Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Economie
Economie
ECONOMIE
SINTEZE. TESTE. REZOLVĂRI
1
2
Prof. Ec. Adriana Richiter Prof. Dr. Cristina Antoaneta Ciungu
Conf. Univ. Diana Pociovălişteanu Prof. Ec. Veronica Arjoca
ECONOMIE
SINTEZE. TESTE. REZOLVĂRI
Pentru
Licee de toate profilurile
Bacalaureat
Admitere în învăţământul superior
Editura SITECH
Craiova, 2010
3
Referenţi ştiinţifici: prof. univ. dr. Angela Rogojanu
lect. univ. dr. Liana Badea
Editura SITECH din Craiova este acreditată de C.N.C.S.I.S. din cadrul Ministerului Educaţiei şi
Cercetării pentru editare de carte ştiinţifică.
ISBN 978-606-530-901-2
4
CUPRINS
INTRODUCERE..............................................................................7
CAPITOLUL I. CONSUMATORUL ŞI
COMPORTAMENTUL SǍU RAŢIONAL...................................9
1.1. ELEMENTE DE SINTEZǍ...................................................9
A. Nevoi şi resurse......................................................................9
B. Consumatorul şi comportamentul sǎu...................................10
C. Cererea....................................................................................12
1.2. TESTE....................................................................................13
1.3. RĂSPUNSURI LA TESTE....................................................25
5
UNIUNEA EUROPEANĂ – MECANISME DE
INTEGRARE ECONOMICĂ..............................................100
4.1.1. Ce este Uniunea Europeană?...........................................100
4.1.2. Instituţiile Uniunii Europene...........................................101
4.1.3. Obiectivele Uniunii Europene.........................................101
4.1.4. Forme şi mecanisme de integrare economică..................102
4.1.5. Avantajele integrării României în Uniunea
Europeană.............................................................................102
4.2. TESTE..................................................................................103
4.3. RĂSPUNSURI LA TESTE..................................................109
BIBLIOGRAFIE...........................................................................111
6
INTRODUCERE
Concepută în conformitate cu exigenţele programei şcolare
de economie – clasa a 11-a şi respectând programa pentru examenul
de bacalaureat 2010, lucrarea de faţă constituie un instrument
indispensabil elevilor care se pregătesc pentru examenul de
bacalaureat şi pentru admiterea în învăţământul superior economic,
juridic, tehnic etc.
Totodată, ea poate reprezenta şi un instrument de lucru
utilizat de către profesori în activitatea lor didactică.
Cartea este structurată în patru capitole, pentru fiecare temă
indicată în programă fiind formulate teste ce vizează cunoştinţele
economice de bază şi deprinderile de gândire economică pretinse
candidaţilor. Testele prezentate sunt însoţite de răspunsuri şi
rezolvări integrale, având grade diferite de dificultate. Formulele de
calcul utilizate, dar şi sinteza teoretică corespunzătoare temelor este
prezentată la începutul fiecărui capitol.
Elaborarea prezentei lucrări izvorăşte din dorinţa de a oferi
metode de rezolvare a problemelor economice şi modele de teste,
care să vină în sprijinul elevilor ce se pregătesc singuri pentru
examene.
Avem convingerea că lucrarea conferă candidaţilor un plus de
succes la examene.
AUTORII
7
CAPITOLUL I
CONSUMATORUL ŞI COMPORTAMENTUL
SǍU RAŢIONAL
8
CAPITOLUL I
CONSUMATORUL ŞI COMPORTAMENTUL
SǍU RAŢIONAL
A. NEVOI ŞI RESURSE
1. CONSUMUL - baza satisfacerii nevoilor
Felurile consumului: - consum productiv (intermediar);
- consum final.
2. NEVOILE - cerinţe sau aspiraţii proprii oamenilor.
Clasificarea nevoilor:
I. Din punct de vedere al genezei:
nevoi primare (biologico-naturale);
nevoi secundare (sociale);
nevoi terţiare (spirituale).
II. După gradul de dezvoltare economică:
nevoi inferioare (de bază, elementare, fundamentale);
nevoi superioare (elevate).
III. După nivelul la care se manifestă:
nevoi individuale;
nevoi de grup;
nevoi sociale.
IV. După frecvenţa apariţiei lor:
nevoi curente (zilnice);
nevoi periodice (săptămânale);
nevoi rare (lunare, anuale).
Sistemul nevoilor este dinamic, nelimitat şi diversificat.
3. RESURSELE - baza sau suportul consumului.
Clasificarea resurselor:
I. După natura lor:
resurse naturale;
resurse umane;
resurse financiare.
9
II. După durata folosirii lor:
resurse neregenerabile (epuizabile);
resurse regenerabile.
III. Din punct de vedere al volumului:
resurse abundente;
resurse deficitare.
IV. Din punct de vedere al posibilităţilor de recuperare:
resurse recuperabile;
resurse parţial recuperabile;
resurse nerecuperabile.
Resursele sunt limitate atât în mod absolut, cât şi relativ.
Raţionalitatea utilizării resurselor – maximizarea rezultatelor
ce se obţin într-o activitate cu minimizarea consumului de resurse.
10
Marfa - bunul destinat schimbului, are dublă însuşire: utilitate
şi valoare.
2. Utilitatea:
în sens general, capacitatea unui bun de a satisface o nevoie;
în sens economic, satisfacţia resimţită de un consumator
prin folosirea unei cantităţi deterninate dintr-un bun.
Aprecierea utilităţii are un caracter individual şi subiectiv.
Legea utilităţii marginale descrescânde (L.Gossen): Mărimea
intensităţii unei plăceri descreşte progresiv până la saturare, dacă
respectiva plăcere este satisfăcută în mod continuu şi neîntrerupt.
a) Utilitate individuală: U1, U2, ....., Un.
n
b) Utilitate totală: UT= U1+ U2 + .....+ Un = U i ;
i 1
U T
c) Utilitate marginală U mg
X
4. Comportamentul consumatorului
Consumatorul – urmăreşte maximizarea satisfacţiei prin
consumul unor bunuri, cu resursele băneşti disponibile.
Structura bunurilor cumpărate = optimă, consumatorul este în
echilibru, când:
U mg x U mg y
= (x, y = bunurile achiziţionate)
Px Py
11
C. CEREREA
2. Legea cererii
3. Elasticitatea cererii:
C P C P
– în raport cu preţul K ec / p C P C Po
o o o
C V C V
– în raport cu venitul K ec / v C V C Vo
o o o
12
1.2. TESTE
16
iar pentru bunul B este UmgB = y-2 (x, y sunt cantităţile
achiziţionate din cele două bunuri). Să se determine programul de
consum care maximizează utilitatea totală:
a) 15 ; 26;
b) 26; 15;
c) 25; 14.
31. Dacă preţul se reduce de la 20 u.m. la 8 u.m., cererea zilnică
creşte de la 30 buc la 100 buc. Cererea în raport de preţ este:
a) elastică;
b) inelastică;
c) unitară.
32. Dependenţa cererii în funcţie de preţ respectă ecuaţia C = 100-
2p. Dacă preţul creşte de la 5 u.m. la 10 u.m., coeficientul de
elasticitate al cererii în raport de preţ (Kec/p) este:
a) elastică;
b) inelastică;
c) unitară.
33. Un consumator dispune de un venit de 8 u.m., cu care doreşte să
achiziţioneze cantităţi diferite din bunurile X şi Y cu preţurile Px = 1
u.m. şi Py = 2 u.m.. Stabiliţi programul de consum raţional, dacă
utilităţile marginale ale dozelor consumate sunt prezentate în tabel:
Umg Prima A doua A treia A patra A cincea
Bunul doză doză doză doză doză
economic
x 15 12 9 5 1
y 10 8 6 4 1
a) 2x+4y;
b) 2x+2y;
c) 4x+2y.
34. Evoluţia utilităţii totale obţinută de un consumator în funcţie de
unităţile consumate din bunul A, este redată în tabel:
Doze I II III IV V
UT(A) 5 15 22 30 45
Sporul de utilitate determinat de consumarea celei de-a IV-a
doze este:
a) 8;
17
b) 30;
c) 22.
35. Un consumator care dispune de un venit de 34 €, doreşte să
achiziţioneze cantităţi diferite din 2 bunuri A şi B pentru a obţine
utilitate maximă. Preţurile bunurilor sunt PA=2€ şi PB=4€. Utilitatea
marginală a primei doze din bunul A este 24, iar raţia descrescătoare
este egală cu 2. Utilitatea marginală a primei doze din bunul B este
100, iar raţia descrescătoare 10. Programul de consum raţional este:
a) 3A+ 3B;
b) 7A+ 3B;
c) 3A+ 7B.
36. Programul de consum ce maximizează utilitatea totală a unui
consumator este 3A+5B. Utilităţile totale corespunzătoare dozelor
consumate sunt prezentate în tabel:
Nr. 1 2 3 4 5 6
doze
UT(A) 10 14 16 22 24 30
UT(B) 6 20 24 32 40 42
Raportul preţurilor unitare ale bunurilor A şi B este:
a) 1;
b) 1/4;
c) 4/1.
37. Raportul dintre utilitatea marginală a bunului A şi preţul
acestuia este 0,1, iar preţul bunului B este 100 u.m. Pentru a obţine
utilitatea maximă, bunul B are utilitate marginală:
a) 10;
b) 1000;
c) 100.
38. Un consumator achiziţionează cantităţi diferite din 2 bunuri A şi
B, obţinând o utilitate maximă de 47. Preţurile celor două bunuri
sunt: PA = 2 u.m. şi PB = 6 u.m. , iar utilităţile marginale
corespunzătoare dozelor consumate sunt:
Nr. doze 1 2 3 4 5
UmgA 8 5 3 1 0
UmgB 12 10 9 6 2
18
Combinaţia de bunuri care maximizează satisfacţia
consumatorului este:
a) A+ B;
b) 3A+ 3B;
c) 5A+ B.
39. Raportul preţurilor unitare a două bunuri A şi B este10/4. Ce
raport au utilităţile marginale ale bunurilor respective?
a) 2/10;
b) 2/5;
c) 5/2.
40. Preţului unitar al unui bun economic de 100 u.m., corespunde o
cantitate cerută de 250 bucăţi. Scăderea preţului la 60 u.m.,
determină creşterea cantităţii cerute la 350 bucăţi. Coeficientul de
elasticitate al cererii în raport cu preţul este:
a) >1;
b) <1;
c) =1.
41. Creşterea venitului de la 1500 u.m. la 2000 u.m. determină
creşterea cantităţii cerute pentru un bun economic de la 50 bucăţi la
120 bucăţi. Coeficientul de elasticitate al cererii în raport cu venitul
este:
a) > 1, cerere elastică;
b) < 1, cerere inelastică;
c) = 1, cerere unitară.
42. Preţul produselor cu cerere de elasticitate unitară, Kec/p = 1, creşte
de la 10 la 15 u.m., iar cererea iniţială este 100 bucăţi. Cum se
modifică cererea?
a) scade cu 100 de bucăţi;
b) creşte cu 50 de bucăţi;
c) scade cu 50 de bucăţi.
