wet ARHIVA

ORGANUL SOCIETATII $T11NTIFICE $1 LITERARE

t:a*

DIN Ifit*I

Anul XVII. Noemvrie 1906 No. 11.

.Expozitila qi ideia unitatii nationale

nut din rezultatele cele mal marl si'

mal covirsitoare ale ekpozitiel jubi-
lare, a fost de sigur acel la care ea
nu a tintit de la inceput; acel indi-
rect ce s -au adaos, pe linga scopul
urmarit de marea manifestare a muncel si a
propairet poporului roman ; a fost intarirea
ideei nationale si incliegarea mai puternica a
unitatil intelectuale si de simtimint a neamului
romanesc.
Expozitia a fost o sarbatoare, nu numai pen-
tru partea poporului roman ce-a organizat-o, pentru
not locuitorii statului liber si neatirnat, ci pentru intreg
neamul romanesc; cad reprezentanti al lui, din toale un-
ghlurile locuite de dinsul, au venit sa7sl desfateze sufletul
la privilistele ce le-a desfasurat.
Cercetarea expozitiet din partea Banatenilor, a
Transilvanenilor §i a Bucovinenilor. mal pe urma a Ro-
minilor din Arad si a celor din Macedonia, este de o
nespusa insamnatate pentru viitorul poporului 'roman.
Nu au venit doar fratil nostri din aceste regiuni, cite
unul, ca cellalti strains ce ne-an cinstit cu vizita lor; ci
au venit in grupe marl, de mii de insl de odata, cu
scopul vadit, nu numai de a vedea minunele Mgrama-
478 A. D. Xenopol

dite in parcul national romanesc, ci pentru a imbratisa

?e fratii lor, pentru a-I cunoaste de aproape, a le auzi
gratul si cintecul, ,acelas gram frumos si plin-curgator
care se resfira de pe buzele lui, on el pleaca din
a lui cugetare ; acetast cintare dulce si melancolica,
In care se oglindeste un train de chinuri, purtat impre-
una, timp de veacuri nenumarate. Au venit, nu spo-
radic si individual, ci ca o parte din popor; act au
vrut ca popor sa -si incalzeasca sufletul la razele unei
gindiri comune. Nu au venit Transilvaneni, Banatent si
Bucovineni sa ne vada si sa ne salute, ci o parte din
Banat, o parte din Transilvania, o parte din Bucovina
s'at desprins din ele si au trecut granitele cele faurite de
oament, pentru a se contopi un moment cu intregul
mat cuprinzator din care fac parte. Si trebue sa ;Aft-
ogim, ca intre ace! Romani ce au venit sa ne cerceteze,
era0 multi, foarte multi tarani §i preoti, condtrcatorii
for sufletesti si razatnul vietit lor; a venit cbtar basting
poporului, nu reprezentantil lui mai mulf san mai putin
instrainati cu gindul, daca nu cu inima, de corpul po-
porului. Au venit taranil si preoti!, pe a caror putere
fizica si morala se sprijine viitorul neamului, aceia ce
intrupeaza vinja cea mare a poporului roman, in mwnii
IuT de otel, miscati de puterile unut suflet de crita.
*
*
Ce este aceasta miscare a fratilor nostri, decit un
pas, Inca unul, facut in spre inchegarea unitatii ratio-
nale? Cact sa se observe in cotro merge evolutia acestel
idea, singural far ce calauzeste sortie Romanilor, in fra-
mintarile zbuciumate ale vietit lor.
Dupa ce s-a facut inceputul contopirii Romanilor
in un singur trup prin unirea Moldovei cu Muntenia, savir:
siia de nemuritorul Alexandru Cuza voevod, ajutat de tott
fruntasii neamului, prin invingerea celor mai mar! gre-
utati a inceput de la sine, ca Romanic din tarile sub-
jugate sa graviteze catre centrul mat mare al vietit lor
ce se alcatuise la 'sudul Carpatilor.
i precum gravitatiunea atrage corpurile intat do-
mol si fncet, si apoi ist sporeste repejunea, cu cit se a-
 Expozitiia si idela unitatil nationale 479

propie de celalt corp care le atrage, asa si miscarile

spre unitate ale Romani lor au fost la inceput 'jputine si
Inguste, dar au sporit necontenit, grabind tot mai mult
iniscarea spre contopire. Pe timpul lui Cuza Voda, pe
ici pe colea, se interesa cite nil ziar de dincoace de
piscur!, despre cele ce se petreceau dincolo de .ele, sari
unul de acolo de cele ce se perindati la no! in
tara. Cite un ajuto, votat chiar de corpurile noastre le-
giuitoare, pentru intimpinareea nevoilor Romani lor de
peste munti, lasa sa se intrevada, ca suferintele unei
part! erail si acele ale celeilalte.
In 1871 se tinu insa in Bucovina marea serbare
la moemintul lul Stefan cel Mare, cea dintai miscare
ma! insemnata ,pe colea infratirei neamulul celui des-
partit prin o. vitriga soarta. Acel ce scrie aceke rin-
dun! a fost ales el, dintre septe concurenti, ca sa rostiasca
o cuvintare pe mormintul eroulu!, si alegerea a fost fa-
cuta de trei mar! sugetatori, de tree mar! suflete ale
neamulut : Alexandri, Cogalniceanu si Maiorescu.
In pornirea mea de tinar student, depasisem In cu-
vintare, marginile pe care le putea Envoi stapinirea
straina, cu ingaduirea carela se tinea serbarea, si eel
trei mars cenzori at cuvintarii mele taiara din ea locu-
rile acele, in care ideia unitatil neamului rasarea prea
cu putere din vorbele mele. Cind a fost insa Ea o
rostesc sub imboldul inflacararel, am ultat si cenzura
si oprire, si am spus tot ce avem pe sufletul met), in
aplauzele nesfirsite ale une! marl de mit de capete ce
umpleati frumoasa manastire a Putnei. De atunc! Buco-
vina a Inviat din moarte, si a inceput o miscare spre
viata nationala, spre apararea poporului roman de co-
plesirea straina.
Apropierea noastra de Trausilvania spori mai ales,
de cind Incepura a se arata in ea urmarile intocmirei
dualizmulul. Aceasta intocmire intari tot mat mult nazu-.
inta Ungurilor de a-si intinde numarul prin desnationali-
zarea Rominilor. Fiecare tipet al fratilor de peste munti
patrundea, ca un pumnal, in inima celor mat bun! dintre
Romani! Berl. Dobindirea neatirnaril si ridicaea Ro-
manic! la rangul de Regat avu un erect Inaltator a-
480 A. D. Xenopol

supra sufletulul conationalilor nostri care incepura a

vedea, in statul nostru, o stea ce se urca merea pe cer,
prevestitoare de o soarta mat buna.
De la o vreme insa preocuparile cu soarta Roma-
nilor din Transilvania patrunsera si in organele noastre
politice, si domnul Dim. A. Sturdza fu acel ce ridica
Intal glasul, In parlament, pentru a se amesteca In tre-
bile launtrice ale statulut vecin si' prieten al Ungariei.
Nu voim sa cercetam motivul pentru care a facut-o; cart
nu facem aici istorie, ci rasfiram numai gindiri din fuga
.condetulut, sub bataile inimel; nu voim nict sa cercetam
alte imprejurart care au facut sa curga atita cer-
neala, amestecata cu venin, din condeiul politicianilor
nostri si sa se resfire atita amar de pe buzele for ; nu voim
sa ne Indeletnicim nici cu .decorarea lut Ieszensky, nici
cu dezbaterea din camera, in care s -au destainuit nume-
rile mandatelor, Cu sumele carora se ajutan Romania
de peste muntt.
Un lucru ramine netagaduit. Prin acea intervenire,
s-a adus in desbatere viata Romanilor din Transilvania
in parlamentul Romaniet libere. Nu vrau sa stiti -nici de
cealalta intrebare, daca acest amestec al nostru in viata
fratilor ardelent nu le-a facut, 'pentru moment, mat mult
rau decit bine, deoarece I-a dezbinat si pe el si le-a
ingreutat lupta.
Toate invinuirile pot fi adevarate. Nu ramine mai
putin netagaduit, ca viata comuna s-a intarit ; ea in-
teresul pentru dinsa a sporit, atit dincolo cat si din-
coace de Carpatt; ca pulsul vietii romanestl a inceput
a ,bate mat puternic, intro cat arum el era miscat de
doua inimt, in loc de. una.
Cind s-a decorat pe leszensky, din o gresala, poate
fara vointa, si s-a radicat furtuna de indignare in piep-
turile tuturor Romanilol care cugeta si au o' anima, s-a
Intarit mat Inuit tubirea pentru ratit nostri de peste
muntt, ,de rum s-ar fi .facut lucrul din cute de fapte
linistite.
i (Ind un govern s-a prabusit la not, din cauza
Romanilor de dincolo, atunci ideia romaneasca a facut
un pas din cele mat hotaritoare,=. in Infiriparea et pe
calea veacurilor.
 Expozitila si ideia unitAtii nationale 481

La unirea intelectuala a Romani lor a lucrat insa cu

spor si cel mat mare asazamint cultural al statulut liber:
Academia romana, a careta idete infiintatoare a fost ze-
mislita pe timpul. lut Voda Cuza, acel spirit mare si
cuprinzator ce sa gmdit la toate nevoile poporulul
roman, dupa ce a limpezit pe cele mat grele din ele. Chiar
infiintarca acestut corp invatat, in 1866, urmaria con -
lucrarca Romanilor, din toate unghiurile locuite de el,
spre o redesteptare si o luminare comuna. Unitatea
culturala a tuturor Romanilor, ce plutea pana atunct,
numat in regiunea gindulut, se intrupa in un corp mare
si vazut, care sa infatiseze si in lumea reala aceasta
nazuinta. De mat multe or! insa Academia nu putu face
altfel decit sa alunece si pe tarimul vietet politice, pre-
cum buna-oara cind premix cartea lut Brote: Chestiunea
nationals, sau cind protesta impotriva verdictulut jura-
tilor de la Clus contra autorilor si purtatorilor la im-
paratul Austriet at Memorandulut. Numeroasele tipa-
riturt ale Academies, cele mat multe pe tarimul national,
premiarea mat multor autort, dintre Romanit tarilor
subjugate, intarira Inca miscarea spre unitatea mintil
romanestt.
Aceasta contopire ideala a gindirilor si simtilor fu
coborita in lumea realitatit, prin un mare asezamint,
plazmuit de curind si care aduce o legatura de interes
material, banesc, intre Romanit de dincolo si ace! din
Romania libera. Voim sa vorbim de Muntele de placate,
Intemeiat cu capitalurl romanesti din Transilvania, con-
dus de un director tot de acolo, si in a caruta consilia
de administratie se afla, pe linga patru Roman! din regat,
trel din Transilvania si unul din Bucovina. Prin aceasta
prey inteleapta Intocmire, s-a facut un inceput de in-
chegare si a vietet materiale, pirghia cea mat puternica
pe care se pot hultui interesele politice.
Expozitia jubilara trebuta -sa faca Inca un pas in
aceasta directie indrumatoare a uniret neamulu!; sa a-
propie pe Romant in massa corp de corp ; sa adaoga
puterile de improtivire a celor supust, prin barbatia supta
la focarul culturet celor Ebert ; sa deschida inima a-
cestor din urma spre calda imbratisare a celor dintal;
482 A. D. Xenopol

sa faca sa tresara inimile tuturor, la auzul rasunetulut

armonic al cinturilor In care se leagana viata nea-
mului intreg. Tremurarea acelorasi coarde era sa faca sa
se trezeasca in sufletele Romani lor liberi dorinta de a
adu,ce la libertate pe fratit for Incatusati, si in sufle-
tele Romanilor supusi dorinta arzatoare de a ajunge
si "el odata a purta fara teama, pe pletui lor, tricolorul
romanesc. Iata ce a facut Expozitia jubilara, si pentru
cine crede, ca viata romaneasca nu poate sa se inchida
in ingustul colac ce numai se incovoale in jurul Car-
patilor, fara a patrunde peste piscurile for ; pentru tine
crede ca soarta poporului roman poate odata sa intro-
loace, si in realitate, gindul poetilor: de la Tisa pan' la
Nistru", acest rezultat al Expozitiel noastre va fi privit
ca cel mai de sama. Si este cel mai de sama, pentru
motivul ca mare este in omenire numai ce lasa o urnia
pentru viitor. Omul este singura fiinta ce nu s-a
muitamit numai a fi trait in trecut, a trai in prezent,
ci vrea sa traiasca si in vremile ce au sa fie ; este
singura fiinta care a strapus chiar dricul intregei sale
nazuinti in timpurile ce nu sint Inca ; este singura fi-
inta In stare de a fauri idealuri ce nu se pot arunca
decit pe pinza viitorului. Serbarile Expozitiei, ori cit
de incintatoare ar fi ele, vor disparea, si va raminea
numai o amintire ce se va stinge mereu, cu cit_se va lungi
curgerea timpuluT. Chiar vederea adOcatoare de inva-
tatura a lucrurilor expuse se va sterge cu incetul din
minte. Imboldirea Romanilor spre viata comuna va ra-
minea insa, ca un pas cistigat spre aceasta mare si
spornica indrumare ; va fie o treapta suita, pe scara
veci»iciei spre cerul Intrevazut de atita timp de po-
porul roman.
* *
Si lucru minunat! Nu numai noT care ne putem
rosti cugetarile fara teama de raspundere, am aratat
pe fata gindul ce ne framinta, cind uralele de buna ve-
nire rasunau din mii de piepturi, pentru a primi pe fratii
nostri ; dar si dinsii au indraznit, fara teama in inimi,
fara sfiala pe buze, a rosti aceleas1 sperante.
 Expozitila §i ideta uniiatiT nationale 483

Dintre toate vizitele facute de Romanic din "alte

pacts, nict una nu a fost mat dutoasa, mal. Insamna-
toare, mat plina de- roade imbucuratoare; decit acea
scurta, dar neuttata, a Romani lor bucovineni facuta ve-
chef capitale a Moldovei, si care a luminat ca un ftilger,
o singura clips, cerul intunecat al intristatuluT last.
Ca!! daca, In BucurestI, vizita Transilvanenilor a intru-
pat dorinte vii spre un viitor comun; data acea a Bu-
covinenilor a intarit aceasta dorinta cu un adaos din
alte parts in Moldova bucata cea din Bucovina ce a
, venit spre ea, -avea lacrimile In ocht si durerea pe buze;
cad era doar trup din trupul el si singe din singele el,
care se deslipise si cursese sub ruperea silnica, savir-
sita de eel tart Si nedrepp, cu 130 de ant in urma.
Dar se parea ca dezbinarea era de Teri, atit de a-
samanatoare erati elementele despartite. Tot. tipul cel
frumos, trupes si blind al Romanulut neaos; tot portul
cel vechiu al taranulut; tot camesa cu altite a tarancel;
tot cintul cel Impodobit al frumoasel limb! romanesti.
Si cind, la urarile si salutarile noastre, fratil bucovinenl,
prinsera a raspunde ; cind de p,e treptele vagoanelor,
intesate de chipurt ce se ingrarnadiati unele peste altele,
pentru a sorbi cu privirile mareata prirnire, not auzi-
ram rasunind acele glasuri atipite de'atita timp, tot a-
tit de proaspete si de inflacarate, ca si cind numal de
teri nu ar mat fi ajuns la urechile noastreatunct se
facu in sufletele noastre o mare lumina. Ne convin-
seram, ca numal un hotar maestrit fusese coborit intre
not; dar Ca, gindul, inima si sufletul ramasese neatinse,
si ca adevarata era zicatoarea, ca Romcinul nu, tiere.
Nu numat atita: cela ce era mat minunat decit
intiparirea vazulut, erati cele auzite. Spuseiti si eit
cite-va cuvinte 'de bung sosire, dupa salutarile prima-
, ,

ruin! de last, si cam cu sfiala rostil cuvintele : 'Ea fra-

tilor nefiind persoana oficialacred ca pot sa destai-
nuesc gindul ascun ce ne framintaoacum mintea si ne
cutrernura inima, anume ca aceasta imbratisare mo-
mentana a unor fratt .de mult despartitl este preves-
tirea uner viitoare vectnict apropiert." Dar aceste cu-
vinte ale mele furs Intrecute pe insutitele de acele ce
484 A. D. Xenopol

esia0, pe fata si neascunse, din plepturile inimosilor Bu-

covinenT. Mirent si preott, tots in cuvintarile for slam('
viitorul intrex'lazut In \riga Introlocatil, ce va sa fie; tott
se tinguta0 cu amaractune de valul strainilor care tinde
sa-1 inghita ; tot! jura0 ca, inSufletiti de mareata pri-
mire ce li se facuse in Romania, de mare* privi-
leste ce le trecea pe dinaintea ochilor, vor lupta de
acum, cu puteri Innoite, spre a apara averea si gratul
stramosesc.
*i la not si la et rasarta0 din fundul gindirei, din
adincurile, inimet aceleasi a§teptart, aceleast sperante :
ca din prabuSirea organizmelor putrezite ale vechilor
injghebarl de nedreptati seculare, Romanit se vor putea
desface si vor alipi larast fiinta for de trunchtul comun
al marelut neam. M-am gindit atunci ca cine mat a-
dinc, mat .frumos si mat puternic a rostit aceste as-
teptan, aceste sperante, de cit Riria, in stralucitele et
versurl ?
y. D. XeRopol
D 0 it V" I,T_T
Acum cind fierb zizanil si aprige furtuni
In jurul vetrel noastre, sfarmate de strabunl
De-al celor ce-azi infrunta slabirl de temelii,
Se nasc eredintl in steatia atit de asteptata
A'ntregel Romani!.
Sa taca viitorul ca sa'ntregirn odata
Al nostru mindru trup,
si sa vedern veleaturi, menite spre selavie,
Din secoli. ea se rup ;
Tar marea'ntinsa-a Arleta, pe vajnieu-1 altar,
Din sinul Romanimel sa'njghebe -o Davie iar,
Cu Tisa, cu Carpatul, cu Nistrul drept hotar.
Mil scinteerI de-avinturl ne scapara din mintea
Ce dorul a cuprins...
Cu singe si-oseminte nol intarit am flanaurT
Pe gindul neinvins...
Strajerl not ti -am fost Doamne, spre-a AzieT pusderil !...
Not nu doriin hodina ; cad ceasul mingieril
Ce ni 1a dat Bosforul prin malul ce-am that,
 Expozitiia si idea unitatil nationale 485

