)4B ARHIVA

ORGNUL SOCIETAJII LITERARE

DIN IA*I

Anul XVII. Septembrie 1906 No. 9.

Lul Alecsandri

intern in fata mortel si-a vecInicel trAirI.

Vedem cum numai duhul invinge nimicirea
Si a trupulul sleirl,
Si cum fdptura noastra scurt se desprinde-n
cloud :
In tot si-n risipii.
Alecsandri trdeste cu cei ce-nsanind tutul ;
Iar statua lul mare nu -T cea ce se inaltd
Pe-acest pilastru mic ;
Cad piatra se distruge si bronzul se toce§te,
Neraminind nimic.

Vecinic e mozoleul ce neamul o sdrialte

Din pature de initial intatului WI bard,
Ce strajd-a facia Wei cu cintece viteze,
Si-nstrdinarel Umbel, din sufletul lul, Bard.
Cad el a scos din hip incinsa 'de juvine
Frumoasa noastra limbd, rupindu-T vechiul streang;
El a adus din Roma pe gingasul Oratiii
Si pe Ovid toiarAsT,
Simtirei lui marete sA-1 tie grabnic hang.
374 Riria

A rechemat la viata cintarile strabune

Ce inaltase gindul si grain' pamintean,
$i-a ispitit norodul, deprius in strainizme
Sa vie ca s-auda-n linaba-ntinerita,
Cum trebue sa vorblasca actorul cons'ingean.
Jar cind rasuna goarna stitnita de tiran,
Chemind la Jupta crunta poporul int Stefan,
Sa-§I apere pamintul;
Arcus isT facu gindul, Tar inima Jut strune,
$i incepu sa sune
Cintarile grozave,
Ce intartati ca salve
Trimise de dusman.
Pe ptatra cea esita din inima de munte,
Pe care strins-a vretnea, in straturl tar-de numar,
Al vecinicieT crug,
Am pus not astazI chipul ce-a insemnat prin gindurT,
AvinturT no! de viata,
$i a aprins in iniml, de-a patriei Tubire,
Un nod si talnic rug.
Si-n fata intruptiret ce ne arata chipul,
Ce steag fu vitejiel si gralulul stapin,...
Sus gindul si jos fruntea, eu inchinare-adinca,
Poporule romin!

Riria
 LamlHato! amigirl a Iui Vasilo Alusadri
Am eintat o Doing gf a de-ajuna
Alecaandri
(Pe atburnul Elena Vicarescu)

intat-al un eintec,si de-atuncl

II cintapadurea si vaile-ntinse sitristele luncl!
Tdcut-al acuma, s-ascultT si ma! bine
Porumbul §i griul ce pling dupd tine,
Cintind cintul tan.

Padurea Si sesul si fetele-n lanuri §i stelele-n bad

§i la sezdtoare, cind fusul sä-nvirte, it cinta mered...
Da ce -t1 pasd tie cu gra1u-t1 s-a sties
In tot ce se tint!, pe-al (Aril parnint, e glasuAT cuprins.

De star pe drutnuri sad la izvoare

Sail' anti cintul cum se strecoara
Prinlre ogoare,
Vine spre tine, cum vine-un riu
In strops de hind, 'n zabun de soave,
Cu furca-n brie ;

Cu-o sarutare pe gura-ntinsil, cu octal de dor,

Vine cu call care duc vestea dragel in zbor
Si ru mlelutil ce lasd turma in urma lor,
§i &far ciobanul, in a sa tale de-nainta,
De era veFel, sail era jalnic, Dolna cinta.
De cum a! prins-o la pleptul Mt,
AT strins-o tare, cintind mereii ;
S-aeum pamintul un'te-al culcat
ITT cinta-ntr-una, earl 1-al cintat
Drag Cintul situ.
Elena Vackescu
 Cuvintare la dezvalirea statuel

n Alecsandri se intrupeaza epoca cea mal

insemnata a regeneraril noastre nationale,
epoca faptelor mart si a lepadarif de sine
pentru binele neamuluT. Sarbatorim astazi
reinvierea in bronz, nu name! a anal mare
poet §i a until frunta§ literat, ci pe acea
A a unela din cele mai de sama figurl ale trecutulul
ce ne atinge mai de oproape. Alecsandri a Meat parte
din _o pleiada intreaga de suflete marl care si-au in-
chinat puterile Intru propasirea tariff, §i el rasare
din tovarasii sal, ca o stea de intala marime, alaturea cu Mihail
Cogalniceanu, Costache Negri si cu conducatorul intregel fa-
lenge, Alexandra Cuza, primal domnitor al Romaniel unite.
Daca conlucratorii sal s-au ilustrat mai malt pe tarinaul fap-
telor politice, Int Alexandri 1-a fost sortit de a reinvia puterile
launtrice ale mintei, din care aceste fapte se hranesc §i izvo
rase. Pentru aceasta Dunmezeil it inzestrase Cu focal poezie!,
cu darul intruparel cugetarel in icoane ; cu darul de a face sa.
patrunda in spirit, odata cu idela, §i caldera invietoare a simti-
mintulul. Si acest dar IT insamna un loc aparte in conlucrarea
spre opera comma, prin faptul ca, pe cind, la mariT sal sot!,
a ramas numai faptele savir§ite, Tar mijloacele pentru a for
indeplinire au disparut, la Alecsandri, pe linga fapte, au Minas.
§i mijloacele, intrupate in neperitoare plazmuirl. poetice.
Alecsandri este deci de doua ,ori mare : mal fatal fiind-
 Cavintare la dezvalirea statue! 377

ca a pus umarul la ridicarea poporului roman din intunerec

catra lumina, din rcbie catra libertate, din barbarie catra 6-
vilizatie; al doilea ilind-ca, pentru indeplini menirea, a in-
chegat in cimpul poeziel, plazmuiri de o neintrecutd frumuseta
care vor raminea de-a pururl ca sa bucure si sa desfateze ge-
neratiunile ce se vor perinda in cursul viitorulut.
Alecsandri, ca totl barbatii ma! de sama al timpului sat,
isi desdvirsise cultura, in Apusul Europe!, si anume in ceutrul
!nine! civilizate, stralucitorul Paris. Dar minte mare cum era el,
nu se lass a fi orbit de prea marea lumina ce izvoria din acel
soare intelectual, si el nu ulta nic! odata ea este Si trebue sa
ramie Roman ; ca rolul sad este de a intrebuinta cultura ce o
dobindise, la luminarea poporului din care facea parte ; ca daca
erati multe de indreptat in Cara lui de bastina, erat si lucruri
ce trebuia0 respectate, ca bone si vechi obirelurl. De acela si
vedem ca primele Jul cintarl, dupa ce se intoarse din straina-
tate, nu sint imitatiuni de ale poetilor francep, ci slut toate
croite diva calapodul national. Aceasta tendinta a lui Alecsandri
se manifests in curind intr-un chip ma! rostit, in culegerea cin-
tecelor poporane romanesti. Alecsandri era inainte de !mate un
poet poporan, cu deosebire insa ca, in be de a fi inzestrat nu-
mai cu darul stint al cintarei, mai era si poleit in cuget si ra-
final in simtiri. El prelucra deci nestimatele gasite in gura po-
porului, In desavirsi si in dadu forma cea mai incintatoare. Nu
se poste pone lul Alexandri masura pe care unele mint! in-
guste cauta sa i-o aplice, criticindu-1 asupra modulus cum in-
telege sa reproduca folklorul romanesc. Alexandri n-a vrut numai
sa culeaga odoarele cugettirel si ale simtire! romAne. Trecindu-le
prin focul mintel si inimel luT, in care batea cu cea mai mare
putere pulsul vietel si a simtirel nationale, el recinta toate crea-
tiunile poporane, precum le recintase fiecare poet poporan prin
miutea carula ele trecuse ; atita numal ca. acuma, taco! fiind
mai mare si mai adinc, undele se limpeziati ma! mull, si puteaii
reflecta ma! clar si mal puternic lumea instelata ce se oglin-
dia in ele.
Daca Alecsandri insa use apropie asa de molt de popor,
chiar dela primele inceputurl ale activitatil sale, este ca ininia
si firea Int it tragea catra intregul din care facea parte ; si de
378 A. D. Xenopol
acela pe linga rasunetul eel mare al gindulul poporulul in vasta
lul inteligenta, Alexandri intelegea sa puns in slujba acestula
toate puterile creatoare, cn care natura it inzestrase cu atita
darnicie, sl sa nu parasasca nicl un moment rolul incredintat
Jul de soarta, de a fi aparatorul culturel, a limbel si a cage-
tuluI poporan.
Din vremile vechi ramasese o sums de rele, o sums de
apucaturl vrednice de ris, de care trebula desbarat poporul ro-
manesc care nazuTa catra civilizatie. Alecsandri aplica arma
muscatoare a satire!, imbracata in forma cea mal la indamina
tuturor, acea a teatrulul, pentru a ucide prin ridicol toate ele-
mentele putrede ale societatil. Asa luara fiinta plazmuirile sce-
nice ale lul Alecsandri, cu care el hrani mutt timp teatrul ro-
minesc, condos chiar citva timp si de inteleapta lul directiune.
Dar Alecsandri nu era extrem in nimic, ci o minte din cele mal
bine cumpenite. Cl nu depasi m5sura cind lovla in apucaturtle
gresite si urite, si stiu sa facit totdeauna deosebirea intre a-
ceste apucaturl si bunele si sfintele obicelurl ramase dela stra-
bun!. In Iorgu dela Sadagura, el biclueste lomat pe lineril
c are, intorcindu-se din strainatate, nu ma! respects nimic ; dis-
pretuesc neam, tara si total, fiindca nu samanan sail nu erati
la inaltimea modelulul de imitat.
Daca insa primele lucrarl teatrale ale Jul Alecsandri aveall
mal mull caracterul moralizator, cele de pe urnaa ale sale plaz"
muirl in acest gen, Despot Voda, Finfina Blanduziei si Ovid,
reinviind pe scena figurl din trecut, intrati in cereal activitatil
sale de capitenie pe tarimul poetic, acel al inaltarel sufletulul,
prin evocarea fermecatoare a cela ce a lost.
Tot la inaltarea neamului a tins si activitatea politica a
Jul Alecsandri,rdesfasurata mai ales la inceputul domniel Jai
Alecsandru Cuza, atunci cind era nevoTe de neaparata recunoas-
tere a indoitel alegerl a domnitorulul in Moldova si in Mun-
tenia, alegere prin care Romani! calcait in chip vadit Conventia
de Paris, actul de nastere al nationalitateT lor. Cu cita gbibacie,
cu cita caldura apara poetul, acest mare, acest arias interes,
fara de sprijinirea carula, Romania de astazi nu ar exista., pre-
cum nu poate sa se mentina un turn Malt de la temelia carula
ar lipsi dintr-o parte un darab de pfatra. Cum stiu insa el O.
 Cavintare la dezvdlirea statuei 379

placa lul Napoleon III, lui Malmesbury si lul Cavour ; si cu

toate ca interesele Frantei, ale Anglief, atrase de Napoleon In
cercul politicil lui, si ale Relief, doritoare ea insast de unire,
impingeaa pe reprezentatil acestor trel tall la o plecare simpa-
tica catra purtarea poporului romin, totusi nu e maT putin a-
devarat ea si rolul trimisuluilui Cuza, Vasile Alecsandri, fu mare
si minunat, cad stiu sä se folosasca de aceste simpatii si sa
le intoarca deplin in folosul tariff lul, inciL obtinu mai mull
inca de cit stapinil lumel erau plecati sa incuviinteze.
Desi insemnata, nu pe actiunea lul diplomatica se razima
insa nemurirea lui Alecsandri, ci pe cealalta parte a activitatil
luf, datorita geniulul poetic.
Aid Alecsandri, poetul, a scos din bogata lul minte si din
arzatorul foc al simtirei lui cu care lopfa metalul cel pretios al
limber, niste plazmuiri ce vor trai atita pe pfimint, cit time
limba romaneasca va fi una din coardele instrumentuldi melo-
dios al graiulul in omenire.
Ca Lott poetil, Alecsandri a cintat durerile si bucuriile ini-
mei lui; si aceste cintari intrupeazti o gingasie si o fumuseta
de rostire, o delicateta de simtire ce lac din ele nepretuite
margaritare. Dar tot el, si nu ca toti poetii, a consfintlt cea
mai mare parte din lucrarea lvi poetics, inaltarei neamului,
cintindui trecutul si reinviind inchipuirile poporului in icoane
mult mai puternice de cit acele taurite de el. Alecsandri a stra-
batut cimpul legendelor istorice ale Romanilor si a inchegat in
versuri neperitoare puternicile si vitejele lo figuri ; a cautat sa
reinvie mindria originei noastre romane, cintind Sentinela ro-
manic si aducind pe scena figurile alit de (Mel si de ademeni-
toare ale Gettel si ale Jul Oratiti si Ovid ; a apropiat de not Ta-
rasi timpurile de virtuti tnilitae, de nespusa jertfire pentru bi-
nele obstesc si aparaea mosiei, insemnate prin luptele noastre
cele vechi cu Polonii, Tatarii, Ungurif si Tura'. A cautat In-
tr-un cuvint sa-sl pue lira in slujba neamulul, ca un ridiCator
puternic at simtire( luf, spre a-I rechema la mindrie si vred
nicia de sine ; spre a face sa scapere in el scintela datatoare.
de viata a propasiel ; spre al aduce la cunostinta de sine §i
la indeplinirea rolului pe care D-zeti 1-a dat popoarelor alese
ce le-au presurat ici colea pe pamint.
380 A. D. Xenopol

