Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Subiecte Rezolvate Dermato 1
Subiecte Rezolvate Dermato 1
5. Furunculul: tratament
1. Trat sistemic: antib active pe stafilococ:
-Oxacilina caps de 500 mg, 1 cps la 6 ore timp de 5-7 zile;
In formele severe se admin oxacilina injectabila 500 mg/la 6 h tot 5-7 zile;
-Ceftriaxona (Cefort, Rocefin) flacoane de 1 gram, se admin i.v 1 flacon la 12 h timp de 5-7 zile;
-Cefalexin cps de 500 mg, 1 cps la 6 h;
-Claritromicina (Klabax, Fromilil) cps de 500 mg, 1cps/12 h
-Eritromicina- numai in cazurile de alergie sau intoleranta la celelalte antib; 1 comprimat la 6h timp de 7-10 zile
uneori cu protective gastrica ;
2. Tratamentul local:
-comprese umede reci cu solutii antiseptice: acid boric 3%; rivanol, betadina, hipormanganat de poasiu- se
folosesc comprese umede reci in toate fazele clinicoevolutive: de la debut in faza de mica fistula foliculara
=>coctiune=>pana in faza de supuratie;
Se aplica un strat gros de complexe sterile 6-8 straturi de tifon, acest pansament se uda foarte des cu una din sol
antiseptic enumerate(20-20 minute) aceste comprese trb sa ramana ude si reci in permanenta; ele calmeaza
durerea si trag colectia din profunzime in timpul fazei de supuratie;
-incizia leziunii furunculoide: se poate efectua electrocauterul;
Dupa incizie se elimina secretia purulenta si burbionul iar durerea inceteaza;
-crème ( BANEOCIN UNGUENT, FUCIDIN CREMA) sau pomezi cu antibiotic, le folosim dupa eliminarea
secretiei purulente, se aplica in strat subtire pe ulceratia crateriforma reziduala si se acop cu comprese sau
pansament uscat;
-vaccin stafilococic sau autovaccin in caz de furunculoza recidivanta;
2
6. Hidrosadenite : aspect clinic si tratament
Este o infectie stafilococica cronica care intereseaza glandele sudoripare apocrine;
Se localiz cel mai frecv la nivelul axilelor interesand rar alte teritorii precum areolele mamare, regiunea genital
si perianala;
Clinic: debutul se face printr-un nodul sau mai multi inflamatori subcutanati, durerosi , initial de consistenta
ferma, in cursul evolutiei parcurge aceleasi faze ca la furuncul , initial faza de coctiune, ulterior faza de
supuratie; in faza de supuratie se elim un puroi cremos amestecat cu sange; la cele mai multe cazuri in cursul ev
apar si alte leziuni toate parcurgand aceleasi faze enumerate; evolutia este ondulanta pe parcursul a luni de zile,
uneori chiar ani;
7. Stafilocociile unghiilor
Perionixisul=este o infectie a repliului periunghial, favorizata de traumatismele locale datorate manichiurii sau
menajului. Poate avea evolutie acuta det de stafilococul auriu sau streptococul piogen, sau poate evolua cronic
fiind implicate fungi, bacilul pioceanic.
Clinic se remarca tumefierea repliului unghial, care este rosu, dureros spontan si la palpare. La presiune se
scurge o mica cantitate de puroi cremos, galben. Diagnosticul se bazeaza pe ex bacteriologic.
Trat consta in AB dupa antibiograma. Local se fac bai caldute antiseptic, urmate de aplicarea de topice cu AB si
daca e nevoie, se deschid colectiile purulente si se dreneaza.
Onixisul stafilococi=secundar unui perionixis, prin extinderea la nivelul lamei unghiale care se ingroasa,
prezinta puncte supurative si depresiuni transversal si devine friabila. Diagnosticul se bazeaza pe ex clinic si
bact. Trat cu topice cu AB si antibioterapie sistemica.
3
9. Erizipelul : tratament
Tratament:
1. General: antibiotice active pe streptococ: Penicilina G este antibioticul de electie in erizipel; se administreaza
in doza de 1-2 mil u.i la 6h; intravenous sau i.m; timp de 7-10 zile; se continua tratament cu Benzantin
penicilina (Moldamin, Retarpen, Extenciline;) se admin in doza de 1.200.000 u.i la 2-5 zile timp de 2 luni se
continua apoi cu 1.200.000 u.i la 6-7 zile timp de inca 3-4 luni;
Alte alternative terap: Ceftriaxon( Cefort 1 fl la 12 h timp de 7 zile, admin i.m) Gentamicina (1 fiola de 80 mg
la 8 h sau 12 h i.m timp de 5-7 zile), Eritromicina 500 mg la 6 h timp de 7-10 zile;
La aceste antibiotic dozele vor fi maxime daca starea generala este alterata iar durata de tratament va fi
prelungita din acelasi motiv;
2. Local: comprese umede reci cu solutii antiseptice( vezi trat loc al furuncului)
3. Tratamentul portii de intrare: trat micozei interdigitale etc;
4
13. Manifestari cutaneo- mucoase determinate de dezoxiribovirusuri : etiologie si forme clinice
( clasificare)
In ordinea frecventei sunt incriminati:
a. Herpes virusurile
• Simplex 1 si 2(herpesul cutaneo-mucos)
• Simplex 6(rozeola infantum)
• Simplex 7(pitiriazis rozat Gilbert)
• Simplex 8(boala Kaposi)
• Virusul varicelo-zosterian(zona zoster)
• Virusul Ebstein Barr(mononucleoza infectioasa)
• Citomegalovirusurile(eruptii maculoase diverse)
b. Papovavirusuri reprezentate de Human Papiloma Virus cu >60 tipuri ce induc:
• Verucile plane juvenile
• Verucile vulgare
• Papilomatoza perianogenitala(16,18,31,32)
c. Poxvirusuri:
• Moluscum contagiosum
• Virusul variolei
• Vaccine
• Paravaccinei
• Ectimei contagioase
• Nodulii mulgatorului
d. Adenovirusurile det:
• Rash
• Eruptii polimorfe maculopapuloase
• Eriteme exudative
e. Parvovirusuri (B19) det:
• Eruptii veziculoase
• Sd purpuric
f. Hepatovirusuri
• V. hepatitei A(rash preicteric)
• V. hepatitei B(sd urticarian, purpuric, panarterita nodoasa)
• V. hepatitei C(porfirie cut tardiva, panarterita nodoasa, lichen plan)
7
18. Zona zoster : tratament
Tratamentul general:
1.Antivirale: Aciclovir ( vezi herpes )
2.Antialgice: antinevralgic, algocalmin, aspirina, paracetamol(1-2 g/zi); Piafen
3. Antiinflamatoare:
-nesteroidiene: Ketoprofen, indometacin, fenilbutazona, diclofenacul in doze de 2-3 comprimate pe zi in functie
de intensit durerilor
-steroidiene: prednison: doza de 30-40 mg 7-10 zile sub protectie obligatorie de antivirale;
4.Antibiotice:Rifampicina ar avea propietati antivirale si imunomodulatoare se admin 1-2 comprimate la 6 h
timp de 5-7 zile;
5. Medicatia adjuvanta: vitamina B1,B6 = antinevriticvit B2 efectantivirotic;
Tratamentul local: Aciclovircrema( vezi herpes)
14
Indepartarea agentului cauzal, alimentar sau medicamentos, daca acesta se cunoaste. (vezi factori
etiologici).Antihistaminice: se sdministreaza in toate formele clinico-evolutive si etiologice de
urticarie.Exista doua grupe:1.Antihistaminice din prima generatie: au efecte sedative foarte importante
si din acest motiv nu le recomandam unor categorii socio-profesionale in timpul activitatii (soferi,
mecanici de locomotiva, persoane care lucreaza la inaltime). Aceste medicamente din prima generatie au
efecte asupra glaucomului si nu sunt recomandate persoanelor care au glaucom (CLORFENIRAMINA
2-3 cpr/zi, ROMERGAN 2-3 cpr (sau fiole)/zi, PERITOL 2-3 cpr/zi (stimuleaza posta de mancare)
PERITOL sirop 5 ml x 2/zi la copii pentru pofta de mancare, HIDROXIZINA (are efect pe receptorii H1
H2, scos din uz de 1 an si jumatate),KETOTIFEN 1cpr/zi. 2.Antihistaminice din generatia a doua. Nu
au efect sedativ. (AERIUS 1 cpr/zi la adulti sau 5 ml/ zi la copii, CLARITINE (idem), ZIRTEC 1cpr/zi
Cortoicoterapia.In formele severe de urticarie acuta si edem Quincke, sunt indicati corticosteroizii cu
administrare intravenoasa HHC iv. sau in perfuzie 200-400 mg/zi.In formele subacute care nu au si
manifestari de edem Quincke se pot folosi corticosteroizi administrati im. (HHC 100-200 mg/zi im,
Diprophos 1 fiola la 2-3 zile im, Dezametazona 1 fiola/zi
In formele usoare sau cu evolutie medie de urticarie sunt preferate medicamentele cu administrare orala
daca nu exista contraindicatiile administrarii acestui medicament (gastrita, UGD, DZ, HTA, tulburari
psihice) : Prednison la adult 5-8 cpr/ zi in doua prize
Tratamentul local.Tamponari cu mixturi calmante.