43. Dacă preţul unitar al unui bun creşte de la 1000 € la 1200 €, iar
cantitatea cerută scade de la 10000 buc. la 8000 buc., iar atunci
venitul total se modifică astfel:
a) scade cu 400.000 €;
b) creşte cu 400.000 €;
c) scade cu 9.600.000 €.
19
44. Creşterea preţului unui bun economic cu 30%, determină
scăderea volumului vânzărilor de la 2000 u.m. la 1500 u.m. Cererea
pentru respectivul bun este:
a) elastică;
b) inelastică;
c) de elasticitate unitară .
45. Coeficientul de elasticitate a cererii unui bun în funcţie de preţ
este egal cu 1. Dacă cererea pentru bunul respectiv scade cu 25%,
cum se modifică preţul unitar?
a) scade cu 25%;
b) scade cu 75%;
c) creşte cu 25%.
46. Scăderea preţului unitar unui bun economic cu 10%, determină
creşterea veniturilor producătorilor cu 5%. Coeficientul de
elasticitate al cererii în raport cu preţul este:
a) 1,6; cerere elastică;
b) 0,6; cerere inelastică;
c) 16,6; cerere elastică.
47. Preţul unui bun economic a crescut cu 15%, iar venitul
consumatorilor cu acelaşi procent. Coeficientul de elasticitate a
cererii în funcţie de preţ este cu 2,5, iar coeficientul elasticităţii
cererii în funcţie de venit este 0,4.
Modificarea relativă a cererii este:
a) 37,5% , scade;
b) 31,5% , scade;
c) 6% , creşte;
48. Coeficientul de elasticitate a cererii în raport cu preţul este 2,5,
cantitatea cerută scade cu 30%, atunci modificarea procentuală a
preţului de vânzare este:
a) 12%, creşte;
b) 12%, scade;
c) 75%, creşte.
49. Ca urmare a modificării preţului de vânzare cu 30%, cererea
creşte cu 60%. Valoarea coeficientului de elasticitate a cererii în
funcţie de preţ este:
a) -2;
20
b) 2;
c) 1/2.
50. Un consumator are un venit de 120 u.m. şi achiziţionează mai
multe doze dintr-un bun. Preţul unitar al bunului este 30 u.m., iar
utilităţile individuale ale dozelor sunt: 22, 18, 14, 8, 5.
Nr. doze 1 2 3 4 5
(X)
Ui 22 18 14 8 5
Utilitatea totală obţinută în urma consumului este:
a) 54;
b) 67;
c) 62.
21
12) Cererea pentru servicii, este de regulă, inelastică, în
raport cu venitul.
13) Cererea pentru bunuri alimentare, este de regulă, de
elasticitate unitară, în raport cu preţul.
14) Când preţurile cresc, încasările producătorului
(vânzătorului) cresc şi ele.
15) Preţul este suma de bani plătită producătorului pentru a
compensa cheltuielile cu salariile.
16) Piaţa reprezintă locul de întâlnire a agenţilor economici
grupaţi în vânzători (producători) şi cumpărători (consumatori)
17) Consumul unei unităţi suplimentare din acelaşi bun
determină diminuarea utilităţii marginale, conform legii lui Gossen.
18) Între preţ şi cerere este o relaţie directă.
19) Pragului de saturare, îi corespund utilitate totală maximă
şi utilitate marginală zero.
20) Cererii inelastice a unui bun, îi corespunde un coeficient
de elasticitate a cererii în raport cu preţul, supraunitar.
22
10) Dacă preţul unitar al unui bun creşte, producerea lui
devine mai .................. pentru producător.
11) Dacă cererea în raport de preţ este .......................,
creşterea preţului unitar determină reducerea mai lentă a cantităţii
cerute.
12) Un bun cu cererea de elasticitate unitară, are coeficientul
de elasticitate a cererii în raport cu preţul, ..... .
13) Raţionalitatea activităţilor economice decurge din
caracterul limitat al .............. .
14) Consumul unei unităţi suplimentare din acelaşi bun,
determină .......................... utilităţii marginale, în general.
15) Consumul unei unităţi suplimentare din acelaşi bun
determină ................... utilităţii totale, în general.
16) Economistul care a formulat legea descreşterii utilităţii
marginale, a fost ............. .
17) Relaţia inversă între preţ şi cerere, exprimă
legea .................. .
18) Utilitate totală maximă şi utilitate marginală zero
caracterizează ......... .... .................. .
19) Bunurile a căror utilizare are loc numai împreună, se
numesc ................ .............................. .
20) Bunurile care, în procesul utilizării lor se pot înlocui unul
cu altul, se numesc ............. ........ .
1-a; 2-b; 3-b; 4-c; 5-b; 6-b; 7-c; 8-a; 9-c; 10-a; 11-a; 12-b; 13-
a; 14-c; 15-a; 16-a; 17-b; 18-c; 19-a; 20-c; 21-b; 22-a; 23-a; 24-c;
25-b; 26-c; 27-c; 28-b; 29-a; 30-a; 31-a; 32-b; 33-c; 34-a; 35-c; 36-
b; 37-a; 38-b; 39-c; 40-c;41-b; 42-c; 43-a; 44-b; 45-c; 46-a; 47-b;
48-a; 49-b; 50-c.
28.
V= 100u.m.
U mgA = 8-x; U mgB = 16-y;
Pu= 5 u.m./ doză
X=?; Y= ?
8 x 16 y
8 x 16 y
5 5
5x y5 10 x y 20
25
8 + y = 36 – y
2y = 28 => y = 14
x = 20 – y = 20 – 14 = 6 => x = 6
Răspunsul corect este „b”
26
29.
U mgA /PA= 0,1
PB= 1000 u.m.
U mgB = ?
U mgA U mgB
PA PB
U mgB
0,1
1000
U mgB = 100
Răspunsul corect este „a”
30.
V= 108 €
PA =2€
PB =3€
U mgA = 1+ x; U mgB = y- 2;
x=?
y=?
27
UmgA UmgB x 1 y 2
3x 3 2y 4
PA PB 2 3
x P y P 108 2x 3y 108 2x 3y 108
A B
2x 3y 108
30 3y 108 3y 78 y 26
x 15
Răspunsul corect este „a”
31.
Po = 20 u.m. → P1 = 8 u.m.
Co = 30 buc → C1 = 100 buc
100 - 30
C Po C1 - Co Po
Kec/p = × P = × = 30 × 20
Co Co P1 - Po 8 - 20
28
70
= 30 × 20 = 140
= 3,88
- 12 36
80 - 90 10
C1 - Co Po 5 5
Kec/p = × = 90 × = 90 ×
Co P1 - Po 10 - 5 5
1
Kec/p = 9
=> cererea este inelastică
Răspunsul corect este”b”
33.
V = 8 u.m.
Px= 1u.m.
Py= 2u.m.
V = 8 u.m.
I(x) → 1 u.m.
II(x) → 1 u.m.
III(x) → 1 u.m.
IV(x) + I(y) → 3 u.m.
II (y) → 2 u.m.
29
=8u.m.
35.
V= 34 €
PA= 2 €
PB= 4 €
24 20 18 16 14 12
U mgA 22
PA
: 2 ; 2 ; 2 ; 2 ; 2 ; 2 ; 2 .
U mgB 100 90 80 70 60 50 40 30
PB
: 4
; 4 ; 4 ; 4 ; 4 ; 4
; 4 ; 4 .
38.
UTmax= 47
PA= 2u.m.
PB=6 u.m.
Doze 1 2 3 4 5
U mgA 4 2,5 1,5 0,5 0
PA
U mgB 2 1,66 1,5 1 0,33
PB
I(A) → Umg = 8
II(A) → Umg = 5
I(B) → Umg = 12
II(B) → Umg = 10
III(A)+III(B) → Umg = 3+9
UT = 47 (maximă)
3A + 3B → programul care maximizează satisfacţia
Răspunsul corect este „b”
39.
31
PA 10
PB 4
U mgA
U mgB
?
PA U mgA
PB
=U
mgB
10 5 U mgA
4
=2 =U
mgB
40.
PO = 100 u.m. P1 = 60 u.m.
CO = 250 buc C1 = 350 buc
Kec/p= ?
C1 C O PO 350 250 100
Kec/p = CO
× P1 PO
= 250
× 60 100
=
100 100 100
= 250
× =
40 100
=1
Răspunsul corect este „c”
41.
V0= 1500 u.m.
V1= 2000 u.m.
C0= 50 buc
C1= 120 buc
C V0 C1 C0 V0 2000 1500 50 500 50 5
Ke c / v 1
Co V C0 V1 V0 1500 120 50 1500 70 21
=
C V0 C1 C0 V0 2000 1500 50 500 50 5
Ke c / v 1
Co V C0 V1 V0 1500 120 50 1500 70 21
44.
Δ P (%)= 30%
Q0 = 2000 u.c.
Q1= 1500 u.c.
Kec/p =?
1500
Cantitatea cerută se modifică astfel: 2000
=75%
Creşterea preţului cu 30%scăderea cantităţii cerute cu 25%.
25% 5
K ec / p 0,8 1 cererea este inelastică
30% 6
Răspunsul corect este „b”.
33
45.
Kec/p =1
Δ C(%)= -25 %
Δ P(%)= ?
Kec/p =1 şi cererea scade cu 25%, conform legii cererii, preţul
creşte cu 25% .
Răspunsul corect este „c”.
46.
Δ P(%)= -10 %
Δ V(%)= 5 %
Kec/p =?
V= P ×Q
IV 105%
IQ 100 100 116,6%
IP 90%
∆P (%) = -10%
∆C (%) = 16,6%
C(%) 16,6%
K ec / p 1,6 1 cerere elastică
P(%) 10%
Răspunsul corect este „a”.
47.
∆P (%) = 15%
∆V (%) = 15%
∆C (%) =?
P1 = 115 % P0
V1= 115 % V0 ,
Ke c/p = 2,5
Kec/ v = 0,4
p1 1,15 Po
Ip 100 100 115% P(%) 15%
P0 P0
C (%) C (%)
K ec / v 0,4 C(%) 6%
V (%) 15%
V1 1,15 V0
IV 100 100 115% V(%) 15%
V0 V0
C(%) C(%)
K ec / p 2,5 C(%) 37,5%
P(%) 15%
34
Cererea scade cu 31,5%.
C(%) 37,5% 6% 31,5%
Răspunsul corect este „b”.
48.
Kec/p = 2,5
∆C (%) = - 30%
∆P (%) = ?
C1 = 70% CO
C1 0,7 C 0
IC = C ×100 = C0
×100 = 70% => ∆C(%) = -30%
0
C1 1,6 C 0
IC = C × 100 = C0
×100 = 160% => ∆C(%) = 60%
0
C (%) 60%
Kec/p = P(%)
= 30%
= 2
Răspunsul corect este „b”.
50.
V= 120u.m.
Pu= 30u.m.
Ui: 22; 18; 14;8; 5
35
UT= ?
V 120u.m.
Cantitatea consumată: X = Pu
= 30u.m.
= 4 doze
UT = 22+18+14+8 = 62
Răspunsul corect este “c”.
