si culturi Tabel

nr 3.2

Nr. Luna Total ZN expl. din care ZN mecanizat pe culturi

crt. Grau Porumb Orz FS
0 a 1 2 3 4 5
1 I - - - - -
2 II 1,047 1,047 - 0,789 -
3 III 3,205 - - - 3,205
4 IV 14,144 1,031 11,715 0,843 0,555
5 V 1,2 - 1,2 - -
6 VI 7,493 2,497 1,863 2,043 1,09
7 VII 11,911 6,718 - 5,193 -
8 VIII 6,889 1,435 - 1,957 3,497
9 IX 23,813 8,846 6,03 8,937 -
10 X 27,482 6,143 14,842 3,372 3,125
11 XI - - - - -
12 XII - - - - -
13 Total 97,973 27,717 35,65 23,134 11,472

Grafic nr.3.2. - Calculul necesarului de tractoare pentru formatia

de mecanizare a agriculturii
Nr. tractoare Z.N.-tractor - tractoare permanente
- tractoare imprumutate

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Z.N. tractor

Necesar tractoare

din care sezonieri

Zile lucratoare
posibile pe luni
Tractoare permanente = 1,836 + 3,205 + 14,144 + 1,2 + 7,49 + 11,911 + 6,88 = 46,66

Tractoare imprumutate = 3,81 + 7,48 = 11,29

Analizand tabelul de mai sus se poate constata faptul ca necesarul cel mai mare de ZN
mecanizat il detine cultura de porumb, in timp ce cultura de floarea- soarelui are cel mai mic
necesar de Zn mecanizat si anume 11,472.

Intreaga exploatatie are un necesar de tractoare permanente in valoare de 46, 66, si un

necesar de doar 11,29 tractoare imprumutate.

3.3 Stabilirea necesarului de material ( Anexa 2)

Capitolul 4 Stabilirea costurilor pe culture si exploatatie

4.1 Stabilirea planului de cultura

PLAN DE CULTURA Tabel nr 4.1

Nr. Cultura Productii Venituri Cheltuieli Profit

prod Prod pret Venit
crt. ha med Tot livrare tot cost prod ch tot
Kg/ha tone lei/kg mii lei lei/kg mii lei mii lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 Grau 22 3500 77 1,2 92,4 0,85 65,67 26,73
2 Porumb 30 4000 120 1 120 0,70 84,65 35,35
3 Orz 18 4000 72 1,1 79,2 0,83 59,764 19,436
4 Floarea-soarelui 10 1600 16 1,8 28,8 1,62 25,967 2,833
Total 80 285 320,4 236,05 84,349

Analizand tebelul de mai sus se poate observa faptul ca cele mai mari costuri de
productie sunt inregistrate de cultura florii-soarelui,iar cele mai mici sunt inregistrate de
porumb. Cu toate acestea profitul maxim se inregistreaza in urma culturii porumbului si are o
valoare de 35,35 mii lei.

Calcularea profitului dupa acordarea subventiilor, in valoare de 778,6 lei/ha:

 Pentru cultura de grau: Profit = 26730 + 778,6 x 22 = 26730 + 17129,2 =

43859,2 lei = 43,859 mii lei
 Pentru cultura de porumb: Profit = 35350 + 778,6 x 30 = 35350 + 23358 =
58708 lei = 58,70 mii lei
 Pentru cultura de orz : Profit = 19436 + 778,6 x 18 = 19436 + 14014,8 =
33450,8 lei = 33,45 mii lei
 Pentru cultura de floarea-soarelui: Profit = 2833+ 778,6 x 10 = 2833 + 7786 =
10619 lei = 10,61 mii lei
4.2 Evaluarea preturilor si tarifelor ce vor fi utlizate in Planul exploatatiei

