)1§# ARHIVA

ORGANUL SOCIETATII $T11NTIFICE $1 LITERARE

42(

DIN IA*I
2
Anul XVII. Octomvrie -1906 No. 10.

D A_ N T E

atorese d-lul N. Gane o mare placere lite-

rara, cu prilejul traducerel sale In versurl
a Infernulul; si spre a putea apretui cu
toata luarea aminte inimoasa sa Incercare,
m-am pus din nod pe studiul nerourito-
rulul poet. Pentru mine aceasta a fost o adevarata
bate sufleteasca, cuvinte care vor trezi poate un zim-
bet la unit din cetitori, insa care vor fi intalese de
altil. Chlar greutAtile nu neinsemnate ce le imtimpi-
nAm cind voim a patrunde intelesul intotdeauna adinc al origina-
lulul, maresc inca, as putea nice, inalta placere simtitg. Cind al
pus toata incordarea mintel spre a intelege ceva, pare c5, 1a -
intales mai bine, pare ea cugetarea autorulul se infibge mal tare in
acela ce Dante insusl numeste asa de frumos : cfior d'ingegno» al
nostru. Resimt deel dorinta de a imparta§i cetitorilor Arbivei"
alit roada culeasa din studiul dantesc cit si apretuirea mea a-
asupra acestel traducerl.
I
0 mie trei sute de ani dupa mareata pleiada literara ce
a Impodobit secolul lul August, apare deodata pe neasteptate
unul din eel mai de frunte poeti produsi de Europa in intreaga
el evolutie literarA. La Dante totul e original, alit ideile si sim-
422 Alexandru G. Mavrocordato
tirile cit si limba 1). Prin acea lipsa desavirsita de on ce imi-
tatie, el se deosebeste de poetii latini, mart si midi, imitators
aT Grecilor. Prin apriga aruncatua a fires sale, prin incordarea
si neastimparul rostirel sale, el aminteste pe fruntasii prooroci
at lul Israil. De si el fu inceputul unel inflorirl literare bogate
Mire cele bogate, de si singura dintre toate literatui Ile cunos
cute, acea italiana are Inca doI poet epics de seams, intaietatea
Jul Dante nu a incetat de a fi pururea recunoscuta. Neinarginita
niihnire a acelui pribeag nefericit, prigonit si :shiguratic,care
se asamalula el insusl cu un vas fara cirma si fara pinze, batut
de vinturI si de neindurata saracie 2),a fost mutt rodnica, atit
pentru intreaga omenire culla cit si mai ales pentru patria sa,
care intre tots copiii el eel mai ilustri, pe el 1a ales drept sim
bol at unirei si neatirnarel sale.
Cind vizitAl biselica Santa Ci um din Floren1a, acel Pan-
teon al gloriilor neamului, ma oprii pe plata de dinaintea mo-
numentului, la o statue de marmorrt ce infatisaza ginditoarea
si intrislata figura a uriasului cintaret.. Pe sochil el atita sla senior
tcAl altissimo poeta». Nici un nume : el e si de prisos, cad su-
perlativul i1 numeste indeajuns ! Citeva zile in uriniiintrar, (lima
obicein, la un librar antigun. Cufundat in bogatia bibliografica
ce ma inconjura, nu ma putul totus opri de a asculta o con-
vorbire foarte insuftetita intre librar si un strain ce intrase, ba-
trin uscacios si, dupa accenlul raze itlienese, fara indoiala En-
glez. Desi antiquarul florentin era foarte in curent cu materia,
convorbirea invirtinduse excluziv in jurul bihliografiei dantesti, En-
glezul se arata a fi si maI cunoscator al O. Cind el parasi du-

1) PArerea mutt ritspindita si repetata cum ca Dante ar fi crept

limbs Banana. e mutt trtgacluilA. V. Ozanam Oeuvres completes, Vol. IX, Le
Purgatoire p. 10 II n'est pas vrai que Dante ait cree sa langue; sa gloire
n'a pas heroin de ce mensonge ; ce grand homme est le fits (Pun siecle
plus grand que lui'. In on ce cas el a dat idiomului existent, o largime si
o atnplitudine epicit ce n-a mat fost nicl intreeuta, nici chiar atiusa de ur-
ma§it MI.
2) Con vivio I. 3: Veramente in sono come legit° sanza veto e sanza
governs, partato a diversi porti e loci dalvento seceo the vapora la
dolorosa poverta". La aceste cuvinte Franz Xaver Kraus, Dante, Sell?, Leben
und rein Werk, p. 60 observa: ,,Diese Worte des von den Seinen hinau- ge-
stossenen Pilgers, in denen das physische Mend und nosh welt mehr das
namenlose. Weh zittert, liefern den Beweis dass Dante, his zur Abfassung
des Convivio keinen slandigen Aufenthalt gefunden".
 Dante 423

gheaua, Florentinul alerga la mine spre a-mT .spune cu fala :

«Quel signore e it Gladstone Jar ell ma gindi! : Cine ar fi
!

putut prooroci nemuritoruluf poet, ca pe o insula pe atunci ne-

cunoscuta, insa menita a intrece prin dominatiunea sa chlar
Imperiul Roman eel mat insemnat om de stat, traind Base se-
ed' dupa incetarea sa din luta, va fi alit de patruns de stu-
diul cinturilor sale, incit sa ulmeasca pe un antiquar chiar
florentin si pe un bibiofil pasionat din Dacia antica
Apol, stind un timp mat indelungat in Italia, rn-am putut
convinge cit de adinc a patruns cunostinta lul Dante in ma-
runtaele intregel natil. Cu singura exceptie a Int Schiller, nu
cunosc niel un poet care sa ti aruncat asa de vii radacini in
inima neamu tut sect'. Schiller insa e blajin, placut in rostire, o-
menus, poporan prin insasT firea blindel sale inimi, lesne de in-
teles, simpatic la culme ; pe cind nici una din aceste insusirT
nu se potriveste cu vulturul florentin. El e aspru, greti de in.
teles, nedeopotriva, salbatie saii induiosat. Totus, de la duce pana
la hamal, de la carturar pana la gondolier, de la artist pan la zidar,
n-am intilnit Diet un Italian care O. nu stie pe derost macar
cite-va versuri de-ale luT Dante. Si cu cc miscare sufleteasca de-
clama et aceste versuri; coin tresar la atingerea cu acel vulcan
nestins de nit si de Tubire ! !

Na still de gNsesc, day mi se pare ea la aceasta nesfir-

sita popularitate, contribue intr-o masura larga Si Tubirea pa-
triotica a Italienilor pentru frumoasa si mull incereata for WA.
Instinctul poporan ce arareori greseste in atare materie, a recu-
noscut ea nicT o inima n-a batut vr-o data pentru Italia cu a-
lila cAldura ca acel suflet clocotind de dragoste si de ura, ca
acel crater vulcanic de indutosare si de inasprire3). Bine inteles
ea Tubirea lul Dante aminteste pe acea a lui Dumnezen, care
pedepseste pe cel ce ii iubeste, sail acea. a proorocilor lul lsrail

3) Hermann Grimm Neae Essays fiber Kan. un,d Litteratur, p. 54:

Dante war ein Patriot. Das macht itth Mr Alle die dasseble sind, zum
Helden. ohne weitere historisehe Untersuehung". Marele invatat german Fr.
Xaver Kraus expritna aceia0 parere prin un j ee de euvinte. (Dante, p. 698):
Denn Dante, davon ist Italian in' unseen Tagen itnmer tiefer durehdrungen
worden, Dante ist der eigentliehe Vater seines Vaterlandes". Si mai is vale :
Alle Einsichtsvollen haben ]angst erkannt dass die .Entwiekelung des
.nationalen Gedankens in ltalien, in grader Linie, auf ihn zuruekfuhrl".
424 Alexandra G-, Mavrocordato

care trasnesc si fulgera improtiva poporuluT ales. Unul dupA altul

toate orasele peninsulei se vad expuse a infrunta sagetile as-
cutite ale inflacaratulul sau dispret. Piza ce s-ar cuveni sa fie
innecata de Arno4), Lucca5), Pistoja9), (de uncle se introduse la
Florenta fractiunile Albilor si a Negri lor care ail pricinuit ex-
pulzarea poetului, ba chiar csindirea lui la moarte prin for),
Genova,7) Fiesole 8); in sfirsit chiar nerecunoscatoarea sa patrie 9),
si in deobste Italia intreaga 10N) Cum se cunoaste insa c aceste
mustrarl crude, ea acea crunta inasprire izvorasc dinlr-un amor
nemarginit si dureros pentru patria si cuibul sau natal I Precum
un amant, orbit de Tubire, musts pe necredincioasa si sperjura
lul amanla si lotus DU inceteaza de a o Tubi si maT tare, tot
a§a si el. Cind Imparatul Albert sada in posesiunile easel sale
din Austria si uita de Italia, poetul nu Tarta,
Che it giardin del Imperio sia diserto ").
4) .,Ahi Pisa, vituperio delle genii" Inferno XXXII! 79 sqq.
5) inferno XXI 41:
Ogni uom 17'6 baratier.
6) Infeino XXIV 125:
Son Vanni Fucci
Bestia, e Pistoia m'e degna Lana.
7) Inferno XXXII' 151-3:
All ! Genovesi, noinini diversi
D'ogni costume, e pien' d'ogni ruagagna
Perche nun siete voi delmondo spersi ?
8) Inferno XV 73;
Faccian In beslie Fiesnlane strame
Di for medesme, a -non tochin la pianta
Se alcuna sorge ancor nel-lor letame,
Tn cui riviva la semente santa
Di quei Romani, the vi rimaser, quando
Fu tatto, it uido di malizia tauta.
9) Inferno XV. 61. sqq:
Ma quel ingrato popolo maligno
the discese di Fiesole ab antico
E tiene ancor del monte e del inacigun,
Ti si fara per too ben far niiinico!
Ed 6 raggion, the Ira gli Iazzi sorbi
Si disconvien frultar it dolce fico.
10) Purgatorio VI. 76:
Abi !. serva Italia, di dolore ()Mello,
Nave senza nochiero in gran tempesta,
Non donna di proviucia, ma bordello!
11) Pnrguiorio VI 105.
 Dante 425

Si alit it tulbura acea purtare a MI Albert ca si a parintelui

si predecesorului sail Rudolf de Habsburg, incit el gaseste
cu tale ca Imparatul sa fi fost asasinat de nepotul sail Ioan Par-
ricida la 1308 12). Cit despre Florenta sa, chid el gusta in sur-
gun toata amaraciunea pine! mincate la strain'( si prin versuri
celebre suspina chinul sail 18), n-are alts dorinta mai ferbinte de
eft acela de a incinge fruntea sa de poet cu corona de laurl
linga locul uncle a fost botezat,14).
Insa acel fenomen unic in felul sail, ca o natiune intreaga
care a produs alit de multi barbatt de mina intai, sa-s1 fi ales
ca simbolul unitatel si nealirnarei toemal numele unui biet poet
prigonit si cersetorind ospitalitatea stapinulut din Ravenna, cu
Base sute de ant in urma, infatipaza in sine o aparenta contra -
zicere ce media a opri adincita noastra luare aminte.
Dante, Guelf la inceput prin cresterea sa si traditiunea
familiei sale, deveni Ghibelin infocat, adica partizan arzator
al principlului Imperialist cu un strain in frunte, german de ori-
12) Furgatorio VI 97. sqq,
0 Alberto Tedesco, the abandouni
Costei eh'e fatta indomita e selvaggia,
E dovresti inforcar li suoi arcioni.
Giusto judicio dalle stelle caggia
Sovra it tuo sangue, e sia nuovo ed aperto,
Tal the it tuo successor tenenza n' aggia.
13) Paradiso XVII 55-60:
Tu lascerai ogni cosa diletta
Piu caramente, e questo a quello stralle
Che l'arco del esilio Livia saetta!
Tu proverai si come sa di sale
Lo pane altrui, e com'e duro calle
Lo seendere e it salir per l'altrui scale.
14) Aceste versurl frumoase intre cele frumoase, sint scrise catra
sfir§itul ultimel sale opere §i chrar a vietif pribeaguld: Paradiso XXV
la ineeput :
Se mai continga the it poema sacro
Al quale ha posto mano e cielo e terra
Si the m'ha fatto per piu anal macro,
Vinca la erudelta che fuor mi serra
Del hello ovile, ov'io dormii agnollo
Nimico a' lupi che gli danno guerra ;
Con altra voce omai, con altro vello
Ritornero pada, ed in sul fonte
Del mio batesmo prendere it caqpello.
426 Alexandru G. Mavrocordato

gine 15). Pe acel eraf sate mesia cbemat sa indrepteze Italia (a

drizzar I'Italia), el credea c 1-ar fi gasit in ImpAratul Boric VII
din casa Luxemburguluf. Cind apoi Imparatul, venind in Italia,
fa otravit de un Dominican prin impartasirea sfintelor damn
(1313), poetul, perzind orf ce nadejde 16), arnagit in toate ilu
ziile sale, a scris nemuritorul sou cint, spre a zdrobi pe dus
manii sal politics 11), aT carer sarbadefrunte a inferat-o pe vecie
cu o salbatica cruzime, cu o silnicie fora mita si fora crutare,
ce se poate oxplica pe de o parte prin inversunarea desbinarilor
launtrice, Tar pe de alta prin prigonirea si parasirea sa de
extra mat tot!, in cei 20 anT din urnla at vieteY sale petrecuti in
surgun. In zadar se incerc autorif ultramontan!, cu acsea deosebila
mestesugire ce et o arata obsteste, spre a restalmaci faptele
istorice ad-usum delphini, a ne dovedi cum ca Dante n-a apar-
tinut nicT until partid, sprijinindu-se pe cuvintele lot Brunette
Latini (Inferno, XV, 70):
La tua fortuna tanto onor ti serba,
Che Puna parte e l'altra avranno fame
Di te.

15) Hermann Grimm 1. c. p. 126 numeste pe Ghihelini: Die deu-

tsche Partei". Iar sovinistil germanizmuluT pretind c6 Dante ar fi fost un
german ; Franz Xaver Kraus (1. c. p. 25), deoseheste in caracterul spin
Mint lu! Dante un element german (Alighieri ar proveni din Anger). Cham-
berlain In mult cunoscuta sa carte Die Grundlagen des neunzeltnten
Iahrhunderts, I p. 499 in notA) recurge la trasaturile fizice si punind in
textul sou pe neasteptate doug, portrete, ne arath chipul in! Dante alaturea
cn acel al lui Martin Luther ca extremele opuse ale tipuluT fiziognomic ger-
man. Locul merita sa fie cetit de psichologii ideilor fixe. Ce nu poate
sovinizmul atot cutezatod
16) Poetul pune in gura Beatrice! sale un epitaf la adresa eroulul
sou (Paradiso 133-138) :
In quello seggio, a che tu gli occhi tieni
Per la corona che giasu v'e posta,
Prima the tu a queste nozze ceni,
Sedera l'alma che fia giu agosta
Dell'alto Arigo, che a drizzar l'Italia
Verra in primo che'ella sia disposta.
17) Grimm 1. c. p. 128: ,,Wie seiu grosses Gedicht die Verdannnung
seiner politischen Feinde und die Verherrlichung seiner Freunae zum Inn-
halt hat". p. 152 Und wenn wir Dante nehmen wie die durch Verbannuns
Einsamkeit, und Armuth oft fast zur Wildheit getteigerte Schaerfe, mit
der er seine Feinde bektimpft" etc. p. 159 : Sein Gedicht ist ein Gesang
der Bache gegen seine Gegner ; mit unversOhnlicher Wuth verfolgt er
sie bis fiber's Leben hinaus".
 Dante 427

Zadanica incercare! Faptele vorbese destul de lamurit

si protivnicif for math lipsit de a o dovedi "). As zice mal mull:
poetul, desi e intotdeauna cercelator pang la asprime, nu dis-
pretueste insa pe nimeni mai energic decit pe
icet apusene. Insufletit, precutn era, de o lubire ferbinte pen-
tru adevar si dreptate 19), de o curatenie nemarginita, Dante
n-ar fi putut sa nu se simta respins sufleteste de acel cull) de
insalai ura si de tartufism, de fariseizmu intortochiat si far de
lege ce a alcatuit prin veacurt miezul neschirnbat al Papizmulul.
Aceasta I -a facut din Guelf, Ghibelin. El a inteles a nu prin
inriu: irea conrupta si necinstita a BisericeT Romane tam sa
va putea ajunge vrodala la renasterea ruoralti, la Inaltarea so-
ciala, la intarirea politics, visate WA, incetare de patriotizmul saa
arzator.
De w:olo, veninul amar ce-1 contin fierbintele sale apostrofe
Impotriva asa nurnitilor succesorl ai tut Fetru 20) si minia sa
contra Imparatului Constantin, care, precum iscodise Biserica