39
CAPITOLUL II
PRODUCĂTORUL/ ÎNTREPRINZĂTORUL ŞI
COMPORTAMENTUL SĂU RAŢIONAL
40
CAPITOLUL II
PRODUCĂTORUL / ÎNTREPRINZĂTORUL ŞI
COMPORTAMENTUL SĂU RAŢIONAL
2.1. ELEMENTE DE SINTEZĂ
B. OFERTA
Oferta poate fi:
a) pentru un anumit bun economic
b) pentru o anumită unitate economică
c) ofertă totală
Legea ofertei: între preţ şi ofertă este o relaţie directă.
Coeficientul de elasticitate al ofertei în raport cu preţul:
Q P Q P0
Ke o/p = Qo : Po = P Q
0
41
Preţ
unitar
(Pu)
Cantitate (Q)
42
Condiţiile combinării factorilor de producţie:
1) divizibilitatea
2) adaptabilitatea
3) complementaritatea
4) substituibilitatea
x
Rata marginală de substituţie: Rmsy / x
y
x – factor de producţie ce substituie
y – factor de producţie substituit
D.1. COSTURI
Costul de producţie= indicator sintetic, rezultativ şi de
eficienţă, caracterizând calitatea muncii desfăşurate de agentul
economic, prin compararea eforturilor cu efectele.
După natura costurilor, se cunosc: costuri materiale, costuri
salariale şi costuri generale.
După modificarea lor în raport cu volumul producţiei,
costurile pot fi: variabile şi fixe.
După modul cum se repartizează pe unitatea de produs, sunt:
costuri directe şi costuri indirecte.
Tipologia costurilor:
a) cost global al producţiei (CG)
costurile fixe (CF)
costurile variabile (CV)
costul global total (CGT)
CGT=CGF (CFP+CFD) + CGV (CVP+CVD)
b) costul mediu (unitar)
CF
cost fix mediu (CFM), CFM = Q
CV
cost variabil mediu (CVM), CVM = Q
CT
cost total mediu (CTM), CTM = Q
CF CV CF CV
CTM = = CFM CVM
Q Q Q
43
c) costul marginal (Cmg)
CT CF CV
Cmg =
Q Q
D.2. PRODUCTIVITATE
Productivitatea – eficienţa (randamentul) utilizării factorilor
de producţie în procesul de producere a bunurilor şi serviciilor
Q
W
Fp / U
Q - producţia obţinută
Fp U - factorii de producţie utilizaţi
Dinamica productivităţii se exprimă prin indicele de
dinamică, ca raport între productivitatea din perioada curentă (W 1) şi
productivitatea din perioada de bază(W0).
44
W1
I 1W/ 0 100
W0
Formele productivităţii:
a) Din punct de vedere al nivelului activităţii:
productivitate la nivel de întreprindere, secţie sau loc de
muncă;
productivitate la nivel de ramură economică;
productivitate la nivelul economiei naţionale.
b) După forma de exprimare:
productivitate fizică (reală);
productivitate valorică (monetară).
c) După modul de calcul al indicatorilor:
productivitate medie;
productivitate marginală.
d) După modul în care se reflectă rezultatele activităţii
economice:
productivitate brută;
productivitate netă.
e) Din punct de vedere al ariei de cuprindere a indicatorilor:
productivitate parţială;
productivitate globală.
Productivitatea parţială şi globală:
1. Productivitatea muncii:
Q
productivitatea medie a muncii W
mL L
Q
productivitatea marginală a muncii Wmg / L
L
2. Productivitatea capitalului:
Q
productivitatea medie a capitalului Wmk
K
Q
productivitatea marginală a capitalului Wmg / K
K
45
3. Productivitatea pământului:
Q
productivitatea medie a pământului Wmp
P
Q
productivitatea marginală a pământului Wmg / P
P
4. Productivitatea globală:
Q
productivitatea medie Wgm
LK P
Q
productivitatea marginală Wgmg
L K P
Factorii creşterii productivităţii:
factori naturali;
factori tehnici;
factori economici;
factori psihologici;
factori sociali.
46
Pr total Pr total
R 100 sau R 100
Capital Cifra de afaceri
2.2. TESTE
47
6. Nu constituie factori de producţie:
a) Spaţiile de depozitare;
b) Clădirile;
c) Izvoarele naturale neamenajate.
7. Care dintre criterii se află la baza împărţirii capitalului tehnic în
fix şi circulant:
a) Modul în care participă la activitatea economică, în care se
consumă şi se înlocuieşte;
b) Gradul de rigiditate;
c) Modul în care se consumă.
8. Când preţurile noilor utilaje cresc, iar duratele lor de funcţionare
nu se modifică, amortizarea determină:
a) Scăderea costurilor;
b) Creşterea costurilor;
c) Menţinerea constantă a costurilor.
9. Creşterea economică de tip extensiv este determinată de:
a) Creşterea productivităţii muncii;
b) Folosirea factorilor de producţie în cantităţi mai mari;
c) Folosirea unor factori de producţie mai eficienţi.
10. Factorii de producţie fundamentali sunt:
a) Salariile şi profitul întreprinzătorilor;
b) Rezervele valutare ale ţării;
c) Munca, natura şi capitalul.
11. Care din următoarele resurse constituie factori de producţie?
a) Populaţia ţării;
b) Toate resursele existente într-o ţară;
c) Resursele atrase şi consumate în vederea producerii de
bunuri sau servicii.
12. Care dintre elementele menţionate reprezintă capital fix?
a) Produsele finite;
b) Maşinile, utilajele şi agregatele în funcţiune;
c) Salariile personalului neproductiv.
13. Care dintre elementele menţionate reprezintă capital circulant?
a) Salariile personalului direct productiv;
b) Creditele solicitate băncilor;
c) Materiile prime, materialele, energia consumată în procesul
productiv.
48
14. Uzura morală a capitalului fix se datorează:
a) Apariţiei unor utilaje superioare ca randament;
b) Scumpirii utilajelor;
c) Ieftinirii materiei prime.
15. Dezvoltarea economică de tip intensiv se bazează pe:
a) Creşterea calităţii şi eficienţei folosirii factorilor de producţie;
b) Creşterea producţiei în perioadele de expansiune economică;
c) Creşterea cantităţii de factori de producţie utilizaţi.
16. Obiectul proprietăţii îl constituie:
a) Bunurile libere;
b) Bunurile primare şi finale;
c) Orice bun rezultat dintr-o activitate economică.
17. Pluralismul formelor de proprietate este specific:
a) Ţărilor cu economie centralizată;
b) Ţărilor cu economie de piaţă;
c) Atât ţărilor cu economie de comandă cât şi celor cu
economie modernă.
18. Lipsa liberei iniţiative este specifică:
a) Economiilor cu un puternic sector privat;
b) Economiilor în care proprietatea este publică sau de stat;
c) Economiilor moderne sau de piaţă.
19. Înstrăinarea atributelor proprietăţii are loc:
a) În caz de vânzare-cumpărare;
b) În cazul ipotecării;
c) În situaţia închirierii bunului.
20. Productivitatea reprezintă:
a) Capacitatea întreprinderii de a obţine profit;
b) Randamentul cu care sunt utilizaţi factorii de producţie;
c) Capacitatea întreprinderii de a reduce costul de producţie.
21. Productivitatea parţială exprimă:
a) Eficienţa folosirii intensive a unui utilaj;
b) Eficienţa folosirii pământului şi utilajelor, ca factori de
producţie;
c) Eficienţa folosirii unui singur factor de producţie.
22. Productivitatea medie a muncii se calculează ca raport între:
a) Producţia totală obţinută şi cantitatea de muncă consumată;
49
b) Producţia obţinută şi cheltuielile efectuate;
c) Capitalul investit şi salariile lucrătorilor.
23. Productivitatea marginală a muncii reprezintă:
a) Eficienţa utilizării ultimei unităţi de muncă atrasă în
activitatea economică;
b)Eficienţa utilizării primei unităţi de muncă atrasă în
activitatea de producţie;
c) Eficienţa ultimei unităţi de capital tehnic utilizat.
24. Creşterea productivităţii muncii are ca rezultat:
a) Creşterea dobânzilor;
b) Reducerea costurilor;
c) Scăderea profitului.
25. Costurile fixe sunt acele cheltuieli care:
a) Se modifică odată cu creşterea volumului producţiei;
b) Rămân neschimbate când se modifică volumul producţiei;
c) Se modifică în aceeaşi proporţie cu producţia.
26. Costurile variabile sunt acele cheltuieli care:
a) Diferă de la o firmă la alta;
b) Nu se modifică odată cu modificarea producţiei;
c) Depind de volumul producţiei.
27. Dacă producţia creşte cu o unitate, atunci:
a) Creşte costul variabil;
b) Creşte costul fix;
c) Scade costul variabil.
28. Activitatea desfăşurată de o firmă este profitabilă atunci când:
a) Încasările sunt mai mari decât cheltuielile;
b) Încasările sunt mai mari decât dobânzile plătite creditelor;
c) Veniturilor depăşesc salariile lucrătorilor.
29. Rata profitului se exprimă sub forma:
Pr ofit
a) RPr = 100 ;
Cifrã deafaceri
Pr ofit
b) RPr = 100 ;
Capital circulant
Pr ofit
c) RPr = 100 .
Costul variabil
50
30. Forme de venit cuvenite factorilor de producţie sunt:
a) Dividendul;
b) Salariul, dobânda şi profitul;
c) Capitalul fix şi circulant.
31. Productivitatea marginală a muncii este 500 u.c., iar
productivitatea marginală a capitalului este 1500 u.c.. Care este rata
marginală de substituţie a capitalului prin muncă:
3
a) 1
;
1
b) 3
;
1
c) 3.
32. La S.C. „Dorexim”, capitalul total este de 100 mld. u.m. din care
40% reprezintă capitalul circulant. Capitalul fix are o durată de
funcţionare de 5ani, iar capitalul circulant efectuează o rotaţie pe an.
Capitalul consumat anual este:
a) 40 mld. u.m.;
b) 52 mld. u.m.;
c) 90 mld. u.m.
33. Dacă pentru o producţie de 1000 bucăţi, costurile fixe sunt
150.000 lei, iar costurile variabile 200.000 lei, atunci costul total
pentru o producţie de 2000 bucăţi este:
a) 550.000 lei;
b) 350.000 lei;
c) 700.000 lei.
34. Valoarea producţiei anuale a unei firme de încălţăminte este de
15 miliarde lei. Producţia obţinută este 10.000 bucăţi. Rata
profitului în funcţie de cost este 30%. Costul mediu (unitar) este:
a) 11.500.000;
b) 2.300.000;
c) 1.150.000.
35. Iniţial, costurile fixe ale unei firme reprezentau 60% din costul
total. Costurile variabile totale cresc, în perioada următoare cu 30%.
Costul total, final, creşte cu:
a) 8%;
b) 12%;
c) 35%.
36. O firmă de confecţii face următoarele cheltuieli pentru 100 de
51
costume: materii prime = 100 mil, materiale auxiliare = 20 mil,
combustibil, energie, apă tehnologică = 20 mil, combustibil pentru
încălzire = 0,5 mil, salarii directe = 20 mil, salarii indirecte = 0,7
mil, dobânzi = 0,8 mil. Costul variabil este:
a) 160 mil;
b) 160,7 mil;
c) 161,5 mil.
