Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AH U l 1
- -
Nr. 1
APRiliE 1967
7 Către
cititori
2 7877. Eroi, fapte, mărturii
7 7877 in documentele vremii DINU C. GIURESCU
7O Taina vasului ,, Radetzki" CONSTANTIN VELICHI
72 Tran silvan io ş i războiul de independentă VASILE NETEA
74 Un print valah pe drumurile Europei ION IONAŞCU
17 Articole necunoscute ale lui Marx
cu privire la Unirea Principatelor MIRON CONSTANTINESCU
21 May 11, argintarul lui Brincoveonu CORINA NICOLESCU
24 Din documentele secolului XX : Conferinta •
de la /alta (/)
33 Histrio si'
Burebisto DIONISIE PIPPIDI
35 lui ie 1936 : Titulescu-Litvinov. O pagină
o relatiilor
'
româna-sovietice 1. M . OPREA
•
39 " Reportajele" din Bucureşti
ale "verişoorei " lui Himmler ILIE PETRE
42 Schliemonn in cetatea lui Priom C. W . CERAM
53 Cum s-a înfăptuit Frontl?l Unic Munc itoresc
Convorb ire cu tovarăşii
Constantin Pirvulescu si '
Stefan
'
Voitec
57 Ho reo - schiţă o portretului intelectual ŞTEFAN PASCU
Redactori : Livia Dandara, Robert Deutsch, Mircea loanid, Gheorghe Rădulescu, Ma rian Ştefan, Răz
van Teodorescu. Prez.entareo artistică ~i tehnoredactarea : Georgeta Apreotesei, George Pîrjol,
Ladislau Simandan, Ion Vulpescu.
- • ..
•
•
1 1
Către
cititori
Cu acest număr, porneşte la drum revista Magazin istoric.
Noua publicaţie îşi va întemeia activitatea pe concepţia
călăuzitoare a istoriografiei româneşti contemporane - materia-
lismul dialectic şi istoric - , potrivit căreia valoarea unei istorii
ltiinţifice constă în tnfăţişarea obiectivă, conformă adevărului, a
evenimentelor şi faptelor, în interpretarea lor justă, astfel ca ea
să constituie o oglindă a conştiinţei de sine a poporului, să înmă-
nuncheze experienţa de viaţă şi de luptă a maselor.
Coloanele Magazinului istoric vor fi deschise studiilor, arti-
colelor şi documentelor care oglindesc momente ale istoriei patriei,
din cele mai vechi timpuri şi pînă astăzi, ale îndelungatei lupte
pentru eliberarea socială şi naţională a poporului nostru, ale
mişcării democratice şi revoluţionare, ale făuririi victoriei socia-
lismului pe pămîntul României. Căutînd să dea expresie vie
exemplului înălţător al înaintaşilor şi sensului optimist al pre-
zentului, Magazin istoric consideră, ca o datorie de onoare, să
contribuie, alături de întreaga publicistică română, la dezvoltarea
patriotismului care însufleţeşte generaţiile actuale în măreaţa
operă de edificare a socialismului.
Străduindu-se să reflecte rolul şi locul poporului român în
istoria universală, aportul său la tezaurul culturii şi civilizaţiei
omenirii, Magazin istoric va manifesta, în acelaşi timp , preocu-
parea cuvenită faţă de istoria celorlalte popoare, cu conştiinţa
limpede a Însemnătăţii pe care o are ştiinţa istoriei în realizarea
cunoaşterii reciproce, a apropierii şi cooperării între popoarele
- Europei, între toate popoarele lumii.
lncredinţată că paginile sale vor fi onorate de colaborarea
istoricilor, scriitorilor, publiciştilor, cadrelor didactice, cercetăto
rilor din institute, arhive, muzee, că se va bucura de audienţă
şi sprijin din partea masei largi de cititori căreia i se adresează,
revista Magazin istoric nădăjduieşte că va răspunde interesului
crescînd al opiniei publice pentru cultura istorică.
1
inrolat în armată şi, în ciuda
~ vîrstei înaintate, a luat parte
la campan ia din acel an
dramatic. Cu unitatea lui se
•
tiei. Sînt documente impre- Tnsă tdintr-o adevă rot6
sionante, p rin sentir:1entele p rotectiune dumnezeiască ·la
prof und umane, p rin d ra· amîndouă bombardamentele
gostea de vi aţă şi caldut de la 26 şi 20 apri lie n-om
patriotism core răzbat din avut românii nici o pi erd ere
fiecare rînd. Reproducem, Tn oa meni, pe cî nd ştim în
mai jos, f ragmente din a· mod pozitiv că tu rcii ou avut
ceste scriso ri : pierderi g rave ş i dintr-o jal-
n i că împrejurare că turcii nu
20 mai 1877, Calafat "0 dat6 se temeau de noi şi nu goli-
cu cele 10 l ire ce ti le tri- se o ra şul de locuitori s-ou ·
mit acum, iti trimit' şi ton- omorît şi rănit sumă de co-
dăro întîi ului obuz turcesc p ii şi femei care deşi turci,
venit în lagă r ul nostru, este dar mi se strînge inim o cînd
din cele mici de tunuri de m ă gîndesc... N
3
6 octombrie 1817, Orăşani
"Am primit scrisoarea ta de
la 1-iu octombrie aseară ; nu
mi-o făcut de loc plăcere
cînd imi scrii că eşti prăpă
dită şi că dacă aş muri eu
tu de asemenea trebuie să
mori, nefiind de nici o tre-
buinţă pentru copii.
Tot una este să rămînă
niş te copilaşi pustii pe uşile
străinilor, decît a avea o
mamă cît de prăpădită core
tot poate îngriji de moralita-
tea ş i sănătatea lor ? Nu
este iertat unei femei sau
bărbat să vorbească aşa
cînd ore -copii, oare fără
război o făcut cineva con-
tract cu Dumnezeu ca să-şi Lupta o fost aprigă ; vî-
asigure viata ?" nătorii şi dorobanţii "s-au
doilea obuz o lovit in spa- purtat ca leii - după cum
tele citodelei şi moi bine de 4 noiembrie 18n, Gigeu sublinia un ziar al vremi i
zece minute pulberea ziduri - - , marea redută Griviţa,
(Bulgaria) s "Mîine plecăm
lor zdrobite s-a ră sucit în care domino toate pozitiile
aer. spre Rahova, fii însă pe
fortificate ale turcilor, a fost
Cînd străbate pe cer un pace că sîntem multi pentru luată cu asalt". Tn virtejul
obuz de acelea, deşi ştii bine acest oraş. Cred că turcii incleştării, soldatul Grigore
că este de la noi şi că duce după cîteva lovituri de tun Ion, ajutat de sergentul Stan
pustiirea în altă parte, dar ou să fugă sau ou să se Gheorghe şi de caporalut
sunetul îngrozitor ce face predea, căci avem o bună Nico Vasile, o capturat, după
despicînd aerul iti înmoaie o crîncenă luptă corp la
şi memorabilă artilerie, şi
vinele picioarelor fără vo ie, corp, un steag turcesc.
parcă iti vine poftă să te astfel este foarte puţină pro-
...1 septembrie 1877. La
pui cu burta la pămînt. babilitate că o să fie ·tre- marele cartier de la Porodim,
Dacă am avea şansa ca buinţă o ataca Infanteria. ce i trei ostaşi au fost deco-
tntîiele lovituri să ducă bine Nu te inchieta dacă nu ro ţi, pentru curajul şi erois-
in bateriile bietilor fesl ii in- vei primi curînd scrisori, ştii mul lor, cu " Virtutea Milita-
cît să le ia văzul, cum zice şi vezi cum merg peştele ră", iar a doua zi cu ordi-
românul, apoi s-a dus Vidi- noastre improvizate. Odată nul rusesc " Sf. Gheorghe".
nul..: Rahova luată ne vom stabili Episodul luării steagului
acolo, ca să acoperim spa- turcesc o avut un puternic
20 august 18n, Mag1avit ecou în rîndul ostaşilor de
"Pînă să primeşti tu scrisoa- tele ruşilor, core înaintează
pe front, îmbărbătîndu - i, iar
rea osta, core va călători pe spre Sofia şi atunci vom a- celor din toră le-o mărit în-
la Cimpulung, negreşit că la vea corespondenta mai re- crederea în victorie. Ziarul
Plevna se va da vreo bătălie gulată, avînd orăşelul Bechet " Românul" din 8 septembrie
decisivă. peste Dunăre ... 1877 aprecia fapta eroică o
De cind lumea nu cred Tngri jeşte de copii, Moşu celor trei ostaşi în cuvinte
că o oştire tînără ca a noas- calde şi admirative : "Stin-
le •. Am auzit că B îtă 1 în-
tră să fi intrat pentru prima dardul luat de armata ro-
vată mult. Pune-1 să se
oară în luptă în condit iuni mână turcilor de la Plevno
mai grele şi dezavontajoase. plimbe şi să se joace cînd
a defilat ieri, după cum am
După ce că întîia sa luptă este timp bun. anuntat - cu ceremonia
este o luptă gigantică, pe un Am auzit că te-ai certat militară şi-n oclamotia ge-
teren fortificot pînă la ex- cu Bălăneasco, păzeşte-te nerală o poporotiunii - pe
. trem itote de turci, apoi con- Moşule de intrigă şi femei podul Mogoşoa iei pînă la
sideră reaua impresiune mo- deocheate. N-om timp să-ti Arsenal. Tn fata teatrului s-a
rală ce le-o făcut văzînd pe moi scriu, fiindcă mă chea- tinut un mic discurs din
scumpii noştri aliati, necon- mă colonelul Slă ni cea nu." partea functionarilor primă
tenit bătuţi de turci. Dacă r iei, care ou dăruit un orolo-
Dumnezeu ne va ajuta să fim • Aceasta a fost ultima scri- giu de aur soldatului Grigo-
soare trlmls A famlllel. re Ion, care purta stindardul
de astădată victorioşi, apoi ' Cu acest nume se adresa
pe urmă nu se mai poate uneori soţiei sale. şi core-I luase de la vrăj-
• Este vorba de fiul sAu. moş " .
despera de nimic."
4
CAPRERA, 8 od. 1877
Descendentii vechilo r noastre lepiuni, Romanii, se luptă astăzi cu
eroism pe tărmii Dunării, pentru Independenta lor ; imi P.are că este
bine a face să se audă a plaudare din partea capitalei vech1i lumi ti a
Italiei intregi, indreptată valo roaselor noastre rude.
Totdeauna al vostru,
G. GARIBALDI.
"Rom~nul• din 13 odombrie 1877 •
CAPITULAREA PLEVNEI
Din notifel e l ocot enentului nor vegian Gunnar
Solfes f Flood, martor ocular la acest e lupte•
Noaptea, la ora 2, toate dar incet şi cu băgare de mente din Divizia 3 fură
llnlile noastre telegrafice seamă. Se constatase că indreptate spre Susurlu,
erau în dezordine. Pe la reduta Griviţa era cu totul spre Opanez.
orele 4-S dimineaţa, turcii mlnată şi nu fu decit o in- Din această clipă pu-
părăsiră reduta Griviţa şi timplare că un soldat des- turăm vedea : lupta de la
mal tirziu cea de la Bu- coperi fiUlui arzind şl 1-a podul de pe Vid, înaintarea
cova. Trupele noastre bă tăiat. Apoi se luă Bucov şi (trupelor româneşti) prin
gară de seamă pe la 6-7. se văzu că intreaga creastă Bucov şi lupta românilor de
La 6, masa principală a întărită fusese părăsită (de la Opanez. Un spectacol
turcilor era adunată intre duşmani). dramatic, pe atit de Im-
Plevna şi podul Vidului şi Avanposturile româneşti punător, ca şi de neuitat.
incepu Ieşirea, ocupînd din Susurlu şi Opanez des- Sosiţi la luneta Craiova,
tncă forturile de la Opanez. coperiră şi ele in zorll zilei puturăm vedea o mare
Se zice că turcii au sur- plecarea turcilor şi inain- mulţime de oameni, de cai,
prins avantposturlle ruseşti tară. Avanpostwile ruseşti de bol şi de trăsuri cu
şi le-au respins, luind chiar dintre Grlviţa şi piriul Tu- corturi. Mult timp nu prl-
o redută cu 6 tunuri şi cenlţa fUnd mal depărtate cepurăm ce era. Nu era o
masacrtnd intreaga gar- (de turci) ca Românii, nu armată in retragere, nici
nizoană. Dar mal tîrziu putură in consecinţă să mase fugătoare, semăna cu
teşi rezerva şi turcll fură constate aşa devreme ple- migraţiunea popoarelor ca
opriţi. Cum se făcu ziuă, carea turcilor. (Cind o şi cind un popor intreg
toate bateriile ruseşti in- constatară) Jnaintară şi ele. fusese surprins prin fier şi
cepură a trage şi turcll Intre 9 şi 10 situaţia era prin foc şi că totul se
trebuiră să se retragă peste foarte clară. Ieşirea lui oprise şi adormise de dis-
poduri. Osman-Paşa era indreptată perare şi de frica morţii.
Stăpîne pe reduta de la spre Apus, peste Vid. Ge- Şi in adevăr, aşa era.
Griviţa (nr. 2), trupele ro- neralul Cernat trimisese Osman îşi făcuse ieşirea
mane inaintară spre Bucov, deJa o brigadă cu lt. col. nu numai cu armata. Era
Lahovary pentru a susţine populaţlunea turcească din
• Reprodus d in ,.Academia
Română : Memoriile sectiunii
corpul grenadierilor. Cea- Plevna, care în numele lui
Istorice", seria III. tom VIII, laltă divizie fu indreptată Alah, voia să răzbată prin
mem. 9. spre podul VIdului. Ele- rîndurile duş manilor.
OSMAN-PA$A PRIZONIER
Din însem n ările subofiferului vo luntar P. Lucasi evlc i.
Către orele trei genera- neralului meu de divizie, 6 paşi care erau tn jurul
lul Strucoff sosind ... unde generalul Racoviţă, o es- lui şi al căror nume ur-
se găsea regimentul nos- cortă pentru a conduce pe mează, general de divizie
tru, întrebă unde este Os- Osman la Bogot ; ordinul
man ; i se -
raspunse ca - fu dat colonelului Polizu,
comandantul Regimentului 3
Adil-Paşa, general de bri-
gadă Tabil-Omer, general
Osman este intr-o mică
casă de piatră cu trei ofi- călăraşi. Luind drapelul Tefic, general Talil, gene-
ţeri superiori români, co- regimentulul · cu al 3-lea ral Sadic, general Ethem,
lonelul Cerchez, colonelul escadron comandat de că cu ordinul de a-i conduce
Arion şi colonelul Vlădescu. pitanul D. Tulea, noi am la cartierul general al ma-
După o jumătate de oră primit de la generalul relui duce Nicolae la
generalul StrucoU ceru ge- Strucoff pe Osman cu cel Bogot.
5
..
AUTOGRAFE ISTORICE
D intre cele mai interesante ceas tă pla nşe tă. Pl anşe ta
a de- pescu, comandantul Batalionu-
exponate din Muzeul Militar venit astfel un album original lui 2 vînă tori ; căpi tanul Ni-
C entral, prezentăm o mică d e autografe, pe care vizita- colae M ăcărescu, comand ant de
planşetă care, cu 90 d e ani torii le cercetează astăzi, batalion în Regimentul 7 linie,
în urmă, în timpul războiului după scurgerea atîtor d e- căzut în lup tele de la Grivita,
de independenţă, s-a aflat la cenii, cu emo ţie. Printre alţii, la 31 august 1877 ; sublocote-
comandamentul Brigăzii 1 din au semnat generalul Al. Cer- nentul Dimitrie Lemnea,
D ivizia 4 infanteria. nat, comandantul armatei C'ăzut pe cîmpul d e luptă la
Intre două bătălii, sau gă române de operaţii în lup- 7 octombrie 1877 ; generalii
sindu-se numai în trecere pe tele de la Plevna ; colone- ru ş t Ganeţki, C em ozugov ş i
la comandamentul respectiv, lul C. Barozzi, de la Statul Grigori Astorovici ; pictorul
numeroşi ofiţeri români şi ruşi, 1\Iajor al armatei române ; co- Nicolae Gri~o rescu, care a în-
diferite personalităţi p olitice lonelul M. Cristodor c~ r soţit trupele române în sudul
sau artişti, prizonieri tu rci etc. chez, comandantul Diviziei ~ ; Dunării în timpul războiului
oi-au d epus semnăturile pe a- maiorul Al. Cand iano - Po~ din 1877-1878 etc.
6
..
Independenţa ţării
noas- tudine rezervată. Bulow a precizat reprezen-
tre, proclamată prin tantului român că prob~ nu va fi rezolvatiJ
votul Camerei De- decît la pace şi că, în orice caz, hotărîrea
putaţilor şi al Senatu- guvernului de la Berlin va depinde de felul
lui z~ 9/21 mai 1877 şi confirmată, tuturor~ cum interesele supuşilor germani din Ronu2-
de victoriile armatei române pe cimpurile de nia vor fi reglementate (documentul nr. 2).
bătălie, a fost susţinută d e gu vernul Româ- Rezervă în cercurile oficiale, dar simpatie în
niei şi printr-o acţ iune diplo~tică desfăşu lumea politică itali~nă pentru cauza noastră,
rată cu. măsură ş i fermitate. comunica telegrafic Obedenaru de la Roma
Dintre numeroasele mărturii ale v remii, ne (documentul nr. 3) ; o hotărîre luată într-un
oprim mai întîi la comunicarea Preşedinţiei moment nepotrivit, d e natură să creeze com-
Consiliului de Miniştri către Ministerul Afa- plicaţii guv ernului ţarist în raporturile sale
cerilor Externe care transmitea oficial textul cu celelalte puteri - apreciau cercurile de
rezoluţiei prin care Adunarea Deputaţilor lua la Petersburg (documentul nr. 4) ; de vreme
act că "independenţa absolută•• a ţării a primit ce România s-a liberat unilateral de garan-
consacrarea (documentul nr. 1). Comunicarea ţiile tratatelor în vigoare, şi fostele state ga-
a s~roit ca temei - aşa cum citim din rante vor putea acţiona cum vor socoti mai
IN D OCU ENTELE
•
' 1
..
Primiţi vă rog, domnule ministru, asigu- am fi trebuit să lăsăm rezolvarea acestei pro-
rarea înaltei mele consideraţiuni. bleme la pace şi să ne încredem in Rusia.
Comunicarea Austriei consideră provizorie-
Preşedinte, 1. C. Brătianu
proclamarea independenţei, ca un fapt în1plinit
Secretarul Consiliului,
care va trebui discutat şi hotărît după război.
N. Dunca
o dată cu celelalte probleme ale Orientului.
Domniei Sale Domnului Ministru al Afaceri- Generalul Ghica vă va da detalii mai ample.
lor Străine. Emil Ghica
8
5 7
Prezentată la Oficiul Paris Armatele române şi ruse la Plevna
Data 31 mai 1877 Te1egrama nr. 286
După o descriere făcută de un corespondent
Oficiul Bucureţti
englez privind luptele de la Plevna 1
D omnului Kogălniceanu- Bucur[eşti) 5
"Trupele aliate la nordul, sudul şi estul
După cum v-am informat, am constatat Plevnei ieş iră din întăriri şi se desfăşurară în
tn ultimul timp o rezervă excesivă din partea două mari linii de bătaie, cu numeroase re-
ducelui Decazes, pentru problemele noastre zerve la spatele lor. Aceste linii se întindeau
şi acest fapt mă punea în imposibilitate să de la inăl ţimile de la Brestovaţ la sud şi pînă
vă dau vreun aviz asupra impresiei produse la rîuleţul Griviţa la nord. Ele s-aruncară în
de recentele manifestări ale politicii noastre. spatele armatei lui Osman-paşa. Situaţiunea
Am dobîndit acum certitudinea că această devenea din ce în ce mai interesantă. Capul
atitudine ţine nu numai de abţinerea pe care coloanei turceşti dete peste întăririle aliaţilor.
cabinetul francez şi-o impune în problemele Trupele aliate urmăresc rîndurile musulma-
externe, dar şi de un acord intervenit intre nilor în partea opusă aceleia pe unde se cerea
majoritatea puterilor, referitor la noua noastră ieşirea. Pe cînd această linie înainta, armata
situaţie. turcă fusese deja respinsă pe Vid. Ploaia de
Cunoaşteţi deja natura şi motivele reale, obuze n-a încetat un singur minut.
nu trebuie deci aşteptat - înainte ca eveni- Atunci românii se reped la dreapta turcilor,
mentele să se fi precizat mai bine - să se pe cînd garda rusă opera la stînga lor. Nu
culeagă, nu mai mult Ia Paris, decît Ia Londra, mai era nici o speranţă de scăpare. Impre-
la Viena sau la Roma, indicaţii precise asupra jurul lui Osman-paşa nu era decît nimicire
intenţiilor guvernelor. Domnul Debains nu generală. Cînd cele două forţe ajunseseră la
.ştie mai multe. Am citit ce i s-a comunicat : o depărtare ca de bătaia puştei, Osman-paşa,
este, aproximativ, ceea ce mi s-a spus. se văzu nevoit, la amiezi, să depue armele,
Se regretă faptul că ne-am liberat de garan- pentru a-nlătura jertfirea fără folos a brave-
ţiile ce ne acopereau şi se deduce [din acest lor sale trupe".
fapt) libertatea de acţiune, in viitor.
To tuşi rămîn convins că Franţa ne va spri-
jini la momentul oportun şi aceasta dintr-un
8
'indoit motiv, independent de tradiţiile poli- Mihail Kogălniceanu, ministru de externe,
ticii sale totdeauna favorabilă statelor mici. către girantul Agenţiei diplomatice a
Pe de o parte, ea nu va voi să se arate ostilă României la Berlin
planurilor Rusiei, pe de altă parte ea va
-evita să ia vreo atitudine care ar putea să Bucureşti, 3/15 februarie 1878
.o pună în divergenţă cu Germania şi suve- D omnule girant,s
ranul ei.
Prin nota circulară din 92 mai/J iunie trecut,
Callimachi -Catargi.
guvernul Alteţei Sale principele Carol I al
României însărci na pe reprezentantii săi pe
6 lîngă diferitele cabinete europene să ex'}Jlice
irezistibila mişcare naţiona lă care de term i-
C orni - Studen, marţi 9/21 august [1877] nase ţara să-şi proclame independenţa.
orele 11 şi 25 seara România făcea atunci apel la sentimentele
Principelui Carol al României 7 tradiţionale de bunăvoinţă ale Marilor Puteri
faţă de ea, nu pentru a obţine o recunoaştere
Craiova - Zimnicea (a se urmări) imediată a noii situaţii politice a cărei iniţia
Cind poţi trece ? Treci cît mai în grabă. tivă o luase, ci pentru a cere ca această bună
La Şipka e luptă inve:rşunată. Mai multe voinţă să nu-i fie retrasă şi să nu ducă lipsa
atacuri sînt respinse de dimineaţă, 9 august. ei, cind va sosi ceasul soluţiil or supreme, cînd
Lupta continuă, deşi a înnoptat. Europa va socoti că trebuie să intervină în
Nicolae reglementarea problemelor ridicate de război.
9
Această oră a sunat; combinaţiile luminate dea în sfîrşit p osibilitatea deplină de a-şi in-
ale cabinetelor europene, a căror generoasă deplini în mod liber misiunea ce-i revine la
mijlocire s-a străduit întotdeauna să satisfacă D unărea de Jos.
şi să împace toate interesele, vor organiza o Aceasta este, domnule girant, ordinea de i-
nou ă ordine a lucrurilor în Orient. De aceea dei în care veţi binevoi a vă situa, pentru a
poporul român, factor al problemelor actual- comunica guvernului pe lîngă care sînteţi a-
mente în curs de soluţionare, crede că a venit creditat, dorinţa guvernului român de a vedea
momentul să se înfăţişeze din nou în faţa Ma- sancţionată în prezent, de către cabinetul
rilor Puteri. german, independenţa proclamată în România
România, după ce s-a proclamat indepen- la 10/22 mai 1877 * şi de a vedea admis, la
den t ă, a parti(·ipat la războ iul împotriva Im- viitoarea conferinţă, un reprezentant român
periului otoman, atît pentru a rezolva cu care să exprime areopagului european noile
armele diferendele necontenite care caracte- nevoi ale României create de transformarea ei
rizau raporturile sale cu Inalta Poartă, cît şi politică .
pentru a dovedi că aspiraţiile sale nu erau ne- Vă autoriz să citiţi şi să l ăsaţi
în copie pre-
puti.ncioase şi că era cu adevărat demn ă de zenta circulară domnului Ministru al Afaceri-
independenţa pe care şi-o asumase, de vreme lor Străine al Germaniei.
ce ştia să o plătească cu sîngele ei cel mai In aşteptarea inform aţiilor asupra rezultatu-
preţios .
lui demersului ce sînteţi însărcinat a efectua,
F elul cum a participat la recentul conflict
vă rog să primiţi domnule girant etc.
pentru propria cauză, jertfele aduse cu curaj,
personalitatea pe care a păstrat-o in mijlocul (ss) Kogălniceanu
complicaţiilor în care a fost amestecată, do-
vedesc în mod elocvent nu numai că are o 1 Arhiva M.A.E., fon dul Proclamarea Inde-
vie dorinţă ş i că este realmente în stnre să-ş i pendenţei României, dosarul nr. 24, fila 46.
trăi ască propria viaţă, ci şi capacitatea sa de- • Loc. cit., fila 69 (teleg ramă clfrată , i n limba
plin ă de a intra pe picior de egalitate în ma- franceză).
10
inegole, răsculoţii, cu tot eroismul lor, fiind M. Kogălniceanu, ministrul de externe in
slab inarmati, cedează aproape pretutin- acea perioadă, pentru o-1 determina să im-
deni in fato armatei otomane înzestrată cu piedice revenirea in ţară a potrioţilor
armament modern. bulgari aflaţi in România. Deşi guvernul
Botev mergea acum in fruntea celor român o dat formal ordin să se suprave-
aproape 200 de cetoşi să dea răscoalei de gheze malul Dunării şi să se reţină "orice
eliberare naţională, avint şi forţe noi in călători indoelnici", in secret s-o transmis
regiunea Vrafa. autorităţilor grănicereşti consemnul să lase
ln Arhiva Ministerului Afacerilor Externe libertate de acţiune potrioţilor bulgari. ln
din Bucureşti s-a păstrat însă un document, acest sens, fvon Vazov, poetul naţional of
necunoscut pînă acum, şi important prin Bulgariei, care găsise azil in ţara noastră
faptul că aduce nu numai unele confirmări, in acel timp, notează in memoriile sale ur-
ci şi unele amănunte necunoscute in legă mătoarele:
tură cu acest eveniment. " Ca să nu se afle nimic, pregătirile ce-
Documentul consemnează relatările mar- tei trebuiau făcute cu cea moi more preve-
torilor privitoare la Încărcătura ciudată a dere. Cetoşii se risipiseră prin porturile du-
vasului " Rodetzki" "plecind de la Giurgiu nărene, Olteniţa, Giurgiu, Zimnicea, Turnu
ou văzut imborcindu-se din acel port vreo Măgurele unde trebuiau să se imbarce... Cu
sută indivizi bulgari, la Zimnicea cîţiva, la toţii lucrau in cea moi deplină taină. . . iar
Turnu Măgure/e citiva, la Corabia aseme- auto ri tăţile cunoşteau taina osta moi bine
nea şi in fine la Bechet iarăşi un număr ca oricine. Comunicări secrete fuseseră tri-
oarecare, cu core se formose o bandă de mise prefectifor ca să închidă ochii". Popu-
peste 300 oameni." " ...ajungind intre Ra- laţia locală sub ochii căreia s-au desfă
hova ş i Lompofonko, se pomeneşte cu moi ş urat pregătirile pentru trecerea Dunării, o
mulţi dintre acei indivizi bulgari că ies din acordat, /o rindul său, un sprijin important
ploţul f îmbrăcaţi in uniforme, cu arme, cetoşilor bulgari.
revolvere, tesoce etc. strigind "La arme fra - La 17 moi, cind vaporul "Rodetzki" pleca
tilor", dind ţignol cu fluiere de metal ş i din portul Giurgiu spre Viena, tronsportind
totodată cerind cu stăruinţă la căpitanul primul grup o/ cetoşi/or, căpitanul vasului,
vopo rului o trage bostimentul la malul Du- austriocul Dogobert Englender şi secundul
nării spre Turchiia, spre a se do jos. La său, dolmotinul Caterino Doimi, nu bănu
acest strigăt toţi ceilalti s-au repezit /o fă iau că prin această călătorie, ei, vasul lor
zile cu bagaje ş i ou scos arme ş i munitii cu şi toti aceia core ou contribuit cu sau fără
core s-au echipat". voia lor /o aceas tă trecere o Dunării, intrau
Trecerea Dunării cu un grup atit de nu- in paginile istoriei.
meros prezenta serioase dificultăţi, deoarece
Turc io exercita mori presiuni asupra lu i CONST ANTIN VELICHI
11
..
TRANSILVANIA
ŞIRĂZBOIUL
DE INDEPENDENTĂ
VASILE NETEA
12
Acţiunea iniţiată n-a rămas însă ne·
obc;ervată de autorităţile austro-ungare care. -
. ~ ~....- .t -··
...
• .... ·
•
--·
-. ,. ,
4.
41o
'
"" ... •
... ...
...
...
~
>#,.
.,...._ 4 W A.
13
..
14
Tînărul principe se ad resă către rege cu un
intins memoriu în italiană, în care descuin-
du-şi originea domnească roagă să intervină la
sultan pentru a i se da tronul Ţării Româneşti,
"fiind foarte dorit de poporul său oprimat". l n
ianuarie 1579, pribeagul principe român se gă
sea la Paris la curtea italienizată a regilor
de Valois, unde tronau rafinamentul artistic şi
orgoliul de putere ale Ecaterinei de Medici.
