c

Privire generalã asupra politicii comerciale a Moldovei

c
c
c
c
Republica Moldova are un regim comercial foarte liberal. Ultima evaluare a Indicelui de
restricţie a tarifelor comerciale realizate de Banca Mondialã plaseazã Moldova pe locul 12 din
125 de ţãri evaluate. Media simplã a tarifului vamal al Moldovei este de 5,2%, media simplã a
tarifului vamal pentru produsele agricole este de 11,7%, iar tariful mediu vamal pentru produsele
neagricole este de 4,2%. Cele mai semnificative tarife rãmân cele pentru zahãr (30%), carne şi
carne de gãinã (20%), produse lactate (15%), fructe şi legume (15-20%) şi cereale (15%).
Tarifele de import din Moldova sunt semnificativ mai reduse decât cele mediile înregistrate în
ţãrile din Europa Centralã si de Rãsãrit .Tariful vamal mediu din Moldova este egal cu cel al UE,
fiind mai mic pentru produsele agricole şi mai mare pentru produsele neagricole. Tariful
moldovenesc este, în medie, mai mic decât s-ar putea aştepta de la o ţarã din grupul ţãrilor cu
venituri reduse, în rândul cãrora se înscrie Moldova. Se considerã cã Moldova are şi unul dintre
cele mai liberale regimuri comerciale pentru servicii, ceea ce se reflectã printr-un indice general
de angajament GATS foarte înalt.
Pe de altã parte, Moldova se confruntã cu unul din cele mai joase nivele de acces la
pieţele externe, ocupând locul 111 din cele 125 ţãri evaluate. Aceste date relevã faptul cã pentru
Moldova este imperios necesar folosirea oricãrei oportunitãţi pentru a-şi îmbuntãţi accesul
propriilor exporturi la pieţe de desfacere din strãinãtate, UE fiind cea mai importantã piaţã de
acest fel. Scopul primordial al politicii comerciale a Moldovei pe parcursul ultimilor 7 ani a fost
îmbunãtãţirea soldului comercial negativ prin promovarea exporturilor naţionale, nu prin
substituirea importurilor. Moldova şi-a asumat angajamentul de a menţine piaţa deschisã pentru
partenerii comerciali, având în vedere liberalizarea regimurilor comerciale cu partenerii, pentru a
utiliza capacitãţile sale de export şi a produce mãrfuri şi servicii cu valoare adãugatã înaltã .
Pânã în prezent, Moldova a încheiat acorduri bilaterale de comerţ liber cu 9 ţãri din Comunitatea
Statelor Independente (CSI): Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Rusia,
Turkmenistan, Ucraina şi Uzbekistan. Moldova a avut, de asemenea, acorduri comerciale cu
România şi Bulgaria, care au fost anulate odatã cu aderarea acestor ţãri la UE (în pofida anulãrii
acordurilor de liber schimb cu cele douã ţãri, exporturile moldoveneşti spre aceste destinaţii au
înregistrat o creştere rapidã pe parcursul anilor 2007-2008). Moldova este, de asemenea, parte
semnatar a Acordului Multilateral Central European cu privire la comerţul liber (CEFTA-2) care
include Albania, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Macedonia, Serbia şi Muntenegru. Pânã în anul
2006, Moldova a reuşit sã semneze acorduri bilaterale de comerţ liber conform iniţiativei
Pactului de Stabilitate cu 7 ţãri: Bosnia şi Herţegovina, Albania, Croaţia, Macedonia, Serbia şi
Muntenegru, Bulgaria şi România (semnat în 1994). Cãtre decembrie 2006, acordurile anterioare
de comerţ liber cu ţãrile din Europa de Sud-est au fost integrate într-o singurã iniţiativã
regionalã : noul acord CEFTA. În iunie 2007 Moldova s-a asociat la Memorandumul de
În!elegere cu privire la Liberalizarea şi Facilitarea Comerţului în Europa de Sud-est. În prezent,
Moldova participã activ la procesul de creare a unei zone de comerţ liber a CEFTA planificat a
fi realizat pânã la sfârşitul anului 2010.

1c
c
c
c

1.Certificatul de origine

Acest act în cele mai multe cazuri este necesar doar în cazul unei tranzacţii comerciale externe
intre două părţi, rezidente în statele care au semnat Acorduri ce prevăd anumite înlesniri în
comerţul dintre ele. Acest document e determinant in următoarele cazuri:

c la scutirea de taxe vamale in operaţiile de import, care cad sub incidenţa prevederilor
Acordurilor de liber-schimb;
c in evitarea dublei impuneri, in cazul Acordurilor ce prevăd evitarea dublei impozitări;
c reduceri la produsele exportate, cum ar fi in cazul Sistemului Generalizat de Preferinţe,
datorita clauzei sociale obţinute de R. Moldova;
c la aplicarea unor facilităţi prevăzute de clauza naţiunii celei mai favorizate, conform căreia
un avantaj oferit de un stat membru altuia trebuie sa se răsfrângă si asupra celorlalte, datorită
apartenenţei la Organizaţia Mondiala a Comerţului.
c la înlesnirile datorate aplicaţiei clauzei tratamentului naţional, care obligă fiecare stat
membru a OMC sa trateze fiecare produs importat in acelaşi mod cu produsele naţionale, din
punct de vedere al regimului juridic si fiscal.
Conform articolului 24 din Legea nr.1380-XIII din 20.11.97 cu privire la tariful vamal (M. O. R.
M. nr. 40-41/286 din 07.05.1998), certificatul de origine a mărfii trebuie să confirme univoc
originea acesteia din ţara respectivă şi să conţină:

a) declaraţia exportatorului, care confirmă că marfa corespunde cerinţelor specificate la art. 20

a Tarifului Vamal;

b) adeverinţa din partea organului competent din ţara exportatoare ce a eliberat certificatul care
confirmă autenticitatea datelor din certificat.