Tabel 4.2
2013

Nr.crt Produse si UM Pret de Consum pe Obs

materiale achizitie ha limite
1 Azot kg 1,90 2,7 Porumb,orz, floarea-
soarelui
2 Potasiu Kg - - -
3 NPK Kg 2 100 Grau,porumb,orz,floarea-
soarelui
4 Felix Kg 2,8 4,5 Grau
5 Azotat de Kg 1,8 80 Grau
amoniu
6 Buctril universal L 93,49 1 Grau,porumb,orz
7 Cyflamid 5 EW L 0,63 3,840 Grau
8 Bisacaya 240 L 0,28 3,840 Grau
OD
9 Sfoara Kg 28,8 3,840 Grau,orz
10 LOSC-KVS L 6,5 2-3,4 Porumb
11 Mirage 45 EC L 99,2 - Orz,floarea-soarelui
12 Madalin Kg 1,9 4,5 Orz
13 Dithane M 45 Kg 36,86 3,84 Orz
14 Fastac 10 EC L 193,5 0,1 Orz
15 Arrow 240 EC L 194,7 0,9 Floarea-soarelui
16 Alert L 138,9 3,6 Floarea-soarelui
17 Apron XL 350 l 1302 3,6 Floarea-soarelui

4.3 Repartizarea cheltuielilor comune si generale pe culturi

Nr Cultura,activitatea Cheltuieli Cheltuieli Cheltuieli totale

crt directe indirecte ( %) ( %)
0 1 Ha 2 Ha 3 Ha 4
S S S
1 Grau 22 ha 2713,9 271,39 2985,29
59705,8 5970,58 65676,38
2 Porumb 30 ha 2565,2 256,52 2821,7
76956 7695,6 84651,6
3 Orz 18 ha 3018,4 301,84 3320,24
54331,2 5433,12 59764,32
4 Floarea soarelui 10 ha 2360,4 236,04 2596,77
23607 2360,7 25967,7
5 Total
214600 16080 206060
 25967.7

65676.38 Grau
Porumb
59764.32
Orz
Floarea-soarelui

84651.6

STRUCTURA CHELTUIELILOR TOTALE

Fig.4.3

Analizand structura cheltuielilor totale, se constata ca cele mai ridicate valori le-au inregistrat
cheltuielile pentru cultura de porumb, si anume 84.651,6 lei. La polul opus se situeaza cultura
de floarea-soarelui, inregistrand o valoare de 25967,7 lei.

4.4 CENTRALIZATORUL fondului de salarizare( manual)

Exploatatia agricola SC.CHEMINOVA.SRL

Nr.crt Luna Total fond Din care manual pe culturi

salarizare Grau 22 ha Porumb 30 ha Orz 18 ha FS 10 ha
0 a 1 2 3 4 5
1 I - - - - -
2 II 124 68,2 - 55,8 -
3 III 94,2 - - - 94,2
4 IV 1502,5 55 246,6 45 1155,9
5 V 3891,3 - 3891,3 - -
6 VI 4210,8 110 3891,3 90 119,5
7 VII 214,6 81,4 - 133,2 -
8 VIII 1377,2 521,4 - 711 144,8
9 IX 5941,6 48,4 5853,6 39,6 -
10 X 4498,3 101,2 4286,4 79,2 31,5
11 XI - - - - -
12 XII - - - - -
13 Total 21854,5 985,6 18169,2 1153,8 1545,9

Conform tabelului de mai sus putem observa faptul ca cele mai numeroase si mai costisitoare
lucrari manuale se inregistreaza in cadrul cuturii porumbului si au o valoare de 18169,2.

Tehnologia de cultivare a graului detine cele mai mici implicartii manuale si anume 985,6.
4.5 Centralizatorul fondului de salarizare mecanizatori

Exploatatia agricola SC.CHEMINOVA.SRL

Nr.crt Luna Total fond Din care mecanizate pe culturi

salarizare Grau 22 ha Porumb 30 ha Orz 18 ha FS 10 ha
0 a 1 2 3 4 5
1 I - - - - -
2 II 1592 895,4 - 696,6 -
3 III 3357,4 - - - 3357,4
4 IV 12498,8 750,2 11070,6 - 678
5 V 1596 - 1596 - -
6 VI 6412,72 1730,52 1859,1 1891,8 931,3
7 VII 17951,19 4803,99 - 13147,2 -
8 VIII 4625,44 319,44 - 435,6 3870,4
9 IX 21061,2 9616,2 2527,8 8917,2 -
10 X 29587,9 5277,8 16679,1 2912,4 4178,6
11 XI - - - - -
12 XII - - - - -
13 Total 98682,65 23393,55 33732,6 28000,8 13015,7