18) V. eartea vestitit a luT Gabriele Rossetti : Sullo spirito cite pro -
clusse la Riforma, p. 95.
19) Numal aceasta insusire poate thlinaci cum frumoasele versuri de
eald4 si bine siintita recunostiuta ce el le adreseaz1 tostului sau Invatiltor
Brunetto Latini (inferno XV 82 sqq);
Che'in in mente m'e fitta, ed or m'accora
La eara o buona imagine paterna
Di voi, quando nel mondo ad ora ad ora
M'insegnava to come l'uom s'eterna
Et quanrio Pabbo in grado, mentr'io vivo
Convien the nella mia lingua si seerna
DU 1-au putut opri de a-1 pune In iad intre Sodomip, vitiu foarte ras-
pindit in vTaeul de miThe printre eleriel si savantl.
20) Ia LA at:este fulgeratoare strofe; el apostroleaza pe Papa Nieolau III:
Inferno XIX 100 sqq.
E se non fosse eh' anor lo mi vieta
La riverenza delle somme chiavi
Che to tenesti nella vita lieta,
I' userei parole ancor pill gtavi ;
Che la vostra avarizia it mondo altrista
Calcando i buoni e sollevando i pravi.
Di voi pastor s'aceorse it Vangelista,
Quando colei, the sede sovra l'acque
Putaneggiar co' regi a lui fit vista.
4 28 Alexandru G. Mavrocordato

apusana di ruise Roma Jul Papa Silvestru Si pentru areasla Ca-

uza strAmutase capitala la Bizantia21) Iar in scrisoarea ce o adre-
seaza Imparatului Enric VII, it compara, in indignarea ce
o resimte, asupra patriei sale, Florenta, rind se apropie de Papa
ru Mirra pe care Ovidiu in Cartea a X din Metamortoze o arata
pacatuind un incest cu parintele st u Cinyra 22). Nu poate decl
incapea nicl o indoIala ea Dante era Gibelin iotocat. Inset idela
imperialista romana intrupata intr-un succesor german al Cesarilor,
era nimicitoare prin esenta el, orl-carel nazuintl, precum am zice
a zl, nationaliste, fiind tocmai protivnicul unel dezvoltarl etnice
de sine statatoare. Cum se pricepem dar, ca aparatoril unitatit
Italiene care inscrisese pe steagul lo tocmal cele doua prin
cipii diametral protivnice : izgonirea Germanilor (prin Tedeschi,
patriot)! italieni intalegeati pe Austriaci) si nationaliztnul, nega-
tiunea directa Si al papizmulul universal (catolic in sensul li-
teral at cuvintulul) §i al Imperializtnulul Rom tnoGerman,s ti
ales ca simbol sacru, drept labarul aspiratiunilor b r, memori a
mare* a lul Dante Gbibelinul ?23).
Aceasta problema nu e grew, mi se pare de desliqit. Incit
21) Despre donatiunea lul Constantin, el unneaza inainte, Inferno,
(XIX, 115):
Ahi Constantin, di qnanto mal fu matre
Non la tua conversion, ma quella dote
Che da to prese it primo ricer) padre.
Si Paradiso XX vr. 51. spq:
L'altro ate segue con le leggi e meco
Sotto buona intenzion the fe mal frutto
Per cedere al pastor si fece Greco.
Ora conosee come it mal. dedulto
Del suo bens operar, non gli a nocivo,
Avvenga the sia it mondo indi distrutto!
22) Haec (Florenta) Myrrha scelestis et impia in Cioyroe patris am-
plexus exaestuans" care cuvinte Brunone Bianchi (La Divina Comedic
Firenze 1816, p. 229 n. 39) le comenteaza astfelift : It fiero Ghibellino vide
poi in questa favolosa Mirra un' immagine di Firenze politieamente units
col Papa".
23) Ugo Foscalo eerie despre Dante si Giuseppe Mazzini editeazfi
opera sa. Tommaseo, ex-dietatorul revolutionar al VenetieT, e un fruntas
al literature! dantest1, Tar Terenzio Mamiani (Politica di Dante, p. 98) ne
spune : Dopo cio'e maturalissimo the si per giudicio d'ogni gente nos-
trate e straniera, Dante viene salutato uno dei poeti maggiori del mondo,
egli tenea per not Italiani qual eosa di veggente di Giuda, e l'ammirazione
per la sua Musa formi pressoche una specie di culto e somiglia a una
religione"'
 Dante 429

privpste originea germana a Imparatulul, la nu a preocupat prea

mult pe poet. Cuvintul tedesco nu 1-am intilnit de cit de doua
oil in toata Comedia Divina : odata in versul eitat mat' sus : o
Alberto tedesco24) si odata in Inferno (XVII, 21) unde el nutnia pe
Tedeschi lurchi (din cuvintul latinese lureo---mineacios, desfri-
nal). Nu tocmal maguliloare s-ar pulea deci numi opinia
sa despre natiunea din care asteapta pe Mesia al patriel
sale, cu acelas foc ce-1 arataii acum de jurnalale de veac
patriotit nostri, ftra deosebire de partid, chid cereal un Print
strain pe tronul tare.
Acea obirsie straina era in °chit lul Dante : une pantile
ndgligeable. Idelea imperialista romana ii era visul. A?,ea idele
era atit de puternic inradacinata in Italia, incit ea supravietuise
figurilor marete ale (Monitor si infringerel tragiee ale imparatilor
Hohenstaufen. Niel lungul interregnu dupa nimicirea intreger case
imperiale a Suabiei, nicl relativ neinsemnatil urmasi a! ei
pe iron n-ail putut slinge acea impunatoare viziune. Iar rit
despre impetializinul universal, principiul protivnic aspiratiu-
nilor Italiel moderne, trebueste luat atninte ea Dante imbraca
acea idee intr-o haina asa de italieneasca incit inceta de a fi
dusmana patriotizmului unionist at misearei conlimpurane.Pre-
cum Bossuet concentreaza in istoria sa universala intreaga evolu-
liune istorica a omenirel imprejurul unui punct de cristalizare,
anume a menirelor dnmnezeesti ale neamului ales at lui Israil,
tot astfel in ochil poetului, intreaga istorie se infatisa ca me-
pita a slavi pe Romani i pe csfinta semintie romans', Ita-
lienii 1u125). Italia o numeste, precum am vazut, gradina Imperiulul,
Roma e capitala fireasea a lumei, Imparatul ce nu alearga sa
cultive acea gradina, ci pgzeste salbatica pgdure not dica este
blastamat alit el cit si singele lui. ['Ana uncle el ajunge cu acea

24) Grimm 1. c. p. 116, intelege acest calificativ intrebuintat aice ca

un fel de miesorare, el aerie: 0 Alberto, ein rechter Deutscher hist Du,
ein unentsehlossener zauderer namlich, dass du Italian im Sticlie lassest
and nicht kommst, uns Ghibellinen beizustehu. Doch koennte in dem Te-
desco hier auch Das liegen, dass Albrecht eben weil er nicht nach Italien
kain, ein Deutscher geblieben war; er hatte sollen in Rom zu einem Minter
werden".
25) Amindoi sint unul §i acelaV in gindul lui, precum se vede in
(Jonvivio IV e. 26, uncle numeste pe Virgiliu : it maggior nostro poeta.
430 Alexandru G. Mavrocordato

partinitoare conceptiune, putem judeca dintr-un exemplu. In

floarca vristeT, mutt inainte de a scrie Comedia, el publicase o
carte in limbs Latina: de Monarhia. In eel d-intal capitol, cetitorul
ulmit afla ca. Romanis antic', eel mal sfint, pins si slava popor,
nepatat de lacomie .si care punea la o parte interesul sail pro-
prin, spre a da omenirei obsteasca mintuire, sail aratat numai
din lubire partasii tine o start pacinice atot cuprinzatoare. De
aceea si Fiul lui Dumnezen si-a ales timpul scoborirel sale pe
pamint sub domnia lui August Imparatul, alunci eind sub forma
monarhica cea ma' perfecta, omenirea s-a bucurat de o nnire
paciniea si linistita, bind fericita precum o marturiseste Apos-
tolul Pave!. Iata cum aparea, sub prima unul sovinizm desa-
virsit, ocbilor partinitorl al lui Dante, acel popor cuceritor, a ca-
ruia ghiara de len, pururea invingatoare a sfasiat intreaga lume
pe atunci cunoscula, a carul tipal de vultan infricosat a nabu
sit ciripitul paserelor tremurinde subt aprigul sail avint ! Un
imperialist alit de orbit de gloria strabund nu putea sit displaca
patriotilor modern! al Italic! renaseinde, far vrajmasa sa ura
in potriva Papizmulul Guelf, inamic obstesc ale nazuintelor
nationale, it facea si mal seump promotorilor ideel unitatel pa'
Mice, dustnanT si dinsil episcopatuluT suprem apusan.
Am vazut pana acuma inima aprinsa a lui Dante in crop-
tiunele sale de dispret, de inasprire, de razbunare si de urn. Ce-
reasca imagine a dalbei Beatrice ne aratn ce comoarn nesfirita
de lubire, ce izvor neural sacat de indragostire clocotia in acel
suflet infocat. El lubise pe Beatrice Portinari in cea mal fra-
geda a sa tinereta 26), apol ea se tnaritase si murise la virsta
de 25 an!, la 1260. Atuncl el, se vede, apucase calea destrinare127)

26) Purgatorio XXX. 40

Tosto che nella vista mi percosse
L'alta virtu che gia m'avea trafitto
Prima ch'io fuor di puerizia fosse.
27) Purgatorio XXX 121 -3:
Alcun tempo it sostenni col mio volto,
Mostrando gli occhi giovinetli a lui,
Meco it menava in dritta parte volto.
Si tosto come insu la soglia fui
Di mia seconda etade, e mutai vita,
Questi si tolse a me e diessi altrui
 Dante 431

si edzuse alit de jos, incit, nobila fiinin spre a-I scapa, it tri-
mise in iad, ca chinurile vdzute sä-1 slujeased ca indemn spre
a redobindi virlutea pierdutd 28).
In figura Beatrice;, Dante a concentrat ca intr-un focar,
intreaga dragoste a sufletulul WI. Cum ea apare, rostirea lui se
inaltd pand la un lirism sublim si fermeedtor, mai fara de pareche
in Iiteratura intreaga. Chiar la ineeput, cind Virgiliu iI spune
ed a fost trimis Ia el de Beatrice, spre a-I scapa de primejdia in
care se afla, cum descrie el acea ardtare dumnezeeascd!29) Apo
cind de-odald, incunjuratd de intovardsirea ingerilor ce o insotese,
a pare ochilor mmiti ai poetulul, ce versuri! Par nisje armonii de
harpe cintind splendoarele veciniciel fericitilor 80). Ce e drept
Dante a plata cu virf §i .indesat datoria sa eatra acea nobila
fiinta dulcea mingiere a sufletulul sat. De 1 -a scapat fiica lul
Folco Porlinari de desfrindrele tinereteT, de 1-a reinaltat acea
28) ibid. 130 sqq :
E volse i pass; suoi per via non vera,
Immagini di hen seguendo false,
Che nulls promission rendono intern
. . . . . . . , . . . . .
Tanto gin cadde, the tutti argomenti
Alla salute sua eras gin eorti,
Fuor che naostrargli le perdute gente.
AceasiA intentiune ce ne spune Beatrice de a fi avut-o ea, a inteles-o
Insus1 Dante, cacl el spune : Purgatorio XXX, 50 :
Virgilio doleissimo padre
Virgilio a cui per mia salute diemi (Beatrice).
V. si Inferno II 103-5:
Disse (Lucia): Beatrice, loda di Dio vera
Che non soccorri quei che Varna tanto
Ch' uscio per to della volgare sehiera
29) inferno II 52 sqq :
to era tra color the son sospesi
E donna mi ehiamo beats e bella
Tal che di comandare io Ia richiesi.
Lucevan gli occhi suoi pia the la Stella:
E eominchnmi a dir soave e piana,
Con angelica voce in sua favella.
30) Purgatorio XXX 22 sqq:
Io vidi gin nel cominciar del giorno, ect.
V. si Inferno X 130:
Quando sarai dinanzi al duke raggio, ect.
si Purgatorio XXXI 139:
O isplendor di viva Luce eterna, ect.
432 Alexandru G. Mavrocordato

lubire adinca la nivelul moralitAtel ce-I arata cintul sau, la

Tindul sAu i-a depus tributul recunostintel si iorhinarel sale in
versuri ce vor rAminea, dupa mindra zisa a lul Gratin : monu-
mentum aere perennius"
Cine st-ar pdtea inchipui, cu fats cu asemenea versuri, inspi-
rate de acea fiintA lubita care respira toata dragostea cea mal
vie, comentatorii marelul poet ar fi putut vedea in Beatricea lul
o alegorie personificata, o abstractiune mistica intrupata ? Asu-
pra acestel teze, sail mai bine zis ipoteze, tot.' eel ce au scris
despre Dante, (cu singura esceptiune a Jul Fauriel care nu ad-
mite acea alegorie) sint de acord. Cind insa el se aimed a ne
spune ce reprezintA ea in mintea poetulul, apol fie -care -ne po-
vesteste o altd minune : Beatrice ar insemna revelatiunea scrip-
turd sfinte, teologia, gratia ce mintuetle si fericeste, mintea vi-
sAtoare, sati, dupA Buti : grazia cooperante e consumante, la
care Filaletes (Regele Ioan at SaxonieT, unul din mail! cunos-
catori al lul Dante) adaugd ca cele trel femel (Inferno II 94
sqq). Maria, Lucia si Beatrice, ar corespunde la cele trel in-
susirl ale gratieT ; anume perseverantis, operantis et cooperan-
tis 82). La aceste disertatiunl pe cit de invltate pe alit si de de-
sarte, as pune urmatoarea intrebare ad hominem : Este oare
vre-un muritor; chiar eel mai ascetic dintre rnisticii, care s-ar
nazui sdi scrie asemenea versuri, inspirat fiind de o idea meta-
Iizic i, sait mal bine zis scolasticl, anuine acea a gratiei perse-
verantis, opera ntis et cooperantis? Cine ar pretinde aceasta, ar
da cea mai bund dovadd ca se poate sa fie un carturar de
frunte, dar ca n-a 1nvatat si n-a stint nici odata ce este si ce
vra sa zied a lubi.
Drept calduzA prin cercurile ladului, slujeste lul Dante,
Virgilitl. Si in aceasta figurA, Florentinul a pus toata admira-
tiunea si veneratiunea, tot devotamentul, intreaga dragoste ce
umplea larga sa inimA. Nu numai cd numeste pe celebrul Ro-
man : dolce padre, dolcisimo parente sat poeta, virtu summa,
31) VezT si versurile ce i le inehina eatra sfir§itul Comediei Divine;
Paradiso XXX 13-35.
32) Cine doreste sa stie tot ce s-a sells asupra acestel ehestiunT din
vremea luT Dante pang. azT, n-are decit a ceti cele 16 paginT mare octavo
ale luT Kraus 1. e. pp. 452-68; ce e drept ca-I trebuqte mare rabdare.
 Dante 433;

marea intregei cumintenil (mar di tutto it senno); dar pAna §i

talpile tut Virgilid ii sint drag! 83). Cum se adreseaza luT, schintba
imaginile, spre a rosti acelas simtimint de irichinare admirativa
pita la smerenie84). Cind Intilnese plelada poetilor marl antic!, un-
glas saude: Onorate l'allisirno poeta" §i toll inainteaza sore a-I.
preinlirn pina; tar Virgiliu insutl gase§te ca aceste °norm I II revin de.
drept. 841. Cind ain't se supara Virgiliu de purtarea sa, el nu mat' §tio-
cum sa-1 impace. Ca un amant ce ar fi pricinuit dreapta nemultemire
lubitel sale, el se aluetie si numai vadita §i tacuta sa poca
inta imblinze§te iarasl pe cumintitul calauz, caele patrunde
chiar cela ce nu se zice: sa quel the si tace". Pina §i de pro- .

pria sa judecata se leapada Dante, fata cu luminele superioare-

ale dascalulul sad 35).
Acea stnerila supunere fata cu ilusirul sad antemergator
uTmes,te pe Macaulay, nu pea admirator al poetilor latin!. El a-
tribue admiratiunea exagerata a tut Dante acelel regule gene-
rale ca bunit poets sint intotdeauna critic! 11135 c). Si ce e drepL

33) Inferno XXIII ultimul vers ;

Dietro alle poste dells care piinte.
34) Inferno, I, 79:
Or se' to quel Virgilio e quella fonte
Che spande di parlay si largo fiume?
Inferno XI. 91 :
0 sol die rani °gni vista turhata
Inferno IV. 73:
0 tu, the onori ogui scienza ed arte.
31*) Inferno IV, 80, 81, 93. Tar diving Beatrice epune poetulul Eneidelt
Inferno II 114:
Fidandomi nel tuo parlare °nest°
Ch' onora to e quei the udito l'hanno.
35) Inferno XXX 130 urm. pAna la sfir§itul rintului §i XIX 37-39 ,.
Ed in; Tani° ;We bel quanto a to place,
Tu se' signore, e sai eh' io non mi parto
Dal tuo volere, e sai quel the si lace.
35) In studiul sau asupra InT Dante, eel ma! slab dupl pArerea mea,.
dintre Coate cele izvorile din pana celebrulul Essayist. Ausgovaelte Werke
trad. germanil X. III, 115: In der That ist nirhts leichter all seine Be-
wunderung fur Schriftsteller 70 erkennen, die lief tinter ihm stehen, beson-
ders fur Virgil, der ebenwohl fein und glaenzend, clod; keine Ansprfiche Bur
die Tiefe und Ursprtinglichkeit des Geistes hat, welche den toscaniscben
Glatibigen charakterisir Ueberhaupt kann man es fast als eine allgemeine
Beget aufstellen, days gute Dichter schlechte Kritiker sind. eel".
434 Alexandru G. Mavrocordato

la prima vedere ne -ant cam putea miry de acel cult patruns de

,umilintd. Cind Dante spune lul Virgiliu (Inferno 1, 85),
Tu se' lo mio maestro e'l mio autore,
Tu se' solo colui, da cui io tolsi
Lo bello stilo, the m'ha fatto onore
ne vine grew a-1 crede. Stilul poettilui latin, lin si peptAnat, fin
si stralucitor, cum serie Macaulay, n-a putut cel si singur el»
-SA creeze acea rostire de o aruncAtura prApAstioasa si neegalA,
de o plamAdeala uriasa, farA masura nicI cumpenealA a vul-
turului toscan. El nu slie, a se inArgini, precum va ajunge
spre a o arata un singur exemplu : Voind a ne da SA intelegem
cit de tare era inghetat tin iaz ce-1 intilneste in Iad, el se
rosteste ast-fel : De ar cadea pe el doI muntI intregi, pe
care H si numeste, totusl n-ar putea el citusi de putin sa
sparga macar ghetusul de la mal ! 36 ). Aceste exageratil va-
lite ca si licentele lilnbaglului, semne, uncle si cu altele, ale until
gust literal' Inca putin subtiat, le ultAm fata cu frumusetele ne-
numarate, cu adinca si puternica tesaturti podia, cc impodo-
beste versurile lul Dante 36).
Cu cit Florentinul greseste decl, cind isl inchipueste ca el
am fi depozitarul talnelor IncintAtoare ale secolulul lul August
cela ce nu reIesti de nicairl din intregul sati poem, cu
atit el nu mi se pare a-5l da indeajuns seama de adevarata
natura a geniulul sad. Cind ajunge la ultimele cercurI ale
Iadulul, unde ne va umplea de admirare prin groaznicul e-