37. Raportul dintre cifra de afaceri şi costul total al producţiei este
5/4, iar masa profitului este 20 mil u.m.. Dacă cheltuielile cu
elementele de capital circulant sunt 30 mil u.m. şi acestea reprezintă
dublul cheltuielilor cu salariile, atunci ponderea cheltuielilor
materiale în costul total al producţiei este:
a) 70 %;
b) 50 %;
c) 75 %.
38.La o firmă, 10 salariaţi lucrau în perioada T 0, 6 zile pe
săptămână, a 8 ore pe zi. Productivitatea medie a muncii era de 5
produse pe oră/om. În perioada T1, aceiaşi salariaţi lucrează 5 zile pe
săptămână a 8 ore pe zi şi obţin aceeaşi producţie. Cu cât a crescut
productivitatea medie a muncii în T1 faţă de T0?
a) cu 20 %;
b) cu 25 %;
c) cu 30 % .
39. În momentul T0, productivitatea medie a muncii era de 50 bucăţi
pe salariat, iar numărul de salariaţi era 100. În momentul T 1, a fost
angajat un lucrător, cu productivitatea marginală de 20 de bucăţi. În
T1, producţia este de:
a) 5020;
b) 4080;
c) 4580.
40. O firmă produce 10 bucăţi dintr-un bun, cu ajutorul a 12 salariaţi
şi 4 utilaje. Firma disponibilizează 4 salariaţi şi cumpără 2 utilaje, cu
scopul creşterii eficienţei. Să se calculeze rata marginală de substituţie:
a) 2 utilaje/ salariat;
b) 0,5 utilaje/ salariat;
c) 1 utilaj/ salariat.
41. Valoarea capitalului circulant utilizat reprezintă 20% din
52
valoarea mijloacelor de producţie utilizate, iar amortizarea anuală
5% din valoarea mijloacelor de producţie consumate, respectiv
15.000 u.m., să se calculeze capitalul tehnic utilizat:
a) 1.850.000 u.m.;
b) 1.500.000 u.m.;
c) 1.425.000 u.m..
42. Dacă producţia creşte cu 50%, iar timpul de muncă se reduce cu
20%, arătaţi care este modificarea productivităţii muncii?
a) 87,5 %;
b) 187,5 %;
c) 12,5 %.
43. Într-o firmă, producţia dintr-un bun este 2000 bucăţi, iar
productivitatea medie a muncii de 40 bucăţi pe salariat. Care este
modificarea relativă a producţiei, dacă productivitatea marginală a
muncii este de 60 bucăţi pe salariat, iar numărul salariaţilor creşte cu
30%:
a) 55 %;
b) 45 %;
c) 145 %.
44. Într-o firmă, producţia dintr-un bun este 4000 bucăţi, iar
productivitatea marginală a capitalului este 200 bucăţi pe utilaj.
Dacă se achiziţionează 10 noi utilaje, ceilalţi factori de producţie
rămânând constanţi, care este indicele de producţie?
a) 150 %;
b) 50 %;
c) 175 %.
45. Dacă în perioada de timp T0-T1, producţia a crescut cu 20%,
determinând creşterea costului total cu 40%. Să se calculeze costul
marginal, ştiind că, la momentul T1, costul total mediu (CTM1) este
58 u.m. / buc.
a) 175 u.m./ buc;
b) 50 u.m./ buc;
c) 100 u.m./ buc.
46. În perioada T0, costurile totale au reprezentat 50% din venituri.
În perioada T1, veniturile cresc cu 20%, iar profitul se dublează. Să
se determine modificarea relativă a costurilor totale.
53
a) 60 %;
b) 40 %;
c) 140 %.
47. O fermă dispune de un teren de 48 ha pe care îl lucrează 3
oameni. Productivitatea medie pe lucrător este 600q. Care este
randamentul terenului?
a) 62, 5 q/ ha;
b) 37, 5 q/ ha;
c) 137, 5 q/ ha.
48. Producţia realizată de 10 lucrători este de 2000 piese pe
săptămână, în condiţiile în care aceştia muncesc 8 ore pe zi, de luni
până vineri inclusiv. Cu cât s-ar putea reduce timpul de muncă, dacă
productivitatea ar creşte cu 20%, astfel încât şi producţia să crească?
a) cu mai puţin de 16,67 %;
b) cu 20 %;
c) cu 25 %.
49. Se dă costul total în funcţie de producţia obţinută, astfel:
Q0 = 0 buc, CT0 = 500 u.m.
Q1 = 10 buc, CT1 = 1000 u.m.
Q2 = 20 buc, CT2 = 1750 u.m.
Q3 = 30 buc, CT3 = 2500 u.m.
Să se calculeze CFM, CVM Şi CTM în cazul unei producţii
de 20 de piese.
a) 250 u.m.;
b) 87,5 u.m.;
c) 62,5 u.m..
50. Producţia unui bun are costuri fixe de 30 mil u.m. şi costuri
variabile pe produs de 26.000 u.m. Firma încasează 200 mil u.m.,
din care 20% este profitul. Ce cantitate de bunuri produce firma?
a) 5.750 buc;
b) 5500 buc;
c) 5000 buc.
54
II. CARE DINTRE URMĂTOARELE AFIRMAŢII ESTE
ADEVǍRATǍ ŞI CARE ESTE FALSǍ?
1) Rata marginală de substituţie a unui factor de producţie cu
altul se poate determina raportând productivitatea marginală a
factorului ce se substituie la productivitatea marginală a factorului
substituit.
2) Uzura fizică a capitalului fix constă în apariţia unor utilaje
noi, mai ieftine decât cele existente.
3) Elementele de capital fix se consumă şi se înlocuiesc la
fiecare ciclu de producţie.
4) Productivitatea muncii se calculează ca raport între
numărul de salariaţi şi timpul cât aceştia lucrează.
5) Creşterea productivităţii determină creşterea
competitivităţii agenţilor economici, dar şi a economiei în ansamblu.
6) Uzura este procesul prin care munca are eficienţă din ce în
ce mai scăzută.
7) Productivitatea se calculează ca raport între producţie şi
factorii de producţie consumaţi.
8) Într-o economie concurenţială, piaţa este condusă de
proprietatea privată.
9) În virtutea proprietăţii private, persoanele particulare au
drept de posesiune, dispoziţie, utilizare şi uzufruct.
10) Elasticitatea cererii exprimă modul în care consumatorii
reacţionează la modificarea preţului unui anumit produs.
11) Oferta inelastică este oferta care nu se modifică în funcţie
de preţ.
12) Pe piaţă, echilibrul apare când cererea devine egală cu oferta.
13) Cererea elastică este cererea care nu se modifică în funcţie
de preţ.
14) Dacă producţia este zero, costul de producţie va fi tot zero.
15) Rentabilitatea unei activităţi se exprimă prin veniturile
obţinute din încasări.
16) Costul mediu total este suma dintre costul fix mediu şi
costul variabil mediu.
17) O activitate este rentabilă dacă are cea mai mare cifră de
afaceri.
55
18) Costul total nu poate fie egal cu costul variabil.
19) Profitul este venitul întreprinzătorului, posesor de capital,
care îşi asumă riscurile iniţierii unei activităţi economice.
20) Rata profitului este direct proporţională cu capitalul utilizat.
56
alte taxe legale pe profit, ceea ce rămâne se numeşte ……..….. .
15) Profitul este un ….....…. al factorilor de producţie.
57
16) Când cererea este mai mare ca oferta, producătorii sunt
interesaţi să ……….. producţia din …...acel bun.
17) Când preţul unui bun creşte, cererea se …………., iar
oferta se ………..
18) Dacă oferta în raport cu preţul este elastică, creşterea
preţului unitar determină sporirea…..........…. a ofertei.
19) Legea ofertei arată că preţul unui bun şi oferta sunt într-o
relaţie ……................ .
20) Dacă pe piaţă, cererea este mai mică decât oferta, spunem
că apare exces de ……................ .
IV . TEXTE DE COMENTAT
1) „Structura producţiei poate fi definită ca suma tuturor
aranjamentelor care hotărăsc ce trebuie produs de cine şi pentru
cine, prin ce metode şi în ce condiţii (…) În acest context, prin
<<capitalism>> înţelegem un sistem în care pieţele de bunuri şi
servicii permit forţelor cererii să influenţeze ceea ce se produce,
astfel încât înnoirea produselor şi a proceselor, precum şi aplicarea
capitalului la mijloacele de producţie, sunt răsplătite din plin.”
(S. Strange, „State şi pieţe”)
58
3) „Reducerea propriu-zisă a cheltuielilor se realizează în
nouă etape. Măsurile respective se iau concomitent în toate
sectoarele întreprinderii. Scăderea preţurilor de cumpărare,
reducerea stocurilor şi reducerea consumurilor de materiale, pe de-o
parte, reducerea cheltuielilor de fabricaţie şi a cheltuielilor de
exploatare a utilajelor, pe de altă parte, concură la reducerea
cheltuielilor întreprinderii: reducerea cheltuielilor administrative, a
cheltuielilor de desfacere şi a cheltuielilor de publicitate….”
(Magnus Rodke, 222 măsuri practice de reducere a costurilor, Ed.
Tehnică, Bucureşti, 1974.)
61
2.3. RĂSPUNSURI LA TESTE
31.
WmgL = 500 u.c.
WmgK = 1500 u.c.
Rms = ?
L WmK 3
Rms = K = WmL
=1 3
Răspuns corect (a)
32.
Kt = 100 mld u.m.
Kc = 40% × Kt
t = 5 ani
Kcons = ?
60mld
A = 12 mld u.m.
5
34.
V = 15 mld lei
15mld
Q = 10000 buc V P × Q P = 10000buc 1500000lei
Rpr = 30%
CTM = ?
Pr V CT V
RPr = 100 30% 100 30% 1 100 30%
CT CT CT
V
1 0,3
CT
V
1,3 V 1,3 CT
CT
130
15mld = CT
100
15000000000
CT 1150000000011,5mld
1,3
CT 11,5mld
CTM = 1150000lei
Q 10000buc
Răspuns corect (c)
35.
CF0 = 60% ×CT0
30 130
CV1 = CV0 + CV0 = CV0
100 100
CT1 = ?
60 130
CT1 = CF0 + CV1 = CT0 + CV0 =
100 100
= 0,6 CT0 1,3 (CT0 CF0 ) 0,6 CT0 1,3 CT0 1,3 CF0 =
= 0,6 CT0 1,3 CT0 1,3 0,6 CT0 =
1,9 CT0 0,78 CT0
= 1,12 CT0
CT1 112 % CT0 CT creşte cu 12%
Răspuns corect (b)
36.
Q = 100 costume
63
Materii prime = 100 mil
Materii auxiliare = 20 mil
Combustibil, energie, apă tehnologică = 20 mil
Combustibil pentru încălzire = 0,5 mil
Salarii directe = 20 mil
Salarii indirecte = 0,7 mil
Dobânzi = 0,8 mil
CV = ?
CV = 100 mil + 20 mil + 20 mil + 20 mil = 160 mil
Răspuns corect (a)
37.
CA 5
CT 4
Pr = 20 mil u.m.