Nu urea sa sling dorul,

Cad el e omoforul
Credintei ce-am !Astral...
Noi nu dorim hodinA, ci ceasul de alean
Ce ni 1-a dal razbolul, prin malul dobrogean.
Flasara mindre vremuri pe fruntea veciniciel
Si scumpe, sfinte chipuri pe steagul Romaniel,
De acele ce -au fost zlotnict la luptele pcistrarel;
Deacele ce-ad lost fade la timpul re'nvierel...
Set motet iar strainit ca nu pot set robeascd
Pe aces' ce poarteen sinurt simlire romaneascii.
Tu ce-al trimis pe Carol stilp mare de-pjutor,
Cind frAmintaft dihonil al tares tinAr sin,
Pe-o inchegare mare, pe-un falnic viitor
FaI, Doamne, acum s!apin !
Aduna vremurt mindre pe fruntea vecinittieI
Si sfinte, scumpe nume pe steagul Romaniel...
Sa ante zorit luptet, fa bare cu doruri mart ;
Rd scrie-amurguri sfinte, fa iarckt cronicarl...
lar din odrasla noun, fa domni de yip veche
Cu inima de .,Stefant, cu Kind far de pereche...
Fa grabnic scT tresaret in sin de bucurie,
49 mare, scumpa tars, o'ntreagei Romanie
 D A_ N. T E
(U rmare)

traduce, acest poet in versurl printr-o limba

inca putin framintata cu ginduri, ce incercare!
Chiar Wile, vestitul traducator german, deli
dispunea de imbelsugata sa limbo, cea mal in-
zestrata spre Mare stop, din toate cele mo-
derne, s-a lepadat de Hula, plstrind intr-un
mod maestru. ritmul si intelesul ad literam al origi-
nalului.
Traducatorul roman ne arata in precuvintare greu-
Utile inlirnpinate, si adaugal si cuvintele lul Grangier
care si el a trebuit sa munceasea din grew. Ar fi pu-
tut sh se tingue cu in,usi poetul ; caci durerile face
rel n -au inceput la traducerl, si chiar nemuritorul eintaret ne
spune, catra sfirsitul Divinel Comedii, eh ea 1a slabit cu multi ani2).
Versificarea romina a d-lui Gane n-a mentinut tertinele dan-
testi; in care in fiecare strofa, primele versuri ritneaza, pe cind al
treilea corespunde ca rima cu ultimul din strofa ce urmeaza.
Rimele sint in deobste bune, ba chiar bogate, in cit putem lerta
pe traducator daca unele, prin exceptiune, sine slabe, ba ehiar
necorecte 8). Cine cunoaste stilul curgator, lin si blajin al d-lul
1) P. VII.
2) Paradiso XXV la inceput:
Se mai continga cne it poema sacro,
Al quale ha posto mano e ciel e terra
Si the m' ha fait° per gift anni macro.
3) Spre pildli: mgrulmonstrul, fundul osanditul, fumultrupul,
glasurl pepturl, tarsal Styxul, dealungulnasipul, §anturTmalurr, na-
scuse impodobise, cercetaal dou5zecelea (!), moartelertate, plutisimti
i allele cite-v.a.
 Dante 487-

Gane, in scrierile sale In proza, ar fi putut nutri o indolala de

este el menit a infrunta prapastiele rostirel dantestT, acea a-
runcatura aprigd, concizd si inviforata a gindirel neastimpArate a
poetuluI Florentin. Insd d. Gane manueste cu mdestrie limba sa sr
stie, ca putinl, sa intrebuiuteze toate mijloacele ce I le poate da,
in cit versificarea romaneased adeseori nu ramine in u rma anal - .

timeI originalulul, si mi-a fost cu deosebire interesaut a vedea,.

cum a shut cultul si gingasul traducator, s. imblinzeasca rosti-
rile de un realizm une-orl lipsit de orl-ce sfieald, asa ca citirea
nerruritorulul cint sa nu prea lovIasca in simtul literar mai
subtire si mai gidilos al publiculul timpulul nostru.
Precum un general dibacid adund toate puterile sale spre
a preintimpina, in clipa ceruta, un dusman infricosat, tot
astfelid si traduedtorul nostru istet recurge la toate ruvintele
rominestf, fard a cata la obirsia for incepatornicii, asa ca, in glo-
sarul sad, gasim toate elementele etnice ce sad conLopit, spre
a constitui rostirea romaneasea de azl 4).
Doninul Gane are dreptate ; modul sad de a proceda este
bine inlemelat, si cu draga inima ma folosesc de prilejul ce mi-I
da spre a rosti, la rindul med, parerea mea asupra Intrebdret
limbel, prise la ordinea zilel de Arhiva" noastra, prin distinsul no-
stru concetAtean, d-1 Xenopol, cind a reluat Yards'', in vinjoasa
sa mina, direvtia el.
Limba e un organizmu nascut, crescut si inflorit prin evo-
lutia seculara ; or-ce cuvint, traga-se el din or-ce obArsie, ce
a capatat dreptul de cetatenie intr-insa, fiind adoptat de ea, tre-
bueste pastrat si intrebuintat ca unul ce face parte, prin insdsl
fapta adoptdrei sale, din comoara linbistica inostenita. Invi-
derat ed. o limbs nu urmeaza a fi privita ca un ce stata-
tor ; tot ce nu se tniscit eo ipso lincezeste. Ea e, si trebue sd.
fie in necontenita miscare, spre desvoltarea sa neincetata, avind
a ulna propasirel neamulul, spre a procura mijloace noue de ros-
tire a nouelor cugetari si sinitirl ce se nase pe un nivel mai
inalt de culturd, si se ivesc odata cu atingerea acelul nivel.
Aceasta Insa nu se va putea lndeplini intr-un chip rational si priel-
nic inaintarei limbel, decit numal prin pastrarea tezaurulul mos-
tenit din trecut si prin prefacerea lid din launtrul sad, pentru a
preintimpina nouele conditiuni ale existentet sale etnice; nicf
odata insd prin afurisenia runcatd asupra unei WV a trecu-
luI sad, nici prin impunerea silita si deagata a unor cuvinte si
rostirl importate cu deridicata, sub cuvint, drag Doamne,
de a o nationaliza 5). *ovinismul e o insusire deapururea pri-
4) El 'Serie de o potriva: vaer, pravat, maduefi, aevea, pingarit, sfii-
eios, dalinS, zemislire, eetlueste, desbarnat, promoroaea, naframa, aburiat;
rataeanf, clantaneste, imbuibat, mreje, hatas, sala!flueste,' ragaz, ca si Pro-
niTa, daseal, noima, hal, abiz, precum si pe de alts parte neologizme ea : ges,
tun, deseurajat, voiaj, armurS, fantome, traficase, legiune, crt.
5) V. ob3ervatiile foarte nimerite ale d-luT Xenopol in Arhiva, Iulie,
August 1906 pp. 289-94.
488 Alexandru G. Mavrocordato

mejdioasa, insa mai cu deosebire fare nici un rost pe tarimnul

literar. Posed in biblioteca mea o carte intitulata : Dictionarul
Limber Romane, dupa insarcinarea data de Societatea Acade-
mica, elaborat ca project de A. T: Laurian si I. C. Massim.
In ea cuvintele sunt wise in asa mod, in tit, spre ale intelege,
trebueste neaparat sa se cunoasca limba latiph; multe din ele n-au
lost nici odata primite ca rominest; ; jar autoriT nu se injosesc
nicl odata, pans a pune in dictionarul tor, pe nicl unul, din acele
mar intrebuintate in limba noastra, data nu arata semne neta-
gaduite do vadita latinilate. 0 asemenea opera este o ocara
Malta Umbel sj o sfruntare din partea autorilor ! ET uita ca
.munca for literara nu poate, si n-are dreptul de a fi tie lege ferenda,
i numal de lege lata ; ca n-are alts menire, decit area de a o-
.glindi limba in fireasca ei evolutie, intr-o anumita epoca ; Tar
nici de cum area de a o silui dupa bunul for plat, substituind
oarbele for convingerl, geniulul etnie, singur menit de a fi crea-
torul limber 6).
i aice mi se impune o bagare de same la adresa traduca-
torulul nostru, a careia temeinicie, asa o cred, nu se poate ta-
gadui : De cite orl un cuvint ce se afla in textul dantesc se afla,
si ca forma si ea Inteles si la nor, inviderat ca acel cuvint se
impune traducatorulul, cu indepartarea orT caruT analog sail sine-
nim. ET bine! D. Gane se abate cu tot adinsul de la aceasta regula
. ; el cats din rasputerl a inlocui cuvintur identic, prin
altul. Exemplele urmatoare vor dovedi adevarul aratarei noastre.
Ritroviam l'orme nostre insieme ratto 7).
sa ne'ntoarcem pe drumul pe care am venit?
De ce nu textual :
Sa regasim not urina pe care am venit.
Noi passavam su per l'ombre the adona 8).
Pasiam peste, fantome, ce ploaea grea rasbate
De ce nu ?
Pasiam nor peste umbre ect?
6) Cit despre temeTnicia §i bona credinta a cutultintelor chiar la-
tine ale acelor autorl, tin singur exempla va fi de ajuns. Ca prin minune fi-
gureazit in acel dietionar cuvintele: mintuire. mintuitorui. inviderat neta-
tinesc; insa In pareutezi mutt invatakil autort suit' (compare mantutor al MT
Plant). Acest etivintinn e iatinese ; -poate,m1-am zis,-face parte din speeialul
glosar a marelul poet comic. Care n-a fort insa unnirea ce m-a cuprins
cind am constatat, ca mantutor este necunoscut chiar §i hi Plant, ea nu
se sluje§te de el Hid ()data, in nici una din scrierile sale! Se vede ca autoril,
voind sa se mlutue" de acest cuvint facIndu-1 be in dictionar, au isco-
dit ca mantutor ar exists in Plant, decT era drept ca : mintuire sa ramie
rominesc ! Astfelit lueran insarcinatil Academie ! Ab uno disee omnia.
7) VII. 102.
8) VI 34.
 Dante 489.

Lo Duca ed io per quel cammino ascoso 9).

Pe aceasta carare mistuita ne-am dus
Prin introducerea cuvintului mistuita, versul devine neritmat
cu desavirsire, si iambil s,chiopateaza rail; pe cind
Pe-acea carare ascunsil 'nainte tot ne-am dus
ar fi pastrat si cuvintul : ascoso in identicul sat rominesc Si
ritmul nevatamat.
lata un exemplu si mat caracteristic :
Latrando lui con gli occhi in gift raccolti '0).
ear el urlind 'Tiered .

Se tinea intru una cu tap 'ntoarsa 'n jos.

Aid ate doua on traducatorul se fereste, parca din adins, sa
intrebuin(eze cuvintele originalului, pastrate verbotenus in limba
sa, pe rind niel ldtrind in be de urlind, nici cu ochii intorsi 'in.
jos n-ar fi schimbat intru nimica tesatura versulul !
Alte on o pastrare textuala a originalultil se putea mantinea
cu usurinta, si ma-ntreb care ar fi pricimtabaterei de la el ?
Della cintola insu tutto it vedrai").
Din cap si pan' la inijloe ileum 11 po(i vedea
De ce nu ?
Ira sus de cinkatoare arum it poti vedea.
A ringer lui qual the fosse it maestro
Non so io dir ")
Dar nu stin tine iost-un stapin asa de mare
Ce insemneaza aice, stapin ? e vorba de mestesugire ! De-
ce nu acelas cuvint ?
Dan nu still tine fosta un meger asa mare ect.
E durera (la faina di Virgilin)
quanto it moto lontano
Si cit va trio lumea va fi Inca pastrat.
Parafraza e de prisos
Si cit va fi in4carea si el (rnarele nume) va fi pastrat.
Poi cominciO: Tu vuoi ch'i rinovelli")
Tu, ce ne vezi aicea vroesti sa re 'noese.
Intreb de ce area umplutura ? Asi Terta-o, de sar impune,
9) XXXIV 133.
10) XXXII. 105.
11) X. 33.
12) XXI. 85.
13) XXXIII. 4.
490 Alexandru G. Mavrocordato

yentru ritmu sail rims : Msa nu e trebuincToasa de fel : tradu-

cerea textuala se impunea, si e ma! frumoasa :
ApoT el incepu : to oral sa. re 'noesc ?
A se departa de cuvintele originaluluT, se arata une-ori
chiar ca foarte de primejdie : Dante numeste pe Oratiu : satiro
si pe Seneca : morale. D. Ganea traduce : Oratiu glumetul §i
-Seneca cel cinstit. Dar tine nu vede ca poetul a intales : 0-
ratiu satirical, cel ce. a scris Satirele cele alit de cunoscute.
In cit priveste pe Seneca, nu slit' zii> data asprul Florentin
ar fi desemnat, prin acel mull magulitor calificativ, pe invatatorul
Jul Nero, cam mladios in privinta morale! ; este insa inviderat
ca a vroit sa zica. : Seneca moralistul, care s a indeletnicit cu
filosofia morala.
Cea de capetenie datorie a unuT traducator este de a reda
intelesul origmalultiT, fara a-1 ciunti, nicT mai ales a-1 schimba.
D-1 Gane sl.a dat toata osteneala spre a indeplini aceasta dintaT.
eerinta si, ce e drept, senzul, cugetarea autorulul le regasim
mai pretutindenT in versiunea sa. Insa :
quandoque bonus dormitat Homerus.
Nioi o regula fara exceptiunl. ArareorT d-1 Gene a inteles
originalul intr-un mod gresit; dar cind o face, cred de datoria
mea de a arata greselile (acute. Aceasta datorie mi se impune,
prin speranta ce o nutrese, ca incercarea sa literara, tail de me-
ritorie, se va bucura de favoarea puhliculuf nostru cititor, si ea
vor urma editil noue ale eminentel lucrari indeplinite de d-nul
Gane si in care editie as dont ca acete greseiT sa dispara, cera
ce s-ar pu'ea cu usurinta.
Si che it pie fermo sempre era it pin basso ").
In mersu-mi pe piciorul din urma sprijinit.
In nota ni se spune : In acest vers Dante explica meca-
mica mersului. Insa nu e citus de putin vorba despre acea me-
canica fireasca cind amindoua picioarele sa nnisca pe acelas ni-
vel, ci din potriva, poetul vra sa ne arate suitul, cacT numal a-
tune! piciorul eel statator, eel ce ne sprijina, se afla mai jos :
pin basso, celalt pasind tot spre deal.' Insli "ideia suitulul nu se
.afla in versiunea traducatorului.
Ella e Semiramis, di cui si legge 15)
Che succedette a Nino, e fu sua sposa;
Tenne la terra, the Soldan corregge
Semiramis, ea este a lul Ninus sotie ;
Urtnasa-a fost, se zice, pe-a IuT in-11)1110e;
Sudanul azi cuprinde parnintul ce dompea
14) I. 30.
15) V. 58-60.
 Dante 491