Cu frumoasa lui înfăţişare şi talentul de a
vorbi mai multe limbi, remarcîndu-se prin
eleganţa graiului italian şi a alcătuirii d e
meşteşugite poezii emfatice, de genul acelui
ales ,:Imn către dumnezeu", Petru cunoscu
la palatul Luvru o excepţional de bună pri-
mire. Regele ii acordă o subvenţie impor-
tantă, care îi va permite să rămînă doi ani
la Paris, de unde va scrie Papei iscălindu-se
"Petros D emetrius princeps de porte Mag-
nae Valachiae" şi punîndu-şi pecetea cu le-
genda slavonească ,,Io Petru voevod".
Pe lîngă farmecul personal al acestui ro-
mân chipeş şi cult, ceea ce a determinat pri-
mirea-i afectuoasă din partea regelui Henric
al III-lea ş i a reginei-mamă E caterina, care
îi spunea " foarte dragul nostru verişor şi bun
prieten .., a fost şi interesul politic al Frantei
de a-şi menţine şi dezvolta influenţa în sud-
estul Europei. H enric al III-lea considera pe
Şt. Băthori un uzurpator al tronului polon,
intenţiona ca fratele său mai mic să devină
rege al Poloniei şi socotea că acest plan ar
avea mai mulţi sorţi de izbîndă dacă pe tro-
nul Ţării Româneşti s-ar urca Petru Cercei,
iar pe al Moldovei alt favorit al Curţii fran-
ceze, Albert Laski.
Pentru a grăbi la Poartă numirea ca domn
a lui Petru, căruia i s-a spus de popor "Cercei"
pentru cercelul de aur ce-i împodobea urechea
după moda din Franţa acelei vremi, H enric
al III-lea numi ambasador la Constantinopol,
tn aprilie 1579, pe Jacques de Germigny, din-
du-i instrucţii de modul cum să procedeze.
l n acelaşi timp trimise sultanului o scri-
Petru Cercel. Portret votiv din biserica
soare cuprinzînd întreaga poveste a vieţii mincistirti Cci~ui (1588)
agitate a pretendentului favorit, stăruind să
se repare nedreptatea dîndu-i-se scaunul Ţării Abia în septembrie 1580, ca rezultat al insis-
Româneşti, căci boierii îl recunosc ca "adevă
tenţelor lui H enric al III-lea şi ale lui de Ger-
ratul, unicul şi naturalullor voievod". migny, sultanul îngădui pre tendentului ro-
D e Germigny expuse chiar de la audienţa de m ân să vină la Constantinopol. La începutul
prezentare la marele vizir, Sokoli, dorinţa re- anului următor, o dată cu plecarea lui Petru
gelui, ieşind cu încredinţarea că lucrurile se din Paris, regele şi Ecaterina de Medici îi
vor desfăşura favorabil. Insă agentul diplo- încredinţau scrisori de recomandare către ducii
matic se înşela, fiindcă prin sumele uriaşe de de Savoia şi F errara şi dogele Veneţiei, ru-
bani plătite sultanului, seraiului şi marilor gîndu-i prin termeni măgulitori să inlesnească
demnitari ai Porţii de către domnul mun tean drumul "prinţului de Valahia". La Veneţia,
Mihnea şi mama sa, E caterina, toate efortu- unde ajungea în martie, i se făcu favorilului
rile lui de Germigny erau zadarnice. Aflînd Curţii franceze o primire solemnă, curteni-
de rezistenţa cercurilor conducătoare din toare, dîndu-i-se prilejul să rostească în se-
Constantinopol, Petru socoti util şi sprijinul natul Senioriei, într-o fermecătoare limbă ita-
altor monarhi, înaintînd ample m emorii Elisa- liană, un impresionant discurs.
betei, regina Angliei şi lui Filip al il-lea al Cu banii şi galera echipată a Senioriei,
Spaniei, dar încercările rămîn fără ecou. Cercei trecu de la Veneţia la Raguza, de aici
15
.. •
1 işi continuă drumul pe uscat ajungînd la săi, ca să se instruiască "in litere şi in limba
Constantinopol în mai 1581, instalîndu-se şi obiceiurile italiene". Desigur se gîndea şi
la ambasada franceză. Speran ţa că fără în- la organizarea unui front antiotoma:\. De
tîrziere i se vor da insemnele domniei fu toate acestea turcii nu puteau fi satisfăcuţi.
iluzorie ; aveau să mai treacă doi ani pînă Conflictele religioase din Franţa impuneau lui
la ~flinirea marii aşteptări, cu toate inter- Henric al III-lea să lase pe plan secundar
ven ·· e repetate ale Curţii franceze. problema influenţei franceze în sud-estul Eu-
Numai îndrăzneala lui Cercei de a ieşi cu ropei şi a continuităţii domniei favoritului
suita în calea sultanului ce mergea la vînă muntean, fapt pe care Poarta 1-a folosit, ho-
toare şi a-i vorbi în perfect grai osman de tărînd mazilirea acestuia. Cînd trimisul sul-
cumplita exploatare a locuitorilor din Valahia tanului ii aduse mazilirea şi invitaţia de a
exercitată de Mihnea Vodă, a determinat pro- merge la Poartă, domnul simulă că nu are
misiunea luării de măsuri. S-a convenit ca nimic împotrivă, însă în timpul nopţii incărcă
favoritul Casei de Valois să numere mai întîi in 43 de care banii şi toate obiectele
500 000 de scuzi, bani împrumutaţi de la de preţ, împreună cu corespondenţa, cîteva
cămătarii din Constantinopol. Alţi bani steaguri şi tunuri şi trecu însoţit de curteni~
au mers în mîinile marilor demnitari şi ale musafiri străini şi boieri devotaţi in Transil-
favoritelor din Serai Au trebuit apoi plătite vania, de unde nădăjduia să ajungă in Italia
datoriile făcute în timpul lungii şederi în şi apoi la Paris. Era la începutul lui aprilie
Istanbul şi costul unui palat cumpărat de 1585. Principele ardelean, influenţat de regele
Petru aici, aşa că la 15 august 1583, cind polon, Băthori, unchiul său, se purtă duşmă
pleca spre ţară cu mare alai ca domn, dato- nos, dispunind ca domnul fugar să fie
ria lui la cămătari se urca - după soco- închis, iar averile ce mai scăpase de jaful
teala secretarului său Sivori - la suma colo- gărzii domneşti infidele faţă de Cercei să fie
sală de un milion de galbeni, lucru ce avea confiscate şi date sultanului. După o deten-
să influenţeze negativ asupra guvernării lui, ţiune de un an în Cetatea Chioar din nordul
mai ales în al doilea an de 1domnie, şi să-i Transilvaniei, Cercei e transferat la Hust, unde
înstrăineze şi simpatiile Curţii franceze. stă încă un an ; de aici evadează in august
Dornic să imite Curtea franceză, aduse cu 1587, cu ajutorul lui Sivori, trece în Caşovia,
el în ţară mai mulţi italieni culţi, printre ei apoi la Viena, Veneţia şi Roma, făcînd demer-
remarcîndu-se Sivori, Francesco Pugiella, jurist suri la papă şi la Henric al III-lea spre a-şi
şi poet, francezi (ca Berthier), raguzani, cretani relua tronul. In 1589, veni la Constantinopol,
etc. Convins că reşedinţa din Bucureşti, aproa- dar Henric al III-lea nu-l mai putea ajuta,
pe de turci, constituie o permanentă amenin- fiind asasinat. Banii şi relaţiile lui Mihnea
tare, Petru îşi mută curtea, din februarie 1584, Turcitul la Poartă reuşesc să arunce pe
la !ugovişte, mai aproape de Transilvania, Cercei in închisoarea "Şapte turnuri". In anul
unde se putea refugia mai uşor la nevoie. Aici, următor, scos cu nasul şi urechile tăiate, pornit
în timp de şase luni, cu cîte o mie de lucră spre insula Rodos, fu ucis pe drum şi aruncat
tori pe zi, Cercei transformă Curtea dom-
nească existentă din vremea lui Mircea cel in mare. In aceste tragice condiţii se ppne ca-
Bătrîn, adăugîndu-i o aripă spre sud, parterul păt acestui vlăstar de domn, Petru Cercei, stră
fiind rezervat gărzii şi curtenilor, iar etajul lucit reprezentant al umanismului românesc,
"cu apartamentele frumoase şi magnifice" prin dispariţia sa încheindu-se şi un episod
domnului. ln faţa palatului a pus să se facă al influenţei franceze în Europa de sud-est.
trei fintini cu apă adusă pe ţevi de pin de
la cîţiva km. Palatul era inconjurat cu gră
Stema muntean4 pe un tun turnat tn
dini frumoase "alia italiana", avînd şi "sere vremea tui Petru Cercet (1583-1585)
frumoase şi mari" pentru plante exotice. Ală
turi de palat, domnitorul dispuse să se zi-
dească o biserică, legată de palat încît putea
să intre înăuntru fără să fie vă.zut. In apro-
pierea palatului fu ridicată turnătoria de tu-
nuri, prima cunoscută în Ţara Româneasd\,
parcul de artilerie fiind chiar în piaţa pala-
tului. A ajuns pînă in zilele noastre o ţeavă
de tun turnată atunci, pe care se vede să
pată in slavoneşte inscripţia : "A făcut Petru
vv., fiul lui Pătraşcu vv., nepotul Radului
voevod". Figurează pe ţeavă stema Ţării Ro-
mâneşti.
Noul domn, al cărui chip caracteristic, cu
mustăţile răs ucite şi cercelul in ureche, se
conservă pe frescele interioare de la minăstirea
Călui, ctitoria boierilor Buzeşti, căuta să dea
ţării o politică de orientare spre Occident,
după cum rezultă şi din informaţia lui Sivori,
că voievodul hotărîse să trimită la Roma şase
copii de boieri, printre care şi doi nepoţi ai
16
ARTICOLE NECUNOSCUTE
ALE LUI MARX
CU PRIVIRE LA
UNIREA PRINCIPATELOR
Prof. univ. MIRON CONSTANTINESCU
lnsO sO atragă în revolutie masele şi repu- propune măsurile cu privi re la organ izarea
bl ica un itară italiană nu s-a putut astfel în- celor două ţări . Tn cel mai scurt timp,
făptui. Unificarea Ital iei con st itu ia, deci, o Turcia urma să convooce, în fi ecare din
prob l e mă v i tală pen tru poporul italia n. ce le două Principate, adunările ad-hoc
Cavour, primul ministru a l Sardiniei din anul - Divanuri le - , a l cătuite din reprezentan-
1852, reluase o rganizarea luptei pentru uni- tii tuturor cla selor, pen tru a fi cunoscute
re, în jurul Piemontului. năzui nţel e poporului român asupra viitoa-
Marx, care urmărea cu deosebit interes re i orgonizări a Principatelor.
evolutia evenimentelor în ţări le in core Perspectivele existenţei unui stat unitar
m işcarea de eliberare şi unitate naţională român la gurile D unări i implicau soluţio
luase o mare amploare, îşi exprima opi- narea problemelor novigaţiei şi comerţului
nii le cu privire la căile de în făptuire ale pe acest f luviu. Trata tul prevedea institui-
unităţii nationale in Italia, în articolul său rea unei comi sii euro pene perman en te, cu
" Problema unificării Ita liei", publ icat in sediul la Galati, comi sie a lcătuită din re-
"New York Doily Tribune" din 24 ianuarie prezen tanţii statelor riverone dunărene, în
1859. Anal izînd starea de agitaţie gen era l ă rîndul căreia erou incluş i şi com isarii Pri n-
care exista în Statul papal, în Vene ţia, in cipatelor române, core urma să aibă sub
Lombordio, pentru un război împotriva co ntro lul ei întreaga navigaţie pe toată în-
Austriei, precum şi poziţia diferitelor gu- tinderea Dun ării maritime.
verne sta tale şi grupări politice fată de Tn aceste cond itii, in primăvara anului
războiu l pe care îl p regătea Cavour împo- 1856, reo rga nizarea şi unificarea Prin cipa-
triva stăpîn irii a ustri ece, Marx co nchide : telo r româ ne şi probl ema D unării ou in-
" Toate eforturi le partidului national sint în- trat în dezbaterea cercurilor politice euro-
drepta te spre a desăvîrşi organizarea pen- pen e şi a opiniei publice d i n lumea în-
insulei, spre o convrnge poporul să se treagă. Tn acelaşi timp, mişcarea pentru
unească în vederea unui ultim efort suprem uni ficarea n aţională o poporului român
şi să nu pornească lupta pînă ce nu se va luase un avint mare, intrînd într-o etapă
simţi destul de puternic pentru a incepe nouă. Aceste evenimente preocupau şi pro-
marea revolutie naţională" 2• Se pare deci letariatul international şi nu puteau, fără
că Marx considera ca principală cale de în doială, să scape atenţiei şi interesului
eliberare naţională, de înfăptuire o sta tu- conducăto rilor săi.
lui unificat, revolutia na ţio na l ă şi popu lară, După revolutia din 1848-1849, Ka rl
cale pe care de altfel o vedea posibil ă de Marx şi Friedrich Engels a u publi cat nu-
urmat şi pentru un ificarea statului national meroase articole în presa engleză şi ame-
ro mân. r icană - moi cu seamă articolele di n "New
Tn această peri oadă, problema reorg ani- York Daily Tribune" (S.U.A.} de sub red ac-
zării şi unificării Principatelor române deve- ti a lui Charl es Dana - in core erou dez-
nise o problemă general europeană, în con- b ă t ute, cu more atentie şi competantă,
textu l chestiunii orientale. Congresul de la problemele Europei răsăritene şi îndeosebi
Paris (25 februa ri e - 30 martie 1856), în - cele cu privire la ţă rile dunărene.
cheiat cu semnarea Trata tului de pace d intre Este însă putin cunoscut faptul că în
Angl ia, Franţa, Austria, Turcia, Prusia şi Sar- a nul 1856, cind evenimentele de mare im-
dinia, pe de o parte, ş i Rusia, de partea portantă politică şi frămîntările crescînde
cealaltă, luase în discutie, î ntre problemele agitau şi poporu l român, Karl Marx
majore, şi reorganizarea şi unirea celor o scris trei articole speciale cu privire la
d ouă Principate român e, precum şi regle- Principatele române. Nu se cunoa şte exact
mentarea navigotie i pe Du năre. data cind au fost ele scrise şi nici conţi
Hotărîrile adoptate prevedeau ca Princi- nutu l lor. Se ştie doa r că aceste articol e
patele române să fie menţinute sub suze- au fost restituite în septembrie 1856 lui
ranitateo Imperiului otoman, însă sub ga- Marx de către Charles Dana ca f iind ne-
rantia colectivă a marilor puteri, în sensul publicabile.
respectări i drepturilor ş i imunităti l or celor Unele a specte al e con ţinutu l ui acestor ar-
două ţări. Turcia trebu ia să respecte ad - ticole necunoscute le putem deduce din co-
ministratia i ndependentă a Princi patelor şi, respondenţa lui Marx cu Engels. O pri mă
de asemenea, libertatea com ertului, novi- mentiune găsim in scrisoarea kJi Marx adre-
gotiei, cultului, legislatiei. sată lui Engels, la 22 septembrie 1856 :
Tn vederea reo rganizări i Principatelor, "Tribune hot mir d ie nichtgedruckten Ar-
Tratatul stipula instituirea la Bucureşti a tikel zuruckgeschikt. Es sind, oii in ali, der
unei comi sii forma tă din reprezentantii pu - Ponslawismus und rn eine Artikel uber
terilor semnotare, în co re trebuia să intre Donubion Principalities. Herr Dona schrei bt,
şi un com isar al Turciei, cu misiunea de o w enn ich d ie Sachen nicht anderswo an-
18
-
bringen kon ne, mussten si e den " loss· von şi un ită ţiiromâne. El situa intr-o Jumin~
rechtswegen trogen, do S>ie nicht zu rech- favo rabi lă însemnătatea natiun ii ro mâne în
ter Zeit Einspruch geto n. l m gegenteiligen aceste părţi a le Europei, spri jinindu-se pe
Folie erwo rten sie port ihrer expenses zu- date statist ice ş i istorice, ceea ce ar fi
ruck. Nous verrons" 3 . {"Tribune mi-o resti - putut - d u pă părerea lui Dana - să afec-
tuit articolele netipărite. Sînt, toate, cele teze orientarea politică externă o acestui
despre ponslovism şi articolele mele des- ziar. Redactorul şef îşi în suşise observa-
pre Principatele dunărene. Domnu: Dona ţii l e negat ive a le lui Gurowski, recenzen -
scrie că d acă nu le pot plasa în a ltă tul acestor articole, invocînd "faptele, isto-
parte, vor trebui să suporte ei de drept ria şi logica", care, în realitate, confirma u
pogubele, deoarece nu au făcut întîmpi- ele însele tezele lui Marx despre Român ia.
narea la timp. Tn caz contrar, aşteaptă Tn scrisoarea sa din 26 septembrie 1856,
:estituireo unei părţi a cheltuiel ilor lor. Engels insista pentru necesitatea publi că
Vom vedea"). rii articolelor lui Marx : " Die Pri ncipalities
Se confirmă, deci, p rin această scrisoare wu rde ich grade jetzt, wo cler Tuck noch
restituirea celo r trei articole de către re- fortdauert, einem englischen Blott eder
doctorul şef a l ziarului men tionat moi sus, Monthly a nbieten. Wie geht's voran mi t Ur-
fără însă o se indica de ce acesta o quhart (.. ?.. ) zweifle sehr doran {.. ?.. ) bis
refuzat să le publice. Tnsă scrisorile urmă jetzt seh ich keine Moglichkeit" 6• ["Artico-
toare ale lui Marx către Engels, din 30 oc- lele despre Principate 7, le-aş oferi tocmai
tombrie 1856 şi 16 februa rie 1857, dau acum, cîtă v reme mai continuă gălăgia
această expl icaţ ie : «Herr Dona, bei der (agitatia), unui ziar sau reviste eng lezeşti .
Zuruckschickung meines Manuskript uber Cum merge treaba cu Urquhart 8 {.. ?..), mă
die Donaufurstentomer, hot vergessen, to îndoiesc foarte mult de aceasta (.. ?.. ) pină
blot out eine in fronzosischer Sproche ge- in prezent nu văd vreo posibilitate"].
schriebene Bemerkung desselben Gurow- La 20 ma rtie 1857, Engels scria din Man·
ski. Er bemerkt nomlich bei meinen statisti- cheste r lui Marx cu privire la unele arti-
schen Angaben uher die rumonische Be- cole apărute în " London Fr~e Press", fă ro
volkerung : " Tous ces chiffre sont exogeres a se preciza despre ce articole este vor-
pour foire mousse r l'idee de nationalite ba. Dar în editia "Opere" de Marx-Engel~
Rouma ine. lis sont dementis par les fa its, nu figurează nici un articol scris de Marx
l'histoi re et la logique"». (<c Domnul Dona, şi core ar f i fost publicat în această revistă,
la returnarea manuscrisului meu privind în lunile februarie si martie 1857. Probabil
'
Principatele dunărene, o uitat să şteargă că este vorba de unele articole romose ne-
~
19
..
posibil ca Engels să se fi referit poate la chestiunea agrară din cele trei ţări româ-
alte studii. neşti, precum şi problema căilor de făuri re
O confirmare a colaborării lui Marx la cele a un ităţii nationale a poporului român.
două reviste menţionate mai sus, între Idei apropiate de cele ale lui Marx au
1856-1857, o detinem tot de la Engels cu fost exprimate şi de Nicolae Bălcescu, ma·
ocazia reeditării, în noiembrie 1892, a unei rele democrat revolutionar român . Tn scri-
bibliografii intitulată "Marx Heinrich Ka~l· soarea adresată de kJ Paris, la 4 martie
publ i cată în Handworterbuch der Staatswts- 1850, lui Alexandru C. Golescu, Bălcescu -
senschaften11. anal izînd conditii le în care s-a desfăşu
Referitor la unele lucrări publicate în rat revolutia burgheza-democrată din 1848
"The Free Press• d in 9 aprilie 1857, Marx şi 1849 - arăta core sînt perspectivele ce
scria lui Engels : "Meine Artikel in der se deschid revolutiei in viitor : "Cette râvolu-
Free Press sind erst funf". ("Articolele mele tion realisee, il vous restait deux autres re-
din Free Press sînt cu totul cinci") 12 • volutions a faire : une revolution d 'unite
Pînă în prezent, cele trei articole referi- ~ationale et, pl~s tard, d'independance .na-
toare la Principatele Române, în care Marx ttonale pour fo tre rentrer de cette mantere
se ocupa de formarea noti unii şi statului la nation dans la plenitude de ses droits
. national român, nu au fost găsite şi nici naturels". ("Această revolutie realizată vă
publicate în vreo editie a operelor lui rămîn alte două revolutii de făcut : o revo-
Marx-Engels. Este, de altfel, foarte posi - lutie de un itate naţională, şi, mai ttrziu,
bil ca totuşi Engels să fi reuşit să le pu - de independentă naţională, pentru a face,
blice în "The Free Press" sau în altă pu- în acest fel, ca naţiunea să reintre în ple-
blicaţie engleză, aşa după cum rezultă ain nitudinea drepturilor sale naturale").
insistenta transmisă lui Marx prin scrisoa- libertatea socială şi naţională a români-
rea din 2' septembrie 1856. O cercetare lor o vedea posibilă Bălcescu numai prin
minuţioasă a publicatiilor engleze la care unirea revolutiei sociale cu revolutia de
Marx a colaborat între 1856-1857, sau o unitate nat ională şi cu revolutia indepen-
dentei nationa le într-un singur şuvoi revo-
arhivelor Marx-Engels ale Institutului In-
lutionar.
ternational de Istorie Socială din Amster-
Este însă de n etăgăduit că opiniile lui
dam ar putea duce la gă s irea celor trei
Marx (ce rezultă din adnotările lui Gu-
articole rămase pînă astăzi necunoscute.
rowski) din articolele menţionate mai sus
Este posibil, însă, că pînă în mai 1857,
pun în evidentă însemnătatea şi rolul na-
aceste articole să f i f ost totuşi publicate, în-
tiunii român e în răsăritul Europei, precum
trucît după această dată nu se mai face
şi sensul luptei sale pentru unitatea na-
nici un fel de mentiune despre ele în co-
ţional ă.
respondenta dintre M arx şi Engels Marx
n-or fi putut renunţa la publicarea lor, dotă 1 K . Marx - F. Engels, Opere, vol. 10, Edi-
fi ind importanta lor politică în conjunc- tura politică, Bucureşti, 1961, pag. 521-522.
tura epocii creată după Congresul de la 1 K. Marx - F. Engels, Opere, vol. 13, Edi-
Paris, precum şi din motive strict perso- tura politică, Bucureşti, 1.;62, pag. 181.
nale, date fiind greutăţile materiale prin • Marx-Engels, Brtetwechsel, vol. Il (1854-1860),
Ed. Dletz, Berlin, pag. 184.
care trecea Marx în această vreme. 4
Idem, pag. 184.
Subliniem importanta acestor articole,
' Idem, pag. 211-212.
ca re relevă opiniile lui Marx şi En- • Idem, pag. 188-189.
gels in legătură cu formarea noţiu nii şi sta- 1 Articolele despre principatele române, scrise
~o
-- ---
21
Tater (anatu.riţă)purtînd marca tu.t Georg May II (1659), dăruit de
Brîncoveanu. mitropotiet dtn Tîrgovi.şte
său. Stagiul de calfă a dura t unsprezece ani, şi gustul şi exigenta domnului. In anul 1707,
cînd, aşa cum se obişnuia, tînărul artist trebuia datorită meritelor sale, şi mai ales veniturilor
să călă torească, concomitent cu lucrul său. E ste pe care le aducea breslei prin comenzile sale,
foarte probabil că, încă din această vreme, el Georg May II este ales staroste. La 1712, în
a venit şi în Ţara Românească . ziua de 6 septembrie, Georg May II moare,
De pe la 1693 încep comenzile masive de la lăsînd în urma sa ca ucenic pe fiul său, Georg
Constantin Brîncoveanu, în exclusivitate pentru May III.
Georg May Il, fapt care-I pune în conflict cu Studiul monografie asupra vieţii şi operei lui
breasla, ce dorea ca lucrările să fie împăr Georg May II depăşeşte interesul mai limitat
ţite şi altor meşteri. Dată fiind cererea expresă de a cunoaşte un artist, deoarece întreaga lui
a lui Brîncoveanu ca numai acest artist să-i activitate oglindeşte, în fond, un proces econo-
realizeze comenzile, breasla devine mai conci- mic şi cultural cu mult mai amplu, în contextul
liantă, iar lucrările se succed aproape an de an. istoric al relaţiilor dintre Transilvania şi Ţara
In calitate de artist preferat al domnului, Georg Românească.
May a venit în mai multe rînduri în Ţara Ro- In lumina ultimelor cercetări de arhivă, în-
mânească, primind şi unele misiuni confiden- tregind datele asupra vieţii sale şi a legăturilor
ţiale, legate de administrarea imobilelor şi cu Ţara Românească şi, totodată, judecînd
averii lui Brîncoveanu aflate la Braşov. Bo- opera sa în ansamblu, Georg May II ne apare
gata corespondenţă adresată de domn burgăru azi ca un mare artist, care a aparţinut prin
lui de la Braşov, pentru Georg May II, pune creaţia sa deopotrivă Transilvaniei şi Ţării Ro-
In lumină nu numai activitatea ~rtistului, dar mâneşti.
22
FerecătuTă de carte purtind marca h.d Georg May Il (1707), d4rutt4 de Constantin Brîncoveanu btserictf
Sf. GheoTghe dtn Bucureş«
..
24
..
'
rind, ar vrea să-şi exprime recunoştinta fata parti cipa nţi lor la această conferi nţă se
pen tru ospita litatea de care se bucură. vor afla hărţile Europei, Asiei şi Africii. Dar
Co nducătorii celor trei puteri, spune şedinţa de azi este cons acrată situatiei de
Roosevelt, se inteleg deja bine unii pe al tii pe frontul de est, unde trupele armatei roş i;
şi înţelegerea lor recip rocă creşte tot mai înai n tează cu atîta succes 2 • El, Roosevelt.
mult. Ei doresc cu totii ca războiul să ia roagă ca cineva să prezinte situatia de pe
sfîrş it cit mai repede şi să fie instaurată o frontul sovieto-g erman.
pace trainică. De aceea, participantii la Stalin răspunde că el poate propune co
această conferinţă pot trece la :onvorbiri aces t rapo rt să f ie tinut de loctiito rul şefu l u 1
neoficiale. El, Roosevelt, consideră că tre· !,,Spune el ştie că atîta tlmp cit s e vor g as.
buie să se discute in mod sincer. Experienta alei, la !alta, vor aborda probleme r eferitoare
dovedeşte că sinceritatea discutiilor permite la intregul glob, dar este de părere ca astăzi
să se adopte mai rapid hotărîri juste. Tn subiectul di scuţiei să-1 constituie chestiunile
militare, îndeosebi acelea privind cel mai im·
1 Lista participanţilo r este reprodusA d upl portant front dintre toate , frontul de est-
J'.R. pag. 573 (N.R.R.). (M. B .) .
25
•
---------------------------------------·------------~~==~~~~~~~----------------~
..
Marelui Stat Major al armatei roşii, genera- principala forţă de izbire o nemtilor, 11 ou.
1 fui de armată Antonov 3 • fost absorbite de di rectia Budapesta, 6 înt
Antonov: 1. Tntre 12 şi 15 ianuarie, trupele Prusia orientală (3 divizii de tancuri se aflau.
JOvietice ou trecut la ofensivă pe un front în Curlondo) şi, astfel, în sectorul central al
de 700 de kilometri, de 1-o Nemon pînă în frontului ou rămas numa i 4 divizii de tancu ri.
Carpa ti. Scopul trasat de comandamentul suprem
Trupele gener:olului Cer.neohovski înain- o fost atins.
tează spre Konigsberg. 4. Raportul de forte pe di rectia loviturii
Trupele mareşalului Rokossovski, de-o principale :
tung ul molului nordic al f luviu lui Vistulo, Pe frontul Ostrolenko-Crocovio, ad ică pe.
izolînd Prusia orientală de reg iunile centra- directia loviturii noastre principale, inami-
le ale Germaniei. cul dispunea de aproximativ 80 de divizii ;
Trupele mareşalu lu i Jukov, la sud de Vi s- noi om creat o grupare destinată să reali-
tul o, spre Poznan . zeze o superioritate asupra inamicului :
Trupele mareşalului Konev, spre Czesto- - în infonterie - de p este două on
ch owa-Breslau. (pînă la 180 de divizii de infonterie),
Trupele generoJului Petrov, în fîş ie Cor- - în artilerie, tancuri şi aviatie - zdro-
,:>atilor, spre Nowy Targ. bitoare.
lovi tu~o princip al ă a fost dotă de grupul Tn sectoarele de rupere s-a creat o densi-
de trupe a le lui Rokossovski, Jukov şi Konev tate de artilerie de 220-230 guri de foc (de
pe· frontul Ostrolenka 4 - Crocovia, cu o la calibru! de 76 mm în sus) pe ki lometru de
lărg i m e de 300 de ki lometri. front.