Certificatul de origine a mărfii se prezintă împreună cu declaraţia vamală şi cu alte documente

care urmează să fie perfectate de către autoritatea vamală. În caz de pierdere a certificatului, se
prezintă duplicatul autentificat oficial al acestuia. În cazul în care se pune la îndoială
autenticitatea certificatului de origine a mărfii sau a datelor ce se conţin în el, autoritatea vamală
este în drept să se adreseze organelor care au eliberat certificatul sau organizaţiilor specializate
ale ţării menţionate ca ţară de origine a mărfii pentru a obţine date suplimentare sau precizări. În
cazurile prevăzute de prezenta lege, originea mărfii se consideră stabilită numai în cazul în care
se prezintă certificatul de origine a mărfii, perfectat în modul cuvenit, sau date suplimentare ori
precizări.

Procedura emiterii certificatelor de origine preferenţiale şi nepreferenţiale este stabilită prin

Hotărârea Guvernului nr. 1599 din 13.12.2002 cu privire la regulile de origine a mărfurilor.
(M.O.R.M nr. 174-176/1755 din 20.12.2002). Astfel, emiterea certificatelor de origine
preferenţiale se efectuează de către autoritatea împuternicită în baza acordurilor cu privire la

îc
c
c
c

comerţul liber în vigoare la care Republica Moldova este parte. La eliberarea certificatelor de
origine preferenţiale la export, autoritatea împuternicită aplica prevederile acordurilor cu privire
la comerţul liber la care Republica Moldova este parte. Temei pentru eliberarea certificatului de
origine preferenţial este cererea completată de agentul economic exportator sau de reprezentantul
său legal, în modul stabilit de autoritatea împuternicită. Cererea urmează să fie însoţită de
următoarele documente:

a)c certificatul de înregistrare a întreprinderii în Republica Moldova;

b)c licenţa sau autorizarea (în cazul exportului mărfurilor licenţiate sau cotate);
c)c certificatul de calitate eliberat de producător;
d)c procura eliberată reprezentantului întreprinderii, ce confirmă dreptul de a perfecta
documentele de export-import în numele întreprinderii;
e)c actul de expertiză privind determinarea producătorului pentru noile genuri de activitate.
Autoritatea împuternicită perfectează şi eliberează certificate de origine a mărfurilor contra plată,
mărimea căreia nu trebuie să depăşească costul serviciilor prestate. Agentul economic
(întreprinderea) solicitant poartă responsabilitatea pentru veridicitatea documentelor şi datelor
menţionate în ele, prezentate autorităţii împuternicite. În cazurile necesare prezentării raportului
de expertiză a originii mărfii, solicitantul trebuie să prezinte raportul de expertiză întocmit de
către autoritatea împuternicită. Certificatele de origine sînt perfectate şi autentificate în termen de
3 zile din momentul depunerii cererii, prezentării mărfii şi a documentelor solicitate. Autoritatea
împuternicită şi exportatorul sînt obligate să păstreze toate documentele ce confirmă originea
mărfii nu mai puţin de trei ani de la data emiterii acestora. În cazul pierderii sau deteriorării
certificatului de origine, la cererea scrisă a solicitantului, poate fi eliberat un duplicat pe o
blanchetă nouă de certificat, cu menţiunea DUPLICAT. Certificatele sînt perfectate pe blanchete
speciale, produse prin metoda tipografică şi numerotate, având mărimea de 210x297 mm, cu
filigrane şi alte tipuri de semne de protecţie aplicate blanchetelor certificatelor de origine care
întrunesc condiţiile obligatorii de neadmitere a unor posibile falsificări. Blanchetele certificatelor
de origine sînt documente de evidenţă strictă. Evidenţa certificatelor de origine eliberate este
efectuată în versiunea electronică în conformitate cu modelele de certificate stabilite conform
acordurilor de comerţ liber. În certificatele de origine nu se admit corectări, ştergeri etc., cu
excepţia cazurilor când corectarea este efectuată în baza unei cereri scrise, depuse de solicitant şi
corectarea fiind autentificată prin stampilă şi semnătura persoanei autorizate. Certificatele de
origine pot fi anulate în cazurile în care există motive întemeiate. Persoanele responsabile de
perfectarea certificatelor de origine poartă răspundere, în conformitate cu legislaţia în vigoare,
pentru eliberarea neîntemeiată a certificatelor, includerea intenţionată a datelor eronate în
certificatele de origine.

Ôc
c
c
c

î.Achizi iile publice

Achizi iile publice reprezintă suma tuturor proceselor de planificare, stabilire a priorită ilor,
organizare, publicitate i de proceduri, în vederea realizării de cumpărări de către organiza iile
care sunt finan ate total sau par ial de bugete publice (europene, na ionale centrale sau locale,
donori interna ionali).

Achizi iile publice ± perspectiva europeană

Dimensiunea acestui sector economic este estimată de către Comisia Europeană la 16,5% din
PIB-ul UE. Armonizarea procedurilor de achizi ii publice la nivelul Uniunii Europene este un
deziderat important al pie ei comune europene. Legisla ia europeană a încurajat i încurajează
concuren a între firme prin utilizarea de proceduri de selec ie transparente. De asemenea,
legisla ia europeană con ine prevederi de ac iune coercitivă împotriva autorită ilor
contractante care nu- i îndeplinesc obliga iile. Directivele europene (17/2004/CE i
18/2004/CE împreună cu directivele 1989/65/CEE i 92/13/CEE) sunt periodic revizuite în
scopul simplificării cadrului legislativ existente i pentru stimularea utilizării procedurilor
electronice. La nivel interna ional, Achizi iile Publice sunt exceptate de la regulile de bază ale
Organiza iei Comer ului Interna ional (WTO). În completarea documentelor EU, 12 ări au
semnat i acordul WTO asupra procedurilor de achizi ii guvernamentale.