CALAMINE
Rp:/ Talc + oxid de Zn- anaparte 17 g, Glicerina 10g, Alcool 10 grame, Apa distilata add 100 g
37. Eczema : stadiile eczemei si clasificarea clinico-evolutiva a eczemelor
1. Stadiu eritematos- eritem si edem discret insotit de prurit
2. Stadiu veziculos- pe suprafata placii eritematoase apar numeroase vezicule de dimensiuni variabile
3. Stadiu de zemuire- veziculele se rup, iar continutul lor confera un aspect umed al zonei afectate (puturile
Devergie)
4. Stadiu de crustificare-urmare a exudaului
5. Stadiu de descuamare- apar scuame subtiri, alb-cenusii, usor detasabile, acoperind un tegument rosu,
neted si lucios.
6. Stadiu de lichenificare-placarde circumscrise cu tegument ingrosat si infiltrat
Parcurgerea acestor stadii nu este obligatorie.Clasificarea clinico-evolutiva:Eczema acuta- debuteaza
brusc prin placi sau placarde eritematoase cu limite imprecise pe suprafata carora apar vezicule. Prin
ruperea veziculelor, rezulta o suprafata zemuinda. Eczema subacuta-apar placarde eritematoase,
acoperite de cruste si scuameEczema cronica – placi sau placarde eritematoase, imprecis delimitate,
acoperite de scuame, uneori furfuracee, alteori scuame groase, dar mai ales la nivelul suprafetelor
palmare. In forma lichenificata se gasesc placarde de lichenificare
38. Clasificarea etiopatogenica a eczemelor
1. Exeme exogene- sunt produse de factori din mediul extern( Eczema de contact prin iritatie, Eczema de
contact alergica,Eczema de contact pe cale sistemica
2. Eczeme mixte (exo-endogene): Eczema numulara (de marimea unei monede),Eczema dishidrozica,
Eczema microbiana, Eczema fisurara, Eczema de staza ,Dermatita seboreica
3. Eczema constitutionala (dermatita atopica) Apare in jurul varstei de 10 saptamani-3 luni. Intai apar placi
eritematoase pe zonele convexe ale fetei. (este respectat conturul perioral). Apoi leziunile se extind, apar
pe obraji, pe umeri, regiunea medio-frontala, iar cele care apar pe fata se intind, dar este respectat
conturil perioral.
- Dermatita atopica a sugarului
15
- Dermatita atopica a copilului de 5-7 ani
- Dermatita atopica a adultului are aspect de eczema cronica, leziunile fiind localizate la nivelul
antebratelor, palmelor, pliurilor. Caracteristic este xeroza cutanata
39. Tratamentul eczemelor : principii
1. Corticoterapia. Este preferata corticoterapia orala cu Prednison 5-8 cpr/zi in functie de greutatea
corporala si de severitatea eczemei. Preparatele injectabile sunt folosite mai rar in eczema.
2. Antihistaminice. (vezi antihistaminice la urticarie)
3. Tratamentul local
- In eczemele acute unde este prezenta veziculatia si zemuirea, se folosesc compresele umede cu solutii
slab antiseptice (HB 3%, Rivanol, ceai de musetel rece, apa fiarta si racita). Pansamentul se face in strat
gros si se uda foarte des c solutii slab antiseptice.
- In formele acute dupa remisiunea veziculatiei, vom continua tratameentul cu dermatocorticoizi creme
- In eczemele subacute se folosesc dermatocorticoizi creme de la inceputul tratamentului fara a fi precedat
de comprese umede, iar in eczemele cronice se folosesc dermatocorticoizi unguent
40. Scabia : etiologie si forme clinice
Sarcoptes Scabie : femelele sapa tunele la nivelul carora fiecare depune 10-25 de oua. Datorita spinilor
dorsali cu concavitatea inapoi, femelele nu mai pot iesi in tunelul sapat, sfarsind in aceste tunele. Din
oua dupa 3-4 zile apar larvele care ies la suprafata pielii, se transforma in nimfe ce vor devenii adulti
Parazitul traieste departe de gazda 2-3 zile.Foarte contagioasa
Forme clinice de boala
Scabia clasica Bolnavul prezinta o eruptie pruriginoasa patognomonica contituita din tunele acariene si
vezicule perlate →reprezinta capatul tunelului unde isi depun femelele ouale. Concomitent bolnavul are
excoriatii datorita gratajului. Eruptia are o topografie evocatoare: la nivelul mainilor interdigital, zona
articulatiilor pumnilor, fata anterioara a axilelor, zona periombilicala, fese , regiunea perimamelonara la
femei, teaca penisului si scrotul la barbati (Dx cu sifilis primar, herpes genital preputial, carcinom
spinocelular la debut ) si suprafetele plantare la sugari. Caracteristica principala a pruritului in scabie
este intensificarea nocturna
Scabia oamenilor curatiPrurit prezent cu intensificare nocturna dar leziunile cutanate sunt minime.
Scabia incognitaLa persoanele care au utilizat dermatocorticoizi (crème cu cortizol care reduc fen
inflamatorii cutanate dar nu si pruritul) pt combaterea pruritului
Scabia norvegianaLa casectici cu raspuns imunologic slabBolnavii sunt intens parazitati cu scoamo-
cruste groase predominand pe extremitati si cu tendinta la eritrodermizarePrurit redus iar contagiozitatea
f mare
Scabia nodularaTabloul clinic consta in nodului rosii , bruni, infiltrati, intens pruriginosi acoperiti de
cruste hematice datorita gratajului.Eruptia este localizata pe fese, flancuri , organele genitale , coapse.