2. Din ca uza conditiilor otmosferice nefa- 5. Ofensiva o fost începută în cond itii me-
vorabile, se sconta că această opera tie va teorolog ice extrem de defavorabile (ploforl
tncepe la sfîrşitul lui ianuarie, cînd era de jos, cea fă}, ceea ce a exclus cu desăvîrşire.
aşteptat o ameliorare o timpului. activita tea aviatiei şi o l imitat observa rea
Tntrucît era considera tă şi pregăt ită ca de artilerie la vreo sută de metri.
operatie vizînd scopuri decisive, a existat Dato ri tă cercetării prealabi le bine efec-
dorinta ca ea să fie efectuată în cond itii tuate şi puternicei ofensive de artilerie, sis-
moi favorabile. temul de foc al inamicului o fost neutrali-
Ţinîndu-se însă seama de situa tia alar- zat şi lucrările sale ou fost distruse. Aceasta.
mantă core 15-o creat pe frontul de vest, în o permis tru pelor noastre să înain teze în
urma ofensivei întreprinse de nemti în Ar- prima zi o ofensivei 10-15 kilometri, adică
deni, comandamentul suprem al trupelor so- să rupă complet întreaga apărare o inami-
vietice o ordonat să se înceapă o fen siva nu culu i pe toată adîncimea ei tactică.
mo i tîrziu de mi jlo.cu l lu i ianuarie, fără o 6. Rezultatele ofensivei :
se moi aştepta ameliorarea timpului. o) Pînă la 1 februarie, adică în decu rs
3. După ce otrupele sovietice ou atins de 18 zile de ofensivă, trupele sovietice au
N orewul şi V istulo, cea moi ·Compa ctă gru- în aintat pe directia loviturii principale pinci
pare inomică era cea din sectorul central al la 500 de kilometri. Astfel, ritmul med iu d«t
frontului, deoarece o lovitură dată din acest înaintare o fost de 25-30 de kilometri pe zi.
sector ar fi dus trupele noastre pe cea mo i b) Trupele sovietice ou atins fluviul Oder
scurtă directie spre centrele vitale ale Ger-
într-un sector extins de la Kustrin (nord de
• • Fronkfurt) spre sud şi ou ocupat zona in-
mon 1e1.
dustrială a Sileziei.
Pen tru a-şi asigura conditii mai prielnice c) Au fost tă iate comunicatiile principale
de ofensivă , comandamentul suprem sovie- ale grupă ri i inamicului d in Prusia Orienta lă
tic o hotărît să determine acea stă grupare cu zonele centrale ale G ermaniei.
centra l ă a inamicului să-şi degoroiseas că Tn felul ocesto, în afară de gruparea diB
frontul. Curlondo (26 de divizii), o fost izolată gru-
Tn acest scop o fost efectuată o operatie parea inamicului din Prusia Orienta lă (circa
secundară împotriva Pru.siei orientale şi s-a 27 de divizii) ; ou fost încercuite şi sint in.
continuat ofen siva în Ungaria, pe directia curs de nimicire un şi r de grupări germane
Budapesta. fragm entate (în zona Lodz, Torun, Poznan~
Am bele aceste directii erou foarte sensi- Schneidemuhl şi altele, cu un efectiv totoJ
bile pentru nemti, ş i ei au reactionat repede de circa 15 divizi i).
kJ ofensiva n oastră, dislocînd spre floncuri d) Au fost rupte puternice pozitii defen-
forte luate din sectorul central al frontului ; siva nemţeşti de tip permanent în Prusia
ostfel, din cele 24 de divizii de tancuri Orien tală - pe directii le Kon igsberg ş;
aflate pe frontul nostru şi care reprezentau loetzen.
• In F. R. raportul generalului Antonov este e) Au fost nimicite 45 de d ivizii nemţeşti,
reprod us separat, la pag. 581-583. M.S.M.C. inamicul suferind următoarele pierderi :
tnreglstrează raportul generalului Antonov
{N.R.R.). prizonieri - aproximativ 100 000 de oomen;
• Denu mirea rusească a localltlţtl poloneze morti - aproximativ 300 000 de oameni
Ostroleka (N.R.R.) . total circa 400 000 de oomenl.
26
.. •
7. Actiunile probab~le ale inamicului : vietic să modifice căile ferate germane adu-
a) Nemtii vor apăra Berlinul ; 1în acest cîndu-le la un ecartament mai larg ?
scop vor căuta să stăvilească înaintarea tru- Antonov răspunde că întrucît parcul ru-
pelor sovietice pe aliniamentul fluviului lant şi locomotivel e abandonate de nemti
Oder, organizînd aici apărarea cu trupele nu .prea sînt utilizabile, va fi necesar să se
din retragere şi cu rezervele transferate din aducă modi,ficări căilor ferate germane pe
G ermania, Europa occidentală şi Italia. o serie de directii principale.
Pentru apă rarea Pomeraniei, inamicul va Roosevelt declară că, după părerea .lui,
căuta să folosească gruparea sa din Curlan- ar fi bine ca statele majore ale aliatilor să
da, transferînd-o pe mare de partea cea- stud ieze împreună această chestiune, întru-
laltă a Vistulei. cît, în prezent, trupele aliate se apropie re-
b) Nemtii, probabil, vor acoperi mai pu- pede unele de altele.
ternic directia Viena, consolidind-o cu trupe Antonov spune că comandamentul sovie-
din rîndurile celor ce acţionează în Italia. tic modifică doar un număr minim de trasee,
8. Transferul de trupe inamice : pentru a se asigura aprovizionarea trupelor
a) Pe frontul nostru au şi apă rut : sovietice 6 •
din zonele centrale ale Germaniei 9 d ivizii Stalin spune că o mare parte din căile
de pe frontul din Europa occidentală 6 divizii ferate rămîn nemodificate. Comandamentu l
din Italia 1 divizie sovietic efectuează modificarea căilor fera -
16 divizii te fără prea mare tragere de inimă.
b) Se găsesc în deplasare : Churchill declară că ore cîteva întrebări
4 divizii de tancuri de pus. El consideră că există .o serie de
1 divizie moto rizată probleme care s-ar cuveni să fie studiate de
către cele trei state majore. De exemplu,
5 divizii problema termenelor. Ar trebui să se lămu
c) După toate probabilităţi l e vor ma i fi
rească de cît timp au .nevoie nemtii ca să
transferate circa 30-35 de divizii (luate de
transfere din Italia 8 divizii pe frontul sovie-
pe front ul din Europa occidentală, din Nor-
tic. Ce ar trebu i întrepri ns pentru a împiedi-
vegia, din Italia şi din rezervele aflate în ca un asemenea transfer ? Nu trebuie oare
Germania).
d~rijată o parte a trupelor a liate prin defi-
Astfel, pe frontul nostru mai pot apărea
leul de la Lubliana, pentru a efectua jonc-
35-40 de divizii.
tiunea cu armata roşie ? 1
9. Doleantele noastre : Tn consecinţă va fi necesar, de asemenea,
a) Să se grăbească declanşarea ofensivei
să se stabilea scă de cît timp este nevoie
trupelor aliate pe frontul de vest, deoarece
pentru această actiune şi dacă nu cumva
acum situatia este foarte favorabilă în acest
1ens : este prea tîrziu pentru a se întreprinde.
El, Churchill, nu a pomenit decît una din
1. înfrîngerea nemtilor pe frontul de est ;
2. înfrîn gerea grupării germane core o problemele care pot fi discutate de către
statele noastre majore. Acum el, Churchill,
desfăş-urat ofensiva din Ardeni ;
ar propune ca generalul Marshall să f"c;;
3. slăbirea fortelor germane din vest, ca un raport asupra operatiilor de pe fronru 1
Hmare a transferului rezervelor lor in est. de vest, a căror realiza re va constitui un
Ar fi de dorit ca ofensiva să fie începută ajutor pentru armatele sovietice.
n prima jumătate a lui februarie. Roosevelt spune că este de acord cu pri-
b) Prin lovituri date de aviatie asupra co- mul ministru. Tna inte, aliatii luptau la d is-
municatiilor să fie împiedicată efectuarea tante mari unii de altii. Acum, German ia a
transferului de trupe inamice de pe frontu~ devenit mică şi de aceea are o deosebită
de vest, din Norvegia şi din Italia spre est ; însemnătate un contact mai strîns intre sta-
tn special să fie paralizate nodurile Berlin tele majore ale celor trei ţări 8 .
'i Leipzig. Stalin spune că aceosto este just •.
c) Să nu se permită inamicului să-şi scoa- Generalul Marshall declară că pe fro ntul
tă fortele din Italia. de vest au fost lichidate consecintele
(Textul so6s al comunicării generalului
Antonov a fost predat lui Roosevelt şi lui • M. B. nu menţionează această intervenţie
Churchill). (N.R.R.).
' In M. B. intervenţia
lui W. Churchill este
Stalin întreabă dacă nu ·~înt întrebări 5 • tnregistrată astfel : "De exemplu, el adaugă cA
Roosevelt spune că ar dori să afle cum este important să se cunoască de cit timp va
intenţionează să procedeze guvernul sovie- avea nevoie inamicul pentru a- şi deplasa aceste
•ic cu locomotivele, vagoanele şi căile fera- divizU din Italia şl de pe frontul de vest pe
te nemţeşti. lnten,tionează oare guvennul so- frontul de est şi dacă nu cumva aliaţil ar putea
da un ajutor mai mare fie întărind frontul de
• In M.B. este menţionată o tntrebare a lui vest, fie lă.stndu-şl divizlile tn Italia, fie tre-
W. Churchtll referitoare la numărul divlzlllor cîndu-le peste Adriatica, in Balcani". M.S.M.C.
germane aflate in deplasare spre frontul de nu înregistrează intervenţia lui W. Churchill
est, precum şl răspunsul generalului Antonov : (N.R.R.).
cinci divizli din Norvegia, douăsprezece de pe • M. B. nu menţionează această intervenţie
frontul de vest, opt d in Italia şi opt din inte- (N.R.R.).
riorul Germaniei. M. B. nu menţionează inter- • M. B. nu menţionează acea stă intervenţie
venţia lul 1. V. Stalin (N.R.R.). (N.R.R.).
27
•
'
ofensivei germane din Arden i. Tn ultimele carburanti, spre a priva Germania de posi-
săptămîn i, generalul Eisenhower şi-a regru- bilitatea de a-şi aproviziona tancurile cu
oat diviziile. Totodată, generalul Eisenho- carburanti.
wer a conti nuat să preseze inamicul in zona Tn Germonia productia de carburanti o
contraofensivei germane. Tn urma operatii- scăzut cu 60°/o u . Avi a.ţia efectuează de
lor pe care le-a efectuat, generalul Eisen- asemenea atacuri asupra căilor de comu·
hower a aflat că în Ardeni nemtii mai dis- nicati i. Atacuri masive au fost executate im·
pun de forte foarte mari. De aceea, gene- potriva unor uzine constructoare de tancuri.
ralul Eisenhower a început să-~i concentreze Tn ce priveşte situatia din Ital ia şi la sud
fortele in nord. de Elvetia, el, Marsholl, poate com unica
Tn partea de sud a frontu.lui, ad ică la 1Jrmătoarele : la sud de Elveti a nemtii dis·
nord de Elvetia, obiectivul operatiei prevă pun de una sou două divizii, iar i n Italia
zute aste de a respinge pe nemti în zona de 27 de divizii. A liatii dispun şi ei in Italia
Mulhouse şi Colmar. Obiectivul operatiilor de forte egale cu cele ale nemtilo r. Tn ofarO
desfăşurate la nord de Strasbourg este de a de aceasta, în Italia al iatii dispun de forţe
lichida capul de pod de pe malu l stîng al aeriene care nimicesc materialul rulant al
Rinului. Actualmente grupul 25 10 de armate nemtilor şi distrug căile ferate şi podurile.
şi ,a rmata 9 americană, aflate sub comanda Este posibi.l, declară Marshall, ca în cu-
lui Montgo mery, se pregătesc să treacă la rînd nemtii să reînceapă ofensiva submarină
ofensivă in sectorul nordic. Armata a 9-a întrucît ei au creat un tip perfectionat de
ameri ca nă va actiona pe directi a nord-est. submarin. A cum nemtii dispun de aproxi-
Comandamentul a liat speră că prima din mativ 30 de submarine. Tn pofida număru
aceste operatii va incepe la 8 februarie. A lui redus de submarine, ele pot constitui un
doua operatie va începe o săptămînă mai pericol serios pentru navigatia aliatilor,
tirziu şi, poate, ch iar ceva mai devreme. deoarece aparatura creată de aliati nu poa-
A liatii scontează că nem tii ie vo r retrage te detecta aceste submarine de constructie
spre Du sseldorf şi că apoi trupele aliate vor îm bunătăţită . De aceea, actiunile avioanelor
inainta spre Berlin. Tn această ofensivă vor noastre de bombardament greu au fost în·
f i angajate atîtea trupe cit va f i posibil din dreptate impotriva şantierelor unde se con-
punct de vedere al aprovizionării. Se vor struiesc submarinele. Totodată, aceste ope·
intrebuinta trupe paraşutate. Se consideră rotii ale bombardierelor nu s·au efectuat în
că trecerea Rinului va f i posibilă in nord detrimentul loviturilor aplicate de oviatie
la inceputul lui martie. Tn nord există trei asupra industriei din Germania, in special
locuri favorabile pentru fortarea Rinul ui. asupra uzinelor producătoare de carburanti.
O anumită p erioad ă de timp, operatiile Churchill declară că ar vrea să ia cuvîn-
de ,pe frontul de vest s-au desfăşurat încet, tul feldmareşalul Brooke ş• amiralul Cun·
d ~n cauza lipsei de toAaj. Acum, după des- ningham. Acum este foarte importantă rapi-
chiderea portului Anvers, lucrurile merg mai ditatea înaintării trupelor sovietice, întrucît
bine şi aliatii 1pot aduce zi lnic între 70 000 Danzigul este unul d in locurile unde sint
~i 80 000 de tone de încărcătură solid ă şi concentrate multe submarine.
12 000 de tone de carburanti lichizi. Nemtii Stalin întreabă ce alte locuri de concen-
ca ută să împiedice aprovizionarea aliatilor trare a submarinelor ex is tă.
şi continuă să bombardeze A nversul cu Churchill răspunde că asemenea locuri
bombe zburătoare. Azi s-au primit infor- mai sînt Kiel şi Hamburg 13 •
mati i că în 24 de ore au căzut in zona An - Brooke declară că, d upă părerea lui, s-a
vers 60 de bombe zburătoare şi 6 rachete. făcut o expunere completă asupra planuri·
Stalin spune că bombele şi rachetele ni- lor şi operatiilor privind frontul de vest 1 ~.
meresc rar tinta 11 • Churchill declară că îna inte ca partiei·
Marshall răspunde că este întotdeauna pantii la conferi nţă să treacă la alte pro·
posibil ca bombele să l ovească vasele afla- bleme, nemilitare, el ar vrea să se opreas-
te în port. că asupra unei chestiu ni legate de fortarea
El declară că aviatia aliatilor a fost acti- cursurilor de apă 15• A liatii au un centru spe·
vă ori de cîte o ri timpul a permis. Avioanele
u 1n M.B. şl M.S.M.C. este tn reglstrată cifra
de vînătoare, avioanele de bombardament
de 80 la sută (N.R.R.).
uşor şi greu au provocat mari distrugeri.
u In M. B . această intervenţie este atribuiti
Astăzi s-au primit da te că au fost efectuate amiralului Cunningham. M.S .M.C. î nregistreazA
atacuri aeriene împotriva unor garnitu ri de intervenţia ca fiind a l ui W. Churchill.
tren cu trupe aflate în deplasare spre f ron- u M. B. nu înregistrează această intervenţie.
tul sovieto-german. Au fost provocate mari u M. B . înregistrează asttel acest pasaj din
distrugeri că ilo r ferate la nord de Stras- intervenţia lui W. Churchill : .,Primul ministru
bourg. Avioane le de bombardament greu spune că noi, împreună cu forţele Statelor
au actionat mai ales asupra uzinelor de Unite, am dobtndlt o mare expe rienţă in traver-
sarea oceanelor în vederea operaţiilor de de·
11 Stenograma tnregis trează greşit numărul barcare, dar sperăm să beneficiem de experienţa
o···nului de armate. 1n M. B . grupul d e . armate ruseascA tn ce p riveşte traversarea cursurUor
es te tn. '-6"!:trat corect cu numărul 21 (N.R.R .). de apă". M.S.M.C. înregistrează succint inter-
M. B. nu 1"-"'egistrează conţinutul acestei
11
venţia, conţi nutul fiind similar cu stenograiDJ
intervenţii (N.R.R .).
sovietică (N .R .R .).
28
•
. •
29
Stalin spune că ofensiva de ia rn ă a ar- va fi de partea lui. lată de ce era greu s~
ma tei roşi i, pentru care Churchi·ll .şi-a expri- se elaboreze p lanuri militare genera le ! t.
mat recunoştinta, a însemnat îndeplinirea Churchill declară că problema ridicat~
unei datorii camaradereşti. Potrivit hotărî de Tedder în cursul convorbirii sa·le cu ma-
rilor adoptate la Conferinta de la Teheran, reşalul Stalin poate fi discutată ulterior de
guvernul sovietic nu era obligat să efec- statele majore ale a·liatilor. Desigur, spune
tueze o ofens ivă de iarnă. Churchill, am putea fi criticati pentru ~ap
Presedintele l-a intrebat dacă el, Sta li n, tul că ofensivele aliatilor nu au fost coor-
îl poâ te primi pe reprezentantul generalului donate. Dacă starea timpului va stingheri
Eisenhower. Bineinteles, el, Stalin, a accep- operatiile trupelor sovietice, atunci oare a-
tat. Churchill i-a trimis un mesaj în ca re il liatii vor mai desfă~u11a ofensiva pe frontul
întreba dacă el, Stalin, nu intenţionează ·l or ? Dar această probl emă trebuie rezo~
să treacă la ofe ns ivă, în cursul lunii ianuarie. vată de către statele noastre majore.
El, Stalin, a inteles că nici Churchill, nici Stalin afirmă că s-au ivit nepotriviri.
Roosevelt nu solicită direct o ofensivă şi Toamna trupele sovietice şi-au înceta•t o-
apreciază această delicatete a aliatilor, dor fensiva. Tocmai atunci au început ofensiva
şi -a dat seama că această ofensivă era nece- aliatii. Acum se întîmplă invers. Tn viitor ar
sară .aliatilor. Coman damentul sovietic o trebui să se evite acest lucru. N -or fi oare
inceput ofensiva, şi în plus chia r înainte de nimerit ca militarii noştri să discute planuri-
termenul stabilit. Guvernul sovietic a consi- le operatiilor de vară ?
derat aceasta ca o datorie a sa, datorie de Churchill spune că este poate necesar să
aliat, deşi el nu avea obligatii formale în se facă aceas~a. Militarii noştri, spune el,
această privinţă . El, Stalin, ar dori ca condu- s-ar putea ocupa de problemele militare,
cătorii puterilor aliate să fină seama de fap- în timp ce condu cătorii s-ar ocupa de cele
tul că conducătorii sovietici nu numai că îşi politice.
îndeplinesc angajamentele, ci înţeleg să în- Stalin răspunde că este bine aşa 22•
depl inească şi îndatoririle morale pe mă Cunningham spune că arr vreo să com-
sura posibilităţilor. pleteze relatarea generalului Marsha.JI. Pe-
Tn ce priveşte doleantele, el a p~s aceos.- ricolul unui nou război submarin din partea
tă .î ntreba re pentru că Tedder n ŞI-a exp n- nemtilor este mai curînd potential dectt
mat dorinta ca trupele sovietice să nu înce- real. Nemtii au obtinut succese însemnate
teze ofensiva pînă la sfîrşitul lui martie. El, în perfectionarea submarinelor. Dar aceasta
Stalin, o inteles că aceasta nu este, poate! nu este atît de important. Important este că
numai dorinta lui Tedder, ci şi a altor şef1 nemtii cons~ruiesc deja noi tipu ri de subma-
militari aliati. Noi, spune Stalin, ne vom rine. Aceste submarine vor fi înzestrate cu
ultimele dispozitive tehnice şi vor dispune
contin ua ofensiva dacă timpul va permite
de o mare viteză sub apă. De aceea, for-
şi drumurile vor fi prodicabile. telor navale le va fi dificil să lupte cu ele.
Roosevelt declară că este întru totul de Nemtii îşi construiesc submarinele la Bre-
acord cu părerea mareşalului Stalin. la men, Hamburg şi Danzig. Dacă lui, Cun-
Conferinta de la Teheron nu s-a putut în- ningham, i s-ar îngădui să-şi e)Gprime o do-
tocmi un plan general al operatiilor. El, leantă, ar ruga, în calitate de reprezentant
Roosevel t, concepe că fi ecare al iat era da- a·l depa•rtamen1tului naval, ca trupele sovie-
tor din punct de vedere moral să înainteze tice să ocupe cît mai degrabă oraşul Dan-
zig, întruoît acolo se afl ă concentrată 30%
cît mai repede posibil. Cînd a avut loc Con-
din productia de submarine.
ferinta de la Teheran exista o mare distan- Roosevelt înt reabă dacă Danzigul se află
ţă între trupele aliate core înaintau din est sub focul arti leriei sovietice.
şi respectiv din vest. Dar acum o sosit tim - StGii n răspunde că Danzigul nu se află
pul dnd este necesară o mai minuţioasă încă sub focul artileri ei sovietice. Comanda-
coordonare a operatiilor trupelor aliate. mentul sovietic speră că, în curînd, Danzi-
Churchill declară că el salută cuvintele gul va ajunge sub bătaia focului de artileri e.
Churchill spune că militarii s-ar putea în-
mareşalului Stalin. El, Ghunchill, crede că tîlni miine diminea ţă n.
poate afirma urmă toa rel e in numele său Stalin spune că este de acord cu aceasta.
personal şi în numele preşedintelui : dacă Propune ca această intilnire să fie fixată
la Teheran aliatii nu au înche iat un acord pentru ora 12 24 •
cu Un iunea Sovietică în ce priveşte opera- Churchill declară că in cursul acelei în-
tiile viitoare, aceasta se datorează încrederii tîln iri militarii vor trebui să examineze nu
nutrite în poporul sovietic şi in militarii săi. u M. B. tn regtstrează această intervenţie ta
Roosevelt răspunde că Conferinta de la continuarea celei anterioare făcute de F. D.
Roosevelt (N.R.R.).
Teheran a avut loc înainte de realegerea u M. B. nu tnreglstrează acea stă intervenţie.
lui. Nu se ştia încă dacă poporul american t~ M. B. nu în registrează această intervenţie,
însă menţionează hotărîrile comune privind in-
,. Sir Arthur Tedder, mareşal englez de avia- tilnirile din ziua a doua (N.R.R.).
ţie, trimisul generalului Eisenhower la care se u M. B. nu tnregistrează această intervenţie
referă I. V. Stalin (N.R.R.). (N.R .R.).
•
30
..
1
<OOmai situatia de pe fronturile de esT şi ran şi apo i înt re el, Sta lin, şi Churchil l, ta
vest, ci şi de pe frontul italian, precum şi Moscova, 1n octombrie 1944. N ici la Tehe-
problema folosi rii cît mai judicioase a for- ran, nid la Moscova nu au fost adoptate
telor existente. Churchill propune să se sta- nici un fel de hotă rî ri. Acum este cazul să
bilească pen tru mîin e o şedinţă consacra tă ajungem la o părere sau alta în aceasta
problemelor politice, şi anume, despre vii- chestiune.
torul Germanie i, dacă în general ea va mai Moi există o problemă referitoare la
avea un viitor 25 • Germania. Vom adm ite oare ca în Germa•
Stalin răspunde că Ger.mania va avea un nia să se formeze vreun guvern centra l
vii tor r•. sau ne vom lim ita ca i n Germania să se
creeze o administra ti e, sau, dacă se va ha·
tărî totuşi ca G ermania să fie dezmembro-
A DOUA ŞEDINTĂ TINUTĂ tă, atunci se vor crea cîteva guverne pe
ÎN PALATUL LIVADIA numărul fîşiilo r în core va f i tă iată Germa-
nia ? Trebuie să se lămurească aceste as-
pecte.
5 februarie 1945 A treia problemă se referă la capitulareo
necondiţionată . N e s i tuăm cu totii pe te-
Roosevelt decla ră că azi şedi n ţa va fi meiul capitulării n econd iţio na te a G erma-
consacra tă afacerilor politice. Ar trebui să niei. Dar et Sta lin, ar vrea să ştie : al ioţi t
alegem probleme referitoa re la Germania. vor păstra sau nu guvernul lu i Hitler da că
Cit priveşte problemele cu caracter mon- acesta capitulează neconditionat ? :!a. Una
dial - ca problema Dokorului, lndochinei - d i n aceSite ipoteze exclude pe cealal tă ~e.
ele pot f i amînate. Una din problemele Dar dacă treburi le stau aşa, trebuie spus
oore se puneau şi înainte în faţa guverne- acest lucru răspica t. A liati i au experienta
lor noastre este aceea o zonelor de ocupa- capi tulării Italiei, dar acolo au existat ce-
t ie. Nu e vorba de o ocupaţie permanentă, rinte concrete core constituiau continutu l
ci de una provizorie. Acea stă problemă de- capitulă ri i neconditionate. Nu ne gînd im
vine tot mai actua lă . oare să limpezim continutul concret al co-
Stalin declară că ar dori ca la şedinţa de pitul ării necond iţionate o German iei ? Tre-
-azi s6 fie discutate următoarele probleme : buie să se lămu rească ş i a ceastă chestiu-
ln primul rînd propunerile cu privi re la d~z ne. so
membrarea Gel'lmaniei . Tn aceas tă chest Ju- Tn sfîrşit, problema repara tiilor, o co m-
.cu' a avut loc un schimb de păreri la Tehe- pensă rii de că tre Germania o pagubelor,
problema cuantumului acestei compensări.
Lista pa rlic 1 panţ1l or.U
El, Stalin, ridică toate aceste chestiuni ca
o compl etare la chestiunile puse de preşe
STA TELE UNITE dinte.
Preşedi n tele Roosevelt Roosevelt declară că, pe cît în ţelege, pro-
Secretarul de stat Slettin ius
Amiralul fl otei Leahy blemele puse de mareşalul Stal in se refer~
01. Ho pkins la o situatie permanentă. Totuşi, ele decurg
OI. Byrncs
OI. Harriman
d in problema zonelo r de ocupatie a G~r
OI. ?l lattbcws maniei. Poa te că aceste zone vo r f i un p n m
0 1. Bohlcn pas pe calea dezmembrării Germaniei.
REGATUL UNIT
Stalin d eclară că dacă al iaţi i intentionea-
Primul ministru Churc hill ză să dezmembreze Germania, atunci tre-
Ministrul afacerilo r e xternP buie să se spu nă lucrurilo r pe nume. Tn dou ă
Eden rînduri a avut loc un ~chimb de păreri în tre
Sir Archibald Cla rk.Ke rr
SIr Alexande r Cadogan a liati cu privi re la dezmembrarea Germa-
Sir Edw ard Bridges niei core să se efectueze după înfrîngerea
O. Oixo n ei mi 1 t•
l i tară . Prima dată aceasta s-a i n tm-
O. Wils:>n
Maior Birse p lot la Teheran, cînd preşed i ntele a propus
ca Germonio să f ie împărţită în cinci părti .
UNIUNEA SO V1ETICA Primul ministrw era de asemenea, la Tehe-
Mareşalul Stalin
Comisarul afacerilor externe ran, pentru dezmembrarea G ermaniei, ~eşi
Molo tov şovăie. Dar atunci n-a fost decît un sch1mb
V işins kt
OI. de pă reri .
OI. Maiskl
OI. Gusev r• M. B . înregis trează a stfel acest pasaj din
OI. Gro miko int erventia m a reşalului S talin : " ... de exemplu,
OI. Pavlov
d a că Hitler ar accepta să capituleze necondi-
ţi onat, am trata noi cu guvernul lui T" M. M .
înregistrează pasajul î ntr-o nuanţă similarA
• 1\t. B. nu inreg istrează această in terv~tie cu stenog rama deleg aţiei sovietice (N.R .R.).
(N . R .R.). 11 M. B. nu tnreglstrează această prQpozlţie.
" M . B. n u tnrcgistrează acea stă interve•H16 M . M. o înregi strează (N.R.R.).
(N.R .R.). • M. B . nu consemnează sftrşitul acestei tn-
11 Lista participanţilor este reprodusă d upA te rvenţU a mareşalulu1 Stalin. M . M. înregistrea-
F .R., pag. 611 (N.R.R.). ză această parte a intervenţiei (N.R.R.) .
31
..
•
32
-
..
e-a lungul jumătăţii de veac scursP. tindă la stăpînirea pămîntului dintre Du-
3 - Magazin istoric 33
•
34
..
n936 imposibil.
Tn procesul complex al luptei pentru fău
rirea acestei ţesături de aliante interstatale,
actiunea diplon:'atică a Româ~iei, des~ă.şu
rată în deplmă concordanta cu poiJt1ca
35
..
J
36
..
l
1
•
t
t
1
i
rezerva.