Arbitrii pie ei de achizi ii publice

Pia a de achizi ii publice, a a cum am arătat mai sus, are o serie de reglementări specifice,
pentru că este vorba despre banii publici. Ini iatorul principal al acestor reglementări este
Autoritatea Na ională pentru Reglementarea i Monitorizarea Achizi iilor Publice,
ANRMAP, institu ie desprinsă din cadrul Ministerului Finan elor Publice i care
supraveghează, la nivel na ional pia a de achizi ii publice. ANRMAP elaborează,
promovează i implementează politica în domeniul achizi iilor publice. Verificarea aspectelor
procedurale de pe pia a achizi iilor publice revine Ministerului Economiei i Finan elor, prin
departamentele sale specializate. Controlul mai este asigurat de către Curtea de Conturi, care este
institu ia supremă de audit pentru achizi iile publice. Neîn elegerile i litigiile apărute în
cadrul procedurilor de achizi ii publice, dintre autorită ile contractante i ofertan i sunt
solu ionate de Consiliul Na ional de Solu ionare a Contesta iilor. Rolul Consiliului este să

ac
c
c
c

solu ioneze contesta iile formulate în cadrul procedurii de atribuire, înainte de încheierea
contractului; el trebuie să se pronun e asupra legalită ii procedurilor i opera iunilor
autorită ii contractante.

Achizi ii publice ± elemente comune

Pe pia a de achizi ii publice, în limitele legii, autorită ile contractante sunt cele care fac
regulile jocului. Odată făcute ele trebuie să rămână neschimbate pe toată perioada de
desfă urare a procedurii. Este op iunea ofertan ilor dacă doresc să se implice în joc acceptând
aceste reguli. Nimeni nu va avea reguli op ionale sau discre ionare. Nimeni, în cadrul acestui
joc, nu va beneficia de vreun avantaj. Este, de asemenea, op iunea ofertan ilor de a renun a la
joc în orice moment (de a nu mai depune ofertă, sau de a nu semna contract, considerat de
ofertant dezavantajos). Autorită ile contractante trebuie să stabilească regulile de o asemenea
manieră încât să se asigure că sunt suficien i ofertan i implica i i că respectă toate
prevederile legale i principiile de achizi ii publice.

c
c
c
c

Ô.Târguri şi expoziţii

PROGRAMUL de participare a Republicii Moldova la expoziţiile internaţionale în anul 2010

(Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 71 din 9 februarie 2010)

Nr. Ţara Denumirea acţiunii Perioada Suma Responsabilii

desfăşurării (inclusiv
mijloace
bugetare),
lei

1 î 3 4 5 6

1 Federaţia Expoziţia Februarie 140 000 Ministerul Agriculturii şi

Rusă internaţională Industriei Alimentare,
³PRODEXPO´
Organizaţia de atragere a
investiţiilor şi de
Promovare a Exportului
din Republica Moldova,

Camera de Comerţ şi
Industrie

Expoziţia Februarie * Ministerul Economiei

internaţională de
echipament şi
produse ale
industriei uşoare
³Textillegprom´

Salonul August 90 000 Academia de Ştiinţe a

Internaţional de Moldovei,
Inovaţii şi Investiţii
Agenţia de Stat pentru
Proprietatea Intelectuală

2 Republica Expoziţia Martie 90 000 Agenţia turismului

 c
c
c
c

Federală internaţională de
Germania turism ³’TB´

Târgul internaţional
Octombrie Surse Ministerul Culturii
de carte
extrabuge
tare

3 Republica Expoziţia Mondială Mai- 8 100 000 Ministerul Economiei,

Populară ³World Expo octombrie
Chineză Organizaţia de Atragere a
î 1 ´
Investiţiilor şi de
Promovare a Exportului
din Moldova,

Centrul Internaţional de
Expoziţii ³Moldexpo´ SA

4 Conferinţa Salonul Aprilie 90 000 Agenţia de Stat pentru

Elveţiană Internaţional de Proprietatea Intelectuală,
Invenţii, Procedee Academia de Ştiinţe a
şi Produse Noi de la Moldovei
Geneva

5 Republica Expoziţia Octombrie 150 000 Ministerul Agriculturii şi

Polonia internaţională Industriei Alimentare,
ÄEno-Expo´
Organizaţia de Atragere a
Investiţiilor şi de
Promovare a Exportului
din Moldova

6 Republica Expoziţia Mai 90 000 Ministerul Agriculturii şi

Belarus ÄMoldova prezintă´ Industriei Alimentare
(produse
pomilegumicole) în
cadrul expoziţiei
internaţionale
ÄBelagro´,
Forumul oamenilor
de afaceri

Jc
c
c
c

Expoziţia
ÄMoldova prezintă´
în cadrul expoziţiei
internaţionale
ÄFood Logistica´,
Forumul oamenilor
de afaceri

Noiembrie 20 000 Organizaţia de Atragere a

Investiţiilor şi de
Promovare a Exportului
din Moldova

7 Republica Expoziţia Iunie 150 000 Ministerul Agriculturii şi

Letonia internaţională Industriei Alimentare,
ÄRiga-Food´
Organizaţia de Atragere a
Investiţiilor şi de
Promovare a Exportului
din Moldova

8 Regatul Salonul Mondial de Noiembrie 90 000 Agenţia de Stat pentru

Belgiei Invenţii, Cercetări Proprietatea Intelectuală
şi Tehnologii Noi

9 Regatul Expoziţia mondială Noiembrie 90 000 Agenţia turismului

Unit al de turism ÄWTM´
Marii
Britanii şi
’rlandei de
Nord

91

* Fără finanţare din bugetul Programului ³Promovarea exportului pentru anul 2010

[c
c
c
c

a.Tariful vamal

Implementarea angajamentelor Republicii Moldova privind tarifele vamale constau în