41. Scabia : tratament
Local : este suficient la formele corect diagnosticate si prin urmare tratate adecvat si precoce. Sulful
- reprezinta medicatia clasica eficienta a unei scabii necomplicate. Exista sub forma de unguent cu sulf la
tuburi , conc 8-10 % dar o putem prepara si noi cu formula magistrala (tratamentul e mai ieftin cu
formula magistrala)
- Pt adultul de talie medie formula : Rp/ Sulf pp 10 gr
Lanolina 10 gr
Vaselina ad 100 gr ad= pana la
DS ext seara 5 zile consecutiv
- Sulful precipitat se aplica de la umeri in jos in tot corpul peste tot, o singura data pe zi, seara timp de 5
zile consec.Tratamentul trebuie facut concomitent de toti membrii familiei in aceeasi perioada de timp
16
- In perioada tratamentului si mai ales la terminarea lui , lenjeria de corp si de pat va fi schimbata cu
lenjerie care a fost fiarta sau calcata cu fierul incins. Hainele care nu pot fi fiarte se vor pune la aer →
parazitul moare neavand cu ce se hranii.
1. Permetrina (scabex, Spregal)
2. Lindan
3. Benzoat de benzil
4. Crotamiton
Tratamentul cu sulf, crotamiton si eurax e pt adult. La copii se poate folosii unguent cu sulf ,
concentratia de la 1-10 % in functie de varsta. Astfel, la un copil de 1 an putem folosi pomada cu sulf
1% , la 3 ani se foloseste 3%, la 9 ani 9% (restul, Lanolina si Vaselina raman la aceleasi doze de 10 gr si
100 gr)
42. Pediculozele : etiologie si forme clinice
Sunt dermatoze produse de pediculus humanus si de phtirius pubis. Pediculus humanus curpinde doua
varietati : P. capitis si P.corporis (vestimenti).
Pediculoza capuluiEste produsa de P.capitis, parazit lung de 1 – 2 mm si lat de 1 mm . prezinta 3
perechi de picioare care-1 ajuta sa se fixeze de firele de par. Femela este mai mare decat masculul si are
medie de viata de 2 luni, timp in care depune 100-300 oua. Acestea sunt fixate de tija firelor de par cu
ajutorul unui material secretat de gladele salivare ale femelei.Parazitarea se face prin contact direct cu
parul parazitat sau indirect prin pieptene, perii, caciulite, etc.Localizarea electiva este in regiunea
occipitala, unde parazitul traieste pe firel de par si inteapa pielea pentru a se hrani. Ariile parazitate sunt
intens pruriginoase. Bolnavul prezinta papulo- vezicule, excoriatii, cruste hematice si frecvent cruste
melicerice, datorate suprainfectiilor streptococice. Pot fi prezente de asemenea, adenite si limfangite
cervicale.
Pediculoza corpuluiPediculus corporis, responsabil de producerea acestei dermatoze, traineste in cutele
hainelor si vine pe piele pentru a se hrani. Are mare capacitate de migrare, trecand usor de la o persoana
la alta.Bolnavul prezinta papulo – vezicule pruriginoase la locul intepaturilor. Cu timpul tergumentele
bolnavului iau aspect de « piele de vagabond » , datorita hiperpigmentarilor ,excoriatiilor, cicatricilor
linare si lichenificarilor . Eruptia are topografie « in pelerina » : regiunea cervicala, umeri, toracele
posterior. P. corporis pate transmite tifosul exantematic, febra recurenta si febra de transee.
Ftiriaza pubiana Este produsa de phtirius pubis (paduchele lat), care are marime de 1,5 mm si 3 perechi
de picioare, din care ultima pereche este prevazuta cu ghiare, cu care se fixeaza de firele de par. Din
oua , apar dupa 7-8 zile , nimfe, care , dupa doua saptamani se transforma in adulti.Boala este usor
transmisibila, practic upa un contact infectant , nesana de a o contacta este aproape 100%.
bolnavul prezinta papulo- vazicule pruriginoasa la locul intepaturilor. Cu timpul tegumentele bolnavului
iau aspect de « piele de vagabond », datorita hiperpigmentarilor, excoriatiilor, cicatricilor liniare si
lichenrificarilor. Eruptia are topografie « in pelerina » : reguinea cervicala, umeri, toracele posterior.
P. corporis poate transmite tifosul exantematic, febra recurenta si febra de transee.
43. Pediculozele : tratament
Tratament : Lindan. Malation, Carboril. Permetrinele (Pedimor, Pedex- crema), Paraplus → cel mai
folosit la ora actuala , e sub forma de spray
44. Pruritul generalizat : factorii etiopatogenici
In functie de localizare se descriu:
1. Pruritul generalizat ce insoteste diverse dermatoze: urticaria, dermatita atopica, dermatita perpetiforma,
penfigoidul bulos, dermatozele parazitare
2. Pruritul generalizat din diverse maladii nedermatologice:endocrinopatiile(DZ, hipertiroidia, pruritul din
al treilea trimestru de sarcina, pruritul de la menopauza) afectiuni hepatice (hepatite cronice, ciroze,
neoplazii, obstructia biliara extrahepatica) insuficienta renala cronica, afectiuni hematologice (boala
Hodkgin, LL, micozis fungoides, limfoame, mielom multiplu, anemia feripriva, PV) afectiuni
17
neoplazice (prurit paraneoplazic) afectiuni neurologice, afectiuni psihice, pruritul senil (la persoane de
peste 60 de ani, la barbati, nu se insoteste de leziuni cutanate, decat de eventuale leziuni de grataj, nu se
depisteaza nicio cauza, exceptand Xeroza cutanata)
45. Vasculitele : etiopatogenie
Vasculitele sunt procese inflamatorii care intereseaza peretii vaselor mici si mijlocii ale dermului si
hipodermului si care se pot extinde si la organe si tesuturi profunde. Au la baza reactii imuno-alergice si
inflamatorii fata de agenti etiologici variati.
Etiopatogenia se stabileste numai la 40-60% din cazuri. Vasculitele sutn declansate de infectii virale,
bacteriene, medicamente, trofalergene, neuralergene. Pot sa apara in cursul unor afectiuni autoimune
(LES, PR, sdr Sjogren ). In etiopatogenia vasculitelor pot interveni ca factori predispozanti,
predispozitia genetica, staza si frigul.
46. Eritemul polimorf : etiologie
Sunt incriminati mai multi factori: Infectiile virale: herpes simplex, hepatitice, adenovirusuri, Infectii cu
micoplasme, Infectii streptococice, Infectii micotice, Medicamente (AINS, sufamide, antibiotice,
barbiturice), Boli generale (LES, periarterita nodoasa, limfoame, cancere)
47. Eritemul polimorf : manifestari clinice si forme clinice
Coexistenta lesiunilor de varste si dimensiuni si forme diferite, justifica termenul de eritem polimorf
Boala debuteaza prin maculo-pustule rosu inchis de cativa milimetrii diametru care cresc pana la 1-2 cm
si imbraca aspect caracteristic in cocarda. Cand in centru se formeaza o bula iar la periferie o coroana de
vezicule, intre ele existand o zona rosie sau purpurica, aspectul este de herpes iris. Se asociaza cu placi
urticariene si cu bule. Localozarea de electie este la nivelul mainilor, picioarelor, antebrate, coate,
genunchi.