Tnvestit pentru a doua oară cu împuter- tioneze.
nicirea necesară, Titulescu s-a reintors la Tn ceea ce priveşte executarea obligaţii
Montreux hotărît să reia cu Litvinov nego- lor de asistenţă reciprocă Proiectul de pro-
cierea pactulci de asistenţă mutuală româ- tocol de la Montreux conditiona
•
intrarea sa
na-sovietic. în functiune de actiunea prealab i lă a Fran-
37
•
..
fei. Această clauză din protocol a fost, teau cu tot moi multă înverşunare împotriva
de altfel, singura asupra căreia punctele de ministrului de externe al României şi cînd
vedere ale celor doi diplomati n-ou coincis. sistemul securităţii colective intra în agonie,
litvinov a obiectat fată de acest punct. Po- cercurile guvernanta române in frunte cu
trivit părerii lui Titulescu, aceasta nu făcea
parte din categoria cel or mai importante regele Carol au ajuns la viziunea falsă că
prevederi ale pactului. nu trebuie să mai dea aceeaşi expresie ~Vi e
A treia clauză a acordului stipula că tru- şi fermă pe care Titulescu o imprima acţiu
pele fiecăruia dintre statele semnatare nu nilor întreprinse în politica externă româ-
puteau să treacă niciodată graniţa, pentru nească. Sub inflventa situatiei interne ş i in-
a-~i îndeplini obligatiile de asistenţă, decît ternationale, guvernul Tătărăscu şi regele
la cererea formală a părţii controctante Carol al 11-lea, care urmărea să-şi satistacă
care a căzut victimă agresiunii. Şi, în sfîr- veleităţile sale de dictator, au sacrificat pe
şit, potrivit punctului ultim al protocolului,
trupele care acordau asistenta trebuiau, la marele diplomat, înlăturîndu-1 din guvern la
cererea formală a statului contractant care 29 august 1936, crezînd că astfel vor do-
o primit ajutor, să se retragă imediat pe bîndi pe viitor mînă liberă de acţiune în
teritoriul pe care .s-au aflat înainte de 'a politica internă şi externă a ţării, ceea ce
acorda asistenta, respectiv la est sau la s-a dovedit ulterior iluzoriu.
vest de granita dintre cele două state. Tnlăturarea lui Titulescu din guvern,
Defin itivarea şi semnarea pactului de după cum arăta el însuşi, a fost interpre-
asistenţă nu s-a realizat în momentul cînd tată de către litvinov ca un act care
cei doi miniştri au stabilit principalele lui echivala cu o schimbare a politicii externe
clauze. romone~ti. Pomind de la acest considerent,
Deşi avea împuterniciri depline pentru l.l el a comunicat lui Titulescu în septembrie
semna pactul fără un nou aviz din partea 1936 că proiectu,l pactului de asiS<tentă mu-
guvernului, Titulescu, potrivit relatărilor sale tuală nu mai era valabil. Titulescu ~ con-
cuprinse într-u n memoriu adresat regelui, a damnat aspru pe cei care l...au înlăturat din
a~ceptat propunerea lui litvinov de a guvern, făcîndu-i răspunzători pentru neîn-
am·lna semnarea tratatului pînă în luna sep- deplinirea mandotului pe care i-1 dăduseră
tembrie 1936. Nu cunoaştem rllO'tivele care de o încheia trotatu,l de alianţă româna-
~-au determinat pe Maxim litvinov să nu sovietic. El atrăgea atenţia cercurilor gu-
definitiveze şi semneze pactul în iulie 1936. vernante româneşti că încheierea pactului
Este posibil ca litvinov, .spre deosebire de de asistenţă mutuală sovieto-român, desti-
Titulescu, să nu fi avut împuterniciri specia- nat să joace rolul unui factor important în
le şi prin amînarea semnării pactului să-şi sistemul securităţii colective şi în apărarea
fi creat un răgaz pentru a le obţine. independentei nationale şi integrităţii teri-
Tn perioada care s-a scurs din momentul toriale a României trebuia să se focă în
elaborării acestui proiect de tratat şi pînă ttmp utÎil şi anume înainte ca Germania să
la data fixată de litvinov pentru semnarea declare război Uniunii Sovietice sau să-i
pactului de asistenţă mutu01lă, adică în răs ofere posibili,tatea unei apropieri pe plan
timp de aproape două luni, evenimentele extern.
internationale s-au precipitat cu o repezi- Tn acest răstimp, însă, guvernantii din
ciune uimitoare. România n-ou mai reluat ideea încheierii
Eşecul sa,nctiunilor economice îndreptate unui pact de asistenţă mutuală, ci au căutat
Tmpotriva lta.liei fasciste care ataoase Abi- să menţină relatii de bună vecinătate cu
sinio producea mari dezamăgiri în lumea U.R.S.S. u
diplomatică şi semăna neîncredere în forta Evenimentele intemaţionale din perioada
ligii Natiunilor ·ca factor al păcii. Atitudi- postmuncheneză, ale căror consecinte grave
nea pas ivă a guvernelor Frantei şi Angl iei pentru U.R.S.S. şi Român ia deveneau din ce
fată de •rebeliunea franchiştilor dovedea tn ce mai previzibile, au detenminat unele
că marile puteri apusene erau pe punctul cercuri politice româneşti, şi în special gu-
de a renunta în chip mascat la lupta activă vernul prezidat de Armand Călinescu, să ma-
pentru mentinerea şi consolidarea sistemu- nifeste faţă de guvernul sovietic dorinta de
lui securităţii colective, iar pregătirea hit- a întreprinde unele actiuni de natură să con-
leriştilor şi fasciştilor de a se infiltra în tribu ie la dezvoltarea legăturilor dintre cele
spatiul balcanic şi de a comite noi ade două tări.
agresive învenina în mod vizibil atmosfera Prin nerealizarea proiectului de tratat din
politicii europene. Astfel, în condiţii l e cînd 1936 s-a pierdut un prilej exceptional a că
reactiunea internă şi internaţională, dar în rui fructificare putea să aibă urmări inesti-
special căpeten iile hitleriste şi fasciste unei- mabila pentru frînarea agresiunii hitleriste_
38
..
''
1"
ILIE PETRE
arna şi primăvara anului 1940. In res- locului" găsirea celei mai favorabile soluţii
1 taurantele de lux, în saloanele şi la
recepţiile protipendadei din Capitala
pentru Reich.
Bărbatul se numea Alfred Sommer. I n
României îşi f ăcuseră apariţia chipuri noi. mod oficial el se afla la Bucureşti în cali-
La restaurantul Athenee Palace, dr. Gui- tate de delegat al Ministerului german al
do Schmidt devenise un consecvent client. transporturilor. Partenera sa blond ă nu era
Omul care îl pusese pe Schuschnigg la che- alta decît Edit von Coler, care, pretextind
remul lui Hitler se găsea în Bucureşti în că ar fi verişoara şefului poliţiei secrete
calitate oficială de şef de vînzări pentru germane, Heinrich Himmler, întreţinea o
uzinele "Hermann Goring-Werke". Aceste permanentă legătură cu şeful Gestapoului,
uzine anexaseră întreprinderile ceho- cu care era categoric înrudită prin obli-
slovace "Skoda". Schmidt "studia" posibi- gaţii profesionale.
litatea de a furniza României arme şi mu- Oficial, Edit von Coler "scria" reportaje
niţii în schimbul petrolului în aşa fel încît pentru ziarul "Deutsche Allgemeine
aceste tranzacţii să n etezească drumul ex- Zeitung". "Reportajele" ei nu au apărut
pansiunii hitleriste în sud-estul Europei. niciodată în ziarul amintit. In realitate,
In acelaşi restaurant se remarca cu uşu sarcina ei consta în sondarea opiniei pu-
rinţă un cuplu : o femeie blondă, a cărei blice româneş~ , în spionarea cercurilor
aparentă nepăsare era dezminţită de expre- mondene din Bucureşti cu prilejul unor
sia de extremă curiozitate care i s e citea dejunuri, recepţii şi flirturi organizate cu •
în ochi, şi un b ă rb at de vreo 40 de ani cu grijă şi în rrecrutarea de adepţi care să ac-
părul încă r unţit. De la începutul războiului, ţioneze în folosul Reichului. Dispunînd de
acest duo fusese des întîlnit la Berlin, la largi credite, trăind confortabil pe cheltu-
Munchen, la Praga în timpul crizei ceho- iala Gestapoului, ea se achita cu prompti·
slovace, sau la Varşovia. tudine de sarcinile misiunii sale. Re~
Pentru un observator atent şi cunoscător şise cu uşurinţă să pătrundă în cercurile
al sistemului practicat de Hitler de a-şi i ndustriaşilor români, fiind nelipsilă di n
eşalona cu grijă victimele, prezenţa în saloane. Prin intermediul Elenei Lupescu,
Bucureşti a acestor personaje, care făceau uşile îi sînt deschise spre persoanele din
parte din "elita" Gestapoului, dovedea că anturajul regelui Carol al II-lea, cucerirea
pregătirile pentru asaltul asupra României camarilei constituind unul dintre obiecti-
aju nseseră la apogeu. Se studia "la faţa vele ei.
39
I n acel:aşi timp, Edit von Coler primise tria, în Cehoslovacia, în Polonia îi familia-
din partea Gestapoului şi complicata mi- riZiaseră cu îndatoririle lor de solda ţi în
siune de a supraveghea întreaga activitate civhl.
a personalului legaţiei germane din Româ- Atenţia spionilor hitlerişti era concen-
nia. ln acest scop, ea introdusese, pe lîngă trată în acel timp spre găsirea căilor nece-
unii dintre consilierii şi ataşaţii din legaţie, sare sporirii cantităţilor de petrol impor-
oameni de încredere ai lui Himmler. tate de Germania din România. O notă a -
Bazat pe relaţiile stabilite de Edit Coler larm antă sosită de la Berlin d eclanşas e
in Bu cureşti, Fabricius, şeful legaţiei ger- starea de nelinişte în care se găseau : de
mane din România, propunea în 1938 mi- la începutul războ iului cantităţile de pe-
nistrului afacerilor ex terne al Germaniei trol livrate Germaniei atinseseră în medie
să fie spriji nită iniţiativa lui Malaxa de a 32 000 de tone pe lună, adică mai puţin
fond a un ziar propriu. "Scopul acestui. ziar decît a patra parte din cifra de 130 000 de
- scria Fabricius - ar fi să servească tone cît prevedeau contractele încheiate.
îmbună tă ţirea relaţiilor dintre Germania Guvernul german era cu atît mai îngri-
şi România. Dacă în această chestiune el
jorat, cu cît exportul de petrol românesc
ni se adresează acum nouă, aceasta se da- în Marea Britanie înregistra o anumită
creştere.
toreşte faptului că în persoana doamnei
Grupul spionilor hitleri şti lucr e ază, face
von Coler el a cunoscut o personalitate calcule şi propune soluţii. Ei in sis tă la Berlin
care i se pare a poseda capacitatea de a ca guvernul german să urgenteze acţiunile
da acestui ziar orientarea dorită. Sarcina in vederea subj ugării economice şi politice
ei va fi nu numai de a sfătui redacţia zia- a României, ·Considerînd că evoluţia situa-
rului, ci şi de a da ziarului formă şi orien- ţiei internaţionale devenea favorabilă atin-
tare". gerii acestui obiectiv.
Cuplul Sommer- Coler folosea întreaga In acest sens, edificatoare este scrisoarea
reţea a spionajului hitlerist din România, trimisă din B uc ureş ti de Edit von Coler
în care se găseau numeroşi "veterani" ai către dr. Lammers, şeful cancelariei Rel-
S .S.-ului, pe care campaniile făcu te în Aus- chului, la 8 ianuarie 1940.
•
'
Herrn .
1
R~t ch•~inilter Dr.
' Beichekonelei
l B e ~ l 1 n • 8
VoBatraee 6
Vorgonge ~e ifOge ~
· ~~
lAillle:re !
-~~·
.. ll,l."f
71~.
;
~
:'
Obe raţ G~rst•nPe~• iat hierhe~ ~otse~~
und mj. t PTeuden ht> rteo wtr. elita wir et"i t einea
. tur J.m- ~
4.I'
deotactt~n Iinnu.n in RW»iiJtiert ldlmpte, claB aan eifth 'ets-t 1
• .in o~u hchl and trtdtr ţur di•••• Lana 1ntereaşien. 1
r··---Y'>"M····~- ..., . ,-·•",. . . . ._._ -l(J <'~i'iMiiilin 1'i!iioâliolt~Mel... -fii>t'Oiliii4"W~~,
~· r e-i.eh es. Jahr fti r .Sie ~el. Ihre Puilie. und Heil Hi t'ler t '
•
gri:.lBt Si e ·1
Ihre
• •
• •
.. . . ..
......
40
.. •
SECRET
Doamna EDIT von COLER Bucureşti, 8 ianuarie 1940
Hotel Athenee-Palace
personal !
D omnului ministru al Reichului, dr. Lammers,
Cancelaria Reichului, Berlin W 8
Poss. Strasse 6
41
•
SCHLIEMANN Publicămmai jos u n fragment
din cartea p ublicistului vest-ger-
m-an C. W . Ceram " Z ei, m.or-
m-inte, cărturari", car e va apăre a
curînd, în Editura ştiinţifică, in
A
traducerea semnată de F lorica-
Eugeni a Condurache. "Romanul
LUI
tă " a lui J errer, pe cînd av ea
7 ani.
Băiat de prăv ălie, funcţionar la.
o firmă comercială olandeză, ta
vîrsta cînd alti tineri îşi făceau
studiile univer sitare , Schliemann
învătă, paralel cu munca grea de
contabil, limbile engleză, francezi!,
N u pare o poveste ? Este oare cu putinţă vestirea asediului palatului lui Priam era p ri-
ca un om ajuns la cea mai Înaltă treaptă vită cu tot atît de puţin ă încredere ca şi ve-
materială să lase totul baltă şi să plece pe chile epopei ; adesea chiar era soco tită drept
urmele unui vis din tinereţe ? Să aibă curajul un mit. Doar lliada începe aşa : că Apolo, cel
(şi astfel ajungem la cel de-al doilea capitol care ţinteş te departe, a trimis în rîndurile
al acestei vieţi uluitoare) ca, în armat doar cu aheilor o boală ucigătoare ; că Zeus însuşi ia
cunoaşterea aprofundată a operelor lui Homer, parte la luptă, ca şi H era ,,cea cu mîinile de
să înfrunte lumea ştiinţifică, să opună cre- crin" ; că zeii devin oameni, vulnerabili ca si
di n ţa lui în fa ţa îndoielii universale, să dis- aceşti a, în cît zei~a Afrodita simte bronzul
preţuiască pana filologilor şi să ia hîrleţul în s uliţe i !
mînă, ca să limpezească o problemă pe care Mituri, poveşti, legende - pline de scîn-
sute de lu crări n-au făcu t decît s-o încurce teia divină a unui a dintre cei mai mari poe ţi .
tncă şi mai mult ? Şi Încă ceva : Grecia Iliadei trebuie să fi fost
Contemporanii lui Schliemann îl considerau o ţa ră cu o cul tură inaintată. In vremea cfud
pe Homer drept un poet legendar. Existenţa grecii intrară Însă În lumina istoriei noastr e
personajului şi veridicitatca operei erau deopo- ei apar ca un popor mic, care nu iese din co-
trivă puse sub semnul îndoielii ; cărturarilor mun mc1 prin m ă reţia palatelor, nici prin
epocii nici nu le trecea prin minte că, Într-o puterea regilor, nici printr-o flot ă cu mii de
bu n ă zi, succesorii lor îi vor decerna lui H omer corăbii. I ntr-adevăr, era mult mai simplu să
titlul de "primul corespondent de războ i". Po- crezi că Homer a fost dăruit cu inspiraţie
i2
.. •
43
•
..
;
45
..
T
46
•
..
}
Oare toţi aceştia au fost victimele unei nă locuise pe alta şi, de fiecare dată, cetatea celor
luciri ? Deţinem oare false informaţii din acea vii se ridicase din nou peste cetatea celor
morp.
.
vreme?
Incheind capitolul dovezilor, Schliemann In fiecare zi apărea o altă surpriză. Plecat
lasă la o pa rte orice savand~c, priveşte vrăjit În căutarea Troiei homerice, Schliemann găsi
peisajul şi scrie, aşa cum a r fi strigat in vre- în cîteva zile şapte oraşe acoperite şi, ceva
mea copilăriei : "Şi vreau să adaug că, de mai tîrziu, alte două. Nouă aspecte deosebite
îndată ce pui piciorul pe cîmpia troiană, eşti ale unei lumi primitive, a cărei exi ste nţă era
cuprins de uimire la vederea frumoasei coline ignorată de Întreg pămîntul.
rle la Hissarlîk, care pare a fi menită de na- Care dintre cele nouă oraşe era Troia lui
tură să poarte o cetate mare, cu toate basti-
Homer, Troia eroilor şi a luptei epice ? Stratul
oanele ei. Intr-adevăr, acest loc, dacă ar fi
inferior era evident cel mai vechi (atît de vechi
fost bine ~ntărit, ar fi dominat Întreaga cîm-
pie a Troiei. Cît vezi cu ochii nu-i alt punct încît locuitorii nu cunoşteau încă Întrebuinţa
care s-ar putea compara cu acesta. De la rea metalelor) ; st ratul superior Însemna că
Hissarlîk se vede şi muntele Ida, de pe vîrful este cel mai recent şi conţinea fără îndoială
.căruia Jupiter privea oraşul Troia". vestigiile Noului Ilion, acolo unde Xerxes şi
Schliemann se aşternu la treabă cu mult zel. Alexandru aduseseră sacrificii zeilor.
1ntreaga sa energie, care a făcut dintr-un sim- Schliemann îşi continuă cercetările. In cel
plu băiat de prăvălie un milionar, o ~ntrebuinţa d e-al doilea şi al treilea strat, pornind de jos,
acum la realizarea visului său. Nu şi-a precu- descoperi urme de incendiu, apoi resturile unor
peţit nici averea, nici ~ntreaga sa fiinţă.
întărituri colosale şi ruinele unei porţi imense.
In anul 1869 se căsătorise, În Grecia, cu Nu s tă tu la îndoială : această incintă Încon-
Sofia Engastromenos, la fel de frumoasă ca şi
jurase de bună seamă palatul lui Priam şi
Elena, care s-a dedicat pe dată şi cu totul,
aceas tă po artă era poarta Scee !
ca şi el, sarcinii nobile de a regăsi locurile
Găsi tezaure - din punct de vedere arheo-
homerice. Au împărţit ~mpreună şi obosea la,
şi Încercările, şi greutăţile. Schliemann şi-a logic. După ce specialiştii examinară obiectele
început săpăturile în 1870 ; ~n 1871 a săpat trim ise, se constitui t n sfîrşit o imagine com-
timp de două luni, iar ~n următorii doi ani, plet ă, precisă şi amănunţită asupra poporului
• • • A "" •
timp de patru luni. Dispunea de o sută de Şl epocu 10 care tratse.
să fi fost locuite în cele mai diferite epoci ; trează. Coborînd cam la nouă metri adîncime,
.acolo trăiseră şi dispăruseră diferite populaţii, ajunseră În faţa zidului pe care Schliemann îl
fuseseră construite oraşe, căzute apoi în ruină, atribuia palatului lui Priam. Deodată, privirea
totul pierise prin foc şi sabie, o civilizaţie în- îi fu atrasă de un punct precis şi emoţia care
47
•
îl cuprinse îl Împinse neîntirziat la aqiune : Şi Schliemann, vtzionarul, ia o pereche de
Cine ştie ce ar fi făcut nişte lucrători ne- cercei, un colier, cu care îşi Împodobeşte soţia
cinstiţi dacă a r fi văz ut ceea ce vedea Schlie- - bijuterii vechi de trei mii de an i pe o femeie
man n ? O pri nse pe so ţia lu i de bra ţ. " Aur !" de douăzeci de ani ! - o contemplă şi mur•
îi şopti. Ea ti privi uluită. ,,Repede, spuse el, mură : ,,Elena !"
dă drumul lucrătorilor" 1 "Dar... îngăimă tî- Ce să facă cu t ezaurul ? Schliemann nu ştie
n ă ra femeie. "Fără nici un dar ; spune-le ce să tacă, astfel că ştirea descoperirii se răspîn
vrei, spune-le că astăzi e ziua mea, că abia deşte pretutindeni. După multe peripeţii, cu
acum mi-am adus aminte şi că le dau tuturor ajutorul rudelor soţiei sale, el trimite tezaurut
o zi de concediu. Dar, repede, repede !" la Atena, de unde este expediat în provincie.
Lucră torii plecară. ,,Du-te şi adu şa l ul tău Din ordinul ministrului Turciei, poliţia stgl-
roşu", strigă Schliemann şi sări în şan ţ. Inar- lează casa lui Schliemann, dar nu află nici
mat cu un cuţit, l ucra ca un apucat. Enorme urmă de au r.
blocuri de piatră, ruine seculare şedeau deasu- Schliemann poate fi socotit un hoţ ? Legis-
pra lui, gata să cadă, dar nu lua în seamă pri- laţia turcă privind descoperirile arheologice
mejdia. ,,La repezeală am desprins tezaurul cu era vagă . Pe acea vreme domnea bunul plac.
ajutorul unui cuţit mare ; n-am izbutit decît N u trebuie să ne uimească dacă acest om, care
adunîndu-mi toate puterile şi punîndu-mi viaţa îşi schimbase total viaţa din pricina unui vis,.
În pericol ; căci zidul gros, pe care trebuia a vrut, orbit de succes, să păstreze tezaurul
să-1 sap , ameninţa să-mi cadă în cap în orice pentru el şi pentru ştiinţă.
cl ipă. Insă priveliştea atîtor obiecte, avînd Cu şaptezeci de ani mai înainte, Thomas.
fiecare din ele o valoare nepreţuită, mă umplea Bruce, duce de Elgin şi de Kincardine, proce-
de o îndrăzneală nebunească şi nu mă mai dase la fel, cu o altă comoară. Pe atunci Ate-
gîn deam la riscuri" . na mai era încă sub stăpînirea turcească. Lor-
Strălucirea mată a fildeşului, zornăitul au- dul Elgin poseda un firman, care purta men-
rului 1 Soţia îşi ţinea şalul care, încetul cu ţiunea : nimeni să nu-l împiedice să ia cu sine
încetul, se umplea cu bijuterii, a căror valoare de pe Acropole cîteva blocuri de piatră cu
pă rea incalc ulabilă. Tezaurul lui Priam 1 Te- inscripţii şi chiar cu figuri. Elgin se folosi din
zaurul unuia dintre cei mai puternici regi din plin de această frază. El trimise la Londra
preistorie, podoabele acelor oameni asemănă două sute de lăzi încărcate cu podoabele Par-
tori zeilor, bijuteriile udate cu sînge şi lacrimi, t enon ului. Ani de zile a durat cearta pentru
îngropate de trei mii de ani sub ruinele a şapte dreptul de proprietate asupra acestor minu-
împărăţii dispărute şi readuse în sfîrşit la lu- nate piese din arta greacă. Obţinerea lor îl
mină. Schlicmann nu se îndoi ruei o singu ră costase pe lordul Elgin 7-4 200 de lire. Dar
cl i pă că a găsit tezaurul vestit. Abia cu pu- în 1816, cînd printr-o hotărîre a Parlamentu-
ţină vreme înaintea morţii lui se dovedi că se lui, coleqia a fost scoasă la vînzare, nu i s-a
lăsas e am ăg it de entuziasm, că Troia nu se plătit decît jumătate din sumă, mai precis
afla nici în al doilea, nici În al treilea, ci în 35 000 de lire.
al şaselea strat pornind de jos şi că tezau rul Atunci cînd Schliemann scoase la lumină
era al unui rege care trăise cu o mie de ani "tezaurul lui Priam" sim ţi că atinsese punctul
în ai ntea lui Priam. culminant al vieţii lui.
Schliemann şi soţia lui aduseră odoarele în Putea oare să ţintească încă şi mai sus ?
baracă, pe fu riş, ca nişte hoţi urmăriţi. Apoi Există vieţi omeneşti în care succesele se
urmă clipa în care adunară bijuteriile Într-un adună În chip atît de neverosimil, încît cel ce
morman, pe masa grosolană de lemn. Erau le descrie trebuie să-şi păzească bine condeiul
acolo diademe şi agrafe, lanţuri, paftale şi ca să nu cadă în pa roxism literar, ca să nu
nasturi, ciucuri, fire, şerpi. ,,Desigur că un irosească Încă de la început superlativele de
membru al familiei lui Priam strînsese în grabă care va avea nevoie pînă la capăt. Sînt însă
tezau rul în lada pe care a luat-o cu sine, fără şi vieţi care depăşesc superlativelc. Este cazul
să mai aibă vreme să-i scoată cheia din vieţii lui H einrich Schliemann, al cărei carac-
broască. Urcînd pe zid, poate că a fost ajuns ter de basm devenea pe zi ce trece mai ului-
din urmă de flăcări sau de un duşman şi a tor. Succesele lu i arheologice ating trei culmi,
fost nevoit să abandoneze lada, care, pe dată, dintre care una a fost găsirea " tezaurului lw
a fost acoperită de pietrele şi lemnă ria în Priam", ia r a doua va fi explorarea mormin-
•
fl ăcări a palatului". telor regale din Micene.
48
•
Biserica compte:rutut
mîn4stiresc Hurezi
v estitd ctitorte brînco,
veneascd. (sfîrşituL seco-
tutui at XVII-Lea)
Cetatea Bran, înălţată în sec. al
XIV-lea, monument de arhitectul'd
mtlttară şi civili!, care a cunoscut in
cursul vremurilor o zbuciumată is-
torie.
•
-.
t,)
.......
tll
...
•
o,;
o:
-.
--.:
-.
o·
- c
:::<
o
u;
......
1"-•
.•
c.... ~
... ';:
--=-
~c:
-.
~
0:-
~;:
t:
---
b
:.J
::1
•
'
UM ACT
ISTORIC
53
•
ttrziu, prin outodizolvoreo Internationalei o ~vans~rile făcute de comunişti în ape-
III-o şi platformele largi ale P.C.R. de ra tie- Iunie şr propunerile lor, care reflectau
re a fortelor m u ncitoreşti , ontifasciste, pa- atmosfera nou ă, Increderea reci procă, erau
triotice, ou creat teren ul fecund pentru înfăp încurajatoa re pentru conducătorii socia-
tuirea Frontului Unic Ntun citoresc. li$ ti.
"Patria era fn pericol. Dincolo de disen- Pe măsura întîlnirilor dintre reprezentanţii
siuni, moi mult sau mai putin însemnate, P.C.R. ş i P.S.D., se conturau platforma co-
se aflau interesele f undamentale ale cla - mună de realizare a F.U.M ., strateqio şi
sei muncitoare, ale poporulu i român. tactica actiun ilor ce urmau să se d esfă
Trebuia să ne unim. Social-democrati şi şoare .
com unişti, era firesc să ne căutăm, să ne Trotativele, core pînă fn aprilie 1944 au
gc5sim spre a sta tornici bazele actiunii avut loc sporadic şi cu discutii la modul ge-
comune, pentru o hotărî asupra uni tătii . neral, vor dobînd i regularitate şi un caracter
Tn Bucureşti, ca şi în alte centre ale ţării, in ma i concret. Tn continuare, la tratative vor
lagare, in fabrici ş i fn institutii, dorinta fer- participa ca reprezentanti oficiali ai
m~ de unitate, con ş t i inţa răs punderi i însu- celo r două partide, Constanti n A giu şi Ştefa n
flefeau pe mil itantii celor două partide ale Voitec. Primul ţ i nea l eg ătura cu Co nstan trn
clasei muncitoare" - subliniez~ tova ră ş ul Pîrvulescu, însărcinat de conducerea P.C.R. cu
Ştefan Voitec. problemele frontului unic.
Tn toa mna a nului 1943, lucreţiu P~trăs "Cu exceptia primelor întîlniri, a:nintite
conu d in partea P.C R. şi Ştefan Voitec din mai sus, cele mai multe case conspirative
partea conducerii P.S.D. au discutat despre fn ca re ne întîlneam erou puse la dispo-
fnceperea tratativelor. Spre sfirsitul anu l'li zitie d e pa rtidul co munist - ne spune tova-
1943 şi tn ia nuarie-februarie 1944, se vor răşul Şte fan Voitec. Comunişti i, avînd în ve·
ad~uqo , pentru tratative, din partea P.C.R. dere experienta a cum u l ată prin tr-o indelun·
Mihail Mag heru, iar o P.S.D. Victo r Brăt gată practică a con s pirativităţii, asigurau
f ,-; leanu. la scurte! vreme, M . Mag heru va pregă ti rea, securi tatea locuinţelor. Tntîlnirile
fi arestat. Tntilnirile au avut loc la inceput, s-a u desfăşurat fă ră defectiuni de or~ani
ocas ~ la Stefan Voitec, in strada Dr. O bede- zore. Cînd se iveo un dubiu cît de mrc se
noru nr. 8, si la dr. L. Ghelerter, tn str. Ro - luau imediat măsuri pentru schimbarea
mulus nr. 70, apoi in diferite ca se din Piata locului de intilnire. Tntotdeauna întîlnirile
Rosetti, str. Viitor nr. · 79, Intrarea ital iană aveau loc noaptea şi durau două-trei ore· .
nr. 5 ş i altele. Spre mijlocul lunii aprilie, se stabilise
" Tn primele luni o le anului 1944 hot~rîrea o întîlnire într-o casă conspirativă o P.C.R.,
pentru realiza rea Frontului Unic Muncito- din str. Sf. Apostoli. Anularea în ultimul
resc era lua tă din ambele părti ; se punea moment a orei si locului de întîlnire s-a
astf el capăt unei lungi dezbinări care fi5cut la semnalul comuniştilor, care aprecia-
cauzase atîtea da une miscării muncitoresti'" seră că locuinta nu era suficient de sigura.
