Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Arhiva Societăţii Ştiinţifice Şi Literare Din Iaşi, 17, Nr. 09, Septembrie 1906 PDF
Arhiva Societăţii Ştiinţifice Şi Literare Din Iaşi, 17, Nr. 09, Septembrie 1906 PDF
Lul Alecsandri
Riria
LamlHato! amigirl a Iui Vasilo Alusadri
Am eintat o Doing gf a de-ajuna
Alecaandri
(Pe atburnul Elena Vicarescu)
ut a5kle Xecsaxacci
Cu ocaziunea aduGeret statuei sale in Iasi
-,14/j?,...41rtik41
/11) VOT
41
k ' -
e voba, ce-o vedea pe malul Prate lul. Tot poetul ne mat spune
Ca la vrirsta de 13 ani se simtfa foarte fericit in a admira na-
tura si mat ales cind vedea cirdurile de cocoare si rindunelele
sburind pe deasupra tut. Daca am cauta sa ne dam sama, am
vedea de pe acum nota caracteristica ce o vom gasi In opera
sa .si in special in Pasteluri.
In pensionatul lul Cuenin nesta mutt, cad in vara anulul
1834, parintif sal se hotarase sa-Nrimeata la Paris, spre a se
face medic, dupa indemnul lul Furnaraki, secretarul Jul Coral,
un scriitor gree din timpul revolutiel. Odata cu Alecsandri
se dusera la Paris si N. Docan, A. Cuza si Negulici. Acolo fu
pus in casa si sub privigherea until om do litere, Cotte. Amin-
tim acest lucu, tocmai pentru a se pune mai bine in inviderare-
o parte din mersul activitatil lul Alecsandri de la un limp.
rW
.: cr,'
.1, '
t.,:i
2
gAr .
' ,-.-44.rr
E
.-:
-. r 12.."4-
0;;;.:
..
: , '4:7 = .
--_,---_ , --- -:4--
ae4,0 ../ze44-e<,.
9Antall,
yid
7.1P4 C177.7.1W,A4 4,?-4
11 'NVSy d
per..
As.--k-e-p° ele- AA
/4, m"171-42-1-1"",7"`-'4"'"
jA/Av'r'
n.
of
..; . 9,::7, .
..,
2
...." k -..1 'k
,,... . t,,..
.g , q
its -r -,::-. k-
4..G , ' . 11.
_ T1 .. . fits'1401tL 7."Yr47:0 , t 4
A ;,;_,4rPltri.L:th r `t
-LM-711-41"r0-
.72_94.n.sa n
II
,-vvm
data cu incheTerea celor petrecute in sta-
;A+J, giunea teatrului francez din anil 1840
, 1841, credem folosito si interesant a re-
-_ v
produce aici o Este+ cotnplectd de Coate
piesele si operele franceze, reprezentate in
cursul acestei stagiuni in zilele de abona-
ment, asa dupa cum insUmi le-am putuL culege dupa
afisele originale, ce le-am gdsit strinse la un loc si
legate intr-un volum. 1)
Aceasta enumerare de titlurile pieselor si operelor
atit seioase cit si a celor cornice reprezentate in pe vre-
mea acela, va sluji tuturor celor ce se intereseaza atit de en-
nostintele si gustul artistic si Jiterar al aristocratieT Tesene, pen-
tru care erad menite mai ales reprezentatiile frantuzesti, cit si
de gustul publiculul in genere, pentru literatura dramatics si
muzicald din acea epoca ; se va observa mai cu sama ca le-
senii pe atunci au putut sa vadd si sa se impartapsca din toale
lucraile cele mai de samd ale scenelor streine, intru cil, din
lista cited se va vedea ca mai nicl una din capodoperile ce e-
ras pe atunci reprezentate pe scenele principale din lumea in-
treaga civilizata, n -au lipsit nice de pe scena iesand, si aceasta
mai mull ca sigur din inboldul mai ales a DirectiuneT Teatru-
laf, carT era condus si atunci dupa cum am vazut de Vasile A-
lecsandri, C. Negruzzi si capitanul M. Kogalniceanu.