Forme clinice
1. Eritemul polimorf minor-forma papuloasa in care intalnim leziuni papuloase care palesc in 7-10 zile,
lasand hiperpigmentatie reziduala
2. Eritemul polimorf minor, forma veziculo-buloasa, in care leziunile cutanate sunt de tipul herpes iris si
sunt insotite de vezicule la nivelul mucoaselor si urmate de eroziuni dureroase. In majoritatea cazurilor
starea generala este buna. Remisia bolii se produce in 2-5 saptamani, lasand mici macule acromice sau
pigmentate
3. Eritemul polimorf major (sdr Steven Jonson) debustul este brusc, precedat la unele cazuri de semne
prodromale care sugereaza o IACRS. Bolnavul este febril, iar starea generala este alterata.
Interesarea mucoasei orale este constanta, fiind prezente bule care se rup rapid, lasand eroziuni
sangerande care se acopera de pseudomembrane.Leziunile oculare sunt prezente la 90% dintre cazuri si
imbraca aspect de conjunctivita catarala sau purulenta, insotita de keratita. Leziunile genitale erozive
sunt frecvente si se pot complica cu fimoza, respectiv cu benzi cicatriciale vaginale.Leziunile cutanate
sunt polimorfe si sunt reprezentate de veziculo-bule, placi eritematoase, placi edematoase, avand
tendinta la generalizare. Atingerile pulmonare se intalnesc la 50% dintre cazuri si sunt determinate de
infectiile cu micoplasme.Manifestari renale (hematurie, rareori IR)Manifestarile digestive, miocardice,
neurologice. Evolutia bolii este la 85 % dintre cazuri favorabila, dar prognosticul ramane rezervat la
15% dintre cazuri.
48. Reactii cutaneo- mucoase post medicamentoase : manifestari clinice ( enumerare)
18
Prin reactie adversa la medicamente se intelege orice manifestare clinica nedorita, aparuta ca o
consecinta a folosirii medicamentului respectiv. Reactiile adverse la medicament reprezinta 50% dintre
totalul manifestarilor iatrogene.
Manifestarile clinice care apar ca urmare a reactiilor cutanate postmedicamentoase sunt numeroase
polimorfe. Exprimarea clinica este polimorfa si nespecifica unei anumite etiologii. Cele mai importante
tipuri morfologice sunt urmatoarele:EXANTEM. URTICARII POSTMEDICAMENTOASE,
ERITRODERMII, ERITEM FIX, VASCULITE, ERITEM POLIMORF, ERUPTII BULOASE,
PUSTULOZE AMICROBIENE, ERUPTII LICHENOIDE, ERUPTII ACNEIFORME, ERITEM
NODOS, TULBURARI DE PIGMENTARE, NECROZE CUTANATE
49. Forme clinico-evolutive de lupus eritematos : enumerare si caracteristici principale
Lupusul eritematos este o afectiune cu o etiologie necunoscuta si mecanism patologic autoimun, ce
afecteaza atat pielea cat si organele interne.
Manifestarile cutanate sunt grupate in 3 forme clinico-evolutive:
1. LE cronic:
Cea mai frecventa forma clinica a bolii lupice. Este localizata exclusiv la piele, benigna dar potential
evolutiva (aproximativ 10% din LES cronic se pot acutiza dupa expunere la soare sau dupa consum de
medicamente).Sediul leziunilor se afla pe zinele expuse la lumina solara (fata, gat, decolteu, pavilioane
auriculare, pielea capului)
Triada clinica este reprezentata de : Eritem, Scuama, Atrofie cicatriciala
Aceste leziuni se constituie sub forma de placi sau placarde eritematoase, unice sau multiple, bine
delimitate, de culoare rosie violacee, care cu timpul se acopera de scuame subtiri foarte aderente.
2. LE subacut
Este o forma relativ benigna de LE. Se caracterizeaza clinic prin leziuni eritemato-scuamoase, localizate
pe zonele expuse la soare, dar mai ales la nivelul gatului, decolteului si trunchiului. Stare subfebrila,
artralgii si artrite. Modificarile viscerale sunt rare si blande. Modificarile imunobiologice sunt intalnite
frecvent, mai ales Ac antinucleari (anti-RO)
3. LES sau diseminat
Se caracterizeaza prin predominanta manifestarilor generale si viscerale. Mecanismul patogenic este
autoimun.
Tablou clinic LES debuteaza cu artralgii, scadere in greutate, astenie musculara si stare febrila.
Manifestarile cutanate apar la 80% dintre cazuri si constau cel mai frecvent intr-o eruptie eritematoasa
infiltrata difuza, localizata mai ales pe zonele tegumentare expuse la lumina (initial la nivelul fetei)
Leziunile cutanate se generalizeaza. Manifestarile viscerale in LES sunt frecvente, severe si determina
prognosticul rezervat al evolutiei acestei afectiuni:Renale: GN care influenteaza prognosticul bolii, CV,
Pleuropulmonare, Digestive, Osteoarticulare, Neuropsihice
50. Lupus eritematos cronic ; manifestari clinice
Cea mai frecventa forma clinica a bolii lupice. Este localizata exclusiv la piele, benigna dar potential
evolutiva (aproximativ 10% din LES cronic se pot acutiza dupa expunere la soare sau dupa consum de
medicamente).Sediul leziunilor se afla pe zinele expuse la lumina solara (fata, gat, decolteu, pavilioane
auriculare, pielea capului)Triada clinica este reprezentata de :Eritem, ScuamaAtrofie cicatriciala
Aceste leziuni se constituie sub forma de placi sau placarde eritematoase, unice sau multiple, bine
delimitate, de culoare rosie violacee, care cu timpul se acopera de scuame subtiri foarte aderente.
Exista mai multe forme clinice de LE cronic:
19
- LE cronic discoid, cu placi eritematoase bine delimitate, in care predomina scuamele si atrofia
cicatriciala. Sunt localizate mai ales pe obraju, nas, unde sunt dispuse sub forma unui fluture
(vespertilio). Evoluita leziunilor este lenta
- LE cronic centrifug, predomina eritemul congestiv al obrajilor. Leziunile sunt dispuse tot in vespertilio,
dar scuamele sunt fine, iar atrofia cicatriciala este mai putin vizibila. Exista cateva forme clinice:
tumidus, cuperozic
In LE cronic nu apar manifestari de afectare viscerala, iar semnele imuno-biologice sunt absente.
Leziunile din Le cronic sunt localizate numai la piele.
51. Lupus eritematos cronic : tratament
Interzicerea expunerii la soare
Produsee dermatocosmetice cu SFP 50 sau 50+ aplicate pe toate zonele fotoexpuse
Tratament local: se face cu dermatocorticoizi (vezi clasificare de la ezcema)
Tratamentul sistemic se bazeala pe antipaludice de sinteza
Clorochina (Nivachin, Resochin), Hidroxiclorochin (Plachenil) 1-2 cpr/zi in functie de evolutie,40-60zile
52. Sclerodermia generalizata : manifestari clinice
Sclerodermia generalizata : poate debuta insidios cu sindrom Raynaud.
- Scleroza tegumentara incepe la nivelul pulpei degetelor de la maini. Initial cu usoara atrofie sau chiar cu
edem pt ca ulterior pielea sa devina indurata, uscata, aderenta la straturile subiacente. In final se
constituie aspectul de mana sclerodermica cu degete ascutite, efilate (sclerodactilie) avand in varf mici
eroziuni ulcero-necrotice.