Cum ! prin o trasatura de sonde)*, am sari( din fUndul A-

ziel, din Assyro-Babilonia unde au inflorit gradinele incintatoare
ale legendarel regine, Ia Sudanul african ; de la batrinul Eufrat,
la Nilul superior ! Cine nu vede ea Soldan Insemneaza Sultanul
care domnia pe vremea poetului peste Azia din launtru. As fi
putut atribui gresala until lapsus salami sau greseleT de tipar,
insa traducatorul nostru are o vadita slabiciune pentru Sudanul
sail: el revine Ia el intr-un alt Joe.
Che ciascun suo nemico era Christiano,
E nessuno era stato a vincer Acri
Ne mercatore in terra di Soldano ").
D-1 Gane la cuvintul Acri ne spune in nota 13 : nu se a-
nise cu Saracenil care asediati Acra ; si intr-adevar e vorba de
cucerirea Acrel prin Saladin la 1187, care avu un rasunet atit
de mare in Apusul Europe)* ; prin urmare ne aflam In Siria,
la picloarele muntelul Carmel ; maT e oare nevoe sa repetam
ca Soldano insemneaza Sultanut ? Totusi, cu toata nota sa de
mal sus, traducatorul sare Tarasi la Nil :
Crestin era poporul si doar nu incercase
Acra s-o eucereasea si Di' nu traticase
In Sudan (sic !) spre folosul dusinanestelor gloate
Quell 'e l' anima antica
Di Mirra scelerata the divenne 17)
Al padre, fuor del dritto amore, arnica.
Poelul spune clar ea Mirra deveni amanta parintelul el
fuor adera in afara, in polriva amorulul Iertat. Sa auzim tra-
ducerea :
Asta -i umbra Mirrhel afurisite :
Pe linger dragostele ei cele legluite
Dinsa pacatuit-a cu insusl at el tats.
Nenorocita fecloara care a dat materia versurilor celebre
ale lul Ovid in Metamorfozel, si a careia tragica soarta a fost
tocma!, ea n-a voit sa lee pe aid! unul de barbat, Tubind la ne-
bunie pa tatal el Cinira, si uneltind chiar sinuciderea el, devine
sub pana generoasa a d-lul Gane, un fel de femme galante, avind
mat multe aventurl legluite; pe linga ele insa si pe aceasta din.
urma, in care si-a compromis soarta !
....e qui mi scusi
La novita, se nor in penna aborra 18)

16) XXVII. 88.

17) XXX. 37.
18) XXV. 144.
492 Alexandru G. Mavrocordato

Cala ce insemneaza : minun5tia ce o descriti slujascaml

de scuza, data ratAceste (aborra = aberra) pana mea putin
(for adverb =uu poco). Sa vedem traducerea :
....m-a scuza noutatea
Minunel, daca pana-ml prea multe ilori nu are
Nenorocitul fior (en 1-a luat evident drept fiori---florl) a im-
pins pe d-1 Gane la un stil inflorit" ce n-are aid un rost 19).
Io vidi Electra con molti compagni,
Vazutarn pe Electra cu neamu-i numeros
De unde ea si cu tot neamul sate cum se cinta la bise-
rica, pe chid poetul spune : insotita de multi ? Si aceasta idee
neamulul impinge pe traducator, citeva strofe mat jos, sa pome-
neasca si neamul lul Aristotele, uncle apol versiunea roma-
neasca pacalue§te cumplit :
Vidi it Maestro di color the sanno
Seder tra filosofica famiglia 20).
Ceia ce aice o exprima prin famiglia, mai sus 21) 1 -a numit
Ia bella scuola, cind intilni pe Omer :
....la bella scuola
Di quel signor del altissi'no canto
Che sovra gli altri corn' aquila vola.
Arnindoua rostirile insemneaza: en semenil sal, la unul
filosofil, Ia altul poetic, si drept dovada, Ia unul adaoga :
Quivi vidi e Socrate e Platone
Che innanzi agli altri pile presso gli stanno
lar Omer e intovar4it de OratIu, Ovidtu §:i Lucau. Sa admirain
cu ce conciziune maiastra ,Dante exprima cultul suveran al.
Veacului de Mijloc pentru Aristotele, numindu-I frunta intre
ace! ce stiu, precum in citeva cuvinte a definit pe Omer ca pe
acel stapin cintulul celui mal inalt care ca un vultur zboara.
pe deasupr celor-laltt! Sa vedem acorn traducerea acelor ver-
surl, frumoase mal ales prin conciziunea for :
Vazul pe cel mr.I mare cunosaitor de carte
Inconjurat de neamu-1, adinc cugetator.
Bietul Aristotel se infatilaza decl cetitorulul, prefacut in-
tr-un cstrasnic carturat» in inijlocul nepotilor si stranepotilor
hil de pe la Staghira, si cugetind aline, inviderat asupra balulut
in care a ajuns
19) IV. 121.
201 IV. 131.
21) IV 94-96.
 Dante 493

Non e senza cagion I'andare al cupo;

Vuolsi nell alto la dove Michele
Fe la vendetta del superbo strupo 22).
Sensul e : scoborirea noastra in fundulladulut nu e lipsita
de pricing: astfel fu hotarit in cer :
Nu fara stop aceasta prapastie scoboarci,
Asa e scris In ceriul in care-odinioara
Arhangbelul zdrobit-a trufasa legiune.
Frumoase versurl, minuuat ritmate ; insa in4elesul origina-
lului e de tot eluntit : cad nu inclinatiunea loculul spre fund,
ci duca Tor, a fost hoinrita in ceria.
E gig vcnia su per le torbid' onde
Un fracasso di' an suon pien di spavento
Per cui tremavan ambedue le sponde ").
Aceste versurl adevarat dantestf, pline de o apriga groaza
ajutate de o onomatopee infioratoare, ne descria un fenomen
curet fizic, o turbata miseare meteorologien. Traducatorul, nu
stiti pentru ee, o preface intr-o iospainintare morala :
Si laia ca pe unda eea neagra 'nainteaza
Un sunet a peire, inspirettor de groazn.
De care 'nfriccqate pareaa ambele termurt.
Cum si cut inspira groaza infricosatele termurt ! Tradu-
cerea credinctoasa si fara tigurl metaforiee nu era grea de gasit:
Si lata ca pe unda cea neagrg'nainteaza
Un sunet de peire plin de turbata groaza,
Nett cutretnurate pareaa ambele termurt.
Quando la brina in sulla terra assempra
L'imagine di sua sorella bianca 24).
Cind promoroaca se asamalueste pe pamint cu alba sa
son, scrie poetul. Cine nu vede en acea sora nu poate fi alta
de tit ornatul ?
Atunci (And promoroaca aslerne'n dimineata
Ye pamint o neramn a caret alba. fata
Pentr-in moment samdnd cu. alba sora, luna
Si in nota traducatorul ne invata Ca luna e sora soarelul.
lamb cum ar samana promoroaca pentru un moment (a-
ceasta e o umplutura foarte nenorocita) cu sora sa alba Tun a ;
si ce rost are de a se pomeni despre fraternitatea soarelut care
apare in nota pe neasteptate !
22) VIL-10-12,
23) IX. 64.
21) XXIV,. 4. 5.
2
494 A]exandru G. Mavrocordato

....Qui non ha luogo it santo volto 25),

E vorba de un osindit eare se trage de la Luca . si d-1
Gane ne indrepteaza foarte bine, ca prin aceste cuvinte se inte-
lege stintul obraz al luT Hristos de pe imaginea catedralel din
acel tirg (nota 3). Dar atuncT de ce traduce care ?
Aid nu e sfinta Volto, de ea nu esti pazit.
Volto pe italieneste e masculin, o sfinta cu aceasta po-
rec1a nu exists ; as fi putut crede la o gresala de tipar : insa
cu vintul ea ce urmeaza exclude acea presupunere.
La destra mi parea tra bianca e gialla,
La sinistra a veder era tal, quali
Vengon di la onde'l Nilo s'avvalla ")
Evident poetul vra sa. zica Ca fata sting a lul Lucifer
(despre el e vorba) era ca acea a locuitorilor ce yin de unde
se sprevale Nilul, adica a Etiopilor ce sint negri la flip :
D-1 Gane traduce :
Apol fata din dreapta era alba-galbie;
Stinga de l'a Nilulu ferbinte obi, sie
Isi luase, se vede, un ton mai mohorit.
Etiopii disparind cu desavirsire din versiunea romaneasea
nu se vede" de fell(' cum obirsia Nilului az pricinui culoarea
neagra !

Observatiunile de mai sus vor ti indestulatoare spre a a-

rata ca nu intotdeauna traducerea a redat intelesul originalulul,
si tot odatA, ca cu usurinta s-ar putea indrepta acele gresell
prin o mica prelucrare a versurilor de care e vorba.
As fi dorit sa ma pot margini la cele expuse mai sus ;
insa n-am vorbit Inca de neajunsul capital al traducereT, atit
de batator la ()chi, incit ma intreb cu ulmire cum de 'a putut
un autor ce minueste limba cu atita maestrie, sa faptuiasca acea
gresala, de care de altmintrelea s'ar fi putut feri cu o potrivita
luare aminte ; vorbesc de defectuasa ritmare, ba chiar lipsa de
metru a mutt numeroaselor versuri, mai ales in cinturile de
la mijloc inainte. Si aid se impune enuntarea until mare prin-
cipig ce domneste in at.are materie.
Ce constitue un vers P masura, metrul, ritmul si rima. In
cit priveste masura, poezia moderns nu poseda simtul atit de
desvoltat al prozodiel poeziel antice (lungile si scurtele) care erati
principalul element al poetilor clasicl. Cit despre rims, necu-
noscuta poetilor antic!, si care apare, cind acel shut prozodic
25) XXI. 48.
26) XXXIV 43.
 Dante 495

dispare sah se slabeste, mai toate literaturile-moderne n -au

neaparatd nevoe de ea, awl de cea francezd, care dispune
de limba cea mai nepoetica din toate. Poezia rot-nal-teased in
deosebi se poate sluji cu mull succes de versuri albe. Ramine
metrul si prin urmare ritmul ca insusirea esentiald a unui vers
cored, si acel ritmu trebueste plstrat nestramutat cu sfintenie,
dup. ce poetul s-a ales metrul ce -T convine. D t Gane s-a hotarit
pentru metrul iambic trei iambi cu silaba slaba urmati de
alts trei cu silaba rimed. Cd d-1 Gane she sa scrie versurr co-
recte si frutnoase, aceasta a dovedit-o prin inceputnl Cintului III:
Prin mine se ajunge la jalnica cetate,
Prin mine se ajuuge la chinuri necurmate,
Prin mine se ajunge la osindita ginta etc.
care a fost imboldul intregei traducer!, precutn ne-o povesteste
d-I Gane, in precuvintare intrun mod foarte placut, si care, fru-
moase de tot, sint din intreaga opera dintre cele mai reusite.
Cine insd ar putea gasi ca se intilneste acelas tnetru shit ar
fi in stare:sd descopere un ritm oare-care, in versurile urmatoare?
Cad pentru a desetie fundul universului
Nu e o juedrie si nici limba pruncului
Pentru ca discordie in lume al semanat....
....E o contrazicere ce -apare vederat
Minia sah patima alts sa nu to apace
lmi singers inima 'nainte de-a vorbi...
....Apo! el tiriloarel it intoarse spatele
Zicind umbrel a trela en vreh. ca pe labele....
....Cu labele de mijloc i-a incins pintecele
Cu cele dinainte it a cetluit minele....
....Frederic al duilea se zbate cclo -n toe.
As puLea inmulti citatiunile dupa plat, cdci in Infernut
romanesc tonul firesc at cuvintulul si accentul metric se impon-
cisazd intr-un chip statornic. Si ce usor, in cele mai multe ca-
zuri, s-ar fi putut inlatura acea desbinare ; prin o mica rastur-
nare, prin un cuvint ce se impune de la sine. Unele exemple
vor ajunge :
Turnului cel de spaltnii, sin intelegindu-mi soarta
A tuenului de spaima etc.
Dacd nu pot! tats sa -mi dal un ajutor
Dacit nu potl, o tats etc.
0 Toscane in care pe cind in viatd esti
In cetatea de flaeari pots sa cdlatoresti.
0, to Toscane care pe cind in vials esti
In urbea inflacarattl poti sd. caldtoresti
496 Alexandra G. Mavrocordato

Chipul for nu poate vie'n eunostinta

Cad chipul for nu poate vie'n cunostinta
Poarta viitorulul inchisa. ne va fi
A vecInicieI poarta inchisa ne va fi
Steagurile Regelui spre not inainteaza
Spre no[ regeste steagurl mereil inainteaza
Si daca frumbs fost-a pe cit acum e slut
Contra creatorulut de vreme ce a vrut
sa lupte, dinsul fi -va izvorul de durere.
Si de irumos' el fost-a pre cit arum e slut,
De vreme ce sa lupte cu Dumnezeti a vrut
Cu drept cuvint el este supus la grea durere
Nedreptatea atrage a cerulul mindrie
Nedreptatire atrage a cerului minie
A Italie termul pe care le stropeste
lhlicele terinurl pe care le stropeste
Violenta se face contra lui Dumnezed
Se face violenta etc.
Dar ins6, daca en asa miel rnodificarl, versurile defectu-
oase se pot preface in col ecte si bine titillate, de unde a pro-
venit o atit de regretabila neingrijire ? D-1 Gane ne-a deslusit el
insusi aceasta gicitoare, zicindu-ne en oare-care fala, in precu-
vintare, ca cele 27 de cinturi din urnia le-a tradus in 534 luni
Traducatorul a plerdut rabdarea, lucrarea a fost pripita, si pri-
pirea e ma[ ales primejdioasa in lucrarf de asa fel. Incintatorul
Oratiii de mult a dat poetilor sfalul :
Carmen reprehendite, quod non
Malta dies et multa litora ocercuit atque
Pi-aefectum decies non castigavit ad unguem a).
Aid se irnpune nurnal de cit o revizuit e amanuntita a vet-
surilor, cu priJejul unel :lout editii ce doriui sa ne-o dee autort...1
traducerel. In ea, spre inlesnirea citatiilor ar fi bine sa se no-
teze in margine numarnl versurilor, sate din 3 in 3 sad din 5.
in 5, precum se obieinueste si in editiile poetilor clasicl si in
insusi ale lui Dante. ce le-am avuL vr-odata in mina.
Orl cum ar fi, incepulul e fault : avem o traducere in vel
surf a Infertiulur. cita inseumatale criticil de sama atribuese
27) Episl. ad Pisones (de arte poE Ilea) 292-4. Arelea§T bAg5ri de
sung asupra neajunsurilor titmice ale cinturilor de la VIII Inainte au fost
facutit de d. Xenopol 1. c.
 Dante 497

pentru desvollarea literara a Orel tor, traducerilor bine intocmite

ale unul mare geniti poetic, aceasta o putem vedea din parerile
de rail ce le rosteste Sainte-Beuve, ca Rabelais sati Amyot (malt
cunoscutul tradurator at luT Plutarh), nu s-aft inrercat a tra-
duce pe Omer ; un asemenea monument, zice eminentul critic
literar, ar fi fast pentru imaginatia poporana cle o puterni
pilda, de un sprijin neincetat, si indreptarea gustuluT in cursul
a
eelor doua veacull urmatoare s-ar fi putut indruma prin el 28).
Si daca aceasta se poate pretinde despre Frantia care poseda o
desvoltare alit de tuna si de bogatti, ce sa mai zicem despre
no!, uncle vedem Cu ochii ca numaT producerea contimpurana
franceza domneste ca singurul factor de inriurire in cultura
noastra literara ? Am vazut oamenT cult1 de la noT care n-aveall
nici o idee de insemnata munca de analiza istorica, exegetica,
estetica ce s-a desfasurat si tot continua imprejurul acelor u-
riasT ce poarta mne.: Dante, Shakespeare, Gothe. Si acele
cercelari amanuntite, acele scrieri invatate, acele studit adinct,
adeseori esite din pang unor barbati el 1110 celebri, nu se
marginesc la nearnul ce se faleste a numi pe acel marl intre
marii sal copil, ci cu cereetarea for se indeletniceste intreaga
Europa ; cad asemenea aratarl de mina intala :
Rzra avis in terris nigroque _simillima cygno,
inceteaza de a fi eruil unel literaturT nationale, ci apartin in-
tregei republici a literilor. Iar la nei precum scrie cu drept cu-
vint d-1 Xenopol: 21 se raspindi in curind prejudecata ea numai
cel ce stie frantuzeste este om cult ; ea a vorbi limba franceza
cit mai desavirsit si cu accenlul parizian aleatueste idealul
inaltei culturi ". Este insa- trist de a intilni la inVatatii unul
neam ce nazueste a pasi spre un luminos viitor literar, o cu-
nostinta mai intinsii. a Jul Baudelaire de cit a Jul Dante, a luT
Richepin ca a Jul Shakespeare, a In! Verlaine ca a Jul Gine !I
Incercarl spinoase ca acea savirsita de d-I N. Gane, intrunesc,
deosebit de propriul si necontestatul )or merit, si o insusire
pretioasa, acea de a contribui, prin atot put ernica influents a unel
opere nemuritoare, la lecuirea unel star! anevoloase si anor-
male ce ameninta a elunti cultura noastra literarA. Si din acest
punct de vedere dorim ca inimoasa incercare a d-iuT N. Gane
sa alba multi vrednicl imitator!; far critica nostra sa nu fie luata
de harnicul traducalor in nume de rati, ci ca un indemn spre a
face mai bine.
5k. 6. Yfavrocordaf

28) Etude sm. Virgile. p. 322.