' '
- arată i'ovarăs• ul Constantin Pirvulescu . Tntîlnirea trebuia să aibă totuşi loc neapă
" Tn condu cerea P.S.D. - Tşi aminteste rat. Urmau să fie d iscutate unele probleme
tovarăş ul Ştefan Voitec - s-au purtat înde- Tn l egătură cu aparitia vii torului manifest
lungate şi uneori controversate discutii. în comun de front unic. Pentru o se inlătura
cursul cărora unele rezerve ale lui C. Titei orice posibilitate de a fi urmăriti şi sur·
Petrescu au f ost trecute pe plan secundar, prinşi intr-o locuintă poate nesigură şi nea-
aceasta da to r ită opiniei marii moiori tăti o vînd imediat la dispozitie una corespun:ză
militantilor din conducerea P.S.D. si o toare, delegatii s-au Tntîlnit, sosind pe căi
tnrîuririi pe care a avut-o hotărîrea vechiu- diferite, în spa tele cimitirului . militar Ghen·
lui secreto r o f partidului - Ilie Moscovici cea, după mi ezul no pţi i , pe coclaurile acelei
- , de o spri ji ni ideea frontului unic. Si margini de oraş, sub un cer acoperit de nori
nu liosit de semnificatie este faptul că sub omenin tători. " Cu olt prilej, tot în aprilie -
infl uenta evolutiei războiului, a succeselor arată tovarăşul Ştefan Voitec - mă găseam
armatelo r sovietice şi aliate, a ororilor tmpreună cu Constantin Agiu tntr-un bloc
fosci sto-hitleri ste, in fata situatiei qrave din strada Vasile Lascăr (azi str. Galati)
• pentru tară şi, desi~ur, a dispozitiei ore- la ultimul e1ai, cînd s-a dat alarma şi
sonte o celorlalti pentru unitate. vechi•JI indată a început un bombardament intens.
lider părăsi se rezervele sale de odinioară , Toti locatarii au coborit în adăposturi.
sustinfnd cu tă rie necesitatea unitătii". Noi nu putea.Tl coborî ; bombele cădeau
"Tnl ăturorea lui Foriş din conducerea in ju r, numeroase case au fost qrav ava-
partidului comunist o fost urmată de in- riate. I eşirea din casă ne-ar fi făcut suspecti
tensificarea actiunilor P.C.R. pen tru per- ş i ar fi putut cu uş urinţă să atragă atentia
fectareo inteleqerii de front unic cu P.S.D. agen ţilor Siguranţei , care mişu nau pretu-
- pre cizează tovarăşu l Constantin Pîrvules- tindeni. Am decis s ă ne n i s tru~em buleti-
cu. Delegati i comun işti s-au adresat cu in- nele de identitate co astfel, pentru orice
sistentă re preze nta nţilor socialişti, arătînd că eventualitate, să nu se creeze nici o pistă
tncheierea im ediată a F.U.M . se impune ca de dezvăluire o restulu i in casă a celor
o datorio de cea mai mare răs pundere doi delegati".
fa tă de destinele clasei muncitoare şi ale O ploaie torentiolă de primăvară Tnso-
poporului român". teşte pregă tirea unei noi întîlniri în strada
54
Labirint 127 (fos tă Mitropoli t Ghenadie Pe- tul tra s la tipografia clondest in ă o P.C.R., în
trescu). Sosit cu o maşi nă lî ngă pioţa Obor, ziu a de 21 aprilie. Tn aceeaşi zi începea ti pă
reprezen tantul P.S.D. se în tilneşte cu Con- r irea primulu i manifest de Fron t Un ic Munci-
stantin Agiu, aflat în tr-o trăsură postată toresc, expresie o unei conş1 iinte, o unei vo-
după un colt. De acolo, taciturni, pornesc inte şi răspunderi unice.
spre locuinţa preg ă ti tă. Primul nu cunoştea Frontul Unic Muncitoresc era real izat şi
locul întîlnirii, dar o dotc3 aj unşi i s-a părut, manifestul comun al conducerilor celor două
prin ploaia dea să, intrucitva cu noscu tă clă partide era tip ă rit cu zece zile înai nte de •
direa. Ezii a. Cind ou păşit pe scări 1 Moi, timp în care s-a preg ă tit difuzarea
pentru o urca în apartamen tul unei monifestelor la organizatiile celor dou ă
gazde comuniste la etajul IV şi -a dat partide din Capitală şi din provincie, unde
seama că la etajul anterior, prin drep- terenu l era deosebit de fecund pentru
tul căruia trecuseră, locuia un membru dezvol tarea con l u crări i deja în!epute.
al conducerii P.S.D. Ion Pas. "Ne Data de 1 Moi o fost aleasă de comun
intilneam - relatează tovarăsul Stelan acord pen tru o face public . "Manifes tul
' '
Voitec - intr-o casă unde locui au laolaltă Frontului Unic Muncitoresc" pornind de la
comunişti şi socialişti, pentru o discuta semnificatia acestei zi le pentru ideea de soli-
probleme strin gente ale unirii f ortelor daritate o clas ei muncitoare şi de un ire o
muncitoreşti ". fortelor proletoriotulu i.
Fron tul unic se incheia într-o atmosferă Referitor la importa nta monifesfului, tova-
psi holo~ică deosebit de favora bilă în ri n- răşul Constantin Pîrvulescu spune : " Mani -
durile clasei muncitoare, sub urmări rea festul avea să fie primit cu entuziasm de
sălbati că o Gestapoului şi organelor Sigu- către. munci torime şi imed iat s-eu ş i făcut
rantei ontonesciene, în plină dicta tură simţite ecouri îmbucurătoare din partea altor
fascistă, cînd peste o jumăta te de milion pă turi progresiste, patrioti ce, ontif osciste.
de militari hitlerişti se aflau pe teritoriul A cestea vedeau, în sfîrşit, că, spre deosebire
Rom6niei. de partidele burgheze, P.C.R. şi P.S.D.
lnt re 1O şi 20 apri lie, manifestul -apel, veneau cu un pro~rom con cret de salvare
vestitor oi real iză ri i Frontului Unic Mun- notională, real izabil şi clă dit pe tenaci-
citoresc, o fost perfectat printr-un şir de tatea şi forta celei mai comboti ve forj e
discutii. Forma definitivă o fos t dotă pe şpal - antifascista - clasa muncitooreN.
55
procesul desfăşurării revolutiei populare.
Imed iat după victoria !nsurectiei a fost creat
Comitetul Central al F.U.M., alcătuit din :
Gh. Gheorghiu-Dej, Constantin Pîrvul~scu
(P.C.R.) ; L. Rădăceanu, Ştefa n Vo1tec
(P.S.D.), s.a.
La 1 septembrie 1944 s-a creat Comisia
de organizare a mişcării sind icale unite din
care făceau parte : Gheorghe Apostol,
Al. Sencovici (P.C.R.), Brătfăleanu, A. Azriel
(P.S.D.).
la inceputul aceleeaşi luni s-a realizat
frontul unic între Uniunea Tineretului Comu-
nist şi Uniunea Tineretului Socialist, U.T.C.
fi ind reprezentat prin N . Ceauşescu iar
U.T.S. prin A . Manea.
Se real iza astfel, la scurtă vreme uupă
23 August frontu l unic al fortelor muncitori-
mii prin partidele sale, prin sindicatele sale
şi prin organizatiile sale de tineret.
Importanta înfăptuirii Frontului Unic
Muncitoresc? Entuziasmul cu care a fost
primită realizarea F.U.M. ? Urmări le aces-
tui act de mare însemnătate, prin care se
punea capăt sciziunii de peste două de·
cenii ? Ecoul său în mişcarea muncitorească
internatională ? Evident, toate acestea nu
pot fi cuprinse în cîteva rînduri. Trebuie
scris "multa et multum". Dar, indiscutabil,
cel mai grăitor in ce priveşte importanta
real izării frontului unic e ansamblul de
Casa din str. Galaţi nr. 203 (fostă V. Lascăr) urmări strîns legate de pregătirea răstur
nării dictaturii militare-fasciste, aportul
clasei muncitoare unite în insurectia ar-
- Pîn6 in august 1944, în numele F.U.M. mată, i n sustinerea războiului antihitlerist,
aveau să f ie răspîndite mai multe mani- în revolutia populară, in toate evenimen-
feste, dintre care sînt de amintit mani- tele hotărîtoare ce au precedat crearea
festul din iulie 1944, care chema pe mun- partidului unic marxist-leninist al clasei
citori să lupte cu arma in mînă pentru muncitoare, în februarie 1948.
răsturnarea dictaturii antonesciene şi alun- Expresie a intereselor fundamentale ale
garea hitleriştilor, precu.1l ş i cel în limba clasei muncitoare, frontul unic, realizat
german6, adresat armatelor celui de-al prin acordul conducerilor P.C.R. şi P.S.D.
treilea Reich. asupra principalelor actiuni privind lupta
Imediat după încheierea Frontului Unic antifascistă, n-a însemnat numai o insu-
Muncitoresc, Partidul Comunist Român a ac- .1lare aritmetică de forte, ci o puternică
tionat lao laltă cu P.S.D. pen tru realizarea bază pentru lupte comune, o platforma
• unui larg front national antihitlerist, pornind, pentru unitatea organizatorică, politică şi
prin Petre Constantinescu-laşi, Vasile Bîgu ideologică, o mare forţă de atractie pentru
(P.C.R.), Ştefan Voitec (P.S.D.), tratative cu mase. Unitatea proletariatului devenise
P.N.Ţ. (Ghiţă Pop şi 1. Hud ită) şi cu P.N.l. coloana vertebrală a unirii fortelor pa-
(C. Brătianu). triotice şi democra~ic.e pentru sa.lvarea na-
11Tratativele reprezentantilor P.C.R. şi ai ţională a Român1e1, pentru mstaurarea
P.S.D., care pînă în primăvară se duseseră puterii populare şi marca t_?to~a.~ă ~
A
56
•
•
Schită .)
a por'tretului intelectual
•
•
L părea hazardată . Un ţăran simplu, un
mot, intelectual 1 Accepţiunea strîmtă,
nate" (Schiller). Acel aşi Şulutiu îi creio n ează
portretul intelectual, veridic şi complet, ca
unul ce-şi întemeia spusele pe ale celor
simplificată a noţiunii, adică o "persoană care
posedă o pregătire culturală temeinică şi mai buni cunoscători ai lui H orea. Condu-
lucrează în domeniul artei, ştiinţei sau teh- cătorul răscoalei este înfăţişat ca un om
nicii etc.", ar infirma cali tă ţile intelectuale "înzestrat de la natură cu o m inte ageră,
ale conducătorului răscoalei din 1784. H orea is teată şi pătrunzătoare" ; de aceea era
nu întrunea asemenea însuşiri, nu poate fi, purtătorul de cuvînt în forurile . săteşti şi
deci, socoti t în acest sens un intelectual. chiar în întreg cercul Cîmpenilor, apărătorul
Noţiunea de intelectual are însă şi o accep- oamenilor, purtătorul "cu gura - verbaliter
tiune mai largă, mai cupri nz ătoare, caracle- - al proceselor", încercînd, totd eaun a, îm-
rizind o "persoană care şi-a cultivat mintea păcarea părtilor. D e aceea nu numai per-
şi se serveşte de inteligen~ă spre a judeca soane pa rticulare îl solicitau ca apărător al
lucrurile". In acest caz, poate fi socotit proceselor lor, "da şi obştea toată a poporu-
Horea un intelectual ? lui întreg di n munţi , pe H orea il socoti
Răspunsul la aceas tă întrebare este oferit de cel mai vrednic şi mai harnic, cui să-şi
de faptele sale înseşi. Un t ăran care a stră încrează lucrul şi solia la împăratul pentru
b~tut de patru ori d rumul Vienei şi tot de cîştigarea dreptăţii".
atîtea ori a răzbătut la Curtea imperială· şi Portretele artiştilo r care i-au zugrăvi t chipul
a înfăţişat împăratului nedreptăţile suferite în închisoarea de la Alba Iulia, I. Stock şi
S. Koreh, înfă ţişează un nm cu frunt~d
de ţăranii români nu poate fi un om lipsit
înaltă, ca re ascundea multă înţ elepciune, cu
de inteligen ţă. Un om care a ştiu t cîştiga dou ă eule adînci între sprînce ne, st•rnn de
increderea unui întreg popor "în care toţi hotărîre şi dîrzenie, cu ochii m ici şi vii,
românii din toată p atria... ca intr-un solito- pătrunză tori, ce aruncau scintei în clipe de
riu a cauzei na tiunii române puneau ş i aveau îndîrjire. T ot astfel i-a d escifrat înfăţişarea
toată nădejdea" încă înainte de răscoală, şi un publicis t al vremii, remarcînd u-i ochii
potrivit unui bun cunoscător al lucrurilor, ageri şi pătrunzători, plini de foc, obser-
cum a fost Alexandru Sterca Şuluţiu, nu vînd tot, fruntea marcantă, figură ce nu
putea fi un om obişnuit. Acela care era pri- poartă un cap comun.
mit, ca un egal, între membrii unor societă ţi Multă vreme a fost discutală şi contro-
secrete cu caracter politic şi cultural, fiind versată ştiinţa de car te a lui H orea. Există
respectat de aceştia şi de a 1ti oameni suspuşi mărturii contemporane pro şi contra. Cea
din capitala Imperiului habsburgic, era dotat, mai conclud en tă dovadă în sens negativ era
fără indoială, cu însuşiri intelectuale remar- îns ăşi m ărturia lui H orea cu ocazia anchetei
cabile. In sfîrşit, omul care a ştiut făuri cel la care a fost supus în închisoarea de la
mai înaintat program ar vremii din Tran- Alba Iulia. La întrebarea anchetatorilor
silvania dovedeşte o mare putere de înţele dacă ştie citi şi scrie, dacă a primit sau
gere a imperativelor sociale ale timpului. trimis scrisori, H orea răspu nde negativ. Ne-
Contemporanii îl caracterizează ca un gaţia nu are însă valoare prob a-torie, de-
cap deschis, cu prisosinţă înzestrat cu oarece la anchetă H orea a negat pînă şi
minte, talent de vorbitor, bogat în expe- lucrurile . cele mai evidente. Ne~tiin ta de
rienţă, născut pentru a conduce, un om cu carte a lui Horea a fost afirmată şi de
57
•
'
Chendi, diclale însă fără îndoială de H orea
însuşi, după cum t"'zultă cu evidenţă din
stilul ş i, mai ales, din conlinulul lor, care
es te gîndit de un ţăran. 1.1entalitatea şi
IL'llbajul ţărănesc sînt prezente în scrisoa-
rea din 3 decembrie 1784, aflătoare în pose~
sia noastră :
"Cinstitului şi de b un neam domnişorului
solgăbirău Bislrai Ghiuri. Ne închinăm de
sînătate noi crîngul Sohodalului şi al Pele-
şul ui şi dăm în ştire că noi precum ne-am
fost scris în casa popii Mora.riu plecaţi porunci
împărăteş ti ... " Scrisul este citeţ şi frumos.
A fost scrisă de Horea sau de Alexandru
Chendî ? Scrisul poate fi al celui din
urmă, dar fără îndoială cuprinsul aparţine lui
Horea.
O al tă scrisoare, datată la 8 noiembrie
1784 şi adresată aceluiaşi Distrai, în posesia
noas tră şi aceasta, este ş i mai co ncludentă :
"Ne închinăm d e sînătate dumitale f.
solgă birău Diordie Bistrae. Ne rugăm să
faci bine să dai poruncă să fie slobod
să vie, la noi, din gra~ia d umitale căci vom
Alexandru Sterca Şuluţiu şi, apoi, de mai mul~i plăti omineaşte, şi au să vie, au să ne spue
istoriografi care s-au ocupat cu răscoala din pentru ce nu veţi . veni de să ne lucre ce
1784. avem treabă eli pe căr~ilC' cealc împărăteşti.
Dimp otrivă, mai mulţi contemporani soco- Eu Nicula Urs dau foarte rugă şi îndegrabă.
teau pe Horea un om cultivat. Journal poli- să ne daţi răspuns.
tique de Bruxelles afirmă, de pildă, că 1784 noiembrie în 8 zile".
planurile lui Horea erau inspirate din isto- Limbajul, construcţia frazei, gîndirea apar-
ria antică, în care era foarte instruit, iar ţin fără îndoială unui ţăran. Expresiile "ne
autorul broşurii semnată cu numele poetului rugăm să faci bine", "să fie slobod", "vom
Schiller îl socotea om "cu învăţătură .. , care plăti omineaşte .., "să ne lucre ce avem
vorbea bine limba germană, citise mulţi au- treabă" etc. sînt caracteristic ţărăneşti. Cu-
tori germani, dar pe vremea petrecută la vintele "sînătate", "Diordie", "dumitale.. ,
Viena se plingea că nu înţelege bine pe "omineaşte", ,,cărţile.. în loc de scrisori, "in-
Klopstock, prea greu pentru el. In sfîrşit, degrabă" etc., aparţin unui ţăran. Punctua-
autorul broşurii "Proenotatio historica.. afir- ţia folosită, d e asemenea, la întîmplare, după
mă că &rea ştia să scrie şi să citească. cum şi propoziţia neîncheiată, iar iscălitura :
Ultimele cercetări, precum şi unele docu- " Eu Nicula Urs" este proprie lui Horca.
mente, pot oferi un răspuns acestei contro- Dubiul este înlăturat de mărturia lui Bistrai
verse. Pe grinda bisericii din Cizer, din apro- însuşi, sub proprie iscălitură, anume că a
pierea Huedinului, la care se ştie că Horea a văzut scrisul lui Nicula Urs.
lucrat ca iscusit dulgher ce era, se află săpate Horea ştia deci să scrie, şi încă destul de
cuvintele : lucrat Ursu . bine. Cel ce ştia să scrie asemenea scrisori şi
S-au păstra t, de asemenea, vreo patru-cinci putea să-şi încresteze numele în lemn, cunoş
scrisori scrise de Horea sau din porunca lui. tea şi cititul, chiar dacă nu în măsură să înţe
Au fost scrise de H orea personal aceste leagă pe Klopstock. Horea era un intelectual
scrisori sau au fost d ictate de el unor secre- în accepţiunea largă a notiunii, un ţăran
tari ai săi ? Unele, potrivit declaraţiilor lui destul de cultivat, mai cultivat decît mulţi
H orea, au fos t scrise de nobilul Alexandru nobili ai vremii chiar.
58
PALE LITIC
IN Z LELE •
NO A TREI
Rclzbotnfct massat
59
•
61
CONSTANTI ARGETOIANU
Reproducem mai jos fragmente din memoriUe inedite ale lui C. ArgetoianD
(1871-1952). Insumind cîteva zeci de volume, aceste memorii cuprind aprecieri, date şi fapte
privitoare la evenimentele petrecute în anii 1877- 1940, precum şi la personalităţile cu care
autorul a. venit în contact.
In lunga lui activitate politică, C. Argetoianu a fost în repetate rinduri deputat şi
senator, a făcut parte din numeroase guverne, iar în perioada dictaturii regale (1938-1940),
pentru scurt timp a deţinut postul de prim ministru. Fiind unul dintre reprezentanţii de
frunte ai marilor societăţi capitaliste din România, strîns legat de monopolurile interna-
~ionale, C. Argetoianu s-a situat în viaţa politică pe poziţiile cercurilor reacţionare, de
dreapta, iar in preajma celui de-al doilea război mondial s-a orientat tot mai mult spre
grupările fasciste, prohitleriste. Poziţia de clasă a autorului, orientarea lui politică reac-
~ionară, concepţiile lui retrograde, se reflectă pregnant şi în memorii.
Lectura memoriilor prezintă totuşi interes atit pentru cercetătorii istoriei, cît şi
pentru publicul larg. Aflat multe decenii în anturajul familiei regale şi al camarilei,
trecut prin aproape toate partidele vremii, C. Argetoianu a fost în măsură, mai mult
decit oricare alt om politic, poate, să cunoască îndeaproape culisele vieţii politice din
România burghezo-moşierească. Impins de sentimente sau resentimente, filtrînd eveni-
mentele prin prisma intereselor grupurilor de care era legat, Argetoianu dezvăluie multe
din racilele politicianismului burghez, din moravurile de la Curte, din rapacitatea şi vena-
litatea liderilor partidelor reacţionare, întregind astfel cu aspecte inedite tabloul lumii
pe veci apuse, din care şi el a făcut parte. Stilul original, uneori sarcastic, alteori burlesc
pînă la vulgar, portretele satirice, notele de sinceritate cinică sau chiar autoironice, dau
savoare textului memoriilor.
Fragmentele redau imprejurările în care, la sfîrşitul anului 1925, prinţul moştenitor
Carol a renunţat la tronul României. Omisiunile din text, făcute în cea mai mare parte,
din cauza unor expresii cu caracter vulgar sint semnalate prin puncte între paranteze
drepte.
M. C. STĂNESCU
82
Cap. XIX
63
banale, şi cercurile pala- prin invocarea unor fapte lucrările sale. Că în mo-
tului erau mai preocupate pe care le tăinuia. Cînd s-a mentele lui de depresiune
de crescinda tensiune din- înapoiat in ţară prima mea nervoasă s-o fi gîndit la o
tre prinţ şi prinţesă d ecît întrebare a fost : " D e ce ai renunţare la tron ca să
de legătura cu d-na Tem- plecat ?" - întl·ebare la scape de tot ce îi sla in
peanu-Lupescu, socotită un care mi-a răspuns : "Am calea p ornirilor sale ero-
,,passe-temps" vremelnic. să-ţi spun odată - şi ai tice, e foa rle posibil -
Se spunea chiar că prin- să vezi că am avut drep- dar ca să h făcut un plan
tesa Ele na împingea pe tate ... ce u mi-a spus însă d e evadare e excl us. Ca
prinţ în braţele Roşcova niciodată nimic. Şi to t aşa ura cu toată încăpăţînarea
nei, ca să scape de asidui- a fost şi cu alţii. In in- lui de nevropat şi pe Bră
tăţile conjugale, care o terviul pe care 1-a dat zia- tianu şi p e Ştirbey - că
plictiseau. Printesa suferise ristului danez Dogholm şi nu iubea p e mumă-sa est~
îngrozitor cu sarcina şi care a fost publicat în iarăşi sigu r, dar ca să le fi
naşterea fiu-său Mihai, şi ziarul francez " Le Ma tin" sacrificat viitorul său de
pentru nimic pe lume nu din 7 ianuarie 1926, şi in rege - este şi mai exclus.
voia să mai rămîie o dată care s-a arătat p e rînJ Ipoteza unui complot
insărcinată ... monarhist, ţărănist şi fas- intre lltăti a nu ş i Şlirbey
Unii au afirmat mai tîr- cist, prinţul Carol a expli- trebuie şi ea exclusă, deşi
ziu că printul Carol " a- cat dezertarea lui prin i i unul ş i allul nu-l pu-
ranjase" toate dinainte ca faptul că "llrătianu a cău teau suferi. Brătia ou era
să nu se mai întoarcă şi tat să-1 silească să renunte foarte tulburat de ideea
să rămîie în s trăinătate cu la tron". Adică cum r El, un ei întotdeauna p osibile
Lupeas(;a - alţii, că toale care nu putea să-1 sufere, schimbări de domnie, me1i
au fos t puse la cale de a plecat tocmai ca să facă al es că regele F erdinand
Brătian u ~i de Ştirbey ş i plăcerea lui Brătianu ? era de sănătate şubredă ~i
că Carol a căzut victima Fiindcă se supărase că zi · se întreba cu îngrijorare
celor doi cumetri care se sul Brătianu nu-l numise ce va da Carol după sui-
temeau de domnia lui. în Consiliul de Regenţă, rea lui pe tron. Dar de aci
Mulţi în fine au rămas pe timpul absenţei regelui pînă "a complota ce era
convinşi că neaşteptata ho- din ţară? 3 Motivul măr d eosebire mare. Şi în tot
tărîre a prinţului moşteni turisit era copilăresc. ln cazul asemenea complot
tor acoperea un mister, si actul său oficial de renun- nu putea fi pus la cale cu
cîte legende nu s-au creat 1 ţare, n-a dat nici măcar complicitatea victimei. S-a
Nu s-a spus că prinţ'llll a atît ... spus că Brătianu a fos t n-
surprins pe Ştirbey după Dacă printul Carol ar fi cela care a trimis pe Lu-
perdea, în camera reginei, dispărut din istorie după peasca după prinţ ca să- I
şi l-a pălmuit ? Nu s-a po- fapta sa din d ecembrie ademen ească şi să-1 hotă
vestit că a trimis lui Bră 1925, e probabil că aş fi rască la ruptură . Ma i tîr-
tianu o scrisoare prin ca- rămas şi eu nedumerit :1- ziu, Brătianu mi-a dezmin-
re-I prevenea că nu era loc supra resorturilor ca re 1-au ţit cu energie faptul, ~i
in România pentru amîn- aruncat dincolo de granită Condiescu mi-a mărturisit
doi şi că unu l din ei tre- şi mi-aş fi făurit probabi l - era în toale co nfiden-
buia să dispară ? Nu s-a şi eu o legendă întem eiată ţele îndrăgosti tilor - d
scris că moralitatea lui (1 n pe puţinul ce cu:1oscusem Lupeasca a părăs it Bucu-
n-a putut să se împace cu dintr-insul pînă atunci. reştii în secret a doua zi
,,moravurile desfrînate" puţin care nu ii era defa- după plecarea lui Carol,
ale reginei şi cu ...coarnele vorabil de Joc. Din ne no- care n-a aflat decît la Lon-
ilustrului său părinte ? Nu rocire, evenimentele ni dra despre prezenţa ei la
s-a şoptit că "o dramă în- I-au readus în 1930 (şi cu Paris.
grozitoare'', fără să se a- cîtă nădejde l-am primit !) Nu încape îndo i ală c;1
rate care, dar care se va şi l-am păscut zece ani ! toată lovitura a fost pusă
afla odală, a determinat Am văzut limpede în su- la cale de Lupeasca şi că
neaşte'"'tatul gest al moşte fletul lui de veleitar, ş i Carol, care şi-a găs it în-
nitoru' li tronului ? mi-am lămurit p e depHn tr-insa femeia ce l-a înee-
Prin 1u) Carol a fos t în şi actul din 1925. Pre me- nunchiat pe vi a ~ă, s-a ·s~
mare pc:u te răspunzător d~ ditare ? Brătianu ? Ştir pus, ca un căz1 tl si clecă·
crearea acestor legende, bey ? Moralitatea regi nei ? zut ce era [...]. Femeie
Complot ? Mofturi 1 Fuga deşteaptă Lupeasca ŞHl
~·
care u conveneau, ca saw
acopere mîrşăvia faptei lui n-a fost decit rapt~ dat seama că lucrurile ttu
sale. A lăsat într-adevăr un unui degenerat priapic m~i puteau....
merge
. ·~um
. .
văi de mister să planeze, care a dat (;U piciorul la m ~t'gea u, ca cnza era tm ! ·
de la inceput pînă la sfîr- tot ca să satisfacă acel " li- nentă şi că un dt!znodă ·
,it, asupra evenimentelor bido" pe ca re Freud 1-a n!Îr.t era fatal. Carul l: r·
~are au precedat ho tărîrea analizat atit de hine Î.l buia să lic hid eze fie dis-
sa, hotărîre p e care nu a nicia sa cu principesa
justificat-o decît prin ar- • Călătoria regelui din Elena, fie legătura sa ~~~
gumente lăturalnice sau 1~25 la Paris şl ta Londra. din!:a. Ş i cum il stia .:> lab
64
şi influenţabil, s-a temut a propus o soluţie roman- un rege minor şi cu Re-
că sechestrat şi despărţi t ti că pentru evitarea scan- genta s upusă ...
eventual de d însa, suh dalului, şi anume să se O ricum, ce e sigur, e ca
presiunea regelui, reginei s: povestească că într-o plim~ regina a d evenit punctul
guvernului, scăpat de sub bare de-a lungul lacului de rezis tenţă, împotriva
influe nţa so directă, să nu Garda căz use cu automo~ incercărilor de împăciuire
se scuture de jugul ei, în- bilul în apă ş i se înecase... ale regelui F erdinand, un
tr-un momen t de luciditate Şi adăuga dezamăgitul alt veleita r, galvanizat ~i
SC:\U1 lă, c':Jm făcuse deja print : "Cine ştie dacă lu- e l prin vointa unei femet
cu Zizi Lam bri no. L a o crurile nu se vor întîmpla - deşi la dînsul pa tim<l
p recară l egă tură cu prin- chiar aşa : în tot cazul voi n-a jucat nici un rol, ci
cipele moş ten it o r al Româ- dispare şi nu se va mai numai s l ă bi ci unea . Atît în
niei, Lupeasca a p refe rat a uzi de mine ..." O ultimă Consiliul de Coroană de la
una pc viaţă cu pri ncipele dovadă că prinţul Carol Sinai a din 30 decembrie,
Carol de H ohenzollern, si n-a fost " promotorul" pla- cît ş i în audienţa lui Iorga
a h otă rît să se prăbuşească nului de renunţare la tron de la Cotroceni din ziu::t
cu dînsul de gît într-un c că, înd 3 tă ce s-a trezit, d e 4 ianuarie 1926, regele
scandal din care nimeni să a început să lucreze la re- F erdinand s-a înfăţişat a-
nu-l m a~ poa tă scoale. cîştigarea drepturilor sale, bulic. cu ochii scurş i, cu
D upă spusele lui Con- şi n u şi-a d at pace pîn ă gesturi incoerente şi saca-
dicscu, d-nn L upescu a în- nu s-a înapoiat în ţa ră, in clate. ca o păpuşă ale că
cercat de mai multe ori să 1930, cu rizicul vie ţii sale. rei sfo ri le trăgeau altii.
co nvi ngă pe prinţ să plece Am spus mai sus că Bră Am o dovadă irecuzabilă •
cu dînsa, fără să-1 poal ă tianu ş i Ştirbey n-au com- că regina, deşi făcea pe
aduce la o deciz iun e. Pro- plotat contra printului ca nenorocita şi pe d espcrata
babil că veleilăţile sale de să- I împingă să plece, şi de plecarea fiului său pre-
renuntare la tron erau con- că nu ei au lrirrus pe Lu- ferat, n-a voit cu nici un
secutive aces to r scene [ ...] P<'asca după dîns ul. u e pret " revenirea" lui Caro1
Văzînd că nu-l p oate ho- mai putin adevă rat că n-au T ntr-ad evăr, îndată ce ar>1
tărî să fugă cu dînsa, afu- făcut nimic ca să împi e- anat despre primirea seri·
risita femeie a găsit în ne- d ice pe Carol să-şi desă soarei prinţului, m-am dus
a, teptata trimitere a p rin- vîrşească prostia. După la Simky Lahovary, d ama
ţului la L ondra un foarte cum Lupescu a profitat de de onoare şi confidenta
nimerit prilej să-şi în- p rile jul pe care soarta i-1 cea ma i intimă a reginei,
cerce norocul, şi a plecat pusese la în demîn ă ca să ş i i-am declarat că îmi iau
dună el. impingă pe nenorocitul angajamentul să aduc P"
Singur, între [......] da- prinţ în prăpas tie, lot ast- Carol înapoi, dacă regele
mei - Ca1ol a fost un om fel s-au folosit şi Brătia nu şi regina (pusesem p e
pierdut. E probabil că a şi Ştirbey d e împrejură ri ,,rege" de politeţ ă) mă au-
incercat să reziste, dar a ca să pecetluiască în grabă torizau să o fac. Simky a
fost învins, ~ i restul se cu- o situaţie ce îi scăpa pe ei fost foarte impresi ona tă de
noaşte. Că a luptat, că n-a de un vrăimaş personal şi propunerea mea, mi-a mul-
fost el iniţiatorul în a- ţara de un rege nefast. Re- ţumit şi mi-a spus că îmi
ceastă dramă, o d ovedeşte pede, să nu se răzgîndeas va da răspunsul pînă seara .