- Succesiv sau concomitent apare si scleroza tegumentelor fetei cu frunte neteda, stralucitoare, cu
stergerea ridurilor, cu nas efilat, buze subtiri retractate dezvelind partial arcada dentara.
- Mimica este inexpresiva realizand aspectul de „icoana bizantina”.
- Miscarile buzelor sunt limitate si dificile. Perioral pot sa apara riduri radiale care dau aspectul incretit al
buzelor. Rareori scleroza se intinde pe intreaga suprafata a tegumentului.
53. Dermatomiozita acuta : manifestari clinice
Boala autoimuna, rara si grava care asociaza un sindrom cutanat si un sindrom muscular de tip
polimiozitic,Mecanism patogenic : autoimun
Sdr cutanat : eritem cu edem pe zonele expuse la soare mai ales la fata, caracteristic fiind eritemul
violaceu periorbitar „in ochelari „.
Sdr muscular : se caracterizeaza prin scaderea fortei musculare si mialgii. Simptomele acestea se
instaleaza lent determinand in faza de stare impotenta functionala.
54. Sindromul Gougerot – Sjogren : manifestari clinice
Afectiune autoimuna ce se caracterizeaza printr-o inflamatie cronica a glandelor salivare, lacrimale –
scaderea secretiei lor endocrine. Tablou clinic. Se caracterizeaza in principal prin :
*xerostomie (uscaciunea gurii) , cu mucoasa bucala si limba uscata , buze deasemenea uscate si
fisurate ; disfagie ; glandele parotide sunt marite de volum. Saliva este initial de perceptie a gustului
alimentelor ;
*xeroftalmie (uscacuine conjunctivala si corneeana), cu senzatie de usturime si corps strain in ochi,
bolnavii clipesc des, au tulburari de vedere si plang fara lacrimi. Glandele lacrimake sunt marite de
volum ;
*xerorinie(uuscacuinea mucoasei nazale), uscacuinea mucoasei vulvare, anale, respiratorii – mai rar ;
*xerodermie(piele uscata), cu scaderea secretiei sudorale ;
20
*alte manufestari : sindrom raynaud, alopecie, manifestari articulare, tegumentele sunt iritabile, pe
alocuri cu eczematizari si lichenificari asemanatoare celor din ploiartrita reumatoida, adenopatii latero-
cervicale, hepatosplenomegalie etc.
55. Pemfigusul vulgar: manifestari clinice
Este o afectiune autoimuna grava, care in lipsa tratamentului duce la exitus. Boala debuteaza insidios, de
obicei cu leziuni localizate.In peste 50% din cazuri apar leziuni bucale dureroase si drenante localizate
pe fata interna a obrajilor, pe palat si pe gingii.Alteori pemfigusul vulgar poate debuta cu eroziuni la
nivelul mucoasei genitale, conjunctivale, periombilicale sau periunghiale.Dupa mai multe saptamani sau
luni apare o eruptie buloasa generalizata formata din : bule cu lichid clar care se dezvolta pe pielea
aparent normala. Bulele sunt foarte fragile se rup cu usurinta si lasa eroziuni postbuloase in faze
evolutive diferite. Coexistenta unor leziuni de varste diferite confera eruptiei un aspect polimorf
(coexistenta la aceeasi persoana a bulelor in tensiune si a eroziunilor postbuloase in faze de epitelizare
diferita).Diagnosticul histopatologic : este cel care precizeaza diagnosticul unei dermatoze buloase.
56. Pemfigusul vulgar: tratament
Tratam de atac pt inducerea remisiunii se alege in functyie de extensia, gravitatea si activitatea bolii. In
formele active si extinse : prednison per os in doze mari de pana la 3 mg/kg/zi sau metilprednison in
perfuzie. Se adauga imunosupresor oral: ciclofosfamida 100-200 mg/zi, metotrexat 50mg/kg/zi timp de
3 zile. In formele mai putin active se incepe cu prednison 40 mg la 2 zile asociat sau nu cu azatioprina
100-150 mg.zi. tratam de intretinere pentru mentinerea remisiunii se face cu prednison asociat sau nu cu
azatioprina si are ca scop utilizarea celei mai mici doze de corticoizi care sa mentina boala in remisiune.
Tratam se admin pana la remisune clinico-metab completa .
57. Clasificarea pemfigusurilor
Imunologice : profunde (P vulgar si P vegetant), superficiale (foliaceu, eritematos, endemic), paticulare
(postmedicamentos, paraneoplazic, herpetiform, spongiloza cu eozinofile) si NEIMUNOLOGICE
(pemfigusul cronic familial, dermatoza acantolica tranzitorie)
58. Porfiria cutanata tardiva : menifestari clinice
Forma familiala a PCT poate aparea la orice varsta, inclusic in copilarie. Forma sporadica debuteaza de obicei
tardiv, dupa 30-35 ani. Leziunile cutanate caracteristice sunt vezicule si bule localizate pe zonele foto-expuse (fata
dorsala a mainilor, antebrate, fata) ; ele evolueaza spre ulceratii acoperite de cruste, care se vindeca lent cu formare
de cicatrici atrofici si milia. Se mai pot observe hiper-si, mai rar, hipopigmentari si placi pseudoscleroder-miforme.
Pacientii prezinta o mare epidermofragilitate, manifestata prin aparitia de eroziuni la traumatisme minore.
Hipertricoza faciala, predominant malara, se dezvolta insidios si este mai frapanta la femei, la care poate
reprezenta manifestarea de debut.
59. Psoriazisul : etiopatogenie
La pacientii cu predispozitie genetica, factorii de mediu pot avea rol declansator sau agravant al bolii.
Cei mai importanti dintre acestia sunt:Traumatisme, Infectii, Factori endocrini, Lumina solar,
Medicamentele (BB, antimalarice, corticoterapia sistemica),Factori psihogeni (cei mai importanti factori
ce determina severitatea formelor clinice), Alcoolul, fumatul, Infectia HIV/SIDA
60. Clasificarea formelor clinice de psoriasis
Clasificarea formelor clinice: Psoriazis vulgar, Eritrodermic. Pusulos : forme localizate (cronic
palmoplantar Barber, acut palmoplantar, acrodermatitis continua Hallopeau), forme generalizate (acut
von Zumbush, de sarcina Hebra, circinat si inelar Bloch Lapiere), Artropatic
61. Psoriazisul vulgar : manifestari clinice
Leziunile de psoriazis vulgar pot afecta: pielea glabra, scalpul, fanerele si uneori mucoasele.
21
Psoriazisul pielii glabre
Se manifesta cinic prin placi sau placarde eritematoase foarte bine delimitate, acoperite cu scuame alb-
sidefii, uscate, pluristratificate si usor detasabile. Leziunile debuteaza de cele mai multe ori la nivelul
coatelor, genunchilor si regiunii dorso-lombare. In cursul evolutiei, apar leziuni noi si in alte zone
topografice, iar cele vechi isi maresc dimensiunile, determinand la un moment dat in cursul evolutiei
generalizarea leziunilor.