29) Limba romaneasen, Arhiva". Iulie si August 1906 p. 291.
 Un afi; teatral din anul 1820.

ercetind in Biblioteca si Arhivele Acade-

cniei Romane diferite acte si documente,
relative la istoria teatrulul romanesc, dupa
ce incepusem insa a publica scrierea inti-
tulata: lnceputul Teatrului in Moldova, irr
aceasta revista No 2 din Fevruarie 1905,
si cele urmatoare. am avut prilejul de a gasi intr-un
pachet intitulat Fob retzlete, Teatru", un afis vechttl
teatral, tiparit In limba rusasca .si cu traducerea in
parte mal jos, In- limba romaneasea cu litere kirilice,
nearatindu-se insd locul undo s-a tiparit.
Acest afis poarta data de 26 Septemvrie 1820, si anunta
ea o trupa rusasca sub directia d-lul Ghenzel, cinste va ave
Intl:ant data a pristavlisi comedia in cinci desp'alliri sub nu-
mete : .coala muereasca sau lntimplarile nopiii. Aeeasta plesit
dupa cum se vede din continutul afisului nu este alta de cit.
comedia In cincl acte l'Ecoie des femmes de Moliere, tradusd si
localizata In limba rusasca de Boguslayski.
Dam pe pag. urmatoare si afisul despre care este vorba ;
are 19 cent. latime §i 3t cent. lungime.
Ca piesa a fost localizata se vede din acest afi§ ; si ca
persoanelor din comedia lui Moliere, li s-ad schimbat numele for
frantuzesti, dinduli-se alte nume rusesti, probabil pentru ca piesa
sa poata fi mai bine inteleasa de publicul rusesc inaintea ca-
ruia se reprezeuta de obieeta. Un alt argument ca piesa a fost
localizata si nu numal tradusa, mai este ea in piesa lu! Moliere
actiunea se petrece in Paris, pe cind in afisul acesta se vede.
ea se petrece In Varsovia si ea la principalul titlu de 6coala-
muereasca, s a adaos un sub titlu de : lntimplarile noptii.
In afis se arata ca reprezentatia in ehestiune urma sa alba
loc in casa mut G. Krupenski. Cercetind printre batrinif din o-
rasul nostru, precum si in familia Krupenski ce se afla tot In
Iasi, in special intrebind pe d-1 avocat Gheorghe Krupenski, mi
s-a spus ca, In traditiunea families D-sale sta, ca pe la Ince-
putul secolului trecut a lost intr-adevdr In Ia§1 o trupa de actor!
 Un afis .teatraf din anul 1820 499

Le0 si Rust si a dat piste reprezt ntaliuni teatrale in easa boe-

ru1u Gr gore Krupenski ; probabil ea aces! ea Stit dal, in casa
rr%.P.P...11.11.1%Pa*A"AP.P..P.P..Pe

Cb 3BOAEHIA HALIAAbCTBA.
Cero :82o roaa Cearna6pa 26-ro awe Bb Rocapecenie.
KOMEIAllI21 AKTEPOBTD
floes A xpermlom r. reosm, 6yemb embrn Recm, npAcenaHro mectn kewycopo
K0MEA I ICI eb CPpogyocoaro r. Moiepe, r. borycmusca neyese,emoyx,
b 5-m Abbc..iaxb.
MAI n222amienb.

i
IIIKOAA )1C.E111414Hb
11 2,
Z

i1-10qHME PPVIKAIOtlEIII A. 4
4e-
1 lAbAcrn, flowin Junii.

( 4 pljeAlahal poj. m23samieMb Boraystaro Cmapocnie

.
- r. ren-
renoeab.
r
- .. l'a
1AP ..0 C':o* ogr:N L19:3CAn"6;:rn"b4"A4:ae el .II- I' rew.
Crnap)iilabooms norabup,xb r. ilonosupcxift
nopym4.1.2. - - - I' A 0.0..:k
Cimior002e2i10 cyie .!ro r repo,c.a .
cpeAmoCa Cymamrta A oycw 4a 0.41.111.2C22
j cm°P° th" r Pa/33.0:0821(1P.
r. tetebneftenex.
ga.PZeb"gb I
e4.1biicmaie apumexoaamb ab Eaptnaa.

r.,
KeXIMMIONNternginantOnliWar-grMSTA
cy' 1;ormakix i:rnypit.nope, cyrrirb ,dopermin A. reaaeAk 4:114cme as aae
ii.rnaantAarnb a npacmaaatica Komeaia p 4:1149ii Amcnbpipipil
Cyom wymalas.
ce;

ce?

t.r.,
IIIKOAAA MyEPSCKb
C2y
-i
di.

..,
r...,
4TblvillAbP1/11E. H0111114,
,
r, 1.1E141A PrIECT%
Cet EMAtM3 ab KpeCan 5-ma Jeoub.
--; Fib Hapmepb 2. Aeae 3o napb.
,
Ce!PI

r,
9, 1.Thcrao Tcampa rob Aorith 1. EpyneacKaro.
r Fri -1st no scono,, 'Tema roayIro POMMO eb Aomb r: lipynemcaaro Max Mq
r, sb ISaccb n1.n ab x0Ab-
r?,
ilaqaacs sla 7-mb gaccah. 1
r
(.....-evuNAIN.Nrose:Ns\ssks,Asuue.swaskraswaNs\ANINNANNNANAraNnroms*.mrksuanrar.s:NA.,4

cea fort in apropiere7de vethea:Primarie a orasulul nostru, de-

venita in urma pi oprietatea boerului Talpan (supranumit asa,
500 Teodor T. Burada
de la mosia Ta 1pa, din judetul Neamt), si care era un cobori-
tor in linie femeasca a familiel Krupenski, casa care mat
tirziri pe la 1832 a fost transfimata in Teatru de Varietati,
de catra actorit franceji Baptiste si Joseph Fourreau.
Ar fi cu putinta asemenea cit acele reprezentatiuni sa fi
fost date in casa in care se afla scum Prefectura de Politic a
Ia.uluT, case can ail apartinut altel spite a familiel jKrupenski,
supranumita Feredeanu, de la mosia Feredefeni, din judetul Bo-
tosani.
Din tele ce am vitzut, conchidem ca reprezentatia anun-
tala prin acest afis trebue sit se fi dat in laqi. Not slim cit in
ifeite iirnprrri, chiar inainte de deschiderea Teatrulut francez
din 1832, despre care am vorbit, Iasul era cercetat de trupe de
Mori stritini, earl veniat aid sit deie reprezentatiuni teatrale,
jucind chiar piese din repertorul clasic francez, si probabil ale
altos' autori strain! de samit.
Ca sala in care s-a jucat acea reprezentatie nu era pre
gatita ca salt de teatru, ci numai improvizata, este dovada en
in afis se vede cit sint numal doua telurt de locuri adecei: fo-
toliuri, a 5 lei, si partere a 2 lei 30 paralebani ce avean curs
pe atuncl la no! in tart fart a se pomeni ceva despre loje,
galerii, etc.
Acestea toate dovedesc ca vechea capitala a Moldovel era
Ain timp in Limp cercetata de feliurite trupe teatrale straine.
upa cum am mai aratat, earl veneati sit desftteze pe boeril
nostri, earl Inca din timpurile cele mat vechi nu craw cu totul
lipsitt de cunostintele si plitcerile ce le procurit arta dramatics;
societittilor culte.

Ceodor t. Burada
 V. Alecsandri
(Urmare)
Teatrul.Se stie di la 1840, un an dupa intoarcerea lul
Alecsandri din straivatate, impreuna cu Kogalniceanti si en
Negruzzi el fu insareinat, sa lea conducerea teatrulul din Iasi. A-
cest asezamint pink arum mai mutt vegetase dela intemeerea
lui, trupele straine dadeat singurele reprezentatii nuinal eite-o-
data pe saptamina era si cite o bucata rotnaneasca, eels mai
do multe on tradusa din alto limb! : franceza ori germana, ca
val de ea, intr-o limbs pocita si reprezentata si mai caraghioz.
Acelas1 actor! jucati si pe eroii tragic! ca si pe eel comici; a-
celasi rostire, acelas ton, aceleasi schime le aveaa si contii si
ducit, ca si servitoril. Lipsa desavirsita de actor! de sama, si de
bucati de valoare. In urma acestora se vede (Ala munea, vita
sitinta a trebuit sa-si dea noul comitet, pentru ea sa poata face
din teatru un asezamint cultural, o scoala a lumei. Si ca sa ne
dam si mai bine sama de chiput in care a lucrat noul comitet,
e deajuns sa ne amintim ea la sfirsitul primului an s-ail repre-
zentat citeva bucati cu multa izbinda si intr-un chip cu totul
deosebit de cum se Meuse ping atunci.
De pela 1841 Alecsandri sa pune pe lucre in aceasta di-
rectie.
De la incoput trebue sa constatam, in cariera teatrala a
a lui .Alecsandri, o evolutie. Altfel este Teatrul sala dupa 1870 si
altfel eel dinnainte de aceasta data.
Teatrul de mai innainte de 1870 esle un teatru de tezit.
Autorul nu face arta inalta, nu are pretentii la opere de va-
loare literara. El urmareste co sa ne dea icoana societatil in
care trala. Subtectele pleselor sale sint de actualitate; de acela
si interesul pentru aceste piece va merge tot scazind cu cit ne
von) departs de acea epoca. De altfel o soarta identica asteapta
pe toate scrierile ce se ocupa de imprejurari zilnice, si cele mai
grabnic trecatoare sint cele ce reprezinta mai mutt inclinarea
si gustul de cit vitiile si greselile one! epoci.
Teatrul Jul Alecsandri a lost un iteatru cu adevarat nati-
onal si eel dints!. Incercarile lui Asaki si ale altora au fort
502 D. N. Petrovan
mai fara inriurire. Scopurile tirmarite de Negru-,zi si Alecsandri
in teatrul for dintre 1840 1850 au fost realizate in cea mai
mare parte.
Lumea pe -care ne-o da Alecsandri, e foarte variata, luata
din toate straturile societatii, si cu toate apucaturile caracteristice
epocii amintite.
Nu se stie bine care e cea dintal piesa teatrala compusa
de Alecsandri. Se crede ping acuma ca e Iorgu, de la Sadagura
cu data de 1844. Se mai pomeneste insa si de vr-o alte 3
piese : Spatarul Hatmatuki (comedie in versuri), F armazonul
din Hirtaa si Cinovnicul 5i modista dar care cu siguranta vor
fi lost numal niste pre,lucrAri, localizari. de oare-ce insus Ale-
csandri nu pomeneste nicgiri de acestea, Wind sa Ii se
piarda urma.
Ralnine dar ea cea dintal lucrare teatrala a NI Alecsandri
Iorgu dela Sadagura" o comedic de moravuri. care a avut de
la inceput un foarte mare rasunet si a pricinuit must singe lad
boerilor si cocoanelor preumblate prin strainatate si care inCorcin-
du-se in tarn o dispreturati si o criticaii.
In a doua comedie a sa Ia01 in carnaval" ricliculizaza
pe cei care aveati interes sa nu se formeze o opinie publca
menita de a osindi faptele for si care se dadeafi drept eel
mai mai marl patriots.
Aceasta comedie avu tarass o foarte mare izbinda, cad, du-
p.' cum ne spuue Alecsandri insusi, «se tinuse chiar slat tainic
la Curte, spre a se lua masuri contra tendintei revoiutionare a
tinerimei si spre a se infrina autorul. Se pomeni cilia): de ma-
nasiire, se propuse inchiderea Teatrului National, se dote po-
runci aspre censure!"
Aceste piese ale lui Alecsandri aft fost jucate de trupa
lui Caragiale. Acesta insa lu nevoit sa piece cu trupa sa in Bucu-
resti, unde deschise in sala Slatineanu un «Teatru de diletanti»
in tovarasie cu altif, printre care citam numele lui C. Mihaileanu,
Ralita Stoenescu etc.
Dupa plecarea lui Caragiali din Iasi, directiunea trupel ro-
mane fu luatg, pentru citva timp de catre B. Luzzato, La 1846
Decembrie 22 Teatrul nog de pe strada Copoului fu gala si de
astgdata Milk lug directiunea pe care a pftstrato, cu midi in-
treruperi pana la 1852.
Cind se vorbeste de teatrul lui Alecsandri, nu se poate
trece mai departe fara ca sa se spuna citeva cuvinte si despre
figura asa de cunoscuta si bine apretuita de catre publicul ro-
min, a lui M. Millo, care a fo3t nu numal actor dar si autor de
bucati dramatice. Nascut la 1813, in tinereta sa a lost cap de
biroil la un minister, in care dregatorie n-a stat mull, cgcl a
plecat iii strainatate sa se incerce pe alta cale, si anume pe cea
dramatics. Desi fara voia si consimtimintul parintilor sal care
socoteag jocul pe sleng ca ceva bun numai pentru oameni de
 V. Alecsandri 503-

nimie, Lotus Mil lo studiaza aceasta frumoasa si plinli de farmec

indeletnicire. Dupu ce sazu citeva ant in strainatate, se intoarse
in tart la 1841, clod tut directia teatrulut din Iasi, cum am.
spus mai sus.
De la 1850 devine talcuitorul operelor lui Alecsandri. E eel
mai desavirsit actor at cornediel rornine, creind aces serie me-
morabila de tipuri, care erail rupte din carnea si sufletuli
societat.ii de atuncl.
«Cite ceasuri placute nu ail petrecut adtniratorii acestuf
mare talent», zice d. 011anescu, «privindn-1 cu ce vioiciune de
miseari si de spirit infatisa personagiul rolulul; cu cita. putere
de observatie patrundea firea si insusirile lui ; ce varietate de
intonart ; ce jocurl de fizionome potrivite cu imprejurarile
actiunil ; city e mectitucline in imbracaminte si ce respect de.
anianuntimt 'Astra peatra unghiulara a artei,cum tot ce facea
era in armonie cu intregul si nimic din greselile ori slabiciu-
nile tovarasilor sat nu-1 distragea, niel it scotea din gind intru
nimie, din potriva adesea it erati de bun fobs pentru intetirea
insast a joculut sau b>1)
Pentru un astfel de artist, fauri Alecsandri aeele figuri con -
timporane ce prin citeva trasaluri sehita actualitatile cornice
nascute diritr -o imprejurare oareeare.Lucrarea lui Alecsandri
nu este dintre acelea care sa saute a rascoli piny in cele mat
marl adineirni ale sufletulut, pentru a studia pasiunile si sfisie-
rile lor, ci din contra el a fost mat mull. un observator al lu-
crurilor si, indata ce gasia subiectul, se multumia de a intre-
vedea frumusetele ascunse in el, efectele ce ar putea produce
si de a le pregati cit mat bine pentru punerea in scent.
Teatrul a lost pentru dinsul un mijloc. cum cele mat de
multe ors a fost si poezia. El voia sa-si lumineze neamul, sa-1
aduca intr-o stare intelectuala mai inaltii de cit acela in care-I
gasise si sa-1 fereasru de abaterile liberate. Ca toata activitatea
batrinilor, teatrul tut Alecsandri este patriotic sail nationalist
in senzul eel mai bun al cuvintulut, de un:nationalisin nu sovinist,
ci mat mull impresionabil. Teatrul sail a fosL ina%intat o ffoala". pe
urma o arrnia. Daca Alecsandri n-a fost de un dramatizmu de-
savirsit, a fost nsa foarte bogat in teatrul sgti ; cad numarul
bucatilor sale se inmulteste mat ales de atunci, de sand incep
a juea Millo, dupa cum insust zice: Teatrul National prospe-
reaza sub directiunea lut Millo, intriud pe o cafe adevarat ro-
mineasca. I-am incredintat mat multe piese, in care artistul nos-
tru favorit a crelat tipurl neuitate si care nil obtinut mare suc-
ces, precum : Kirita la Iasi", Kirita in Provincie ", Herscu
Boccegiu ", Mama Anghelusa", Dot morti vii" etc. Este
o adevarata placere de a lucra arum pentru teatru, cadl
trupa se imbunatateste pe fiecare zi ; gustul publicului se

1) D. 0116neseu, op. citat.