(Unneaza) 'Ceodor E. Burada
DARI DE SEAMA
Eugenia lanenleseu de Reuss, Menirea ferneleg §i
rolul el in viitor, conferinta 1906.
D -.. de Reuss este o feminists convinsd si infldcaratd. Ea
lupta pentru desrobirea femeiI; pentru inldturarea epitropisirel
vrednice de ris in care femeia mdritatd este mentinutd; pentru
cresterea sl invatdtura serioazd a fetelor, si nota buns de in-
semnat la domnia ei, nu duce lurrurile peste miisurd, recunos-
rind ca rnaternitatea este rolul de cdpitenie al ferneel.
Ndzuinta d -nel lanculescu de Reuss este deci ca fond Ian-
dabild. Am avea de intimpinat numai in contra prea inalteI
stiintI abstracte introdusd in conferiutd, cam Mra nici un rost
Lirnba in care e scrisd conferinta este bunk, si este de laudd
d-na de Reuss pentru curatenia el; cdcl cum zice autoarea : efru-
moasa limbs romdneasca e bogatft ca gindire, si dulce ca desmier-
dareay.
Notam numai citeva neologisme care nu ne par neaparat
de nevoie : Debufeti=piata de desfacere ; morgez---ingimfare,_
mindrie sack; insuficienrei=neindestulare ; sentimant=-simtimint
(forma romaneasca a cuvintului) ; viscere=mdruntae; prezida=--
presed, a presedea, presedinte (forme tomanesti); precoce=prea-
timpuriii. Intr-un loc gasim o rostii e absolut neromaneasca -
Voim, nu voim, lucrul se va face" (Qu'on le veuille on non).
Rotudneste se zice : cu sau fare de voie" sau vrind nevrind"
A.
418 Dart de seams,
Florian I. Becescu, Spre ziuet. Poezif. 1906.
Florian Becescu este fara indoiala un poet de un talent
frumos si original. Nota obsteasca a cinturilor Int este trista.
'El face sa piing natura alaturea en inima lut influrerata ; dar
ceia ce -1 doare mat raft este slabiclunea cu care gratul it ros-
teste gindirea.
Ades, cind inima ne arde,
In poezia care-o scrim,
Nu prindem nice a mia parte
Din toate cite le simtim ;
Cind cugetarea ne coprinde
Ca valul nesfirsit al Mari!,
Abia un gind putem not prinde
Din tot adincul cugetaril.
NO TITI
Neologismele Vietei Nouri"
In No. 3 p. 428 articolul subsemnat Trananaliern cetim :
D. Philippide n-a voit sit se preteze la asemenea metod stiintific".
sa se preteze, se pretez, este un neologism ce nu poate si
nu este trebuinta de a fi prima in limba romans. Pe romaneste
se pulea foarte bine spune : D. Philippide n-a voit sa primeascet,
sau sa se suptte unul asemenea metod stiintific.
In acelas articol la acelasi pagina cetim :
E drept ca d-1 dr. Istrate se face forte sa dea gata cladirea nuni
orac; intreg".
Se face forte, se fait fort, este si mat strania, de oarece
este un diotism francez, care nu poate cu nisi un pre[ sa fie
introdus in limba romans. Pe romaneste : E drept Ca d-1 dr.
Istrate se prinde sa dea gata cladirea unul oras intreg.
In articolul d -lu! C. Stere Patru zile in Ardeal No. 1, p.
4,24 si urm. gasim urmatorul lot :
Conversatia trece in chip flresc, asupra oratorilor no§tri, gust pa-
ralela intre d -ni! Delavrancea §i lorga".
A gusta pe romaneste are numat intelesul material. Se
gusta un hors, o friptura, o placinta ; Oar nu se gusta o mu-
zica, o bucata literary, o pictura. In germana de asemenea
verbul schmecken are numal acest inteles material, Mir schmeckt
die Speise. das Bien. No se poate spune : Mir schmecht das
Theater, die Musik, pe cind Francezul zice : je gotite la musique
je goate peu la comedic. Si in romaneste nu se poate spune
gust paralela ci trebue pus : imi place paralela.
420 Notiti