Uneori, leziunile de psoriazis sunt localizate la nivelul pliurilor (axile, regiunea inghinala, perianala sau
periombilical). La aceste cazuri vorbim de psoriazisul inversat. (invertit)
Dupa forma si dimensiunile leziunilor, se descriu mai multe forme clinice:
- Psoriazis in picatura (gutat)-leziuni de 3-4 mm diametru
- Psoriazis numular-apar placi rotunde sau ovalare de marimea unei monede
- Psoriazis in placarde-leziunile sunt foarte mari in diametru, peste 30-40 cm
- Psoriazis inelar-au forma unui inel si sunt mai active la periferie, iar centrul este palid
- Psoriazis figurat/geografic-placile sau placardele au un contru neregulat, policiclic
Psoriazisul scalpului
Poate imbraca aspect de placi eritemato-scuamoase, circumscrise, bine delimitate, sau poate sa fie difuz
cu afectarea intregii calote. Leziunile sunt de obicei net delimitate de interlinia paroasa. (spre deosebire
de dermatita seboreica)
Psoriazisul unghiilor
Modificarile unghiale se intalnesc la circa 50% dintre bolnavi, punand problema de diagnostic
diferential cu onicomicoza.
Psoriazisul mucoaselor
Leziunile mucoaselor se intalnesc rar in psoriazis si sunt localizate de obicei atunci cand exista la nivelul
glandului sau la nivelul cavitatii orale (pe limba si palat)
Evolutie si prognostic
Este o boala cronica cu evolutie imprevizibila. Exista cazuri cu evolutie severa in ciuda terapiei
instituite, dar si cazuri cu o evolutie blanda, desi bolnavul nu face niciun tratament.
62. Psoriazisul vulgar : forme clinice – functie de dimensiunea, forma si localizarea leziunilor
Leziunile de psoriazis vulgar pot afecta: pielea glabra, scalpul, fanerele si uneori mucoasele.
Psoriazisul pielii glabre
Se manifesta cinic prin placi sau placarde eritematoase foarte bine delimitate, acoperite cu scuame alb-
sidefii, uscate, pluristratificate si usor detasabile. Leziunile debuteaza de cele mai multe ori la nivelul
coatelor, genunchilor si regiunii dorso-lombare. In cursul evolutiei, apar leziuni noi si in alte zone
topografice, iar cele vechi isi maresc dimensiunile, determinand la un moment dat in cursul evolutiei
generalizarea leziunilor.
Uneori, leziunile de psoriazis sunt localizate la nivelul pliurilor (axile, regiunea inghinala, perianala sau
periombilical). La aceste cazuri vorbim de psoriazisul inversat. (invertit)
Dupa forma si dimensiunile leziunilor, se descriu mai multe forme clinice:
- Psoriazis in picatura (gutat)-leziuni de 3-4 mm diametru
- Psoriazis numular-apar placi rotunde sau ovalare de marimea unei monede
- Psoriazis in placarde-leziunile sunt foarte mari in diametru, peste 30-40 cm
- Psoriazis inelar-au forma unui inel si sunt mai active la periferie, iar centrul este palid
- Psoriazis figurat/geografic-placile sau placardele au un contru neregulat, policiclic
22
Psoriazisul scalpului
Poate imbraca aspect de placi eritemato-scuamoase, circumscrise, bine delimitate, sau poate sa fie difuz
cu afectarea intregii calote. Leziunile sunt de obicei net delimitate de interlinia paroasa. (spre deosebire
de dermatita seboreica)
Psoriazisul unghiilor
Modificarile unghiale se intalnesc la circa 50% dintre bolnavi, punand problema de diagnostic
diferential cu onicomicoza.
Psoriazisul mucoaselor
Leziunile mucoaselor se intalnesc rar in psoriazis si sunt localizate de obicei atunci cand exista la nivelul
glandului sau la nivelul cavitatii orale (pe limba si palat)
Evolutie si prognostic
Este o boala cronica cu evolutie imprevizibila. Exista cazuri cu evolutie severa in ciuda terapiei
instituite, dar si cazuri cu o evolutie blanda, desi bolnavul nu face niciun tratament.
63. Manifestari clinice in psoriazisul eritrodermic
Este o forma clinica de psoriazis cu evolutie severa. Bolnavul este febril, are stare generala variabil
alterata, tegumentul este in totalitate eritematos, scuamele sunt mai subtiri, usor detasabile. Tegumentele
sunt infiltrate si esor exudative. Apar modif unghiale severe si alopecie difuza . poate exista limf-
adenopatie dermopatica si pruprit intens. Evolutia e prelungita cu numeroase recadderi, eritrodermia are
consedintele : datorita vasodilatatiei se piede caldura in exces cu hipotermie, fluxul sangvin solicita
cordul si poate duce la insuf cardiaca congestiva, absorbtia topicelor e mult crescuta Prognosticul este
rezervat.
64. Manifestari clinice in psoriazisul pustulos
Se manifesta clinic prin pustule macroscopice, amicrobiene. Dpdv clinic, putem spune ca este o pustula,
dar micribilogic nu se detecteaza niciun patogen in secretie. Se poate localiza pe intreaga suprafata a
corpului, dar cele mai multe cazuri au leziuni numai la nivelul suprafetelor palmare si plantare.Clinic
apar palci eritemato-scuamoase, acoperite de pustule de 2-5 mm, galbui (recente) si maronii (vechi).
Leziunile uscate se pot exfolia iar pustulele sunt prezente in toate stadiile de evolutie.zonele mai
afectate : eminenta tenara, rar hipotenara, partea mediala a plantei, zona laterala a calcaiului. Respecta
degetele.
65. Manifestari clinice in psoriazisul artropaic.
La majoritatea bolnavilor cu psoriazis artropatic, leziunile cutanate le preced pe cele articulare. Uneori,
debutul cutanat si articular are loc simultan si foarte rar manifestarile articulare apar primele. Primele
manifestari cumstau in artralgii si redoare articulara matinala care dispare la mobilizare, la fel ca in PR.
Uneori, se produce o tumefactie a articulatiilor si afectarea partilor moi periarticulare. Concomitent,
bolnavul prezinta si leziuni cutanate tipice de psoriazis. Pe masura evolutiei bolii, se constata
exacerbarea simultana a leziunilor cutanate si articulare. Bolnavii cu psoriazis artropatic prezinta
frecvent si afectare unghiala (3/4 dintre bolnavi).
66.Tratamentul sistemic in psoriasis:
Tratamentul sistemic.La cazurile cu evolutie severa, folosim si terapia sistemica:Metotrexat, Piritrexim,
Retinoizi, Ciclosporina, Tacrolimus, Terapia biologica (Adalimumab-Humira, Etanercet-Embrel, Infliximab-
Remikate, Ustekinumab-Stelara)
67.Tratamentul topic in psoriazisul stabil:
Tratamentul topic
23
La cele mai multe cazuri de psoriazis vulgar, tratamentul topic este suficient pentru a opri evolutia bolii, fara sa
fie necesara o terapie sistemica. Principalele medicament care pot fi folosite in terapia topica sunt:
1. KERATOLITICE- aplicarea lor are drept scop indepartarea scuamelor si favorizarea patrunderii
medicatiei active antipsoriazice.