Kc = 40 mil u.m.
Csal = 20 mil
Cm
?
CT
CA CT Pr
CA CT Pr
CT Pr 5 Pr 5
1
CT 4 CT 4
20mil 5 20mil 5
1 1
CT 4 CT 4
20mil 1
CT 80mil
CT 4
Cm 60mil
0,75 75%
CT 80mil
64
WL0 = 5 prod / h / om
L1 = 10 sal × 40 ore (pe săptămână)
Q0 = Q1
W L1
?
WL 0
Q Q
WL 0 0 5 0 Q0 2400buc
L0 480
Q 2400
WL1 0 6 prod / h / om
L1 400
WL0 = 5 ……………100%
1……………. X
100%
X= 20% WL creşte cu 20%
5
Răspuns corect (a)
39.
WL0 = 50 buc/ sal
L0 = 100 sal
L1 = 101 sal
Q
WmgL= 20buc
L
Q1=?
Q
WmgL = 20buc Q 20buc
L
Q0
WL 0 50buc / sal Q0 5000buc
L0
65
40.
L0 = 12 sal
K0 = 4 utilaje
Q0 = 10 buc
L1 = 12- 4 = 8 sal
K1 = 4+2 = 6 utilaje
Rms = ?
K K 1 K 0 64 2 1
Rms 0,5utilaje / salariat
L L1 L0 12 8 4 2
Răspuns corect (b)
41.
Kc = 20% Ktehnic
A = 5% ×Kcons = 15000 u.m.
Ktehnic = ?
5 15000 100
A = 5% × Kcons 15000 = 100
K cons K cons
5
Kcons = Kc + A Kc = Kcons –A=300000-15000 = 285000 u.m.
Kc = 20% K tehnic
20 285000 100
285000 K tehnic K tehnic 1425000u.m.
100 20
Răspuns corect (c)
42.
Q1 = 150% Q0
L1 = 80 % L0
IQ
I WL 100
IL
Q1 1,5 Q 0
IQ 100 150%
Q0 Q0
L 0,8L 0
I L 1 100 100 80%
L0 L0
IQ 150%
I WL 100 100 187,5% 100% 87,5%
IL 80%
WL a crescut cu 87.5%
Răspuns corect (a)
66
43.
Q0 = 2000 buc
WL0 = 40 buc/ sal
IQ = ?
WmgL = 60 buc/sal
L1 = 130% L0
Q0
W L0 = L
0
2000 2000
40 L0 50 salariaţi
L0 40
130
L1 = 50 65 salariaţi
100
Q Q 2000 Q 2000
WmgL 60 1 60 1
L 65 50 15
Q1 – 2000 = 900 Q1 = 2900 bucăţi
Q1 2900
IQ 100 100 145% Q a crescut cu 45%
Q0 2000
Răspuns corect (b)
44.
Q0 = 4000 bucăţi
WmgK = 200 buc/utilaj
K = 10 utilaje
IQ = ?
Q
IQ = Q 100
1
0
Q Q
WmgK 200
K 10
Q 2000
Q1 4000 2000
Q1 = 6000 bucăţi
Q1 6000 300
IQ 100 100 150%
Q0 4000 2
Răspuns corect (a)
67
45.
Q1 = 120 % Q0
CT1 140% CT0
CTM1 = 58 u.m./buc
Cmg = ?
CT CT1 CT0 1,4CT0 CT0 0,4CT0
C mg 2 CTM 0
Q Q1 Q0 1,2Q0 Q0 0,2Q0
CT1 1,4CT0
CTM 1 58 58 1,16CTM 0 CTM 0 50
Q1 1,2Q0
C mg 2 50 100u.m. / buc
Răspuns corect (c)
46.
CT0 = 50% V0
V1 120% V0
Pr1 2 Pr0 200% Pr0
ICT = ?
V = CT + Pr
CT0 = 50% V0 Pr0 50% V0
V1 120% V0
Pr1 2 Pr0 100% V0 CT1 V1 Pr1 120% V0 100% V0 20% V0
CT1 20% V0
I CT 100 100 I CT 40%
CT0 50% V0
Răspuns corect (b)
47.
P = 48 ha
L = 3 lucrători
WL = 600 q / lucrător
Wp = ?
Q
WL = Q 3 600 1800q
L
Q 1800q
WP = 37,5q / ha
P 48ha
Răspuns corect (b)
48.
L0 = 10 lucrători 40 ore / săptămână
68
Q0 = 2000 piese / săptămână
t ?
W L1 120% WL 0
Q1 Q0
Q0 2000
WL 0 5 piese/oră/om
L0 400
W L1 1,2 W L 0 1,2 5 6 piese/oră/om
Q1
W L1 6 piese/oră/om
L1 t1
2000 piese
6 piese/oră/om > 10lucr. t1
t1< 40 h
33,33 h < t1 < 40 h
t t1 t 0 40 33,33h
t < 6,67 h
t0 = 40 h………100%
t <6,67 h………x
X = 16,67 %
Răspuns corect (a)
49.
Q0 = 0 CT0 = 500
Q1 = 10 CT1 = 1000
Q2 = 20 CT2 = 1750
Q3 = 30 CT3 = 2500
CFM, CVM, CTM = ? când Q2 = 20
CF CT0 500
CFM 25u.m.
Q2 Q2 20
CV2 1250
CVM 62,5u.m.
Q2 20
CTM=CFM+CVM=25+62,5=87,5 u.m
Răspuns corect (b)
69
50.
CF = 30 mil u.m.
CVM = 26000 u.m.
V = 200 mil u.m.
Pr = 20% V
Q=?
V = Q × P =CT + Pr CT = V-Pr = 200 mil – 0,2 · 200 mil =
160 mil u.m.
CT = CF + CV CV= CT – CF = 160 mil – 30 mil = 130
mil
CV CV 130mil u.m.
CVM = Q =5000 Q 5000buc
Q CVM 26000u.m.
Răspuns corect (c)
IV.TEXTE DE COMENTAT
1) Formularea problemei economice:
reglarea prin piaţă a funcţionării economiei şi a ofertei de
către cerere, ca „răspuns” la probleme fundamentale ale economiei.
Concepte economice esenţiale pentru abordarea problemei:
mecanism economic, „maşina economică”, sistemul economiei de
piaţă, piaţa bunurilor şi serviciilor, cererea, oferta.
Analiza problemei economice:
precizarea problemei fundamentale a economiei;
enumerarea caracteristicilor sistemului economiei de piaţă;
descrierea mecanismului cerere-ofertă-preţ şi precizarea
consecinţelor funcţionării lui;
caracterizarea pieţei bunurilor şi serviciilor şi precizarea
efectelor acesteia asupra pieţelor derivate (pieţele factorilor de
producţie);
explicarea conceptului de “consumator rege” şi abordarea
problemei distribuţiei veniturilor, în condiţiile economiei de piaţă;
explicarea modalităţii prin care maximizarea interesului
producătorului se realizează prin maximizarea interesului
consumatorului.
71
3)
obiectivul major al activităţii economice, impus de legea
concurenţei;
problematica majoră a activităţii agenţilor economici:
posibilitatea reducerii costurilor de producţie în 9 etape;
existenţa profitului întreprinderea bine gestionată
motivaţie solidă pentru a realiza costuri de producţie mai mici
7)
Dezvoltarea societăţii industriale se realizează în salturi
succesive, pe baza progresului tehnic.
Influenţa progresului tehnic asupra volumului fizic şi
valoric al producţiei obţinute cu aceeaşi masă de factori de
producţie.
Inovaţiile tehnice transformă progresul tehnic rezultat din
cercetarea ştiinţifică în progres economic.
Progresul tehnic contribuie la:
atragerea şi utilizarea unor resurse de materii prime şi
energetice;
reducerea consumului de factori de producţie pe
unitatea de produs.
În societăţile moderne, structurile neeconomice, sociale,
politice, educaţionale, au rol important în procesul evoluţiei
economice.
8)
Economia politică studiază raporturile sociale dintre
oameni, în cadrul activităţilor economice.
Problematica economică cu care se confruntă oamenii:
corelaţia nevoi – resurse
Definiţia economiei dată de economistul englez Lionel
Robbins, respectiv de economistul Paul A. Samuelson: raritatea
resurselor şi limitarea acestora în raport cu nevoile nelimitate,
generează necesitatea unor alternative în folosirea lor. Decizia
subiectului e guvernată de un ţel: obţinerea unei satisfacţii maxime.
Înlocuind o resursă cu alta pentru satisfacerea aceleiaşi nevoi,
subiectul trebuie să fie convins că decizia îi asigură cea mai mare
satisfacţie folosind resursa cea mai convenabilă.
73
CAPITOLUL III
PIAŢA- ÎNTÂLNIRE A AGENŢILOR
ECONOMICI
74
75
CAPITOLUL III
PIAŢA – ÎNTÂLNIRE A AGENŢILOR
ECONOMICI
A. RELAŢIA CERERE-OFERTĂ-PREŢ ÎN
ECONOMIA DE PIAŢĂ
Tipuri de piaţă
a) După natura economică a bunurilor schimbate:
piaţa mărfurilor;
piaţa serviciilor;
piaţa capitalurilor;
piaţa valutară;
piaţa muncii.
b) După spaţiul geografic:
piaţa locală;
piaţa naţională;
piaţa regională;
piaţa mondială.
c) După caracterul concurenţei:
piaţa cu concurenţă perfectă;
piaţa cu concurenţă imperfectă.
d) După cantitatea tranzacţionată:
pieţe dispersate;
pieţe concentrate.
76
Funcţiile pieţei
- formarea preţurilor;
- vânzarea mărfurilor şi realizarea valorii lor în bani;
- satisfacerea nevoilor de consum;
- funrnizează informaţii economice.
Preţul şi echilibrul pieţei
Preţul de echilibru: cererea = oferta, la nivelul celui mai mare
volum de vânzări şi cumpărări de pe piaţă.
Preţul de echilibru indică:
ce bunuri să se producă;
ce cantităţi de bunuri.
Preţul de echilibru – se formează în condiţiile concurenţei
libere, fără intervenţia statului.
Raportul cerere / ofertă – preţ de echilibru (Pe) şi cantitate de
echilibru (Qe)
a) Dacă oferta (O) este constantă:
când C creşte, Pe creşte, Qe creşte;
când C scade, Pe scade, Qe scade.
b) Dacă cererea (C) este constantă:
când O creşte, Pe scade, Qe creşte;
când O scade, Pe creşte, Qe scade.
B. MECANISMUL CONCURENŢIAL
Concurenţa = confruntarea între agenţii economici pentru
producerea şi comercializarea, respectiv achiziţionarea bunurilor şi
pentru maximizarea profitului..
Tipuri de concurenţă:
1. Piaţă cu concurenţă perfectă
2. Piaţă cu concurenţă imperfectă:
Monopolistică;
Oligopolistică;
Monopol;
Monopsonică;
Oligopsonică.
Strategii concurenţiale:
Strategia efortului concentrat;
77
Strategia elitei;
Strategia costurilor;
Strategii combinate.
Preţurile
1. Preţul = expresia bănească a valorii mărfurilor sau suma de
bani pentru care se vinde / cumpără o marfă.