504 D. N. Petrovanu
formeaza, si intr-un euvilit arta dramatics romina tinde la 0
desavirsire netagaduita). (V, Alecsandri, opere complecte.
Teatru Vol. I. Prefata, p. XX).
Se intimpla Insa ca dui:ill 1852, teatrul din last sa scads
foarte mutt in insernnatatea si sa inceapa a lancezi, din cauza ca
Millo se duce la Bucuresti. Aidin Bueurestlse auzi acum
pentru intata oara glasul vesel si simpatic at hit Alecsandri si
care avu un !carte mare rasunel In publicul Bucurestean. Poetul
nostru ist imparte aelivitatea insa intre teatrele din Blicurestl
si Iasi.
In 1859 Directinnea teatrulut din 13urtiresll fu luata de
catre C. A. Rosetti, care voia sa intipariasea o noun directie
seenil, prin introducerea dramelor si comedielor clasiee fran-
ceze si germane ; dar nu avu parte multa vreme de directiunea
teatrulut national, cad guvernul b trecu, numai dupa 8 repre-
zentatiunl, iaras Jul Mill°. De acum innainte Alecsandri si Ne-
gruzzi vor (la tot concursul for acestuia (Jul Millo), fie prin sfa-
turile tor, fie mat ales prin bucati placute. Acum juca Millo pe
(Moise Ovreiub din Lipitorile satelor", acea figura asa de ca-
racteristica si de lipitoare nesatioasa pentru satenil moldoveni.
Intre 1860 si 1870, 1874 Alecsandri dadu la iveata o mul-
time de voilevituri, cantonete ea: Arvinte .Si Pepelea, Florin si
Florica, Drumul de fer, Barbu Leadaru, comedia de moravurt.
Boerii si ciocoii jucate, in cea mat mare parte in teatrul din
last, fiiridca de astadata se intimplase o mare neintalegere in
sinul personalului teatral din Bucuresti. Tocmat mat tirziti,
dupa ce teatrul din Bucuresti trecuse cu totul pe seama guver-
nulta. reprezentat printr-un comitet, se reluara piesele lui Alec-
sandii cu acelas succes ca si mat inainte.
Dupa 1870 se reprezinta : Sgircaut risipilor si Rusaliile.
Tot cam pe acum apar si frumoasele comedit Concina, Gine-
rele lust Hagi Facto. 0 localizare a piesel Jul Emil Angier «Le
gendre de M-r Pokier» etc.
Din tot acest sir de vodevilurt, cantonete, coinedit etc.
sint citeva si, in special, Cucoana Chirita care a avut favoa-
rea publinlut foarte multi ant.
E firesc sa rue intrebam de unde vine placerea deosebita
a publicului pentru Cucoana Chirita in la0 si Cucoana Chwita
in provincie?
Ce se spune mat intat in aceste vodevilurt?
In intiiaCucoana Chirita in Iasi Alecsandri aduce pe
mama tut Gulita in capita/a, unde are nenorocirea de all' perde
fetele dupa dot sarlatant ; in a douaCucoana Chirita in pro -
vincievecbia cunostinta a publiculut, ajunsa ispravniceasa, tine
la dinsa pe o ruda a 0', al Wu' iubit, Leonas, izbuteste dupa
multa truda sa ajunsa ispravnic si sa-s1 lea de nevasta pe iu-
bila o intriga alta de cit aceea ca are insusirea
.de a fi foarte incurcata si Ara niet o legatura. Daca intriga
 V. Alecsandri 505.

acestel piese am avearo in vedere, apot n-ar avea mat nicl o in-
semnatate. Cu toate acmstea ele aft Post foarte gestate de publicul
iesan, mat putin de eel bucurestean. Pentru ce one ? Raspun-
sul 11 gasim in aceia ca in aceste piese asa rail cum sint con-
duse, tipul Chiritei se desface, intreg, adevarat si via. Chirita
din amindoua aceste vodevilurt e uceta§ ca si Gahqa din
ilorgit dela Sadagura) mat intregita Inca, e femeea cu preten-
til, femeea putata, care stie o frantuzeasea a el specials, e
femeea crescuta din acel timp si fiiiidea un as!fel de tip exista,
pe la 1850 in multe exetnplae la Moldova, de acela piesa a
avut on asa de mare succes.
In rezumat, comediile, cantonetele si vodevilurile Iul Alec-
sandi cu toate neajunsurile lo, au facut mart servicil neamulut
rorninesc, cad ail bicluit tendintele rele, care cu grew s-ar fl
point astfel intatura; a invatat o maltime de lueruti none pe un
public incult, pregatindu -1 pentru opere mat de valoare.
E adevarat camulte din piesele but Alecsandri, inca de pe la
1880 ajunsese numal ni§te documente, aceasta o vedea insusi poe-
tul, dar nu e mat pup adevarat ca multe din defectele ridiculizate
de dinsul la 1860 braise inca sipina astazi, de si sub alto forma. Ca
fond, teatrul lui Aiecsandri din epoca dinnainte de 1870 mat
poate fi continual; in parte teatrul tut Caragiali, in aceasta pri
vinta, nui de cit continuarea teatrulul tut Aleesandri.
* *
Dela inceputul studiulut asupra tealrulut lot V. Alecsandri,
am spus ca avem a tare cu o evoltqie. Ca allfel este tea trul
ssu inainte de 1870 si ;titlel eel dupa aceasta data. Am vazut
iv ce consla opera teatrala a tut .Alecsandri, in prim t epoca
sa trecem acutn la cea de a doua.
Cu totul allfel trebue judecata aceastA parte de clop 1870
din teatrul lui Alecsandri. De astadata no inia face comedic,
cantonete, vodeviluri, farse, etc. ci se inalta molt mat sus, face dra--
me sac] cum le intituleaza singer poetul piese de lealru. In a-
ceasla opera a sa a vrut sa faca monumenle literare, diamante
pentru cui.oana Jul de poet, cum spune loan Ghica, si nu bu--
cAti in pripa tacute pentru a ocuph. intro sears stunt-turtle tea
trulul din last.
De aceta sub indemnul amiculut sag, Principele Alex. Can-
tacuzino care it zicea : «E Limp ca ciocirli,r, ce s-a alintal sub-
soare cintind placerile primaverii, sa prinda In gene d3 vultur,
pentru ca sa-si cerce sborul in sferele Melte ale idealtilutx., Alec-
sandri a dat drumul gindirit sale in lumea locuita de umbrele
legendarily era si de ale! 1-a atras indata figura oiginala a
Jut Jacob Eraclic7e Despod (Basilic), care sa formeze impeuna
intregul unui poem dramatic sail al unet drame epice, cu tipu-
rile, dalinele, luptele, credintele si tendintele politice ale seeo-
lulu( XVI.
.506 D. Petrovanu
Intr-adevar o figura foarte bine aleasa ; un produs al uneI
stranii originalitatt, cu o viata foarte svinturata si plina de a-
venturl. Bucata aceast a fost reprezintata pentru intala oara Ia
30 Sept. 1879. Scrisa intr-o limba cugatoare si duioasa, imbra-
cata in niste versurl de o rara frumuseta, legenda cuiosului
-down Moldovean din v. XVI, a avut un foarte mare elect. Di-
4.ica se grabi de a recunoaste a o lucrare de mare valoare a-
.paruse pe scena romineasca, iar Academia il acorda premiul
eel mare Nasturel-Herascu. Cu toate acestea chiar atunel erau
unit care ziceati e cadmirabila7) ca forma, dar gresita ca fond
istoric.
in adevar poetul descriptiv din firea tut, e minunat cind
i

face o legenda sail, mat ales, un pastel ; se pierde insa in hao-

sul scenelor tine! drame. In Despod-Voda" se da Ia iveala
:foarte bine acest lucru.
Se ye& la Alecsandri, Ghiar din aceasta drama, ca ii lip-
-sea, in ce priveste actiunea dramatics, simtul istoric, if lipseati
cunostintele necesare pentru a ne arata trecutul asa cum a lost,
cu persoanele, apucaturile si tendintele for din veac. XVI. Are
tipurl destul de frumoase ca eCiubcir Vodci' in intala parte a
lueraret, acea figura de un comic in care se ride cu laeriml ; in
partea a doua insa, cind Despoil ajunge down, figura bufonutul
nebun se schimba deodata, luind chipul profetic si fioros al pro-
-orocilor minciunosl de azI, de prin unele WV.
Carmina e mat desavirsita de tit pretendentul la tron
spaniola, aprinsa si vioae, iubeste pe Despot pentru vitejia luI,.
pentru viata lilt svanturata de aventurier fara avere. Gelozia el
dela sfirsit, pira facuta lu! Laski sint explicabile si, data
exist& un punct uegru in desfasurarea acestut caracter, e faptul
ca pans la urma de tot, banuitoarea spaniola are o incredere
oarba in iubitul salt. Laski e o figura palida. Harnov, tin intri-
gant lingusitor. Tonwr, on insirator de Laze.
Pentru Despot poetul are deosebita predilectie ; it zugra-
ve§te cu mare dragoste. Stirs tine era acest Despot, o slug&
isteata iubitoare a lul Iacob Eraclide, ce se intitula Despot
de Samos si Paros, care trecind printr-o serie de aventurl ras-
.boinice. aimed prin intrigi si prin fel de fel de vielenii tronul
Moldovel, dar pe care lipsindu-I dibaeia omulul politic, nu-I poate
tinea si sfirseste prin moartea un vis asa de seurt.
Alecsandri ii schimba, il.moralizeaza si i da o picatua de
ideal; 11 gateste, cum crede el, ea trebue sa fie cineva. Vrea sa
ilaca din el un apostol al Inlet idol marl. Aventurierul nu cauta
in dornnia Moldovil on cistig, ci on punct de sprijin pentru a -st
pune in aplicare un plan uriesaeela de a intreplinde o cru-
,dada contra Musulmanilor in rare sa puna in frunte princi-
patele romine si in special Moldova. Alecsandri si aid vrea
salt manitesteze vechea Jul idee despre soarta tPrilor romine,
condusi de ponia cereasca.
 V. Alecsandri 507

Pe Despot ni-1 arata dar ca pe un idealist, dar siret. h-

old pe Ana, pentru a cistigh. pe Motoc; pe Carmen pentru a
eapata trupele hit Laski ; pe toata lumea pentru a pune mina
pe tron si acum toata lumea it insalft pe dinsul. In scenele
din urinA; face din Despot un personagiu care se umileste, inca
o nota slab& pentru Alecsandri, eunoaste raft pe aventurieril
veac. XVI, care, din contra, au o vointA hotArita, chiar atunci
clod pierd totul oaste, bani, glorie.
Alta nota WO in desfasurarea acestel piese, e faptul c&
boerii sint insufletiti de ides, ce nu le puteati avea pe vremea
aceia. De prezenta v. XVI ca pe al XIX. Pe Motoc ni-1 da ca
pe un hoer din Divanurile ad-hoe. E peste putintA de promis ca un
boer din v. al XVI sa fi zis : (Sint partizan al lui Despot, pen-
true& vied ea tara nu poate merge departe, sint multe certurl
pentru domnie, multe familit de pretendenti si singura deslegare
ar fi domnul strain.
Tu aiurestl, sarmane Eu nu's halo nebun,
Cind vi-1 aduc pe Despot si Donau eu vi-1 propuu.
Mi-e inima amara precum its e si tie
De a vedea Moldova an cuib de anarbie.
In care tot smintitul se crede un om pradat,
Cind vede tronul tariff de altul ocupat.
Mi-e inima atinsa de-a mortis grea lovire
De a vedea Moldova un camp de Wake,
Pe care tot! alearga turbatl, neodihnitl,
Ca sa, ajunga tronul, din care-s imbraneiti.
An ochi ca sa nu vada, ureehl sa nu arida,
Cad inima for stearpg, en rartita e raft
Si toti vecinil, dusmanI aceste! nnandre tar T,
Gatesc a el cadere prin chiar al sal hoer!;
Hranind In a for suflet o poftb. de domnie
Ce-aduce for peire si tarii calicie.
Destul !... vreab pace in tat% domnind sub cer senin,
Si Tata de ce Tornso, propun un domn strain.
(Scena IX din Act. II Despot Vocla),
Vorbele lui 11Toloc ccitre Tonqa.
SA argumenteze intocmai ca un boier din divanurile ad
hoc! Totusi Alecsandri are, pentru acest personaj favorit al sat,
Despot, multe note adevarate, mai ales in ce priveste modul
de a gindi al acestuta, in uncle actiuni ce ni le putem inchipui
ca intimplate en citeva sute de ani inainte de momentul in care
a scris V. Alecsandri aceasta piesa.
In rezurnat, Despot e o figura falsa ca istorie, aproape peste
putinta ca logicA, dar care, data n-are desfasurarea complecta
a caraeterului, are manifestArl splendide ale lui. Ca intotdeauna
Alecsandri ce nu poate ca fond,orbeste ca forma, care e din
cele mal frumoase.
* *