<leccpţiunea cu care a pri- că 1 Ce e mai greu d e l ă Seara a trecut pe la noi şi
mit pe Cos tică Hiott la Mi- murit, e cum au izbutit să mi-a adus răspuns ul suve-
lano cînd acesta i-a pre- tragă în jocul lor pe re- ranilor : maiestă ţi)e lor îmi
zentat la semnătură ac tul gina Maria, care ori ş i multumesc foarte mult, dar
de renunţare, o dovedesc cum, n-ar fi trebuit să uite hotărîse să trimită pe Cos-
lacrimile pe care le-a văr sentimentele ei de mamă tică Hiott şi deplasarel
• w
sat după semnătură 4, o - care, după cum mi-a mea nu mat era necesara. ..
dovedesc ideile de sinuci- spus-o de atîtea ori, " pre- Ori, rostul trimiterli lui
dere, naive şi copilăreşti, gătise pe Carol ca să dom- Costică Hiott era cu totu}
care i-au trecut un mo- nească 1". Regina Maria altul. Hiott n-a avut misiu-
ment prin minte. Intr-ade- era o mare ambiţioasă şi nea să împace pe răzvrăti t
văr, în scrisoarea adresată legase nădejdi mari de şi să-1 convingă să se ina-
reginei 5, prin care anunţa domnia fiu-său, Carol, so- poieze la d atorie, ci dim-
părintilor săi irevocabila cotiml d i va jnca p e lîngă potrivă, să~l facă să sem-
hotărîre de dezertare a dinsul un rol covîrş ito r, neze fără nici o rezervă
datoriilor sale de prinţ de "inspiratoare". Nădejdi următoarea declaratie •
df'
moştenitor şi de soţ, Carol ca re de altmintreli au fost: renunţare, prin care neno-
dezminţite ulterior, căci rocitul îşi pecetluia defi-
• Fapt mJe raportat de C. prinţul Carol, urcat p e nitiv soarta :
Hiott.
' Copia acestei scrisori tron, a călcat-o în picioare " Declar prin aceasta că
mi-a fost citită de c. Hiott. pînă a murit. Se vede că renunţ în mod irevocabil
Şl Averescu poseda o copie cei doi cumetri au con- la toate drepturile, titlurile
pe care ml-a arătat-o in vins-o că avea un rol mult şi prerogativele de care în
1934. mai însemnat de jucat cu virtutea Constituţiei şi a
65
•
Statutului F amiliei Regale, am priceput de ce n-au apropiaţi de Carol, pe ca-
m-am bucurat pînă azi ca vrut să mă trimită pe mine re-1 frecven tase foarte pu-
principe moştenitor al la Milano, şi au trimis pe ţin - doreau to tuşi şi C'i
României ş i ca membru a l Costică Hiott. Pc Hiott o împăcare, din spirit di-
famili ei domnitoare . l-am văzut la înapoierea nastie, şi mai ale~ fiindcă
Renunţ totdeo dată la sa, dar mi-a povestit lu- simţise cît preţ punea Bră
drepturile ce mi-ar reveni crurile cu totul altfel : tianu pe expab·ierea moş
prin legile ţării asupra "Prinţul n-a vrut să ştie tenitorului tronului.
fiului meu ş i a averii sale. de nimic, şi a semnat ac- La ţărănişti, sentimen-
Mai declar că nu voi tul fără nici o greutate. E tele erau împărţite, şi mult
avea nici o pretenţiune a- hotărît şi pornit împo- mai reci. Partid de stîng:i
s upra drepturilor la care triva tuturor... Nici tu n-ai radicală, orientat spre ră
am renuntat de bună voc fi putut să-I îndupleci !" sărit, mo narhismul lor era
ş i din propria mea in iţia Dovadă că propunerea cît se poate de temperat,
tivă ş i mă angajez, pen tru mea fusese discutată şi res- şi oamenii nu puteau să
binele tuturor, să nu m5 pinsă "în comitet", era că uite că de cînd apăruse pe
intorc în ţară timp de ştiuse şi Costică Hiott des- scena politică, Coroana îi
zece ani, iar după expira- pre ea 1 soco· ise ca inamicii ordi-
rea acestui termen să nu Şedinţa Consiliului de nei stabilite ş i îi tratase în
mă întorc fă ră autorizaţia Coroană de la Sinaia, din consecinţă. Cu sau fără
Suveranului" 6 • 30 decembrie, a fost agi- Carol, dinasti a nu îi încăl~
Costică Hio tt trăise pînă tată. Lumea politică fu- zea. Conducătorii ţărănişti
atunci o viaţă de om cum- sese surprinsă de eveni- n-au văzut în scandalul
secade. Făcindu-se coadă ment şi partidele au fo1'l printului Carol decît uu
de topor, şi-a necinstit bă silite să ia poziţie fără de- nou prilej să lovească b
trînetele. D ar se incuscrisc liberări şi chibzuiri. ln Brătianu. Din m omentul în
cu Ştirbey, şi viaţa de Partidul naţional lovitura care Brătianu s-a ridicat
Curte (1) îi tăiase toată a fost greu simţită, exclu- împotriva printului, ei s-au
rîvna sa de independen ţă ... derea prinţului moştenitor declarat pentru el. Dar îi
Condiescu care, cu învoi- fi ind socotită ca o înstăpî cam dezgusta ş i pe dînşii
rea regelui, nu părăsise pe nire şi mai desăvîrşită a nesăbuitul gest şi mai era
pri nţ şi care 1-a asistat în lui Brătianu şi a Partidu- şi lucrătura lui Stere, cu-
acele grele momente, mi-a lui liberal asupra Coroa- mătrul lui Ştirbey, care
povestit că Carol aştepta nei [...] Incit mă privea pe că uta să convin gă pe Mi-
vizita lui Hiott cu n erăb mine, dezamăgirea era halache "et consorts" c3
dare, gata si\ cedeze la su- mare. Din cîte am poves- plilejul era hine venit pen-
plicatiunile lui şi să se ina- tit pînă acum s-a putut tru o apropiere a partidu-
poieze în ţară. Spre marea \'edea că pusesem mari lui de rege, care va fi re-
lui mirare, Hiott a salutat, nădejdi în viitorul rege şi cunoscăto r pentru con-
n-a spus nici o vorbă, i-a că politiceşte mă înţelese cursul dat în cele mai
remis o scrisoare din par- sem p erfect cu el. Nu era grele împrejurări a le vietii
lea reginei şi i-a prezentat mai putin adevărat că fu g:1 sale. Şi nu va uita nici
nota de plată... adică de- lui cu limba scoasă după Brătianu această mînă de
claraţia redactată d e Con- o femeie da rr.ult de gin- ajutor ... Ura impotriva lui
stantinescu-Porcu, rugîn- dit, cu atît mai mult că Brălianu a fost însă mai
du-} să o copieze cu mîna faptul se întîmpla pentru tare şi decît dezgustul pro·
lui şi să o semneze. Prin- a doua oară. Eram nedu- vocat de ruşinoasa fugă, şi
tul a deschis scrisoarea re- merit. I mi venea g reu să decît ademenirile lui Stere:
ginei : regrete, lacrimi, re- renunţ la iluziile pe care Partidul ţărănesc s-a pla-
proşuri şi sfaturi - dar mi le făcusem, clar mă in- sat şi el, în marea lui ma-
nici o încercare de împă trebam pe de al tă parte joritate, împotriva celor
care, nici aci... Carol şi -a dacă se mai putea pune un care voiau să o sfîr~easc.1
muşcat buzele, a mototo- temei pe mintea unui om la repezeală c u Carol.
1it scrisoarea şi a spus : care renunţa se la formida- Singund partid - în a·
"bine". A luat declaraţia, bila perspectivă de n stă fară de liberali, bine înţe
a citit-o, n-a făcut nici o pîni o ţară, ca să alerge les - care s-a pronunţat
observaţie, a copiat-o şi R consecutiv după două tîrfe. categoric împotriva prin·
iscălit-o, adăugînd : " Mi- Mă simţenm adînc afectal, ţului a fost partidul lui A-
lano, 28 decembrie 1925... " dar m-am abţinut de la verescu. In tre Carol şi A·
Numai după aceste lă o rice comentariu public, verescu, antipatia era reci·
muriri ale lui Condiescu rămînînd totuşi de partea procă - şi generalul se
celor care dezaprobau de- mai pronuntase odată la
• Nu lipsea decit formula : capitarea dinastiei, care laşi, în 1918, cînd cu fuga
.,Pentru cheltuieli şi speze cereau anularea actului de la Odesa, pentru exclude-
va îngriji intreprinderea" 1 renunţare şi o readucere a rea fu ga rului de la succe-
H iott era tnsărclnat să 11- prinţului pe căile normale siunea tronului. Averescu
nl ştească tn această pri- ale îndatoririlor sale. Ma- mai avea şi un motiv poli·
vinţă pe prinţ 1 niu şi ardelenii, mai puţin tic să sprijine pe Brătianu ;
66
lepădat de opinia publică, Cousiliu şi ii va pune în ln acest scop, în unna
cu popularitatea complet curent cu situaţia". asigurărilor de sprijin date
măcinată, cu cadre cle Scopul urm ărit de gu- din partea celor prezenţi,
partid rudimentare - dîn- vern era să obtie unanimi- reprezentaţiunea na tional ,\
sul nu mai spera să ajungă bltea în Consiliul de Co- a fost convocată pent n 1
la putere decît impus de roană, ca să taie lui Carol luni 4 ianuarie 1926" [ ... ]
şeful Partidului liberal. ln- orice veleitate de revenire ln zilele de 1, 2 şi 3 ia-
tărirea lui Brătianu faţă de asupra hotărîrii sale. Pen- nuarie fierberea a fos1
Coroană, prin alungarea tru atingerea acestui scop, mare în Bucureşti şi în
prin\ului, convenea deci de trebuiau ademeniţi recalci- toată ţara. De ura Bră
minune generalului, care, tranţii : I orga, Maniu, Vai- tienilor şi liberalilor, multă
prin atitudinea lui, a mai da şi Mihalache [ ... ] lume a început să se dea
tras, pe de al tă parte, o Şedinţa Consiliului de de partea printului Carul
poliţă de recunoştinţă asu- Coroană s-a d eschis la şi să protesteze împotriva
pra adevăratului stăpîn al o rele 4 după amiaz ă. D es- îndepărtă rii sale, ori cît do
ţării. chizînd şedinţa , regele a blamabilă i-ar fi fost pur-
Şefii de partide, I orga, început prin a declara că tarea. Prietenii p ersonali ai
~laniu, Mihalache, genera- n-a convocat Consiliul ca prinţului au răspîndit chiar
lul A verescu a u fost con- să-i ceară un sfat, ci ca zvonul că tot ce se istori-
vocaţi în ziua de 30 de- să-I pună în cunoş tinţă cu sise despre " fuga" lui nu
cembrie la un Consiliu de o hotărîre luată şi să ceară era exact, că Brătianu şi
Coroană fi xat pentru a memhrHor să i s i-1 ajute să Ştirbey " îi siluise" voinţa
doua zi, 31, la orele 4 p.m., aducă la îndeplinire aceas- şi că "dreptatea" era de
la Sinaia. La acest Consi- tă hotărîre... Această "in- partea sa. P artidele p oliti-
liu, în afară d e g uvern şi trare în mateiie" n-a fost ce, un moment siderate de
de şefii de partide, au mai reprodusă în nici o dare neaşteptatul eveniment,
fost poftiţi preşedin ţii cor- de seamă, şi nici menţi şi-au revenit şi ele în fire,
purilor legiuitoare, Fere- onată în comunicatele ofi- şi n-ar fi fost partide ro-
chide (Senat) ş i Orleanu ciale. Ea a fost însă deter- mâ neşti dacă nu s- ar fi
(Cameră), Vaida-Voevod minantă pentru atmosfera gîndit să profite de con-
şi generalul Coandă ca şedinţei, a cărei tempera- junclură. La Sinaia, în fata
foşti preşedinţi de Consi- tură a scăzut numaidecît regelu i, conducătorii lor
liu, Buzdugan, primul pre- sub zero [ ... ] se ară tas e smeri ţi, între-
şedin te al Curţii de Casa- Brătianu a declarat în cîndu-se în acea "capla-
ţie şi, ca fost şef al a rma- trei cuvinte că intreg gu- tio benevolentiae" care a
tei în timpul războiului, vernul e hotărît să sprijine caracterizat întotdeawJa
generalul Prezan. Şi a mai inalta deciziune a maies- oamenii noştri politici, cu
fost poftit, "in partibus infi- tăţii sale, şi toţ i figu ran- atît mai mult, cu cît erau
delium", prietenul nostru tii de fată au declarat la mai democraţi. La Bucu-
Stere, adus pe ascuns la fel. La orele 6,20 şedinţa reşti, in sînul delegaţiuni
Sinaia, să nu-l vadă Iorga a fost ridicată şi s-a dat lor şi comitetelor convoca-
- in scopul care va apare următorul comunicat : te pentru a fi puse în cu-
numaidecît. Toţ i cei con- "A.S.R. principele Carol, ren t "cu situaţia«. sub in-
vocaţi au sosit la Sinaia joi m oş tenitorul tron~ ! ui , co- fluenţa cafenelelc r, clu-
dimineaţa 31 decembrie c n municînd în scris M.S. re- burilor, cucoanelor şi a
un tren special, afară de gelui renunţa rea ~a i revo- străz ii - oamenii s-au tn-
Stere, venit cu automobilul cabilă la succesiunl!a tro- dîrjit. S-au îndîrjit mai
lui Ştirbey. Şefii opoziţiei nului şi la toate preroga- ales cînd au aflat colll-
nu ştiau exact pentru ce tivele ce d ecurgeau din punerea Regenţei. Căci
fusese chemaţi, dacă pen- această calitate şi din după noua constituţie " A-
tru pronunţarea unei de- aceea de mcmhru al fami- dunarea Naţional ă", com-
căderi a prinţului de la liei regale, M.S . regele s-a pusă din Cameră şi Senat.
drepturile sale, sau pentru văzut nevoit să primească trebuie "să primească" Re-
ratificarea unei renunţări a aceas tă ren unţare şi să gen ţa propusă de rege pen-
acestuia. Precizez faptul convoace pentru azi, 31 tru timpul minorităţii prin-
mai ales pentru Iorga, Ma- cipelui moş tenitor . Opozi-
niu şi Mihalache, pe care decembrie 1925, la castelul
ţia a socotit că pe aceas tă
i-am dus la gară şi care, Peleş, un Consiliu d e Co-
chestiune a Regenţei putea
pînă în acel moment, nu roană. ln acest Consiliu, să facă tărăboi fărl să
fusese lămuriţi . D emersul M.S. regele a comunicat jignească direct pe rege.
lui Costică Hiott {în ce inalta sa h otărîre şi a fă cum ar fi fost cazul pe
privea rezultatele lui), ca cut apel la toţi fruntaşii chestia Carol[ ... J
şi scrisorile schimbate cu Me morabila şedinţă, sau
ţării prezenţi, de a-l ajuta
prinţul Carol fusese ţinute mai exact memorabilele şe
secrete - şi se spusese
în executarea ei şi la pro- dinţe, căci au fost mai
celor chemaţi că ,,Maies- clamarea A.S.R. principe- multe, s-au ţinut într-o
tatea Sa îi va primi succe- lui Mihai ca moştenitor al atmosferă încordată şi
siv in audienţ.ă înainte de tronului. emoţionantă, dar fără nici
67
un scandal şi fără " lovi- chemat decît să ia, sau să tind-o reprezentanţilor pre-
turi politice", cum se te- nu ia act de hotărîrile su- sei, după sfîrşitul istorice-
muse guvernul. Se poate veranului, ca şef al dinas- lor şedinţe. Pentru comple-
zice că in ziua de 4 ia- tiei. Pe de altă parte, lă tarea tabloului schiţat mai
nuarie 1926, pulsul naţi sînd constituţia la o parte, sus, dau aici şi aceste cu-
unii a bătut acolo sus, în din punct de vedere pur vinte ale semişefului Par-
Dealul Mitropoliei, unde omenesc, toată drama se tidului naţional :
după şedinţele Camerei desfăşurase în sînul fami- "Nu cred că chestiun<'a
pentru înregistrarea renun- liei regale şi în jurul rege- succesiunii la tron trebuie
ţării şi pentru votarea Sta- lui. Că vor fi contribuit in- atrasă între problemele
tutului Casei regale, a avut trigile cutăruia sau cută vietii politice. Prin hotărî
loc şi şedinţa Adunării Na- ruia Ja o anumită în- rea adusă, ori care ar fi
ţionale pentru consfinti- torsătură a evenimentelor, fost anterior părerile per-
rea desemnării Regenţei. e altă chestie. Intriganţi sonale, chestiunea s-a re·
Fiindcă a fost un mo- sînt pretutindeni şi intrigi zolvit în mod indiscu tabil.
ment decisiv în evoluţia se urzesc peste tot lo- Ţinerea ei la suprafaţă
istorică a tării noastre, voi cul ; vina este a celor ce nu poate folosi nim ăn ui ,
reproduce aci după " Româ- nu se feresc şi se lasă cel mult duşmanilor noş
nia.. , oficiosul Partidu- prinşi în mrejele spurcate... '.ri, deci trebuie fără întîr-
lui naţional, darea de sea- Toţi cei ce se indignase ziere scoasă din discuţia
mă a acelei zile. Cei de împotriva demiterii lui Ca- publică. Avem atîtea pro"
mîine vor putea astfel să-şi rol ar fi trebuit să aibă bleme ma1i de stat de dis-
dea întrucîtva seamă des- curajul să lovească în rege cutat şi ele rezolvit, încît
pre starea de spirit a celor şi în regină, nu numai în ar fi o neiertală greşeală
de ieri, fără a recurge la Brătianu, vinovat numai de dacă am distrage de la ele
cercetări în biblioteci si a fi executat ordinele suve- alenţiun ea publică prin
arhive [. ..] ranilor cu prea multă pl ă discutarea acestei ches-
Am reprodus această cere, şi de a fi aruncat tiuni.
dare de seamă gazetăreas untdelemn pe foc. Durerea înduioşatului
că, ca să dau o idee de Cu toate că putemica părinte nu trebuie să o
felul cum s-au înfăţişat ari pă a istoriei fîlfîise o împovărăm stîrnind pe
partidele noastre în ceasu- clipă deasupra sedintelor tema aceasta noi frămîn
rile de mare tulburare din 4 ianuarie, pe feţele tări sufleteşti suveranului.
provocată prin nesăbuitul celor prezenti se citE-a nu- Sper că aceasta o va în-
gest al principelui moşte mai lăcomia de putere ; în ţelege fiecare".
nitor. Giija fiecăruia "să ochii lor scînteia ura im- :Mulţumit de acest supli-
nu se strice" cu Coroana potriva celor înscăunaţi şi ment de ploconeală , dom-
şi să se folosească de îm- sufletele lor de iobagi po- nul prezident şi-a ş ters o-
prejurări ca să lovească cît litici erau cuprinse de sin- brazul cu hîrtia pudrată
mai tare in guvern, apare gura străduinţă de "a se care nu-l părăsea nici o
lămurită. Dinasticismul plasa mai bine" pe drumul dată şi a coborît maies-
atîtor oameni fără tradi- ce ducea la guvern. Vor- tuos Dealul Mitropoliei
ţiuni monarruce, coborîtori beau oamenii ca să He au- incadrat de cîţiva Sever-
direcţi şi succesori de ta- zi ţi la Cotroceni şi să li se dani şi de cî ţiva Popamani.
rabă ai "roşilor" care vo- dea o notă bună la exame- Ajuns în piaţa Bibescu şi-a
iau să înlăture în 1871 di- nul de conştiinţă pe care-I scos masca şi a redevenit
nastia şi din mijlocul cărora treceau ... carlist în conversaţia sa fa-
se ridicase baronul de Caracterist i că, în această miliară cu cei ce-l inso-
Hahn (D.A. Sturdza) - s-a privinţă, a fost atitudinea teau. Căci Maniu a trecut
conturat pentru oclUi ob- lui Maniu, care, deşi atît in prin patru faze : a fost car-
servatomlui obiectiv tot Consiliul de Coroană de la list de ]a 4 ianuarie 1926
atît de făţarnic ca învinui- Sinaia, cît şi la Cameră în la noiembrie 1928, regen-
rea adusă de opoziţie, gu- ziua de 4 ianuarie, se ară tist de la noiembrie 1928
vernului, că lăsase Coroa- tase cît se poate de res- la 6 iunie 1930, din nou
na descoperită. Parcă putea pectuos faţă de voinţa re- carlist din iunie 1930 pînă
guvernul să primească sau ga l ă, a socotit totuş i că de- in decembrie 1932 şi anti-
să nu primească renunţarea claraţiune::t citită de Iorga, carJist de la ianuarie 1933
prinţului moş tenitor la colegul său de şefie, putea înainte. Departe de mine
tron 1 SingUI·ul care putea să-l compromită, şi a sim- gîndul de a insinua prin
şi trebuia să se pronunţe ţit nevoia să facă şi el, per- aceste schimbări de atitu-
în această schimbare pe li- sonal, o declaraţiune mai dine o lipsă de consecven-
nia de devoluţiun e a Co- categorică de supunere. ţă. Maniu a fost cel mai
roanei, era regele. Era Cum nu putea să o mai constant om politic din
unul din puţin ele acte facă în Cam eră (unde n-a
constituţionale în care re- vorbit decît despre Re- tara noastră : n-a unnărit
gele nu putea fi acoperit gen ţă) după Iorga, fără să întotdeauna decît interesul
de guvernul său. Guvernul, supere pe acesla, a făcut-o să u şi nu e vina lui dacă
ca şi Parlamentul, nu era în afară de Cameră, dic- acesta l-a purtat cînd cu
68
Carol, cînd împo triva lui convocat pentru ziua d e 5 aproap e nimic - n-am fă
Carol... ianuarie. Jn această şedin cut-o din modestie, ci
Dacă in fa ţa sau in au- t ă " in intimita te si făr:\ fiindcă nu aveam nimic de
zul regelui fi ecare p oliti- pub licitate" Iorga ş i-a dat povestit : în toată aceast~
cian s-<l încatlra t în pluto- drumul şi a judec::tt cn nenorocită aface re m-am
nul de execuţie a prinţu severitate actul săvîrşit d e tinut cit am putut mai
lui Carol, departe d e ochii rege, act a căru i răs p u n mult la o parte. .Poate că
si d e ttr('Chile lui Ferdi- dere a pus-o în seama re- din toţi am fost cel m ai
nand fiecare şi-a reluat li- g inei, împinsă d e Ş tirbey a tins p rin fapta printului.
bertatea de gîndire şi de snb in spiraţia l ui Brătin nu . Deş i ne văzusem rar, fuse-
sim ţire . Ura împotriva l ui Mai m od e rat, ~ laniu a sem desigu r o mul cel mn i
Brătianu era atit d e mare, vorbit în acelaşi sens, a- legat politiceş te de d însul.
încît mai toată lumea a ducînd însă numai ncu 7ilri Ne p rice pusem din do uă
simpa tizat c u prinţul , cu acoperilt!. Au vorbit o cuvinte şi pusesem leme-
tot scand::tl ul dezl ănţuH 1n d roaie, ş i top la fel. IUTI m ari, în pbn ur ile
jurul lui, cu toată plecarea Du pă ce s-au răco rit , noastre, u nul pe al htl.
lui ruşinoasă. Părăsirea tro- oamenii au votat, după Pe ntru mine, pl ecarea
nului numai pentru plăce- <Jbiceiurile noaslre p oliti- prin tul ui a î nsemnat o
1 rea unei împărecheri cu o ce, un fe l de moţiun e ca- prăbuşire, nu atit fiindcă
tîrfă era atît de neexpli- re conţinea exact contr :~ p lecase, <b r fiin ~.lcu ple-
cabilă pentru un om în riul de ce spu sese : parti- case c um pleca!:e. Dacă ar
toa tă firea, şi miste rul d e elul se încli na înaintea ,·o- n fost o p lecare onorabilă,
care era înco njura tă aceas- intei regelui şi d eclara determi n ată, cum s-a încer-
tă plecare atît d e nepă chesliunen ren unţălii p rin- cat s ă se sp un ă, printr-un
truns, încît legend e le a n cipelui Ca rol ca lranşat5 şi sentimen t de n epu tinţă
h început să-şi facă drum, definitiv înc hisă . Moţi u F.ttă de situaţiuni inadmi-
legende care tra nsforma u nea era pentru public ş i sibile, imposibil d e în-
trăsnai:.t unui erotom an sa- pe ntru urcc 11il e u rechi.l' ll· cltepta t, m-aş fi pus iu
dic în sacrificiul unui su- lui... Bine înţeles, aceaslă fru nlea carliştilor, aşi fi în-
flet de eli tă d ezgustat d e primă parte a motiunii fruntat ori ce prigoa nă, aşi
p turpiludirule familie i sal2. era. completată fi trecut p este loa~c oll-
. ,, cu . cele
"..
69
ESAJE
DE
S LUT
KHALED BELKHODJA P r·ofe or la Universitutea din Tunls
In momentul în care legăturile de prietenie dintre România şi Tu-
nisia cunosc o nouă dezvoltare, Secţi a de studii istorice de la Univer-
sitatea din Tunis îşi exprimă deosebita satisfacţie faţă de apariţia re-
vistei Magazin istoric. Această revis tă ne va p ermite să urmărim mai
îndeaproape evoluţia cercetărilor istorice în ţara dumneavoas tră, care a cu-
noscu t în trecut momente ale des tinului istoric asemă n ătoare celui al Tuni-
siei, a tunci cînd provinciile Dacie i şi Africii aparţineau aceleiaşi mari
comunităţi care a fos t Romanitatea. Istoricii tunisieni vor fi bucuroşi sl
colaboreze, pe măs ura puterilor lor, la lucrările revistei Magazin istoric,
căreia ii urează din toată inima succes.
70
Direc torul Institutului de istori e a
Acad. V. M. HVOSTOV Acad emiei de Şt iinţe a U.R.S.S.
Urez noii reviste de istorie Ma.gaz·i n ist oric cele mai mari succese
în activitatea ei.
Crearea revistei deschide noi posibilităţi pentru istoricii români în
dezvoltarea ştiinţei istorice marxist-leniniste.
Tmi exprim nădejdea că revista va contribui la întărirea în con-
tinuare a colaborării dintre oamenii de ştiinţă români şi sovietici, în
elaborarea problemelor actuale ale ştiin ţei istorice care se situează ferm
pe pozitiile internaţionalismului socialist.
71
1
73
Lipsită de o concepţie ştiinţifică asupr::t mersului istoriei so-
cietăţii omeneşti, istoriografia antică se găsea în acel impas pe
care atît de pregnant il exprima pentru situaţia din antichitate despe-
rata exclamaţie a istoricului roman Salustiu : "E greu de a scrie
istorie". Verdictul este perfect valabil şi pentru istoriografia de mai
tîrziu, a evului mediu şi a epocilor moderne şi contemporane
burgheze.
Cu toate aceste carenţe, trebuie să recuno~tem că anticii au
dat istoriei marele şi fundamentalul ei rost : de a fi învăţătoarea
vieţii - magistra vitae - , dar nici să se reducă la o seacă
constatare de fapte interpretate arid, ci e de dorit, ba chiar necesar,
ca povestirea istorică să îmbrace şi haina însufletitoare, mobiliza-
toare şi educativă a măestriei artistice.
ici strădaniile generaţiilor de istorici care s-au perindat de-a
lungul secolelor ce au urmat antkhităţii, de a riuica istoria pe
piedestalul sigur al ştiin~ei nu s-au realizat, ele împleticindu-se
in variate şi rătăci te teorii asupra esenţei, caracterului şi rostului
istoriei. Abia pe la mijlocul secolului al XIX-lea începe să se
crislalizeze no~iu nea clară despre istorie şi legile ei. Materialismul
dialectic, ca formă de gîndire, aplicat la legile dezvoltării socie-
tăţii ca materialism istoric, elaborat de clasicii marxismului, a putut
să dea istorici caracterul şi î nsuşi rea de disciplină eminamente
ştiinţifică, bazată pe cunoaşterea şi interpre tarea obiectivă a feno-
menelor petrecute în sinul soci etăţii umane de-a lungul mileniilor.