Si Alecsandri s-a nascut si a trait intr-un limp cind lu-

crarea lul trebula sa rodlasca, timp fericit si care foarte rar
numai se arata in cursul trebilor lumesti. El a trait in una din
acele clipe din viata popoarelor, cind desteptindu-se in ele sim-
timintul pastrarel specie!, ele inabusa egoizmul si pornirile in-
teresate ale individulul ; cind glasul eel mare al neamulul aco-
pere vocile acelor ce -1 alcatuese, cum acopere vuetul cel puternic
al oceanulul clapocitul fiecarula din valurile sale. Era un tiny
minunat, acela in care fu dat lul Alecsandri sa cinte si sa in-
demne. Purtat de uu puternic curent catra propasire in Coate
ramurile, poporul roman era gala la Coate jertfile, numai ca a-
cest mintuitor curent sa izbindeasca. Alecsandri a putut atinge
cu deplina dezvoltare a straluciteI lul mint! eel dof poll al vietel
noastre politice: anul 1848 cu inceputul reinvierel si anti] 1878
cu apogeul el, si in acestl treT -zecl de ani care incheaga cea
mar frumoasa paging. din istoria neamulul romanesc, lira lul
stain veclnic incordata; veclnic la pinda, pentru a intari simti-
rile si a inviora inimile.
Asa in 1848 el ridica, odata cu Muresanu in. Ardeal, gla-
sul pentru a chiema Degeptarea Romania ; in 1857 el cinta
Hora Unirei care raspindeste ideia rnintuitoare de neam piny
in ultirnele unghere ale tarilor romine la auzul cuvintelor ina-
ripate, insotite de glasul vioarelor si de tropotele picioarelor.
ySi in sfirsit, la capatul lunge sale carierl, atuncea cind pute-

rile corpului incepind sa se retraga, viata minter se intareste

si straluceste un moment mar tare ca totdeauna, I-a lost dat
sa incoarde lira luT o ultima data, acum insa cu strune de otel,
pentru a cinta razboiul si a sarbatori vitejia de fata a poporulul,
si pe care el o vazuse izvorind alit de manoasa in veacurile
trecute. Aici lirica luT Alecsandri isi ajunge culmea, si rar a ra-
sunat accente asa de convingatoare, asa de apringe si asa de
datatoare de scintef, ca acele cu care el cinta pe vitejii sal
Curcanl.
Daca se poate vorbi de fericire in lumea pamintului, apol
Alecsandri a atins pe cea mar inalta, intrucit el putu implini
pana la batrinete rnenirea puss lul de soarta din primil ant
aT tineretei, platindu-s1 altfehu datoria catra poporul ce 1-a nas-
 Cuvintare la dezvalirea statuei 381

cut, datorie rontractata prin zamislirea geniuluI in crierul lul

si a nobletel de simtire in inima 1u1.
Si acuma not care ne-am adunat aid pentru a sarbatori
amintirea marelui barbat, tintuindu-i in bronz metalic chipul pe-
ritor, dupa cum in bronzul inimilor e sapatkicoana neperitoare
a maretul Tau sufletne platim si nol o datorie extra unul din
parintit neamulul romanesc.
yk. D. Xenopol

ut a5kle Xecsaxacci
Cu ocaziunea aduGeret statuei sale in Iasi

Ca o raza priitoare, care-aduce bucurie

Intra in cetatea noastra, al tau leagan de pruncie ;
'Vino si ne-nsufleteste!... Noi de mult to asteptam,
Inimile noastre astazi cu mutt drag ti le-nchinam,
Nobil fu al Romanies, mutt lubit Alecsandri !
Cit pe ceriul Tares noastre steaua to va straluci,
N-alba teama filca Romei, pribegita-n departare
De necunostinta lumen, de-ntunerec si uitare !
Tu al fost preotul nostru, cerlul te.a ales pe tine,
Cad in zile de furtuna ca st-n zilele sonine,
Cind c-o blinda veselie, cind de jale-ndulosat,
Ca o mama lubitoare cu-al tau vers ne-al mingilat.
Cu simtirea to adinca pentru-a patriel lubire
Tu ne-al inaltat curajul, ne-al trezit din amortire.
Glasul tail a fost profelic ! El ne-a aratat mareata,
Cu dorita libertate, mindra cale de vieata ;
§i clod trimbita de lupla la hotare-a rasunat,
Tot!, cu inima romance intr-un pas am alergat.
lntra -n nobila cetate !... De pe bronzul maestos,
Mingii-o s-o ilustreaza cu-al tau nume glorios ;
Tinerimel noastre-nsufia, o poet neprihanit I
Dragostea pentru Pamintul ce atita 1 -al lubit ;
Viitorul, drept si mindru, sa reintregtasca Tara
Stramosasca mostenire, cum a fost odinioara,
Iar to timpurl de restriste dud cadem in invrajbire
SA fit prag de desteptare si simbol de infratirei).
54. Yaum

I) D-1 Xenopol presedintele soeietA,tiT *tiintifiee si Lilerare din Iasi, a tinut

aceasIg. errvintare ea delegat al comitetului statue eft si ca reprezentant
`al soeietatii noastre.
Aceste patru alcatuirl In amintirea 1M Aleesandri au fost Impru-
mutate din Albuniul seos cu prilejul dezvalirei statuei marelul poet, care
album (tontine in tutu! mai bine de o suta de inehinitri facute de eel mai
de sarna seriitori, din toate ttrile locuite de Romani, marele for cintaret.
 V. Alecsandri

de netagaduit ea printre toti poetic ce au trait

dela 1850 la 1880, V. Alecsandri este eel mai
mare. Daca am avea in vedere operele sale,
munca sa, indreptarea in care a lucrat, felu-
ile de scrierT la care s-a dedat, am putea zice
ea e eel mai mare poet nu numal dinire 1850
si 1880, dar chiar pana in ziaa de astazl.
Toata lumea din timpul sau si dupa dinsul Inca,
p"na mai daunazi a fost iutr-un cuvint de Were a
vedea in Alecsandri pc: eel mai bun scriitor §i a admira
piny la entuziazm chiar, opera lui poetics; de altiel
se si explica foarte bine aceasta, fiindca tot ce seriea
dinsul este rostirea credkneloasa a nazuintelor noastre si mai ales
a nazuintelor mijlocului veaculul trecut.
Alecsandri «era», cum zice d I 011anescu, «poetul duios cu
limba duke si aleasa, in sufletul carula au fost inmanunchiate
simtirile, dorurile si avintul poporulul roman, a earul vitejie a
slavit-o, a carui suferinta a plins-o, a carul bunatate *a cin-
tat-o»'). El nu era poetul care sa se multamiasea cu o viata
visatoare, nu era 'lief ca Eminescu, nici ca Gr. Alexandrescu,
ci mai degraba un apostol si un fauritor de idealuri. De acela
el impreuna cu Kogalniceanu a fost si omul care a dus mai
departe misearca inceputa pentru renasterea noastra. Pen-
tru acest motiv studiarea lul V. Alecsandri mai insamna in buns
parte si studiarea istoriei tariff noastre in aceasta epoca, fiindca
de pela 1840 si pana la moartea sa, nu e fapt mare, nu e eve-
niment insemnat la care sa nu ti luat parte si poetul nostru,
fie pe cale direct politica, fie mai ales pe cale literara.
Activitatea lui Alecsandri ni se infatisaza ca un tot organic,
ea o evolutie 'impede, asa ea o putem urmari mai de aproape
1) D. C. 011aneseu. Vasile Alexandri". Diseurs de reeeptiune la
Academia Remand.
 V. Alecsandri 383

si vom constata de la inceput pans la sfirsit ca e predominita

de aceleasi note caacteristice : iubire sl fericire.
Eminescu in Epigonil sal a rezumat in citeva cuvinte
pe poetul cvesnic iina ti fericev. *i in adevar data vom cer
ceta intreaga activitate a lui Alecsandri, vom vedea ca el pri-
veste viata ca o poema de multamire, ca un cintec fericit, ba
mai mutt Inca, el cinta fericirea acolo uncle ea nti se afla.
Un alt punct caraeteristic in intreaga -i activitate aproape,
este patriotizmul sau bine-inteles, departe mutt de sovinizm,
prevazator numai de bine pentru tam sa. Nu-si inchipue si nici
poate sa-si inchipuiased poporul Roman zdrobit pentru totdea-
una, nu poate crede ca o astfel de natie polite cadea sub

-,14/j?,...41rtik41

/11) VOT
41
k ' -

Vornieul Alecsandri cu fill lul Vasile si Ianeu.

calciful cotropitor al strainului. Caractel istice versurT are Ale-

csandri in aceasta privinta in Sentinela romans" (Margaitarele).
Cela ce-1 face pe dinsul sa creada acest lucru este faptul ca
are o conceptie senina despre soarta tuturor popoarelor, con-
ceptia ca dreptatea trebue see invingii.
VIATA LUI ALECSANDRI

Pentru a vedea le ce opera lui Alexandri e vesela, pen-

tru ce poetul e optimist, pe cind cel mai multi, chlar din timpul
sau dati alte note, rostesc alte simtiminte, e firese sd ne dam
sama intru cit-va despre viata sa.
Se stie ca opera e poetul.
S-a spus de catre multi, ca Alecsandri a cintat fericirea fi-
-384 D. N, Petrovanu
indca a fost fericit, fiindca a dos o vista linistita, plina de toate
bunurile si onoritrile ; u -a ,prea fost iu contact ea adevarata
lume, ci a privit-o numai pe deasupra si deci nu putea sa cu.
noasca si sa simta neuorocirile si suferintele.
Mat intai e gresit a sustinea ca a =tat ferictrea fiinarcei a
fast fericit pentru ca si multi alit poet' aft fost fericiti in viata
lor, fara ca mimei de cit sa produca si opere din care sa re-
zulte fericirea lur. Un exemplu destul de evident este lordul
Byron, care desi bogat, deli plin -de cele mat mart onururi, to-
tusi in intreaga-1 opera predomina tristeta si tnelancolia. Apo''
pare ca fericirea consta mama' in multamirea nevoilor mate-
riale ?
S-a zis de cake altit ca a lost superEial. Poate sa fie
ceva adevarat in cele sustinute de scoala celor pentru arta Cu
tendinti". Trebue iusa avut in vedere tine era Alecsandri, ce
cultura avea, in ce imprejurarl se Oa; autorii si influenta ce
s-a exercitat asupra-I si numai atunci se va putea vorbi cu mat
multa preciziune despre dinsul. De acbia acum simtun mai mult
Inca nevola de a sti ceva despre viata intreaga a sa, luind-o
dela inceput. Asa flume' von' vedea ea Alexandti tot in opera
sa a fost influentat nu numai de media, nu numai de cultura
multa-putina cit o avea, sistematica or! nesistematica, ci de
ceva inascut lul si care i s-a transmis prin nastere. lie multe
orT faptul acesta e eel mat iuteresant de studiat.
Singur V. Alecsandri ne spune in amintirile sale neter-
minate (1865), ca s-a nascut la Bacau in aunt 1821 Luna Wile,
,dintr-o familie de origine italiana. Dupa tats era originar din
Venetia. E "adevarat ca numele .tAlecsandri» apace in mai multe
locum. Chiar pina azi exists in ace] oras un palazzo Ale-
csandri).
Numele de . familie al mantel sale era Cozoni. Dacia am
avea in vedere numai faptul acesta, ca in singele lui curgea
singe italian si am cbserva operele sale, am vedea ca mai in
toate e ceva din originea lui--ginga§ia si delieatetaun fond
mat mult occidental de .cit ori_ntal, care foarte rar se intilneste
la alts poets din timpul sat;.
Cele dintal invataturl le-a prima in ease parinteasca de la
parintele Ghermanos. Despre acesta ne spune Alecsandri ca
csedea la not, Si afara de mine avea si sill elevi extern'', dintre
care pe Mihail Kogalniceanu. Acesta yenta in tog?, zilele im-
bracat in antereu de cutnie si purtind si un islie de piele de miel
sura.. Vat de nenorocitul islie ! el devenise o tinge in minele
noastre si ne atragea °cart aspre din partea parintelul Gher-
nanos, ba uneori chiar si palm,. (V. Alecsandri, Scrisoare Ca-
fre I. Ghiea «Vasile PorojanO. .

Nu dupa multa vretne insa, Alecsandri a fost dat in pen-

-sionatul but Cuenin, un fost militar. Singur poetul ne spune ca a-
tune' cind era in pensionatul lut Cuenin, sub influenta cetiril
Jut Robinson Crusoe, admira privelistea (peisagiul), cam saraca. nu
 V. Alecsandri 385

e voba, ce-o vedea pe malul Prate lul. Tot poetul ne mat spune
Ca la vrirsta de 13 ani se simtfa foarte fericit in a admira na-
tura si mat ales cind vedea cirdurile de cocoare si rindunelele
sburind pe deasupra tut. Daca am cauta sa ne dam sama, am
vedea de pe acum nota caracteristica ce o vom gasi In opera
sa .si in special in Pasteluri.
In pensionatul lul Cuenin nesta mutt, cad in vara anulul
1834, parintif sal se hotarase sa-Nrimeata la Paris, spre a se
face medic, dupa indemnul lul Furnaraki, secretarul Jul Coral,
un scriitor gree din timpul revolutiel. Odata cu Alecsandri
se dusera la Paris si N. Docan, A. Cuza si Negulici. Acolo fu
pus in casa si sub privigherea until om do litere, Cotte. Amin-
tim acest lucu, tocmai pentru a se pune mai bine in inviderare-
o parte din mersul activitatil lul Alecsandri de la un limp.

De ocamdata trebuia sa se pregatiasca de bacalaureat, im

vederea carieril ce trebuia sa-si aleaga. Tinarul elev invata re-
pede si bine si dupa dot an!, 1835, capata diploma dorita.
Asupra modulus in care s1 -a dobindit diploma amintita, d-1
011anescu in opera citata spune urniatoarele :
In vara anulul 1864 aflindurna in Moldova, am avut fe-
2)
ricirea de a cunoate pe Alecsandri. Intrasem in clasa V la Sf.
Sava si eram mindru de a putea recita, cu respectiva scandare,
inceputul Eneidel Jul Vergil, pe care Massiin ne-o daduse odata
ea terra. Alexandri o recita si el si-sf facea o placere sa-mi
puns felurite intrebari din gramatica si sintaxa latina. In ochil
mei, pe linga renurnele de mare poet, luase el si proportiu-
nile until mare invatat, asa ca, Indraznet ca toil copiii, it in-
trebahl intr-o zi unde si ce studil a facut, de stie asa de multe-
'ach Drept aspuns el incepu a ride si luindu-ina de brat
886 D. N. Petroyanu
imi povesti cd a invdtat la Paris, cd diplome multe n-are, dar
ea *Uinta si-a capdtat-o in scoala cea mare a limit si in cala-
toriile depdrtate ce Meuse peste tart si peste mar!. Imi destalnui
chiar ea trecind bacalaureatul, un examinator it intrebd cu ce
pace se terminase razbetil de 30 ant, si cd el neavind nicl o cu.
nostintA despre istoria GermanieT din secolul XVII, era Bata sd
spue cd nu stie, cind IT trecu ca un fulger prin tninte cuvintele:
paix de Westpalie, pe care le tot auzise repetate in gura mare
de tots elevil etaselor superioase dela Cuenin, si fdrd sd mai stea
la indoTald rdspunse intr-un noroc : la paix de Westphalie. Pro-
fesorul multumit it dete o bill alba si astfel deveni ebachelier
-eslettres !,
Dupa cdpatarea diplomei de bacalaueat in litere, se in-
scrise, potrivit dorintel tatalul sau, in facultalea de medecina ;
dar aceasta indeletnicire era peste firea lui Alecsandri, nu putea
niclodata sa sufere disecatille si cercetarile ce sa faceau in ca-
binetele de anatomie ; de aceea, pe linga ea la cursurT urma
foarte neregulat, apol de examene nicT gindea, asa cd nu dupa
,mull timp parasi aceasta facultate. Twat sau aflind aceasta,
it indemnA, de sigur nu cu multa parere de bine, sa urmeze
Dreptut. Se inscrie Ia aceasta lacultate si incepu eitva timp sd
urmeze cursul de Drept Roman al lul Ducauroy. LuT Alecsandri
insd iT displacea vorba multd si ajunse la eredinta ea nu va
putea fi apardtorul celor nedrepti, in cazul end va inabrdtisa
cariera avocateascd. De aceia se hotadste sa paraseasca si Drep-
till si se apnea sd intre in scoala de podurl si sosele, nu atit
in urma unei imboldirl a sa insusiz ci mat mull ca sa impacT o
dorinta pdrinteascd, care vola sa -1 vada nuinal de cit cu o ca-
riera. La inceput invata bine, isq face bun renume printre co-
legil sat, dar... nenorocire la examen ! Fact' un fiasco deplin
cad uttA si cele mai elementare principil ale matematici!, asa
cd fu refuzat -ravec un ensemble digne d'un meilleur sorb, cum
°biennia adesea sd - spuna in ris incur Alecsandri. In urma a-
cestui fiasco, se intoarce acasa la d. Cotte (unde se afla in
.gazdA) si-T sptise intimplarea. Acesta nu numal ca nu 1 -a des-
.curajat, dar ii spune ca sd se ocupe cu ce-T place, cu acel lu-
cru pentru care are plecare. Cotte observase ea Alecsandri
nu e nisi pentru mediciod, nici pentru drept si cu atit mai
putin pentru podurl si sosele, dar cd are mare talent literar ;
-de aceia. iT Inlesneste cetirea romanelor lul Chateaubiand, po-
eziilor lui Lamartine, dizertatiilor filozofice ale Jul Jean Jacques
Rousseau asupra societatii si educatiunii, etc. Alecsandri s'3 dedd
cu totul studiilor literare si aceasta cu atit mai mull cu cit
tatal sdu nu era un om fara stare.
Dupa cinci ant de sedere in Paris, pe la sfirsitul Jul
1839, lipsindu-se de once plan mai serios pentru viitor se in-
toarce in tall inflacdrat pentrn poezia francezd. Aid, in tail,
.-dupa eine Juni dela sosirea sa este orinduit ref de masa Ia
Casa pensiilor si a scutelnicilor.
 V. Alecsandri 387