La 24 Martie 1884, Alecsandri se prezinta cu o alts bucalft

Fintina Blanduzier. De astadalft subiectul nu mai este ales
din istoria Orli noastre, ci din lumea veche roman,A. In adevar
508 D. N. Petrovanu
el aratase in totdeauna mita inclinare pentru antichitatea ro-
mana si-s1 facea o fah de a pune in seena pe unul dintre poetil
el eel mat de searna, pe Horatiu, pentru care avea o deosebita
aplecare
Am vazut ca a cam sclintit -o putin, In Despoil-Voda", unde
subiectul era luat din Cronict, in care °rice om poate gasi tonul
aproape exact al vremit. Ne intrebam, cum va fi aceastalalta.
De la inceput spunem ea bucatele in care Alecsandri a luat
subiecte din antichitalea romana cunt mat slabe, in acestea se
arata mat putin dibaciu in redarea eoloarel locale, neinstare
chiar, dacA ne este permis, sa se asimileze cu epoca ce o
pune pe scena.
Sa spunem in citeva cuvinte in ce consta .cuprinsul piesei
(Fintina Blanduziel). Horatiu iubeste pe o selava a Jut Scaurus
Geta, de toe din Dacia. Gallus, rob al poetulut, insa e stapin pe
inima frumoasel straine. Horatiu o capata de la Scaur, drept
multumita pentru o bucata de versurt, o intilneste insa iubin-
du-se cu Gallus, dar in urma staruintelor Neerei, o curtezana,
it iarta, raminind sa se mingle de neisbiuda in elragoste prin
versurt. (Sa nu se mat uite un luau ca Alecsandri pune in scena
pe Horatiu in vrista de 55 de ant cu dot ant inain tea mortis Jut).
Din acest rezumat, pe scurt, se vede ca nu e tocmal multa
actiune., dar o miscare continua se petrece pe seena. Aceasta
(Morita in cea mat mare parte nenumaratelor at:tint-1i pal lieu-
lare, care fara sa ajute pe cea principala, de multe ors o strica.
Caracterele personagiilor din aceasta !Mesa sint conduse
bine, in afara de acel a. eroulut care nu e tocmai potrivit, nu co-
respunde eu Horatiu, asa cum iI cunoastem din Suetoniu, un
poet nu toemal recomandabil ca moralitate, putin cam lingusitor.
Horatiu e un epicurian, un egoist, fara activitate, scriitor,
si atita tot. N- a avut o viata sbuciumata asa cum trebue pen-
tru scena, de acela Alecsandri a trebuit sa pue linga Horatiu
fel de fel de persoane. si sa 1 aseze Intr-un me.diu nu toernal
magulitor pentru gloria poetului roman. Dupa acela slut defecte
cronologice, bagate in sama de critics; nu stie cind a murit nici Ov:d
nici Vergil. Cu toate acestea piesa a avut mare sucees si, cum
am spur mai sus, intotdeauna face mare elect, mat ales 'prin
forma foarte frumoasa. Fintina Blanduziee ineurajase pe A.
lecsandri a mat ineerea Inca odata dragostea sa pentru antichi-
tatea romana. 0 gindire patriotica era infratita en indemnul sail
poetic in noua-I Jucrare «Ovichttv,draina in 5, acte inchinala M. S.
Reginei.Voia sa slaveasca pe poetul tTristelor si Meta morfoselorh.
Actiunea insa in aeeasta piesa e aproape aceeas ca si in
Fintina Blanduziei: Ovidiu, prefacut in poetul, ideal, mistie si
demo, lubeste pe Julia prefacuta in vestals, si e tuba de dinsa.
Scena intreaga este o negatiune pentru ambele caractere.
$tim ca Ovidiu intrece pe Ortiri. E omul decadentit si poetul
tot de decadenta. A fost destul de imoral, a tuba toate curte-
 V. Alecsandri 509

zaneleRoniel. Beef in urma acestora numal, ne Intrebam daca

un asemenea personaj paten fi idealizat ? Daea Horatiu nu poate
face pe crinul alb ca omatul, apoi sigur ca Ovidiu nu va fi
mai fericit. Ovidiu a fast eel mat lingusitor ow, fara un pie de
vrednicie sufleteasea de inima. N-avern de cit sa Leaducem aminte
de (Tristele) WY, de ePonticm scrisorl trimise oamenilor cu
inrturire pe linga August, spre a-1 reprinii in Roma, pentru ca,
sa vedem de cita lasitate, ciia lingusire era capabil acest om I
Aleesandri nu ni-1 da ca atare. La el vow gasi pentru 0-
vidiu un caracter medieval care lupta pi-al apara lubaa contra
atacurilor plebe!. Cind e pirit Jul August, el raspunde cu do-
vezi imparatulut, care-I ameninta cu surgunul. Destarat la Tomis,
se lupta cu Sarmatil, lucru foarte putin probabil pentru molaticul
poet. In deobste caracterele personagiitor mart din drama sint
mai slab redate. Niel luiia, nici August null' at tonul lor,
firea tar.
Personagiile mai midi insa sint cu mull mats bine reusite.
Asa ca drept Inehetere putem trage, ca ilia in aceasta
pie , Alecsandri n-a fost mai ferieit. N-a nimerit-o nisi cu ale-
gerea lut Ovidia ea erot principal. E drept ca acesta a avut o
viata mat svinturata, trista la sfirsit, dar lotus cu neputinta de
pus pe slena si mai ales de sustinut, asa de cum a facut-o Alecsan-
dri. Un alt fapt care striea si mai mull aceasta plesa e si ur-
matorul : poetul la sfirsitul dramo, cind Ovidiu moare, pune
in gura acestula vorbele prin care arata tin viitor de our pro-
vinchlor de la Dunare. 0 tirada care nu numal Ca nu se po-
triveste de loe la sfirsitul unel aslfel de plesa teatrala, dar nu
se potriveste nicl cu felul lul Aleesandri in ce priveste pa trio-
tizmul sail. El era un patriot moderat, mat putin de cit Russo
si de cit Kogalniceanu char.
Forma insa a acestel drame este, ca si a celoilalte foarte
frumoasa, versurl cum numai el a stiut sa intrebuinteze. De
aceia s-a zis, ea In a doua perioada, teatrul lnl V. Alecsandri
se prezinta sub forma cea mai frumoasa ea vers.
Dacaar fi insa ea acum, dupa ee am trecut in revista un-
met operele teatrale ale Jul V. Aleesandri, sa le luam si sa
cauttm a le asamatui cu ce s a facut dela dinsul intoace, se
intelege dela sine ca plesele lui devin niste minuni. Critica M-
arta asnpra teatrulul lui Aleesandri e numal in mod absolut luata;
e tivInd in vedere cum trebue sa fie o piesa de teatru. In ase-
manare, insa, e lard pareehe. Si cind ne mat gindim ca si
In aceasta privinta, ca si In multe allele, el a fost cel
dintat care a tras pirtia, care a indraznit a-st incerca paua si
in aceasta directie, nu ne ramine sa zicem de cit CA plesele
Jut 'Alecsandri sint inceputul eel mai frumos pentru teatrul no-
stro care ar putea raminea, cu Coate neajunsurile 1 ut inca
mull limp, ca model de imitat.
Daca ar mai fi ca amp, dupa ce am vorbit despre intreaga
3
510 D. N. Petrovanu
activitate a In! Alecsandri, sa ne mai dam sarna de inriuririle ce
s-ail pus in lucrare asupra sa, am recunoaste doua mai de ca-
pitenie una romaneasca, de origine poporana, si alta strainet,
de origins franeeza .5,i, in special, romantics.
Din punct de vedere cronologic insa, a fost mal,.intal ro-
mantic si apol si-a asimilat cunostintele poporane.
Se stie ea partea d-intai a vietii, Alecsandri si-a petre-
cut-o la Paris, unde a avut prilejul sa citeaAca. pe Lamartine,
Rousseau, Chateaubriand etc. si ca intorcindu -se in Cara e ro-
mantic si el. Pilde avem, in novela sa <Buchetiera din Florenta3>
si in citeva irnprovizarl de versuri in genul lul Lamartine, pu-
blicate in cSpicuitorul Jul Asaki.
Poporul romin ii cunoaste intre anii 1839-1852, cind s-a
lasat mai mull impins de imboldirea sa, ;do dorul sail do a ea-
latori, de dorinta ha de a face cunoscutinmer, poezia poporului.
Cu toate aceste chiar, dupd ce Alecsandri veni in atingere
en poporul, si se palrunsa pina in cele, mai marl- adincimi ale
sufletului de iubire a pentru neamul din care facea parte, totusi
'Inca pe io pe colea se vide o amintire din romantismul supt
cu atita dragoste in anii sal de tinerela. 0 pilda destul de claret
e in cSielura, uncle in intregime aproape, predomnesti nota roman
tismului.lntre 1860-1885 scrie sub amindona inriuririle. Chin-
in Balade" altoeste romantismul francez peste elemeute luate
din literatura poporana. Poezia Grade Sanger, at earn! cu-
prins I am vazut ma) sus, cu terra luta din popor, e schim-
bata forte mull in senzul romantic
De aceia acum pareca mai bide putem trage incheerea ca.
poetul s-a dus in popor, nu ca sa adune material folkloristic,
dupa cum s-ati incercat unit a dovedi ; earl One 1.0 bated capul
cu aceasta la no! pe Ia 1852 ! A-I judeca pe Alecsandri de in
1852 cu ideile de astazi e un non senz, si eine isi propune a
face aceasta, insainna ca nu-si da seams de acest fapt asa de
elementar. Pe alunci nici se stila ce le folklorul.
Culegerea poeziilor poporane in vremea aceea avea doua
seopuif aceea, de a da un puternic indetnn literaturei culte
prin desgroparea elementulul poporan si at doilea, pentru a re-
comauda tarile rornine prin publicarea acestor documente de
simtire si gindire poporana. De aceea in amindoua cazurile
se cerea ca poeziile aceste sa fie (it se poate mai frumoase.
Alecsandri si-a mat aceasta grea sarcina, pe care inde-
plinit-u asa cum am vazut. Asifel numaf ne fxplicam si mai de-
ntin; pentru ce el nu ne-a redat poezia poporana asa cum era
Dela 1880, in afara de piesele dramatice amintite, Alec-
sandri on mai scrie mull in poezie si hiar cele ce scrie credo
ca nu merita sa fie publicate. Innainte en citeva saptamini de
moartea sa, se ocupa cu revizuirea unor manuscrise.
In poezia lUnor Critic!) publicata in sfarsitul, vol. II editia
cea mina, Alecsandri lsI face testamentul sair literar .si tot o-
 V. Alecsandri 511

data isf arata parerea sa asupra acelora care it criticase. Nu

se stie data peciza a acestef poezil, dar jduecata dupe starea
psihologica din ea, sa poate, deduce ea a fost facuta intre
1885-1890.
Si in aceasta poezie it veden; pe Alecsandri tot asa de
senin, nobil, ingetoluitor cum I -am vazut in toata viata sa. El
recunoaste ea a scris multe versurl, poate prea multe si ca nu
intotdeauna si desavirsite.
Drept sfisit vow spune ceea ce d. forga in studlul D-sale
a scris despre Alecsandri, ca e can poet dintre ref mai marl,
descriptiv de o putere si de o finet5 neobisnuita, fauritor ma-
estru de versuri ; ne infatiSVaZa tipul batrinirlul scriitor in toata
puterea Jul.
Nu se va gasi la dinsul munca apriga a stilulul, truda Cu
vintelor alese, cioplirea versului, care fac meitul do capitenie
al poeziel contimpurane, in care forma ajunge la frumuseti ne-
inchipuite. La dinsul poezia era din nascare; cinta fiindra limba
Jul de la sine apuca drumul. inflorit al versuluf ; liindea durerea
Int era vorbareata, fericirea Jul cuprinzatoare, patriotizmul Jul
frumos vorbitor.
De avera a cintat toata viata lui si toate cele ce faceaft
sa vibeze inima lui de poet. A cleat duerile norodulul, a
cintat clipete de fericire, in care nu era nime ca dinsul de fe-
dell in tome, parerile de rati dup. sLeaua apusa. a zilelor Jul.
Patirrra Jul calda pentru tam, natua care era asa de cunoseuta
pentru dinsul si pe care o intelegea asa de bine; soarta, cind
intunecata si amarA, clad vesela si fericita a tarn tut,.
Nu e trist, nu plinge vremile trecute, lauds timpurile din.
vechime, fare a cirti si fara a ,fi pesimist pentru timpurile de -
fata. Prevazato de bine intotdeauna pentru tara si neamul sail:
Dela inceputut caricril sale titerare si pana in eel din urma
ani at' vietii sale it vedem aproape acelas, copping do aceleasi
sinitiminte de veselie si seninatate. E poetul vesnic tinAr si
ferice", cum zice Eminescu.
y. Petrovanu

. ,
In schita de fata, m -ani folosit de aproape tot ce s-a scris despre
V. Alecsandri.
Mi-a servit de cal'auzA studiul foarte bun Si aprofundat de d. D.
C. 011anescu. Discurs de receptie la Academia Romina in care trateaza
despre V. Alecsandri:
Studiul nu mai putin constiincios si -cu multa stiinta al domnului
N. lorga din Revista Noud" pe anul 1890.
Studiul-critic al d-lui N. PAtrascu asupra lur V. Alecsandri.
Cursul de literature romina al d-luf Densusianu, precum si tot
.ce s-a scris asupra lul Alecsandri de Care d-nir : A. D. Xenopol, Maio-
rescu, Varnav Liteanu, Bengescu Dabija etc.
 PANTAHUZA
(Unnare si sfir§it).

caraulaZce dormla du0 pe o lavita se

trezi speriata de gemetele ceatizia alatu rT,
se freca la ochi si nu-0 putu da mina de
cele ce se petec... Intinzindu-s1 bratele In
telenite de frigul ce napadise pe usa des
chisa si cascind, fara stiinta de cela ce se
petrece in juru-I, iocepu sa se trezasca Freca un
4I chibrit pe perete, aprinse, si se spaiminta vazind fata
infiorata si plina de singe a parintelul, care incepea
sail yin in sitntirl..'
Sunt eft, popa Zamfir... TalhariT... da de slir e...
nu mat pot...)
Omul de paza, aprinse lampa, ajuta rltnitulul sa se ridice
si sa se tirasca pana-n odaia vecina, iI ase7a pe-un scaun si
alerga inlr-un suflet sa dea de stire notarulul care Iocuia mai
aproape. Balm multa vreme pana sa 1 auda eel dinnauntru.
(Gine ?>>
Caraula Alea' dom' le rioter,- Parinlele Zamfir
trage sa moaa in primarie... L'at cotonogit talharii...,
eEt comedia draculul L. Nu puteal chema pe
«E prea dpparte... val de mine... tin teas pan' la so-
sewn Tirgovistel...»
eBine atund... vin fii notarul fecindu-se la ()chi, ca
dupa somnul adinc ee dormise, in camas& de noapte si nutnal
c-o bundra pe deasupra, iesi grabit urtnat de strajer.
La primdrie, paiintele ist venise in fire si adasta acum twins.
de frig si de spaiina. Notarul inta cu parul vilvoiu si cu ochil
Inpaenjenitl, cascind.
Ce s-a-ntimplat prea ante ?,. Cu °chit scaldatI in la-
crimT, suspinind si rasuflind grcU, parintele gasi puterea sa$
spund totul.
eTebuia sa-I culd la parcht pe misel, nu trebuia sad
aT mila de un talhar.,
ellacatele mete... Ce e de facut acum Pm
eSa trimitem dupa primar... eu n'am eadere...s si. stri-
gind pe strajer :--eDu-te intr-un suflct si instiinteaza pe domnui
 Pantahuza 513

primar... Sa-I spul ca e primejdie mare pentru via ta sfintiel

sale si sa nu pled OM nu s-o imbraca sa vie,. StrAjerul porni
fara chef de-o tale asa de lungs, pana la drumul Tirgovistet.
Notarul lua la intrebarl pe prem.
«Si cit aveal asupra sfintiet tale pArinte ?,
«Cit aveam, mi-a luat totul.)
«Cum ?"
«sa vezi... Hirliile, cam o mie sase sute de let, le ti-
Imam in pieptar la sin... I-am dat numal punga. Opt sute de franca.'
«Si crezT, sfintia ta, ca o sä creada cineva c'al fost
espoiat, mat ales ca te mai intorcl cu o parte din parale ?)
-- «SIM eti !...» 0 luchipuire miseleasca trecu prin min-
tea notarulul.
«Sa ma crezi pe mine... Or sa zits toil Cal vroit sa
put ceva deoparte, mat ales ra hotul a scapat... Vezi, sfintia ta
Si povestea asta cu impuscaturile Or sa Oda' de sfintia ta,
i n-or sa vrea sa creadA, ca pistolul dumitale plin n-a
putut sa -1 culce la pamint, ba tot el sa to mat si bath..., PA-
rintele Zamfir, se gindia ca poale sa aiba dreptate notarul...
Acesta tacuse acum si'l masura cu ochil de vulpe.
«AtuncT si -mi fac mai bine sama...,
«Auzl vorba.., copil esti.. Ea as avea un Old mai bun,
care te-ar scapa, dac'al vrea sa -mi dal asscultare mie, care am
TAzut multe d'aldastea ..) Preotul nu cuteza sa--1 intrebe ce fel,
si notarul urmA...
«Vied') o sa se-nsoare, if trebuesc parale... mai bine...)
Parintele la auzul numelul Jul Vlad, trasari, jar intelesul vorbe-
lor notarulul nu-1 patrunse.
«Ce e data sa -nsoara ?...,
«Banil iietia. J -am putea impArti si formele le facem
ca ti I-au turat pe totl si..., Nirst nulu sfirsi rostirea cad popa
Zamfir era acum in picioare, drept ca o facile, singele-1 se ur-
ease in lath ca un val clocotitor si fierbinte, ochit lul sAgetail
privirea notarulul, mina tut sa ridica gata sa i!roiasca cu pal-
mete pe cinicul din tats -t... Atit de misauca e omenirea ! !