Concepţia materialist-istorică marxistă, acordind poporului nu
numai rolul de creator al bunurilor materiale şi spirituale, ci şi
pe acela de principal făuritor al istoriei, dă posibilitatea istoriogra-
fului de a înfăţişa mai just trecutul, cu tot ceea ce el constituie
pozitiv şi progresist, lăsînd , în acelaşi timp, şi personalităţilor condu-
cătoare meritele străluci te de înfăptuitori ai voinţei populare. Şi
tot ideologia marxistă despre lume şi societate face ca studiul isto-
riei să plămădească in mintea şi sufletul oamenilor cel mai curat
şi mai nobil patriotism socialist, o dată cu trezirea şi consolidarea
conş tiinţei de măreaţă solidaritate internaţională proletară.
Abia ac u m istoria poate fi considerată şi acceptată, fără nici
o rezervă, ca o adevărată învăţătoare, ca o autentică şcoală, în
stare nu numai de a informa şi instrui, ci - uzînd de mijloacele
literar-artistice, de care nu trebuie să fie lipsită nici o scri ere
istoricească - şi capabilă de a mobiliza şi însufleţi masele pen tru
un viitor tot mai luminos, tot mai sigur şi mai fericit. Acum putem
spune : istoria este " magistra vitae".
Menţinîndu-şi calitatea de magistra vitae, neabătîndu-se de la
menirea ei de educatoare şi mobilizatoare a maselor, păstrîndu-şi
ncştirbit inaltul ei nivel ştiinţific şi ideologic, ştiinţa istorică din
Hepublica Socialistă România îşi va indeplini, fără greutăţi le ce
o apăsau în trecut, importanta sarcină de a fi o f or t ă vie în fă u-
r 1 r e a s o c i e t ă ţ i i n o a s t r e r o m â n e s o c i a 1 i s t e.
74
să nu se uite cu timpul". Dacă a simţit nevoia să păstreze întîm-
plările trecutului, e că le atribuie facultatea de a servi ca învă
ţătură. Prima istorie a apărut deci o dată cu justificarea sa, care
a fost împărtăşită pînă în timpul Renaşterii. Guicciardini şi Machia-
velli au extras din istorie maxime de guvemămlnt pentru instruirea
oamenilor de stat şi a u alcătuit adevărate tratate de conduită politică.
După revoluţia burgheză din Franţa, istoria a fost folosită ca
o armă de emancipare politică şi socială. Impotriva claselor stă
pînitoare, care invocau trecutul pentru a-şi justifica s tăpînirea,
exponenţi i opozitiei democrate şi liberale au făcut apel la istorie
pentru a combate privilegiile aristocraţiei funciare şi a răspîndi
ideile revoluţionare. Pretutindeni, istorici i au căutat în studiul tre-
cutului dovezi că drepturile şi privilegiile nobilimii se întemeiază
pe cucerirea şi spolierea poporului băştinaş aservit.
Nicolae B ălcescu şi Mihail Kogălniceanu au procedat la fel.
Ei au făcut din istorie un mijloc de a întemeia şi consolida
naţionalitatea română. Bălcescu era convins că prin 1 s tor i a R o -
m â n i 1 o r s u b ~1 i h a i - v o d ă V i t e a z u 1 are să pună "piatra
de temelie a unităţii naţionale" . Kogălni ceanu susţine aceeaşi idee .
" Istoria românească să ne fie mai ales cartea de căpetenie, să ne
fie paladiul nationalităţii noastre. Intr-însa vom învăţa ce am făcut
şi ce trebuie să mai facem, printr-însa vom prevedea viitorul,
printr-însa vom fi români", adică printr-însa vom constitui, peste
diviziunile regionale ale Moldovei, Tă rii nomâne~ti şi Transilvaniei,
o n a t i u n e r o m â n ă.
Kogălniceanu îmbină functia social-politică cu cea educalivă
a istoriei, făcînd din popor - " izvor al tuturor mişcărilor şi
isprăvilor şi fără de care stăpînitorii n-ar fi nimică" - princi palul
subiect al istoriei. Prin aceasta, el deschide perspectiva unei con-
cepţii mai profunde a istoriei.
Nicolae Iorga şi-a pus toată prodigioasa lui activitate de istoric
în sl ujba unităţii naţionale, integrale. " Ideea unităţii naţion ale m-a
preocupat, spunea el, toată viaţa, pe un timp cind ea era socotită
ca o nebunie". Cînd, în 1918, şi-a văzut visul cu ochii, el a conti-
nuat să desfăşoare aceeaşi activitate, d ar pentru apărare~ integrităţii
şi suveranităţii naţionale. Viziunea unitară a neamului românesc
de pretutindeni nu l-a părăsit nici atunci cînd, după capitularea
Franţei, totul părea pierdut. Toată activitatea lui din ultimii zece
ani ai vieţii a fost, în faţa ameninţării hitleriste, un mesaj de in-
credere în "eroismul nemuritor al popoarelor" şi în biruinţa finală
a cauzei noastre.
Nici Kogălniceanu, nici Iorga nu se ridică la ideea care face
din istorie un proces de dezvoltare continuă, sub acţiunea unor
legi obiective. Ca toţi romanticii, Kogălniceanu îşi trage învăţătura
din situatii, fapte sau evenimente izolate şi considerate ca identice
c u s ituc.ţiile şi evenimentele la care le raporta. Or, istoria se compune
din evenimente unice, originale, care nu se reproduc niciodată,
fiindcă condiţiile în care se petrec nu sînt niciodată aceleaşi. Deci
istoria nu poate oferi "reguli de purtare".
La ce serveş te atunci istoria ? Marxismul a răspuns la aceas tă
intrebare, făcînd din istorie dezvoltarea dialectică a modului de
producţie şi a luptei celor asupriţi împotriva asupritorilor. Dacă
istoria dezvoltării sociale e înainte de toate istoria dezvoltării pro-
ducţiei, istoria modurilor de producţie care s-au succedat in cursul
vremilor, istoria producăt01ilor de bunuri materiale, a maselor munci-
toare, care prin lupta lor necurmată împotriva asupririi vor izbuti
din etapă în etapă să îngrădească şi la sfîrşit să suprime exploatarea,
adevăratul făuritor al istoriei este poporul.
Cunoaşterea legilor dezvoltării istorice permite cercetătorilor să
aprecieze faptele istorice în perspectiva viitorului şi să considere
trecutul şi prezentul din punctul de vedere al devenirii. Partidele
comuniste şi-au b azat pe studiul istoriei ţării lor programul, tactica
şi st rategia, pentru a le adapta condiţiilor istorice şi specificului
naţional din momentul acţiunii lor. Marxismul gîndeşte în cate-
goria timp istoriceşte şi pentru el noţiunea de progres e un principiu
diriguitor. Credinţa în progresul general şi in biruinţa finală a
dreptăţii sociale e o consecinţă directă a marxismului. Ea oţeleşte
75
caracterul luptătorilor pentru emanciparea muncii şi întăreşte senti-
mentul de solidaritate internaţională a proletariatului.
Istoriografia marxistă ne învaţă să preţuim moştenirea culturală
a poporului nostru şi să preluăm partea pozitivă din opera înain-
taşilor noştri şi să continuăm, în spiritul vremii noastre, munca
seculară săvîrşită de ei. Istoria e pentru marxişti un admirabil
instrument de educare a patriotismului, nu în sensul şovin al dis-
preţului şi urii pentru alte popoare, ci în spiritul întelegerii şi
cooperării internaţionale. In zilele noastre, cind toate popoarele
depun cele mai mari eforturi pentru a lichida diferendele care le
separă şi pentru a crea o atmosferă de convietuire paşnică, btoria
are un rol capital de jucat. Noile orizonturi care se deschjd în
faţa omului şi marile răspunderi care se impun solidarităţii umane
fac: din istorie un factor important în lupta pentru cele mai înalte
idealuri ale vremii noastre : progresul social, demnitatea omului şi
pacea. Promovînd înţelegerea pentru cul tura altor popoare şi sti-
mulînd colaborarea internaţională, istoria contribuie la formarea şi
organizarea unităţii intelectuale a colectivităţii umane şi se afirmă
ca o forţă vie a apropierii intre popoare.
Ion Popescu-Puturi
Di rectorul Insti t u tu- Trecutul, prezentul şi viitorul unui popor sînt într-o legătwă
lui de s tudii istorice indisolubilă ; fiecare generaţie, preluind valorile materiale şi spi-
şi socia l-p olitice d e rituale cele mai de seamă create prin truda şi geniul înaintaşilor.
p e lîngă C.C. a l P.C.R. le dezvoltă şi le ridică pe noi culmi, de pe care generatiile urn•ă
toare duc mai departe mesajul de progres şi fericire al străbunilor.
Istoria este, incontestabil, un atribut al umanităpi.
In toate epocile mari, de cotitură în dezvoltarea omenirii, minţile
cele mai luminate au căutat în pildele istoriei sensuri noi, menite
să servească vremii lor. Renaşterea s-a inspirat din valorile, du-
rabile peste veacuri, create de antic:i ; în mîinile paşoptiştilor istoria
s-a transformat într-o armă redutabilă contra împilării şi opresiunii ;
în epoca noas tră, clasa muncitoare a devenit mesagerul celor mai
înaintate traditii ale popoarelor. Din istorie, cronicarii au descifrat
originea comună a românilor, permanenta lor de milenii pe pămîntul
străvechi al Daciei ; pildele lui ~lircea cel Bătrîn, Mihai Viteazul,
Horea, Tudor Vladirnirescu, Nicolae Bălcescu au însufleţit masele
în lupta lor multiseculară, pentru libertate şi progres, pentru refacerea
unităţii ţărilor române, ca re numai sub vitregia vremurilor ,.s-au
împă rtit în Moldova, l\luntencască şi Ardealul", cum spunea marele
cărturar Dimitrie Cantemir. Astăzi, cînd sub conducerea Partidului
Comunist Român, poporul nostru înaltă lot mai sus edificiul noii
orînduiri sociale, glorioasele sale tradiţii progresiste îşi află in Ro·
mânia socialistă cea mai deplină valorificare.
!nfătişarea obiectivă a faptelor, interpretarea lor justă de pe prin-
cipiile mate rialismului di:llectic, fac din istorie o oglindă a con-
ştiinţei de si ne a poporului, un izvor de învăţăminte pretioase pentru
noile . generaţii. Oare, nu in aceasta constă, în primul rînd, sensul
actual al dictonului "historia magistra vitae" ? Acestui ţel miuunat
îi serveşte, credem, şi nou născutu l M a gaz i n i s t o r i c, căruia
ii urăm din toată inima mulţi ani de activitate rodnică pe ogorul
fertil al ştiinţei istorice româneşti.
76
Acad. Emil Condurachi
Directorul Institutu- De-a lungul atitor veacuri. de cind oamenii şi -au încredinţa t
lui de arheologie al scrisului informaţiile şi g1ndurile lor despre întîmplările in mijlocul
Academiei cărora ei trăiseră sau despre acelea pe care voiau să le smulgă
uitării, istoria şi istoricii, mergind în pas c u vremea lor, au realizat
numeroase, extrem de numeroase opere. Toate se înscriu în istoria
ideilor la locul lor, toat e exprimă mai mult sau mai putin dar
concep ~ ia vremii lor. Este deci firesc ca istoricii din zilele noastre
să aibi conceptia lor, mergînd şi ea în pas cu vremea lor si
reflectînd, la rîndul său, marile probleme ale epocii în care noi
trăim.
In antichitate, sarcina pe care o avea istoria era, inainte de
toate, aceea de a fi un îndreptar moral. In evul m ediu, rostul
său principal era de a arăta oamenilor nimicnicia lor în faţa puterii
divinitătii, singura capabilă să judece faptele o~menilor şi să Îtl-
drume d estinele lor. In vremea în care burghezia cîştiga tot mai
mult teren în lupta sa economică şi politică cu aristocraţia feudală,
ea promova şi ideea unei ordini raţionale în univers.
Veacul nostru a cunoscut, însă, o adevărată eflorescenţă ideo-
logică , al cărei scop era să demonstreze, pe de o parte, că forma
capitali stă de organizare a lumii este cea mai bună din cîte a putut
cunoaşte omenirea, pe de altă parte, că lumea nu poate fi, în fond,
~n noscută şi ra atare nu poate fi cunoscut nici adevăratul sens
al d estinului viitor al um ani tăţii.
Omenirea, în lunga sa evoluţie, n-a actionat îns ă din senin,
din jocul gratuit şi steril al capriciilor sale. C lasicii marxismului
au reuşit, îmbrăţişînd intreaga istorie a umanităţii, să desprindă
acele legi după care se des făşoară în lume fie is toria marilor grupuri
umane, fie istoria marilor personalităţi. A ceastă concepţie despre
lume şi despre viaţă a dat şi dă istoricilor i n c r e d e r e a în pu-
tinţa lor de a cunoaşte lumea şi viaţa şi, totodată, ce rt it ud i ne a
rolului lor tn efortul imens de transformare a lumii vechi într-o
lume nouă. Istoria a d evenit astfel din nou, ca altădată în antichitate,
pe un plan superior acum, magi s tr a vitae. Numai că de la
rolul său de îndreptar moral p entru fiecare individ în parte, in
C'Vndiţiile socialismului şi ale concepţiei materialismului istoric a
trecut la acela de magi s tr a vitae pentru întreaga societate,
pentru popoare şi naţiunj, deoarece ea ne poate arăta pe ce cale
a mers lumea pînă astăzi şi pe ce cale poate şi trebuie să meargă
de acum înainte. Studiată cu obiectivitatea concepţiei marxiste,
analizată cu răspunderea omului de ştiinţă, i s t o r j a p o a te ş i
t r e b u i e s ă n e î n v e t e.
Acad. P. Constantinescu-laşi
Pre şedintele Socie- In mulţimea publicaţiilor periodice care îmbogăţesc ~tiinţa şi
tăţii de ş tiinţe istorice cultura ţării noastre, apare încă una, revista " Magazin istoric". Nici
şi filologi ce ou îndrăznesc să pun întrebarea: era nevoie ?
O asemenea revistă, care să reflecte in paginile ei şi aspectele
multiple ale tumultoasei vieţi pe care tara noastră o trăieşte azi
pe temelia socialistă, era de multă vreme cerută. Noi, ostenitorii în
domeniul ştiinţei istorice, ne împlinim menirea cu bogate roade ;
dar cunoaşterea istoriei - această " magistra vitae" - nu aparţine
numai cîtorva, cei aleşi întru specialitate. Istoria - aşa cum o
concepem astăzi - este lucrul maselor. Şi maselor trebuie să le
fie dăruite rezultatele cercetării istoricilor.
77
Am fericitul prilej nu numai de a lucra pe ogorul făuririi ştiinţei
istorice, dar şi de a avea l egături organizatorice cu mulţimea dascăli
lor de istorie, care zi de zi împărtăşesc adevărul istoric miilor de
învăţăcei, cetăţeni mai apoi ai republicii noastre socialiste. D e multă
vreme ei cer o asemenea revistă.
Dar parcă numai pentru ei era necesară această revistă ? Setea
de lectură istorică a marelui public este astăzi fap t de necontestat.
Cunoaşterea istoriei patriei şi a celorlalte p opoare de azi sa u din tre-
cut este exponentul celei mai elementare culturi.
Ştiinţa istoriei văzută prin concepţia ştiinţifică a materialismului
istoric, pusă la îndemîna multora - aşa cum şi-a programat "Ma-
gazinul istoric" - va fi încă un sprijin ideologic în desăvîrşirea
societă ţii socialiste în pat1ia noas tră.
Să salutăm cu bucurie apari ţia M aga zi n u l u i i s tor i c 1
Mihai Berza
Membru cor espon- H i s t o r i a m a g i s t r a v i t a e ? D esigur că nu, dacă e să
dent al Academiei, vedem în istorie, ca anticii, o vastă culegere de "exemple'' capabile
Directorul Institutu- să-1 căl ăuzească pe cetăţean, şi îndeosebi pe omul politic, în alegerea
lui de studii sud-est soluţiilor practice acolo unde via ţa i le cere. 1\u! - viata a c t u a 1ă
europene - si cea de azi mai mult decît oricînd - e prea nouă, prea originală
în înfăţişările ei, pentru ca istori a să ne poată folosi în aces t chip.
Şi, totuşi, ea rămîne o învăţătoare a vieţii, în sensul pu terilor pe care
ucenicul le trage de la maestrul său.
Istoria e o cale de cunoaştere a prezentului , aşa cum prezentul
e cheia ce deschide înţelegerea trecu tul ui. Trăim într-un mediu
istoric, care urcă nesfîrş it în Ump, aşa cum trăim într-un mediu
geografic, care se l ărgeşte treptat în jurul nostru. Orientarea în-
tr-unul, ca şi în celălalt, e deopot rivă n ecesară.
Experienţa is torică este şi un spor de trăire . Orice viaţă cu
care intrăm în contact constituie o modalitate d e lărgire a propriei
noastre capacităţi sufleteş ti . Chintesen ţă de viaţă, în măsura în
care izbuteşte să-ti ad ucă sub ochi şiJ·u l neîntrerupt al socieUitilor
dispărute, istoria pune în sluj ba formării omului de azi tot ce a
strins ea din cercetarea omului d e altădată .
Ajutîndu- te să înţelegi - şi ce alta es te întregul patrimoniu
spiritual al omcnidi, elin care ne hrănim, decît un produs istoric,
oricît valorile sale ar părea în afară de timp ? - istoria te învaţă
şi să iubeşti.
Istoria este, totodată, izvor de încredere. Dincolo de înfrîngeri
şi s uferinţe, de împilare şi mizerie, care îi fac urzeala, ea luminează
mersul înainte al uma nităţii , capacitatea de infăptuire a fiinţei umane.
Victorii smulse cu tiudă şi cu sînge, paşii spre mai bine ai înainta~ilor
sîn t c h ezăşia împliniri i propriilor noastre năzuinţe.
78
Ce ar însemna în fond h i s t o r i a m a g i s t r a v i t a e ? Că
viaţa noastră ar fi lipsită de greşeli, ar fi mai fericită şi mai
înţeleaptă dacă am ţine seama de trecut, adică de istorie, şi ne-am
organiza-o în aşa fel încît să nu întreprindem niciodată o acţiune
asemenea uneia care a avut un e fect defavorabil. Iată deci o lege
socială care, dacă ar fi urmată, ar face din viaţa noastră ceva
mult mai plăcut decît cum ea se prezintă de obicei, fără riscuri
inutile, fă ră gr~eli, fără nemulţumiri.
Şi totu ş i , viaţa pe care o trăiesc oamenii, şi pe care a u trăit- o,
a fost plină de aceste neajunsuri. Este oare fiindcă preceptul nu
es te adevărat ? Desigur că nu. Este pentm că el n-a fost aplic~t
întotdeauna şi istoria a fost rareori m a g i s t r a v i t a e. Să nu
mai vo rbim de ceea ce se întîmplă în viaţa noastră zilnică, cînd
mai niciodată nu avem vreme să ne gîndim la exemplA care ar
putea fi luate de model, d eşi în zilele noastre trecutul are rolul
lui de învăţător. Să ne oprim mai departe la ac\iunile mari, cele
înlreprinse de state, de suverani, de generali comandanţi de armate,
unde, desigur, da t fiind consecinţele pe care le au oricare din
actiunile importante, ar fi natural ca h i s tor i a să fie o m a g i s t r a
v i ta e . N-am mai vedea state prăbuşindu-se, armate învinse şi
alte asemenea mari dezastre. Este destul să ne gîndim d i genii militare
ca apoleon au 1epetat greşeli pe care le făcu seră şi nlte genii mi-
lita re înaintea lor, numai pentru că s-au considerat mai mari decît
a ceş t ia ş i imposibil de învins. Şi nu mai departe decît în vremea
n oastră şti m bine că asemenea greşeli s-au perpetuat.
Iată deci de ce ideea h i s t o r i a m a g i s t r a v i t a e e ade-
v ăra tă, s tră lucită - in ciuda faptului că uneori oamenii nu ţin
seama de ea - şi trebuie să rănU'nă un îndreptar al vi eţii noastre
zil nice.
Umanis t u 1
RABINDRANATH TAGORE
prin t re b uc ureş t eni
Insemnare
la un instantaneu fotografic
80
asculte în solo Teatrului Natio- pentru transformarea chipu lui
nal din Bucuresti. epocii contemporane, pentru
'
Vizitînd România, precum şi evenimentele hotărîtoare core
alte ţări europene, spre core se refl ectau î n destinele oame-
pornise din dorinta de o desco- nilor şi popoarelor.
peri pun ti de legătu ră cu po- Diognosticînd colonialismul,
poarele Indiei pe tă rîmul ob- Togore scria : "Acest sistem de
ştesc şi spiritual, Togore îşi co- dominatie nu înseamnă numai
'
munica fermecat impresiile des- să ră cirea generală o ţării, o
pre l imba şi cultura româ - poporului, ci şi înăbuşirea tota l ă
nească : "Am observat cu bucu- o personali tăţii, ruină şi mize-
rie că exis tă mult ritm in mi ş rie, incu ltu ră şi îndobitocire,
cări şi multă armonie in culori. lipsă de drepturi ş i um ilinţă, cu
Am auzit că aveti o poezie alte cuvinte degradarea sutelor
populară interesantă (... ) Aveti de milioane de oameni la nive-
o l imbă destinată r itmului şi lul unor «vite de muncă » . Desi-
' • N
poez1e1 . gur este greu, foarte g reu să
Stind de vo rbă în urmă cu doi rupi aceste lanturi - spunea To-
oni cu ministrul titular al aface- gore, el însu şi mil itant de seamă
r ilor culturale di n M inisterul Re- pentru eliberarea Indiei - o-
publicii India, OI. R. M . Hojor- dresîndu-se popoarelo r subju-
novio, a flam că ecoul călătoriei gate. Dor nu există altă cale
scr iitorului Togore in România o spre elib erare. Gre u tă ţile nu
fost co nsemnat favorabil în trebuie să frîngă voinţa noas-
preso vremii din ţara sa. tră". După ce o vizi tat U.R.S.S.,
Interesul cu core cercuri le in- Togore o fost conştient că revo-
tel ectuol i tăt i i românesti si în e- lutia socia li stă va exercita o f or-
gală măs ură "omul de pe stra- midabilă forţă de atracti e în
dă" - clişeul alăturat este pi l- istoria omenirii.
du itor - ou întîmpinat pe ilus- Pînă în cele din urmă cl ipe
trul reprezentant al culturii in- ale vietii, Togore şi-o păstrat
diene, venea să se adauge convi ngerea în viitorul luminos
audientei mondiale faţă de ope- al uman i tăţii, core va ieşi victo-
ra şi personalitatea unuia dintre rioa să din inclestarea
, cu foscis-
pnm11 loureoti oi Prem iului mul dezlăn ţuit. " Eu cred - spu -
N obel pentru literatură (1913). nea el într-o profesiune de cre-
De-o lu ngul celor 8 decenii de di nţă - că ra iul poate fi văzut
viotă (7 moi 1861 -7 august în lumina soarelui şi în verdeaţa
1941), Robindronoth Togore şi-o pămîntului, î n frumuseţea chipu-
în crustot numele î n sute de eseuri lui omenesc, în bogăţia vietii
fi lozofice şi povestiri pentru co- omeneşt i " 1•
pii, poeme de amplă resp iraţie Pe acest om se adunaseră să-I
şi scu rte poezi i, drame si ro- asculte scriitori ş i studenti, ar-
mane, articole onticolonlo liste tişti ş i profesori în sa la Teotru-
şi studi i religioase, reporta je de
lui National din Bucu reşti, acum
călătorii si analize social-eco-
moi bine de patru decenii.
nom ice. Profund naţională, de o
extremă complexitate şi origina- Scri ind u-ş i reportajul, un ziar ist
litate, trăgîndu -şi seva din denumise î ntîlnirea dintre Ro-
adincurile pămînturilor şi cul - bindronoth Togore ş i publicul
turi i ind iene, opera multi laterală bucureştean "o sărbătoare o su-
o lui Robindronoth To gore este fletu lui " .
ancorată în viata poporului său
pînă la o totală identificare o CRISTIAN POPIŞTEANU
artistului şi f ilozofului cu omul
simplu, deseori erou principal
al scrierilor sale literare. Călă
tor pe morile drumuri ale Asiei, 1 Articolul autobiografic ,.The
religior, ot an artist" in culegerea
Americi i şi Europei, Tog ore şi -o .,Contemporay Indian philoso-
manifestat osiduo preocupare pher" 1953, p. 44.
ENIGME
ALE
ISTORIEI
•••
EUGEN PREDA
ind la 12 februarie s-au împlinit 158 de atentat au jalonat pagini dramatice,
C de ani de la naşterea "marelui
emancipator", deşi nu era o cifră
pagini care, prin numărul lor, nu pot h
în tîlnite în nici o altă ţară in epoca mo·
rotundă, Washingtonul a cunoscut din nou dernă în decursul unui singur veac.
unul din acele exerciţii oratorice, care de Din cei 36 de preşed inţi ai Statelor Unite,
mult au făcut faima peisajului politic ame- patru au murit asasinaţi. Alţ i patru au su-
rican şi care, intr-un an preelectoral, nu combat in timpul exe rc itării mandatului.
lasă în afara arsenalului obişnuit nici pe In 1963, Agenţia Associated Press a sta-
morţi. Reprezentanţii Administraţiei i-au bilit că ar exista o coincidenţă a morţii,
adus tribut lui Abraham Lincoln in toga în timpul exerc ită rii mandatului, a pre·
continuatorilor credincioşi ai ideilor sale. şedinţilor aleşi la un interval de 20 de ani.
RepubHcanii nu s-au lăsat mai prejos. in anii care se termină cu cifra zero. Aceas-
"Cinstitul Abe" a aparţinut doar partidului tă listă, care cuprinde pre şedi nţii şi anii
lor. In consecinţă, pe platforma superi- in care au fost aleşi, este următoarea :
oară a masivului Memorial Lincoln, unul 1840 - William Henry Harrison; 1860 -
d in cei mai cons ervatori oameni politici, Abraham Lincoln ; 1880 - James A. Gar-
senatorul Edward Dirksen, a d a t citire în field ; 1900 - William McKinley; 1920 -
faţ a mic rofoanelor şi c amerelo r d e luat Warren G. Harding; 1940 - Franklin D.
v ederi, celebrului "Mesaj de la Gettys- Roo sevelt ; 1960 - John F. Kennedy. De
burg" din 19 noiembrie 1863, considerat fapt, Roosevelt nu a murit in cursul celui
ş i azi drept culmea elocinţei americane. de-al treilea mandat al său, în care a fost
In ochii imenşi şi orbi ai măreţei statui, ales în 1940, ci în cel următor. Dacă însă
se răsfringeau sub soarele rece apele do- întocmirea unei astfel de liste relevă o
moale ale Potomacului, dincolo de care o pură coincidenţă menită să furnizeze o in-
flăcăruie tremur ă t oa re marchează , în ci- formaţie de senzaţie publicului, istoria
mitirul naţional Arlington, mormîntul altui asasinatului politic în Statele Unite, ca şi a
preşedinte american asasinat... î ncercărilor nereuşite de atentat asupra a
Intre Memorial şi flăc ăruia "veşnică• doi preşedi nţi, a unui fost preşed i nte şi
distanţa în spaţiu este foa rte mică. In asupra a doi preşedinţi aleşi care nu-şi
timp, ea sugerează un mare arc al istoriei preluaseră încă funcţia, evidenţiază simi-
americane, doi poli între care moartea litudini care pot pă re a stranii, dar nu mai
violentă sa u tncercarea nereuşită puţin susceptibile la interpretări.