35) Inferno XXXII 28-30 :

the se Tabernieeh
Vi fosse su caduto, o Pietrapana.
Non avria pur dall' orlo fatto criceh.
0.1 Ganea traduce :
Precurn v5zut -am coaja de ghiata en airs,
C'ar fi putut. deasupra Pietrapana sa pice,
Sau Tabernieul Inca, far' In aria a eadea".
36) Oratiu Epistola ad Pisones (ars poetica) vv. 351-3 :
Veruni ubi plurima nitent in carmine, non ego paueis
Offendar maculis, quas aut incuria fudit
Aut humana partial cavil natura.
 Dante 435

pisod at Conte ILA Ugolino de Gherardesca si ne descrie locasul

lul Lucifer, el se sfieste de puterea MuzaI sale: de ar dispune
de versurl aspre si ragusite, s-ar incumeta la aceasta, insa de
oare-ce nu le are, cu fried paseste a data inainte 87). El nu
stie, se vede, ea tocmai in aceasta asprime ragusitft a ro§tirel,
el este de o neintrecuta maestrie. Scurt, furtunos, adinc, ori-
ginal stilul sou, departe de a ne aminti clasicitatea desavirsita
a vechel Eneide, s-ar putea mal nimerit defini grin chiar vor-
bele sale :
Una selva selvaggia ed as,bra e forte"
Pe cit Virgiliu insuseste tot farmecul unul retor dintr-o
epora de deosebita inflorire literara, precum a rareori a lucit
in istorie, cu alit vulturul medieval ar infati§a darurile de ca-
pitenie ale unui orator infocat, si inteleg prea bine sensul vorbelor
lui Lord Brougham, unul din parlamentarii de frunte al mo-
dernel Anglii, care spunea lul Macaulay, ca dupe studiul Jul De-
mostene, acel al lul Dante ar fi eel mal prielnic pentru tine do-
i este a se deosebi in arta de a vorbi 38).
Le style c'est l'homme meme, a zis Ruffen: nu mai putin
de it stilul se deosebia firea cAlauzului de acea a calauzitului.
Dante htArtagos, razbunator, pornit spre ura inversunala si spre
nesfirsita lubire, prigonit, parasit mai de totf, sarac, cintind ul-
timul si a tint ca lebada legendary inainte de a muri; Virgiliu
bogat, lingusit, blajin, fericit la Ora cind data farmecul tra-
lului georgic si bucolic, precum si la Roma, unde Mecen si
chiar August insusl dadeatt pilda oultulul obstesc pentru el 39).
Virgiliu devenise, asa se vede, un curtean iscusit al palatulul
ce-I cerceta zilnic, incit cind pune in gura Jul Anchise in iad proo-
Inferno XXXII primele versuri.
37) S' io avessi le rime e aspre e ehioece,
Come si eonverehbe al tristo buco,
Sovra'l qual pontan tutte Paltre: roue,
Pprernerei di mio coneetto it sdco
Pin pienamente; rnaperch'io non l'abbo,
Non senza terna a dicer mi conduco..
38) Macaulay, Toed a. c. p. 116.
39) Despre raportmile sale de prietenia strinsA cu imparatul, v. Patin,
Etudes sur la paste latine L Virgile et Horace pp. 215, urm.
436 Alexandru G. Mavrocordato

rocirea viiloareT slave a Romanilorpe Iu liu Cesar, eel mal

mare barbat din istoria lor, Il porneneste cu don& cuvinte 40), pe
cind luT August IT inchina dotrAzecT de versurt, in care curteanul
face, pe omul de litere cel cumpAnit, sa uTte de orl-ce ma-
sura in ditirarnbul entwziast cu care slAveste pe puternicul im-
parat. PArintele lul Enea nu numal ca numeste pe Imparatul
domnitor, flu de zeti: Divi genus', dar maT prooroeeste CA el va
intinde imperiul peste stele si dincolo de corarile certuluY si ale
soarelui 41). Tot astfeliii marelul Marcellus inching numal citeva
versurl, pe cind tinarulul Marcellus rapit in floarea virstel si care
nu apucase Inca a sAvirsi nicl 0 fapta de sama, deli dadea cele
mal frumoase sperante, ii adreseaza acel epitaf lung si miscator
care e unul din adevAratele margarifare ale intregel Eneide 42);
insA acel Einar era nepotul Imperatorului de pe Eora sa Octavia si
tot odat& sotul Iuliel, flint lul. Virgiliu, a fost ce e drept un ow
tericit in toga puterea cuvintulut si nu cunose intre semenil
sat de cit pe marele Goethe, ling& a cam! leagan sa fi slat cu
atita buna placere vre-o zinc coboritA din zodia cereasca spre a
preintimpina orl ce impotrivire si a departa din calea sa lumeasca
orl-ce neajuns. Si precum alaturea cu lueeafarul roman, gasim
in intreaga sa viata, cu deplin devotament si dragoste un prie-
ten inzestrat de a.c.eiasl gingasa cultura si darurl poetice tot
atit de mite, pe Oratitr, tot asa ne-a spus el just's! ui iasul
Weimarian prin suspinurile lire! sale cele vecinic cintatoare, ce
a perdut el rind s-a stins din viata Dioscurul sau Schiller.
Si tinta chiar ce o urmAreste Eneid I se deosebete cu de-
savirsire de scopul Divinel Comedil. Epopeea roman& este o
opera a these ; fietiunile poetice, intreaga tesetura a el este sla-
40) Aeneid. Lib. VI 790 :
Hie Caesar et omnis Iuli
Progenies, magnum coeli ventura sub axem
41) Aeneidos L. VI vv. 792, sqq:
Hic vir, hie est tibi quem promitli saepius audis
Augustus Caesar, Divi genus, aurea condet
Saecola qui rursus Latio, regnata per area
Saturn() quondam, super et Garamantes et Indos
Proferet imperium; jacet extra sidera tellus
Extra anni Solisque vias, uhi coelifer Atlas
Axem humero torquet stellis ardentibus aptum.
42) Ibid. cod. libro vv. 81-886.
 Dante 437

virea Rome!, lauda strabunilor legendarl al poporului rege. Ten-

dinta einturilor virgiIiane o grim lamurit rostita in acele ver-
sum atit de eunoscute, prin care poetul ne spune eurat : alte
popoare vor fi mai marl in arta, in eloquenta, in stiinta :
Tu regere imperio populos, Romane, memento ;
Haec tibi erunt cartes, j5acisque imponera mores.
Parcere subjectis et debellare superbos43).
Dante, dimpotriva fard stop anumit, a aruncat ca intr-un
focar clocotind toata simtirea sa cea inviforata impreund cu
ideile filozofice, teologice si politice 44), ce frAmintall veacul lul
Aquino, Bonaventura si a marelul cugetator arab Averroes.
De uncle dar s-ar intreba cu drept cuvint, acel cult atit
de adinc simtit, atit de energic exprirnat, at lul Dante pentru
poetul Eneidei ?
Nu (-red ea avem nevoe sa recurgem, spre a da un ras-
puns satisfaeator la aceasta intrebare, la explicarea la care re-
curge Macaulay. Insusirile cerute de la un critic eminent si de la
un poet bun, deli diverse, nu se par a se exclude intr-un mod
absolut, dovadd autorul lul Natan cel cumintit", Lessing, care
desi eel mal mare critic pe care-I eunosc, n-a fost toeinai. un
poet de rind.
Sa luam aminte ca Dante n-a avut pe cine admira mai
mull decit pe Vergiliu, cc-1 stia pe de cost, precum o aflam de
la calduzul sda in Inferno. Greceste nu §tia Florentinul 45) §1 rind
intilneste pe Ulisse in fad, Virgiliu ii lea cuvintul din gura, ea el
sa poata vorbi in limba sa cu eroul lul Homer 46). Haspindirea
43) Aeneidos VI 851, sqq. Bine a redat aceste versurI celebre d-I Co§buc
Tu sa domnimtl stApinind ale lumilor neamuri, Romane,
Asta-ti e arta pe veci, si OAT sa-1 RI to strajarul ;
Cruta pe eel umiliti §i doboara pe eel indaratnici.
44) Evident ca aceasta universalitate a operel sale o intelege el
insql in versul sail din Paradiso, citat mai sus, unde o nume§te
it poema sacro
Al quale a posto mono e ciel e terra
45) Macaulay L c. p. Ill. Kraus 1. c. p. 33.
46) Inferno XXVI 73 -5:
Lascia parlare a me, ch'i'ho concetto
()tie' the to vuoi ; chie' sarebbero schivi
Perch 'elur Greci, force del tuo detto.
2
438 Alexandru G. Mavrocordato

limbel elenest! in cercurile invatatilor apuseni a fost mai ane-

voioasA de cit ne-am putea inehipui. In timpul lul Dante era
cu neputinta de invAtat acea limbs la Florenta, si chiar 70 de
an1 dupa el, Boccaccio si Petrarca n-a0 putut gasi un invatfttor
in acel ores vestit, spre a le preda mAcar intAile elemente ale
limbo( eline. Chiar dupa imprastierea limbel si autorilor greeT,
prin emigrantil Bizantinl, dupa:cueerirea Constantinopolului prin
Mohamet II, un barbat de vastd cultura latina ca Montaigne
nu cunostea pe Omer 47). Aristotele care a ralauzit intr-un mod
suveran cugetarea intreaga a Veaculul de Mijloc era cunoscut prin
operele Arabulul Averroes si comentarul acestuTa asupra filozo-
fiel aristotelice era alit de raspindit, Inca Dante, cind it po-
t-neneste in Inferno 48): cAverroes the it gran comento fece', ju-
deca de prisos de a ad5uga cU acel cementer era asupra lul
Aristotele.
Dante dee!, desi pomeneste in Infern pe Omer cu cite -va
cuvinte ce arata cã it pret.u1a dup . cum se euvinea49), totusi nu-I
putea citi nicl pe el aid pe cel-lalti marl poet! greci. Pe tinge.
Farsala Jul Lucan insa, sari unit poet! provincial! ce-1 va fi cu-
noscut, Virgiliu trebula sä-i apara ca poelul epic eel mai de
frunte lucind in acea aureol1i ce-I inconjura in Veacul de Mijloc")
Apol si eroul Eneidei se scoborise in iad 51), §i era firese lueru
ca Dante sa aleaga pe eintaretul lui Enea ca sä-I etilAuzeaseA
la rindul sail. Apol chiar tendinta epopeel romane ce am ara-
tat o mar sus, constitula filozofia istoriel poetului toscan. Cind

47) Sainte-Beuve, Etude sur Virgile p. 323. Montaigne qui a admi-

rablement pule d'Hothere et de Virgile, eonvient qu' it ne connaissait que
ce dernier ; it se bornait a hien deviner sur l'autre".
48) Inferno IV, v. 113, Henan Averroes et 1' Averroisme : Celt par son
grand commentaire qu'il est arrive a constituer un des poles de l'autorite
philosophique: la nature interpretee par Aristote, Aristote interprdte par
Averroes" p. 58. Ihn el Raschid (Averroes) a compose sur Aristote trois
sorter de commentaires: le grand comentaire, le commentaire moyen, les
analyses ou paraphrases". p. 59.
49) Quel signor del altissimo canto
Che sovra gli altri come aquila vola.
Inferno IV, 95, 96. Ian mai sus it nume§te : Omero poeta sovrano v. 88.
50) Panel Si prooroc 1-a facut 'Mail de Mijloc, tAltnAcind Ecloga IV
ea o prevestire a Cre§tinismului. Kraus 1. c. p. 450.
51) Curios se exprima Sainte-Beuve 1. c. p. 188. In Joe sx atribuiascA
o Inriurire a Eneidei asupra Jul Dante, el din potriva scrie: 11 y a _du
Dante dans l'Enfer de Virgile".
 Dante 439

Virgilit cinta in lauda protectorulul sisu imparatesc : ca we-

oirea Romanilor ar fi: pacis imponere mores", Wind aluzie la
aceea ea templul lui Janus fusese inchis sub domnia sa, Dante
la rindul sail, nu visa alta nimic decit o lume impacluita Eub
auspiciile Imparatulul Enric, atutputernic, stind in Italia, in
gradina Imperiulni si dictind legea universulul supus din mij-
locul incintel Urbel Cezarilor.
Era deci cu totul firesc lucru ca inminunarea adinca, li-
terara si patriotica, ce o inspira luceafarul Bomei uriasului Flo-
rentin, sa se prefaca In ferbintele sail suflet, intr.() lubire vioae
si patimasa. ToaLe acele versurl calde si atit de magulitoare-
arata o dragoste vedila, o vEneratitme smerita a noel fiinti o-
menesti pentru o alta persoana aevea recunoscuta ca pe deplin
superioara, pe cind din potriva acea vioiciune, acea caldura in
tocata a rostirii ar fi prea putin la bent el, ba chiar nepotri-
vita cu desavirsire, rind le-am intalege ca inspirate de o ab-
stractiune, de o cugetare transcendenta. Totusl comentatoril
4ntr-o parere, nepotrivindu-se la acea bagare de sama ce se im-
pune cetitorului, considera si persoana lul Virgiliu ca o pura
.alegorie, anume ca simbolizind cumintirea, ratiunea umeneasca,
lumeasca, ba cbTar politica, pe care o indeplineste acea a Bea-
ricei, adeca a stiintei divine, a revelatiunil 52). E de prisos sa
repet cele expuse mai sus despre alegoria Beatricei si earl se
potrivesc ad literam si
Cit priveste litnba lui Dante, saa creata de el, precum o
.considers acel ce vor a-I marl inca gloria,saainzestrata prin geniut
sail cu o amplitudine epica neintrecuta de succesoril sal si totodata
.de o conciziune taciteana in rostireea a trezit in wine o,impresie ce
.doresc a o ( omunica cililorilor Atbivei". Limba poetulul Flo-
rentin fiind mai apropiata de obarsia comuna,acea latina, arata, asa
cred, cu limba romaneasca o mai mare asemanare de cit cea Ita-
liana posterioara, care luindu-si propriul el avint, s-a departaf
mal mutt de limba-mama, spre a zbura prin propriile sale aripi.
Insemnez in note uncle cuvinte intrebuintate adesea de Dante,

52) Ozanain 1. c. p. 201: Virgile, c'est-à-dire la sagesse", Kraus 1. c.

450. Gabriele Rossetti, Spirito antipapale p. 140.
440 Alexandru G. Mavrocordato

si pastrate pe romane§te neschimbate si ca forma si ca inteles53.)

Ar fi un lucru ce ar merita nu studiii mat de aproape si as
dori ca unul din tinetil nWri filologi ce ar poseda bine litnba
italiana, sa se indeletniceasca cu el, spre a se vedea de gresesc
sau nu, in sustinerea de mal sus. In acest din urma caz s-ar
dovedi intr-un chip, vAdit ca limba romina a rallies, in unele
forme pastraLe si azi, mai credincioasa albiei comune decit chiar
acea italiana, in care unele din ac ele cuvinte si forme s-aii stins
§i aii disparut, de atunci, lucoace in tura poetului comediei divine.

(Urnieaza) Ytlexandru 6. Yavrocordato

Atragem luarea aminte a cetitorului asupra aces -

ttli frumos studio al lui Dante, scris cu tot atita cu-
nostinta a marelui poet pe ctta caldara si lubire pentru
neintrecuta lot plazmuire.
Directia

53) orma urma, serpe serpe, onda with, troncotrunchin, dache daces,
indarno indarn, esca rssca, ratne arsine, margine inarginea, ago acu. cuocere
a coace, chinare a inehina, sorbo sorb, orho orb, calcare a calcb, notare a
innota, sporco spurcat, succiare a sage, stanco sting. sparto spart, carcare
a incarca, coda coada, chioma eoama, pietri pleatra, schituna spuma. pol-
mono plAmin, fasce fuses, rimaso remas, edera Tedera, aseoso ascuns, zatuara
tintar, giogo jug, capestro capastru, adunar a aduna, seminator sAmanalor.
stuolo stol, ptignere a impunge, saela sageata, calle calea, latrare a lairs,
torma turtna, sete selea. doga doaga, reo ran. temere a se teme, spiga
spicu, rodere a roade, danno dauua, donno domnu, la dimane dimineata,
inipietrare a impletri, scanno scaunu, semente seminta, loco loco, desparlito
dispartit, etc. etc.
 Inainte de a tipAri a doua editie a Cinturilor Noue, cea
41-intal find istovitA, vohn s publicAm Inca ()data minunatele
plAzmuirl ale Ririe!, de asta -data insa pastrind scrisul cunoscut
al versurilor in coloane, si pe care le scrie autoarea de obiceiti
in forma prozel,aceasta pentru a pune odatA capAt pArerel
ca Riria nu ar scrie versurl, ci prozii rimatei, cind ea ascunde
numai cit, in scrierea curgAtoare, cea mai desAvirsita forma de vers.

y1/4. D. Xertopol

1)

a mormink
Am venit sa-mi plec Tar gindul la mormintul unde esti!
Trei-spre-zece ani trecut -au de cind tu te odihnestl.
Tara plinge dupa tine, insemnind cu negri sort!
Zitia care-a fost menita sA te numere-ntre morti.
Zbor luceferii pe raze de la cer catra pamint 2);
Dar lumina ]or cea rece nu-ncalzesteal tau mormint.
Picaturi de amintire curg din ginduri cite vrei ;
Dar din nepasarea tarnel ce stil tu din plinsul ei ?
Caci nu ai dorit din lume, decit lacrimi de la tel.
Ti s-a pus spre umbra telul; dar nu vtkea ca sa-nfrunzasca.
I s-a-ncredintat prea lute ramasita paminteasca,
Sail nimic din ce dorita-1 nu a fost sa semplineasca...
AT lasat in lume dorul tau bogat in marl avinturi ;
1. Aceastil minunata elegie, ulna din cele maT duloase ce s-a scris
in limba rominA, a fost aleAtuita de poets, dupa o vizitA la mormintul lul
Eminescu. Multe versurl ail fost scrise pe drum rind se intorcea de la ei-
anitirul Belu, unde zac rAmaitele pAmint90 ale soareluT poeziel romiue.
Riria are no odevArat cult pentru Eminescn, pe care I-a slAvit in mat multe
serieri ale el. Ea are, in chipul el de a rugeta asitinanarea mare Cu marele
poet, nu e imitatoare, ci perechea lul originals. Riria este vrednica tir-
maA a lul Eminescu. Critica nepA,rlinitoare, cind IT va veni timpul ed,11
rosteasel verdictul asupra mare! poete, nu va putea decit saintareasel a-
ceasta judeeata.
2. Abatere de gind earl Luceafarul luT Eminescu.
442 Ririd

Iar pe noT, plingind cu jale, pagubitt de-atale

Rivnitor pan si destinul de-a gindirei tale-izbinda,
Hotari in floarea vristei dintre noT sa to desprinda ;
Cad vedea ca al tat geniu Iumea- ntreaga -o sa cuprinda...
Anil curg cu nepasare, tarna ,pe mormint asaza ;
Insa amintirea-ti scumpa intre not meret vegheaza,
Si va spune totdeauna neamului !Meg romin,
Ca at fost al cugetarel neinvins, maret stdpin !
Glasul
Curga anT cu sutele,
S-astupe mormintele.
Mortis nu s-or turbura;
Lumea n-or mai supara....
Plinga pietrele de-or vrea!
Tremure luceferii,
Sa mingile teferii
Cei cu inimi stinjinite,
Cate tarnile-negrite,
De uitare vestejite !
Aid e locasul lor,
Fara patimi Para dor;
Leacul suferintelor
Poate teiul sa tot creasca,
Far de jale sa umbriasca
Ramasita paminteasca ;
Caci manunchile de florT
Ce-aruncati arare orT,
Pling cu lacrimi pan la zori;
Nu pe-al mortilor salas,
Dara pling pe cei ramasi!...
Cei cu inimi ce mai sint
RatacitT sus pe pamint,
Coboriti-va-ii mormint ;
Caci aci-n tovard,sie
Facem cinste la mosie,
Not cel dust pe vecinicie ! if
i. Idee mAreata de o putere extraordinar4.
 La mormint 443

* *

Din lumea voastra apusa, nepasatoare, rece,

Cercati spre not, ramasii, gindirt marete-a trece.
Din filele-negrite de zilele batrtne
Simtirile apuse ne fie Tar stapine.
Ni-s sufletele grele de-a soartel incercart,
Si trista proza-a vietei ne saca-ori ce putert.
Luceferi si cu stele din vasta for orbitta
Pe muritorit teferi ii Carta de is2ita
Cinstiti pamintul taril acolo unde statT,
Cum luminat-att ceru-1, aci cind va aflatt....
Rark-e-s rindurile-arum,
Cad v -att grabit cam multi la drum,
Ramas-au matte locurt goale
Din crestete si pana-n poale.
De aceea ne-amintim mereti
De tine si drag cintul tau.
Triste cringurile pling,
Inimile se tot string ;
Cinturile se tot sting.
Ca'ci durerea-apasatoare
S'a facut nemuritoare.
Vecinica merea sacd ;
Alte-n loc nu vrea sd face,
Cdci puterea-i se tot pleacd 1).