Lipsit de prejuditiile ambitiunil personale, insufletit de

un patriotizm infocat dar statornic, modest si cinstit pe cit era
de gelos si de staruitor in treburile publice, amic devotat sigur,
tovarns viol si spiritual, el avea sä se urce cu capul sus si en
fruntea senina pion la treptele cele mai inalle ale scant sociale").
Inainte insa de a se intoarce in tarn, face o calaturie in
Italia cu prietenul sail C. Negre. Petreee la Florenta si Venetia,
unde publica o nuveln pe care avea s-o scoata, cu un an mal
tirziti in eDacia literaray (1840). Calatoria aceasta isI are si ea
importanta el, mai ales cu privire la intelegerea operelor lul
Alecsandri, cad delicateta si cultul ce-1 are pentru femee in po-
eziile sale de lubire, sunt in mare parte, reamintirI din aceasta
cilia t orie.
Se stie ca Italia este tara dragostil. Alecsandri Ca si Ita-
lienil da o podoaba stralucila !aiml sale pentru femee. El isT lea
Italia cele mat de multe on ca decor, pentru rostirea simtimin-
tulul de lubire.

In strainatate Alecsandri se Lideletnicise nu numaT cu citirea

operelor mai sus amintite, ci a vuse prilej sa vada ca se invir-
teste intr-o lume cu totul altfel de cum era acea din tam sa;
en Frantia este cu desavirsire Maintain pe toate tarimurile. Si
ce 1-a lovit mai ales si pe dinsul, ca sr pe told* tineril din a-
aceasta epoch care se duceati In strainatate erati ideile de liber-
tate a gindirifi, de egalitate, de fraternitate ce incepuse a in-
colti in Franta, ideile marl umanitare ce se resfirail asupra in-
tregulul popor. De aceia clod s-a intors in tarn in 1839 el,
impreuna cu alti tined de inima, incep a se gindi serios la cola
1) VezT Olgoescu loc citat.
388 D. N. Petrovanu

ce trebue sa se face si in tarile Romine ; cad starea de atunci,

fats de cultura inaintata din Occident, nu mai putea Maui.
Alecsandri singur ne spune care era starea tarilor Romine
in 1840: (in capul statulul un domn esit din monstruoasa im-
parechere a suzeranitatil tureestl cu protectoratul rusesc, un
soill de pace purtind chivara muscaleasca, despot puteruic ca-
riga se supuneaii taxa cirtire toy locuitorii taril, inconglurat de
o temere respectuasa si insus tremurind de un flrman dela
Stambul, do o nota dela Petersburg, on de un gest al consu-
lului imparAtesc)1).
Dela mitropolit si pand la eel mai de pe urma slujbas era
pus si sees de Domn, fara lege, fora. sa dea socoteala cuiva, .
fara control, numal dupa propria-1 chibzuinta.
Dupa un astfel de domn, veneati boeril, cu fel de fel de
trepte. Marl si grozavi cu eel mai mid de cit dinsil, milogiy
insa, cind era vorba sa se prezinte inaintea Doninului. Acesti
boeri, cele de mai multe orI fara stire de carte, fara bun slit
chiar, Dena total numal si numal sa se imbogateasca cit mai
mull si prin cit mat grele sarcini aruncate pe spinarea altora,
in deosebl pe aceia a sarmanului popor ! Nu era nicI adminis-
tratie, nicl o grija de bunt]) si averea celul mie, jat si abuz pe
toata linia. Foarte putine eraii familiile culte, depozitare a ye-
chelor odoare din Wile romine. Am putea spune singurl Sturd-
zeslii dela Schela si Mielausenl se mat gindeati sa adune car-
tile rarl si pretioase, oblectele de arta, hrizoavele vechi si ma-
nuscriptele de valoare istorica. Toy cellaly, aproape faro ex-
cepye, traian dupa moda tureeasca si se purtail in lume dupa
deprinderele mostenite acum de la Greet. Umilire pe once tale,
ingenunehlare, lalsitate.
Cu privire la linaba taril, aceasta ajunsese a nu mai fi c ea
romaneasca, ci o impestritare cu fel de fel de turciztne, gre-
cizme, rusizme etc., care de care mat curioase si mai straine
de elementul de baza al limbil rornauestl. Alecsandri impreuna
en Kogalnieeanu, Negruzzi, Epureanu, Rallet, Rolla, Rosetestil,
Alecu Russo, Ion Ghika si acesta cu N. Balcescu, N. Filipescu,
Voinestil, Negri, etc. an lucrat din rasputeti pentru ridicarea
tacit noastre, pentru redesteptarea el, de aceia istoria va in-
semna fierarula partea glorioasa ce an desfa'sural in acele im-
prejurafi.
Dupa intoarcerea in fara lul Alexandri, 1840 ne aduce o
proba de influents italiana in Buchetiera din Florenja publicata
in (Dacia literara). 0 nuvela in care-s arata conceptia sa despre
Alecsandri in aceasta nuvela nu se pune pe sine in scena,
ci vorbeste de un pictor, prietenul Sari. In aceasta lucrare a sa
se arata la inceput cam putin stingaela, cu o forma mat putin
aleasa, Lotus opera a facut mare rasunet chiar dela aparuta el.
Nu mull dupa tiparirea acestel nuvele, revista (Dacia
1) V. Alecsandri. Biografla ha C. Negruzzi. Vol. I Proza.
 V. Alecsandri 389

literara» a fost inchisa. Tot in acest timp se mai intimpla

si o nenoroeire in viata lut Alecsandri, moartea enamel sale,
ceea ce-1 face sa se retraga din Iasi si sa se duca la Mircestl,
o mosie in jud. Roman, pe care tatal sau o cumparase Inca
mat de demult.
Aid in Mircestl farmecul talnic al naturiT, privelistea lo-
curilor lubite ale copilarief, impodobite cu urzelele inchipuirel
sale poetice, contactul mai de aproape cu taranil, al caror trait
simplu si deprinderl patriarhale it impresionaa mull, povestile
si cintarile de dragoste orl de vitejie ce auzia meea de:a din -
sit, caldura, naivitatea si violciunea simtirilor si a imaginilor
ce rasariail din acele minunate rapsodil ascunse in sinul mul-
timil, if deschisera sufletul si-I detera indemnul de a le scoate la
lumina. Va fauri, zicea, dintrinsele o arma puternica contra

darapanar:l morale sub care sta ingenunchiata Cara intreaga,..

Mingaerea propriel dared si mintuirea dureril obstesti le gasise
el in intelepclunea si credinta poporului, caruia nice urgia stra
inilor, nici viforele vremit nu -i pingarise inima!»1).
In rastimpul dela 1812 si pina la 1814 a cutrierat muntil
si valcelele, dealurile si cimpiile si a adunat acel bucket de
cintece si poezil poporane veclnic verde si inflorit, care va ra
minea", cum zice d. Malorescu, pentru tot timpul o comoark
de adevarata poezie sf tot odata de limba sanatoasa, de notite
caracteristice asupra datinelor sociale, asupra istoriel national&
si cu un cuvint asupra vietiT poporului roman ").

1) D. 011ancscu op. citat.

2) VezT T. MaToreseu. Critice. CIntticele populare de V. Alexandri
pag. 120 Toni. I.
2
390 D. N. Petrovana
rn 1844, cu alts MoldovenY, publics Prop4irea," (de scurta
durata). Se amesteca apoi in luptele politice, in miscarea dela
1848, care, dupa cum se stiein Moldova fu repede innabusita
de catra oamenii lui M. Sturza, surgunind pe multi dintre tinerii
care incercasera aceasta miscare. Prinlre acestia era si poetul
nostru, V. Alecsandri, care e nevoit sä fuga. din tarn. Se duce
in Transilvania, uncle isl desavirseste culegerea sa de poezii po-
porane.
Nu se Intoarce In tarn de cit in anul urrnator 1849 tuna
Decembrie, dupa care data, sub domnitorul Gr. Ghica, ocupa o
multime de functiuni, in tit singur nu .sT mai stiea tillurile.
Niel dupa aceasta data, Alecsandri nu stn mull in OM,
§i-T vine larks gustul de dila, gust penfru care era predispus
inch din copilarie ; asa ca cu loath petrecerile pe call le infa-
tisa vieata din last, sail statul la Mirces'i, lotus! voTa :
SA se duca-n depArtare, Duce -m-as In tale Innga,
Peste muatT si peste mare, Dor sa an ma mat ajunga ;
Sa se duca-n lumea 'ntreaga Duce.m-as si n-as tot duce,
Ca o pasere pribeaga! Dor sit nu ma mat apace !
In asemenea stare sufleteasca pleaca la Paris. De aci in anul
1852 planueste scoaterea reviste! Romania literary "; dal nu
poate s o face deocamdata, fiind socotit ca rasvratit. Aceasta
revista nu apare de cit in 1855.
Id 1853 sa hotaraste sa piece si din Paris, deocamdata
in Africa, unde vede Nlarocul, apoi in Spania unde avu prilejul
sa vada pe rind : Gibraltarul, Cadixu], Sevilla, Granada cu Al-
hambra, Madrdul cu EQ.curialul, Barcelona, Valencia etc. si se
intoarse din noti in Pais.
Cu acest prilej, el facu fratelui sail, colonelulul I. Ale-
csandri, o povestire loarte vesela despre intimplarile, locurile si
cunostintele de insemnatate ce intimpinase in drum.
Sub influenta acestei calatoril va scrie el mai Dual: eHodja
Murad Pap», «Garda Seraiului», eBekri Mustafa».
In 1855 se intoarce in tara, cauta.de astadata sa-sl punk
in aplicare planul sAn din 1852 si face sa apara revista Ro-
mania literary ". -
In tail, Alecsandri, avind in vedere situatia politica in care
tara se afla sub guvernul lul Gr. Ghica si, nerabdator de a vedea
gins scopul catre care lindeail silintele tuturor patriotilor, scrie
Anul 1855", Banjul Maracina".
Tot in acest an, spre toamna, porni la Constantinopol cu
gindul de a calatori in Crimeea. In Constantinopol se intilni cu
Ghica, petrecu citva Limp si apol pleca in Crimeea, unde vazu
Sevastopolul si ruinele cetntil ce fusese prada celui rnat crincen
asediu de pe uscat si de pe mare.
Acest spectacol groaznic II inspira hit Alecsandri acea fru-
moasa poezie, care termina cu aceleasi vechi dorinti ale sale,
urmarind acelas stop : unirea tarilor surorl si eliberarea for de
sub jugul strain.
 V. Alexandri 391

Se intoarce in Iasi la inceputul lernil, uncle incepe sa e-

xercite o inriurire foarte insemnata asupra spiritelor indo?lnice
ale acelora care nu vedeau cu ochi bunt micarea unionists si
care credeati ca e o nenorocire pentru Moldova sa se uniased
cu Muntenia. De acum inainte Alecsandri va lucra din rasputeri
pentru atiugerea idealulul
Era in preziva incheerii tratatulul de Paris. Acura trebula
sa se lupte strasnic pentru ca odata cu incheerea tractatului

rW
.: cr,'
.1, '
t.,:i
2
gAr .
' ,-.-44.rr
E
.-:

-. r 12.."4-

0;;;.:
..
: , '4:7 = .
--_,---_ , --- -:4--

Intre eele sapte puterl europene si cu infringerea Rusiei, sa se

prevadd ceva si pentru Tarile Romane. Se stie din istorie Ca, cu
acest prilej, toll tineril luminati din larile Romanesti au lucrat
pe capete. Printre acestia era si poetul nostru, ba Inca printre
cel dintai. Se inchee tratatul de Pat is si se stie ca grin art. 22
se spunea ca : «Sublinia Poarta sa leaga a pastra ziselor prin.
tipate (era vorba de principatele romane) o administratie nea-
392 D. N. Petroyanu
tirnata si nationals, precum si deplina libertate de cult, legluire,
comert si navigatie. Legile statutple, ce sunt astazi in putere
vor fi revizuite. Pentru a intemeia o Intelegere deplina asupra
acester revizuirl, o comisiune specials, asupra alcatuirel eareTa
puterile eontractatite se vor intelege, se va Intruni fara ,intir-
ziere la Bucuresti cu tin cotnisar at Sublimer PortI. Aceasta
comisiune va avea de insarcinrre de a cerceta starea de tats a
principatelor de a propune bazele viitoarel for organizariz.
4.51 mar depariie art. 23 zice : Majesta tea Sa Sultanul fagadueste
a convoca de indata, in fiecare din acete douft provineiT, tin
divan ad-hoc, compus asttel ca sa constitue reprezentarea cea
mai exacta a intereselor tuturor elaselor societatil. Aet.ste di-
vanuri vor fi chemate a exprirna dorinta populatiunilor asupra
organizaril definitive a principatelor. 0 instruetiune a congresului
va regula raporturile comisiunii cu aceste divanurTO.
Cunoastem din istorie zvircolirile Austriei si ale Turciei,
la inceput, pentru ea nu cumva in divanurile ce erati sa se
convoace pentru 1857, sa nu intre vr-un unionist. Rolul Jul
Alecsandri si al- celorlalti unionist' era mum foarte mare. Poetul
nostru lupta din rasputeri si pe cale politica si pe cea
literary si, datorita muncii nepregetate a sufletelor dedate until
sfint ideal, se ajunge, cum se stie, ea la 1859 sa se indrumeze thli-
rea Principatelor Romcine pm] alegei ea lul Cuza ca domn at
aminduror tarilor.
Acum scrie Alexandri Hors Unirel,' care va raminea de
apururf, .nit va trgi si amintirea Unirel principatelor; acum scrie
poezia Dragon" si Lisul ttri Petru Rares" prin care vola sa
dovediasen, intro forma mar inalla, ca si olmenif de jos pot sa
se inalte pana la treptele tronulul chiar. Tot acum scrie balada
Noaptea Sf. Andrei", In care strecoar5 o aluzie si o critics
foarte muscatoare la adresa celor care din interes personal voiatt
ss tina tam in loc, sub povara impilarilor de tot felul. Poezia
)) Moldova in 18f7" care sfirseste eu faimosul blastam ce a pro-
dus 8§s de mare infiorare, in eft se cutremura lumea moldovana
cetindu-1:
Scutnpa Moldova, tall de jale
Ah, in ce stare tu aT ajuns,
Lass -ma-a plinge ranele tale,
Ce pins 'n suflet mi ad patrons!
Lupii si corbit qi vulpl straine
Fac a lor brans diu trupul tail ;
tar tu Moldova platesti eu bine
. . . . . . . . .....
La totI. aceia care-ti fac rad !
Blestemul lilrii tunind sa each
Pe eapul vostru nelegluit
Blestem si lumea toatii sa va..la
Cit rad in lame ail faptuit !,..
Fie-va vials neagra, amara.

