Imagini, scris, citit și vizionare plăcută

Teorii ale comunicării de masă

Melvin L. DeFleur
-Recenzie-

Melvin L. DeFleur s-a născut pe 27 aprilie 1923 în Portland, un oraș din nord-
vestul Statelor Unite ale Americii, respectiv în statul Oregon. Și-a finalizat
studiile la Universitatea din Miami și San Luis. În timpul celui de-al doilea
război mondial (1939- 1945) a servit ca pușcaș marin. A studiat și a absolvit în
psihologie socială la Universitatea din Washington, unde și-a obținut și titlul de
doctor în psihologie socială. A predat la universități din Indiana, Kentucki,
Washington, Mexic, Miami, Syracuse și la Universitatea din Boston ca profesor
de comunicare în cadrul Departamentului de Comunicare în masă, Publicitate și
Relații publice. În colaborare cu Sandra Ball Rockeach a publicat lucrarea
intitulată Teorii ale comunicării de masă. Este structurată pe trei părți și
respectiv 12 capitole.

„Anumite schimbări revoluționare anterioare și capacitatea oamenilor de a

transmite anumite înțelesuri către alții au avut influențe cu adevărat puternice în
dezvoltarea gândirii, comportamentului și culturii.”1 Putem vorbi de o evoluție a
limbajului, a limbii ca mijloc de comunicare. Citându-l pe Derrick Bickerton, un
lingvist american, „ numai limba ne-a putut smulge din închisoarea experienței
imediate în care fiecare creatură este închisă, descătușându-se și oferindu-ne
libertății și spații ale timpului.”

1
Melvin L. DeFleur, Teorii ale comunicării de masă, Iași, Editura Polirom, 1999, p. 17

1
Oamenii s-au dovedit încă din perioada preistorică a fi pricepuți. Dovezi avem
sculpturile, picturile rupestre, dar și încercarea de a dezvolta scrisul. Vorbim
aici de un proces independent pe care mayașii și chinezii și l-au adoptat. Mult
mai târziu însă, prin secolul al XV- lea (1455) avem de-a face și cu tiparul pe
care îl cunoaștem și noi. „Tiparul așa cum îl cunoaștem și noi, nu a fost posibil
până în momentul în care un obscur aurar din Mainz, Yohann Gutenberg, a
descoperit un mod unic de a face caractere.”2 Deși încă de prin secolul al XVII-
lea apare presa scrisă, periodică secolul al XVIII-lea se dovedește a fi prielnic
pentru conturarea presei scrise. Amintim aici de primul cotidian apărut la
Leipzig, Germania în 1660, Leipziger Zeitung. Dar și de Daily Courant apărut
în Anglia sau Journal de Paris, în Franța. Odată introdusă presa în viața
cotidiană a societății, s-a încercat găsirea unor noi forme de informare.
Rezultatele au dus la inventarea radioului, cinematografului, televiziunii propice
pentru secolul al XX-lea. Lumea modernă este prinsă prin urmare, într-un „val
de informații”. Mediul creat de aceste descoperiri a făcut ca necesitatea
oamenilor de a fi informați să devină inevitabilă. Impactul mass- media a fost
destul de puternic intervenind atât în plan politic cât și economic, cultural,
moral, educativ, psihologic etc. În acest context au apărut și s-au dezvoltat
științele sociale. Astfel că, diferiți sociologi, psihologi, ziariști s-au remarcat și
au rămas în istoria dezvoltării comunicării de masă.

Revenind la presa scrisă, ziarele au avut o perioadă în care se pot mândri ca

având popularitate, dar dată fiind apariția radioului se ajunge la competiție.
Ziarele se simt amenințate de radio care s-a bucurat de o audiență crescândă.
Previzibile, acestea au interzis ca radioul să aibă acces la știri. Beneficia doar de
câteva minute de transmisiune și cu un program care să înceapă după ora a noua
a dimineții și inclusiv după ora 21:00 seara. Toate acestea pentru a nu scădea
nunărul de vânzări ale ziarelor. O altă opțiune care producea plăcere societății a

2
Idem, Teorii ale comunicării de masă, p. 34

2
fost televiziunea. Toate aceste trei domenii aduceau informații, știri chiar dacă
la început, aparținea numai presei scrise. În acest context apare și
cinematografia cu ale sale filme, fotografii care au revoluționat la vremea
respectivă. Deși a fost un proces care a necesitat studiu intens, s-a dovedit totuși
de un succes memorabil. Televiziunea își dezvoltă și industria publicitară, de
divertisment ce o duce spre o poziție favorabilă în rândul oamenilor. Aceștia
sunt atrași de posibilitatea pe care o oferea mai nou televiziunea. Prin urmare,
„mass- media te poate relaxa la cele mai mici prețuri”3

3
Dorin Popa, Mass-media, astăzi, Iași, Editura Institutul European, 2002, p. 97