PROIECT DE LECTIE

 PROFESOR: POTECASU ANCA – ROXANA

 DATA: 6.10.2006
 CLASA: A VIII- A
 OBIECTUL: LIMBA ROMANA
 SUBIECTUL LECTIEI: PROPOZITIA. FRAZA. RAPORTURI DE
COORDONARE SI DE SUBORDONARE IN PROPOZITIE SI IN FRAZA.
 TIPUL LECTIEI: DE INSUSIRE DE NOI CUNOSTINTE
 OBIECTIVE OPERATIONALE:
1. COGNITIVE: la sfarsitul lectiei, toti elevii sa fie capabili:
 sa analizeze propozitiile dupa criteriile de clasificare a
acestora( dupa scopul comunicarii, dupa structura, dupa
aspectul predicatului, dupa sens si dupa relatiile
sintactice) ;
 sa recunoasca ce tipuri de raporturi se stabilesc intre partile
de propozitie;
 sa stabileasca care sunt mijloacele de realizare ale acestor
raporturi ;
 sa stabileasca care sunt termenii regenti ai unor parti de
propozitie ;
 sa recunoasca ce tipuri de raporturi se stabilesc intre
propozitiile dintr-o fraza ;
 sa stabileasca care sunt mijloacele de realizare ale acestor
raporturi ;
 sa recunoasca elementul regent al unor propozitii.

2. PSIHOMOTORII :
 sa alcatuiasca propozitii cu diferite cerinte legate de scopul
comuncarii sau de relatiile sintactice dintre ele;
 sa explice rolul virgula in anumite situatii;
 sa-si dezvolte capacitatea de a realiza corect si estetic
schema unei propozitii.

STRATEGIA DIDACTICA:
1. Metode si procedee: se vor folosi, alternativ sau combinat, metode si mijloace
precum: invatarea prin descoperire, conversatia, explicatia, dictarea, lucrul cu
manualul, fisa de lucru, schema la tabla, sublinierea, explicarea si demonstarea
materialului intuitiv.
2. Forme de organizare a invatarii: in cadrul lectiei se vor folosi activitatea
frontala, alternativ cu activitatea independenta individuala.
3. Resurse: capacitatile normale de invatare ale elevilor, cunostintele lor anterioare.
 4. Mijloace de invatamant: texte lingvistice; fise cu sarcini de lucru pentru elevi;
testul de evaluare formativa ( vezi fisa ).
5. Bibliografie: Limba si literatura romana, manual pentru clasa a VIII-a, de Marin
Iancu, Editura Corint, 2000 ; Caietul elevului pentru clasa a VII-a, partea I, de
Ana Tulba si Constantin Sofronie, Editura Corint, Bucuresti, 2001; auxiliarul
Limba si literatura romana pentru clasa a VIII-a. Ghid complet de pregatire.
Preparator pentru testarile nationale, Editura Art, 2002; Fise din caietul special
“Limba. Literatura. Comunicare pentru clasa a VIII-a “ de Fl. Ionita, E. Carstocea,
A. Coman, V. Gal, D. Kudor, L. Sfarlea, Grupul Editorial Art, Bucuresti, 2005.

 DESFASURAREA ACTIVITATII:

Organizarea clasei: absente, disciplina, pregatirea pentru lectie, elevii isi pregatesc
caietele si manualele. 1 minut

1. Actualizarea cunostintelor invatate anterior: atat pentru refixarea lor

cat si ca punct de pornire pentru noile cunostinte.
- controlul caietelor de teme ( cu obsevatii si aprecieri dupa caz) si
verificarea modului in care elevii au alcatuit tema data ora trecuta.
2minute
2. Captarea atentiei elevilor pentru activitatea didactica ce urmeaza:
- se realizeaza printr-o conversatie pregatitoare:
1. Ce este propozitia?
2. Ce este fraza?
3. Cum putem clasifica propozitia dupa rolul ei in fraza?
4. Ce este propozitia regenta?
5. Ce este propozitia subordonata?
2
minute
3. Anuntarea subiectului lectiei si a obiectivelor operationale :
- Profesorul spune ca se va incepe aprofundarea notiunilor legate de tipurile
de raporturi sintactice care se stabilesc in propozitie si in fraza, precum si
mijloacele de realizare a acestora. Va trebui ca in final sa......( se anunta
obiectivele operationale: 1, 2, 3, 4, ....) 1 minut

4. Prezentarea sarcinilor de invatare:

- Profesorul scrie pe tabla cateva texte, urmand ca elevii sa le analizeze
dupa anumite criterii.

Se dau textele:
a ) “ – Ce te legeni, codrule,
Fara ploaie, fara vant,
Cu crengile la pamant? “
( Mihai Eminescu – “ Ce te legeni...”)
b ) “ Si eu eram vesel ca vremea cea buna. “
 ( Ion Creanga )
c ) “ Se scutura din salcami o ploaie de miresme. Bunicul sta pe prispa...pletele lui albe
si crete sunt niste ciorchine de flori albe... numai ochii bunicului au ramas ca
odinioara : blanzi si mangaietori. ‘’
( B. St. Delavrancea )

Analizati propozitiile de mai sus dupa scopul comunicarii, dupa structura si dupa
aspectul pozitiv sau negativ al predicatului.

- Partea stanga a tablei se lasa libera pentru alcatuirea unor scheme care se
completeaza treptat. Schemele vor contine clasificarea propozitiilor dupa
anumite criterii; tipurile de raporturi sintactice si mijloacele de realizare a
acestora in propozitie sau fraza.
- Se impart fise de lucru elevilor continand exercitii recapitulative legate de
structura propozitiilor.
17
minute
5. Conducerea invatarii si dobandirea de noi cunostinte:
- Elevii sunt solicitati sa rezolve cateva exercitii care au la baza urmatoarele
propozitii:
Frunzele, florile si pasarile anunta sosirea primaverii.
Florile de nu-ma-uita ne privesc din gradina.

Cerinte : a) indicati partile de propozitie intre care se stabileste un raport

de coordonare ;
b) identificati atributele si complementele si indicati cuvintele
regente pe care acestea le determina ;
c) precizati mijloacele prin care se realizeaza raporturile de
coordonare si de subordonare.
- Profesorul continua realizarea schemei continand raporturile de
coordonare si subordonare in propozitie.
- In continuare, se dicteaza elevilor urmatorul exercitiu :
Se da textul :
“ Mai mult ca orice ii placea sa patrunda impreuna cu
Bagheera in inima calda si intunecoasa a junglei, iar noaptea sa se uite
la Bagheera cum vaneaza.”
( Ronald Kipling – “ Cartea junglei “)
a) delimitati propozitiile din textul de mai sus :
b) caracterizati fiecare propozitie din fraza, precizand:
- raportul sintactic si propozitia cu care se stabileste;
- mijlocul de exprimare a raportului sintactic;
- termenul regent, in cazul propozitiilor subordonate.
- Profesorul realizeza schema continand raporturile de coordonare si
subordonare in fraza. 20 minute

6. Asigurarea feedback-ului.
- Are loc pe parcursul invatarii, invatarea facandu-se treptat, prin aprecieri
verbale ( E bine !, Da !, Exact !, Corect! ) 1 minut

7. Evaluarea formativa.
- Se da ca activitate individuala independenta testul de evaluare formativa
( vezi fisa de lucru ) 5 minute

8. Asigurarea retentiei si a transferului.

- Se da ca activitate independenta rezolvarea unor exercitii din manual.
1 minut

Profesor,
Potecasu Anca - Roxana
Se dau textele:
a ) “ – Ce te legeni, codrule,
Fara ploaie, fara vant,
Cu crengile la pamant? “
( Mihai Eminescu – “ Ce te legeni...”)
b ) “ Si eu eram vesel ca vremea cea buna. “
( Ion Creanga )
c ) “ Se scutura din salcami o ploaie de miresme. Bunicul sta pe prispa...pletele lui albe
si crete sunt niste ciorchine de flori albe... numai ochii bunicului au ramas ca
odinioara : blanzi si mangaietori. ‘’
( B. St. Delavrancea )

Analizati propozitiile de mai sus dupa scopul comunicarii, dupa structura si dupa
aspectul pozitiv sau negativ al predicatului.

Frunzele, florile si pasarile anunta sosirea primaverii.

Florile de nu-ma-uita ne privesc din gradina.

Cerinte : a) indicati partile de propozitie intre care se stabileste un raport de

coordonare ;
b) identificati atributele si complementele si indicati cuvintele
regente pe care acestea le determina ;
c) precizati mijloacele prin care se realizeaza raporturile de
coordonare si de subordonare.

Se da textul :
“ Mai mult ca orice ii placea sa patrunda impreuna cu
Bagheera in inima calda si intunecoasa a junglei, iar noaptea sa se uite
la Bagheera cum vaneaza.”
( Ronald Kipling – “ Cartea junglei “)
a) delimitati propozitiile din textul de mai sus :
b) caracterizati fiecare propozitie din fraza, precizand:
- raportul sintactic si propozitia cu care se stabileste;
- mijlocul de exprimare a raportului sintactic;
- termenul regent, in cazul propozitiilor subordonate.
 FISA DE LUCRU

1. Transforma propozitiile simple in propozitii dezvoltate:

 A rasarit luna.
…………………………………………………………….
 Iarba este verde.
……………………………………………………………….
 Elevii citesc.
………………………………………………………………….
 Dorinta a fost indeplinita.
………………………………………………………………….
 Pleci?
……………………………………………………………………
2. Realizati combinatiile A + C, B + C, A + B si raspundeti cerintelor de mai jos:
A. Citind
C. descoperi lucruri noi.
B. Cand citesti
a)Combinatia A + C reprezinta o..............................................
b)Combinatia B + C reprezinta o ..............................................
c) Argumentati de ce nu este posibila combinatia A + C
................................................................................................................
d) Caracterizati propozitia “ descoperi multe lucruri noi “:
 dupa scopul comunicarii........................................................
 dupa structura........................................................................
 dupa aspectul predicatului......................................................
 dupa sens...............................................................................
 dupa relatiile sintactice.........................................................
3. Scrie, in spatiul din dreptul fiecarei cifre, litera care corespunde felului fiecarei
propozitii:
Privesc cerul . ......... A. simpla, afirmativa, enuntiativa;
A ramas surprins. ......... B. dezvoltata, afirmativa, interogativa;
Nu voi discuta nimic cu nimeni. ....... C. dezvoltata, afirmativa, enuntiativa;
Ai fost la mare anul acesta? ..... D. dezvoltata, afirmativa, exclamativa;
Nu scrieti pe pereti. .......... E. dezvoltata, negativa, enuntiativa ;
F. simpla, afirmativa, exclamativa.

4. Faceti schema urmatoarelor propozitii precizand felul partilor de propozitie din

care sunt alcatuite. Puteti avea in vedere urmatorul model:
Viata este o alergare continua spre viitor. = s. + p.n. + atr.adj. + atr.subst.prep.
1. Toamna ofilita aduce miracolul somnului de iarna in trupul
naturii.
 ..........................................................................................................
2. Soarele se inchide ca o imensa pleoapa somnoroasa pe cerul
cuprins de vise.
............................................................................................................
3. Revad plecarile mele de pe un peron al inceputurilor spre
destinatia enigmatica a destinului meu.
......................................................................................................

5.Cititi textul de mai jos:

“ Un’ te duci asa degraba?
Gandul meu mahnit o-ntreaba...”
( Tudor Arghezi – “ O furnica” )
a) Delimitati propozitiile din fraza de mai sus.

b) Precizati felul fiecarei propozitii dupa scopul comunicarii.

c) Transformati propozitia a doua in propozitie enuntiativa optativa.

d) Transformati prima propozitie in propozitie imperativa.

6. Alcatuiti o propozitie simpla cu subiect multiplu si predicat nominal cu numele

predicativ multiplu.

7. Scrie cinci propozitii interogative pe care le-ai adresa vedetei tale preferate.

8. Scrie cinci propozitii imperative, negative care sa cuprinda interdictii impuse de

parintii tai.
 TEST DE EVALUARE FORMATIVA

1. Despartiti fraza de mai jos in propozitii si precizati felul acestora dupa rolul
in fraza, dupa alcatuire, dupa aspect si dupa scopul comunicarii:

“ El era un bun vanator si-i placea sa strabata padurile si sa uciga fiarele

salbatice.”
( Legende populare romanesti )

2. Indicati relatiile sintactice dintre propozitiile de mai sus si precizati

mijloacele de realizare a acestora.

3. Aratati care sunt mijloacele de realizare a relatiilor sintactice in prima

propozitie a frazei de la ex 1.
CLASIFICAREA PROPOZITIILOR

1. dupa scopul comunicarii:

a) enuntiative:
- propriu-zise
- optative
- imperative
b) interogative:
- propriu-zise
- optative
2. dupa structura:
a) simple ( parti principale de propozitie )
b) dezvoltate ( parti principale si parti
secundare de propozitie )
3. dupa aspectul predicatului :
a) afirmative ;
b) negative ( este negat predicatul )
4. dupa sens :
a) principale ( au inteles de sine statator)
b) secundare ( depind de intelesul altei
propozitii )
5. dupa relatiile sintactice:
a) regente ( determinate de propozitii
subordonate )
b) subordonate ( determina o propozitie
regenta )
c) coordonate ( de acelasi fel )
 RAPORTURI DE COORDONARE SI DE
SUBORDONARE IN FRAZA

1. raportul de coordonare ( se stabileste intre doua

propozitii de acelasi fel – principale sau secundare )

 Juxtapunerea ( alaturarea prin virgula ) intre propozitii principale

si propozitii secundare ;

 Jonctiunea ( prin conjunctii si grupuri de cuvinte cu valoare de

conjunctii coordonatoare ) intre propozitii principale si propozitii
secundare.

2. raportul de subordonare ( se stabileste intre o

propozitie subordonata si regenta sa )

 Alaturarea unei propozitii subordonate de regenta sa ( Ai carte,

ai parte. )
 Jonctiunea prin :
 conjunctii si locutiuni conjunctionale subordonatoare: sa,
ca, daca, ca sa, desi, incat, fiindca, fara sa;
 pronume relative sau pronume nehotarate cu functie de
relatie insotite sau nu de prepozitii : cine, ce, care, cu
ce, ceea ce, oricine, orice, oricare ;
 adverbe relative sau adverbe nehotarate : cum, cand,
unde, oricum, oriunde, oricat.
 RAPORTURILE SINTACTICE DE COORDONARE SI DE
SUBORDONARE IN PROPOZITIE

1.Raportul de coordonare ( se stabileste intre doua sau mai multe parti

de propozitie de acelasi fel )
 Juxtapunerea ( alaturarea prin virgula ) intre subiecte, nume
predicative, atribute, complemente;

 Jonctiunea ( prin conjunctii si grupuri de cuvinte cu valoare de

conjunctii coordonatoare ):
- conjunctii coordonatoare copulative: si, nici, ci si;
- locutiuni conjunctionale coordonatoare copulative : precum
si;
- conjunctii coordonatoare adversative: dar, iar, ci, insa;
- conjunctii coordonatoare disjunctive: sau, ori, fie;
- conjunctii coordonatoare conclusive: deci, asadar;
- locutiuni conjunctionale coordonatoare conclusive: prin
urmare, in concluzie, in consecinta, ca atare, va sa
zica.
2. Raportul de subordonare ( se stabileste intre o parte de
propozitie secundara – atribut sau complement – si cuvantul determinat )
 Alaturarea unui atribut de substantivul determinat;

 Alaturarea unui complement de verbul determinat;

 Jonctiunea ( prin prepozitii sau grupuri de cuvinte cu valoare de

prepozitie care cer cazurile Ac, G, D ) intre:
- atribut sau substantivul determinat;
- complement si verbul determinat;
3. Flexiunea ( schimbarea formei cuvintelor flexibile )
“ Bucuria mamei a fost imensa. “ ( atribut )
“ Le-a soptit colegilor. “ ( complement )