1) Vezi Tstoria Romanilor Vol. VI. de A. D. Xenopol.

 V. Alecsandri 393

Copit sa n -avet1 de sArutat.

Sa n-avetT nume sit n-aveti tariff,
Aci sa n-aveti loc de 'ngropat;
Si rind pe calea de vecinicie,
VetT pleca searbee, tremuratorT,
Pe fruntea voastra moartea sit scrie ;
Durnani ai tarii, cruzi viuzatori!
Tot cu prile.iul Uairei, Alecsandri mat scrie si dialogul po-
litic dintre Beata si Tindala, undo in 43ieald» arata pe tinarul
unionist, tar in Tindalap pe batrinul cu glubea si islic, pe care
poetul it pune sa discute asupra intrebarei Uniret si at Princi-
pelut strain.
Acum, ,Alecsandri, care inca dela 1840, sail mat exact dela
1844 facuse din scena teatrulut romin un ajutor puternic pen-
tru desfasurarea ideilor sale nationale, da o drama istorica
Cetatea Neamtului" in care voia sa destepte in lumea de a-
tunci gloria strabunilor. Tot acum ne da pe Cinel-Cinel In
care apard cauza Uniret
Succesul acestor bucati a fost foarte mare.
Imediat, dupa ce se face indoita alegere, Cuza trimete
pe Alecsandri, in insusire de ministru de externe at guvernului
Moldovef, in niisiune diplomatica la Paris, Londra si Turin pen-
tru a arata alegerea facuta si a spune ca noel domn este gata
a da, asa unite, principatele romine oricarut principe strain.
De misiunea acaasta Alecsandri sa aehitat foarte bine,
fiindcd la Paris a fost, cum nu se poate mat bine, primit de
catre imparatul Napoleon III, acel care doria din suflet unirea
tarilor noastre si care a contribuit mat mull de cit oricine pen-
tru realizarea acestul mare si eel mat insemuat ideal al popo-
rulut romanesc. La Turin, undo se fdeead marele pregatirt pen-
trim a incepe luptele cu Anstriacif, Alecsandri fu de asemenea
primit cu multa dragoste si entuziasm de catre renumitul Cavour
si de catre, vrednicul de amiiitire, rege Victor Emanuel.
Desi prins in misiuni diplomatice, in alacert serioase po-
litice, totus poetul nu inceteaza un moment de a scrie si chiar
In acest Limp, ne da mat multe poezil, printre care enumaram
Presimlirea , poezie plina de dorul de patrie, si allele. Unele
inspirate de evenimentele ce vedea ca se desfasoard in Italia,
cintind sperantele si saeriflciile natiunit lubite in : La Palestro",
La Magenta ", La Solferino". Lul Cavour, marele luptator
pentru realizarea idealulut sfint si maret at Italienilor, it inching
de asemeni frumoasa poezie Pi/otuP in care face descrierea
luptet until vas prins de furtuna pe mare.
Se intoarce in tara mat entuziasmat si poate si mat ilu-
zionat inca de cit inainte. Pana la 1860 it gasim pe Alecsandri,
cind In tarn cind in , strainatate. Dupa ce lea parte la desfasu-
rarea celor mat wart evenimente din istoria neamulul nostru,
se retrage din politicd, asa ca intro 1860-70 1st petrece vtata
mai mull la Mircesti, alcatuid : Pastelurile, ptesele de teatru si
amintirile Jul de talatorie.
394 D. N. Petrovanu
Desi retras de politica, deli departe de svinlutarile de tot
solul ale diferitelor particle In lupin, totusi cum era el din fire,
nu-1 Irene eveniment mare, fapt insemnat, pe rare sa nu-1 ob-
serve si pe care sa nu-1 cinte. Poetui cvesnic ling si ferice}
din departare va patrunde mat bine Inca si va incondeia mai fru-
mos tabloul maret al dczvoltarii Orli sale pe toate tarimurile.
Nu va raminea nepasator nicl cu prilegiul marelul razboiti ce 1-a
avut Romani! la 1877 si, dupa cum vom vedea mai departe,
cind vom vorbi despre opera sa, el scrie si cinta si aceste e-
venimente.
Cind s-a infiintat societatea «Junimea}, Alecsandri Yea parte
destul de activa la dinsa. Desi venea rar la intrunirile metnbrilor,
dar atunci cind se arata, cum no spune d-1 Gh. Panu in a sa
«Saptamina», In «amintiri dela Junimea», era o mare sarba-
toare. Si cu drept cuvind venirea sa era astfel socotita, thud-
ca cele de mai mite on yenta cu poezii asa de desavirsite_cum
nimeni altul nu mai producea !

S-a zis si s-a sustimit, cu multa putere de argumentare,

ca Alecsandri a scos la iveala acele minunate Pasteluri ale sale
sub influenta cJunimel». SA poate sa fie ceva si 'din influenta
acestei societatl literare, dar ne vine a crede mull mat de
grabs pe d-1 Ovid Densusianu, care cu destula izbinda sustine in
a sa revista (Viata noun. }, ea Alecsandri ar fi produs tot asa de
bine pastelurile sale si fara (Junimea}. Si parca, dupa ce avert)
in vedere, intrenga viata a lui Alecsandri, ne indreptatim mai
mull Inca a fi de aceias Were. N-avem de cit sa ne aducem
aminte de firea lul intreaga, de amintirile sale din copilarie, cind
ne spunea ca admira si-1 impresiona foarte mull, pelsajele si pri-
velistile de pe main! Prutulul.
Acum, ca Alecsandri a facul, aceste Pasteluri ale sale sub
n fluenta sa proprie sail sub acela a scoalei junimiste, este
 V. Alecsandri 395

mat la urtna de un interes de a doua mina. 'ARM de capitenie

este ca Aleesandri era pretutindeni unde putea culege si in-
trupa o idele frumoasa saa o miscare sanatoasa.
Se stie ca in ultimit an! al vietif sale a fort ministru pleni-
potential. la Paris si cea m al mare parte din viata at -,o pe-
trecea cind la Paris, and la Mircestl, pina la 1890 in August
22 cind moare.
OPERA LUI VASILE ALECSANDRI

Doinile, Lcicrarnioarele si Mcirgclritarele.

In viata lui V. Alecsandri si in privirl generale am aratat
Ile ce fel de siwtiminte era insufletit potful nostru, ce fel de
caracter avea, care-I erati apueaturile sale si care e nota do-
minanta in cea mai mare parte a poeziilor sale. Am spur ca
Alecsandri e un suflet sanin, tinar, ferice. Ca el cauta fericirea,
seninatatea pretutindeni, cigar acolo untie nu era.

ae4,0 ../ze44-e<,.

9Antall,

yid
7.1P4 C177.7.1W,A4 4,?-4

11 'NVSy d
per..

As.--k-e-p° ele- AA
/4, m"171-42-1-1"",7"`-'4"'"
jA/Av'r'

43.7 4.6 e 617.1.. , 4,

/
Scrisul luI Vasile Alecsandri.
Vow cerceta nota caracteristica a poetuldi mai iota! in
Dane, Lacriernioare si Margaritarele care sunt consacrate, In cea
mat mare parte cintarii simtimintulul de tubire. E drept ca pe
ici pe colea, in aceste poezil suns si alte coarde ale brit sale,
un strigat de admirare in fata naturii, o oda inchinata cinva,
ori reinvierea unel vechi balade etc.; dar femeta e focul sacru
ce sta nestins dela un capat at for pina la cel-lalt.
In poezia 4Visurile vede foarte bine ce Intelege prin
fericire, spunind ca fericirea stet in !ubire:
396 D. N. Petrovanu
Fericit care-mpline§te
Visul sati peacest parnint!
Fericit care Yubeste
Pin-a nu eildea-n mormint!
In alta poezie explica pentru ce lubirea produce fericirea
Ex. poezia 8 Mart (din Ucramloare" pg. 118).
Ace las lucru it spune Alecsandri in Cintec de fericire" a-
dresat d-nei Elena Negri, care a jucat un rol foarte important in
viata poetului., cad tin mijlocul lenevirel ce stapinea tam la
ivirea celor intal ale sale producer!, o femele cu spirit deosebit
si cu inima calda fu singura care, din strainatate, ii adresa o
scrisoare plina de admiratie pentru talentul si curajul lui, in-
demnindu-1 sa mearga inainte, cad zicea ea : nicl o ambitiune nu
poate fi mai nobila pentru un om, de cit acela de a fi poetul
national at until popor !" Indeinnul i-a lulus noroc, si poetul,
drept recunostintaja inchinat in acelas Limp muza si rimele luT» 1).

n.

of
..; . 9,::7, .

..,
2
...." k -..1 'k
,,... . t,,..
.g , q
its -r -,::-. k-
4..G , ' . 11.

_ T1 .. . fits'1401tL 7."Yr47:0 , t 4
A ;,;_,4rPltri.L:th r `t
-LM-711-41"r0-

Si tot asa in poezia Adio" (din cLacramioare» pag. 164

editia 1863) Alexandri ne arata efectul inaltator al lubiril
In O saris la Lido" (pag. 155, Lacramloare ac. editie) ne
arata mai bine Inca influenta ce aft avut-o asupra sa, lubirea
si legaturile care-1 tin de acela care 1-a redat tinereta.
Astfel privind Alecsandri lubirea, era firesc ca sa mearga
mai departe cu gindul si sa vada in ea un fel de day ceresc.
Si ca atare, dupa dinsul, providenta, cerul protegueste pe eel
care Tubese.
In Vis de poet" (Margaritarele pag. 267) ne arata ca po
ezia lubirii e poezie cereasca scoborita de sus, ca ingerii ar fi:
mesagerit lubirii si incurajatoril celor care lubesc.
Si fiindca cu astfel de vestitori e maT lesne de a veni in
atingeri si cele mai de multe on dela dinsii atirna totul, apol
1) Vezr D. °Danes,. loc citat pag. 27 si 28.
 V.. Alecsandri 397

Alecsandri crede de cuviinta s1 se poarte bine eu dinsil, si de

aceea in poezia ,DuIce finger" (Laeramioare pag. 137) se adre-
seaza iogerului care proteguesfe iubirea, ca until guvernator, ru-
gindu4 foarte frumos sa4 pastreze bine pe iubita sa.
Alecsandri, in fantazia sa, merge mai departe si isi inebipue
iubirea ca eternei. Aceasta se vede in poezia Venelia" (11
Sept. 1846 Laeramioare). Din alto poezil raiire ea iubirea e
nu numai eternil dar e si in aminfire. Ct poetul se aft tot
asa de bine si cind nu mat este impreuna cu iubita sa, eaci isi
aminteste foarte bine timpul rind elan impreuna, zilele, oa-
rele fericite ! Luam o poezie la intiznplare, de pill : Des-
partirea".
Te duel, lubila seumpa, in tarinuit departate,
Lastnd frumoasa tare, surori, prieteni, frate,
Lesind In al men sufiet tin malt amar suspin
In ora de pornire en totil impreuna
Doresc 1-a tale pasuri ePlatorie bunt[
Pe-o eale Inflorita si sub un oar senin.

Mergi dar fdrd mihnire, te du si fit voioasa

Ctici ingerul ittbirei §i inima-tni duioasd
Te vor urma on unde cu tainicul for zbor ;
cit vei fi departe, ca mine te gindette
Ca tu esti a mea vials, ca soarta ne inbe§te,
Cd cerul ne pastreazei ferice viitor.

Gindeste ea in lume nimic nu e mat mare

Mal ginga, mai puternic, mat sfint, mat cu'nfocare
De cit simtirea vie ce tu mi-al insuflat.
Cad( once fericire, c °rice duke bine
Din ochit tel de raze, Imi vine de la tine.
Preeum lumina vine din cerul inualtat.

Ori unde tu vei merge, iubita-ti add aminte

De-a noastre ceasuri pline de dragoste forbinte,
Cothori nepretuite de scumpe desmierclari ;
De-acele vremi in care a noastrci fericire
Schimba intreaga lume in leagiin de iubire
.57 vremea treccitoare in lank de scirutcirt!

MergT draga, cintind vesel ea paserea usoara

Ce-n faptul diminetil din cuib la eerurr zboara,
Lovind a sa aripu de mud si de 11(0 ;
Cad sufletu -rnf in taind §cptind inimei tale,
Va departa de tine on -ce gindiri de jale,
Va alunga din ochi-ti on -care negri nori.
Si clad va fi lumina, si eind In miez de noapte
Vet asculta cu lacrina al,Ingerilor. soapte,
Zi, draga mea, atunet precum voi zice en :
Nu e fiinta-n lume cu mine de tubita!
Amorul end-ncununci cu-o razci strdlucita,
Venetia m-afteaptii zimbind la visul men' !
398 D. N. Petrovanu
Clod este fericitsi aceasta se intimpla adeseorf,nu nu-
mal lumea din jurul sad e cuprinsa de aceleas1 simtiminte, dar
natura intreaga lea parte la fericirea luT. Un exemplu destul de
frumos pentru adiverirea acestui lucu avem in gingasa si prea
frumoasa poezie Mcirioara Florioara" care, cum zice d. lorga
«e un margaritar de poezie simply si ]impede ca un izvoe de
munte, frumoasa ca fetele din basme, dupa care firea intreaga
se inebuneste, cum poetul a putut amesteca unda talentulul sad
in valul «Poeziilor poporane> fora sit pot] hotari, unde graeste
poporul naiv si dulee, unde rasuna nota prefacuta si dibace a
poetuluf cult) 9.
«Marioara Florioara) (pag. 84 Doine).
Ea pe cimp de se ivea, Marioar5, Florioara!
Florile se-nveselizi, Spnne noun ce voesti?
deschideA, Dela uoi ce mat dore§ti?
Mirosele-st edspindea, Care patimele-alina ?
Si voios i le incbina, Vrel miros de busuioc
Si voios se leglina, Ce oprete mindru-n loe?
Si din cale-o intorced. Vrel miros de lAcrAmioare
Si cu toate as,a. ziced : Ce da visur! inbitoare ? etc. etc.
Duna ziva surioara, etc. etc.