2. Funcţiile preţurilor:
Evaluarea cheltuielilor;
De informare;
De stimulare a producătorilor;
De redistribuire a veniturilor.
3. Tipuri de preţuri:
Preţuri libere;
Preţuri administrate;
Preţuri mixte.
C. 1. PIAŢA MONETARĂ
Banii sunt foarte importanţi în orice economie, aşa şi piaţa
este foarte importantă, deoarece are rol de a regla masa monetară şi
de a compensa excedentul cu deficitul de monedă..
Acest lucru este evidenţiat cu ajutorul funcţiilor banilor:
- mijloc de schimb
- mijloc de plată
- instrumente de măsură a rezultatelor
- instrument de rezervă
Cantitatea de bani existentă la un moment dat în circulaţie şi
aparţinând diferiţilor agenţi economici reprezintă masa monetară.
Masa monetară (M) este formată din monede, bancnote şi
bani scripturali, adică din numerar (monede, bancnote) şi bani
scripturali (înscrisuri în conturi bancare).
Se determină masa monetară ţinând cont de cantitatea
bunurilor supuse tranzacţionării (Q), de preţul (P) al acestora şi de
viteza de rotaţie a monedei (V), astfel:
78
M = PQ / V
Viteza de rotaţie a monedei reprezintă totalitatea operaţiunilor
de vânzare- cumpărare şi plăţi pe care le mijloceşte o unitate
monetară într-o perioadă.
Puterea de cumpărare reprezintă cantitatea de bunuri şi
servicii ce se poate cumpăra cu o unitate monetară sau cu întreaga
masă monetară.
Pcm =1 / P Pcb = M / P
Unde:
Pcm = puterea de cumpărare a monedei
Pcb = puterea de cumpărare a banilor
P = preţul banilor
Din confruntarea cererii cu oferta de monedă apare preţul,
care pe piaţa monetară poartă denumirea de rata dobânzii.
Dobânda reprezintă suma de bani pe care debitorul o plăteşte
creditorului său deoarece se foloseşte de banii acestuia o perioadă.
Mărimea dobânzii depinde de:
preţul creditului
mărimea creditului
perioada de acordare a creditului
În funcţie de durata de acordare a creditului se cunosc
două tipuri de dobândă astfel:
a) dobândă simplă, dacă perioada de acordare a creditului este
de cel mult un an.
D = C × d' × n
Unde:
D = dobânda
C = creditul
n = durata de acordare a creditului
C. 2. PIAŢA CAPITALURILOR
Una dintre principalele forme de a investi este plasarea
banilor în titluri de valoare (acţiuni, obligaţiuni). Acest lucru este
posibil pe piaţa financiară sau a capitalurilor. Obiectul acestei pieţe
îl constituie titlurile de valoare (acţiuni şi obligaţiuni), iar preţul
poartă denumirea de curs.
Acţiunea este un titlu de valoare cu următoarele însemne:
numele firmei emitente, valoarea nominală, data emiterii, număr,
serie, etc.
Acţiunile pot fi:
acţiuni nominative, cele ce deţin şi numele posesorului
acţiuni la purtător, acelea care nu deţin numele posesorului.
Obligaţiunile sunt titluri de valoare ce atestă existenţa unui
împrumut pe termen lung.
Obligaţiunile sunt considerate titluri de valoare cu venit fix,
numit dobândă.
D = C × d'
Unde:
D = dobânda
C = cursul obligaţiunii
d' = rata dobânzii
Piaţa financiară este locul în care cererea de titluri de valoare
se întâlneşte cu oferta de titluri de valoare.
Această piaţă are două forme:
piaţa financiară primară
piaţa financiară secundară
Unul dintre factorii ce influenţează cererea de titluri şi, deci,
mărimea cursului este randamentul titlului.
Acesta se calculează:
r = ( Vg sau Dv / VN ) × 100
unde:
80
r = randamentul plasamentului
Vg = venit garantat
Dv = dividend scontat
VN = valoare nominală
Bursa de valori este instituţia ce permite tranzacţionarea
titlurilor pe piaţa finaciară secundară.
Tranzacţiile efectuate la bursa de valori pot fi:
operaţiuni la vedere
operaţiuni la termen
3.2. TESTE
82
4. Preţul de echilibru al unui bun depinde de:
a) preţurile stabilite de monopol;
b) preţul stabilit de organele centrale de stat;
c) preţul de echilibru al factorilor de producţie.
5. Manifestarea concurenţei în economia de piaţă este posibilă
deoarece:
a) preţurile sunt stabilite de organele de stat;
b) agenţii economici au libertate deplină de acţiune;
c) economia este condusă centralizat.
6. Vânzările de mărfuri diferenţiate sortimental de către un număr
mare de producători este o caracteristică a unei:
a) pieţei de monopol;
b) pieţei de tip oligopol;
c) pieţei cu concurenţă monopolistică.
7. Piaţa cu care se aseamănă cel mai mult o piaţă cu concurenţă
perfectă este:
a) piaţa bursieră;
b) piaţa factorilor de producţie;
c) piaţa muncii.
8. Produsele sunt omogene pe o piaţă de tip:
a) oligopolistică;
b) cu concurenţă perfectă;
c) monopolistică.
9. Ofertanţii pot influenţa preţurile şi producţia pe o piaţă:
a) cu concurenţă monopolistică;
b) cu concurenţă monopsonică;
c) de tip oligopol.
10. Care afirmaţii sunt corecte?
a) creşterea preţurilor determină creşterea ofertei şi reducerea
cantităţii cerute;
b) reducerea preţurilor determină creşterea ofertei şi reducerea
cantităţii cerute;
c) creşterea preţurilor determină creşterea cantităţii cerute şi
reducerea cantităţii oferite.
83
11. Clasificarea pieţelor în dispersate şi concentrate, se realizează
după criteriul:
a) spaţiul geografic;
b) cantităţi tranzacţionate;
c) caracterul concurenţei.
12. Când oferta creşte şi cererea rămâne constantă:
a) preţul de echilibru scade şi cantitatea de echilibru creşte;
b) preţul de echilibru creşte şi cantitatea de echilibru scade;
c) cantitatea de echilibru şi preţul de echilibru rămân constante.
13. Dacă preţul unui bun este stabilit sub preţul de echilibru atunci:
a) cererea este egală cu oferta;
b) exces de cerere;
c) exces de ofertă.
14. Dacă preţul unui bun este stabilit peste preţul de echilibru
atunci:
a) exces de cerere;
b) cererea este egală cu oferta;
c) exces de ofertă.
15. Se dă funcţia cererii C = 30 – 10p şi a ofertei O = 6 + 2p. Care
este preţul şi cantitatea de echilibru?
a) 2 u.m. şi 10 u.c.;
b) 4 u.m. şi 3 u.c.;
c) 5 u.m. şi 5 u.c..
16. Cunoscând funcţia cererii C = 40 – p şi a ofertei O = 5p – 2, în
condiţiile în care preţul impus de guvern este 10 u.m., care este
costul suportat de guvern?
a) 180 u.m.;
b) 300 u.m.;
c) 480 u.m..
17. Legea ofertei unui bun se exprimă prin relaţia O = 4000 + 10p.
La echilibru cantitatea cerută din bunul respectiv este 50000 kg,
atunci preţul de echilibru este:
a) 50000;
b) 4600;
c) 5400.
84
18. Cererea pentru un bun este în relaţie pozitivă cu:
a) preţul unitar al bunurilor;
b) preţul unitar al bunurilor complementare;
c) intensitatea nevoilor.
19. Dacă x şi y sunt două bunuri substituibile, iar Px scade şi Py
rămâne neschimbat atunci:
a) creşte cererea lui y;
b) creşte oferta lui x;
c) scade cererea lui y şi scade oferta lui x.
20. Statul poate să influenţeze indirect creşterea cererii unui bun
prin?
a) sporirea taxelor vamale;
b) majorarea veniturilor unor categorii de populaţie;
c) creşterea fiscalităţii.
21. Funcţiile banilor sunt:
a) mijloc de schimb;
b) mijloc de plată;
c) mijloc de schimb, mijloc de plată, instrument de măsură a
rezultatelor, instrument de rezervă.
22. Masa monetară este formată din:
a) monede, numerar;
b) numerar, bancnote;
c) numerar, bani scripturali.
23. Dobânda poate avea formele:
a) simplă şi compusă;
b) simplă;
c) mixtă.
24. Acţiunile pot fi:
a) acţiuni nominative, titluri de valoare;
b) acţiuni nominative, acţiuni la purtător;
c) acţiuni la purtător , titluri de valoare.
25. Piaţa financiară are formele:
a) piaţa financiar primară, piaţa financiar secundară;
b) piaţa financiar primară, piaţa financiar inferioară;
c) piaţa financiar inferioară, piaţa financiar secundară.
85
26. Tranzacţiile efectuate la bursa de valori pot fi:
a) operaţiuni la vedere şi operaţiuni la scadenţă;
b) operaţiuni la cursul existent şi operaţiuni la termen;
c) operaţiuni la vedere şi operaţiuni la termen.
27. Obiectul pieţei capitalurilor îl constituie:
a) acţiunile;
b) bursa de valori;
c) titlurile de valoare.
28. Salariul îmbracă mai multe forme:
a) salariul nominal, salariul real, salariul social;
b) salariul social, salariul real, salariul colectiv;
c) salariul nominal, salariul real, salariul social, salariul colectiv.
29. Formula de calcul a masei monetare este:
a) M = PQ / V;
b) M = 1 / P;
c) M = PQ × V;
30. Formula de calcul a puterii de cumpărare este:
a) Pcm = M / P;
b) Pcm = P / Q;
c) Pcm = Q / V .
31. Dobânda obligaţiunilor are următoarea formulă de calcul:
a) D = C × d;
b) D = C × d';
c) D = P × d.
32. Randamentul plasamentului are formula:
a) r = ( Vg sau Dv / VN ) × 100;
b) r = V / VN × 100;
c) r = D / VN × 100.
33. Salariul real se determină după formula:
a) SR = SN / P;
b) SR = SR1 / SR0;
c) SR = ISR – 100%.
34. O societate comercială deţine 10000 buc. de bunuri supuse
tranzacţionării, la preţul de 1000 u.m., iar viteza de rotaţie a
monedei este de 10 rotaţii. Masa monetară este:
a) 1000000 u.m.
86
b) 200000 u.m.
c) 100000 u.m.
35. O societate comercială deţine o masă monetară de 1200000 u.m.
şi un preţ al bunurilor de 1000 u.m. Puterea de cumpărare a banilor
deţinuţi este:
a) 120
b) 1200
c) 12
36. O societate comercială deţine un credit de 10000 u.m., cu o
dobândă de 15%, durata de acordare a creditului este de 6 luni.
Dobânda simplă va fi:
a) 1500 u.m.
b) 750 u.m.
c) 375 u.m.
37. O bancă acordă un credit de 10000 u.m., cu o dobândă de 20%,
durata de acordare a creditului este de 2 ani. Dobânda este:
a) 4400 u.m.
b) 14400 u.m.
c) 440 u.m.