respectarea plafoanelor tarifare la import stabilite in angajamentele OMC privind comerţul cu
bunuri stipulate pe lista CLI, anexata la Protocolul de aderare a Republicii Moldova la Acordul
de la Marrakech privind constituirea OMC.
Pânã in anul 2001 tarifele vamale se stabileau anual prin Legea bugetului de stat,
începand cu anul 2002 ± Tariful Vamal al Republicii Moldova este parte a Legii cu privire la
tariful vamal Anexa 1, care se actualizeazã anual in concordanţã cu formarea bugetului de stat.
Moldova aplicã anumite tipuri de tarife: ad valorem, specifice si combinate. Tarifele
vamale aplicate anual nu trebuie sa depaseasca plafoanele negociate si tabilite in angajamentele
OMC privind comertul cu bunuri. Tarifele vamale ce nu se incadreazã în plafoanele tarifare
negociate sunt calificate ca nerespectare a angajamentelor faţã de OMC.
Exemple de derogãri de la aceste angajamente sunt reprezentate de aplicarea taxei vamale
în 2007 in cuantum de 30% pentru marfurile de la grupa 1701 (zahãr), faţã de plafonul maxim de
aplicat pentru aceastã perioadã de 10%.
Promovarea acestei politici protecţioniste implicã anumite incãlcãri ale angajamentelor, şi
anume: depãşirea tarifelor consolidate la poziţia 1701 si aplicarea unei mãsuri de salvgardare cu
unele abateri de la prevederile Acordului cu OMC privind salvgardarea, inclusiv ne-notificarea
tarilor membre despre aplicarea acesteia pânã în prezent.
Referitor la clasificarea tarifarã: în mod normal clasificatoarele, utilizate in comerţ între
ţãrile OMC, trebuie sa corespundã cu Nomenclatorul Combinat al Conventiei Internaţionale
privind sistemul organizat de descriere si codificare a mãrfurilor, eleborat de Organizaţia
Internaţionala a Vãmilor, cunoscutã sub denumirea de Sistemul Armonizat. Moldova a adoptat
acest sistem armonizat de codificare a mãrfurilor prin hotarare guvernamentalã, imediat dupã
aderarea la OMC.
In perioada post-aderare la OMC, Republica Moldova a aderat la Convenţia
Internaţionala privind sistemul armonizat de descriere si codificare a mãrfurilor prin Legea nr
112_XV din 2004.

9c
c
c
c

.Politica Vamalã

Politica vamală este parte integrantă a politicii externe şi interne a statului.

Politica vamală urmăreşte asigurarea eficienţei operaţiunilor vamale, reglementării
schimbului de mărfuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, contribuţia la rezolvarea
problemelor politice şi comerciale privind protecţia pieţei interne şi stimularea dezvoltării
economiei naţionale, alte obiective stabilite de legislaţie.

Misiunea Serviciului Vamal

Misiunea Serviciului Vamal constă în promovarea politicii vamale, în vederea asigurării
securităţii economice a statului, prin facilitarea comerţului, securizarea traficului internaţional de
mărfuri şi mijloacelor de transport, asigurarea respectării reglementărilor vamale, perceperii
drepturilor de import şi export, lupta împotriva fraudelor vamale, dezvoltarea unei administraţii
profesioniste şi transparente, care implementează standarde internaţionale în vederea
simplificării procedurilor de vămuire şi protejează societatea aplicând uniform şi imparţial
legislaţia vamală.

Viziunea Serviciului Vamal

Serviciul Vamal asigură în corespundere cu standardele internaţionale securitatea
economică a statului, facilitează comerţul în colaborare cu societatea civilă şi mediul de afaceri,
întru sporirea comerţului extern şi crearea unui climat favorabil pentru atragerea investiţiilor.

Valorile Serviciului Vamal

Colaboratorii Serviciului Vamal împărtăşesc următoarele valori comune:

ßc Profesionalism şi eficienţă evidenţiate prin îndeplinirea calitativă a atribuţiilor organelor

vamale şi tendinţa continuă spre perfecţionare profesională
ßc Dedicaţie maximă orientată spre dezvoltarea sistemului vamal naţional
ßc Etica şi integritatea profesională, reprezentarea cu demnitate în relaţiile cu societatea,
autorităţile naţionale şi cele internaţionale
ßc Obiectivitate, disciplină, demnitate şi responsabilitate
ßc Transparenţa activităţilor şi deschidere pentru dialog

1 c
c
c
c

Serviciul Vamal are următoarele atribuţii de bază:

ßc asigură, în limitele competenţei sale, securitatea economică a Republicii Moldova;

ßc asigură respectarea şi executarea legislaţiei vamale;
ßc elaborează şi întreprinde măsuri de combatere a fraudelor vamale şi a altor încălcări a
regulilor activităţii vamale;
ßc asigură controlul mărfurilor, mijloacelor de transport şi altor bunuri deplasate peste
frontiera vamală a Republicii Moldova;
ßc administrează statistica vamală;
ßc participă la elaborarea proiectelor de acorduri internaţionale, acte legislative, ordonanţe şi
hotărîri ale Guvernului, precum şi a altor acte normative ce reglementează activitatea
vamală;
ßc creează condiţii pentru accelerarea traficului de mărfuri şi de călători peste frontiera
vamală;
ßc contribuie la dezvoltarea relaţiilor economice externe;
ßc colaborează cu organele vamale ale ţărilor străine;
ßc organizează activitatea de combatere a corupţiei şi protecţionismului;
ßc instituie zone de control vamal pe tot teritoriul vamal al Republicii Moldova;
ßc coordonează activitatea tuturor serviciilor de stat amplasate în zona de control la
frontieră;
ßc asigură supravegherea activităţii unităţilor din subordine;
ßc apără interesele legitime ale persoanelor juridice şi fizice în domeniul activităţii vamale;
ßc asigură îndeplinirea prevederilor tratatelor internaţionale în domeniul vamal la care
Republica Moldova este parte;
ßc administrează patrimoniul organelor vamale;
ßc stabileşte originea mărfurilor, eliberînd actele vamale respective;
ßc exercită alte atribuţii stabilite de legislaţie.