*i tot asa o intreba florile si Marioara le asculta si apoi

pe rind le saruta" etc. De se ducea la munV, acestia intineread
si cu muschiu o acopereati etc.
De altfel frumusetea acestel poezil e datoita, IA mare
parte, si versului popular intrebuintat de Alecsandri cu atita
mestesugire in cit numai Eminescu in Nina' 1-a mai intre-
buintat astfel.
N-am separat intr-adins Doininele de Leicrarnioare si de
Margitritetrele, fiindca in toate acestea predomina acelas nota
earacteristica. E tot poetul vesel, cam cqpilaros, care nu ga-
seste accente puternice Inca, de cit Muriel cind Cara luf sufcre,
ca in Degeptarea Romiz'niei" o bucata energica si violenta. si
'n Sentinela I?ornanet".
Pastelurile. Cind am vorbit despre viata Jul Alecsandri
spuneam ca de pela 1860 se retrage la Mircestf. In rastimpul
dela 1862-1874 da la lumina cele mai frumoase poezil ale sale,
in care cinta natura. Petrecerea din Mircestl ne arata, Inca o-
data, desvoltarea imboldirii sale innascute de admirator al
naturil. Nicairl nu se simte el acuma mai fericit de cit retras
de lumea zgomotoasa si stind la umbra copacilor stufosi in a-
propierea ciobanului care cinta asa de duios, pe «malul Sire -
tulul>> privind : cum apa curge si la cotire ea se perde,
Cum se schimba-n valurele pe prundi§ul lunecos,
Cum adoarme la bulboace, silpind malul nisipos.

1) VezI N. Iorga, Revisla Noug anul Ill No. 7.

 V. Alecsandri 399

Genul in care exceleaza poelul dela inceput piny la sfirsit

este al descrieril natures. Erbil sublectele cele mai nimerite pen-
tru felul sail de a fi ; (Uncial cum zice d. Iorga, in studful sari
asupra lul Alecsandri din «Revista Nona> 1890: «trehtie sa se
fan o deosebire intre simtire : nu Coate inimile aft un rastinet
tot asa de adinc si aceeasl imprejurare poate lasa nepasator pe
unul, pe chid in altul ea trezeste o lume intreaga de gindurf.
Stint poetf mai refractor! fata cu durerea, si Alecsandri a fost
dintre aceia ; niefodata omul acesta senin si veselln-a avut_in-

.72_94.n.sa n

tunecimea desnadejdil in inima ; niciodata revolte aprigT contra

vietii dureroase, parer! de raft amare dupa ideate disparute,
innaltari mistice catre o lume cantata cu lacrimi in proza vletil,
nu se infiluesc la dinsul. Ca un poet din vremurile vechT, el a
pastrat totdeauna, in Ideate luT, seninatatea olimpiana a lul
Goethe, nicf odata n-a plins ca Lamartine, n-a plins ca Byron,
n-a simtit fiorul nebuniel pe frunte, ca Eminescu. S-a inchis in
turnul Jul de fildes, sl-a pus frill patimelor, cite le avea si su-
blectivizmuluf Jul nu rasfringe alta de cit darer! usoare, patimi
marunte, lacrimi masurate".
(Va scans) I). N. etrovanu
Catre umbra lul V. Alecsandri

n slave mai sus de soare, la locul fericirel,

Se afla la lumina palatial nemurireI ;
Cu stilpi de feerie, cu zid de amiutiri,
Cu jeturi ce resfata fruinoasele gindirl !

E be de buciirie, e locul de verdeata,

Si-acolo nu-1 durere ci ye-pica viata...
Si- n tot intinsul nu-e nici umbra de trufle;
Sunt legT nestramutate pe vesnica tarie

Acolo Bade -o umbra ce are suflet mare,

Catind spre tara noastra prin raza thin soare,
Si o vede prin lubire, in zare ca o stea ;
In departari ramas-a si dorul e cu ea !

Si umbra da. ufflarel mireazma fericirei

Cad asta-1 bucuria la locul nemurirei ;
Si gindul fsi imireapta la dragu-ne pamint,
Cad el 1-a fost in viata odorul cel mai sfint.

Si pare ca privirea de dor i se-ncovoale

Si-ar vrea sa ne mai elute si clothe si razboaTe,
Sa- nchine a sa h ilia la dealurl ce-n floresc,
SA spuna-a tariff fapte din cimpul vitejesc !
G. Ducurescu
 in mernoria lui Vasil° Alecsandri
LuminI din timpurl ce -au (recut apar cu strakuire
Inveselindune mereti cu dulcea for zimbire,
Si-atit de stump e gralul lor, alit de drag cuvintut
Ca vor trdi si lumina cit va trdi pdmintul,
Ctcl razele ce raspindesc au fost scaldate-n soare
Si zimbetul impodobit cu fort nernuritoare
De cel ce n visuri de poet, cu pana-I minunata
Ne-a dat comorl de cugetdri din mintea lui bogatti,
Si-al carul nume glorios va fi pentru vecie,
Al Romdniet scamp odor, si-al Patriel mindrie!
Povestitor neintrecut si visator: din fire
Ne-a dat poeme si cintari de talnica-amintire,
A slat de vorba noptl intregi cu stelele dutoase
Dueindu-si dorul pintre ele-n bumf misterioase,
Din lund-a sees marturisirI de veacuri arnortite
Pe globut el tdinuitor de patiml si ispite,
ler din luceferl a cules scintel termecatoare
Cart zburau din pana lul in versurl rdpitoare,
Ducind in lutne povestirl din sferele divine,
Soptite-n talna nurnal Jul in noptile senine !
S a dus de mult acest poet al vremilor trecnte
Ce rdspindea "cu-avint mtiret lumina si virtute,
In sufletele romanestf! Sa dus acela care,
Purtind cu laid mindrul steag de mindra desteptare
A pregatit cu altl eroi izbindele acele
Cari-au ad'is reinvierl si glorie cu ele,
Fdcind din (Mita Carl surort o Petrie romand
Si indemnind pe flit el sd dea mina cu mind,
Ca s-o ridice-n slava sus sa apara-n lume
StPpina pe vointa el, si plind de renume !
S-a dus... dar e nemuritor! trAleste-n lumea toald ;-
Cdcl luptatorl Subliml ca el, char la un veac ()data
Dacii rasal. : si nu mat mor ! sfirsitul nu-1 atinge ;
Lumina sufietelor marl, prin moarte nu se stinge I
Si cite pagint a treat gindirea tut mareatd,
Atitea dulc7 luminf apar si pline de viatA.
Prin strdlucirl cum n -au mat fost vazute-n omenire
Vestesc ca eel ce ni le-a dat plutesten nemurire,
Si cu-al lor grant incintator ce lumea-nsufleteste.
Ne.spun si ne .repel mereu : Alecsandri tretiefte!
ZeoR Cerchez
Sosita dupd incheerea Albumulul
 PAN TAHUZA
Navel&

ultima sarutare a soarelul ce murla se ras-

fringea galena deasupra Dragoslavelor. Fu-
sese o zi calduroasa si nesuferita de August,
cum rare sunt zilele chiar vara pe dealul
, luncelor.
Paintele Zamfir sentorsese din Bucu-
resti, de la Mitropolie, unde lusese de-si
vizase pantahuza. Pe la unu dupa douasprezece, ajun-
sese cu trenul in gara la Cimpulung unde-1 adasta
Vlad, flu -sari, cu chibitca cu un cal. Plecasera amin-
dor spre cash, fara sa pund ceva pe limbA si, la Va-
lea-Mare se oprisera putin la o circiuma, sa-si ude
giturile cu cite-o limonada scoasa de la ghiata, apol
pornisera inainte agale, pe soseaua ninsa de pulberea in care
copitele sargulul se innecaii greoale si, pe la patru ceasurf, ajun-
geau in sat la Dagoslavele. Isi despaturase parintele Zamfir le-
gatura, scosese condica dintr-o disaguta si o privea cu multurnire
rasfoindu-1 fetele albe pe can ardea de dor sa le stie mai
curind pline de iscalituri si de tifre ; apol, ce se gindi, porni
spre primarie. OrIcum era mai bine sa capete si viza primaru-
uI inainte de-a incepe sa cutreere orasele si satele pe unde a-
yea de gind sa: se duca ca sa adune bans pentru biserica para-
silk care de an1 nurnal capatase nici virt de mistrie si prin al
carela crapaturl largi patrundeat ploile. No mai tineaii nici te-
meliile si drept credinciosil o ocoliati, de fica sa nu se sorpe
peste el si sa1 turteasca ca pe niste soarect. La Mitropolie nu
i se Meuse nici-o impotrivire, ba aflase lauda pentru gindurile
ce-1 inrufletiaii de a dura o biserica noun si frumoasa, cu tulle
sclipitoare de semete earl sa-st ridice crucile poleite spre vaz-
-duhurile albastre si unde crestinil sa, vina ca sa se roage. Lac
de naduseala era trupul lrit uscat si istovit de posturi, udd ca-
4riasa de pe dinsul si alba de pulbere giubeaua ce -I atirna ca de
 Pantahuza, 403

plume pana la glesne, aducindu-1 de mijloc spre fata pAmintu-

lui, de care-1 despartia toiagul de corn, ferecat cu tapu§ la ca-
pat, ce sprijinia batrinetele senine si limpezi ale popil Zawfir;
fruntea incretita de cute, dar curata de gindurl....
Vlad se apropie de dinsul, it intreba data 1-e foame si in-
cepu sa intincla o pinza alba deasupra mescioarel dintre curpe-
nil din gradina ; dar popa Zamfir n-avea tocmal pofta de min-
care, si mreaja gindurilor ce-1 rodeaq mintea nu-1 da ragaz sa
cugete la indestularea siornabului
eLasa, nu acum ; dupa ce m-oiti intoarce de la prima-
rie, si voi capata si legalizarea pe condica... Adasta-ma to §i-om
minca atnindol ; iar de nu, imbuett §i opre§te-mi §i mie un blid
de bucate...)
Si porni spre primarie, stringind cu bagare de seama'con-
dica noun, suuruita, pecelluita si iscalita la Mitropolie, peste
care avea sa se mai puny pecetea primaries cu iscalitura pri-
marului. In usa se opri o clips, se scutura de pulbere pe strale,
isl scoase basmaua de-si used timplelele, isl sterse fruntea si-§1
r.etezi pletele potrivindu si le cu podul palrnel subt potcap si
subt gulerul giubelei,--§i intra.
La masa din rnijlocul odail mid si far% aer, primarul is
calla, cu mina obosita, cu degetile amortite deasupra condeiu-
lui, oprindu-se pentru a rasufla dupa fie-care slova, vratul de
rapoarte serise de notar. !Asa condeiul, se ridica dupa scaun
si intinse mina preotultil.
Bine al venit, pdrinte 1.. Ce vet.1 de la Bucure§ti ? Ce
zvon de la Mitropolie ? Izbinda orl ba ?
Parintele isi scoase potcapiul cu amindoua palmele, it a-
sezd frumuel pe marginea briului ferestrel §i cu chipul inseni-
nat de multumire, i aspunse Unit, vorbelor de bursa venire, ince-
pind a desfa§ura basmaua in care cu evlavie pastry condica fa.-
gaduitoare a-i ddrui, inainte de-a include °chit, o biserica mare,
mare si frumoasa, Cu icoane minunate, cu catapeteazma sculp-
tata, cu amvon aunt, cu betele pe la icoane si cu velinte tesute
malastrfi pe podelele frecate cu moloz. I§1 taco de trei or! truce,
simile infatisa cartea, groasa, la care avea sa se inscrie tot!
drept-credinjosii earl s-or indura sa daruiasca pentru dragostea
lul Diimnezeti.
,Uit-te... Si sd. 0,41, o sa avem biserica mindra §i ma-
reata in 'Dragoslave, caci de milostenia oamenilor no ma in-
doiesc ; doar zile si putere sa-mi harazasca a tot puternicul...
Duminica pornesc, mai sunt cloud zile, pan -atuncI o sa mai fac
putina rinduiala pe-acasa cu Vlad si dup-aceia, la. drum... Nina
sa ma-ntorc o sa slujeasca parintele Gheorghe din Rucar, asa s-a
hotarit de Mitropolie... Si-acum .caticiicse§te, primarule, de pune
§i viza dumitale colo, pe foaia din urma, trinte§te pecetea sa-
tulu! si Domnu sa ajute".
ISTotarul, care ascultase cu gindurile imprastiete, ridica ca-
pul de de-asupra registrelor- de stare civild in care trecea nas-
404 Caton Theodorian

cutii din ziva aceia, intinse mina si apnea condica. 0 desfacu,

serise cu stove frumoase o formula obisnuita, iscali in dreptul
titulaturil luf, puse sigiliul si dete sa iscaleasea primarulul. far
dupa ce si aceastd forma se indeplini, parintele Zamfir is1 puse
potcapul, le intinse mina pe care o sarutara amindoi, si-I bia-
goslovi vesel si plin de bune nadejdf.
eCred ca pana Dunainica seara ne mai vedem, ar?7,
D-apoiti cum, de buns seams" raspunse primarul.
Si neolro apucf, parinte Zamfire, mai infant ?" se a-
mesi eca notarul.
Ma due, talea prin Prahova, prin Arges, prin Vilcea si
prin Ilfov inainle de Craciun ma intorc apoi sa praznuesc sar-
batorile cu Radu si sa mai slujese vre-o Bova zile ; dap -acela
oiu vedea ; olu apuca prin Moldova, far la anul 611 colinda si
prin Dobrogea, data no fi de ajuns... Am nadejde sa ne-ajute
si ocirmuirea ; zapriul nu se da-ncolo, asa a fagaduit c-te sa dea
niste sarbatorf poporane cu cart sa se rotdnzeasca suma...»
SA, fie -n ceasul eel bun" inchele notarul.
Sa fie... SA ajute Dumnezett." Si parintele Zamfir -esi,
usor ca o pana si vesel ca un copil, purtindusf toiagul prin
prundul soselel... Soarele coborise dupa dealuri un freamat
racoritor misca frunzele si o sara lina se lasa deasupra locurilor.
In dreptul easel it adasta fluerind printre dinti Vlad, care
seara un cintec vechift ca sal treaca de foamea ce-f nacajea
rnaruntaele, cad era infometat flacaul de munca si de caldura,
dar. fara sa fi pus ceva pe limba, pana sa se intoarea tatal Wt.
Intraa in casa; de prin odat yenta un miros stins de bu-
suioc si de sulfina. Vlad dete de spalat parintelul care-si lepa-
dase giubeaua si potcapiul, ramind numai intrun antereft cafenin.
Ceva mai tirint, ce ;unul cu mamaliga fiarta in lapte si
blidul cu legume fumegad deasupra mesel, din care se ospatara
parintele Zamfir si fiu-sati Vlad... Paroehiil bisericei cu hramul
Adormirea Maicii DomnuluT din Dragoslavele, povesteste raspi-
cat, peripetiile drumului pia la Bucurestl si inapol, Jar Vlad-
printre imbucatuf, iidiea whit si tinteste spre chipul -blajin a,
tat-sad, nestiind ca sa admire mai malt, sanatatea de otel a trul
puluT Istafidit, orl curatenia sulletului sau neintinat.
Ochii albastril siadinel al fiuluf se oglindesc scaldindu-se
in pivirile viorif ale batrinuluf si, intr-un minut, minded tac si
se privesc surizindu-sr, Parintele leapada lingura, se sterge ca
prostirul la gura si tut uscative pipae spre locul bu-
zunarelor :
tBata-te Radule, cum uitasem ! Si scotind o cutioara
de lemn in forma de sul aUite, tigaretul de thihlibar de care
mi-al tot zis, nu 1 -am Haat...
De sus, o sclipire de canaela dintre nori alburii si o tre-
muratura de geana poleita, dintr-o veghetoare ce mingile cu lu-
mini ondulate muchile umbrelor pierdute pe cerurl, invatue,
mingiloase, imbratisarea calda pe care fatal o primeste data copil.
 Pantahuza 405