38. O bancă acordă un credit de 5000 u.m., cu o dobândă de 40%,
durata de acordare a creditului este de 3 ani. Dobânda va fi:
a) 872 u.m.
b) 13720 u.m.
c) 8720 u.m.
39. O bancă deţine o masă monetară de 1400000 u.m. şi un preţ al
bunurilor de 2000 u.m. Puterea de cumpărare a banilor deţinuţi este:
a)7000
b)70
c)700
40. Dacă salariul nominal al unui salariat este de 2000 RON , iar
nivelul preţurilor este de 2 RON, salariul real al salariatului va fi:
a)4000
b)1000
c)100
41. Cu cât trebuie să crească salariul nominal, lunar încât salariul
real să nu se modifice, preţurile la bunurile de consum să crească lunar
87
cu 25%, iar productivitatea medie a muncii să crească cu 15%?
a) 75%
b) 10%
c) 25%
42. La o creştere a salariului nominal cu 25% şi o scădere a
salariului real cu 15%, preţurile bunurilor de consum:
a) au scăzut cu 10%
b) au crescut cu 47%
c) au crescut cu 40%
43. Dacă salariul nominal creşte cu 26% şi rata inflaţiei este de 5%
atunci salariul real va creşte cu:
a) 21%
b) 31%
c) 20%
44. Când preţurile la bunurile de consum cresc de 2 ori, salariul real
creşte cu 100% atunci salariul nominal:
a) creşte de 4 ori
b) creşte cu 150%
c) scade cu 100%
45. La o creştere a salariului nominal de la 600000 RON la 700000
RON şi o scădere comcomitentă a preţurilor bunurilor de consum
cu 3%, salariul real creşte cu:
a) 21000
b) 121600
c) 118000
46. La un credit de 20 mld u.m. se plăteşte o dobândă de 2 mld u.m.
corespunzător unei rate anuale de dobânzi de 20%, în regim de
dobândă simplă. Timpul pentru care s-a acordat creditul a fost:
a) 12 luni
b) 6 luni
c) 2 luni
47. Un agent economic contractează un împrumut de 10 000 u.m.,
cu o rată anuală a dobânzii de 20% şi rambursabil în două tranşe
egale: prima tranşă după 6 luni şi a doua tranşă după un an. Dobânda
plătită în a doua tranşă este mai mare decât cea din prima tranşă cu:
a) 500 u.m.
88
b) 0 u.m.
c) 1500 u.m
48. Un agent economic contractează un împrumut de 2000 u.m., cu
o rată anuală a dobânzii de 25% şi rambursabil în 5 tranşe anuale
egale. Dobânda se plăteşte la sfârşitul fiecărui an în regim de dobân-
dă simplă. Dobânda plătită la sfârşitul celui de-al treilea an este:
a) 600 u.m.
b) 400 u.m.
c) 300 u.m.
49. Preţul unitar al unui bun este 5000 u.m., din care 25% profit.
Pentru ca rata profitului la cifra de afaceri să devină 30%, costul
unitar trebuie să se modifice cu:
a) să scadă cu 250 u.m.;
b) să crească cu 250 u.m.;
c) nu se modifică.
50. Rata profitului la CA era în momentul T0 de 30%. În momentul
T1, rata profitului la CA scade cu 10%. Indicele ratei profitului este:
d) a) 70%
e) b) 90%
f) c) 80%
II . RĂSPUNDEŢI LA ÎNTREBĂRI:
1. Definiţi masa monetară.
2. Ce reprezintă viteza de rotaţie a monedei ?
3. Definiţi dobânda.
4. Ce reprezintă obligaţiunea?
5. Cum poate fi definită piaţa financiară ?
6. Ce reprezintă salariul ?
7. Definiţi puterea de cumpărare.
89
4) Un grup financiar puternic care deţine pachetul acţiunilor
de control la mai multe firme oligopol se numeşte holding.
5) Dacă cerera şi oferta cresc concomitent şi în aceeaşi
proporţie, preţul de echilibru scade.
6) Bancnotele sunt bucăţi de hârtie tipizate, cu o anumită
valoare.
7) Deficitul bugetar este situaţia în care veniturile bugetare
sunt mai mici decât cheltuielile bugetare.
8) Creditorul este agentul economic ce acordă cu împrumut o
sumă de bani pe o anumită perioadă de timp.
9) Debitorul este agentul economic ce acordă cu împrumut o
sumă de bani pe o anumită perioadă de timp.
10) Piaţa financiară primară se caracterizează prin emisiunea
şi plata titlurilor nou emise.
11) Valoarea nominală este suma înscrisă pe titlul de
valoare.
12) Oferta publică de cumpărare este o declaraţie publică
prin care un agent economic se angajează să cumpere toate acţiunile
unei societăţi comerciale la un preţ mai ridicat decât cursul acestora.
13) Pachetul majoritar sau de control permite
tranzacţionarea titlurilor pe piaţa financiară.
14) Salariul de echilibru este salariul ce se formează în
situaţia în care cererea de forţă de muncă este egală cu oferta de
forţă de muncă.
15) Salariul social reprezintă suma de bani plătită de
societate celor care au suferit accidente de muncă, boli profesionale
sau sunt afectaţi de şomaj.
16) Salariul real reprezintă suma de bani primită de un
salariat în schimbul muncii depuse.
17) Bursa de valori este instituţia ce permite tranzacţionarea
titlurilor pe piaţa financiară secundară.
18) Operaţiunile la vedere se realizează astfel: se încheie un
contract între cele două părţi, ce conţine: numele celor două părţi
(vânzătorul şi cumpărătorul), numărul titlurilor tranzacţionate,
cursul existent în momentul încheierii contractului şi un termen de
lichidare sau scadenţă.
90
19) Excedentul bugetar este situaţia în care veniturile
bugetare sunt mai mari decât cheltuielile bugetare.
20) Creditorul este agentul economic ce acordă cu împrumut
o sumă de bani pe o anumită perioadă de timp.
91
13) Cererea de forţă de muncă se formează într- o perioadă
lungă de timp, pentru a crea noi locuri de muncă, o firmă are nevoie
de timp pentru a obţine ............ şi a investi.
14) Salariul nominal net este salariul pe care îl primeşte un
angajat după ce i s-au oprit ............. .
15) Cererea de muncă depinde de ………………..
marginală a muncii.
16) Cererea nominală de bani este direct proporţională cu
nivelul ………………. .
17) Cererea de muncă se exprimă prin numărul de locuri de
muncă existente sau prin ………………… de locuri de muncă.
18) Salariul……………. este suma de bani plătită de firmă/
primită de salariat în schimbul muncii depuse.
19) Salariul…………….este cantitatea de bunuri sau
servicii care poate fi cumpărată cu salariul nominal.
20) Salariul reprezintă ……………….. pentru angajator şi
……………….. pentru angajat.
V. TEXTE DE COMENTAT
1) „În modelul ideal al economiei de piaţă, mecanismul
preţurilor şi al concurenţei joacă rolul unei „mâini invizibile”, care
va direcţiona opţiunile economice ale fiecăruia. Această mână va
aduce în permanenţă cele mai bune răspunsuri la întrebările cheie pe
care societatea şi le pune: Ce să produci? Cum să produci? Cum să
remunerezi personalul?”.
(Michel Didier, Economia: regulile jocului, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1989)
93
94
7) „Un mod ideal al economiei de piaţă, mecanismul
preţurilor şi al concurenţei joacă rolul unei „mâini invizibile”, care
va direcţiona opţiunile economice ale fiecăruia. Această mână va
aduce în permanenţă cele mai bune răspunsuri la întrebările cheie pe
care societatea şi le pune: Ce să producă? Cum să produci ? Cum să
remunerezi personalul?”
(Michel Didier, Economia: regulile jocului, Editura Humanitas, Bucureşti)
36.
C = 10000 u.m.
d' = 15%
n = 6 luni = 1 / 2 ani
D = C × d' × n = 10000 ×15% × 1/2 = 1500 × 1/2 = 750 u.m.
Răspuns corect b)
37.
C = 10000 u.m.
d' = 20%
n = 2 ani
D = C (1 + d' )² - C
D = 10000 ( 1 + 20% )² - 10000
D = 10000 ( 1,2)² - 10000
96
D = 14400 – 10000 = 4400 u.m.
Răspuns corect a)
38.
C = 5000 u.m.
d' = 40%
n = 3 ani
D = C (1 + d' )³ - C
D = 5000 (1 +40%)³ - 5000
D = 5000 (1,4)³ - 5000
D = 5000 × 2,744 – 5000= 13720 – 5000 = 8720 u.m.
D = 8720 u.m.
Răspuns corect c)
39.
M = 1400000 u.m.
P = 2000 u.m.
Pcb = M / P = 1400000 / 2000 = 700
Pcb = 700.
Răspuns corect c)
40.
SN = 2000 RON
P = 2 RON.
SR = SN / P
SR = 2000 / 2 = 1000
SR = 1000
Răspuns corect b)
41.
SR1 = SR0 , Ip = 125%
∆WmL = 15%
ISN =?
ISR = ISN /Ip
100 % = ISN /125%
ISN =125% → SN creşte cu 25%
Răspuns corect c)
97
42.
∆SN = 25%
∆SR = - 15%
Ip = ?
ISN = 125%
ISR = 85%
ISR = ISN /Ip
85% = 125% / Ip
Ip = 147%
Răspuns corect b)
43.
∆SN = 26%
Ri = 5%
ISR = ?
ISN = 126%
Ri = Ip - 100%
5% =Ip - 100%
Ip = 105%
ISR = ISN /Ip
ISR = 126% / 105% = 120%
SR creşte cu 20%
Răspuns corect c)
44.
Ip = 200%
ISR = 200%
ISN =?
ISR = ISN /Ip
200% = ISN / Ip
200% = ISN/ 200%
ISN = 400%
SN creşte de 4 ori
Răspuns corect a)
98
45.
SN0 = 600000 RON
SN1= 70000 RON
Ip = 97%
∆SR = ?
ISN = (SN 1/ SN0) 100 = (700000 / 600000 ) 100 = 116%
SR1 = SN1/ Ip = 700000 / 0,97 = 721600
SR0 = 600000
SR1 - SR0 = 721600 – 600000 = 121600
Răspuns corect b)
46.
C = 20 mld u.m.
D = 2 mld u.m.
d’ = 20%
n=?
Dobânda simplă pe un an:
20
D’ = C x d’ = 20 mld x 100
= 4 mld
D'
=>D = 2
=> n = 6 luni
Răspuns corect b)
47.
C = 10 000 u.m.
d’ = 20%
n1 = 6 luni
n2 = 1 an
D2 – D1 =?
C1 = 50 000 u.m.
C2 = 5 000 u.m
d'
D1 = C1
2
= 5000 x 10% = 500 u.m.
D2 = C2 x d’ = 5000 x 20% = 1000 u.m.
D2 – D1 = 1000 – 500 = 500 u.m.
Răspuns corect a)
99
48.
C = 2000 u.m.
d’ = 25%
Tranşele anuale de plată: 400 u.m.
D1= 2000 x 25
500 u.m.
100
25
D2 = 1600 x 100 400 u.m.
25
D3 = 1200 x 100 300 u.m.
Răspuns corect c)
49.
Pu = 5000 u.m.