11c
c
c
c

 .Accize

Accizele se achită de către persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri
supuse accizelor, o dată cu achitarea taxelor vamale. Baza de calcul al accizului o constituie
volumul natural sau valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată conform legislaţiei
vamale, precum şi impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la data importului, fără a ţine cont
de accize şi T.V.A.
De la 1 ianuarie 2010 au fost majorate urmãtoarele accize:
ßcRacordarea la rata inflaţiei de 3.1% a accizelor la producţia vinicolã, bãuturile alcoolice tari,
bauturile slab alcoolice, aparatura electronicã;
ßcMajorarea cu 35% a cotei accizului la ţigãri si foi de trabucuri;
ßcMajorarea cu 45% a cotei accizului la ţigãrile fãrã filtru;
ßcMajorarea de 4 ori a componentei ad valorem a cotei accizului la ţigãrile cu filtru;
ßcMajorarea cu 25% a accizului la bere;
ßcMajorarea de 3 ori a cotei accizului la articolele de bijuterie, parfumuri si apã de toaletã;
ßcIntroducerea accizelor la articolele de cristal, cota de 55%.

Mărfurile supuse accizelor :

Poziţia tarifară Denumirea mărfii Unitatea de măsurăCota accizului

160430 Icre (caviar) şi înlocuitori de valoarea în lei 25%
icre
220300 Bere fabricată din malţ litru 1,85 lei
220410 Vinuri efervescente valoarea în lei 10%, dar nu mai puţin de
2,82 lei/litru
220421 Alte vinuri; must de struguri a
cărui fermentaţie a fost sistată
adaos de alcool, în recipiente
cu capacitatea de pînă la 2
litri:
- cu o concentraţie alcoolică valoarea în lei 10%, dar nu mai puţin
dobîndită de pînă la 13% de 1,41 lei/litru

1îc
c
c
c

volum
- cu o concentraţie alcoolică valoarea în lei 10%, dar nu mai puţin
dobîndită de peste 13% volum de 1,69 lei/litru
220430 Alte musturi de struguri valoarea în lei 5%, dar nu mai puţin de
fermentate sau parţial 0,28 lei/litru
fermentate
2205 Vermuturi şi alte vinuri din valoarea în lei 10%, dar nu mai puţin de
struguri proaspeţi, aromatizate 1,69 lei/litru
sau cu substanţe aromatizante
220600 Alte băuturi fermentate (de valoarea în lei 10%, dar nu mai puţin de
exemplu, obţinute din suc de 0,17 lei/litru
pere proaspete, cidru,
hidromel); amestecuri de
băuturi fermentate, amest
băuturi fermentate şi băuturi
nealcoolice, nedenumite şi
necuprinse în altă parte
22071000 Alcool etilic nedenaturat cu olitru alcool absolut 0,09 lei/% vol/litru
concentraţie de alcool de 80%
volum sau mai mult, cu
excepţia celui destinat
utilizării în industria de
parfumerie şi cosmetică
220720000 Alcool etilic şi alte alcooluri litru alcool absolut 0,09 lei/% vol/litru
denaturate, de orice
concentraţie
2208 Alcool etilic nedenaturat cu o
concentraţie alcoolică de
pînă la 80% volum, distilate,
rachiuri, lichioruri şi alte
băuturi alcoolice:
- cu o concentraţie alcoolică dvaloarea în lei 12%, dar nu mai puţin de
pînă la 9% volum 0,14 lei/% vol/litru
alcool absolut
- cu o concentraţie alcoolică dvaloarea în lei 30%, dar nu mai puţin de
9% pînă la 25% volum 0,12 lei/% vol/litru
alcool absolut
- cu o concentraţie alcoolică dvaloarea în lei 50%, dar nu mai puţin de
peste 25% volum 0,45 lei/% vol/litru
alcool absolut
240210000 Ţigări de foi (inclusiv cele cuvaloarea în lei 25%
capete tăiate) şi trabucuri
(ţigări fine), conţinînd tutun
240220 Ţigarete, conţinînd tutun:
- cu filtru 1000 bucăţi 6,60 lei + 12%
- fără filtru 1000 bucăţi 7,00 lei

1Ôc
c
c
c

240290000 Alte ţigări de foi, trabucuri şi 1000 bucăţi 10,80 lei

ţigarete, conţinînd înlocuitori
de tutun
270710100 Benzoli destinaţi utilizării tona 2700 lei
drept carburanţi sau
combustibili
270720100 Toluoli destinaţi utilizărtona 2700 lei
carburanţi sau combustibili
270730100 Xiloli destinaţi utilizării drepttona 2700 lei
carburanţi sau combustibil
270750 Alte amestecuri de tona 2700 lei
hidrocarburi aromatice, care
distilă în proporţie de
minimum 65% (inclusiv
pierderile) la 250 grade C du
ASTM D 86
270900100 Condensat de gaz natural tona 2700 lei
271011110 Uleiuri (distilate) uşoare şi tona 2700 lei
medii
271019310- Motorină, inclusiv combustibitona 1125 lei
271019490 (carburant) diesel şi
combustibil pentru cuptoare
290110000 Hidrocarburi aciclice saturatetona 2700 lei
330300 Parfumuri şi ape de toaletă valoarea în lei 30%
321210 Folii pentru marcare prin valoarea în lei 5%
presare la cald
321290 Alţi pigmenţi (inclusiv pulbervaloarea în lei 5%
şi fulgi metalici), dispersaţi
într-un mediu neapos, sub
formă de lichid sau pastă, de
tipul celor utilizaţi pentru
fabricarea vopselelor
(inclusiv emailuri)
321290900 Tincturi şi alte substanţe valoarea in lei 5%
colorante, prezentate în forme
sau ambalaje destinate
vînzării cu amănuntul
4303 Îmbrăcăminte din blană (de valoarea în lei 25%
nurcă, vulpe polară, vulpe,
samur)
701322 Pahare pentru băut, altele valoarea in lei 55%
decît cele din vitroceramică,
din cristal cu plumb
701333 Alte pahare pentru băut, altelevaloarea în lei 55%
decît cele din vitroceramică
, din cristal cu plumb