Duminica de dimineata parintele Zamfir sluji liturghia

intre zidurile goale ale bisericit. Afars de citeva batrine evla-
vioase, de dascal, de Vlad si de vre-o dot mosnegf patimasT,.
cart-st tirati trupurile pacatoase si nu se temeati de primejdia
ce1 ameninta in tot minutul, ca locasul o sa se prabusiascaf
nu mat vrota niment sa asculte slujba i sa se-nchine. Mersese
vorba ea zidurile se craps in tot ceasul si tencutala tavanuluf
din mijloc ce cazuse cu citeva zile mat de vreme, tocmal in
mijlocul slujbei, biigase spalma si fort in lumea satuluf, care
nu mat cuteza sa vina la biserica. In pridvor citeva capete ple-
cate, citeva topic nestiutort si doua femel oloage, ce de obiceiti
cerstati pe la raspintii, ist mat aratati chipurile.Parintele Zamfir
iv faeu cetania cu credinta ; de la proscomidie, discledimineata
si pana la liturghie, toate fusese zise constiincios... Nimic nu
l-ar fi Mcut sa sara tipicul, tar °chit Jul blinzl totdeauna, capa-
tati o cfmtatura asprA, cind dascalul cerca sa minince din rugA-
et-unite ce trebuiatt zise pana la una.
Pe la sfirsitul liturghiet, tocmal cind esise cu sfintele da-
runt, o bucata mare de moluz se desprinse din inaltimea tava-
nulut, ea un trasnet spintec5 naosul, atinse policandrul, dobori
citeva luminarl si se sparse pe lespezile alumate, cu un rgsu-
net surd si lugubru... Babele isl lacura cruce si napadira spat-
mintate spre portile esireI, dascalul scApa cartea din mina si
dete sa le urmeze; dar linistea parinteluf Zamfir si o crunta
privire a Jul Vlad, it tintira loculut. Slujba se sfirsi intr-o ta=
cere adinca si parintele nu desbraca odajdiile pana ce nu dele
blagoslovenie zidurilor din mijlocul usilor imparatestt. Apot in-
cet si linistit pasi spre inima .bisericit, se pleca fara teams si
ajutat de Vlad, strinse faramaturile de piatra, le aduna pe toate,.
curati locul si esi cu fata spre altar, inchinindu-se si cautind
you ochii pe dascal care se strecurase ca o sopirla in altar si
esise, intr-o goana, prin uscioara de din dosul bisericei.
Parintele nu se duse acas6. 41 apnea toiagul si trecu la
circiurna unde erati adunall oamenil si flacait; it dojeni blind
ca nu vin sa se-nchine si ca-st fac spalma ca muerile. Le zise
ca tocmal el trebue sa-st inbarbateze femeile si ca dinsul crede
ca biserica nu e asa de ruinata precum se pare;:ca doar tencue-
lite se desprind si pica citeodata, dar ca zidurile sent virtoase
si Dumnezeu vegheaza. cAr mat tine Inca vreme indelungatap
nu va fie teams de asta, dar tot o sa facem alta... Pan-atunct
sa nu parasitt batrinul locas at Domnului si sa veniti cu cre-
dinta sa plecati genunchit si sa va. inchinati, ca n-o sa fie ni-
mic. Daca vett dosi, vett minia pe Dumnezeti si vat de cercarea
la care va.poate pune El...v
Dar pe urma hit femeile ce-I ascultara rusinate si tacute
se pripiail all face cruce, a -ntoarce capetile cu Erica si una din
ele arunca o vorba negindita:
Se surpa tavanul, cade in mijlocul bisericel tocmal in
vemea leturghiet. . Nu e de-a buns asta nict pentru sfintia ta..."
3
406 Caton Theodorian

II

Trenul porneste, si de la fereastra unui vagon de clasa a

trela, narintele Zamfir trimite Jul Vlad un semn de despartenie;
ochii lui viorif si Iiinpezi invalde intr-o parinteasca Ware de
Were de raii chipul lui Vlad, care, cu caclula 'Inca in. mini
tot mai cats spre fata batrinulul, ping ce trenul cirneste la o
cotitura si eel de pe urma vagon de marts at drumulul de fier
dispare din vederile Jul. Ace las Bind le fulgera prin rninte In
amindol: lul Zamfir II pare raft ca-1 lasa pentru intria data
singur, pentru o vreme mai lunga; lul Vlad i-se stringe inima
ca n-o sa gasiasca pe nimen! acasa. Ce linistit pleca altadata
popa Zamfir, cind stia ca are tine purta de grija flacaultn, si ce
fericit ramluea si Vlad cind se gindea ca malca-sa, Sma-
randa, it adasta cu bratele descbise, cu masa pusa, si-1 l'Asfata,
si-I netezea timplele, si-T spunea vorbe ce rnergeat la inima, in-
Cleninindu-1 la treaba. Dar batrina lipsia de Ire)" aui dintre din-
kil; se odihnea reposata in groapa din valea caselor, ti-n Linda
for se facuse un gol mare, pe care nimic navea sa-1 mai ample
vre-o data.
Cu minces camesil Vlad 1si slerse boaba de lacrima ce
simti ivindu-se intre gene ist acoperi capul si-sr aduse aminte
ca n-are la ce mai sta. La hanul din dosul garil it -astepta chi-
bitca, si sargul deshamat, isT rumega, curninte tainul de gra-
m* din traista pusa pe dupa urechi. I-o dezlega, o azvirli in
caruta, arunca friul pe capul calulu!, arnica haturile si se urea
in tiasurica vapsita civil si porni, furat de gindurl si mingaiat
de vintuletul prietenos al serif.
Aci chipul malca-sal if rasaria dornic, in chenarul cernit
at tristelor aduceri aminte; aci intr-o impletitura de trandrfiri
plapinzl, ochil Sultanical i-se aratan intrebiltori. Si-si aducea
aminte ca. visul cel frumos si neajuns al batrinei era de-al ve-
dea uniti prin crinunie; cacT fata era singura din tot satul pe
care -si pusese ochil si-o credea vrednica sa tie tovarasie nepriha-
nita si trainica sfiosutul el copil. Si murise fara izbinda aeestui
vis drag, care-I indulela batrinetele, Tar Vlad nu mai vedea de
cat arae or! pe Sultana, din fata carela abatea cind o-ntilnia
de care se sfia ca un copil ; sau dac-o maT revedea, cite-o data,
era in adincurile noptii, cind da drum inchipuirel si ea nu in-
tirzia sa-I apara, cu ochil aciia negri si incatusetori, in imple-
Laura trandafirilor plapinzi din care mintea lui Meuse privaz de
iluzir. De nunta nicl nu se mai vorbise; Tar fata cata trista spre
chipul baTatulul, neintelegindu-I aleanul, temindu -se sa nu se fi
instrainat de inima lui si nestiind cum sa talmaceasca purtarea
lul Vlad.
Pe drumul dintre muneele VIA se sinitta singur ca un
pustule parea raid Ca lasase sa treaca zilele, fara sa vorbea-
sea tat-sail de ceTace-si fagaduise cu atita credinta sufletulul
lui ; ii parea rat ca se scursese dol an!, fara sa fi 1ndeplinit
 Pantahuza 407

visul raposatei si dorinta inimel lul inflacarate. Cu toata boarea

cea raceare ee se lasa placuta deasupra rirel, simti o sudoare fier-
binte strabatind, un flor, apol prinzindu-T madularele, o fulge-
rare trandafirie in urma si o stringere injunghetoare in partea
pieptulul ceva ce napadia ca un val aci flerbinte aci de ghiata,
en o irnprastiere de simtiminte nedeslusite in singe si in oase.
Daea Sultanica va fi crezind ca el n-o mal indrageste ; data
se va fi racit inimil el ; data se va fi fagaduit altula!
Sargul, atins de sfircul usturator al biclulul, urea sprinten
dealurile si trecea acum apa Argeselulul, fara ca Vlad sa fi
prins de veste. Un amurg vioriti impatura totul Yi o geand ros-
albastrie tivea crestele culmilor umbrite. Apol, se dote jos; se
apleed spre apa valcelet si, cu palmele facute taus, lua apa, bau
racori pTeptul.Calul intoarse eapul si flacaul pricepind,
din uitatura luT inteieapta, ca-I e sete si lul, ii cirni de dirlogl,
cobori valea si -I lasa sa sa adape in vole. RacoritT amindol
pornira incet pe suisul ce serpue pe subt niuneele. Vlad slo-
buzi haturile si calul ineepu sa twee, cu capul plecat innainte,
cu narile desehise ca niste buretl de toarnna, indoindu-si picloa-
re.le cu aceiast miscare uniforma si infingind fierale copitelor
in pletrisul de pe sosea.
Facuse juinatate de drum si mai avea Inca destul pana a-
casa ; dar niclun zor nu-I trial mina acuma, si nicTun dor nu-1
mai chema ca alta-data. Mal aminat, trial aminat, sa vina sara,
sa -1 invalue negurele; dar sa n-apuce sa rasara luna si sa nu
se uite spre casa lul Iosif cind o trece, ca nu cumva sa zarfasca
pe Sultanica, si sei nu-I intilneasca negrul ochilor, cari ar lu-
mina mai virtos de cit luceferii, noaptea incunjuratoare, si, tine
stie, sa ii-o afle vorbind cu altul si ea sa priceapa pustiul su-.
tletulul luT !
Dar sargul, sub inviorarea aerului de sara, incepea sa tra-
pete, sa alerge ; si noaptea venTa gonind cele de pe urma in-
cercarl luminoase ale zilel ; negurile se lasad tot maT dese ;
4nal tirzid rasari hula saltind, saltind, dupti dealuri, urcind, ur-
cind, spre vazduhurl, aurind, aurind poenile si albind Drago-
lavele ce ineepusera sa se arate de vale. Iar cind se ivi ca-
suta lul Iosif, flacaul nu intoarse capul, o cauta dimpotriva,
patrunzind cu privirile, ratacite in desisul de brazi si care cerce-
tad nesatioase dupa o umbra delicata, ce se mladia, ca o trestie
creseuta intre nufarl, subt boltita portif, cercetind ea insast in
lungul soseleT si adastind, par -ca, pe cineva.
`Pe cine-adasta oare Sultana la vreme de sara si cind,
pe seinne, Iosif nu e aces );1 cad din odaT nu se zarla niclo
lumina si tat-sati trebuia sa fi Post lipsa... Pe tine ?'. Sfircui
minios sargul, care ne-adastindu-se la o lovitura, opinti din ras-
paterl si chibitca zbura ca o naluca pe dinnaintea caselor, fara
ca Vlad sa se maT Elite. Din urma insa par-ca 1-aduse vintul o
vorba plaeuta, par-ea fu un glas, par -ca o chemare, par-ca nu-
mete lul. Si cind opri, fara sa stie de ce si cind intoarse capul,
408 Caton Theodorian

vazu pe Sultanica alergindu-I pe urma si chemindu -1 dubos,

pe nume.
Din cotro si-n cotro Vlade, fara sa mat ennostt lo-
curile si fara sa mat tit minte casele ?
Din spre gara-n spre casa, Sultanica !"
Si grabit rail, bade, de gonesti WW1 Barg sa-I verst
splina".
Ba nu..."
Ba, da..."
Ba, MI, nu".
Ba, zaa, da ; de nu, at fi mas o vemidea si la noi,
to -ai fi gindit pe unde trees... Iaea, eri adast pe talca cu o fier-
tura si cu nitele prune, mat bine to -al cobori si at sta sa rna-
ninel cu noi, ca tot nu te-asteapta niment acasa... Nu rata ea-I
eina cam saraca..." Vorba 1 fu de 'Mere si inima tut Vlad se
unse ca de-un mir sfint... Se invoirti, asteptara in prispa pe iosif,
si cum nu zabovi niel el, se puse.ra la masa si fura ferieitt
cites] trel.
Cind sa se urce Tara in caruta si sit se indrepte spre casa,
SultanicaI apuCa minile, si podui palmelor of trennura, reel, in-
tr-ale tut Vlad si mat reef inca. Ar fi vroit sa eapete o vorba
de la el, un semn de buns ndejde, o stiinsoare cu intelesurl
ca pe vremile preuteset, eind Vlad era alt-fel, o vorba macar
...Si vorba aeeeea ar fi rostit-o bucuros Vlad. semnul acela 1-ar
fi dat bucuros Vlad, semnul acela 1-ar fi dat si el si legaturica
cea mat dreapta I-ar fi esit lupa buze... Dar firea Jul nu-i dete
pas, si Srnaranda nu era aci ca sit -1 imbarbateze, dar blzele r
fluturara si vorbele-1 murira, pleoapele-I elipira, un nod i-se urea
piny -n git, it tale glasul, it innera spusa inimet... 1st desprinsR
usor mina dintr-a Sultanicat, bieiui sargut si rind si-aduse a
minte ea nu T-a zis inaear o vorba de despattenie, ft asvirli in
treacat, incit ea abla putu sa-1 auza :
Flaunt sanaloase.
III

Se apropia de sfintu Dumitru. Wad, singur ingrijia de casa

batrineasca, eloplea cite ceva in ograda, euleseso meld pornitor
Meuse borhot, scosese Lulea, o infundase in butoaie si o asezase-
in pitnnita; adunase dughta in dm eladite frumos in dosul easel
si nu esia mat de fel din easa. La elle zece cineisprezece zile a-
vea regulat stire de la parintele Zamfir; it da vestl bune
totdeauna; erestinit se aratail Illi1041iVI peste tot pe unde tre-
cuse; nicaert nu-ntinsese condica Wa ca sa dobindeasca ar-
&tit; cu sanntalea mergea bins si -i era dor de Vlad. Pina-n
Craelun mat avea de colindat Argesul si Ilfovul, avea de gird:
sa se odihneasca vre-o doll& zile pe la Baeuresti, si apot sa
vina acasa.
De pe la stintu Nicolae se lasase o vreme eineasca. Mat
 Pantahuza 409

de timpurIu ca alts data ninsese peste tot intinsul; trolanul se

facuse mare si gerurl naprasniee inchegad a pele... Toaca clopot-
nitel din Dragoslavele nu se mar auzise de mull si usile ferecate
ale bisericil nu se mal ceschisese ca in alte vremurl pentru eel
earl tot mai eredeat iu Dumnezed. Pupa Gheorghe din linear
venise o singura daV, dupa plecarea parohulul ; nici nu
slujise, luase cheile si nu-I maT etIcase picloarele de cit la
zi-ntal, rind venea cu cAldarusa, la mortl si la botezuri. Ar fi
venit si el pentru praznice, dar cum se Meuse, cd intraserd
oamenil in postul slintulul Nicolae, fart sa se fi facet vre o cu.
nunie.
Intr-o sears geroasa, intunecoasa si trista, lul Vlad i-se
Meuse acasa un urit de moarte.... lul, ce nu contenia sä bats
Ia gindul unui chip de fecloard fart prihand, si cugetul lal
fduritor de planurl neatinse, i-se ingreuia pe toata zidf. Gindul
Ia tat-sad foarte des, la Sultanica totdeauna, amarul tine! vieti
pe care mai nadajduia sa imbundtatiasea, schimba si mai
in rad firea si-asa destul de cludata a flacaulul.
Esi nehotarit si s6-ndrepta spre circlumd. Tot)" stricatii sa-
tulul tinjiad pe la mese, dinaintea ulcelelor pline cu vin, oa-
meni maturi, flan! si chiir batrini... Rat or fi fost oamenii astia
de felul lor, artagasop la bauturd, p toll I-or fi balacarit el pe
Ia spate ; de pupa Z Amfir si de Vlad na se lega nimenea insa.
Era o fala ca biserica din Dragoslavele avea asa popd cucernic
si cutninte, si Damnezed it rasplatise pe balrin, ddruindu-I pe
Vlad, care-I samana in toate apucaturile ; dar care moste-
nise si de Ia raposata ceva, tocmai cela ce nu se potriveste cu
firea barbateascd sfiala. Iosif era si el la o circiuma, la o masa
laturalniea, cu Dragoinir invdtatorul si cu dascalul. Cind Vlad
dete sa intre, it izbi o asa de nesuferita dulioare si un miros
asa de urit de borhot statut, de acreald si da igrasie, ea
navu puterea sa pasiasca. induntru ; trase uia cu scfrbd si dete
sa se intoarea. Dar dinnauntru fl vazuse eine va pe semne, eaci
intro clips se deschisa ups lard si o mind prietenoasa 11 batu
pe balat pe umerl:
eNu-ti prieste al, flicaule... La circiuma nu, la seza-
toare nu, Ia horn nici alit... Ce fel de fire al to Vladutule, tai ?»
Era Iosit in lata edrula Vlad se simti rosind; dar batrinul
urma :
Cita vreme e de cind nu to -am ma! vazut P Mal til
minte ? La Sfinta Marie al fost Ia mine, la Sfintu Dumitru n-al
fost, si la StIntu.Nicolae far n-ai fi fost, de nu veneain ed sa
to lad..."
Vlad si-aduse aminte. Dar asa era ; fiisese el In ziva
Sfintului Nicolae la tatal Sultanical; dar venise el de-1 luase,
0.1 paruse bine flacaulul, ca mai daduse ochii Cu fata, ea sta-
tuserd de vorba... Dar par -ca... Ce catase acclo si invatatorul?!..
- 4j: lit povestea Vladule...»
«Ce poveste ?.. Nu stiu...x.
410 Caton Theodorian

«Daca nu mal dal ochit cu oamenii...»

«Im1 vad de casa si de nevol. Ce poveste ?)
(Nevoile tale n-as vrea sa le alba dusmanil tai, pe
earl nu-1 al.»
RBine... dar povestea ?...»
«Apottl, uite, Dragomir imi cere pe Sultanica...»
«Dragomir ?...»
«Tocmal... Si to ce zicl ?..»
Ce sa zica el, ar zice el, ar rasufla el... Si cind sa rdstifle
mal bine de cit acum, in preajma circiumei, pe- ntunerec, cind
ochil lui nu pot deslusi peal Jul Iosif, cind e intunerec si cind
n-o sa se sfiasca....
«Hal sa intram inauntru Vlad.» Si-1 apnea binisor
de brat. Nu vezi ce frig e act', si ni31 n-avem untie sta.. » Im-
pinse usa si intrara amindoY. Putina lumina a impel cu gaz
din tavan si ochil celor-17alti sateni, can se pironead de-asupra
Inl Vlad, stersera cutezanta de-o clip a flacdului.
Hal sa sedem..." Iosif intr-adins it impinse in spre a
masa osebita, ferindu-se de-a se aseza cu Vlad la masa uncle
statuse inainte cu invatatorul Dragomir si cu dascalul... Drago-
mir vatindu-T, se ridica, dete buna sera si esi ; dascalul veni
la masa lor.
«Bem ceva ?» Si fara sa adaste raspunsul, dascalul po-
runci o garafa cu vin i tret pahare, pe earl li-le aduse carclu-
marul degrabli, turnind fie-caruia in paharul sau. Vlad care nu
bea mai niclddata bau si el... Altadata bautura 1-ar ft nacajit ;
dar acum i-se parea c-o sa-I Nca bine, c-o sa-1 infierbinte sin-
gele, c-o sa-1 dezlege limba pe care o sitntea ca legata intre
falci... Bdu... Dascalul porunci al doilea rind, si Josif fu foarte
mirat ca Vlad nu se impotriveste... Bead citesi trei deopotriva
si nici unul nu reincepea vorba...
eCe afurisit gerul, nene Iosife ; pe asa vreme stiu en
ca-I e drag Ruminulul sa-si verse basamac inrinza, c'altfel i se
'ntelenesc oasele. S-apoi ce; cind e vorba c-avem si pentru tine
bea esi mal abiti...) Iosif intelese aluzia nepotrivild facu
un semn din sprincene. Dascalul care ar fi fost bucuros si el
ca sa se faca nunta Sultanical cu Wad si nu cu Dragomir, si
care stia ca nu atirna de cit de-o vorba a flacaulul, pentru ca
invatatorul, care pe de-asupra era si venetic, sa se stearga pe
buze, adusese vorba intr-adins ca sa Itasca zavistia lul Wad si
sa-1 faca a strica rosturile belferulul.. El nu pricepu semnut
lui Iosif.
glaca... dupa Craciun nunta mare si nea Iosif cinstit FOP
cru... Sale fie cu noroc tinerilor Sultanica-I o craeasa pi nicl
Dragomir nu e rad flacad...».
Iosif nu mai stia de ciuda, ca dascalul aducea vorba cum
nu era bine, cit pentru Vlad o frigare aprinsa pliru ca-I sfirie
inima... Iosif izbi cu piciorul pe subt masa ca sa facd semn das-
calutul sa-1 tan gura; dar lovitura ajunse si piciorul lul Vlad,
 Pantahuza, 411

de-I amorti fluerul. Flacdul pricepu intr-alt-fel, far dascalul M-

mase timpit la locu-T, pe scaun. Se ivi o lungs tacere. Tot das-
calul cerea sa o intrerupd, amestecindu-se cu o gluma ce nu
prinse. Pe din fata-le treeeail oamenii; se porneati spre cask
dupa ce-si golisera paharele si buzunarele si cireiuma se desarta...
Se scula se piece si dascalul. Iosif se simtia multumit : raminea
acitm sigur cu Vlad.
Cilava vreme nu sehimbard nicl-o voi bd... Vinul IT Meuse
rain batatului; inedperea se clatina, zidurile se stringeati micso-
rind odaia, pabarale jucau inaintea -T, lampa se balabdnea ca
clopotul bisericel, scaunul pe care sedea el se misca par-c-ar ti
lost sguduit de cutremur, ochii-1 eercetati aevea si mintile lui
se imprastiau ca rotogoalele de fum din pipa lui losif, care in-
letnnise uitindu-se la el Cu nedumerire.
«Ce zici Vlad ?» se hotari, in cele din urma, Iosif.
aCit sa zic ?»
«Vorba noastra de adinioara....»
Vlad de-te sa-st ldmureas-ea gindurile, sa-sr hotdrased ras-
punsul, Ochil Solldnical i-se aratara rugatorT bunT, dar privi-
rile lut se aninard in negrul vederilor for Iosif, cuvintele -1 a-
mutird in gitlej, inghiti ell sila si tacu....
1Ce zici Vlad ?» Si Vlad ca desteptat dintr-un sown
greil 1st aduse aminte, se uita Tar la Iosit, incepu sa se joace
cu eutitasul de pe masd, it invirti nervos intre degete si ras-
punse fara sa stie :
gPal... SA va fie cu noroc nunta Sultanicai cu Dragomir».
IV

Parintele Zamfir cutreerase citeva tinuturT si ajunsese in

Ilfov la citeva zile dupa sfintui Spiridon. I se facuse pimire
erestineasea peste tot locul si multi dintre poprietarii pe eari.1
cecetase, oameni avuti si sustinatorT of bisericer, vrajiti de fru-
museta graiuluT acestut vrednic slujitor al altarului, pe linga
banul pe care-1 daduserd cu draga inirna, it mai opriaTi si pe
la casele lor, II gatiau paturi odihuitoare tineau la mesele
lor.. Multi dintre el ramineati cu adevarat in incintae pen-
tru credinta cu care bdtrinul preot din Dragoslavele, cu to-
iagul intr-o mind cu bratele-I uscate, batea drumurile tariff pen-
tru a aduna banil ce-1 trebuiati spre a cladi biserica noun in
satul in care deschisese ochiT, unde creseuse cu teams de Dum-
nezeti, uncle slujise si slujia pentru izbinda unel credit* adinc
rapata in conshinta lui. 5i uneorf parintele Zamfir era silit sa
meatga pe picioare dintr-un sat intr-altul, cast on nu gasia cd-
rut& ori i-se cerea prea multa plats, on drumul nu se putea
face cu tragatorif, dar mai adesea se glad iniml milostive care-1
ittlesniau o cocie, o sanie, on chiar o trasura boereasca care
sa-1 duca pan6 la cottina orl satul eel mai apropiat.
In satul BolintinuluT ajunse rebegit si chiar cam piscat de
412 Caton Thedorian

boala. Dintre mosierii loculuT, eel mat multi nu eraft pe la co-

nace, unit dust in strainatati altii prin Bucurestil Romanies, lar
curtile si casele for ramasera pe minile isprAvniciilor si-ale lo-
gofetitor. Un minas al unel cinstite familii romanesti, boier el
tususl, fostul ispravnic al Ilfovulu!, domnut Eduard Valeanu sf
sotia sa Doamna Magdalena Valeanu, prin nastere purtatoare si
-dinsa a istoricului nume de Catargiu, cart credinciosl vechilor
datini si obiceiuri r.le tacit locuiail la tara si petreceaa sarba-
lorile in mijlocul vietil taranestr de pe mosia lor,ca si 'Jacinth
si musts lor,fury incunostiintatt, prin oanaenil curtii, de sosirea
parintelul Zamfir in Bolintin. Preotul [Muse la multe port,'
i se deschisesera multe case marl si trumoase, dar in toata ca-
laLoria luI nu i-se intimplase sa dea peste un palat asa de ma-
ret, si de sclipitor, ocolit de-o larga gradina impodobita en brazi
§i cu stejari secular'. cu curie intinsa, cu pavilioaoe inzestrate
cu geamurt de felurite culori, cu grajduri si cu foisoare de in-
capeat zecimi de cat, de vice de plug si de tra'surI. In fats ce-
lor doua ports marl si giele de fier, luerat in ciubucarie otelita,
deschise la parete, colindatorul se oprise nehotarit. Desi cele
doua port' deschise largi fi dad a intelege ca aci locuesc niste
stapint generosl si bunt, oament totdeauna bucurosl de oaspeti
si cu toate ca un cline mare cit un vitel, negru si latos, in
be sa-1 latre si sa-1 puna pe goana, se gudura prietenos, pri-
vindu-1 cu niste oche desteptI si blinzI, par-ca poftindu-1 sa inlre
inauntru, el pregeta totusi. eCine stiep, isi zicea, cpoate ca nu
e cuviincios sa ma infatisez In asa stare, plin de zapada, ud, cu
straele necuratite si. cu cizmele unsuroase !, Isi urma drumul
spre primarie, indreptat de niste drumet.I, si ceru o caraula sad
{Inca pana la casa. parintelul din sat. Fratele san in Hristos nu
-era acasa insa, prenteasa isi ceru lertaciune ca nu-1 poate ada-
posti in lipsa eSfitiel saleD, tar nova -sa, o tinerica care se zo-
rise sa scoata capul pe-o usa spre a vedea tine -I oaspele, se
grabi sa-t trinteasca usa in nas, cind vazu ca nu-1 vre-un ora-
sean de acila ce adesea poposiail in casa pope! din Bolintin,
vinatorl neobositi, car! pe vreme de tuna obisnuiau sa cutreere
megiesiele, dust de ficiorul cSfintiel saleA, uu neispravit, ce in-
dragea circiumile si petreeerile, vinatoarea si stricaciunile, si
care nu se 'ntorcea cu zilele pe- acasa, lasind adesea pe tirgo-
vetil cu pustl si cu glui pe dupa git, venitl dupa vinat, sa-41
.desmorteasca ciolanele, in lipsa Jut, in cinstiLa casa preoteasca.
Intorcindu-se la wimarie si trecind pe la circiuma parintele
Zamfir deslusi dintr-o ochire, printre clondirele pline cu basa-
macurl rosil si verzi, un potcapia esit de soare aplecat pe-o c-
reche, un nas mat stacojiti de cit anghelica din damegelele in-
skate pe lavita ferestrel si-o barbs, de culoarea parulul de vulpe,
incilcita, ca o Tina ne daracita, de-asupra unor stacane cu' yin...
Trecu intorcind capul intr-aiurea, cu o scirba mare in suflet...
Primarul aflind de prin vecini, despre sosirea unui dru-
met strein, alerga la primarie i tinu calea parintelui Zamfir,
 Pantahuza 413

care, tocmai, se intorcea dinspre casa de unde nu fusese gaz-

duit ; it pofli la caldurd, in primarie si se cruel aflind din gura
batrinului cum fusese intimpinat de preuteasa si de nora-sa.
Apoi parintele incepu sa povesteasca de cArtirile batatorise,
de drumurile. lungl ce Meuse, de oamenil ce intilnise, de izbinda
intreprindereI sale... Atitea luni de alergaturd prin judete si prin
sate, atita vreme de neodihua si de via primejduita.... Ii privi
glubeaua uda ea scoasa din albie, potcapul perpelit, cizmele
sealciate, fata istovita pi-I ruga sa -I primeasca gdzduirea lul, sa
mearga sa-st sehimhe imbracamiutea si si; se odihneased.
De schimbat ins nu era vorba. Parintele Zamfir n-avea
alte haine de cit cele de pe dinsul ; giubeaua, scurtelea pot-
capul eel vechid si cizmele cele stricate. Albituri ar mat
fi avut doua rinduri in disagd, dar trebuiail spalate Pri-
marul propuse a,cere cu imprumut alts iinbrdedininte de la
parohul din sat, pawl ce s-or usca cele de pe dinsul. Cit despre
albiturl s5.-1 dea de-ale lul. Dar parintele Zamfir multumind, nu
primi de cit albilurile ficiorulul; cit despre hainele popel din
Bolintin nu vroi sa le primeascit; nu spuse de ce, dar fdra sa
vrea, simti iarlsT sila, gindindu-se la chipul hid ce zarise intre
elondirele din circiuma, la potcapul aplecat pe-o ureche, la na-
sul eel ros ca para foculut, la stacanul de yin din care sugead
cele doua bum ce tremurati nesatioase de subt mustatile ace -
lea roseate -si i se paru ca pingarite trebutat sä fle hainele pe
earl le purta ore le purtase o asemene fata bisericeasca.
Fura foarte multumiti, primarul lul, ca avura sara
la masa for pe popa din Dragosloavele. Cumpatat, el mincase
putin, dar de vorbit vorbise mull, povesiise intimplart frumoase,
cu inteles moral si toate fdcute sa placa auzulul unor urechi a-
plecate spre-o muzied aleasa.... A douazi fu chemat printr-un
ingrijitor batrin, la curtea proprietarulul mosiel, si parintele, en
stralele uscate si eurdtite, cu cizmele vacsuite, en fata odihnita
si cu infdtisarea apropiata, fdeu o foarte buns impresie asupra
domnulu! VAleanu, care iscali cu vole buns, o insemnata alma
domnuluT