5000x 25
Pru = 100
= 1250 u.m.
Rpr (CA) = 30% => CTM = 3750 u.m.
Rpr (CA) = (Pr/CA) 100 = (1250/5000) 100
1250 x
= 100 = 25%
5000
R’pr(CA) = (Pr+x)/CA x 100
1250 x
30% = 100
5000
1250 x
30 = 50
=> 1250+x =1500
X = 250
Răspuns corect a)
50.
Rpr0 = 30%
Rpr1 = 20%
IRpr = ?
Pr 0
Rpr0 = 100 = 30%
CA0
Pr 1
Rpr1 = 100 = 30% - 10% x 30% = 30% - 3% = 27%
CA1
R pr1 27%
IRpr = 100 = 100 = 90%
R pr 0 30%
Răspuns corect b)
II. RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI:
100
1. Masa monetară reprezintă cantitatea de bani existentă la un
moment dat în circulaţie şi aparţinând diferiţilor agenţi economici .
2. Viteza de rotaţie a monedei reprezintă totalitatea
operaţiunilor de vânzare – cumpărare şi plăţi pe care le mijloceşte o
unitate monetară într- o perioadă.
3. Dobânda poate fi definită ca o sumă de bani pe care
debitorul o plăteşte creditorului său deoarece se foloseşte de banii
acestuia o perioadă.
4. Obligaţiunea reprezintă titluri de valoare ce atestă existenţa
unui împrumut pe termen lung.
5. Piaţa financiară este locul în care cererea de titluri de
valoare se întâlneşte cu oferta de titluri de valoare.
6. Salariul reprezintă suma de bani primită de un salariat
pentru munca depusă.
7. Puterea de cumpărare reprezintă cantitatea de bunuri şi
servicii ce se poate cumpăra cu o unitate monetară sau cu întreaga
masă monetară.
101
12- brokeri;
13- profit;
14- impozitele;
15- productivitatea;
16- preţurilor;
17- oferta;
18- nominal;
19- real;
20- cost, venit.
V. TEXTE DE COMENTAT
1) Rolul preţurilor şi al concurenţei în societate. Economistul
scoţian Adam Smith, autorul sintagmei „mână invizibilă”:
a) consideră libertatea de acţiune ca fiind indispensabile
economiei de piaţă şi obţinerii bogăţiei;
b) nu exclude rolul statului în economie;
c) este adeptul libertăţii economice şi politice;
d) arată legătura dintre funcţionarea organismului economic
şi evoluţia preţurilor.
Relaţia cerere – ofertă determină producătorul să aleagă ce să
producă şi cum să producă.
2) Piaţa:
locul esenţial în activitatea agenţilor economici;
mijlocul final care validează eficienţa activităţilor agenţilor
economici;
Preţul în economia de piaţă interacţiunea cererii cu oferta.
Rolul intervenţiei statului asupra mecanismelor pieţei: preţul
– cerere – ofertă
3)
bunurile realizează operaţii de finanţare acordând credite
agenţilor economici publici şi privaţi pe piaţa monetară;
se desfăşoară pe baze comerciale;
unităţile bancare au un dublu rol: să garanteze depozitele
celor care doresc să le economiseascăşisă acorde împrumuturi celor
102
care vor să investească;
masa monetară este funcţie de volumul tranzacţiilor ce au
loc în economie, de preţul bunurilor şi serviciilor, de viteza de
circulaţie a banilor, de preferinţa agenţilor pentru lichiditate.
4)
plasarea economiilor agenţilor economici în hârtii de
valoare şi alimentarea pe această cale a întreprinderilor cu capital;
finanţarea trezoreriei publice prin creditarea titlurilor de
credit;
asigură mobilitatea capitalurilor şi posibilitatea schimbării
plasamentelor acţionarilor;
pune în evidenţă starea conjuncturală a economiei;
agenţii economici care au plasat capitalurile pe piaţa
primară pot reintra în posesia capitalurilor înainte de scadenţă..
5)
rolul şi funcţiile sindicatelor privesc îmbunătăţirea
condiţiilor de muncă ale salariaţilor şi îndeplinirea obligaţiilor
contractuale asumate de patron;
în bugetele ţărilor capitaliste dezvoltate sunt prevăzute
importante sume băneşti pentru sănătate, educaţie şi securitate
socială;
măsuri preconizate în programele guvernelor din unele ţări,
a căror aplicare practică s-a lovit de o rezistenţă rar întâlnită.
6)
inflaţia afectează întreaga societate direct şi indirect:
există şi agenţi economici care speculează fenomenul în
favoarea lor;
inflaţia de multe ori duce la redistribuirea venitului naţional
în favoarea celor bogaţi şi în defavoarea acelor pături ale populaţiei
care au venituri fixe.
103
7)
- autorul se referă la economia de piaţă, şi nu la economia
centralizată în care se manifestă cvasitotalitar statul;
libertatea de acţiune este indispensabilă economiei de piaţă
şi obţinerii bogăţiei;
funcţionarea organismului economic asigură evoluţia
preţurilor în sensul în care cererea pentru produse este funcţie de
preţ;
economia se autoreglează,
remunerarea personalului este pentru producător un cost
care se va reflecta în preţ, iar jocul cererii şi al ofertei va determina
vânzătorul să aleagă ce să producă şi mai ales cum să producă.
104
CAPITOLUL IV
ECONOMIA DESCHISĂ
105
CAPITOLUL IV
ECONOMIA DESCHISǍ
4.2. TESTE
112
19. În 1995, la Uniunea Europeană au aderat:
a) Austria, Suedia, Finlanda
b) Austria, Suedia, România
c) Suedia, Spania, Grecia.
20. Privind Acordul Central European de Comerţ Liber ( CEFTA),
România este membră din anul:
a) 2007
b) 1997
c) 2001.
II . RĂSPUNDEŢI LA ÎNTREBĂRI:
1. Explicaţi noţiunea de uniune vamală.
2. Ce se înţelege prin devize convertibile?
3. Cum poate fi definită zona de liber schimb?
4. Definiţi uniunea economică.
5. Definiţi conceptul de Uniune Europeană.
113
8. Uniunea economică poate fi definită ca politică economică
armonizată la nivelul unei zone prin adoptarea unei monede unice
care să circule pe piaţa comună.
9. Integrarea economică reprezintă, în prezent, o caracteristică
a evoluţiei economiei mondiale.
10. Procesul de integrare economică presupune dezvoltarea
unor relaţii de cooperare între diferite ţări, pe bază de acorduri.
V. TEXTE DE COMENTAT
1. „Din punct de vedere al reformei rolul statului este dublu.
114
Administraţia de stat constituie una din componentele majore ale
problemei; tot ei însă îi incubă un rol central în remediere. Ea este o
cauză a dezvoltării integrale, a inegalităţii în distribuirea venitului, a
repartizării deficitare a resurselor publice, a degradării mediului
înconjurător şi a unor reglementări fictive sau incomplete. Şi totuşi,
administraţia de stat să fie pivotul remedierii....Este clar că orice
corectiv esenţial adus relaţiei dintre sistemul planificat (programat)
şi sistemul pieţei trebuie să înceapă cu egalizarea puterii celor două
sectoare ale economiei. Aceasta nu este o problemă academică. Ea
implică rezolvări practice, urgente, privind modul de stabilire a
preţurilor, a salariilor şi veniturilor în cadrul celor două sisteme –
probleme pe care, încă o dată, nevoia a încercat să le soluţioneze
determinând acţiuni care nu numai că nu sunt bine văzute de ştiinţa
economică dominantă, dar sunt chiar în conflict cu tezele sale.”
(John Kenneth Galbraith, Ştiinţa economică şi interesul public,
Bucureşti, Editura Politică, 1982)
116
4.3. RĂSPUNSURI LA TESTE
117
8 - internaţională;
9 - instituirea;
10- EURO.
V. TEXTE DE COMENTAT
1.
- rolul statului este dublu, în raport cu modalităţile şi planuri
de intervenţie îneconomie
- rolul său de agent în derularea procesului este evidenţiat în
diferite ipostaze
- creşterea părţii din venitul naţional care revine bugetului de
stat
- transferurile sociale
- utilizarea forţei de muncă
- asigurări sociale.
2.
- ideile şi raţiunile pe baza cărora au fost făcute relaţiile dintre
naţiuni
- au legat naţiunile într-o relaţie complexă de interdependenţă
- ele au plasat omenirea în pragul unor noi alegeri şi au
expus-o unor pericole fără precedent
- tendinţele de creştere a populaţiei globului, a industrializării,
poluării, protecţiei de alimente şi de epuizare a resurselor
- limitele creşterii vor fi atinse la un moment oarecare în
următorul secol.
3.
- dezvoltarea şi intensificarea activităţilor economice este
însotită de fenomenul poluării
- mediul poluant creează perturbări în dezvoltarea economico
– socială şi afectează totodată starea de sănătate a populaţiei
- prin impactul om – natură, apar unele contradicţii între
mediul natural şi cel creat de om; acestea se referă la conflictul
dintre necesităţile imediate, de lungă durată şi permanente, ale
societăţii umane în utilizarea factorilor naturali de mediu.
118
BIBLIOGRAFIE
1. Angelescu C. (coord.), Economie – Teste grilă, admitere
2005, Bucureşti, Editura ASE, 2005.
2. Bălan E., Teşileanu A., Economie. Sinteze şi aplicaţii ,
Bucureşti, Editura Badea. Professional Consulting, 2003
3. Constantinescu N. N., Economia protecţiei mediului
natural, Bucureşti, Editura Politică, 1976.
4. Creţoiu Gh., Cavachi I., Zăbavă P., Economie. Teste grilă şi
probleme rezolvate – sinteze şi dicţionar de termeni economici,
Editura Antet , 2003
5. Enache C., Economie - Teste, probleme, rezolvări,
Bucureşti, Editura Universitară, 2001
6. Galbraith John Kenneth, Ştiinţa economică şi interesul
public, Bucureşti, Editura Politică, 1982.
7. Gavrilă I., Ghiţă P. T., Niţescu D., Popescu C., Economie,
Aplicaţii – Teste – Probleme – Răspunsuri, Bucureşti, Editura
Economică, 2003
8. Gheorghe G., Economie. Culegere de probleme rezolvate
pentru admiterea în învăţământul superior, Bucureşti, Editura ALL,
2007
9. Gogoneaţă C., Gogoneaţă A., 1100 Teste grilă şi probleme
de economie cu rezolvări, Bucureşti, Editura Universitară, 2003
10. Lăcătuş M., Lăcătuş G. P., Economie, Bucureşti, Editura
Corint, 2003
11. Singureanu Nicoleta, Moise Ortansa, Şodolescu Diana
Ioana, Moise Norel Ionuţ, Economie – manual de clasa a XI-a,
Bucuresti, Editura Sigma, 2006
12. Spineanu Dobrotă S., Oţel F., Subiecte de economie –
Bacalaureat 2006, Bucureşti, Editura Humanitas, 2006
13. Timbergen Jan (coordonator), Restructurarea ordinii
internaţionale, Bucureşti, Editura Politică, 1978.
14. Voicu M., Economie. Culegere de probleme rezolvate,
Bucureşti, Editura ALL, 2001
119