1ac
c
c
c

701341 Obiecte pentru servicii de mvaloarea în lei 55%

decît paharele pentru băut) sau
pentru bucătărie, altele decît
cele din vitroceramică, din
cristal cu plumb
701391 Alte obiecte din cristal cu valoarea în lei 55%
plumb
7113 Articole de bijuterie sau de valoarea în lei 30%
giuvaiergerie şi părţi ale
acestora, din metale preţioase
sau din metale placate sau
dublate cu metale preţioase:
din metale preţioase, chiar
acoperite, placate sau dublate
cu metale preţioase
8527 Aparate de recepţie pentru valoarea in lei 15%
radiotelefonie, radiotelegrafie
sau radiodifuziune, chiar
combinate în acelaşi corp, cu
un aparat de înregistrare sau
de reproducere a sunetului
sau cu un ceas

1c
c
c
c

J.Acorduri comerciale

R. Moldova este parte a mai multor tratate, acorduri şi altor înţelegeri internaţionale cu
caracter economic, prin aderarea la care, s-a creat cadrul juridic necesar dezvoltării schim-burilor
comerciale cu statele lumii, precum şi cu organizaţiile economice internaţionale şi regionale. În
anul 2007, Republica Moldova avea semnate 35 de acorduri bilaterale privind promovarea şi
protejarea reciprocă a investiţiilor. Totodată, cadrul juridic special de reglementare şi promovare
a comerţului exterior al Republicii Moldova include 38 de acorduri bilaterale privind colaborarea
comercial-economică şi 16 acorduri de comerţ liber în cadrul CSI şi Pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud - Est. La mijlocul anului 2008 au fost aprobate şi componenţele nominale ale
părţii moldoveneşti în comisiile mixte interguvernamentale moldo-kazahe, moldo-uzbece,
moldo-georgiene, moldo-tadjice, moldo-armene, moldo-kârgâze, moldo-turkmene, moldo-turce,
moldo-bulgare, moldo-israeliene, moldo-elene, moldo-elveţiene, moldo-polone, moldo-chineze,
moldo-slovene, moldo-americane mixte de colaborare economică şi investiţională, moldo-
vietnameze, moldo-belaruse, moldo-austriece, moldo-slovace, moldo-lituaniene, moldo-letone,
moldo-ungare, moldo-cehe pentru colaborare economică, comercială, ştiinţifică şi tehnică şi
moldo-română pentru colaborare economică şi integrare europeană.

Acorduri, Tratate, Conventii cu caracter economic, la care R. Moldova este parte.

ßc Memorandum de înţelegere din 07.10.2005 între Guvernul Republicii Moldova, Comisia

Europeană şi Guvernul Ucrainei cu privire la misiunea Comisiei Europene de asistenţă la
frontieră în Republica Moldova şi în Ucraina //Tratate internaţionale 38/479, 2006.
ßc Planul de acţiuni UE - Moldova din 22.02.2005 //Tratate internaţionale 38/401, 2006.
ßc Acord din 29.09.2004 sub formă de schimb de scrisori între Comunitatea Europeană şi
Republica Moldova stabilind un sistem de control dublu fără restricţii cantitative referitor
la exportul unor produse siderurgice din Republica Moldova în Comunitatea Europeană
//Tratate internaţionale 38/384, 2006.
ßc Protocol adiţional din 30.04.2004 la Acordul de parteneriat şi cooperare dintre
Comunităţile Europene şi statele lor membre, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de
altă parte, luând în considerare aderarea Republicii Cehe, Republicii Cipru, Republicii
Estonia, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Malta, Republicii Polone,
Republicii Slovace, Republicii Slovenia şi Republicii Ungare la Uniunea
Europeană.Protocol din 31.10.2003 privind privilegiile şi imunităţile Adunării
Parlamentare a Organizaţiei cooperării economice la Marea Neagră.
ßc Acord din 09.12.2002 privind constituirea Agenţiei pentru Cooperare şi Informare în
Comerţul Internaţional ca organizaţie interguvernamentală //Tratate internaţionale
38/363, 2006.
ßc Acord din 20.07.2002 cu privire la crearea zonei de comerţ liber între statele membre ale
GUUAM.

1 c
c
c
c

ßc Memorandum de înţelegere din 06.03.2002 privind facilitarea transportului rutier de

mărfuri în regiunea CEMN.Carta de la Ialta a GUUAM din 07.06.2001.
ßc Protocolul din 08.05.2001 de aderare al Republicii Moldova la Acordul de la Marrakesh
privind constituirea Organizaţiei Mondiale a Comerţului.
ßc Acord-cadru multilateral din 08.09.98 privind transportul internaţional pentru dezvoltarea
Coridorului Europa ± Caucaz - Asia //Tratate internaţionale 26/169, 2001.
ßc Carta din 05.06.98 Organizaţiei pentru cooperarea economică a Mării Negre //Tratate
internaţionale 28/136, 2001
ßc Acord din 30.06.94 de înfiinţare a Băncii Mării Negre pentru comerţ şi dezvoltare
//Tratate internaţionale 28/105, 2001. Aranjamentul din 14.04.1891 de la Madrid privind
sancţiunile pentru indicaţiile false sau înşelătoare de provenienţă a produselor //Tratate
internaţionale 28/163, 2001
ßc Aranjamentul din 14.04.1891 de la Madrid privind înregistrarea internaţională a mărcilor
//Tratate internaţionale 7/131, 1999.
ßc Acord european din 01.02.91 privind marile linii de transport internaţional combinat şi
instalaţii conexe (AGTC). Protocolul din 27.06.89 referitor la Aranjamentul de la Madrid
privind înregistrarea internaţională a mărcilor //Tratate internaţionale 13/176, 1999.
ßc Convenţie de la Basel din 22.03.89 privind controlul transportului peste frontiere al
deşeurilor periculoase şi a eliminării acestora //Tratate internaţionale 15/97, 1999.
ßc Convenţia din 11.10.85 de constituire a Agenţiei Multilaterale de Garantare a Investiţiilor
//Tratate internaţionale 2/185, 1999
ßc Convenţia internaţională din 14.06.83 privind sistema armonizată de descriere şi
codificare a mărfurilor.
ßc Convenţia ONU din 11.04.80 asupra contractelor de vânzare internaţională a mărfurilor
//Tratate internaţionale 8/52, 1999.
ßc Convenţie din 09.06.77 internaţională privind asistenţa administrativă reciprocă pentru
prevenirea, investigarea şi reprimarea infracţiunilor vamale.
ßc Convenţie vamală relativă din 14.11.75 la transportul internaţional al mărfurilor sub
acoperirea carnetelor T.I.R //Tratate internaţionale 6/7, 1998.
ßc Convenţie din 14.06.74 asupra prescripţiei extensive în materie de vânzare-cumpărare
internaţională de mărfuri //Tratate internaţionale 13/118, 1999.
ßc Acord european din 01.07.70 privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează
transporturi internaţionale pe şosele (A.E.T.R.), //Tratate internaţionale 4/109, 1998.
ßc Convenţie din 08.11.68 asupra circulaţiei rutiere //Tratate internaţionale 6/86, 1998.
ßc Aranjamentul relativ din 17.12.62 la aplicarea Convenţiei Europene de Arbitraj comercial
internaţional //Tratate internaţionale 14/44, 1999.
ßc Convenţia complementară din 18.09.61 la Convenţia pentru unificarea unor reguli
privitoare la transportul aerian internaţional //Tratate internaţionale 10/238, 1999.
ßc Convenţie Europeană din 21.04.61 de arbitraj comercial internaţional //Tratate
internaţionale 14/35, 1999
ßc Aranjamentul din 31.10.58 privind protecţia indicaţiilor locului de origine a produselor şi
înregistrarea lor internaţională //Tratate internaţionale 28/150, 2001.
ßc Acordul European din 30.09.57 referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor
periculoase (A.D.R.) //Tratate internaţionale 15/132, 1999.