82
William McKi nLey John F . Kennedy
83
aceasta, urmăritorii trăseseră în Booth şi cute în întreaga lume, dar cine dintre cei
un glonţ îi străpunsese gîtul. Booth fu scos care priveau atunci emisiunea, îşi putea
din flăcări încă în viaţă şi aşezat sub un inchipui ce va urma ? Mai întîi a apărut
copac. Cineva ii dădu apă ... Cind a venit Oswald inconjurat de doi agenţi. Toţi trei
doctorul, Booth mai respira. Şi-a privit mii- păreau că privesc spre stînga ecranului.
nile şi a spus horcăind : •E inutil 1 E inutil 1• Apoi în partea dreaptă a ecranului a apă
Au fost ultimele lui cuvinte. Incotro duceau rut brusc un om văzut din spate. A răsu
firele complotului nu s-a dezvăluit nici- nat o împuşcătură şi Oswald s-a prăbuşit.
odată. Mulţi s-au întrebat de-a lungul ani- In urechi îmi vîjîiau cuvintele parcă c u-
lor de ce Booth, care avea şi un picior prinse de isterie ale reporterului Tom
fracturat, n-a fost prins viu de urmăritorii Pettit : "A fost împuşcat 1 A fost împuşcat 1
săi, anchetat şi apoi judecat şi condamnat. Lee Oswald a fost împuşcat. Este o panică
Ce "raţiune de stat"' a făcut să fie închisă total ă". Aproape tot atît de neaşteptat cum
gura asasinului mai înainte ca istoria să a început, e misia s-a întrerupt. Ca şi
inregistreze mărturia sa? Asemenea unui Booth, Oswald a dispărut împuşcat, fă ră
sfredel, această întrebare a rămas înfiptă a fi judecat şi fără a se fi aflat care i-a
în conştiinţa Americii iar răspunsul in- fost cu adevărat rolul. Spre deosebire de
gropat poate pe veci. Booth, el n-a mărturisit că a participat la
98 de ani mai tirziu, in timp ce pe colina asasinat. Dar, ca şi in cazul lui Booth f;il
Capitoliului, in rotonda mare a clădirii al complicilor, versiunea oficială susţi~e
Congresului, se făceau ultimele pregătiri că Oswald a acţionat izola t.
pentru a expune publicului, pe acelaş i ca- ln aceeaşi situaţie au fost descrişi Char-
tafalc pe care zăcuse corpul neînsufleţit les Jules Guiteau, care 1-a împuşcat mor-
al lui Lincoln, sicriu! lui J. F. Kenne dy, tal, la 2 iulie 1881, pe pr eşedintele James
milioane de oameni au fost martorii uci- A. Garfield, ş i L3on F. Czologosz, care, la
derii asasinului presupus. A fost pentru 14 septembxie 1901, a tras do uă focuri mo r-
prima oară în istorie cînd un asasinat a tale asupra preşedintelui William McKinley.
putut ti urmărit, chiar in momentul în care Dar, în afara faptul ui că în toate cazurile
s-a produs, de către un public atît de nu- de asasinat sau atentat nereuşit o cortină
meros. Mi-aduc aminte cum, în acea dumi- a tăcerii a înconjurat pe ucigaşi, mai există
nică mohorîtă de noiembrie new-yorkez, şi alte "coinc idenţe• care aproape că
pe ecranul televizorului s e succedau servi- s-aa transformat în reguli. Cu excepţia lui
ciile religioase şi informatiile despre pro- Booth, toţi ceilalţi erau oameni de la peri-
gramul funeraliilor lui J. F. Kennedy. Faptul feria societăţii, iar motivul actelor lor
că urma să fie folosit acelaşi catafalc, nu apare extrem de confuz. Guiteau a fost
constituia o coincidenţă. Era un act poli- prezentat drept un funcţionar nemulţumit
tic. Mă uitam la ziarele răspîndite pe o că nu găseşte o sl ujbă. Czologosz şi Giu-
masă. Toate sugerau, intr-un fel sau altul, sseppe Zangara - care a atentat la lS fe-
destinul comun al lui Lincoln şi Kennedy. bruarie 1933 la viaţa lui Roosevelt, cu
Intr-o ţară in care răspîndirea radioului puţin timp înainte de a- şi prelua
şi televiziunii a răpit caracterul de şoc funcţia în care fusese ales - au fost în-
al informaţie i tipărite, ziarele new-yorkeze făţişaţi drept anarh1şti. Despre amîndoi
au făcut, din plin, dovada resurselor de s-a declarat însă şi că nu erau in depli-
care dispune presa scrisă. Ediţi~ de vi- nătat&a facultăţilor mintale. Nebuni au
neri 22 noiembrie 1963 a ziarului ilustrat fost declara1i şi şi-au încheiat viaţa în os-
"Daily News", apărută la cîteva ore după picii, Richard Lawrence care, la 30 ianua-
aflarea ştirii despre crima de la Dallas, rie 1835, a tras asupra preşedintelu i A.n -
avea ocu pată intreaga pag ină întîia de drew Jackson, şi de a semenea, John N.
un mare titlu ("Preşedintele asasinat; gu- Schrank, care a atentat, la 13 octombrie
vernatorul Connally împuşcat ; suspect a- 1912, la viaţa fostului preşedinte Theodore
restat ; Johnson depune jurămîntul") dea- Roosevelt.
supra fotografiei oficiale a noului preşe Intr-un editorial apărut la 23 n0iembrie
dinte, in timp ce avea loc ceremonia jură 1963, imediat după moartea lui J. F.
mîntului la bordul avionului Air Forces Kennedy, ziarul "New York Times", arătînd
One. Pe ultima pagină însă, întreg spaţiul că " patru preşedinţi au fost asasinaţi in
era rezervat unei singure fotografii : timpul mandatului", consemna : "Es te un
Kennedy vorbind sub un portret al lui puternic rechizitoriu la adresa civilizaţiei
Lincoln de la Casa Albă.. . Oare adevărul, noastre că preşedinţii trebuie să trăiască
intregul adevăr despre asasinat va avea într-un asemenea pericol•. Deşi datorită
aceeaşi soartă ? Se făcuse aproape o ra lipsei de date alte generalizări ar fi difi-
prînzului, cînd pe ecranele televizoarelor cile, rămîne totuşi ca o trăsătură comună
aflate pe canalul N.B.C. locul imaginilor de faptul că, nici odată nu s-a mers "în ţara
la Hyannis Port, care comunicaseră o emi- tuturor posibilităţilor• pînă acolo unde re-
siune despre starea sănătăţii tatălui fostu- velaţiile ar fi putut zgudui "establish-
lui preşedinte , 1-a luat cunoscutul subsol ment-ul" . Controversele din jurul asasina-
al poliţiei din Dallas. Transmis1a mutării tului de la Dallas vor duce la o excep-
presupusului a s asin putea începe. re ţie de la regulă ? N-ar fi exclus, desi este
atunci aceste imagini au devenit c unos- greu de crezui.
84
ÎMPĂRĂTEASA
ÎN CER EMO 1A .. li L
BIZANTIN
ANCA ST AHL, FLORICA LO R I N Ţ
85
referendari, silentiari, ha- i re cele mai frumoase, o- fete. Tn saronul num it "at
leba rdieri şi protospa- rig inare din fam ilii nooile perlei ", Teofil urma s~
tari, toti aleş i cu grijă şi bogate au fost aduse alea gă pe aceea care
dintre eunucii care for- la Con stantinopol. lmpă trebuia să-i f ie sotie.
mau garda personală a rătea sa lrena şi primul După o primă alegere av
augustei. Marea stăpînă ministru au ales o tînără rămas şase candidate,
a palatulu i, care avea în armeancă, Ma ria de Am- dar împăratul nu s-a
general şi demnitatea nia, origi nară d in regiu- putut decide pentru nici
de patrician ă, condu cea nea Paflagoniei din Asia una şi a amînat deo-
cu ajutoru l protovestiarei Mică. l rena dorea, în a- camdată alegerea. A
marele număr de femei c e laşi timp, ca tî năra sa d o ua zi, o apărut i n
care o slujeau pe împără noră să fie su pu să şi să mijlocul tinerelor fete ti-
teasă. Tn mod obişnuit, nu aibă ambiţii în guver- nind un măr in mînă. Tn -
impă ratu l numea persoa- narea imperiul ui. dreptîndu-se spre o fată
nele care formau curtea O altă întîmp lare ieşită foarte frumoasă, Kas ia,
basilissei ; î mpărăteasa din comun s-a petrecut în i-a spus : " De la femei
însă avea dreptul să dea anul 829, cînd Miha il al ni se trage tot rău l ". Ka-
o investitură specială d e Il-lea de Amori um moare, sia, deosebit de inteli-
acceptare a acestor per- lăsînd ca urmas• la tron gentă, a prins repede
soane i n com punerea pe f iul său Teofil. lmpă- sensu l afirmatiei şi i-a ri-
curtii. Tn interiorul 11 gine- r ă teasa Eufrosina, sotia posta t prompt : 11 Da, dar
ceului" ea era stă pî nă şi toată fericirea". Răs
absolută şi putea folosi punsul a fost hotărîtor.
cum dorea această au- lmpăratul, speriat de in-
tor itate. Tmpăra tul d ădea teligenta tinerei s-a in-
atîta liberta te ba silissei dreptat spre Teodora, o
în cît, cîteodată, ignora altă fată, tot atît de fru-
complet ceea ce se pe- m oasă, de origină asia-
trecea în apartamentele tică, născută în Poflago-
ei. Tn aceste conditii, in- nia, dintr-o familie de
fl uenta 11 gineceului " s-a inalti demnitari. Kasia,
făcut simtită•
în conduce- conform obiceiu rilor ace-
rea imperiului. lor vrem uri, s-a călugări t.
Ma i tîrziu, a devenit o
cuno scută scriitoare, au-
toare de poeme reli-
gioase şi de epigrame.
CĂSĂ TO RII
OR IGINALE
86
nulu i. I ncoronarea împă gusta'·. Apoi stegarii a- APOI, BASILISSELE
ratului se efectua in bise- plecau steagu ri le în fata
S-AU IZOLAT
rica Sfînta Sofia ; inco- ei, în semn de recunoaş
ronarea împărătesei avea tere a proclamări în rang TN "GINECEU"
loc in interiorul palatu- de împă răteasă.
lui, i n sala numită Au- Acest ceremoniei com-
gusteus. Ceremonia se plicat al curtii bizantine
petrecea cu uşile închise.
După retragerea curţii, în ... SI
•
AL CĂSĂTORIEI a suferit d iferite modifi-
cări în decursul timpului .
sală rămîneau numai su- La sfîrşitul secolului al
veranii, patriarhul .şi dem- Abia după aceasta IX-lea şi în decursul seco-
nitarii eunuci. In aces1 urma ceremon1a căsăto
lului al X-lea, poate sub
moment intra tînăra fată riei la biserica Sfîntul
Stefan. De acolo, tînăra influenta orientului mu-
care trebu ia să devină
pereche era condusă în sulman, si tuatia femeilor
împărăteasă, înfă şura tă s-a modificat mult. Ele
incinta palatului imperial,
intr-un voal şi purtind tu- către camera n uptiolă. apar tot mai rar în cere-
nica imperială. Suveranii Patricienii şi toti membri i moniile publice. In seco-
ridicau voalul si•
oamenii senatului se aruncau la lul al X-lea prin legisla-
de casă îl desfăsura u din- pămîn t ; apoi ridicîn-
• tia sa, Leon al VI-lea a
prejurul ei. Patriarhul du-se prepozitul făcea
căutat să l imiteze rolu l
semn şi începeau acla-
binecuvînta coroana im- femeii. Sub imperiul a-
maţiile. Factiunile adm ise
perială , pe care o dădea pînă în preajma aparta- cestei legiuiri şi în opo-
suveranu lui. In timp ce la mentului nupţia l conti- zi tie cu situatia din seco-
încoronarea împăra t ului, nuau să-i aclame : " Fii lele V-IX, cînd femeile
o•
coroana 11 era pusa pe
V
bine venită Augustă, alea- se bucurau de mare au-
cap de către patriarh, sa- de Dumnezeu 1" . ; " F..11 toritate şi inf luenţă in
bine venită Augustă, a-
împărăteasa era încoro- viaţa politică a Bizantu-
părată de Dumnezeu".
nată de împăra t. După Apoi împăratul alegea lui, acum împărăteasa
dintre sot• iile acestora pe era obligată să-şi pe-
ceremonie, patr iarhul şi
aceea care trebuia să treacă cea mai mare
suita sa se retrăgeau la
participe la masa nup- parte a vietii sa le în "gi-
biserica Sfîntul Ştefan ti ală. neceu". Incepind cu sfîr-
unde începea pnm1rea A treia zi după n untă şitu l secolului al Xl-lea,
V •
demnitarilor care intrau urma o noua ceremon1e, Imperiul Biza ntin a intrat
î n ordinea rangurilor, în- ca o solemnitate simbo- in contact tot mai strîns
tii bărbaţii şi apoi fe- l ică ; în timpul ei, noua cu Ocidentul medieval.
meile. împărăteasă era condusă Multe împă rătese erau
la baie. Factiunile erou alese dintre principesele
După aceea, Basil issa,
prezente, verzii se aşez au accidenta le. Aceasta a
însoţită de demnitari, se
în partea din stînga a atras alte schimbări în
îndrepta spre terasa pa- sălii, iar albaştrii în par- situatia femeii şi în cere-
latulu i, unde primea ură tea dreaptă . La ieşirea mon ia lul încoronării îm-
rile celor două factiuni din camera nuptială, au- părătesei. Se introduceau
din Bizant, verzi i ş i al- gusta era escortată de acum elemente din cere -
baştrii, ale armatei şi ale patricieni, consuli, iar fa c- monialul occidental, cos-
poporului. Ajunsă pe te- tiunea alba ştril or începea
tumele si obiceiurile feu-
prima aclamatiile. Inain- •
rasă, suverana, îmbrăcată dalitătii apusene, păstrîn
te mergeau slu jitorii care
in costumul imperial bo- du-se totuşi numeroase
purtau cutii cu parfum,
gat brodat cu aur şi ti- bijuteri i, vase. Imprejurul caracteristici de amănunt
nind în mină lumînări a- augustei se aflau trei şi multă cul oa re locală,
prinse, se înclina mai intii doamne de onoare care originală, caracteris tică
în fata unei cruci, apoi tineau în mînă, ca simbol acestei curti bizantine,
înspre demnitari, spre ce- al dragostei, mere roşi i mereu ma i slabă, mai de-
le două factiuni şi spre incrustate cu perle. Cînd
căzută, pînă în 1453 cînd
ieşea d in ba ie, împă ră
armată ; în acela ş i timp, şi-a încheiat viaţa defin i-
teasa era condusă de
acestia
•
în semn de orna- senat, de toată curtea t iv, sub călcîiul spahiilor
giu, aclamau : " Dumne- înapoi la palatul impe- şi ai ienicerilor lu i Moha-
zeu să a i bă grij ă de Au- r ia 1. med al 11-lea Cuceritorul.
87
PANO AM 1 C EDITORIAL
O CARTE DESPRE O ISTORIE A ARMATEI
REEDITARE TITULESCU POLONEZE
NICOLAE IORGA
Aştep tată cu interes atît de I nstitutul M ilitar Istoric c! ;n
Răs punzînd dorinţei unor specialiş ti,cît şi de un nume- Republica Populară Pol onă,
largi cercuri d e cititori, Edi- ros public, monografia N ico- Secţia d e istorie a vechii ar-
tu ra pentru literatură deschide, lae Titulescu, p ublicată recent mate poloneze, a dat publi-
î n co l ecţia ,,Biblio teca pentru in Editura Ş tiinţifică sub sem- ci tăţii în 1965, cu prilejul săr
toţi" (nr. 368, 369), seria de nătu ra lui Ion M . Oprea vine bă toririi unui mileniu de exis-
"cultură generală" cu lucra- să împlinească un gol în cu- tentă a statului polonez, o
rea Oameni care au fost de noaşterea prodigioasei şi mnl - amplă lucrare în d ouă volume:
Nicolae Iorga. li lateralei activităţi a lui N i- Zarys dziei6w wo;sko-
Articolele reunite în aceste colae T itulescu, cea mai pro- wosci polskiei do roku 1864.
două volume (portrete, re- eminentă figură a dipl omaţiei Lucrarea es te bogat ilus,
cenzii, prefeţe), scrise de ma- româneşti din perioada di ntre trată, cuprinzînd totodată un
rele istoric d e-a lungul u nei numă r însemnat de h ărp şi
perioade de p es te trei decenii, cele două războaie mondial e schiţe ale diferitelor bătălii.
surprind succint un mare nu- şi personalitate de seamă pe D ocumentarea v astă, nume-
m ă r de p ersonalită ţi , oameni arena intern a ţio nală. roasele referiri la relatiile
vestiţi, români mai ales, da1 Cartea lui 1. M . Oprea se româno-polone, recom and ă a·
~ i s trăi n i - a rtiş ti , în vă ţaţi, impu ne de la început cili to- ceastă lucrare a ten tiei istori-
fi guri de prim plan ale scenei rului prin adîncimea anal izei cilor din ţa ra noastră şi, în-
poli tice, luptă tori - precum ş i prin exigenta interpretare
deosebi, cercetătorilor care
ş i oameni mai pu ţin cunos- studi ază problemele istoriei
a faptelor -- deş i cu unele
cuţi, modeşti, pilde însă de militare.
tendinte absolutizan te
devo tame nt şi abnegaţie pen- M. M.
prin sobrietatea expunerii, lo-
tru binele obş tesc. gica sistem atizării probleme-
Lectura lucrărti p ermi te in- \IIZIGOTII TN TIMPUL
lor tratate, limbajul bogat şi
telegerea unor trăsă turi esen- LUI ULFILA
tiale ale activităţii larg des- colorat.
făş urate şi greu d e cuprins a Lucrare de o incontestabilă Datorat unui reputa t spe·
savan tului român. Il simţim vatuare şt i i n ţifică, monografia cialist în istoria Îltcepulli!'i!ol
pe N. Iorga în mijlocul eve- Nicolae Titulescu se înte- migraţiei pop oarelor, The. vi-
nimentelor, descriindu-Je, lu- meiază pe o vas tă documen- sigoths in the time vf Utfilo
ind atitudini, părtaş pasionat taţi e şi relevă cuno~terea şi
dt! E. A. Tho1npson, apărut
la făurirea istoriei zilelor sale . la Oxford în 1966, este tledicat
rolosirea critică a izvoarelor, u nui interesant capitol al ve-
Desl uşind patriotismul pro-
fund al celui care a fost un edite şi inedite. Este meri tul chii istorii a culturii ger.na-
luptător entuziast pentru de- a utorului de a fi reuş it să des- nice : creştinarea vizig0ţilor
• săvîrşirea unităţii naţionale, cifreze trăsăturile caracteris- in secol ul al IV-lea de către
convingerile sale în opozi ţie tice ale activităţii lui N. Titu- episcopul Ulfil a, a cărui acti-
ireconc iliabilă cu molima nea- lescu, limitele d e clasă ale vitate la norrl ul O t m ărli <i
gră a fascismului, facem cu- co n cepţi ei sal e politice, nuan-
avut drept rez~t~t, între al-
noş tinţă cu opiniile lu i despre tele, <::1 :Idducerea Bibliei în
tele si subtilităţile acestei con- grai gotic.
li tera tură, cu ideile dirigui - cC'pl ii.
toare ale concepţiei sale e tice. Autorul se opreş te cu acest
Analizarea unor importante prile j nu numai asupra d ate-
Lucrarea a trage, cap tivează
şi prin frumuseţea limbii şi
aspecte ale si tuaţiei politice lor - relativ puţjn nume-
interne din România ş i, mai roase - p ăs trate în legătu ră
a stilului evocator, presăra t cu vi a ţa ş i ac tivitatea "apos-
cu imagini sugestive, plin de ales, a problemelor majore ale
politicii externe rom âneşti, im- tolului goţilor şi părintelui li-
savoare, care îl situează p e primîndu-i în mare măs ură teraturii germanke" (cea.
istoric printre marii artiş ti ai caracterul unei lucrări de isto- 311-383), ci şi asupra unui
cuvîn tului, cum remarca Tudor rie a diplo maţiei. Se simte aspect d irect legat de vechea
Vianu. însă nevoia unei ancorări mai istorie a pămîntului românesc:
accentuate a personali tăţii lui asezarea goţil or în D acia, re-
Reeditarea acestei lucrări se
Titu lescu în contextul social laţiile imperiului cu nordul
înscrie pe linia valorificării Dunări i în epoca scursă între
ime nsei opere elaborate de N. al epocii.
l n istoriografia românească, Constantin cel Mare si T heo-
Iorga ş i integrării ei in an- lucrarea lui I. M. Oprea se dosiu I, cultura materială şi
samblul larg al culturii noas- înscrie ca o realizare valoroasă. organizarea soc i al ă a triburi-
tre. lor gotice în secolul al I V-lea.
I.M. V.M. R.T.
88
A
ISTORIA IN ANECDOTE
A
criitorii Karl Rosner ş i n timpul unei mese l:t - Dacă e aşa, atunci per-
Hoda Roda au scris I curtea regelui fran cez mite-mi, atotpulemice, să pot
înaintea primului război mofl- Ludovic a) XIV -lea s-a vorbit mu ri de hătrînete.
dia l o piesă de teatru, a c.-:- despre cele m ni diverse lu- Sultanul a suris şi 1-a iertat
rei reprezentare a fost inter- cruri. In tre altele, Nicolas pe spiritualul comandant.
zisă de cenzura imperial ă aus- Boileau (l63o- 1711 ). cunos-
triacă. cu tul p oet, crilic şi teoretician a scurt timp după ră7.-
Amîndoi autorii s-au pre- al dasicismul ui s-a exprimat L boiu l fra nco-prusac, în
zentat în fata ministrului de că to ţi oamenii lrebuie să urmn căru i a Germania a ocu-
inlernc de atunci pentru a moară. Intilnind privirea su - pat Alsacia şi Lorena, renu-
protesta împotriva hot5riri i părată a regel ui, el s-a corec- mitul comic francez Coq uelin
cenzurii. f\linistrul i-a primit tat repede: a fos t invitat printr-o lelt·-
binevoitor, dar a declarat - Am vrut să spun că ... gramă la Berlin, pentru a da
foarte hotărît : aprnapP toti. cîteva reprezentati i. T elE--
- Atit timp cit c~i s tă Aus- grama se termina cu u rmă
tro-Ungaria, piesa nu va fi ultanul turc Soliman a toarele cuvinte :
reprezentată 1 S. condamnat la moarte "Rugăm să fim înş tiinta tl
La aceste cuvinte, Roda pe unul dintre comandantii ce ar d ori d omnul să pn-
Roda a răsuflat u ş urat si, pri- m ească pentru reprezen taţiil e
~ .
sa1.
- Fiţi milostiv 1 l-a rugal
..
sal c .
vind cu subinteles la Rosner,
a spus : condamnatul. ,,Alsacia şi Lorena" - a
- N-avem ce face, Karl, - Ei bine, i-a răsp un s telegrafiat drept răspuns Co-
va trebui !>ă mai aşteplăm ci- sultanul, sînt de acord să-ti q uelin ... Ş i nu s-a mai dus la
teva săptămîni 1 alegi singur moartea ... Berlin.
MOZAIC
TEZAUR ANTIC invazia spaniolilor, se aduceau zei-
lor jertfe v ii. După cum re latează
1715 obiecte de aur, în gre utat e cronicile, cei de sem naţi să fie j ertfiţi
de peste două kilograme, au fost erau împodobiţi cu bijuteriile cele
găsite în anul 1959 într-un mormînt mai scumpe. De aic i s-a născut le-
a scuns in interiorul unui curgan din genda desp re comorile incomensu-
apropierea staniţei Elisavetinsca ia rabile c are ar fi a scunse sub a pele
d in sudul Ucrainei. Bogăţia c ostu- verzi ale fîntînii jertfelor.
maţ iei mortuare permite să se pre-
supună că aici a fo s t înmormîntat FARAONI FICTIVI
unul din regii sciţ i. Intregul ve şmînt,
căciu la şi chiar încălţămintea au Pe cititorul romanului " Faraonul·
fost acoperite cu sute de solzi de doritor să compare ac ţiunea eroilor
aur cu diferite ornamentatii. Gitul a lui B. Prus cu ceea ce istoricii cu-
fost impodobit cu un lant gros de nosc în prezent des pre epoca respec -
aur, iar i n mina dreaptă era ţinută tivă, il a ş teaptă o surpriză : nu au
o sabie cu mînerul bogat in crustat. existat n ici Rams es al XIII-lea, nici
tatăl său , Ramses al XII -lea. In pe-
rioada descrisă de Prus a domnit
FlNTINA JERTFELO;t fara onul Heriho r (1090-1085 te.n .).
In schimb, istoricii contemporani
Printre ruinele oraşului Chichenitza, sînt de aceeaşi părere cu marele
construit cu secole in urmă de scriitor polonez i n ceea ce priveşte
că tre p o pulaţia maya în peninsula tablo ul societăţii egiptene din acele
Yuc atan (Mexic), se află aşa-zisa timpuri, in care pe primul plan se
fintină a jertfelor. Aceasta este o aflau atotputernicii şi bogaţii preoţi.
groap ă cu un diametru de 60 de
metri ş i cu p ereţii albi de calcar. Pagin ă redactată de
Aici, din secolul al X-le a şi ptnă la M. MOLDOVEANU
89
POŞTA REDACTIEI
. - . ... ... . . --·.
.
.......
,.
•·.
90
C. PAPACOSTEA, profesor emerit că «Magazin istoric» vă va satisface. Mul-
8ucuretti. tumim pentru urări.
Vă mulţumim mult pentru frumoasele dv.
cuvinte de salut şi pentru urările de succes, NELU BOROANA, tehnician - Drăqani,
care, venind de la un cărturar şi educator, reg. Bucuretti ; ŞTEFAN APOSTOL, pen-
ne bucură în mod deosebit. sionar C.F.R. - Comănetti.
Revista se va strădui să satisfacă cerinta
CONSTANTIN BOTEZ - Fruntişen i, laşi. dv. (ca şi a multor altor corespondenţi) de a
Mu ltumim pentru urările de bine şi de fi boga t ilustrată. Vă mulţumim pentru
succes. Abonamentul îl puteti face prin u rări.
oficiu l P.T. T.R.
ALEXANDRINA POPA, profesoară -
CONSTANTIN ZAHARIA, elev - Bucu- Bucuresti.
retti. "Cre'd că este foarte importantă problema
"Aş dori să citesc in revista «Magazin popularizării, prin revista «Magazin istoric»,
istoric», articole interesante, scrise Într-un a evoluţiei cercetărilor istorice din alte ţări,
stil moi viu, moi colorat, pentru că manua- o preocupărilor şi operelor unor istorici de
lele conţin prea multe lecţii de economie, seamă din străinătate, moi ales ale acelora
lăsînd in umbră, sau netratind pur şi simplu, core s-au ocupat ori se ocupă de probleme
unele personalităţi şi probleme. De more otingătoare istoriei noastre naţion a le. De
interes ar fi articolele care să se ocupe de asemenea, fiind cunoscut faptul că mulţi
probleme moi puţin limpezi din istoria na- dintre profesori desfăşoară şi muncă de cer-
tionolă, cum ar fi, de exemplu, formarea cetare, ar fi nimerit ca paginile revistei să
statelor feudale româneşti, importanta dru- fie receptive faţă de aceste preocupă ri" .
murilor comerciale de tranzit, adevăr şi le-
gendă in teoria "descălecatului", epoca ELVIRA ILIESCU - Bucuresti.
• .
fanariotă etc. Cred, de asemenea, că este Am retinut propunerile şi, la nevo 1e, vo m
necesară publicarea unor portrete ale unor face apel la serviciile dv.
personolităfi din trecutul istoric, mai intere-
sante, mai complexe, mai puţin cunoscute, NICU VASENCIUC, geograf - Bucureşti.
ca Dan al 11-/ea, Mi/mea al 111-lea, Radu de "Cred că ar fi foarte interesant să se
la Afumaţi, Petru Cerce/, Despot-Vodă, Ni- publice in revista «Magazin istoric», articole
cale Mavrogheni, Ion Caragea ş.a.". despre călători străini in fara noastră, pre-
cum şi despre călători români pe meleaguri
MARCEt. POPA, profesor - Bucureşti. rtrăine. Mă gindesc chiar la interesul pe
"Cred că revista «Magazin istoric» va care l-or stirni unele comparaţii dintre ob-
trebui să focă loc, in coloanele sale, unu: servatiile acestora din urmă si cele ale
abundent material documentar ş i ilustrativ o ftor · călători - străini - privi'nd aceleaş i
core să evidenţieze, pentru marele public locuri, obiceiuri, popoare, stări sociale".
şt moi ales pentru tineret, frumoasa artă
populară românească. Personal, m-ar in- GHEORGHE CRUCEANU, economist -
teresa in mod deosebit felul in core o evo- Piteşti .
luat arta populară românească În Tra nsil- Vă mulţumim pentru urări. Regiunea dv.,
vania şi corelafia dintre această evoluţie şi una dintre vet rele Ţării Româneşti, meri tă
aceea a artei populare din cele/o/te două fără îndoială atentia cercetători lor istoriei
f~ri româneşti. De asemenea or fi nimerit şi a forţelor intelectualităţii locale.
ca revista să prezinte /iese valoroase, re-
prezentative, aparţinÎn diferitelor colecţii GHEORGHE PURECE, student - Bucureşti.
(mă refer aici la ceramică, costume popu- "Revista ar cîştiga mult printr-o ilustrare
lare, crestături in lemn, icoane pictate pe amplă şi mereu nouă, printr-o rubrică per-
sticlă ş o .), ceea ce i-ar conferi şi posibili- manentă de amănunte, curiozităţi, anecdote,
tatea unei mari varietăţi ilustrative, făcind-o co re caracterizează unele evenimente şi mai
moi atractivă ". a 1es unele personalităţi" .
NICOLAE OPRIŞAN, elev - Tî rgovişte, JULI U D. MARCU, inginer - Focşcmi.
reg. Ploietti. Vă mulţumim pentru urări. Volumul V al
Scrisoarea dumitale ne-a bucurat. Tti do- Tratatului de Istorie a României n-a a părut
rim ca simpatia de la 14 ani pentru arheo- încă. Veti găsi in coloanele publica tiei
logie, să se transforme, cu trecerea anilor, noastre, articole pe teme de arheologie,
in pasiune dubla ~ă d e specializa re şi erudi- numismatică etc. care vă interesează.
tie. Vei găsi in paginile revistei articole şi
despre descoperiri arheologice, şi despr~ EMIL ALBOIA, student - Bucure-;ti.
mari le monumente ale lumii, şi despre daci, "Aş dori să găsesc, in paginile r'evistei,
şi despre incaş i şi despre multe altele. articole cuprinzind elemente de metodică o
IOAN PURZA - Arad. ..
qat fiind . profilul diferit, comparaţia cu P O .$ TA ,REDA C T 1 E 1
r
91
• •
. •
.
• &:: •• ...
. DAN NICOLAE - Constanta
•
•
POŞTA RED~ · CTI · EI : Revista "Magazin istoric", .;a publica fără
i~doială şi art icole privind istoria marinei
ŞI marilor bătălii navale, pagini din istoria
cercetării ştiinţifice şi o datării în arheo- teatrului universal şi românesc şi cercetări
logie". de istorie locală.
92
..
Miron Constantinescu
CO N F E RINŢA DE LA IALTA
/. M. O prea
MEMORI I INEDITE
Constantin Argetoia nu
Tudor Arghezi
Constantin Daicoviciu
Andrei Otetea
Ion Popescu-Puţuri
Emil Condurachi
Petre Constanti nescu-laşi
Mihai Berza
George O prescu
..
VOR SEMNA :
Constantin Daicoviciu • Andrei O ,tetea • Petre Con-
magazin stantinescu-laşi •
• Mihai Berza •
Zaharia Stancu •
Augustin Deac •
C. C. Giurescu
Vasile Maciu
DIN SUMARUL
NUMERELOR VIITOARE: