Sunteți pe pagina 1din 8

Facultatea de Inginerie Electrica CIRSTEA Marius-Adrian

Laboratorul de Metode si procedee Grupa 113C


Tehnologice Anul 1C

LUCRAREA TEHNO 5
Procesul tehnologic de bobinare a statorului unei masini electrice asincrone

1.Notiuni de baza
Există două variante constructive de înfăşurări de curent continuu care au cea mai largă
răspândire: înfăşurarea buclată şi înfăşurarea ondulată. În fig.1 se prezintă schematic cele
două tipuri de înfăşurări (a – buclată şi b – ondulată); s-a considerat desfăşurarea în plan a
spirelor; în partea de jos sunt figurate legăturile la lamalele colectorului, iar pe desene apar şi
umbrele polilor statorici.

Cu y1 s-a notat deschiderea bobinei, y este pasul înfăşurării (distanţa dintre laturile de dus a
două bobine consecutive înseriate), iar y2 reprezintă pasul de întors (distanţa dintre latura de
dus şi cea de întors a bobinei următoare). La înfăşurările buclate y = y1 – y2, iar la cele
ondulate, y = y1 + y2. În cele ce urmează se va explica modul de realizare doar pentru
înfăşurea buclată şi repartiţia corespunzătoare a inducţiei Bδ0 în întrefier. În figura 2a este
reprezentată schema desfăşurată a unei înfăşurări buclate. Prin schema desfăşurată se înţelege
o schemă în plan obţinută prin tăierea rotorului după o generatoare şi desfăşurarea lui. In acest
fel, crestăturile care erau plasate la periferia unui cilindru apar situate în acelaşi plan. În figură
este schiţată şi schema desfăşurată a colectorului, şi anume, în partea de jos a figurii. De
asemenea, apare în figură şi umbra polilor de excitaţie. Infăşurarea buclată din figura 2
aparţine unei maşini cu 2p= 4, rotorul respectiv posedând Z = 16 crestături, numerotate în
figură de la 1 la 16. Infăşurările de curent continuu se realizează în două straturi, în sensul că
în aceeaşi crestătură sunt două laturi de secţiuni: una în partea superioară a crestăturii
(figurată cu linie plină ), iar cealaltă, în partea inferioară (figurată cu linie întreruptă).
Infăşurarea constă dintr-o serie de secţiuni identice, fiecare secţiune având una sau mai multe
spire (în figură, pentru simplitate, s-a considerat că o secţiune are o singură spiră), secţiunile
fiind legate în serie. Capetele secţiunilor se leagă între ele pentru a se asigura înserierea
secţiunilor (sfârşitul unei secţiuni se leagă cu începutul alteia) şi, în acelaşi timp, se leagă şi la
câte o lamelă de colector. Practic, în crestătura practicată în aripioara unei lamele de colector
se lipesc cu ajutorul cositorului capătul de sfârşit al unei secţiuni şi capătul de început al altei
secţiuni, după o regulă bine precizată, pusă în evidenţă de schema înfăşurării. Prin urmare,

1
înfăşurarea descrisă, ca de altfel toate înfăşurările de curent continuu, nu are capete libere.
Infăşurarea de curent continuu este deci o înfăşurare închisă. Înfăşurarea buclată se
caracterizează prin faptul că toate secţiunile au capetele lor legate la două lamele vecine ale
colectorului, înserierea secţiunilor făcându-se de aşa manieră încât acestea se succed la
periferia rotorului în acelaşi sens, la distanţa de o crestătură între două secţiuni succesive (y =
1). Dacă pornim de la un capăt al unei secţiuni oarecare şi urmărim conductorul din care sunt
realizate diferitele spire şi secţiuni succesive ale înfăşurării, descriem o serie de bucle la
periferia rotorului, de unde şi denumirea de înfăşurare buclată. Pe colectorul la care sunt
legate capetele secţiunilor freacă 4 perii, legate alternativ două câte două, iar fiecare pereche
astfel realizată este legată la borna A,respectiv B a maşinii. Periile sunt egal distanţate la
periferia colectorului. Lăţimea periilor este de ordinul de mărime al lăţimii unei lamele sau a
două lamele de colector. În figura 2,a, periile au tocmai lăţimea unei lamele. Poziţia periilor
pe colector are o foarte mare importanţă în funcţionarea maşinii de curent continuu. Se
remarcă cu uşurinţă deocamdată că, atunci când maşina este în funcţionare, adică rotorul cu
toate secţiunile înfăşurării rotorului este în rotaţie, periile vin în contact când numai cu o
singură lamelă, când cu două lamele vecine, fiindcă colectorul se roteşte o dată cu rotorul, iar
periile sunt fixe în spaţiu. Cum la două lamele vecine ale colectorului sunt legate capetele
unei secţiuni a înfăşurării, iar peria în anumite intervale de timp calcă pe ambele lamele,
secţiunea respectivă este în scurtcircuit, peria fiind bună conducăroare. Ori, dacă polii maşinii
sunt excitaţi, adică există un câmp magnetic de excitaţie şi rotorul se învârteşte, în diferite
secţiuni se induc t.e.m. alternative. Acest t.e.m. au valori instantanee depinzând de poziţia
secţiunii respective în câmpul polilor de excitaţie. Dacă secţiunea este scurtcircuitată de perie
în momentul când latura sa de ducere este în axa polului nord, t. e.m. este maximă şi va da
naştere unui curent important în secţiunea scurtcircuitată. Secţiunea acumulează în câmpul
său magnetic o importantă energie şi devine sediul unor pierderi Joule în intervalul de timp
cât este scurtcircuitată. În momentul în care, datorită rotaţiei, peria pierde contactul cu una din
lamelele la care este legată secţiunea respectivă şi scurtcircuitarea secţiunii încetează, atunci
curentul de scurtcircuit din secţiune trebuie să se anuleze. Cum energia localizată în câmpul
magnetic al secţiunii nu se poate anula brusc, curentul nu se anulează nici el brusc la părăsirea
lamelei de către perie, ci continuă să se închidă prin aer între lamela părăsită 4 şi perie sub
formă de arc electric, în care se consumă în scurt timp energia localizată în câmpul magnetic
al secţiunii. Aceste arcuri (scântei) la colector între lamele şi perii sunt foarte dăunătoare
bunei funcţionări şi nu sunt admisibile. În schimb, dacă periile sunt plasate pe colector în
astfel de poziţie încât scurtcircuitează vremelnic secţiuni ale căror laturi de ducere sunt
momentan în zona interpolară în care câmpul de excitaţie este foarte slab sau nul, atunci şi
t.e.m. induse în secţiunile respective în acele momente sunt foarte mici sau nule şi toate
fenomenele descrise mai sus au loc cu o intensitate apreciabil mai redusă sau nu au loc, ceea
ce este favorabil pentru funcţionarea maşinii. De aceea, întocmai ca şi în figura 2,a, periile se
plasează pe colector într-o astfel de poziţie încât fiecare perie să scurtcircuiteze, la
funcţionarea maşinii, secţiuni ale căror laturi se află în zona de câmp de excitaţie foarte slab
sau nul, în zona interpolară. Dacă periile scurtcicuitează vremelnic tocmai secţiunile care au
laturile exact în axa interpolară de simetrie, atunci se spune că “periile sunt fixate în axa
neutră”. Dacă periile ocupă altă poziţie decât cea de mai sus, se spune că “periile sunt decalate
din axa neutră”. Se poate arăta că decalarea periilor din axa neutră poate avea şi alte influenţe
asupra funcţionării maşinii, influenţe, în general, negative. Atragem atenţia asupra faptului că
poziţia periilor pe colector nu poate fi raportată, în general, la poziţia polilor de excitaţie. În
cazul înfăşurării prezentate în figura 2,a, cele două legături ale unei secţiuni oarecare la două
lamele vecine sunt egal de lungi. Dacă periile sunt fixate în axa neutră, aşa cum este cazul
înfăşurării studiate, ele scurtcircuitează secţiuni ale căror laturi sunt momentan în axele
interpolare de simetrie şi, prin urmare, periile, date fiind legăturile egal de lungi la colector, se

2
află în axa de simetrie a secţiunilor respective, adică în axele de simetrie ale polilor de
excitaţie. Dar mai pot fi realizate şi astfel de legături la colector. În figura 3, o legătură la
colector a unei secţiuni oarecare este directă, cea mai scurtă posibilă, iar cealaltă legătură mult
mai lungă. Pentru o asemenea realizare constructivă a înfăşurării, în situaţia că periile se
fixează în axa neutră, observăm că periile cad în axa interpolară de simetrie şi nu în axa de
simetrie a polilor, ca în cazul precedent. Prin urmare, la o maşină dată, pentru care nu
cunoaştem modul precis de realizare a legăturilor secţiunilor la colector, nu putem şti dacă
periile sunt sau nu “fixate în axa neutră” prin raportarea poziţiei periilor la poziţia polilor de
excitaţie. Pentru aceasta este nevoie de unele metode speciale. Plasarea periilor pe colector şi
legăturile dintre ele şi la bornele maşinii conduc la împărţirea înfăşurării reprezentate în figura
2,a în 4 “căi de curent”, în sensul că, dacă la bornele A, B ale maşinii s-ar aplica o tensiune de
curent continuu, curentul absorbit de înfăşurare s-ar diviza pe 4 căi în paralel în interiorul ei.
Ansamblul secţiunilor înfăşurării se împarte pe cele 4 căi de curent. Figura 2,b ne arată
repartiţia secţiunilor înfăşurării pe cele 4 căi de curent. Această repartiţie este valabilă la un
moment dat, în care diferitele crestături ale rotorului se află în poziţia relativă faţă de polii de
excitaţie indicată în figura 2,a. Secţiunile sunt arătate prin două cifre care indică crestăturile în
care sunt plasate laturile secţiunii. Astfel, secţiunea 2 – 6’ are o latură în crestătura 2 (partea
superioară), iar cealaltă latură, în creastătura 6 (partea inferioară). În consecinţă, în momentul
considerat, cele 4 căi de curent vor fi formate din următoarele secţiuni: Calea I: 2 – 6’; 3 – 7’;
4 – 8’; Calea II: 6 – 10’; 7 – 11’; 8 – 12’; Calea III: 10 – 14’; 11 – 15’; 12 – 16’; Calea IV: 14
– 2’; 15 – 3’; 16 – 4’. În figura 2,a sunt indicate şi sensurile curenţilor prin diferitele secţiuni,
în ipoteza alimentării înfăşurării în curent continuu. Se observă că în toate crestăturile care se
află sub un pol, sensul curentului prin laturile diferitelor secţiuni este acelaşi. Mai există 4
secţiuni care în momentul dat sunt scurtcircuitate de către perii. Astfel, secţiunea 1 – 5’ este
scurtcircuitată pe peria care calcă simultan în momentul considerat pe lamelele 1 şi 2 la care
sunt legate capetele secţiunii 1 – 5’. În mod analog sunt scurtcircuitate şi secţiunile 5 – 9’; 9 –
13’; 13 – 1’. Desigur că atunci când rotorul se învârteşte şi o dată cu el şi colectorul, se
schimbă componenţa diferitelor căi de curent, însă numărul căilor de curent rămâne acelaşi.
Diferitele secţiuni trec succesiv dintr-o cale de curent în alta, iar o secţiune dată intră succesiv,
la o rotaţie completă, în toate cele 4 căi de curent. Caracteristic pentru înfăşurarea buclată este
faptul că numărul 2a de căi de curent în paralel este egal cu numărul 2p de poli, adică a = p. În
plus, numărul de perii pe colector este egal cu numărul de poli. Să urmărim şi poziţia la
momentul dat în câmpul magnetic de excitaţie al secţiunilor unei căi cde curent oarecare, de
exemplu, calea I (figura 2,c). Cele 3 secţiuni în serie 2 – 6’; 3 – 7’; 4 – 8’, care la momentul t
alcătuiesc calea I de curent, sunt situate toate în câmpul primei perechi de poli. Se observă că
cele 3 secţiuni în serie ocupă însă poziţii diferite în câmpul de execuţie, secţiunile fiind
decalate în mod uniform în câmp. Dacă y1 = τ (cazul înfăşurării studiate), fiecare secţiune are
o latură în câmp nord şi cealaltă latură în câmp sud. Se remarcă uşor că secţiunile care intră în
componenţa unei alte căi, de exemplu a II-a, ocupă în acelaşi moment poziţii similare în
câmpul unei perechi de poli de excitaţie, ceea ce reprezintă o caracteristică a înfăşurărilor de
curent continuu. Repartiţia spaţială a inducţiei (fig. 2,c) se explică prin faptul că ea este
maximă pe axa polară şi se menţine astfel sub talpa polară şi se anulează în dreptul axei
neutre; în dreptul polului sud, repartiţia este similară, dar de sens contrar.

3
5. Date tehnice pentru un conductor de bobinaj

CONDUCTOR BOBINAJ 0.30 MM-385M INDEL

Masa [Kg] 0,25

Temperatura de lucru [°C] - 65...155

Diametru conductor [mm] 0,3

Lungime conductor [m] 385

4
CONDUCTOR BOBINAJ 0.50 MM 5 KG

• Standarde: IEC60317-13, nema mw 73c, mw 35-c, din 46416-6/7


• Tipul Izolatiei: Lac poliester (IMIDA), modificat, acoperit cu Poliamida-IMIDA sau cu
THEIC Poliester - IMIDA Modificat
• Proprietati mecanice: Alungire >38%; Efect de resort <40%; Rezistenta la abraziune =
15.3N
• Propietati electrice: tensiune de strapungere = 10kV
• Propietati termice: Indice de temperatura: 200-210oC; Termoplasticitate: 2min 260oC; Soc
termic: 1d, 1/2h>220oC
• Propietati chimice: Incercari la solvent: 5H; Rezistenta la agenti frigoritici: HFC 134-404-
407, Freon 12.22
• Diametru: 0.6 mm
• Cantitate: 5 Kg
ATENTIE! Rolele pot avea mai mult de 5Kg, iar pretul este per Kg. Prin urmare, costul
produsului poate varia in functie de greutatea finala.
Va multumim pt. intelegere!

5
WH752 - Masina de bobinat, pentru regim greu, cu doua axe.

Controlata de microprocesor, capabila sa memoreze 999 secvente


Program programabile, care pot rula independent sau selectate in blocuri pentru bobinaje
compuse.
Motor de CC, 400 W, comandat în curent pentru ax , motor pas cu pas pentru
Control
deplasare transversala.
Ghidaj pentru firului tip rola si unitate de tensionare separata pentru fiecare
Aplicatie
axa. Ghidajele sunt reglabile pentru bobinare dubla.
Continut
2 x ghidaje pentru fir si 2 x unitati de tensionare.
colet
Diam. cond. 0.5 – 1.6 mm
Pas maxim 10 mm
Latime
200 mm (max)
bobinei
Diam.
110 mm (max)
bobinei
Viteza
3000 / 2000 / 1000 rpm
maxima
Alimentare AC 230 / 110 V ± 10%, 50 - 60hz
Dimeniuni 700 x 520 x 600 mm
Greutate
44 kg.
neta
CE/TÜV AE 9955093 01

6
6. Activitate de laborator
La acest laborator am consultat cateva planse:
- plansa ROTOR BOBINAT/PM 25898
- foaie de catalog a unui conductor de bobinaj
Iar la final ne-au fost prezentate cateva aparate:
- bobina spiralata
- bobina cilindrica
- rotor bobinat
- masina de curent continuu
- masina sincrona
Am mai consultat desenele: - PM 25 898 Rotor Bobinat
- TMA 0,080 – 0,70 Fisa de bobinaj
- Desenul 2,40. 4540 Carcasa 826

7. Concluzie
- Conductoarele cu Cu si Al se fabrica din sarma rotunda;
- Izolatia conductoarelor din hartie, din fire textile B(bumbac);
- Grosimea izolatiei: gr. I – izolatie simpla, gr. II – izolatie dubla, gr. III –
izolatie trpila;
- Conductoare cu indice de temperatura: 105, 130, 205, 220;
- SR HD 566 S1 identic cu CEI 565;
- Un echipament electric are o caracteristica diferita de alte echipamente numita
indice de temperatura;
- Termice: - clasa termica C(220ºC)
i. temperatura de strapungere (350ºC)
ii. rezistenta la socuri termice (240ºC)
- Mecanice: i. Rezistenta abraziva
ii. Flexibilitate
- Electrice: i. Tensiune de avarie (8kV)
ii. pierderile dielectrice 9*10 la 220ºC
- Chimice: i. Rezistenta la solventul standard
ii. Rezistenta la freon 12
iii. Rezistenta la freon 22
iiii. Rezistenta la toate transformatoarele
- Caracteristici speciale: i. Rezistenta la F 12, F 22
ii. Rezistenta la ulei de transformator
iii. Rezistenta la radiatii nucleare

8. Bibliografie

http://www.sculediverse.ro/
http://www.regielive.ro/
http://www.wikipedia.ro
http://www.instrumentedemasura.ro
SR 10570:2008

7
8