Glasul
Plinga toate cite-or vrea ;
Tama n-or mat intrupa ;
Goluri nor mat astupa.
S-or tot naste la nevoi
Precum le-am cintat si not
1. Cugetare adinca pi frumoasa. In domeniul frumosuluT puterea e-
volutiei a seazut in vlaga eT, Ea nu maT produce arta §i literature ideals
cum a fost °data ; cad, luptele realizmulul ingadule numaT aratarea epi-
gonilor.
444 Riria

Jalea mare va tot roade

In sermanele noroade,
Si le-a roade pan' la os,
Relele far' de folos ;
Ceici in lume, din gindire
S-a facut tot cimitire,
Mortii inimei
Rindurile s-au rarit ;
Pamintul a'mbatrinit ;
Trebue intinerit.
Cine sa-1 intinereasca,
Cind copiii-n loc sa creasca,
incep ca sa'mbatrineasca !...
0 ! lasati neturburati
Pe ace! din cird plecatl....
El nimic nu mal doresc,
Ci etern se odihnesc.
41
* *

Am venit cam de departe sa salut al tau mormint.

De gindirea mea legate, -1 asta mina de pamint.
Nu volu ca sa-tT turbur pacea ce atita at dorit,i
Nict sa-tt redestept durerea ce cu tine-a adorm t.
Cad in haosul de lupte si nevoile crescinde,
Dorul linistei eterne mult adesa ne cuprinde.
Viorele-n cruce-albastra si-un manunchiti de liliac
Am adus de dimineata la mormintul tau sarac.
Cind plecat-am insa fruntea peste ferul negru, rece,
Am gindit ca-n asta lume totul vine, totul trece" 2)
Si mi-am zis cum Ca uitarea poate totul ca sa sece.
Cad! vazut-am cu durere, printre grog de /ion poene,
Pe-un mormint, urial aproape, facind strala buruene 9.
Ca sa-t1 spun la ginduri tarasi, cum 1tf mat spuneam odata
Cind sedeam pe banca singurt in padurea fermecata,
r;-' 1. Prin dezvoltarea uriala a minkeT, ea a ajuns un adev5rat ci mitir al
simtirilor inimeT,
2. Din Glosa luT Eminescu.
3. Gropile incunjurate de florT pe marginea lor, sunt poene de flori.
Contrastul cu mormintul pur6,sit pe care fac straja buruene este de o co-
vir§itoare frumusetil.
 Dijma 445

Am venit Cu drag la tine, de si dus esti cam departe,

Sa le-ntreb ce -is vecinicia care astdzi ne desparte ?
Sd te-ntreb in astd lume, a Irdi nu-i" de priso.s,
Si de moarlea timpurie nu e mull naafi Cu folos?
Cad traim aceleag timpuri innegrite de dureri,
Scuturind cu grea din veacuri, scurte clipe de pldceri1)
Cel putin de a to viata secerat-a fost in floare,
Slava ce o inconjoara o facu nemuritoare.
La-1 tau nume se inching sufletele cu mult drag
Cad ramas-al pentru veacuri, mindrul poeziel steag!

D J 1VI
Ne chiama Ora, filee, sa ne platim de dijrna ;
Nascindu-ne Romince, ea nenveli in crijma....
Voila va facet! cinste lubind al vostru grain.
Iubirel dati dovada de limba si de plalfi;
Gael lericirea fuge, norocul nu st-nchiaga
In mijlocul acelor ce muma isl reneaga.
Lasatf limbile straine sa-si Yea zborul spre Predeal,
Cad nu a fost dat Rominul sa se schimbe-n papagal.
Nu e cinste, limbf, a stie, ce vorbesc alte popoare,
Necinstindu -ne grtlirea cu dispret §i en ocara ;
Cad acela ce nu poate limba tut sa §! -o pastreze,
Laude, in alte gralurl, in zadar vrea sa vineze.

Riria

1. Asemaluirea in actiune este din eele mal sugestive. In adevar

no! seuturarn din pomul veaeurilor scurte clipe de plgeere, preeum din ace!
infipt in pamint seuturlim roadele ce vrati sa ne cads din el.
 V. Alecsandri
(Urmare)
De aceea un temperament ca al Jul Alecsandri greseste, cind
alege din naturd propria sa fiinta pentru a o cinta. Un subiectiv
trebue sa aiba alte insupirl... adincimea situtimintelor, rdsu-
netul puternic si variat in acelas timp al durerilor, o citime
uriasa de ginduri. Altfel lira swift fats, durerea se mdruntseste
si firea care se oglindeste in versuri, devine monotond si rece. Toate
aceste neajunsurl se sterg insa, cind poetul, nimerind insfirsit adevd-
ratul lultdrim incepe cu ePastelUrile2- partea obiectiva a operei sale».
Acelas ton, acelas nota veseld, senind vom gasi-o si in
aceste poezil. Pe dinsul nici Tama cea geroasd nu -1 infioard,
nu-I produce nisi o senzatie de frig, nicl o grija de lipsa si ne-
vola celul care degerd in bordeiul saracaelos ; pe dinsul nicl viscolele
cele marl nu 1 miscd, fiindca Bade la Gura Sobel", si vesel
priveste cum gerul depune oftorl de farna pe cristalul inghetab
Pentru Alecsandri «larna si batrineta sint epoci de amintirl,
cad cind pdmintul se acopere eu zapada, omul se gindeste cu
drag la cerul albastruD., it bucura larna prin contrast, fiind
ca-si aduce aminte de a tune! cind pdrnintul era plin de vet'
deata. In get vede pe un flacdu care sugueste si care cautd sa
farmece lumea cu stelele sale de zapada etc.
Primavara tut Alexandi e fait melancolie, fard multe
thine. Pentru dinsul cind soseste «prinadvara cu sinu-1 de ver-
de*,
In lumeT veselie, amor, sperare, viata,
Si cerul §i pamintul presehimba sarutarl
Prin raze aurite si vesele cintari.
El vede pe samAndtoril barnicl cu sacul subsuoard, cutri-
erind intinderea vinata a brazdelor si aruncind saminta in ca-
lea lor. Sosirea primavereI e tot ce poate fi mal incintator pentru
Alecsandri, cad sta zile intregl privind cum yin rind pe riad
pasarile calatoare. El vede eel dintal ca
Din cea zare luminoasa, vine un sir lung de cocoare ".
Aducind pe-aripe 'ntinse calde raze de la Soare.
 V. Alecsandri 447

Pe Alecsandri nici vara cu caldurile ingreuitoare din luna lui

Iu lie nu -1 molesesle, ci einta pe saceratoril cari daft jos intinderea
invalurata a lanurilor, flacaii care alearga dupa sopirlele verzi
ce iesa din apa Siretulul.
Taranil lui Alecsandri nu stiff de truda pinil de toate zilele,
de wile de Incru platile innainte. "Omni lui sunt ideali, nu acira
pe care-I vedem in toate zilele. El, cind s-a dus in popor sa-1
culeaga, poeziile, n-a facut-o de cit foarte putin ca democrat,
on ca romantic ci mai ales ca nationalist. Pentru dinsul ta-
ranimea rornina n-a fost, mai de loc, clasa producatoare si
obijduita ca pentru un Balcescu si altii, a care! soarta trebuia,
imbunatatita, ci pastratoarea ¢i reprezentanta romanizmuluI"
Nate ca in Pasteluri in care ce permis a lubi, a ride,
dar lacrima no e potrivita2., ar fi fost o nota rea spunind ade-
varata stare a Romanului. Un tip inchipuit mai mull, al figuri-
lor omenesti, scos in relief de Alecsandri in Pastelurile sale, e
«Rodica» , acea fata tinara si frumoasa, care trece volosa pe
Jinga tinerii samanatori si care
Cu grabire ii sar in tale, S'ajungi mireasa, s'ajungT craeasa t
Zicind Rodieg, floare de erin. Calea sa-t/ fie numal de florT,
In plin satl mearga vrerile tale Si can caps, ti masa masa,
Precum tu, drags, ne esT cu plin! Si sinul leagan de 1 runeuvorl !"

Cu grin de our el o presoara,

Apo/ cofita 'ntreagS, o beau.
Copila ride si 'n tale -I sboarA,
Scuturind griul din pieptul sun.

Lunea din Illirce0", acea frumoasa dumbrava a kist

unul dintre colaboratoril poetului. La umbra acesteia a visat
multe din creatiunile sale; aceasta -I era o conioara nesecata de
inspiratiuni ; de aceia pentru Alecsandri nicairl nu se petrec
lucruri ass de minunate ca in aceasta parte de pamint. Niciodata
fantazia poetului, care a insufletit on ce coltisor al naturil, n-a
fost mai ademenita de inchipuire si n-a zugravit in culorl mai
vii cdalba lunch feerliD. de cif, in cConcertul in lunca» pe care
1 -a dat odata privighitoarea, intr-o noapte cu tuna, florilor, ar-
borilor, plantelor si tuturor vietatilor padurii. Pins si cmacul eel
ros la !Aft) cee dormia dus pe cela lumen nu lipsia dintre oa-
chesele viorele, deditel si rominite, stelisoare, toporasi ce se
inchina gingaselor lacramioare". De aceia acest pastel va rami-
nea deapururi ca una din cele mai frurnoase creatiuni poetice.
Alecsandri, dupa cum am vazut, este "un talent rar de
colorist, o natura vie, vesela si neastirtiparata ca si dinsul, G
fineta in intelegerea naturil neintilnita la vre-un altul pans la
el, o simpalie calda pentru viata color mid care-1 face sa in-
taleaga glasul florilor in lima, sa se minuneze inaintea padu-
rilor de argint, pe care painjenii le intind pe copaci, sa ur-
448 D. N. Petrovanu
meze cu othil suitul gindacilor pe firele de nagara, alergatul
-sglobiu al veveritelor pe crengile batrinilor stejarIP C).
Aceasta-I Alecsandri in pastelurile sale.
* *

Inainte de a trece la cercetarea «Legendelor) care Impre-

und cu «Odele eroice) sent cele din urmit lucrdri poetice ale
In! Alecsandri, vom stand putin asupra Poeziilor populare ale
Romcinilor" adunate, intocmite si in °hinate de dinsul Doamnei
Elena Cuza. Un mic numdr de «Balade», cuprinse in acest CO-
mum fusese publicate in brosuri la and 1852, in tipografia Bu-
ciumulul roman din Ia51, dupd ce «ajutat de citeva persoane si
mai cu seams de Alecu Russop adunase in deosebitele sale ca-
latorit prin munti si. cimpiile 'diorite ale taril un mare numdr
din aceste poezil pe care le imparte in tree clase deosebite :
a) Cintece bdtrinesti sat" balade.
b) Doine.
c) Hore.
Pentru Alexandri: «Romanul e nascut poet ! Inzestrat de
natura cu o inchipuire inualta si cu o inima simtitoare, el isl
revarsd toate tainele sufletulul in melodil plficute si in poezif
dmprovizate ; cad nu stie inca nici a ceti, nici a scrie. De-1
munceste dorul, de-1 cuprinde veselia, de-1 minuneaza vre-o
faptd mdreat,d, el ist data durerile si multumirile; isf data
emir tad!, si astfel sufletul lui este un izvor nesfirsit de dulce
poezie. Nimic day nu poate fi mai interesant de cit a studia ca-
racterul acestul popor in coprinsul cintecelor Jul, cad ele cu-
prind toate pornirile natiunif sale si toate razele geniulul sat".
(Amor! nepretuite de simtiri duioase, de idei inalte, de notite
istorice, de credint" superstitioase, de obiceiurf vechi, si mri
ales de frumuseti originate, fara saman in literaturile straine,
poeziile populare alcatuesc o avere nationals vrednica de a fi
scoasa la lumina, ca un titlu vecinic de glorie pentru natia
Romana» 2).
Astfel se rosteste Alexandri in prefata cintecelor sale
populare.
Prin aceasta culegere si -a facut el cel maf mare renume
si a dobindit recunoslinta patrief .sale, apof a tras din ele,
din datinele si traditiunele populare, cele mai multe ale sale
inspirdri.
Se stie ca poeziile populare sint in totdeauna auonime.
Intr-adevdr poetul ne spune ca balada «Meoara) sau cum e in-
titulatA in volumul dela 1852 «Mioara) a auzit-o din gura ha-
clulul Gheorghe Udrea de pe muntele Ceahlau; ea doina cSora
contrabandierului» e compusa de o taranca «Domnicav, ca Stefan

1) Vezi N. Iorga loe citat.

2) Vezi V. Alexaudri Balade" partea I, 1852.
 V. Alecsandri 449,

Bour, vinator dela Bieaz si mos Cozma Vioard, lautar din Vran-
cea, i -au cintat niulte balade si doine, day nuniele autorilor nu.t
gaseste nicairl. Genut acesta de poezie s-a pastrat, transmitin-
du-se din gura in gurd, intocmal ca traditiile, cad', lungs vreme,,
a lost singura literature a noastra si a trebuit sa fie ecoul cre-
dincios al patimelor si al vietil poporulul, pentru ca sa poata
trai astfel in mintea si in inima tut.
0 ealitate a poeziilor populare este naivilatea, lipsa de-
mestesug pentru rostirea gindirei. Exemplu Miorita" cind cio-
banul isi presivate apropierea mortal. Si acest popor naiv nu-si
arata shutimintele sale numai prim idea simple sad de rind ; ca
poale din potriva csa adinceascd Itlinea lot asa de bine pe ca-
lea inimel ca si pe ealea crigetarei, si data poporul isT rosteste
numai simtimintele, nu urmeaza de aici ea ii lipseste medita-
tiunea si dtlieateta in rostire" '). Nici energia, nicl vioiciunea,.
tilei potrivala asetnaluirilor nu lipseste poporulul si ar fl sa nu
se cunoasca. urea Rominului, daed s-ar crede ca n-are o forma
sati o, rostire potrivita pentru once notiane, pentru once i dele,
Am putea da destule pilde din poezia populara adunata de V..
Alecsandri.
S a zis si s-a scris mull asupra faptulai ea Alecsandri nu
ne-a redat intoernal poeziile populare, asa cum slut in popor
astfel cum le &MLA Si le rosteste el. CA Alecsandri a cautat s
le eiopleasa, sa le mai intrumuseteze.
Raspundem ca a fast rose un mare noroc ca acel ce a cioplit
poeziile popular e a fost Alecsandri, un foarte bun cunoscator al gra-
lului poporan si al versului acestura. El n-a facut altceva de cit a
curatit cu ingripre unele burueni, ea sd zicem asa, ce eraii stre-
curate printre florile samanate de poporul rominese ; earl ele
nirnie nu au perdut din fragezimea on din vioiciunea lor, ci
numai au fost imbraeate in altfel de vestminte, se prezentad
halite de sarbAloare rind veneati de la tara la oras. (Vezi Ma-
iorescu).
hied odatd, shimbarea fauna de Alecsandri in poeziile
populare, Ware insetundtate, find eft fondul a ramas absolut.
acelas.
In «Balade» slut cintate paginl foarte insemnate din isto--
ria taril noastre: Infringerile Tataritor din Bugeac de catre Molt
doveni in Grue Grozovan.
Poeziile : Vulcan Corbac, Rada si allele, ne arata nevoile.
ce be indura poporul din palea Turcilor.
Stefan cel Mare este eroul de favoare al baladelor si epoca
1111 este cea mat prielnied inflorirei acestora. Acura sint faptele-
eroice ce s ad savirsit de babati aprinsi de dorul pentru tam.,
Nu e nevoe sa mai arnintese vre-una, fiind ca slut prey cu.--
noseute.
1) Vezi T. MaioreseuCtitice. Op. citat.
4'50 D. N. Petrovanu
Epoca lul Mihaiu Viteazul e cintafa in Radu Calomfirescu
.§:i Baba Novac, acea a lul Mihnea cel RAti in Opr4anul etc.
Voiniciile haiducilor sunt ilnstrate in : Toma Alimos, .alga,
,Codreanul, Mihu Copalul, Tunsu, Jianu, etc.
In Doine poporul cinta natura, iubirea, durerea, uneorl
.dorul neatirnaril pi patriolizmul. De sigur este genul eel mal
original si care va trai vreme mai indelungata de cit Baladele.
Doinele contin modele de cintece din mai toate partite lo-
cuite de RominT, pe cind in Balade rasuna numal din Moldova
si Muntenia : rate, imparate), eFintina cu dot braziv, cDoina
,haiduceasca etc. sint din Ardeal ; Prutul, Streinul din Basara-
bia ; Doina Olteneascci, Oltul diu Oltenia, etc. etc.
Doinele sint cintece cu totul romiuesti. In nicl o tara nu
gasim ceva care sa le samene. Sint si in celelalte tart cintece
de dragoste, de durere, dar au cu totul un alt caracter de cit
doinele RominuluT. Cintecele noastre sunt triste si melodiile for
melancolice. Ele sint rostirea curata a luptelor indelungate te
a trebuit sa sustina tara contra vrajmasilor de tot felul *i din
toate timpurile. Cad in privinta aceasta n-a fost popor mai sbu-
ciumat si mai necajit de fel de fel de stapiniri, ca poporul no-
min. De acela era si firese sa aiba un cintec cu totul deosebit
de al celorlalte popoare.
Horele sint vechile ditirambe, cintecele de lauda, de ye-
selie, insotite de danturf. Model de Nora este cea publicata in
,Doine" :
lath hora se- 'nvirtesle
La stejar la rAclacina
Vino puied, vino !

* *

Trecem acum la un all gen de poezil in care a excelat

Alecsandri si anume la Legende.
L-am vazut pe Alecsandri in «Pastelurl» cu o putere destul
de mare in zugravirea diteritelor fete ale naturii o putere
amestecata cu multa gingasie si fiueta.
In legende se va arata cel mai infocat patriot, admirator
al vremilor de barbatie apusa, tam ca pentru aceasta sa cir-
teasca asupra celor de fata. In vremile stralucite ale voevozilor,
in epocele de vointa salbatica si. de energie de fier ale NT Ste-
fan si Mihaiu, poetul nu vede o arna in contra timpulul de
acum, ci din potriva, un mijloc de slavire a iubitel tut tarf.
Cuprinsul legendelor nu-I alcatuese numal siibiectele luate
din cronici Ca: Dan Capitan de Planc, Ana Doamna, Dumbrava
rop , ci intilnim si alte bucati in care se vede peeetea inchi-
puiril diterita a poporulul romin. eGhwaga tut Briars. face
parte din legende, macar Ca nu e pusa in volumul acestora,
 V. Alecsandri 451

precum si Hocija Murad, crudul ucigator de crestinl ; Vintul de

Meaza-zi, Prier psi fata iernir etc.
Caracterul deosebitor al legendelor e energia conceptiel si
stilul lor. E o mare deosebire inte limba intrebuintata in Le-
gende si in aceea a Dothelor de pilda. Mult mai bine, mai fru-
mos, mai elegant, se prezinta Alecsandri in Legende. Multe din
neajunsurile ce le avea mai innainte dispar, si versul Jul Alec-
sanari e bine fatuit, nu pacatueste de cit do prin gresell de
accent si uneori prin rime prea intrebuintate-
Sint legende care prin forma lor, prin desctiierile ce le
face poetul s-au impus tuturor si au ramas ca modele pentru
totdeauna. Un exemplu e Legenda rindunicai, Legenda Ciocir-
lielmcdele de gingasie, de fantezie si de on fantastic nu
romantic, german oil ftancez ca in alte poezii ale sale.
Legenda rindunicai scrisa la 1874 e cea dintal ca timp.
In aceasta poezie se petrec lucrurile in lumea fantistica. a me-
tamorfozelor. Rindunica inainte de a fi pasere, fusese fata d
imparat pe care o zeitil o inzestra cu toate darurile, menindu e
Coate fericirile. Fetita aceasta cestea vazind cu ochif, cit alte-1
into lima, ea intr-o zi. Si era ash, de frumoasa, cuminte, visle
toare, in cit maica-sa sa temea ca nu cumva sa sboare la stela-
sa nu i-o indrageasca prea tare cerul. Facindu-se mare, Zbure,
torul o vraji cu multime de cuvinte de iubire si pindind-o intra-
noapte pe cind se dusese la pirau ca sa se scalde, if fura ve -0
mintele of copila catind sa easa afara, nu-st mai gaseste hainst-
pe cind zburatorul «cu ochil marl' de foci vine cu grabire siele
cuprinde in bratele sale, tar dalba imparateasa din brat o
disparind se schimba in rindunica si :fuge-n cer sburind". c -i
conceptie nu se poate mai ingenioash". In loc de a ne desert()
brutalitatea pasiunef ii place mai bine poetulul se puna cal ee
metamofozei, intebuintind minunea ce acopere totul cu mana
tia et de taina.
Legenda Ciocirliei2. are aproape acelas cuprins, numai ca
fata indrageste pe snare si, lasindu-si casa, porneste la iubi-
tul ei.
Sint apol alte legende foarte frumoase si insemnate mal
ales prin stilul lor energic. Una din aceslea a ramas clasica :
Dan Capitan de Plaiu, apol Grue Singer, Razbunarea lut
Statu-Palma etc.
0 trumoasa pagina de vitejie este Legenda Dan Capitan
de Fiala. Aid Alecsandri da curs liber patiotizmului sau, dra-
gostei sale ce pinta pentru Romin, caruia it atribuia toate vir-
tutile, noroacele, eaiar pe acelea de a lupla singur contra unel
hoarde tataesti, cum se intimpla atunci cind vorbeste de Dan
care apara cadavrul tovarasului sau. Scena aceasta e fara pa-
reche. De jur imprejurul lul sagetile ploua, Tataril it inconjoara,
dar nimeni nu indraznesie sa se apropie de viteazul ranit. Fi-
gura batrinulul e frumoasil ca si purtarea sa. Prins de Ghirai
452 D. N. Petrovanu
Hanul, se maga de invoirea de a inbratisa Inca odata pamintul
tarn ; dindu-i-se aceasta voie trece riul, in genunche si saruta
Carina Moldovei, se intoarce inapol si moare.
Aceasta legenda e una din cele mal innalta manifeslari
ale literaturil noastre.
Grue Singer, ucigasul propiulul sail tats. efite emul mini
basm vechiu. Grue Singer" este un talhar care omoara pe err
tine If iesa in cale in eodru : ucide si pe tatal sail, are mus-
trarl de coustiinta. de fapta sa si pentru ispasiea acestui pacat a
trebuit sa ude cu gura o buturuga useata sub care era trier-
trintul tataltri sau, pina ce v.a da dintrinsa cmugurl verzi
si florlz.

De-o jumatat 'de secol, sub gindul ce -1 onioara,

El in genunehT se sue si in genunchT coboara
Pe cultnea venlig de neagra buturuga...
. . . . . . . . . . . , . . .
Dar vaT ! tree noptI, tree zile. tree anT. si cit munceste,
Zadarnic ! buturuga no mal inverzqte !

Pina cind odata, vede, in calea lul o pasariea aproape

moarta de sete pe o arsita eumplita, el o reinvie dindu-I sa
boa apa ce raffia in gum fara de a lasa sa-I alunece o singura
picatura pe gitul plin de sete; aluncl se deschide cerul si i se
arata chipul tatalut safi care-I iarta. Buturuga inverzise.
Reczbunarea lul Statu-Palma este iaras un basin pus in
versurl, in care vedero pe un pitic innalt de o palma si cu
barba de un cot, ca atita la lupta pe doi uriasi : Strimbci-lemne
si Sfarmte -Peatrd, pe care vazindu-I motif sub gramezile de
stinci chicilo.... apol calari pe-un epure schiop" si zise: Mica
buturuga carul mare mi -I spravale ".
Dumbrava rap ni e data de V. Alecsandri Ca poem is-
torie" pe cind de fapt e o legcndci.
De la inceput in aceasta legenda face prea mare introdu-
cere, prea lunga zugrAvire a pregatiritor, lupta prea seurta si
incareata de nume propril, dar cu bucati destul de frumoase.
Figurile principale slut de ulnae on redate fall. Chiar Albert
si Capilanil sal. Stefan ni e redat cu tntul altfel de cit cum it
cunoastem din ceniei, ca pe un om aprig in limp de azboiu
si pace, fire energies si indaratniea pe care nimenf n-o poate
infringe moralieeste, tun om minios ce degraba varser singe
nevinovatD. In Alecsandri e un stint. Vorba Ira care ostasii
modoveni e inceata, inoale. In timpul luptel sta deoparte, rece.
Daca am avea mime acestea in vedere rezulta ca avem o poems
plina de neajunsuri. Chiar forma e cam panda, cola ce nu prea
sa intimpla. la Alecsandri.
Tot printre legende, Alecsandri a pus si Cintecul gintei
latine. Se she ca in anul 1878 tSocietatea pentru studiul lirn-
belor omanice* din Montpellier hotarise un premiu, constind
 V. Alexandri 453

dintro cups simboliA de argint, penlru autorul celeT mal bone

poezi! asupra Cinteculul latin sari at Ginter latine». Venird
multe poezil din toate pArtile locuite de Latin!, dar comitetul
serbarilor, compus din tot ce era ma! de seams in literatura
Europe!, recunoscil cs poezia Jul Alecsandri indeplinia singur
conditiunile concursulul. Puss in muzicd fu cintata la 10 Mail}
1878 la Montpellier cu prilejul FerbArilor acelel SocietAti in
fata unuT auditor de 60.000 de oarnenT. In urma acestul succes,
Alecsandri primi felicitarl din toate pArtile locuite de latinr, lel
de fel de dame, fel de fel de mdrifi! Tata un triumf al ge-
niuluT si al bathe romine, care ar trebui sa, ne mindreasca si
sa ne atninteased de-a pururl pe bardul latinitatilb, zice d.
011dneseu op. citat.
Ne-a ma! ramas, in urma acestora, sd spunem citeva cu-
vinte si despre Ode le eroice, cele din urma poezil ale sale, pen-
tru a terming cu antvitatea poetics a marelul Alecsandri, cu care
ne-am indeletnicit pins acutna.
Patriotizmul de care a fost insufletit Alexandri in eLegen-
dele» sale a fost statornic Ws in ultimele -i zile de bdtrinete ;
ba ma! malt Inca, la dinsul s-a intimplat tocmal din potrivA de
ce se intirnpld la altii, cAci pe Alecsandri patriotizmul Pa Jed.
carat cu alit mar mutt cu cit innainta in vristA. De acela raz-
boiul dela 1877 nu-1 lass rece, uesimtitor, ci it insufleteste, it
gdseste gata a-si spune prin pana sa simtimintele de care este
cuprins. Asa ca a fost singurul poet care la 1877 a cintat iz-
binzile ostireT romine, dovadd ostcqii nopi pinte care eitatn.
Balcanul psi Carpatul. Uncle, dintre acestea devenird populare
precum : Horde dela .Elevna §i dela Grivita, Peng Curcanul;
Sergenlul, Oda ostalsilor Romini etc.
Poetul a avut deosebitul noroc de a ajunge sA, vada toate
evenimentele mar! din istoria tacit noastre dela 1848 Incoace,
Vede cu mindrie in suflet si proclamarea regatuluf si incoro-
narea primulul liege al RomAnie!, urmare fireasca a zvircolire-
lor romine din 1877. Pe Alecsandri it incinta mult acest eve-
niment si szrie .ro Mai 1881 declinind prin aceasta un act de devo-
tament catre coroand si un altul de recunostintA cAtre tara. Viata,
Iui Alecsandri era legata oarecum de destinele tdil. Nu era im-
prejurare insetnnatA, zice d. 011anescu, la care glasal sAti tot-
deauna armonios sa nu SE audd ridicindu-se deasupra tuturor ;
nu tresdria niciodata initna fericild saa ingrijita a Rominulul,
fall ca dinsul sd. nu 1 intimpine cu cuvinte de dragoste orl de.
mingiiee. De altfel numele lul era venerat si local ce-1 ocupa
in mijlocul neamulul era poate ma! Malt de cit al celor mail
innalti, fiindca nu imprejurdrile, nicl cerintele trecatoare i-1 in-
semnase, ci-1 cucerise singur sit ocupa cu onoare intru fala si
bucuia tuturor".
Inuainte de a trece la leatrul Jul Alecsandri, cred ca este
bine a aminti in citeva cuvinte cum poetul descrie nu numaTi
3
454 D. N. Petrovaru
partite frurnoase si senine din viata sa si a altora, ci st pe cele
slabe si neajunsurile noastre chiar. Si in acestn parte, e drept,
ca poetul isi pastreaza seninatatea si micsureaza mutt lipsurile
poporulul romin.
Alecsandri ne descrie vieata si ridicolul el in partite cele
mal intunecate, uneorl cu o usurinta de expunere si cu o ye-
selie, cum puma' dinsul putea, niciodata insa dogmatic sau cu
gravitate.
Vom observa aceasta insusire a poetului in bucatile sale
usoare, insa cu scopurI serioase, tinind de a preface vieata
noastra si a indrepta moravurile Societatil din 1840-1850.
In doua sau in trei poezil numal e zugravit ridicolul vietil
noastre.
Dela Alecsandri avein vr'o trel fabule : in una «Moara de
vint) aparuta in al doilea volum al poeziilor sale, se face o
rautncioasn alunecare la adresa Camerei deputatiloi ". Dealul
de care ne vorbeste poetul in aceasta fabula, nu e Mint de cit
dealul Mitropoliei. 0 ironie amara, plina de intelesurl in aceasta
fabula. Mal putin ironic e in poezia adresata Bahluiului in e
ditia mat noun e intitulata aceasta poezie Oda ceitre jahlui".
In Calendarul depe 1845, unde a aparut aceasta poezie interca-
late intr-o descrie a Iasilar in 1844 area urmatorui titlul f Bak
luiul, sari rneditatii mleistinoase". In aceasta poezie isi bate jot;
cu care care rautate de poeti. Gingasele broaste sint dulcil
poetl de balta ; precum multi poeti gingasl sint broasle de us-
cat". 'Lie ca aceasta muscatura este de altfel destul de dreaptd
penlru timpul in care scrira pe alunci Alecsandri.
In scrierile sale in proza se vad mai dese intepnturi in-
dreptate impotriva cuiva, ridiculizarl de tendinte reformatoare
ale limbii, zeflemizail adresate poetilor pros.11, etc. Uri exemplu
gasim in «Povi.,stea galbenului si a paraleh aparula pentru in-
taia oara in Propn§irea" (1844). Galbenul care a trecut prin
multe mint si a avut prilejul sa vada multe Iticruri din socie-
tatea noastra, istoriseste cu mutt haz timpul si apucaturile
cele rele. In istoria unui galben se ridiculizeaza lendintele de re-
forma ale lul Elliade si ale lui 4 rktia etc.
Tendinta aceasta de a ridiculiza societatea dintre 1840
pand la 1850 cu obiceiurile sale si cu limba impestritata cu fel
de fel de frantuzisme, grecisme etc. se observa mal bine si cu
mai mare izbinda in teatrul !ul Alecsandri, mai ales din prima
parte. De acela actin' vom trece la aceasta parte din activita-
tea poetulul nostru.
(Urineaz0 D. V. petrovaRu
 5 (e="til*, tae

0 11011a teorie asupra formarei teraselor"

bservind coastele vdel unul rit mare sat

a unul fluvit, vedem in lungul for podisurf,
ce se tin lant intre ele la acelasl indltime
deasupra nivelui ape!, alcdtuind prispe u-
riase, intinse in trepte nesfirsite paralele
cu sesul, pe care serpueste matca riului. Aceste fasii
alcdtuite din prund si nasip se numesc terase.

r Ele se Old asezate in amfiteatru la diferite inaltimi

deasupra nivelului riului de astazi.
Cea mai veche teorie asupra formdrei teraselor a fost acea
a lu! llitchcok, Riitimeyer, Miihlberg, etc. Ef credeat ca o vale
cu terase a fost de ma! inainte masa, papa la substratul, pe
care se razima depozitele misciltoare actuate cele mai inferioare;
apol umpluta cu prund si nasip pana la nivelul teraselor celor
mai de sus ; lar in urrnd sdpata din not in materialul de trans-
port prin oscilatiunile laterale ale thalwegulul de ambele part!
ale axe! vail si adincindu-le in acelas Limp in sens vertical.
Ace,asta theorie a ciizut cu desavirsire in disobicinuinta de
la 1891, cind Du Pasquier 2) a combatut -o cu tenelurl foarte
serioase scoase din studiul vail Rhinulul.
Acuma existt doud teoril, care explica nasterea teraselor
In mod cu totul deosebit una de alta.
Cea mai veche care a fost emisa intala oars de Writ

1) 0 nota preliminary asupra acestei cestiunT a fost comunicatA Soc.

Geol. de Fr. Paris, in §edinta din 23 April 1906 ; Ear la Soc. StiintificA si
Lit. din Iasi manuscrIsul sa cetit in edinta din 2 Iunie 1906.
2) Die fluvio glazialea Ablagerungen der Nord Schweiz. 1891.
456 R. Sevastos
Penck') in 1884, odata cu detronarea vechiulul sistem al Jul
Milbblerg. Ea explica originea teraselor si a paturilor de prund
prin oscilatiunile ghetarilor.
Pe aceasta idele a fost cladita in 1891 de catre Penck, Di
Pasquier si Bruckner teoria glaciara a teraselor.
Dupd acesti autorl terasele stag in legatura cu fenomea
nele glaciare. Din ghetari se nasc cursurT de apa, cars au tre-
buit sa fie Inriurite de schimbarile, ce au avut Joe in ghetar in
ce priveste intinderea si retragerea Jul.
In fiecare epoca glaciara, ghetaril inainteaza in val. Et im.
ping materialul adunat la gura lor, adica morena terminals, in
jos' in valea fluviulul. Acest material luat de apele ce se nase
din ghetar (si care nu ad mare lutalS. dee! old putere de a-I
cara departe de tot), se va depune in lungul albief, umplind-a
cu prund si cu depozite fluvio-glaciare, avind la obirsie o morena
cu bolovanl ascutitl, care se tine una cu aluviunile (de prund), incil
alcatueste: un tot nascut iniftreund , ce nu se poate seftara 21 .
Acest complex, in vane prineipale, formeaza o mare ieza,
tura, din sus, de care se afla o scobitura. Ieztaura alcalueste
un amfiteatru, Mr in jos urmeazd un con de dejectinnY, ce uneste
morena cu terasele aluviale.
Schimbindu -se clima cu timpul, ghetarul incepe sa se to,
piasca si se retrage in sus de morena terminals; materialul,
carat se depune in scobitura centrals ; Tar marea cantitate de
apa produsa prin aceasta topire, di; nastere la un cars puternie
care saps alit morena cit si aluviunile ce umpluse mai inainte
valea, adineind profilul mai mull si lasind in acelas limp 144
de prund si nisip pe laturi, fasil ce alcatuesc astazi terasele.
Aceasta serie de fenomene se repeta pentru fiecare epoca,
glaciara.
Din cele ce preced se vede ca aceasta teorie eu desavirsire
glaciara, nu admite nici o alta cauza; Du Pasquier in aceasta
privinta este ehiar categoric 4): cIdela unel variatiunT a liniel
1) Mensch and Eiszeit, Braunschweig 1884.
2) Le systeme glaciaire des Alpes, 189i.
3) Diem pag. 12.
4) Die fluvioglazialen... p. 59 in de Lamothe pag. 37d. Etude comparee.
des systemes 1901.
 0 noun, teorie asupra formdrei teraselor 457

de term trebile sa fie inlaturatd ; ea nu este indreptdtita prin

ink! un fapt ; ea este chIar impotriva faptelom
Aceasta idele generalizatoare era foarte raspIndita si ad-
misa de majoritatea geologilor, clod d-1 de LaNarent') observa
ca exists terase in val care n-au fost nicl °data ocupate de
catre gbetarT, cum e d. ex. acea a Sommer.
Studiile dlui general de Lamothe 2) yin sa coutrazicd ideile
lui Penck §i du Pasquier, dovedind ca formarea teraselor atirna
,de sebimbarea nivelulul de temelie.
Cind niveltil morel se ridica, urma numal decit, ca fluviul
sa depuTe materialul carat din partite superioare ale cursulul
sun si sa umple albia, regulindu-sl clina ; Tar cind apa mare!
se scoboria, clina fluviulul devenea mai mare si cursul urma
sa -sT sape mai adinc o albie noun, pentru a-sT stabili un no
profit de cumpanire.
Dovezile d-lui de Lamothe sint limpezT si invederate ca
lumina zileT.
La gura Iserulul din Algeria exists plaje marine la indl-
tini botarite deasupra nivelului actual al Marii Mediterane,
cdrora le corespund terase fluviale ce se mentin si ele la Mal-
timl respective deasupra ape! fluviulul ; mai mutt, terasele flu.
viale se leagd strins cu plajele tinindusechiar nedespartite de el e3)
Nu mai ramine deel aid o indolald, ca pe clod nivelul
iiidrei se afla cu 100 m. mai sus de cit astazT, platoul Beni kous
era o plajd marina ; Tar terasa de prund, ce se intinde de aci
si pand la ferma Vainsonno infatisaza aluviunile unul fluviu
contimpuran, un vechiu Iser.
Astfel vedem ca teoria glaciard. a teraselor, pare cu desd-
virsire protivnica celel a d1111 de Lamothe, cad pe cind In cea
dintal cauza eflcienta se afla sus la obirsiea cursurilor, in cea
de a doua cauza recede la gura, in schinibarile nivelulul marl!
Frumoasele studii ale d-lul de Lamothe asupra teraselor
fluviale urmarite cu staruintd, metoda si preciziune pe de o
parte, si de asemene acele ale d-luT Penck pe de alts parte, ati
1) Traite de geologie, II ed. pag. 1275, 1885.
2) Les aunciennes plages et terrasses de 1'Isser Buletiuul societhtil
Geologice fraceze p. 257 1899, Etude comparee des sistemes.... 1901.
458 R. Sevastos
atras asupra for intr-un mod deosebit luarea aminte a geolcr-
gilor, in cit un mare nutriar de cercetarl asupra acestul sublect.
aft fost publicate in timpul din urma, intre care trebue sa norm
studiul d-lor Deperet Caziot : Sur les gisements pliocines et
quaternaires des environs de Nice".
In 1903, am semnalat in basenul Dunaril existenta until
sistem de terase, corespunzatoare cu acele ale Rhonulul etc., si
in acelas timp d-1 F. X. Schafer, descoperi In imprejurintile
VieneT terasa de Laarb erg de 100 m. si cea a Arsenalulut de
60 metri, in prundul de la Belvedere, si care se asamana pa
de o parte cu acele ale Rhenului, si deci cu acele ale Siretulul
din imprejurimile Pascanilor si cu acele ale Dunarii din apro-
pierea Craiovel, dupa un profil al inginerulul Lindley, fapt care
mi-a permis sa stabilesc vrista Portilor de Fer.
Mai tirzIft (1904) d-1 W. Dietrich% constata ea Dunarea
pliocena cistigase un profil de cumpanire in aceasta regiune si
depunea prundul set (pliocen superior) la inaltimea de zoo m.
deasupra nivelului mijlocia actual at apei. Daca acest fapt este
adevarat in Bavaria dincolo de Ulm, atunci nivelul de 100 m.
se gaseste in lungul fluviului pe o distanta de 2700 km. Scobo-
rirea progresiva a celor 4 terase fluvioglaciare in strimtoarea
Wacbau (din sus de Viena), pana la nivelul actual al Dunarei
nu trebue, sa ne surprinda, cad se poate explica usor prin o
lasare in jos continua, dar cu desavirsire locala a regiune!.
Prin urmare rezulta ea Dunarea in Pliocenul superior avea un
profil paralel cu eel de astazi pe distanta luata in privire.
Deci, pe de o parte terasele Dunaril in Bavaria sint legate
de cresterile si descresterile ghetarilor, Tar pe de alta de osci-
lakiunile nivelulul Maril Mediterane, cu toate stavilele ce fluviul
a intilnit in tale, si lacurile ce le-a format in cursul sett
Asa dar din studiile ce s-au facut pana acum asupra tera-
selor, trebue sa recunoastem, ca exista o legatura neindoelnica
de cauzalitate atit intre ghetari si terase cit si intre aceste si
oscilatiunile nivelulul de temelie,
Teoriile propuse pana astazi excluzindu-se una pe alta nu

1) Aleteste Donauschotter coif der Strecke Immendingen Ulm, 1901.

 0 noun, teorie asupra formdrei teraselor 45
mai sint satislacatoare, deli fiecare are in sprijiuul sati fapte
neindoelnicc ; dar nu e mat putin adevdrat ca fie-care din ele-
are impotriva sa argumentele teoriei contrare ; de unde ur-
meazd ea ele trebuesc inlocuite, fiinded de indata ce o teorie
vine in contrazicere cu fapte materiale, netAgaduit ea nu mat
poate exista.
* * *
Teoria formaret teraselor trebue sa tind sama atit de fe-
nomenele glaciare cit si de schimbftrile nivelulul maril.
Fora a prejudeca nimic asupra cauzelor formaril ghetari-
lor, am cdutat sa gasesc o legdturd de eauzalitate intre prezenta.
ghetarilor si ridicarea nivelulul maril.
Ipoteza orogenica a Jul Dutton intemeiala pe isostazie nti-a
pus la indamind arguniente logire de mare valoare, care in-
voesc sa latnuriasert in mod simplu si rational obirsia teraselor
fluviale si marine.
Geologic scandinavi si nord-americanl au dovedit, ca ariile
conlinentale sint supuse la oscilatiuni verticale, ce le =au nutnit
miscari epeirogenice.
Vol(' cita numai cite un simpluj exemplu foarte inviderat.
Asa Warren Upham') descriind lacul Agassiz, care in epoca
glaciard acoperea o mare parte din America de Nord, arata
trei terase, mat insemnate, (reprezentind trel faze mai lungi de.
stare pe be a lacultn), ce se Intim] pe o lungime de 240 km.,
Diferenta de nivel intre terasa de sus si cea de jos e de 24 de
metri in partea sudicd pe cind In partea de nord ajunge pand
la yo de metri; cea ce arata o miscare de ridicne, ce creste
cake nord.
In Scandinavia de asemene s-a semnalat o miscare de
ldsare si in urrnd de ridicare. Astfel pe cind la Angermanland
aceastd scoborire a fost pana la 270 de metri, in timpul MariI-
cu Yoldia, la gura Oderulul Moral nu presita nici o schimbare;,_
jar Marea Lzttorina in Angermanland ajunge 100 m. pe cind
la Kristiania 2) maximum de scoborire nu e de cit de 70 de metri
D nil Deperet §i Caziot au urmarit liniile de termurl pe-
1) Geological Survey of Minnesota 11th Report.
2) BrOgger, W. C. Strandliniens beliggenhed under stenalderen i
det sydostlige Norge, 1905.
460 R. Sevastos
litoralul nordic al Maril Mediterane pe o lungime de 2500 km.
i au constatat, ca exista patru nivele statornice.
Peel pe de o parte avem de inregistrat in ariile continen-
tale nordice iscarl verticale, ce nu le putem cuprinde sub o
formula unica ; Tar in geosinclinatul mediteranean linil stator-
nice a diferitelor nivele de terenurl.
Remarcabila lucrare a profesorului nostru E. Haug') ne
da fapte interesante din punctul nostru de vedere : Le fait
que les regressions dans les geosynclinaux sont syncroniques
des transgressions sur les aires continentales, pourrait faire
supposer que la formation de geantielinaux aurait amene un
-deplacement d'eau qui se serait tradnit par une elevation gene-
rale du niveau des mers et par un tnouvement positif des aires
continentales.
Inversement, on pourrait aimettre que, lorsque les geosyn-
clinaux s'enjoncent, le niveau general des mer s'abaisse dune
maniere generale et que les aires continentales ont une tendence
a imerger".
DecT d-1 Haug in urma until studig foarte documentat
conchide, ca exista o relatiune intre adincirea geosynclinalelor
si ridicarea ariilor continentale si invers.
Dar care este cauza eficienta a scoborirei ariilor continen-
tale ? In hypothesa isostaziel raspunsul ar fi : un prisos de a-
pasare, o supra inccircare a continentulta.
Avul onoarea, sa atrag aminte societatel geologice a Fran-
tel 2) asupra until' important memoriii al d-lui 0. Hecker3) pre-
miat de Academia regald din Belgia in Decemvrie 1905, prin
care se confirma ipoteza isostaziel.
Yana la acest studia nu se calculase Inca in mod exact
eonstanta gravitatiunel g pe oceane deasupra adincimilor marl,
din pricina oscilatiunilor, ce imprima coloanel de mercury mi-
carile navel.
D. Hecker modificind barometrul de marina, modu1 lul
de suspendare si adaugind un mijloc fotografic de inregistrare,
facu numeroase determinatiunl riguros controlate a presiunel
1) Les geosynelinaux et les aires continentales. B. S. G. F. 1900 p. 709.
2) Sedinta din 19 Mart 1906.
3) Bestimmung der Sehwerkraft auf dein Allan tisehen Ocean.
 0 noun, teorie asupra form.rei teraselor 461

atmosterice si asupra punctuliff de fierbere simultaneti. In urma

supunind aeeste determinatiunl unel desbateri amanuntite, ajunse
sa formuleze ineheerea, ca constanta gravitatiuna g, pe ocea-
nul Atlantic deasupra marilor adincimi intre Lisabona si Bahia
ramine in mod simtiler aceiasi §i confirma ipoleza isostazid.
Aceasta confirmare arunca o lumina vie asupra teoriei
orogenice a lul. Dutton, intemeiala pe isostazie. Anume ca va-
loarea g, neputind sa varieze decit in limite foate mkt, tact
chiar deasupra adincimilor de 7000 metri, ea Amine aceiasi, ori
ce supraincarcare a continentelor trebue sa modifice gravitati-
unea si ca urmare sti povoace miscari orogenice.
Dupa cunostintele noastre, masele de ghiata in timpul ye-
chef inti nderi glaciare acopeeati in Europa o suprafata de 6
milioane si jumatate kilometri 25atrati, CU o grosime insemnata,
care in muntif Scandinavi trebula sa alba cel putin 1000 meld.
Ghetarul Rhonulul in aceasta epoca avea o grosime de
1600 1800 m. de la Col de Grinnel papa la Oldenhorni).
Considerind suprafata de 6.500.000 km. p. cu o inaltime
medie de 700 m. vom avea un volum de 4.,1550000b'000000.000
m. c. de ghiata. Densitatea ghetei la 0° find 0.918 greutatea
totala a volumulul de ghiata va fi 4q176c900b'000.000.000 de tone.
Aceasta enormt masa de ghiata a exercitat de sigu un
exces de apasare asupra continentulul si condittunea de echi-
libru a suprafetel a trebuit sa fie distrusa din cauza greutgel
de 4'116'900 bilioane de tone.
Valoarea g a gravitatiunei fiind modificata, isostazia tre-
uia sS intervie pentru a stabili cumpinirea. 0 lasare in jos a
arieT continentals si o impingee cate geosinclinalul mediter-
ranean, data era cu putinta, ar fi implinit acest stop. Dar prin
acest fenornen nivelul marit trebula sa se idiee dind nastere
unel oseilatiuni pozitive, si atuncl au trebuit sa se nasca ele sub
indoita inriurire directa a ghetailor, pe de o parte, si al nive-
lulu! ridieat al Writ pe de alta.
Asemenea oscilatiuni ale scoartel pamintestl concords cu
presupunerea d-lui Marcel Bertrand, ca. seoarta este mobila in
rapot cu paturile mai profunde. Astfel o regiune supra incar-
1) Falsan et Chantre, Monogrophie des aneiens glacierss, Lyon, 1880.
462 R. Sevastos.
cata de gravitatiune, miscindu-se din locul el, poate sa echili-
breze isostazia.
Acum se va putea intelege, de ce regiunile nordice din
America si Scandinavia prezinta o lasare si o apol i idicare ce
creste catrd nord, cacl masele de ghiata au variat si ele de ase-
menea in grosime, cu cit le considerate la latitudini teal mari 1).
Din cele spuse urmeaza, ca pricina eficientd a scoborirei
maselor continentale trebue sa fie apasarea pusd in lucrare de
uriesele mase de ghiata ce acoperiad suprafata uscatulul in
epocele glaciare.
Intimpinarea (Hui E. Haug2), ca pe coastele septentrionala
ale Mdrit Med iterrane nu se gasesc plaje ridicate care sa se lege
cu terasele Rhonulul si ale Durancei este decl inlaturata prin
studiul d-lor Deperet si Caziot citat mal sus; cad acestl geologi
au urmarit pe o mare intindere 4 linii de termed.
In ce priveste observatiunea d-lui Dollfusa): .ed teoria
dlui D. de Lamothe nu poate separa perioadele de roadere de cele
de depunere, find doua aspecte ale acelulas fenomenD adecd ca
nu dovedeste o mai mare intensitate a cursulul pentru roadere,
in explicarea noastrd, e inlaturata, cad atunci avem retragerea
gheturilor si (led un volum mai mare de apa.
Mal trebue inca limpezita o observatiune a d-lui D. de La-
mothe4). Materialul carat de catre sivoae e mull ma! inseffinat
dectt morenele celor mal mail ghetarl. Conul de dejectiune a si-
volulul Boscodon din Alpil francezi se ridica la o grosime de
73 tn. pe cind largimea patului e numal de 3.30 m. Rua vaile ar
fi fost implute cu ghiata, alimentatiunea conurilor ar fi fost su-
primata sad foarte mull redusd.
1) D. Penk in Selmankungen des Meeresspiegels, Jahrb. G. Ges.
Munchen VII, pentru a 'explica terasele marine Scandinave propune ideia,
ce masele de ghiata ar fi atras si ridicat nivelul mare): ear topirea for ar
fi determinat retragerea nivelulul apeT cu intreruperT. Aceasta ideTe a fost
combatuta de clitra d. von Drygalski, Zeits. der Ges. fiir Erdkunde, arAtind
cA pentru aseminea ridicarl de 0-data trebnea, sa aibe o grosime mull mai
mare decit le-a avut, iar pentru America de Nord e imposihil de explicat
fall a admite. ca grosimea ghetel ajungea 9000 metri, dimensiunT cu
desitviusire extraordinare, ce nu pot fi probate. De ace% explicarea dint
Peuck a fost parasita.
2) B. S. G. F. 1901, p. 383.
3) Tdern p. 384.
4) Idem p. 376 si urmatoarele.
 0 now'', teorie asupra forrnarel teraselor 463
Cea mal mare parte din materialul carat de ultra ghetar
provine din darmaturite coastelor marginase, data totul ar fi
fost acoperit cu ghiata, natural ca materialul morenelor ar fi
in mica c antitate. Den materialul carat de rind in timpul mare!
intinderi a ghetarilor ar trebui sa fie in mai mica cantitate si
sa se reduca foarte mull cu timpul. Prin urmare nu e logic de
a atribui implerea vailor cu aluviunl unel intinderi a ghetarilor.
Aceasta observatiune cade feta cu explicatiunea d-lor Penek,
Bruckner si Boehm, ca ghetarul mal intai urma valea principals,
ezind vaile secundare si formind lacurl, unde sivoaiele adunati
tot pletrisul lor. Apol ghiata se scobora si in vaile laterale ca-
tre ghctarul principal cu care se unia impingind tot materialul
carat si depuc mal inainte de catre sivotu si inglobindu-I in mo-
rena lul adinca.
In fine teoria glaciara a teraselor, find intemeiate exclusiv
pe intinderea ghetarilor, ar urma ca inAltimea for sa se reduca,
convergind catra .gura fluviulal, unde ar trebui sa se confunde.
De fapt insa aceasta convergenta nu se poate vedea, caul
la gura Iserulul exista mai multe nivele de prund dintre can
cel mat ridicat e de 145 m. deasupra fluviului.
Ultima obiectiune este foarte puternica. In potriva et gla
ciaristil nu pot opune nicl un argument.
In teoria noastra aceasta observatiune cade.

Nol geologil prin observatiunile noastre migaloase si cam

indrasnete ne am indeplinit. sarcina. Ramine acum acea a mate -
uiaticulul teoretician sa dovedeasca, prin o eleganta analiza, in-
tensitatea fenomenului si sa-I pule in plina lumina, intr-un chip
limpede si hotarit prin o formula geometrica.
Teoria cc o propun concords cu cele ce s-a scris pana
acum in privinta teraselor si cu ideile titnpului nostru asupra
tectonicei generale a scoartel globuluf. Ea devine ast-fel impa-
cluitoare dind dreptate fiecaruia si legind intre ele faptele, ce
pana acum se credeati cu desavirsire opuse. Ea da o noun pilda.
ca in totdeauna omul de sill* trebue sa ramie cu desavirsire
464 R. Sevastos
nepartinit or si obiectiv, si in sfirsit ne aratil, ea nici odata nu s-a
pus mat mina stradanuinta, istetime si talent, nu s-a ars mai
mull fosfor decit in aceasta chestiune, pentru a se descoperi
un mic colt de adevar.
* *

In momentul de a pune sub tipar acest articol, a aparut

in Zeitschrift fiir Gletacherkunde" din Berlin un studiu al
d-luT M. P. Rudzki (Cracovia) Deformationen der Erde wiihrend
der Eiszeit" ce indeplineste intru citva dorintelor de mai sus
si in acelas limp corespunde eu totul vederilor mete in ce pri-
veste miscarile scoarteT pamintulul.
D. Rudzki socoteste scufundarea suprafetel globuluT pri-
cinuita de apararea ghetarilor, examinind diferite ipoteze ci
incheTe ea o fluiditate viscoasa a parnintulul corespunde cu de-
savirsire eerintelor isostaziel :
$0 materie fluids viscoasa nu poate sä cistige momentan
conditiunile de echilibru, nsa ca perfecta deformatiune isostatica
definitiva imbue socolita dupa legile hidrostaticel.
DecT se va gasi dupa egalitatea I a § J, D=280, pi=3pe,
.cad=810 metri. (D=valoarea scufuudariT, pi=densitatea mijlocie
a materialelor de sub glaTata, pe= densitatea ghetel, d=grosimea
ghetarului).
Aceasta insemneaza, ca grosimea maxima a ghetel, care
arata o scufundare de 280 m. (relativ la actualul nivel al Marii)
n-avea trebuinta sa intreaca 840 m. Chiar clod punem Pi=5Pe,
ce este abia probabil, obtinem d =1400 m'.
Desi autorul insusT nu da aceasta formula ca desavirsita,
totug ea ni lamureste foarte mull in privinta miscarilor scoartel
pamintului.