1Jc
c
c
c

ßc Aranjamentul din 15.06.57 de la Nisa privind clasificarea internaţională a produselor şi

serviciilor în vederea înregistrării mărcilor //Tratate internaţionale 13/16, 1999.
ßc Convenţie relativă din 19.05.56 la Contractul de transport internaţional al Mărfurilor pe
şosele (C.M.R.) //Tratate internaţionale 4/147, 1998.
ßc Acord multilateral din 13.04.56 privind drepturile comerciale pentru transporturile
aeriene neregulate în Europa //Tratate internaţionale 26/207, 2001.
ßc Protocol din 28.09.55 privind modificarea Convenţiei pentru unificarea unor reguli
privitoare la transportul aerian internaţional //Tratate internaţionale 10/227, 1999.
ßc Convenţie din 01.03.54 privind procedura civilă //Tratate internaţionale 4/86, 1998.
ßc Acord din 01.11.51 privind transportul feroviar internaţional al mărfurilor.
ßc Convenţia din 15.12.50 cu privire la crearea consiliului colaborării vamale //Tratate
internaţionale 8/84, 1999 .
ßc Convenţie din 18.08.48 despre regimul navigaţiei pe Dunăre.

Organizaţia Mondialã a Comerţului (OMC)

Republica Moldova este membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Prin Legea nr. 218-
XV din 01.06.2001 pentru aderarea Republicii Moldova la Organizaţia Mondială a Comerţului, a
fost ratificat Protocolul de aderare a Republicii Moldova la Acordul de la Marrakech privind
constituirea Organizaţiei Mondiale a Comerţului (O.M.C.), semnat la Geneva în mai 2001. Prin
această lege s-a mai stabilit, că taxele vamale de import ale Republicii Moldova nu vor depăşi
nivelul specificat în Lista CLI ± Republica Moldova, anexată la Protocolul de aderare a
Republicii Moldova la Acordul de la Marrakech privind constituirea O.M.C. Prin aderarea la
OMC, Republica Moldova s-a angajat să respecte toate Acordurile OMC: GATT, GATS, TRIPS
şi anexele acestora. Angajamentele Republicii Moldova faţă de OMC cuprind domenii diferite şi
vaste ca spectru de reglementare şi anume: reguli care guvernează comerţul cu bunuri, ce includ:
acordarea tratamentului naţional, comerţ în conformitate cu clauza naţiunii celei mai favorizate,
evaluarea în vamă şi aplicarea taxelor vamale, standarde de produse, obligatorii şi voluntare şi
reglementări sanitare şi fitosanitare; proceduri în materie de licenţe de import, prohibiţii şi
restricţii, reguli aplicabile exporturilor, măsuri de salvgardare pentru restricţionarea importurilor
în situaţii de urgenţă şi pentru scopuri de dezvoltare economi-că, reguli privind folosirea taxelor
compensatorii şi antidumping, reguli de origine şi măsuri investiţionale legate de comerţ. Atât
procesul de aderare, cât şi calitatea de membru al acestei organizaţii au implicat o serie de
avantaje pentru Moldova şi anume:
ßc Contribuie la dezvoltarea întregii economii naţionale, fiind un element-cheie în
promovarea politicilor naţionale de dezvoltare, un catalizator al reformelor economice,
bazate pe principii tradiţionale ale economiilor de piaţă.
ßc Permite accesul mai larg al produselor moldoveneşti pe pieţele celor 151 de ţări membre
OMC şi implică tratarea nediscriminatorie a mărfurilor noastre pe pieţele externe.
ßc Respectarea prevederilor OMC califică economia ţării ca economie de piaţă.
ßc Oferă o siguranţă suplimentară investitorilor străini în ceea ce priveşte cadrul legal şi
regimul comercial al ţării, contribuie la promovarea investiţiilor şi la crearea locurilor de
muncă; poate asigura un ciclu continuu: Comerţ±Investiţii±Locuri de Muncă.
ßc Permite soluţionarea mai constructivă a oricărui tip de problemă, fie economică, politică
sau socială, prin prisma aspectelor economico-comerciale, reglementate de OMC.