Dar glasul- ademenitor nu inceta, notarul nu sa dete in-

vins, sarpele nu se uita la curia si amarAciunea batrinulul din
fats! «Banuelile oamenilor, juaecatorul de instructie, pre-
ventie, inchisoarea. chinurile.' Vlad, un nume patal, ocara si
hula tuturor..., Vorbele astea cadeafi ca muchiile de secure
.de-asupra capulul incovaiat si inbatrinit cu zee! de anl intr-o
minuta, at parintelut Zamfir...
«Pe chid asa... n-o sa se stie nimic si-o sa scapi cu
feta curata...,
Ce, lupta vajnica se petrecea acum in sufletul cinstit al
batrinulul ! Ce inriurire nenorocita avura cuvintele perversulul
ce-I da asemenea criminate povete ? Cum se intuneca mintea
1) In numarul trecut din eroare s-a pus Radu In lee de Vlad.
514 Caton Thrtnrinrian

judecata sanatoasa ? Cum .slabi dinaintea unor asa de paca-

toase indetnnurf... lntimplarea prin care. trebuse Cu cileva mi-
nute mai inaite, ceea ce inea acum se desfasura d:nainte-I, era oare
lucru aevea an un vis groaznic si nepriceput P.. Batrinul nu mai
avu puterea MIT analizeze singurile, crezu totul si eazu prada
pacatuluf... Cu mina inghetata, ca un ow sub o ,portinca eareia
nu se poate impotrivi, viri mina in sin, deslacu peptarul, scoase
plieul si-I trinti pe masa
. .4Fa, ce vref....) Si pe clod- notarul sa napusti asupra
banilo, cu ochii cit paharul in niste vagauni mai desehise, nu-
marind, parinlele Zamfir, privind fara sa mai site re se pe-
trece cu el, ist duse miinile la oehi si cu dosiil palmelor IV
sterse lacritnile ce -I umpleati bulbucatura genelor...
Miinile notaruluf tremurati, Dunzarind sularele pan sfirsi;
numara cinstit, opt pentru el si opt pentru acela pe care-I
fagea complice acum. Baga in buzunar jumatate si jumatate le
intinse popil... care nu ridica mina sa le-atinga... Maldarul de
bath ramasese Inca pe masa si notarul, adinc miseat nu stia ce -are
de gind preutul ; un fior de groaza simti zguduindu-1 ; i se pa.-
rea ea batrinul a inlemnit pe scaun... Lua bard! si-I viri el in-
susl in peptarul parintelui Tunfir, if inehiotura anteriul si du-
lama sinrepu a-I mai mingila cu vorbele.
clar acum irnbarbateaza-te parinte... e'or sa vie °Lane-
nif, primarul... si trebue sa avetn mintile la locul for ca sa slim
indeparta banuelilex.. Dar mintea parintelui Z unfir plutia in alte
than urechile luf nu auziau nimie...
VII
Printre gergevelele ferestrei o furisare de crivat se -stre-
curd cu putere, dirdiind ca sunetut unel batat in geamuri, taind
tacerea. Notarul banuind ca o a treia fiinta a putut fi martora
miseliei lul, sari ca muscat de carpe ; deschise usa si o spuza
deasa, rece si intepatoare, it paltnui fata. Nu fusese nimeni si-st
facuse spaima ca omul ce-sf stie constiinta apasata si se teme
chiar si de-o musca. Jos, pe scindurile din sala, arma s2apata
din miinile parinteluf Zamfir zacea uitata ; notarul if &sins' mu-
chiile no jucau prin intuneric ca niste fete de diamant, 43' ridica
si se prefacu c'a descopetit un om in fata incepind, prin bezna
odail, o lupta eu un dustnin inchipuit : trinti toate cite -I esiati
nainte, scaune, mese, dulapurf, tunind cit it Linea pieptul si in-
seenind o lupta piept la piept, pe care n o da de cit cu lucru-
rile din sala, pe cind parintele Zamfir inerenienit, alaturi, nu
stia ce sa faca :
eStai, talharule to -am prins, n-o sa scaOI din
Infinite tnele, ti-am descoperit ascunzatoarea... Nu da, ca to u-
cid ucigasule...* ...Tipa, de ragusiSe, pungasul. Parintele dete
sa-alerge int-ajator, dar picioarelel sfirsite de sirntie if slabi-
sera 0 comedie josnica se petrecu cit ai clipi din °chi,
bine inchipuita de omul stapinirei. Usa se dete .,la parete, ca
 Pantahuza 515

rasbitl de-un om ce seapa dintr-o mina vinjoasa si din prop;

notarul incepu a desearca focurl de arma, earl rasunara asurzi
!mare, hind virtejul de zapada ce se ridiea dus de vint, vuind in
golurile vazduhurilor ; esi apel ea tin nebim in ulita, strigind
cit it ajuta gura si ehernind intr-ajutor satul. Parintele Zamfir
care credea in minunea descoperirel talharulul ce-1 despoiase In
padure,. prin o sfortare supra nmeneasea si cu puterile sleite
esi pe urma -T.
saritl... ajutor..." striga notarul, nurnal in ca-
masa, cu capul gol, cu pistolul in mini... De prin colturf, de
prin curtl, de pe dealig, apareaa timbre spariate si neduinerite;
locuitorit desteptatt de strigate si de detunaturi se desteptasera
si a:ergat care cu ce nimerisera la indamina... Vlad e printe
cel dintaia sitineremeneste ca tin stela, desluOnd chipul lul
talcs -sall, Oben ca turta, ainutit, ce se mica in refill .de oa-
inenT ce folail ca nebunil.... Se aude, tunatoare, vorea notarulul :
Pe-aci... pe-aci, fratilor ; pe-aci a scapat falharul "
*Si tot satul 11 urmareste, atitai, fait sa stie pe cine urmareste
si unde alearga... Pe zanada alba pe care erivatul o muta din
loc in lot!, nu se vede niel o urma si oamenit cred eo inneaca
troenil, dupa fie-care pas nemetil acopere locurile, si urmele ler
chiar se 'nerd la fie -ce miscare... Citeva descareaturI slobozite
fara tinda ra-luna din urma, primarul soseste si el si dupa el
jandarmii... E o vijelie de oameni zapaciti, infierbintatt, rainiest,
n vijelie turbata de sute de fiinte care intrece, tuna crivatului
ce ereste necurmat si pe urma -I flume Vlad nu se poate tinea,
cad bratele lul au lepadat arma si sprijina trupul sons at
taloa-sae.
La primarre, unde totT s-au intors dupa gonna, e o furni-
care de trup 'razbite de ger... Tot( sunt de parere ea pa-asa
veeme nu se mat poate urmari talharul... Primarul se aseaza la
masa si notarul ii dicteaza procesul verbal ; parintele 1;1 mai
chiarna puterile, aducerile aminte, si si face declaratia intim -
plarel din padure. De mutt pret era declaratia notaulut, vei-
l-Iliad care a descoperit pe hot in tinda primariel si cu care sa
luptat ca un viteaz, pans ce I-a scapat din mini si s-a faeut. ne-
vazut, precum si o alts declaratie a until satean, care la inceput
credea, lac arum e sigur ca a vazut pe talhar sarind pirleazul
unel ograzi, spre girla.
Formcle procesulul verbal sunt sfirsite, citt-va satenT cu
primarul, notarul si jandarmil, insotesc pe parintele Zamfir
pan' acasa, suflarea sat ului se retrage, oamenit infra pe la casele
for linistitt, Tar dupa o veme toate luminile se sting, doar
vijelia ca o cobe, eutreera satul, apele, dealurile, vuind a. jale,
rupind copacil, umflind coperisurile si ducind gramezi de zapada
de pe munte pe vat, de pe vat prin ograzi, suerind prin hor-
num si rapind odihna celor ce cattail all regasi somnul.
Numal de pe ferestruTa easel parinteluT Zamfir, o lumina
palida se steeoara prin geamurl, ca o pats galbule pe zapezile
jueatoae din curte.
516 Caton Theodorian

VIII

In lungile nopti de zacere si bolire, pArintele Zamfir avea

aiurari grozave. Nu o data Vlad deslusise numele notarulul,
nu odata bolnavul pomenise de banil furat.i, de noaptea intim-
plarel si adeseorl in vremi de fliguri, spunea o intreaga po
veste la care fiu-sal) asculta indifiosat. Omul cu baiba neagra
de fulor boil, se intatisa in inchipuirea aprinsa a batrinului,
luind fata notarelui.
Notarul, ticalosul... talbarul barbos, el, el... nu-1 sea-
pati... la (Jena biserica... pacatul me6... sa-I arch blaslamul...
No vedeti ? Ce state ?... Smaranda, Smaranda hi, spune- le tu;
tu 1-ai vazut....", asa alurea nopti injregi si zili inchoate bietut
bolnay. Dar de povestea aceasta tine era sa creedal) OameniI
venial), aprintleati lurrinari si faceaii maslurf, ear de aiurarile
popil niment Linea seams.
Auziti, notarul ?" ziceau oamenil Bietul om care
I-a scapat de la moarte, voinicul rare era sa Mara si el in
lupta cu hotull" Si de asta nu vorbia nimeni Cu temeiti, niel
chiar Vlad nu putea credo. lar chid parintele se intrerna nu
porneni nimarul nice o vorbA.
Mai tirziti, la anul, oamenil din sat pusera sfat sa dea o
multarnire batrinullii, care ramAsese cu mina si Cu piclorul sting
prinse de dambla. Din banii obstel satulul si cu ce pusera Oa-
menif de la mina la mina, se putu aduna o surria mai buns de
facura o dregere bisericel, in care acum nu mai slujia. parin-
tele Zamfir.
Fu o zi mare pentru batrin ziva tirnosirel la care sluji pro-
toereul. Dintr-o strana, in care-si sprijinla trupul sub cirji grele,
urmarla popa Zamfir slujba si suspine adinci pornIati din pieptul
lul apasat.
Biserica era plina de oamenl si en tots se slringeail im-
prejurul stranei de sarutaii mina celut ce fusese nepctineios
a-si indeplini dorul, visul de a face alta biserica; dar parintelul
Zamfir II sticleati ocbil de mullamire si de reeunostiota caci
facusera oamenil e.e putusera ca sa aduca cerului si celul ce-1
slujise cu eredinta, prinosul lur de recunostinta.
Din strana in care-s1 odibnia batrinefele prapadite, pa-
rintele Zamfir multanfla en ochii fie-carui, pe rind dintre gene
boabe marl de lacrimi arzatoare i-se prelungeati pe obrajii o-
filiti, si picau pe mustet,e, pe buze si i se scurgea do pe barba
pe glubea. LIDO dinsul in genunchi, se ruga Vlad, Tar intr-un
colt ascuns al bisericel plingea en durere nevasta tut Dra-
gomir,Sultanica.
Catoq tlieodorian
Ncimcie§ti (Vikt. Verde), in 26 Intie 1906.
 Inceputul Toatrului in Moldova
(lirmare)

Directiunea a hotdrit sa se joa 3e in abonament un nu-

mai 36 plese noun : opere, drame, comedii si vodevilurf, ci nu-
marn1 reprezentatiilor in total sit fie de 75, cum a lost si pana
acuma, rAmiind pretul int! drilor acelas, ea si in trecut. Tot o-
data flinded in lama treculd, publicul fusese nemultamit de frigul
ce era in sala teatrulul, Directiunea sub privigherea arbitectului
municipalitdtil Alecu Costinescu a adus marl' imbundtatii in a-
ceasta privintd, facind reparatival la sobe, la plafonul sale!,
precum si la acopereminful teatrulul ').
Odata aceasla reparatiune a teatrulul mintuitA si angaja-
mentele artististilor alit a teatrulul francez cit si acelul moldo-
veuesc iniheiete, unele din nott allele reinoite, stagiunea teatrului
francez se deschide la 14 Sept. 1841, cu piesa Les Beignets
la tour, omedie in 2 acte cu cuplete, si cu La Marquise Pre-
1entaille, vodevil in un act 2).
Putin dup. aceasta se deschide si teatrut romdnese. In 7
Oclomvre 1841, se joacd de trupa franecza doud piece : Georges
et Thdrese ou .Les deux orphelins, dramdvodevil in 2 acte, de
Auvray, ci Francine la Gantiere Les trots neveux, vodevii
in un act, de .111elesville8).

1) Toate aceste de mai sus aratate, se vad Intrun avis publicat in

limba franceza si In foT razlete, cu data din 21 August 1811. Un asemenea
aviz se afla la biblioteca Academiel romine pachet Teatru" FoT razlete.
2) Afis,u1 acestel reprezentatii se afla la biblioteca AcademieT Ro-
mine, pachet ,.Teatru" Foi razlete.
3) AO§ul acesteT reprezentatii se aft*, la biblioteca Academia Romine
pachet Teatru" FoT razlete.
518 T. T. Burada
Alit reprezentatiile teatrului trarieez cit si ale eelui]rornia,
nese, au o mare reusita case produc in publicuLlesan o satis-
factiune sufleteasea de pedescris,, vazind cu toth ea teatrul
merge propasind. Daspre aceasta, iata ce gasim in Albina ro-
naineasrA (1841. No. 2 .Ianuarie 4) :
«Mai mull de o tuna au trecut de eind pasim din mirare
in mirare. Anul 1841 s-au stirsit prin o multinee de reprezentatii,
pre cit de variate, pre atita si noua pe stena teatrului.
La 8,Ianuarie 1842 trupa feanceza joaca in beneficlul dlul
si d-net Quelus piesa Charles VII chez ses Brands vpssaux (Carol
al VIE -lea la at lui marl vasall), tragedie in 5 acte si in versuri
de Alexandre Dumas.
Aceasta piesa a facet in public o mare senzatie, si fostul
elev si ascultator de la clasa de filosofie din Academia Mani-
leana Teodor Codrescu5 face o dare de sama despre modul cum a in-
terpretat actoril rolurile ce intatisati. Pana acum darile de sama se
faceati mat mutt de Gheorghe Asaki, in Albino!, rondineasca, si cite
odata de membrul comitetului teatral Camile Barozzi ; actuna insa
teatrul a ineeput asl da roadele sale find pricepat si crilicat
de cea mat mare parte din public, dindu-sl parerile fie-care a-
supra modulul cum piesa a fort interpelata, atit priu grain cit
si in scris. Da aceia not gasim nimerit a reproduce air! darea
de sama despre care am vorbit. lat-o :
cArtistii franeezi au dat in 8 Ghenarie in benefisul dlui
si d -nei Kelius, cea iota! tragedie in 5 ;Ai-1.e de Alexandru Dumas.
cMuttamita fie talenturitor d-101' K dius, Sampein, Iaeint,
Riser si Mnael R iihenstain, aceasta tragedie au capatat un
fuarte stralucit rezultat. Not nu putem indestul sa aplaodam pe
d-1 Kelins, re au inteles foarte bine rolul lui Jacob, sub tur-
banul arab ; cu ce adevar aft rostit intuziasmul sae pentru pustia
si deagostea lei pentru Beranjer. Aces' artist au m!irit sfera
teatrului nostru. D -1 Sampein, ni-au desvalit intr-insul in rolul
contelui, un talent, pe rare not nu am avut nisi odata prilej
asa de bine a-I pretui. D-1 Riser au fost admirat si pe dreptul
aplsudat in rolul eel tinar si inamorat al tut Carol al VII -lea,
pe care 1-ati jucat cu o mare nimerire. Nu este cu putiet.a de
a sa intalege mai bine si de a arata cu mai mutt adevar pe
jaluza si razbanaloarea contesa Beranjer, decit ni-au infatosat-co
Madam , Raihenstain.
RIn al 4-le si al 5le act mai cu sama, sa Luta actrita si
sa socoate ca este in adevar, in atita giocul si vorba ei, cuprind in
sine o expresie inpatimitoare.
 Inceputul teatrului in Moldova 519

eActorilor ce nu au pleat decit role secundare, li mul-

temini pentru silinta ce air aratat la izbutirett Wesel.
eNol nu socotim ca. aceasta reprezentatie ar fi rodul unei
lucrari extraordinare, un tenomen care se inspaiminteze pe chlar
insusi actoril. Din improtiva sintem foarte bine incEdintati, ca
it de mai multe on an putea si intrerumpa cu un fericit re-
zultat monotonia vodevilelor si a dramelor prin oare care tea-
gedii si a sleprinde pe publicul lasilor, en niinunele artel dra-
malice numal data. ar fi incurajatt prin aplaosele si burigatea
parterului 1)v.
Teodor Codroseu

Trupa moldoveneasca merge si ea alaturi de trupa fran-

cezd spre mullemirea publicului. Din piesele jucate in cursul
lunel tanuarie 1842, notam comedia Beideiranul boerit 2) (Bour-
geois gentithomme) de Moliere. ht.& cum anti*, afisul acea re-
prezentatie, dindu-ne si numele actorilor :
ACTOREI .M01,1/OVENI VOR AVER CINSTE A DA -

Asteizi Simbeitei 31 Ian. 1842

In benefitul Madamei Mae63)
0 mare seratei extraordinary compusa pentru intetia
reprezentatie de
BADARANUL BOERIT
Comedie comiea in 5 acte compusa de Moliere, gi tradusa de 1. V.