o Acid salicilic, conc 3-10%
o Uree, 3-5%, ambele incorporate intr-o baza grasa
2. CIGNOLIN (ANTRALIN SAU DINTRANOL) are actiune antimitotica, se foloseste dupa terapia
keratolitica. Se incepe cu o conc mica, (0.15-0.25%) care se creste progresiv pana la 3-5%
Rp./ Acid salicilic 5g, Cignolin 0,25g, Lanolina 10 g, Vaselina ad 100 g
3. GUDROANELE NATURALE- cele mai folosite sunt : COALTAR, IHTIOL, TUMENOL, PIXLIGVIDA,
OLEUM CADINI (au un miros greu si pateaza lenjeria)
4. DERMATOCORTICOIZI- au actiune AI, citostatica. (ca forma farmaceutica se foloseste unguentul).
Dermatocorticoizii se folosesc dupa indepartarea completa a scuamelor, folosind pomezi keratolitice pe
perioade limitate de timp:
Dermatocorticoizii de clasa 4 (Dermovate unvuent, Clobetazol unguent )-10-14 zile, apoi se opresc si se continua cu:
5. RETINOIZI
6. ANALOGII VITAMINEI D3: Daivonex, Daivobet (unguent sau gel)- pe pielea glabra, Xamiol gel- pe
scalp; o singura aplicare pe zi
7. FOTOTERAPIE NATURALA SAU ARTIFICIALA (lampi UV)
8. FOTCHIMIOTERAPIA –metoda PUVA
68.Lichen plan: manifestari clinice
Manifestari clinice :
Manifestari cutanate :Poate debuta acut sau insidios. Apar papule de 1-3 mm de culoare rosie-violacee,
stralucitoare, intens pruriginoase, poligonale uneori ombilicate in zona centrala. Pe suprafata acestor
papule poate fi observata uneori o retea albicioasa. Lichenul plan poate afecta orice regiune
topografica.Zonele cele mai frecvent implicate sunt : articulatia pumnului, regiunea maleolara, regiunea
lombara. Ocazional in lichenul plan pot sa apara vezicule sau bule.
Afectarea mucoasa :Este prezenta la 50% din cazuri si se poate asocia sau nu cu leziuni cutanate . Pot fi
afectate : mucoasa orala, limba, mucoasa perianala, mucoasa genitala, esofagiana, laringiana. Leziunile
de la nivelul mcoaselor au aspectul clinic al unui reticul albicios, asemanator unei dantele fine sau
asemanator cu frunzele de feriga. Uneori leziunile de la nivelul mucoasei orale se pot eroda.
Afectare unghiala: Diagn dif : onicomicoza
Afectarea parului :
Lichenul plan cu localizare la scalp poate determina aparitia unor placi atrofice cicatriceale, determinand
aparitia unor zone de alopecie.
69. Ulcerele mb. Inferioare : factorii determinanti
Ulcerele membrelor inferioare pot avea cauze multiple .Cea mai frecventa este insuficienta venoasa cronica
(85%), insuficienta arteriala (10%), neuropatia diabetica. Acesti factori frecvent asociati pot fi grupati astfel :
1. Flebedem
2. Dermatita pigmentara si purpurica (placard eritemato-pigmentar neomogen mai intens in extremitatea
distala ocupand 2/3 distale ale gambelor)
3. Dermatita eczematiforma (placi sau placarde eritemato-veziculoase)
4. Dermohipodermita varicoasa (eczema varicoasa)
5. Tromboflebita varicoasa superficiala
6. Ulcerul varicos (complicatia majora a IVC)
Aceste manifestari sunt rareori unice, de obicei fiind asociate 2 sau mai multe tipuri de leziuni in functie de vechimea
bolii si de tratamentele aplicate anterior.In general ulcerul de natura venoasa are suprafata curata uneori acoperit de
depozit purulent dar de cele mai multe ori este nedureros. Ulcerul de natura venoasa devine dureros doar in caz de
suprainfectie. Tratament : Detralex.Ulcerul arterial este un ulcer extrem de dureros, este acoperit de cruste brun-
negricioase aderente. Tratament : Pentoxifilina.
25
72.Ulcerul varicos : tratament
Tratamentul ulcerului de gamba este complex, de lunga durata si trebuie sa se adreseze atat factorilor
determinanti si favorizanti cat si stadiul evolutiv al leziunilor cutanate existenta.
a.Combaterea hipertensiunii venoase este obiectivul primordial, deoarece acesta reprezinta principalul
mecanism patogenic implicat in formarea ulcerelor. Se realizeaza prin 3 mijloace imp:
-tratamentul chirurgical –pp tratam etiologic se adreseaza, in special cazurilor cu reflux superficial izolat
si/sau incontinentei unei perforante. Se practica cu rezultate foarte bune si de durata, ligatura vaselor
perforante prin procesul de endoscopie si fasciotomia paratibiala.l
-scleroterapia- consta in injectarea unei subs iritante la nivelul unei vene ce produce o reactie inflamatorie
endoteliala urmata de tromboza, realizandu se astfelobliterarea definitiva a acesteia
-tratament compresiv sau contentia elastica- au rol in ameliorarea circulatiei venoase contribuind la
reducerea edemului, durerii si senzatiei de tensiune in molet.
Alte tratamente pentru reducerea hipertensiunii venoase: repausul, fizioterapia, mersul pe jos sau pe
bicicleta, oxigenoterapia hiperbara, ultrasunete, ultravioletele.
b. tratamentul general al leziunilor cutanate: flebotonice, venodilatatoare, anticoagulante si antiplachetare
c. tratament local:
-debridarea medicamentoasacu enzime fibrinolitice sau colagenolitice de tipp Debrisanului, alfa-
chemotripsinei sau chirurgicala prin indepartarea tesuturilor necrotice sau devitalizate
-combaterea infectiei
-stimularea granularii solutie de nitrat de argint 1 % sau pomezi de Ag, sulfat de Cu0,5-1%, solutie de
glucoza, solutie de hialuronat de zinc
-stimularea epitelializarii
-grefarea este rezervata ulcerelor mari
73.Acneea : etiopatogenie
Acneea = dermatoza caracterizata prin aparitia de fenomene retentionale si/sau inflamatorii ale foliculilor
pilosebacei. Este extrem de frecvent intalnita.
1. Predispozitia genetica
2. Factorul hormonal : hormonii androgeni cresc secretia glandelor sebacee in timp ce hormonii estrogeni o
scad.
3. Factorul microbian
4. Factorul imunologic
5. Stresul : STRESIUNE !!!
6. Medicamente : Cortizon , Iodul, Bromul (Antitusin, din expectorant sau din sedative), vitamina B12,
anticonvulsionante, Rimfampicina)
26
7. Unele produse cosmetice
8. Substante chimice clorate : acneea la clor.
9. Factorii fizici : radiatiile ionizante
10. Perioada menstruala
11. Profesia (contact prelungit cu uleiuri minerale si gudroane minerale : ex : mecanicii,
infirmierele,menajerele)
12. Alimentatia : ciocolata, Cola, Ness, alimentele picante, grasimile
1. Leziuni primare neinflamatorii : comedoane deschise (puncte negre), comedoane inchise (puncte albe)
2. Leziuni secundare inflamatorii :
- Superficiale (papule si pustule)
- Profunde (noduli si chiste)
3. Leziuni postinflamatorii : macule hiperpigmentate, cicatrici, atrofie.
La cele mai multe forme clinice de acnee intalnim un polimorfism lezional rezultat din intricarea diferitelor tipuri de
leziuni, cu aspect clinic diferit si de varsta diferita. Aceste leziuni sunt localizate de cele mai multe ori : la nivelul fetei
(90%), torace posterior (5%) , torace anterior (15%).