R. Sevastos
 PANTAHUZA
(Urrnare)

V
Pe soseaua Matiasulul urea Radu, drumul Dragoslavelor,
minind prin nemetit innalti cit palanul, sanioara ilui trash de
Barg. In virful Matiasulul la Piscatoare, poposeste ca sa rasutle
calul, si el descinde din- sanie, freaca pe sarg la ochi, ii trage
urechile, it bate pe spinare arunca o cerga pe sale ; apolu,_
spre a.s1 desamorti madularele, o Ta la gonna in josul si-n su-
sul soselet, ocoleste sania in pas saltat pe loc, batatoreste za-
pada pe de locuri... E trist si minima it 11 lin necontenit innapol
spre Campulung. «De ce n-o fi veuit tata ? Imi zicea in cartea.
10' de pe urma din Bucuresti sa-1 adast in ziva Ignatulul, si
Ignatul e astazt...» Aci if pare ran flacaulut ca n-a adastat si
trenul de sears, aei se gindeste ca taica-sari nu calaloreste decit
ziva, aci presirnte c'o sa afle o scrisoare acasa, aci o banuiala
it pustieste sufletul,aci le-alunga pe toate sill face inima
bursa... Dinainte-I soseaua alba serpute cu miliarde de cristaluri
sticlitoare, ca o puzderie de geam maeinat si presarat prin sits,
cotind si lunecind spre vale. In stinga culmile tae subt po-
vara ghekurilor, in dreapta Calugaru si Algiiu ist ridica sus frun-
tile innalbite si batrine, Tar jos, jos de tot, de-abla se desluseste
Dimbovita, ca o cordea subtiateea, cusuta cu smalturl de sidef
si cu solzt de balaur...
Rapus de ginduri, nisi nu WO de searna ca sargul a in-
ceput sa tremure, ea cerga s-a pi ins pe salele caltilut cu o pej-
ghita de ghiata, ca aburii se prefac in chit:tura pe peril dupa
pintecul si dupa coastele calului, ca dobitocul ar vroi s3 por-
neasea ca sa nu-1 prinda frigul si sa -1 inteleneasca... (Dar dac-o
veni diseara tz. It vine sa Intoarch, sa adeste venirea trenulul
de seara.. Si Tar ist face inima rea si tar alunga gindurile acestea...
S,argut it intrerupe cugetile cu un neehezat usor si c-o ui-
tatura rugatoare. 0 inghetat de toata isprava bietul si simte
lipsa de mioare spre kesi desmorti ciolanele ce i-se wind din
incheleturl acuma. Radu st-aduce =lute de el si i se face mita,-
il mingire cu vorbele ce sint cunoscute calulut, It freaca teasta
osoasa, ochil, Ta patura dupa spinare, se urea si porneste... Sa-
nia atuneca ca o vijelie pe valea stieloasa si lucitoare, soarele
imprumuta un surfs anemic dintre norit ce vine sa-T acopere
chipul spalacit, Radu coteste colturile muntilor, alearga ea o
furie si gindur ile nul slabesc ; a ajuns indreptul vail hotarelor
si zboara merta Tar sargul vegheaza voios simtind apropierea.
satuluT
4_66 Caton Theodorian

Acum teasta capuluT lul Radu s'a golit de un gind si s-a

umplut de-un altul, acum sufletul luT salta spre alte eulmi, de-
asupra carora intr-un lumini-s de nor)" se iveste chipul Sultan'.
cal, cu °chit plinsl, cu parul despletit, cu o cuts adinch. de su-
ferinth la coltul buzelor, pe cind soarele mai plouA o spurtt ru-
ginie si se-ascunde infrigurat... La taiea -sat niel nu se mai gin-
deste ; o sa vina el adouazi, si-or sa stea de taind arnindoT si-o
sa-s1 goleascA focul in peptul but incalzit de dragostea ce-1
poarta, si cite n-o sa -1 spuna cari i s'ati adunat pe suflet si pe
inima intr'atit amar de vreme... *i-o sa plingh, o ! simte asa o
nevoie de a p]inge si de o mina prietenoasa care sä-1 treaca
usoarA, ca o fulgerare grin desimea pAruluT lui inelat, o mina
de tats, de frate, de... 0 s-o phrasca pe Sultanica pentru ne-
eredinta el fats de legAturile luate cu moarta, o s-o... .Dar ce
'strica SultAnicav, i se pare ca-I spune o soapta ce-1 sea ca o
adiere pe Ia ureche, osoapta rece Ca mina mortil, bpi ca cri-
vOtul ce incepe sa bath ritscolind zapezile si orbindu-1 vederile.
Ce stria.? Cum sa nu strice ?... De ce I-a trimes pe Iosif sa -1
mai intrebe ? De intrebat era inima but ? N-o simtise ea batind
de atitea or! cind erati alAturi ? N-o simtise ea urcindu-i-se din
piept pe buze si de pe buze stingindu-se o data cu graiul chid
statean de vorba ?0 asa inlaid se mai intreaba ? Sa fi venit s-o
Ia inima asta de nirnica; sr), fi fault o tAletura adincA, sib -1 fi
scormonit bucatica Cu bucatica,. s-o fi scos cu mina el, s-o fi
rupt d'acolo, de unde e, singerinda gi s'o fi asvirlit ciinilor s o
rninince decit sa i-o mai fi basal in pent si s-o sitnta svAcuind
neputincioasa, svircolindu-se sa iasa, batind ca un ciocan al
iaduluT... A vrut salt bath joe de el vicleana §i nelegruita...
Nu, nu se poate sa-1 fi Tubit Sultanica cu adevarat, ca de 1-ar fi
Tubit !... Asa e... Ce-a zis el lul Iosif? Nimic ; o vorba ca s5 nu
taco, ca sa vada ce rAspuns H da el, ca s-o puna la proba, ca
sa vada ea ce o sa zica cind a afla, ca s-o faca sa moarA si
sa vina dupa el... n-a venit... Dar ce-a spus el ? Sa moarA ?
sa moara Sultanica ? ?... Is! face eruce: cDoamne ! Tarta-ma si
,pune straja gindurilor mete! Doamne scapa-ma si ma man-
tueste »
In zarea vAilor, muntele Rosu sl-arata deslusit trupul de
-namilA, Tar 'Pristopul, stincos si semet, rAktre mai departe... Salmi
amutit subt pAtura nemetilor, Cu hornurl futneginde si cu hor-
.bota de Weil plecate dio ale caror ramurl atirnti ciucuriT de
zapada ca niste jurubite de bumbAcel, easa lul Iosif... a Sulthni-
cal, biserica si mai devale, pe valea caseior, ograda but, casuta
Jul, vatra but mingiioasa si tocutA... Trecu podul DimboviK
.sbura pe la poarta luT Iosif si intra, gonind, in sat.
Din curtea pritnariel esia notarul indreptindu-se spre
circiuma. .Radu opri ra sa-I intrebe o vorba, dar noiaruf ii lea
.innainte:
cDa singur Radule ?... Unde-al lAsat pe parintele ?»
IN-a venit...,
 Pantahuza 407

---sNu ? Atuncl diseara, to duel ears la iirg..)

13a diseara nu... Nu vine talca niclodata pe drum de
sears... Dar vre-o scrisoare n-am : Opisem sa to 'ntreb ?...)
eza cNu, n-am vazut in cispiditiaD de acuma...)
--cAtunel... milne, de buna seams miIne, n-o sa mal zabo-
veasca, sint sigur, ca azl e Ignatul si pan' la Craciun doua
zile doar.»
ISa vie sanato3...» Si notarul apuca calea circlumer pe
cind Radu isi urma drumul spre cask trecind podul girlel dela
case si disparind in abureala unel cete nepatunse ce se lasa
tot mal deasa, inghitind privelistele si or-bind vederile drume-
tilor,..
:1.Singur la masa din circluma cu aerul imbicsit de mirosurl
felurite, notarul isl sorbea rachiul si cata sa alunge un gind
afurisit, ce de multa vreme if ispitea sufletul.
VI
Innoptase. In sania lul Dima, circlumarul din Namaestl pe
care parintele Zamfir it iutilnise din norocire la Campulung,
venia aeum parohul din Dragoslavele, clicl sosise cu trenu de
pe urma si fusese foate aiurat Ca nu aflase pe Radu. Ii spusese
in urma, circlumarul ca se 'ncrucisase cu sania Jul la Valea
Mare, pe cind se 'ntorcea de la oras, si pricepuse parintele ca
flacaul it adasiase la trenul de peste zi.
Incepuse sa geruiasca naprasnic si cel do! tovarasi se ghe-
mulail in scurteicilor for imblanite, rebegiti de frig Si patrunsi
pana-n oase.
cPe-asa vrerne e mai bine pe pieloare» zicea parintele
.Zamfir.
cPoi...}
cal ma las de gindul meu... Daca ajungern in Mina-
est1 imI pregateste dumneata un vinisor fert en scortisoara si
eu zahar, imbue ce-oIti gasi, ma- ucalzesc si pornesc pe picroare
pan-acasa...»
cEu nu to -as povatui» it raspunse Dima circlumarul.
cBa da, ca any fost cam boluav si zgrebeluit in sanie e
mal rau, daca m-o-ntoarce, nici nu ma mai sail.)
Circlumarul dete din cap in semn de aprobare si restul
drumulul tacura amindol. In puterea noptii ajunsera la Mina-
esti, drumetil coborira in dreptul circlumei lul Dima, ce se-n-
necase pana la ferestre in nemetil adincl si de uncle musteril
o slersera de mull. Obloanele erati lasate si usa inchisa, dar
nezavorita, Cind pasira inauntru amindol cu barbele si musta-
tile inghetate §i albe, Saftica, nevasta circiumarulur. motaia pe
un scaunel dinaintea foculul pe care ardeaa niste vreascurl cam
ude, din earl eslati besicute ce stingeti din clod in cind flacaile
orl trosneau cu plesniturl ca de capsil... Femera, prapadita de
niunca si de adastare, nici nu simti intrarea drumetilor ; Dima
t68 Caton Theodorian

o batu pe umerT si ea tesari speriata, apnea o otreapd si in-

cepu a sterge mesele ca pentru musteril.
«Ho. fa, muiere, ea nu-ti rup minicile musteriii... des-
teapta-te, nu vent ea sint eu si cu parintele Zamfir.,. Pune de
ferbe o ulcea cu doftorii de incalzit, da-ne sa imbucam ceva,
ca si parintele si eh sintem flarninzI ca niste lupT...) Saftica se
freca la ochi, esi afara, ist dete cu putina zapada pe fata si
dete sa intro sa se -apuce de pregatit ; in prag so 'ntilni cu
argatul:
«Sa scot calf de la sanie jupaneasa? par'ca spunea ju-
pinta sa ma due cu parintele Zamfir la Dragoslave !> Circiu-
mareasa isi strinse seuteTea pe umerii apoape got subt o ca-
taveica de barbat:
«Stift si eti ? sa-I intreb) si infra zorita :
«Auzi, argatul, Dimo : sa scoata call oil adasta sä
duca pe parintele aeasa...) Dima, care pctrivea intr-un galantar
niste marfuri aduse, se opri din treaba si se intoarse cu fala
catre popa
«Pe-asa vreme eumplita! Eh tot as zice ca-T mal bine
pe sus) si dete sa spuna sg nu deshame tail, da parintele Zamfir
nu se-nvoi :
«Nu, Dimo, o sa fie si mal rail, ca intelenesc de toata
isprava, lass sa-T dezhame... Numal zoriti o leaca cu de min-
caea..., Dirna zise femeil SA se apace de tole rinduite si esi a-
fara sa spuaa argatutul si sa stea fata la mincarea cailor. Pina
se-ntoarse, fiertura fu gala si turnata in solurl de faiantli. Pa-
rintele Zamfir ban pe nerasuilate bilutura mirositoare si duke,
incredintat ca-1 fereste de raceala si de boll, dup -aceea se pu-
sera sa maninee bucatele incalzite de Saftica.
Spre miezul noptil, preotul, cu obrajil imbujorati, cu pu-
terile reinnoite, cu taista prinsa cu baere de ling subt antereil,
porni multumit si dornic de Radu si de easa luf, pe drumul ye-
cinas, cel mat scurf, pe subt poalele dealurilor minastiril, pe ca-
rarea strimpta ce se prelinge sfioasa si talnica pe dupa Plaisor,
pe dupa muneelele Argeselutui... Umbla sprinten ca un neat"' si
din clod in cind isi pipaia pieptarul in care tinea ascunsa co-
moara in hirtil de banca si buzunarul uncle pusese maruntisul si
cite-va bucatt de our strinse de pe la case mat marl. Trecu
girlita Argeselului, esi din sat, urea . usor pleptul Pravatulul,
taind nernetil, dus dela spate de un vint ce-I impingea inles-
nindui suisurile si sprijinindu-se in tolagul eel nodoros, pe
care-I schiba din mina-n mina, pins cost incalzea pe cealalta
la sin.
Prin strimtoarea dealurilor pe care al:incase acuin nieT un
drumet nu-T tale calea. La seoboris, pe vale, insa, i se paru ea
osebeste niste glasuri si ant jos auzi deslusit, risul zgomotos
si cunosait a WI Petrea, casierul bunurilor obsteT din satul lui,
care mai avea un insotitor. Cind ajunsera fata-n fata, Petrea,
recunoscind pe popa Zamfir, prinse asl face truce.
 Pantahuza 469

«Vat de mine! parinte Zainfire, da ce to -al apucat de

copilarif ?... Sa pleaca pe asa vreme, in toTul noptil si singur?!!»
«Utte ma, eine era sa ma-nvete !» if raspunse preotul
glumind si rizind. c De ce sa muse piece? Ce pe druinuile noasire
nu ne cunoastein ?, pe la not pomenitu-s-au borfasI si facatorI de
reit? re gasisl tu, Petreo, sa ne neeinstestI satul ? De vreme,
zi, poate; cam grea vreme si de dihanii cam greti sa to feestl;
dar si de ele, to praeste Dumnezeii flute, si vremurl apucat am
eft si mai aspre si mai razvratile pe caile astea».
Dar de obosit, n-al obosit white ?»
«Nu, ca din urns pana-n Nainaestt m -adusa Dima si de
n-as fi inghetat in sania bit veneam tot pe trasele... Asa ma
mai incalzesc si sitnt ca tut-e mat bine».
«Pal atunci bine sa tot fie, parinte Zamfile.... Dar la
Dima inchisa-1 eicluma ?»
E11 1 -am lasat prinzind obtoanele... Focul r.rdea inca
la ogeac... Daca -ti bate, va va deschide si va vett pulea incalzi.
cu caldurica buna si cu via ros fiert cu miroase si cu candel...)
cAtuncl, deI asa-I bine... Drumul bun parinte, sarutam
minile...»
4Asemenea si voua flacailor.»
Petrea si cumnatusati Iordan pornira utcusul pleptului
Pravatulul spre Namtiestl la deal, pe cind parintele cobora li
MIR spre valea Dra-goslavelor.
Dinspre sat urea insa, in aceiasi vreme, o alts faptura cu
care dupa o bucata dr. tale parintele Zamtir dete pleptul mai
la deal putin de trecerea Dimbovitel... Acesta pe semne nu era,
insa, om ca Petrea si ca Jordan, cad lit dui past pina-n popa
Zamfir intinsa o mina armala de-un revolver, ale carol *turf
Iucir cu tot intunerecul subt °chit preotulul... Parintele din
instinct, 41 cerceta buzunarul slit urma ealea. Necunoscutul, a
earuI barba neagrA §i stufoasa ii ascundea fats, far cactula
[rasa ping peste spriucene &fa maI lasa loc ochilor intre barba
si-ntre caciula, intisa arena si eu un glas prefacui si cavernos
se rasti :
ciStal !».
«Cine esti to ?»
«Slat si nu-ntreba... Scoate punga si no le fistici, ca
de nu, to mintui». Parintele Zamfir isl aduna toata judecala si
intr-o elipa spiritul lui vin gasi dezlegarea.
-- «Scot...» Ridica pulpana antereulul si scoase punga in
care Linea martintisul, ere -o opt sate de lel, colaIti ban!, H
'Astra acum in pleptar.
cUiti.te.
CCit at acolo ? Nu mai al nimic?»
«Nu... cauta»,
Acum pieT» inchela glasul ragusit at talharului
«Preeum zicl, dar, milostiveste- te, o rugilm in te fierbin le...»
Spine rapede...»
470 Caton Thedorian

Au sa ma vire-n puscarie, n-au sa ma creada, aft sa zica

za lam mincat, ca Y-am dosit... Daca mai al suflet, milostivesti-
ma, poti sa ma scapi...)
Ti-e frica, popa netrebnic... tni-e scirba de ticalosia to
si de-al fi mai tinar...) Talharul scrisni din dint! si arata pum-
nul amenintator, cu un gest care arata ea 1-ar stringe de git
«ea pe-un pul de gains...)
«Fiu le, lertat sa fil pentru vorbele tale, dar.... as-
cu lta ma...)
Talharul simtia ca are dinainte-1 pe un om fora puke, se
vedea sigur de el si primi sa -1 asculte.
eHaIde, zi... dar ma grabesc, n-am Limp de pierdut
cu tine,.
«Uite, incepu linistit pArintele Zamfir «ea sa creada eel
ce ma vor invinovati c-am suferit lupta si primejdie cu... cu
facatorii de rele cu gloante de ale tale gaureste ici culio-
nul...., Talharului ii veni sa rida de idela popil si primi fara
sa sovalasca.
B in e, da-1 incoace, necuratitul de culionz si plumbul
gauri de doua on potcapiul pe care parintele Zamfir ii scosese
dupa cap...
«Trage si-n antereft...) Si alt glonte gauri pulpana im-
bracamintel.
i-n dulama... si-n mineca giubelei..
«Si mai unde indracitute zise rizind hotul, care slobo-
zise cele duct incarcaturi, cacl una nu luase foc «si mai unde...
ca... nu mai am,.
«Mal cauta, trebue sa al prin buzunare, o sa gasesti.,..
fiule... sa ma creada judecatoril, sa bats joc de batrine-
tele mele puscaria...,
eAjunga-ti,.
eFiule... indura-te,.
- - «Dar, n-auzi, proc!ete, ca nu mai am... Haidi caratel.
« Mama! al ?... Atunci am eft..., .Si acurn teava pisto-
lulu' pe care parintele-1 tinuse ascuns lucia si mal draros spre
timpla talharului. e5i-acum nu-mi incerc sufletul cu pacatele
tale, dar sa ti' calea drept inainte-int; pans la primarie...
5i ca pe un ocnas parintele ducea de la spate pe fiara
prinsa in capcana. Pin la primarie nu mai era mull, intrasera
in sat si mai aveaft de facut citiva pasi... In dreptul usii pri-
mariel parintele indrepta pe hot prin pridvorul deschis, cu
dreapta tinind pistolul incarcat si cu stingy dibbind ne ?urele
pentru a nimeri sa deschida usa, popa Zamfir inainte indraznet
si senin. De odata insa un pumn puternie ii lovi in frunte, o
alts lovitura II lua Mut si o ploale de lovituri repezi si cal-
culate 11 imbrincira cu capul de usa primariei ce se deschise
subt greutatea true_ ului sau Lira simtiri, care se pi abusi pe
podele....
(urmeazet) Catoq theodorian
 Inceputul Teatruld in Moldova,
(th mai e)

1ata aceasta lista cu specificarea zilelor si a felului piese

selor reprezentate :
In 1 Oct. 1840" pentru descbklerea teatrutui, s-a jucat
La dame blanche", opera de Boyeldieu.
In 3 Oct. Clotilde", drama in 5 acte de F. Soulie.
6 Oct. Jarvis, l'honnete homme ", drama in 2 acte ; si
Madame et Monsieur l'inchon ", vodevil in 1 a,:t.
8 Oct. M-elle de Belle-Isle", corn. in 5 acte de Al. Dumas.
10 Oct. «Fra diavolo), opera comica, muzica de Auber.
12 Oct. «Le page du regent), vodevil in 1 act de Scribe.
si «La Jenne femme colere), comedie in 1 act.
15 Oct. 4Theresa), drama in 5 acte de Al. Dumas.
17 Oct. «Chef d'oeuvre inconnu), drama in 5 acte de
Charles Lafotit, si «Maurice on le Medecin de Campagne), come-
die in 2 acte de Melesville.
20 Oct. (La dame blanche) opera comics de Boyeldieu.
22 Oct. «Diane de Chivri), drama in 5 acte de F. Soulie.
24 Oct. «Roland le furieux), vodevil in 1 act, de fratii
Cognard, si «Jarvis l'honnete homme), drama in 2 acte.
27 Oct. «Clotilde), drama in 5 acte de Fred. Soulie.
28 Oct. «Position de Lonjumeati), opera coinica de Adol-
phe Adam.
31 Oct. «Theresa», drama in 5 acte de Al. Dumas.
3 Noemv. «Fra diavolo), opera comics de Auber.
5 Noemv. «Mademokelte de Belle-Isle) comedie in 6 acte
de Al. Dumas.
7 Noemv. «L'ombre d'un arrant), vodevil de Scribe, 5i
«Maurice ou le medecin dQ canipagne), comomedie vodevil in
2 acte de Melesville.
10 Noemv. «Postilion de Lonjumeau), opera corn. de Adam.
12 Noemv. «Diane de Chivri), drama in 5 acte de Frd. Soulie.
13 Noemv. «Le commis et la grisette, vodevil in 1 act, §i
«Le demon de la rmit), comedie in 2 acte.
472 Teodor T. Burada
17 Noemv. «La fiancée), opera comica de Auber.
19 Noemv. «Theiesa», drama in 5 acte de Al. Dumas.
21 Noemv. «La dame blanche», opera copica de Boyeldieu.
24 Noemv. «Les premieres armes de Richelieu), comedie in
2 acte de Bayard, si «Monsieur etMadame Galochard) vod. in 1 act.
26 Noemv. «Clotilde» drama in 5 acte de Fred. Sou lie.
28 Noemv. «Trois epiciers», vodevil in 3 acte, de Lokcroy
si Anicet Bourgeois.
.1 Dec. ePostillon de Lonjumeau», opera corn. de A. Adam
3 Dec. «Le chef d'oeuvres inconnu», drama in 1 act de
Lafar,t, si Maurice ou Le medecin de campagne», comedie in
2 ac!e de Melesvile.
7 Dec. «Mademoiselle de Belle-Isle», comedie in 5 acte de
Al. Dumas.
8 Dec. «La Flank», opera comica, de Auber.
10 Dec. «Les premieres armes de Richelieu», comedie in
2 acte de Bayard, si «Le commis et la grisette», vodevil in 1 act.
12 Dee. «Chevalier de Saint-Georges», comedie cu cintece
in 3 acte.
15 Dec. «Fra diavolo», opera comica de Auber. .

17 Dec, «Indiana et Charlemagne», vodevil in 1 act de

Bayard; si «Le demon de la nuit»; comedie in 2 acte.
19 Dec. ((Deux borgnes», vodevil in 1 act de fratii Cog-
nard, «Le cbef d'oeuvre inconnu», drama in 1 act de Ch. Lafont,
si «Madame et Monsieur Pinchon», vodevil in 1 act.
22 Dec. «Le chevalier de St. Georges>, comedie cu cin-
tece in 3 acte.
25 Dec. «L'honneur d'une femme», drama in 3 acte de Ancier.
27 Dec. «La fiancée», opera comica de Auber.
30 Dec. «Zampa», opera in 3 acte de Herold.
2 Ian. 1841. «Les premieres armes de Richelieu», come-
die in 2 acte de Bayard, si «L'ombre d'un amant» vodevil in
1 act, de Scribe,
4 Ian. «Le postilion de Lonjumeau», opera corn. in 3 acte.
7 Ian. «La Meuniere de Marty», vodevil in 1 act de Me-
lesville si «Jarvis, l'honnete homme, drama in 2 acte.
9 Ian. «Clotilde«, drama in 5 acte de Fr, Soulie.
11 Ian. Pre-aux-clercs), opera in 3 acte de Herold.
13 Ian. «Diane de Chivri», drama in 5 acte de Fr. Soulie.
15 Ian. eNanon, Ninon et Maintenon», vodevil in 3 acte de
Theaulon, Dartois Si Lesguillon.
21 Ian. «La Marquise de Senneterre), comedie in 3 acte
de Ch. Duveyrier.
27 Ian. «Jean de Paris», opera comica in 2 ate de Boyeldieu.
29 Ian. «Le chevalier de St. Georges», corn. In 3 acte.
1 Fevr. «Le Pre-aux-clercs», opera in 3 acte de Herold.
5 Fevr. «Le demon de la milt», comedie in 2 acte, si «Les
premieres armes de Richelieu», comedic in 2 acte de Bayard.
 Inceputul teatrulul in Moldova 473

8 Fevr. «Fra diavolo», opera comica in 3 acte de Auber.

9 Fevr, «Les cabinets par ticuliers». vodevil in 1 act de
Scribe, «Coll lion III. vodevil in 1 act de Bayard. Spectacolul se
va incepe cu piesa moldovineasca : «inselatorul insalat», come-
die in 1 act, compusa de A*** V***. Adolf au lost: d-nit Pedilan,
Homiceanu, Greceanu ; D-nele Smaranda si Mace.
16 Fevr, «Le Sonneur de Saint Paul», drama in 4 acte si
un prolog de Bouchardy,
17 Pevr. «La Marquise de Senneterre», comedie in 3 acte
de Ch. Duveyrier.
18 Fevr. «Marie Mignut, comedie istmica cu cuplete in
3 epohe, de Bayard si Duport.
20 Fevr. «Le Pre-aux-ciercs», opera comica in 3 acte.
23 Fevr. «Nanon, Ninon et Maintenon», vodevil in 3 acte
de Theaulon, Dartois si Lesguillon.
24 Fevr. «La Maitresse et la Fiancée drama in 2 acte, si
«Indiana et Charlemagne», drama in I act de Bayard.
25 Fevr. «Les prem'eres armes de Richelieu», comedic de
Bayard, si «Cotillon III, vodevil in I act de Bayard.
27 Fevr. «Zampa», opera in 3 acte de Herold.
3 Martie. «Jean de Paris». opera comica in 3 acte de Bo-
yeldieu, si «Pase [pintail» vodevil in 1 act de Lockroi.
4 Martie. «Le sonneur de Saint-Paul», drama. in 4 acte
de Bouchardy.
5 Martie. «Le Postilion de Lonjumeau», opera comica in
3 acte` de Ad. Adam.
6 Martie. «Le Postilion de Lonjumeu». opera comica in 3
acte de Ad. Adam.
7 Martie. «La Marquise de Senneterre», comedie in 3 acte
de Ch. Duveyrier.
9 Martie. «Barbier de Seville» opera in 4 acte de Rossini.
11 Martie. «Pascal et Chambord», comedie in 2 epohe de
An. Bourgeois si Brisebare si «L'ombre».
13 Martie. «Le Pre-aux-clercs», opera in 3 acte de Herald'
15 Martie. «Pascal et Charnborth, comedic in 2 epohe de
An. Bourgeois si Brisebarre, si «Cotillon» III, vodevil in 1 act.
17 Mantic. «Les premieres armes de Richelieu», comedic in
2 acte de Bayard, si «La Maitrese et la Fiancée». drama in 2 acte.
18 Martie. «La None sanglante», drama in 6 tablouri, de
An. Bourgeois et Maillau.
19 Martie. «Nanon, Ninon et Maintenon», vodevil in 3 acte
de Theaulon, Dartois si Lesguillon.
20 Martie. «Le Sonneur de SaintPaul», drama in 4 acte
de Bourchardy.
21 Martie. «Toreador» opera In 3 acte, muzica de Pilloti,
s'a dat pentru cea de pe urma zi de abonament..
474 TeodOr T. Burada

XXV

Pupa inchiderea stagiunel teatrale 1840-1841, trupa fran-

ceza a fost trimisa de Directiune ca sa joare la Bucuresti in
timpul verei. Acolo de si ea a fost bine primita de public, to-
tusi a avut perderi foarte marl. Directiunea insa, care n-avea
in vedere decit inbunatatirea scene! teatrulul Iesan si cistigarea
inerederel guvernulu!, nu se uita de loc la perderile ce le-a su-
ferit, si facu pentru aeeasta, noul sacrificil, angajind si alt1 ac-
tori francezl pe linga aces ce juease in iarna trecuta.
Orchestrul despre care publicul incepuse a se tingui din pri-
cina ca, mergea din ce in ce mai rail, a fort imbunatatit in-
tr'un mod simtitor- In locul sefului de orchestra Herfnercare
se retrasesa din cauza ca ocupatiile sale nu-1 mai permiteau asl
petrece tot timpul in teatru.Directiunea numi pe D. Major,
ce era deja cunoscut publiculul ca un bun artist.
Orchestrul numara 18 mnzicantr, ale caror nume urmeaza:
Major seful orchestrului Werner, alto I
Dzi/in ) Neuman, alto II
Bartl ) violiui I Zattel, flautist
Potspischel )violin[ Kuranda, clarinetist I, si
A. Gaudella ) II septe muzicanti de la rouzica
Fr. Gaudella, violoucel militia
Kucy, contrabas
(urmeaza) theodor 'C. Durada
 Dart de seams
Arta §i literatura din punct de videre juridic de C. Ha-
mangiu proeuror la eurtea de apel Iavi,
Bueure§ti 1906
D. Hamangiu se indeletniceste, in cuvintarea sa de deschidere a
anuluT jndecatorese, Cu aceasta interesanta intrebare care a aleatuit si fon-
dul deshaterilor congresului international pentru protegiuirea proprietatil
literare si artistice congres tinnt anul acesta la Bucurestl. D. H. este un
convins si calduros aparator al prineipiului, ea opera intelectuala poate fi
object de proprietate pentru producatorui eT, si d-sa, in cuvintarea sa, lea la
desbatut po rind toate argnmentele ce s -aft adus in contra atribuiriT epite-
tutu! de proprietate, dreptulul excluziv al until autor de a se folosi de munca
crierilor saT.
D. H. dovedeste, nu numal cit patrundeve juridica in sprijinirea tezeT
sale, dar si o eruditie sanatoasa, de si cumpatata, in citatiile cu care-sT im-
bogateste lucrarea.
B. V.
Plonogratia eomunei Merenii de Sus lutoemita de loan P.
Voinea 1!nvattitor,111. Stoian primar §i C. Dimltreseu
secretar al primalriei, en o prefata de loan T. Glidea
fost prefect al jud. Vla ca, Bueurelti 1905.
Aceasta monografte este una din eele mai bine faeute, din aeele ce
aft aparut, de eind Arhiva a luat initiativa anchetelor asupra comunelor
rurale (ancheta rurala a cotnuneT Bogdoine§ti 1902 p. 243).
Ea ne destainueste inch odata, ceea ce reiesa aproape din toate stu-
diile intrepinse asupra taranilor nostri, in deosebitele regiuni ale Romanist,
anume starea for inapoiata culturata, deprinderile for en betia si trinda-
via carbra se dedau, lucrarea de tot primitive a pamintului cu lipsa luT de
ingrAsare si de odihna, en aratul la adineime numal de la 6-15 centitnetri,
cu cultivarea siugur a popusoiului ea mijloe de hrana, cu lipsa de
organizare a vinzarel produetelor pe care le daft In dar, constrinsT de
nevolle plata impozitelor sad ale celor personale, si mat ales en ioemelele
agrieole eels de tot iugreuitoare pentru taran si care, dupe uu calcul ama-
nuntit fAcut de a utorii interesantel monografii, platese areudasulul. in mune
si dijma, de doua orl mai mutt de cum it costa pe el pretul arenzei.
Sfatuitn pe toll acel ce se intereseaza in chip seio4, adiea intemeiat
pe date si pe ffttpte, cu intrebarile privitoare la starea taranilor, sa citeasea
aceasta carte.
A, D. X.

NOTITE
D. M. Gr. Holban apace Revista idealistic de imputarea ce i-o fac
unia ca ar fi o Revista provincialA, prin urmatoarele cuvinte care cauta
cu orl ce pret sa o arate ea o revista bucuresteanA:
De patru anT treenti Revista se tipareste In Capitals (afaa de vre-o
trel-patru numere tiparite in Botosani) ; in Capitals este seeretariatul Re-
vistel ; eronica lunar& se orupa mai en seams de viata bueuresteana. Di-
rectorul insa iocueste la tara, In judetul Dorohol, uncle primeste manuseri-
sele si corespondenta. Pentru attest molly eonfratil met vorbese de Ile-
vista de la Mogosestru ! Este neeontestat ea n'ar fi nimic extraordinar ea
sa apart la Dorohoift sau chiar in Mogosestldata am avea o tipografie
buns, o revista mare, dar aceasta nu se poate in mieile noastre orase din
476 Notiti
provincie ; prin urinate de ce sa vorbim de lucruri care nu sunt, nu e-
xista. Revista idealists e tot atit de bueuresteana, ca si celelalte publi-
catiT ce apar in capitals. Faptul ca directorul locueste iu fundul Mo 'dove)"
la targ, nu este un motiu suficient pentru a nami revista sa o revista
lnoldoveneasced
Putea sa apere d-nul Wan revista dsale, ea on apace la Mogosesti
sail la Herta; ea nu este o revista dorohoiana iar mogosesteana ; dar ce zor
era sa Austin ea revista este bung, fiind-ca nu P moldoveneascet? Dar o ase-
mene imputare nit! no i s-a faeut, si nu putea sa i se faea deeiL de un om,
ce no cunoasle partea tea covirsitolre pe care Moldova a heat -o si o lea
mereil la eultura romineaseg. Ne mirilm deal corn domoulut Holban, care
si d-sa este get beget Moldovan, cap de . . . zimbru, nu i s-a 'lost silo sr)
scrie asemine euvinte!
Din neologismele Vi:stei romanelti"
In No, S p. 221 eircumstarite atenuante termen, absolut netrebuitor, barn
eit avem pe romineste imprejurari usuratoare. Cireumstanta este termi-
nul franeez (din latineseul eireamsto) identic en rominescul imprejureiri, si
a atenua este a face mai usor, a usura.
Idem: El se complace in situatia sa, Iran ab.tolut franceza : iI se
complait dans sa situation. In romineste: Lu.i. ii place starea in care se
afla sail Ltei if place situafia sa.
p. 221 eclatantei=--edatante, de prisos, intro cit avem identicul strain-
eitor, de la eclat=stralucire.
p. 226 repugnanfei=repugnance. Termin prea luat de a dreptul din
franeeza si ce ar putea fi prea bine inloenit raspingere.
Idem : feroce=fdroce, romineste seilbutie sail mai bine nes'ilnic.
Idem: relevat=---relever, iar un termen prea particular limbe) franceze
pentru a fi introduie tale quale in romineste. S'a putea inlocui cu : scos
la iveala. Asa nu intelegem ce am fi pierdut fraza d -IuI Ibraileanu §i un
critic care ar fi relevat idealurile egoiste si imorale ale 1u1 Wilde ar fi
fost taxat de atentator, data ar fi fost inlocuita en : si un critic care ar fl
scos la iveald idealurile egoiste sail un, critic care ar fi atras luarea a-
minte asupra idealurilor egoiste etc.
Idem: ii repugnei=qui repugne. LTa cetitor data nu se impaeg, data
mar ales ii repugnei tendinta autorulul." Pentru acela§ temehl ca si repug-
nania, nu eredein ca este de nevoie a se primi neologismul repugua. PI
poate fi inloeuit en mar multe eehivalente : dacli pe un cetitor it desgusteiN
tendinta scriitorului: data un seriitor sirntesila pentru tendinta seriitoruluT
Idem: transant=tranebant. Pe romineste holfirit : o personalitate
mai putin transanta=o personalitate mar putin botaritg.
(Toate aceste, pe lingg multe allele, din articolul d-lui Ibraileann).
Erailat In numArul trecut s-a pus la nolita cu neologis-
mete : Viata Noun in be de Viata Romaneascrt.
Cerern Tertare d -tut Densusauu ea zetarii 1-ati luat drept.
d-niT StereBujorKernbach.