Actoril earl' au lint parte in accasta piesa. an fost :

Caragiali, Sterian, Burghilion, Grecianu, Boian, Homi-
ceanu. D-nele Mace, Smaranda. Pe linga acestia au mai laat
parte ca diletanti o doamna si patru dornni din societatea iesana.
(Urtneazd) C. 'I: Durada

1) Albina romineascii. 1842 Ian. 15 No. 5.

2) Afisul acestel pTese se afla la biblioteca AcademieT Romine, in pa-
chetul Teatrn" Int razlete. Ea s-a tradus de capitanul I. Voinescu, §i s-a
tiparit In Bucure01 in tipografia Eliad, la 1837. .
3) D-kia Mace reminind vaduva, s-a maritat apoi cu aetorul romin
Sterian, §i a continual a juca in teatrul romin sub numele de d-na Sterian.
 creitA din o a. enl aulo e
crisoarea d-luI GhikaBudesti catre d-1 A. D. Xenopol).

Climeft 3 Sept. 1906.

Onorate D-le Xenopol,

Cu mnita placere am cetit frumoasa elvoastra descriere a TeTului
din Schonau in numarul 7 al .,Arhivel".
Maestra dvoastrl povestire mt-a adus aminte de un alt telti bairn,
tot din Bavaria si care are si el istoria sa.
Fiiceam, arum vre-0 1 ani o cur.& la Kissingen in Franconia bavareza
In apropiere se afla ruinele until vechiti cartel numit Die Bodenlaube"
Acest caste], dup.& documtntele istorice, a fort zidit in viacul al 12-lea de
un conte de Henneberg, a carul familie astAzi nu mai exists. Titlul contal
de Henneberg a trecut la familia de Saxa- Coburg- Gotba, dupa cum se vede
prin maritisul celei 'de pe urma contese de Henneberg cu un membru al fa-
milieT Wettin, care dotnneste astazi in regatul si diferitele ducate de Saxe,
precum si in Anglia, Portugalia si Bulgaria, ContiT de Henneberg, marl se-
nior! feodali Inca dinaintea inaltAiT easel Hohenstauffen la imparatie, ail
jucat oare-care rol in timpul domniel attestor imparati. ET aveall numeroase
eastelurT in Thuringia si in Franconia intre care si acel de la Bodenlaube.
De-asupra porliT de intrare a acestui caste], se cunosc Inca foarte bine ar-
mete familiet Henneberg, nn picior de gains in mijlocul scutului.
Un iirmas al contelui de Henneberg care zidise castelul Bodenlaube"
lua parte la cruciada imparatuluT Frederic II din easa Hohenstauffen, cam
prin anul 1250. Aceasta cruciada fusese mai mult o calatorie triumfala
cu mare alai. Prin diplomatia sa, Frederic still sä cistige prietenia Sulta,
nului El-Ramil al Sarazinilor. Fara varsare de singe, Imparatul cucerise
regatul de Cypru si reusi de a se incorona cu corona regain a NI usalimului.
Pe clod Frederic de Hohenstauffen se alese din aceasta cruciada cu
doua coroane regale, contele de Henneberg se alese cu o Hiatt& si fru-
moasti, nevasta pe care o curt rise pe sfintul pamint. Istoria spune numit
ell ea a lost o princes& greaca, foarte frumoasa. Nu se stie insa daca ea
a fort din neaniul imparatilor de Bisant sail vre-o fiic& a tine% din casele.
domnitoare crestine din Orient, precum eras contiT de Tripoli, ducit de
Antiohia sail altii. 11Iaritisul tinereT pinch' se Men sub auspiciile Impara-
 Teiul din Bodenlaube 521

tulul Frederic in cetatea Aecon, portal de mare in care de obiceT, trupele

crestine se organizat pentru cucerirea lerusalimului,
Conte le de Henneberg aduse pe tinara sa nevasta in castelul saui
Bodenlaube" de linga Kissingeu si trai cu ea multi Si fericitl ant.
Preumblindu-ma in jurul ruinelor castelulul Bodenlaube" ramasaI6
uimit inaintea unut telt de o frumuseta rani. Cu toate ea trunchlul era spin-
tecat in doua de fulger, lotus copacul era zdravan si sanatos, intocmal asa
precum descrietT dvoastra, onorate d-le Xenopol, telul din SchOnau.
Tot ca d-voastra intrebai pe un td ran care luera in apropiere pe-
cimp, despre istoria acestul telt]. El lint spuse ca teTul a fost siidit prin
anul 1250 de o contesa de Henneberg. principesa greaca pe care contele-
de Henneberg, sT-o aduse din sfintul pamint.
Asa dar aces!, venerabil tela are vrista de 650 de anT.
PrimitT va rog, onorate d-le Xenopol asigurarea distinsel mele con
sideratiuni.
ugen y. Ghika Dud411'

DATINI LA AROMINI
Sacrificare de pasdri si lepadarea prunctdui la u$a bisericei, doar va. tred.
Faptul povestit mai jos s-a petrecut la Crusova pe la 1857, Familia
C... avusese nenorocirea sa piarza in sir sapte copil, scurt limp dupa,,
nastere.
Atunci au hotarit sa se conformeze unel datiut vechT : in momentul,
facerel copilul, a fost blunt prin an cere de fier, asezat pe pamintul gol in
pivnita. S-a talat pe data un cocos, pe care 1-ail ingropat in local undo s-a
naseut baetiisul. (De ar fi fost fats, era sa se jertfiasea o gainii).
Chiar in acelasT zi pruncul a fost lepadat la usa biserieeT, unde a,
host gasit de bogatasul Born... care 1-a botezat si 1-a pus numele Sterin.
Copilul de odinioara, azi e un bun comertiant, ride en pofta rind i
se amintese intimplarile de mai sus.
Trecerea pruncului in momentul facerei prin un cere de fer si de--
numirea Sterin, par a fi suggerate direct de taria ferulul si de intelesul,
cuvintulul grecesc stereos ".
Celelalte uzurT amiutesc jertfele de pe vreinuri.

Comunicat de d-na Pasca Ghenal

Salonic, 23 Octomure 1906.

Dr ,k Sunda
 TEATRUL IESAN
Mercantilizarea aduall a vietil in general, care mercantilizare sa
-speram ea nu va dainui mutt, a atins negresit si teatrele. Casi alte multe
izvoare de stiinta, si de arta si leatrul s-a vazut deodata pornit pe cline
de a produce si a se produce pentru eistig. Fara privire data o unitate ar-
tistica se pa,"stea7a, daca se tinde la un scop oare-care moult sa desavir-
seasea arta : dimpotriva, faca-se oi-ce, produch-se ort-ce, numai haul sa.
Task este tendinta care insufleteste cu deosebire teatrul in deobste, precum
insufleteste astazi ori-ce alte indeletniciri omenestY.
Si-T tare grey sa to sustragi curentulul. Curentul vine ca a navala
de apa, te prinde de toate partite, si daca te gasesti in bicisnicia de a nu
sti sa inotl =au norocul uu ti-a pus la indarnina o luntre, ea sa to pott
trage la o parte, curentul to duce cu dinsul, data nu to Meant si nu to
zdrobeste. Ori-ee protestare e de prisos. In infrigurarea generals ce o inti-
paresti un curent la toala lunaea, nu-inimenT sa-ti dea ascultare si imp°.
trivirea to a o lovitura de cazma en intentia de-a da la pa'rnint zidul chi-
nezese.
Trebue sa stiff s-astepti, sali alegi un pullet innalt si sigur, pentru
ca sa privesIT numai strecurarea cuentului si de zile bune sa nu desnadaj-
duesIT. Astfel e in toate lucrurile, in toate indeletnicirile ornenesti. Cu sit
infrigurarea este mat mare, no sit vijelia s'arata, mat grozava,, en alit pots
fi sigur de slaba et duratii, si de inseninarea curinda a vrerneT si a oame-
nilor. Astfel e in stiinta, ast-fel e in arta; ast-fel e in universitatt, ast-fe
e in teatre.
Vorbind in deosebi de teatrul Tesan, trebuie cu regret sa inregistriim
silintele din trecut de a gasi tot plese care sa atraga lumea doar-doar s-a.
putea incasa mat malt. Nu merge cu una, cearea alta ; nu merge nisi Cu
acela, alta poate sa prinda mat sigur. i rezultatu11. Ca lumea, cu bunul
et simt re-t slujeste merea de adapost pentru tot fElul de inriuriri si de
spolierT, nu merge la teatru ; si rhiar de mergea o data, it este de-ajuns
pentru a-T trece gusto! de a mat merge.
Acest sivol de mercantilizare, care cuprinde adese si capete foarte
distinse, a trecut. Teatrul nu poate avea scopul de a produce haul, ci arta.
Implicit numai trebue sa deeurgli, ea daca at %cut arta., sail vie si bani
caet nu intelegem gratuitatea si nidT sacriftele material in arta. Banil sint
forma actuala,.sub care aetiunea, stiinta si arta noastra se pot schimba
pentru indestulare in eeTa ee nu putem produce direct. Dar banil nu pot
constitui scopul actiunel, stiintel si artet noastre, earl in sinea for slut si
trebuese sa fie lira de pret.
Ast-fel a inteles d-1 Haralamb Lecca sa indrumeze teatrul Tesan si
bine a inteles. De foe grahit sa atraga lumea ca err darabana, a o avea ()-
data si apol a nu o mat avea ; ci cu staruinta, diud plese adese si bine
jucate cauta sa atraga inset -inset lurnea, s-o inablinzeasea,s-o faca.' sa uTte
neajunsurile si neplacerile trecute, s-o desfateze, dar mat presus de orT-ee s-o
 Notiti 523

miste si s-o .invete. Alit piesele alese tind eatre acest luau ; dar mai ales
piesele sale propril shit incintatoare mreje de-ale arta
Aceste constatari si aceste idel ini-a0 fast sugerate, asistind la re-
prezentarea piesel Jucatorii de ear0, unde total e redat cu minutiozitate
unde total conluereaza ca sa traettl eu personagiile scenice: inchiegarea pie
set', joeul artistilor si scene cu intregul el diehis. Prevad o era de stralucire
pentru teatrul Tesan cu alit mai mull ea se vadese elemente thieve de fru-
mos talent, prinire care m-a impresionat cu deosebite unul de o fella
path) obisnuitti, artist in toata puterea cuvintulu!, despre care Tesenii vor
spune, itnpotrivindu-1 strainilor ce sar mindri cu vreun artist de-al ler,
turn spun si eti cetitorilor: sa rnerget1 sa vedetT pe Aurel Petrescu ".
Dr. Zosin

NO TITI
grunelul submarin hare Franta t4i Anglia
Problema tuneluluT sub Pasul de Calais a fast hada din de catre
marele geolog francez d1 G. Dolifus adueind o deslegare mull mai bine
studiata, de eit cea de mainainte.
Nona propunere a fast expusit la sm-ietatea geologiea a FranteI in
19 Noemvre 2906.
Problema era sa se gaseasea o peaura de tarim in care izvorirea de
apa sa fie in cea mai mica cantitate.
D-1 G. Dollfus a studiat cu deamanuntol imprejurarile apelor subte-
rane alit pe coasta engleza de la Hastings ping la S-ta Margareta, cit si pe
cea tranceza de la Creche liega Boulogne Calais. avind de ase-
mene in vedere si numeroasele sondagiT Witte mai cu sama in cimpia joas
de la Calais.
Din aeeste cereetari relesa ea apele subterane se arata foarte imbel-
§ugate la suprafetele de atiogere g cloud tarimarl deosebite. Tfirimul en
cea mai mica, citime de BO duke e partea de jos a Cenomanianului. Tu-
ronianul e foarte crapat Tar argilela Vraconiene se darima lesne, de a-
ceia ele trehue inlaturate (evitate) ; in cit tarimul ce se impune
pentru a fi slrabatut de tunel, e Cenomanianul, aleiltuit din crida marnoasa
cu Ammonites varians §i Am. Mantelli. gros de vre-o 20 metri, zacind pe
o bandy de crida glaneoniana si acoperit de o crida lutoasa, prin care apa
nu poate patrunde.
Vechiul procet al Jul Thnnie de Gamond mergind in linie dreapta
era sa taTe zece tarimuri de vriste si alcatuir) mineralogice deosebite, in
cis negresit ca ar fi intilnit greutati peste nutinta de invins.
524 Notiti
El incepea in calcarul Jurasic, patrunde piezis nisipurile si laturile
Wealdeene, ajungind in cele din urmii la marnele CretaceuluT mijlocia.
Proectul d-lut Dollfus pentru a inlatura navalivile imbelsugate de
ape, recomanda saparea tunelulul In partea (le jos a enomanianulul, mat
sus amintita ; Ms& spre a ajunge acest scop drumul trehue sai fie serpuit,
El pleaca din Franta de la Wissant, urmeaza paralel cu coasts adincin-
du-se pina la Sangatte, de ad printr-un mare arc patrunde piezis pe sub
Pasul de Calais deadreptul catra Douvres; Tar de sub acest oral el face o.
mare curbs, pentru ca sa Iasi la suprafata, la Folkestone.
Luogitnea tunelul e de 55 km. din care 34 km. sub mare. Cea mat
mare adineline la care se scoboara tunelul va fi de 130 m., cad adtucimea
apel din aceasta strimtoare ajunge eel mull la 65 m. si o grosime egala a
tavanului tunelulul s-a gasit satisfacaloare pentru a garanta soliditatea
luerarei.
R. S.

L'evoIntion agricole en Allemangne. Le Bauer" de la Lande die

Lunebourg (comment it s'est adapte aux transformations modernes) par
Paul Roux, Paris. 1906.
Cartea de 100 de pagini a 10 Paul Roux, a aparut ca stadia in La,
science sociale". In ea se arata train]. taranului din cimpiile barace ale Lu-
neburgului: c'est un pays terriblement pauvre et arriere (p. 7), i se spunea,,
autoruluT, care se hot5ri a face observatiun!, ducindu-se is tata locului: Nu.
putem in deajuns sa recomandam acest studio eelor TubitorI de taranimea
noastra. In el va gasi in locul intal o metoda riguros stiintifiea in trl tares
tenomenelor sociale si va gasi indrumarea pentru a face si la not mono-
grafiT de comune rurale, nu ea acum in mod subectiv, fiecare autor si cer-
cetator spuninclu-sT parerile si ideile sale, si in mod obiectiv, stiintific.

Valeriu Hulubeifi
*
*
*

Jubileul d-lui Eduard Caudella.In 5 Dec. are loc la tea-

trul national din Iasi uu mare festival artistic organizat de Asociatiunea
Generals a Artistilor si Corpul Profesoral al Conservatorului din Iasi, pen-
tru a sarbatori jumatatea de yew; de rind neintrecutul maestru iesan lu-
creaza fare obosalti, is eultivarea si desavirsirea muzicei, romaneste spre
a o turna in formele arta In numarul viitor vom publica o dare de same.
mai amanuntita a acestel insemnate serbarT.
A. D. X.