27
- Factorul psihic
1. Tumori epiteliale : care se dezvolta din epidermul de suprafata sau din epidermul anexelor.
2. Tumori conjunctive : care se dezvolta din tesutul conjunctiv propriu-zis sau din alte tesuturi derivate din
mezoderm (tesut adipos, vase, nervi, muschi netezi).
3. Tumori ale tesutului melano-formator (nevii pigmentari)
28
5. ulceratii cornice de gamba
Sifilis
Grupul acestor boli este diferentiat de OMS in doa categorii de afectiuni si anume:
Toate aceste afectiuni sunt foarte frecvent intalnite. ITS au o incidenta si o prevalenta foarte ridicate din cauza caii de
transmitere.
29
Aceste boli sunt importante nu numai prin frecventa lor foarte ridicata si mai ales prin repercursiunile mari
asupra sanatatii publice.
Transmiterea sexuala este cea mai frecventa. Alte modalitati de contaminare sunt:
- Transfuzii de sange
- Transplacentar de la mama la fat
- Contactul direct cu secretiile infectante
Transmiterea indirecta, prin obiecte este mai mut ipotetica. (t. Pallidum persista in secretiile infectante
numai 20 de minute, apoi se autodistruge)La locul inocularii, dupa o perioada medie de 21 de zile (cu limite
intre 10 si 90 de zile) se dezvolta leziunea primara (sancrul dur sau sifilomul). Netratat, sifilomul rezista 6
zile pana la 6 saptamani si se vindeca fara cicatrice. Leziunile de sifilis secundar apar dupa 3-6 saptamani de
la debutul leziunii primare, dar acest interval este variabil.Sifilisul latent urmeaza stadiului secundar si la 2/3
din pacienti poate sa persiste intreaga viata. Numai 15-40% dintre bolnavii netratati dezvolta sifilis tertiar.
30
- Este o eroziune rotund ovalara cu diametrul de 1-2 cm, bine delimitata cu contur regulat, ale carei margini
se pierd in tesutul sanatos din jur. Suprafata sa este neteda, curata, acoperita de o secretie clara, bogata in
spirochete, dand impresia de „lacuit”
- Este nedureros si neinflamator
- El devinne dureros numai daca se suprainfecteaza sau daca este traumatizat
- Baza sifilomului este indurata, induratia apare la 4-5 zile de la debutul leziunii si persista 2-3 luni dupa
epitelizarea ei, ceea ce permite un diagnostic retrospectiv
- Este variabila
- Sancru pitic, de cativa mm
- Sancru gigant, de 4-5 cm
Dupa profunzime se descriu:
- Forme papulo-erozive
- Forme ulcerate
- Forme terebrante
- Forme gangrenoase
9. Luesul decapitat
Lues decapitat. Este caracterizat prin absenta sancrului. Contaminarea se face fie prin sperma sau transplacentar sau
posttransfuzional
- Herpes simplex
- Sancru moale
- Ulcere traumatice
- Limfogranulomatoza veneriana
- Infectii bacteriene
- Carcinom spino-celular
- Balanita eroziva (psoriazis, lichen plan, sdr Reiter)
- Eruptii postmedicamentoase
Leziunile cutaneo-mucoase caracteristice stadiului de secundarism se numesc sifilide. Ele sunt initial
simetrice, dar pe masura evolutiei bo;ii capata tendinta la asimetrie si grupare. Sifilidele sunt de obicei
nepruriginoase, pruritul fiind mai frecvent la imunosupresati. Cu sau fara tratament se vindeca in 2-10
saptamani fara a lasa cicatrice.
32
17. Sifilide cutanate papuloase
Sifilide papuloase
o Lenticulare
o Hiperkeratozice
o Infiltrate
o Seboreice
- Papulo-erozive, localizate in zonele intertriginoase
- Papulo-scuamoase
- Foliculare
- Pustuloase
- Corimbiforme
- Inelare
Toate tipurile de sifilide sunt spontan rezolutive. Pustulele se pot vindeca cu hipo sau hiperpigmentari.
Hipopigmentarea este rezultatul inhibarii partiale a melanogenezei si se observa mai frecvent in zona
gatului, de obicei la femei(colierul Venerei sau leucodermia sifilitica). Maculele depigmentate sunt
inconjurate de o areola hiperpigmentata si se aseamana cu leziuni de vitiligo. Sunt posibile si alterari ale
tesutului elastic, datorate distrugerii elastinei de catre procesul inflamator, avand drept consecinta formarea
de leziuni anetodermice.
33
onico-madeza. Repliul unghial poate fi inflamat (paronichie) si chiar ulcerat (ulceratii „in potcoava”) .
Unghia noua care creste este deformata.
36
• Leziunile osoase si articulare. Desi frecvent asimptomatice fac parte dintre cele mai precoce manifestari.
In multe cazuri, vindecarea are loc si in lipsa trat, ceea ce sugereaza ca leziunile sunt mai curand trofice
decat infectioase, Cea mai intalnita este osteocondrita, vizibila radiologic la nivelul metafizei(aspect de
“dinti de fierastrat”), urmata de leziuni litice epifizare. Durerea produsa de afectarea oaselor lungi este
exacerbate de miscare, asa incat copilul isi tine membrul afectat imobil- pseudoparalizia Parrot. Preiostita
dureroasa apare dupa primele 6 luni de viata. Osteita craniului determina craniotabes.
• Manifestari cutaneo-mucoase. In 50% din cazuri apar in primele 6 luni si se aseamana cu leziunile de
secundarism ale adultului. Se manifesta prin: exanteme maculo-papuloase localizate predominant palmo-
plantar si perigenital, leziuni cu aspect de condiloma lata in zonele flexurale, placi mucosae, infiltrate difuze
periorale si perinazale(sifilide infiltrative periorificiale), insotite de ulceratii fisurate care se vindeca cu
cicatrici liniare(liniile Parrot). Eruptia poate avea uneori configuratii inelare sau corimbiforme.
• Limfadenopatia. Ganglionii sunt fermi, mobile, nedurerosi.
Sifilis latent
• Recent: Trat recomandat – benzatin penicilina G 2.400.000 UI i.m doza unica, repetata la o saptamana
interval. Trat alternativ – procain penicilina 1.200.000 UI/zi i.m timp de 10-14 zile
• Tardiv: Trat recomandat – benzatin penicilina G 7.200.000 UI doza totala i.m sub forma a 3 doze cate
2.400.000 UI la o saptamana interval. Trat alternativ: procain penicilina 1.200.000 UI/zi i.m timp de 21 zile.
Sifilisul tertiar
Trat recomandat: benzatin penicilina G 7.200.000 UI doza totala, impartita in 3 doze i.m la o saptamana
interval + examinare LCR inainte de initiere trat, tratarea cazurilor de sifilis cardiovascular si a gomelor
sifilitice in fctie de extensia si severitatea afectarii.
In caz de neurosifilis, trat recomandat este: penicilina G cristalina 18-24.000.000 UI/zi i.v administrate
fractionat la fiecare 4 ore timp de 10-21 zile si dupa terminarea acestei scheme se va administra benzatin
penicilina G 2.400.000 UI in 3 prize la o sapt interval.
Trat alternativ: procain penicilina 2.400.000 UI/zi i.m asociata cu 500 mg probenecid oral de 4 ori/zi,
ambele 10-14 zile. Dupa terminarea schemei de trat pt neurosifilis se va adm benzatin penicilina 2.400.000
UI in 3 prize la o sapt interval.
40
41