Conform tabelului prezentat anterior putem deduce urmatoarele: cele mai ridicate costuri
pentru lucrarile mecanizate le detine porumul,fiind urmat de orz si grau.Floarea-soarelui este
cea mai putin costisitoare din acest punct de vedere,avand o valoare a lucrarilor mecanizate in
valoare de 13015,7.

4.6 Planul operativ la cultura de Grau pe luna iulie

Nr Cultura,lucrarea UM Vol. Agregat NL Termen Nr de Necesar

.cr lucrarii de exec zile masini,lucra
t optim tori

1 Recoltat T 77 C12 19,4 1-4 iulie 3,96 1

2 Transportat t/km 385 U650 + 40 1-4 iulie 9,62 3

2RM2

3 Balotat T 26,4 U650 + 13 5-6 iulie 2,03 1

PPf

4 Deservit presa T 22 - 13 5-6 iulie 1,69 1

de balotat
Graficul Gantt

Desfasurarea pe zile

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
P ….. ….. ….. …..
R ...... …..
P ….. ….. …. ….
R …. ….
P …. ….
R …. ….
P …. ….
R …. ….

4.7 Planul operativ pentru cultura de Grau in luna august

Nr.crt Cultura,lucrarea UM Vol Agregat NL Termen Nr de Necesar

lucrarii de zile masini,
executie optim lucratori
1 Incarcat baloti T 26,4 - 13 1-4 2,03 1
august
2 Transport baloti t/km 132 U 650 40 1-4 3,3 1
la 5 km august
3 Descarcat baloti T 26,4 - 13 1-4 2,03 1
august
4 Stivuit baloti t 26,4 - 13 4-6 2,03 2
august

Graficul Gantt

Desfasurarea pe zile

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
P ….. ….. ….. …..
R ...... ….. …. ….
P ….. ….. …. ….
R …. …. …. ….
P …. …. …. ….
R …. ….
P …. …. ….
R …. ….
Capitolul 5 Concluzii

Intocmirea planului anual de productie mi-a dat oportunitatea de a infiinta o exploatatie

agricola fictiva, de a alege propriile culturi, sole,dotarile exploatatiei si forta de munca.

Desi rezultatele obtinute nu sunt unele reale,intrucat toate calculele se rezuma la un registru
planificat, rezultatul final este unul incurajator pentru mine ca viitor fermier deoarece zona
aleasa corespunde locului mae natal unde conditiile naturale sunt extreme de favorabile pentru
orice cultura.

In cadrul acestui proiect am parcurs urmatoarele etape:

 Stabilirea necesarului de mijloace financiare

 Calcularea dimensiunii UDE a fermei
 Amplasarea culturilor in anul anterior anului de pla, anul de plan si in anul uramtor
anului de plan
 Stabilirea necesarului de zile norma mecanizat si manual
 Evaluarea preturilor si tarifelor
 Calcularea veniturilor si a rezultatelor financiare la nivelul exploatatiei si la nivelul
fiecarei activitati
 Esalonarea acestora in timp

Exploatatia agricola SC.CHEMINOVA.SRL in decursul perioadei de activitate a cunoscut o

evolutie, intrucat profitul s-a inregistrat la nivelul fiecarei culturi : grau, porumb, orz si
floarea- soarelui.

Cu o suprafata de 80 ha, ferma este dotata cu 4 tractoare, 3 masini agricole si 15 angajati .

Cu toate acestea a fost nevoie de un numar de 13 tractoare imprumutate si 315 lucratori

sezonieri pentru ca intreaga activitate de productie sa se desfasoare in perioada optima si in
conditiile impuse de fisa tehnologica.