de bani pentru biserica. I1 opri la masa si ,starui sa mai mie

pans a doua zi, raminind pe toata vremea asta in conacul bi-
sericese, unde ise si pregAtise un letac luxos, cu pat de pall-.
sandru cu asternut moale, cu velititi de pre pe perett si
pe scindurl, cu pustl si sabil intr-o panoplie de coarne
de cerb, din care nu lipsia si iconostasul intrun colt retras,
ddasupra cdruia sub un asternut de catifea, sclipea aural, argin-
tul si nestimatele din imbracamintea chipurilor sfinte ; o incro-
pire placuta navalia pe portia de alama a caminulul infundat
cu vreascurl uscate, ce inealzia toata incaperea.
Dar peste noapte parintele Zamfir se simti mai slabit Inca
paCcd-1 zguduian frigurile. Atipea cite putin si tresdrea din som-
nul intretalat de nacote, si pana sa se faca zitta i se paru ea
trecusera veacurl.
De dimineatd stapiuul mo§iel it cerceta de sanatate, si cu
114 Caton Theodorian

toate asigurarile ce primi ramase incredintat ca parintele Zam-

fir mai are nevoe de ingrijire si de odihna, dar nn izbuti sa-1
maT opriasca. Dup. amiaza sania,incarcata cu bunatatt din
camara bogata a duamneT Valeanu si cu intaritoarele pe earl
parintele geaba cercase sa nu le primiasca,minatil de dol ar-
masarl negl si viol, intra pe portita manastirei Ciorogirla si
se-ndrepta spre aripa arhondariculul. Popasul ce-sf propusese a
face aci fu mal lung de cit isi inchipuise, cad parintele cazu
bolnav si nu se pan intrerna de cit cu greA, dupa vre-o sapta-
mina, in care primise cautaea devotata a hatrinel make E-
praxia si-a doctorulul de plasa ce fusese chemat de la staretie.
Dupa vre-o zece zile Vlad, care asteaptA ingrijorat (ca -
teat ce tot intirzia sa vina, primi scrisoarea simpla si caldu-
roasa pe can 1-0 trimisese taica -sau ski care 11 imptirtasia toate
multumirile ce incercase, fail a pomeni ceva de boala ce fusese
trecatoare.
(Voify vent inainte de Craciun2. H scia parintele int.r'o
limba curata si simpla esi in ziva SlinteT Nasterl vom sluji spre
a multumi a tot PuterniculuT.... SA mergi la Rucar si sa ceri
cheile de la parintele Glieorgbe. SA-T spur ca mare mi-a fost
mitmiea ca nu s-a mat slujit de la plecarea mea. De ziva so .
sirei ti-ol mai scrie, on ti-citt bate o depesax..
(Urnieazii) Catori Zheoclorian
 Inoeputul Teatrulul in Moldova
(urmare)

,-vvm
data cu incheTerea celor petrecute in sta-
;A+J, giunea teatrului francez din anil 1840
, 1841, credem folosito si interesant a re-
-_ v
produce aici o Este+ cotnplectd de Coate
piesele si operele franceze, reprezentate in
cursul acestei stagiuni in zilele de abona-
ment, asa dupa cum insUmi le-am putuL culege dupa
afisele originale, ce le-am gdsit strinse la un loc si
legate intr-un volum. 1)
Aceasta enumerare de titlurile pieselor si operelor
atit seioase cit si a celor cornice reprezentate in pe vre-
mea acela, va sluji tuturor celor ce se intereseaza atit de en-
nostintele si gustul artistic si Jiterar al aristocratieT Tesene, pen-
tru care erad menite mai ales reprezentatiile frantuzesti, cit si
de gustul publiculul in genere, pentru literatura dramatics si
muzicald din acea epoca ; se va observa mai cu sama ca le-
senii pe atunci au putut sa vadd si sa se impartapsca din toale
lucraile cele mai de samd ale scenelor streine, intru cil, din
lista cited se va vedea ca mai nicl una din capodoperile ce e-
ras pe atunci reprezentate pe scenele principale din lumea in-
treaga civilizata, n -au lipsit nice de pe scena iesand, si aceasta
mai mull ca sigur din inboldul mai ales a DirectiuneT Teatru-
laf, carT era condus si atunci dupa cum am vazut de Vasile A-
lecsandri, C. Negruzzi si capitanul M. Kogalniceanu.
(Unneaza) 'Ceodor E. Burada

1) Sä atIA la libraria Moldova" Ia!1.

 Constantin Vlad Hegel

rtistul-sculptor care a intrupat in bronz fi-

gura nemuritorulul artist-poet Vasile Alexan-
dri, nseza ta in fata Teatrului National din Iasi,
e d-1 Constantin Vlad Hegel.
D-1 Hegel e unul dintre artistic sculptori eel
mai distinsi al tarn si cu oPazia dezvelirei
monumentulul Aleesandri in ziva de 15 Oct. 1906, cre-
dem nimerit a da o scurta schita biografica a ma-
estrului Hegel.
S-a nascut la 13 Aprilie 1839 ; elev al d-tor Geo
froy si Cabet din .Paris. In timpul sederei in strai-
natate a executat urmatoarele lucrari : Decoratiunea
Nilei Bonet din Marsilia, status si animale ; Frontonul Casiuului
din Nisa ; Frontonul unul palat din Hieres ; Statuia Roda di-
mineter la Paris ; diferite Statue militare in Paris. Busturi :
S. Carnot, L. de Rosny, M.irmontel, d-1 Mantigoy-Remoti, A.
'Parent, etc, etc.
In Romania a fa' cut :
Statuia lul Miron Costin pentru
Status decorative in Universitatea din Iasi.
Frontonul pentru scoala de Anatomie last.
Monumentul luc V. Alexandri in Iasi 9.
Monumentul C. A. Rosetti la Bucuresti.
Monumentul pompierilor la Bucuresti.
Monumentul lul C. Golescu Bucuresti.
Statula lul Angelesco in Cimitirul de la Belu.
0 colomna in bronz cu statuia M. S. Regelui.
Un far in bronz cu status alegorice si baso-relief.
Busturi : Busturile M.M. L.L. Regele si Regina, in mar-
mora pentru Palatul Regal ; C. A. Rosetti, I. Beal:ea:1u, M. Kn'
zgalniceanu, Exarcu, V. Urechia, Dr. Leonte, De. Felix, lnginer.
Duca, C. Golescu, Chith, C. Stancescu, Vararescu, Ministru Can-
1) A 96 vedea statuia pg. 399.
 Mal de seams 417

tacuzino, Aurelian, Medalionill M. S. liegeluI in bronz 2 m. 50

in diametru, pentru portul Constar*: cloud motive decorative
cu portretele M.M. L.L. Rage le si Regina, pentru podul de
peste Dundrea, etc.
Fost profesor de desem si sculpturd la Scoala de Arte sip
Meserir din Bucurnstl din 1891 ; profesor la scoala de institu-
toare din strada Icoanei.
Inspector general de desemn 1894.
La 4 Sept. 1896 numit profesor de desemn la scoala Ar-
telor Frumoase din Bucuresti.
S-a ocupat de metoda de predare in invatdmintul desem-
nului, si a tipdrit cMetodica destnnulull..
In prezent profesor de sculpturd la scoala Arteior Fru--
moase din Bucuresti.
Distinctiunt :
Oficer al Ordinuliil Coroanel Romdniei".
Oficer al Ordinului Steaua Rorndniei"
Medalia Bene-Merenti.
Medalia Comemorativa de 40 ant*.
yk. D. 5kiartasiu

DARI DE SEAMA
Eugenia lanenleseu de Reuss, Menirea ferneleg §i
rolul el in viitor, conferinta 1906.
D -.. de Reuss este o feminists convinsd si infldcaratd. Ea
lupta pentru desrobirea femeiI; pentru inldturarea epitropisirel
vrednice de ris in care femeia mdritatd este mentinutd; pentru
cresterea sl invatdtura serioazd a fetelor, si nota buns de in-
semnat la domnia ei, nu duce lurrurile peste miisurd, recunos-
rind ca rnaternitatea este rolul de cdpitenie al ferneel.
Ndzuinta d -nel lanculescu de Reuss este deci ca fond Ian-
dabild. Am avea de intimpinat numai in contra prea inalteI
stiintI abstracte introdusd in conferiutd, cam Mra nici un rost
Lirnba in care e scrisd conferinta este bunk, si este de laudd
d-na de Reuss pentru curatenia el; cdcl cum zice autoarea : efru-
moasa limbs romdneasca e bogatft ca gindire, si dulce ca desmier-
dareay.
Notam numai citeva neologisme care nu ne par neaparat
de nevoie : Debufeti=piata de desfacere ; morgez---ingimfare,_
mindrie sack; insuficienrei=neindestulare ; sentimant=-simtimint
(forma romaneasca a cuvintului) ; viscere=mdruntae; prezida=--
presed, a presedea, presedinte (forme tomanesti); precoce=prea-
timpuriii. Intr-un loc gasim o rostii e absolut neromaneasca -
Voim, nu voim, lucrul se va face" (Qu'on le veuille on non).
Rotudneste se zice : cu sau fare de voie" sau vrind nevrind"
A.
418 Dart de seams,
Florian I. Becescu, Spre ziuet. Poezif. 1906.
Florian Becescu este fara indoiala un poet de un talent
frumos si original. Nota obsteasca a cinturilor Int este trista.
'El face sa piing natura alaturea en inima lut influrerata ; dar
ceia ce -1 doare mat raft este slabiclunea cu care gratul it ros-
teste gindirea.
Ades, cind inima ne arde,
In poezia care-o scrim,
Nu prindem nice a mia parte
Din toate cite le simtim ;
Cind cugetarea ne coprinde
Ca valul nesfirsit al Mari!,
Abia un gind putem not prinde
Din tot adincul cugetaril.

Frurnoasa comparatie cuntine urmatoarea strofa din poezia

cea dintat De-ca fti.
Cum norit tainict din adincuri
se string pe cer cind e sa tune,
Asemenea pe bolta mintii
via nor! de gindurt sä s-adune
Si cum atunci, prin noni, un fulger
ilurnineaza Universul,
Asemenea pe cerul mintil
se cearca sa scintee versul.
Si aceasta comparatie este sustinuta in tot intinsul poeziei.
Muscatoare dar frumoasa este sageata ce o indreapta au-
torul femeilor :
Sarmane trestil miscaloare
Cu suflet wort si trupul via
fac un vis dintr-o dantela
*i-un ideal dintr-un cbipiu.
CIt de nimerita si de minunat rostita este asemanarea in-
tre natura einstita si frumoasa si omul siret si rautacios:
0, cit de blinds, de cinstita
Si ce frumoasa e natura!

Sarmane om, ce vis frumos

AT vletui si to si -al tai,
Daca-n maretul ternplu at lumit
 Dail de seamy 419

N-ar fi atitia oamenl rai

Sarmane em, ce vis senin
Ar fi viata, data to
Al vrea sa te asemuest1
Nature! care te naseu
Si asa maI departe, tot volumul d-lul Becescu este pliu
sail de gindirt sail de rostirl frumoase, ambele adeseorl fericit
ingemanate.
B. V.

NO TITI
Neologismele Vietei Nouri"
In No. 3 p. 428 articolul subsemnat Trananaliern cetim :
D. Philippide n-a voit sit se preteze la asemenea metod stiintific".
sa se preteze, se pretez, este un neologism ce nu poate si
nu este trebuinta de a fi prima in limba romans. Pe romaneste
se pulea foarte bine spune : D. Philippide n-a voit sa primeascet,
sau sa se suptte unul asemenea metod stiintific.
In acelas articol la acelasi pagina cetim :
E drept ca d-1 dr. Istrate se face forte sa dea gata cladirea nuni
orac; intreg".
Se face forte, se fait fort, este si mat strania, de oarece
este un diotism francez, care nu poate cu nisi un pre[ sa fie
introdus in limba romans. Pe romaneste : E drept Ca d-1 dr.
Istrate se prinde sa dea gata cladirea unul oras intreg.
In articolul d -lu! C. Stere Patru zile in Ardeal No. 1, p.
4,24 si urm. gasim urmatorul lot :
Conversatia trece in chip flresc, asupra oratorilor no§tri, gust pa-
ralela intre d -ni! Delavrancea §i lorga".
A gusta pe romaneste are numat intelesul material. Se
gusta un hors, o friptura, o placinta ; Oar nu se gusta o mu-
zica, o bucata literary, o pictura. In germana de asemenea
verbul schmecken are numal acest inteles material, Mir schmeckt
die Speise. das Bien. No se poate spune : Mir schmecht das
Theater, die Musik, pe cind Francezul zice : je gotite la musique
je goate peu la comedic. Si in romaneste nu se poate spune
gust paralela ci trebue pus : imi place paralela.
420 Notiti

In acelas articol mai gnsim citeva cuvinte noun despre a

caror introducere nu se simte nici o nevoie: Asa bunnoara :
designare in Joe de desemnare, de oarece signum, signe s-a pre-
fAcut romnneste in semn si cuvintele compuse in acest radical
trebue sa-T poarte forma. Alt neologism de prisos este etaj pen-
tru care Romanul are cuvintul cat; o casa cu 3 cLturf. Apoi
deranja pe roninneste supAra. Ne vous deranges par =nu va
supAratl. Fixat se poate foarte bine inlocui cu tintit, cu Coate
CA a fost raspindit destul de tare prin ace( ce vorbesc pAsnreste
in Joe de romnneste,
Cununa neologismelor o pusese insa un domn Victor
Rares (?) In articolut sUt Cum ne cunosc strainii No. 5, p. 226,
cetim urmatorul Joe despre care nu stil ce trebue sA to apuce
rand II cetesti ; risul omeric, onT sa deplingi asemenea afurnri

*fiat find ea Rounanul SP paste poet, It1 poate inchipui oricine

numarul catedralelor, biserieilor, biserieutelor si paracliselor literare care
pultileazii pe paimintul Daciei !"
Pululeaza e un adevarat mArgarintar. Cind oare d. Rares
va neologiza gnina ??
E o adevnratn rusine sa se pingAreasen asa limba roma-
neascn, care cu Coate acute are cuvintul a se plodi identic cu
ingrozitorul a pulula §i care tenpin se potrivea foarte bine in
fraza de mai sus. Dara voia sA fie mai putin plastica putea in-
tetbuinta se ingreuntidesc, snisunua, once, dar nu piallula!!