1[c
c
c
c

ßc Facilitează implementarea Planului de Acţiuni între Uniunea Europeană; inclusiv

facilitează avansarea negocierilor privind semnarea Acordurilor preferenţiale cu UE în
domeniul comerţului cu bunuri şi servicii.
ßc Stimulează creşterea nivelului de pregătire şi coordonare a activităţilor instituţiilor
guvernamentale.
ßc Solicită şi provoacă un consens politic pentru implementarea eficientă şi constructivă a
reformelor economice în vederea promovării intereselor economice ale ţării pe plan
internaţional.
ßc Garantează existenţa unei baze juridice internaţionale în domeniul comerţului cu bunuri
şi servicii, care poate transforma Moldova într-o ţară atractivă pentru prestări de servicii
profesionale, de consultanţă, turism şi afaceri internaţionale

Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA)

De asemenea, în 2006 Republica Moldova, de rând cu alte nouă ţări din Europa, a semnat un
nou acord de comerţ liber pentru Europa Centrală (CEFTA). Acordul CEFTA-2006 prevede un
grad extins de liberalizare, în special a comerţului cu produse industriale, mecanisme
transparente de aplicare a măsurilor de protecţie comercială şi instituirea unui mecanism propriu
de soluţionare a litigiilor comerciale sau utilizarea instrumentului OMC. Calitatea de membru al
CEFTA îi deschide Republicii Moldova accesul la fondurile structurale ale UE. Semnarea
acordurilor de liber schimb cu statele membre ale CEFTA oferă, de asemenea, oportunităţi de a
lărgi gama şi pieţele de import pentru producţia autohtonă.22 Părţile participante, conform
acordului, au înfiinţat o zonă de comerţ liber în concordanţă cu prevederile Acordului şi în
conformitate cu regulile şi procedurile relevante ale OMC. Zona de comerţ liber este înfiinţată
într-o perioadă de tranziţie ce se va încheia cel mai târziu la 31 decembrie 2010. Obiectivele
Acordului CEFTA sunt:
ßc Consolidarea într-un singur acord a nivelului existent de liberalizare a comerţului realizat
prin sistemul acordurilor bilaterale de comerţ liber deja încheiate între Părţi.
ßc Îmbunătăţirea în continuare a condiţiilor pentru promovarea investiţiilor, inclusiv a
investiţiilor străine directe.
ßc Creşterea comerţului cu mărfuri şi servicii şi impulsionarea investiţiilor prin reguli
corecte, clare, stabile şi predictibile.
ßc Eliminarea barierelor şi a distorsiunilor din calea comerţului şi facilitarea circulaţiei
mărfurilor în tranzit şi a circulaţiei transfrontaliere a mărfurilor şi serviciilor între
teritoriile Părţilor.
ßc Oferirea de condiţii corecte de competiţie pentru comerţ exterior şi investiţii şi
deschiderea treptată a pieţelor pentru achiziţii publice ale Părţilor.
ßc Oferirea de protecţie corespunzătoare a drepturilor de proprietate intelectuală în
conformitate cu standardele internaţionale.
ßc Asigurarea de proceduri eficiente pentru implementarea şi aplicarea acestui Acord.
ßc Contribuţia prin acestea la dezvoltarea armonioasă şi creşterea comerţului mondial.
Regulamentul privind importul în Republica Moldova al produselor originare din ţările-
membre ale Acordului Central European de Comerţ Liber este aprobat prin Hotărârea de
Guvern nr. 955 din 21.08.2007 privind reglementarea importului în Republica Moldova a
produselor originare din ţările-membre ale Acordului Central European de Comerţ Liber

19c
c
c
c

(CEFTA). Conform hotărârii, Ministerul Economiei şi Comerţului este abilitat cu funcţia de

gestionare a contingentelor tarifare la importul produselor din ţările-membre CEFTA, şi
anume: Republica Albania, Bosnia şi Herţegovina, Republica Croaţia, Republica Macedonia,
Serbia, Muntenegru şi Misiunea Administrativă Interimară a Organizaţiei Naţiunilor Unite în
Kosovo, din partea Kosovo, în conformitate cu Rezoluţia 1244 a Consiliului de Securitate al
Organizaţiei Naţiunilor Unite, iar Serviciul Vamal va autoriza importul în regim preferenţial
al produselor contingentate în baza autorizaţiilor de import eliberate de Ministerul Economiei
şi Comerţului. Taxele vamale şi cotele preferenţiale oferite de Republica Moldova la
importul produselor agricole din ţările-membre CEFTA sunt stabilite în anexele
regulamentului aprobat de Guvern. În comerţul dintre ţările-membre CEFTA nu vor fi
introduse noi taxe vamale de import, taxe cu efect echivalent şi taxe de natură fiscală la
import, iar cele existente nu vor fi majorate. În cazul aplicării taxelor vamale la importul de
mărfuri din ţările-membre CEFTA, autorităţile vamale ale Republicii Moldova vor aplica
prevederile anexei nr.1 la Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful
vamal (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.40-41, art.286), cu modificările
operate până la data intrării în vigoare a Acordului CEFTA.

î c
c
c
c

[.Antidumping

Principii generale

Poate fi supus unei taxe antidumping orice produs care constituie obiectul unui dumping în
cazul în care se cauzează un prejudiciu producătorilor autohtoni, iar între dumping şi prejudiciul
respectiv există o legătură de cauzalitate.
Un produs constituie obiectul unui dumping numai în cazul în care preţul de export al
acestuia, la introducerea lui în Republica Moldova, este inferior preţului practicat, în cadrul unor
operaţiuni comerciale normale, pentru un produs similar destinat consumului pe piaţa internă a
ţării exportatoare.

Determinarea dumpingului

Dacă exportatorul nu produce şi nici nu vinde în ţara exportatoare un produs similar,

valoarea normală a acestuia va fi determinată în baza preţurilor altor vînzători sau producători.
Preţurile tranzacţiilor dintre părţile presupuse a fi asociate sau care au încheiat un aranjament de
compensaţie nu vor fi considerate ca fiind preţuri uzuale în cadrul operaţiunilor comerciale
normale şi nu vor fi luate în considerare la determinarea valorii normale, cu excepţia cazurilor
cînd se stabileşte că aceste preţuri nu sînt afectate de relaţiile existente.
Vînzările unui produs similar, destinat consumului pe piaţa internă a ţării exportatoare, vor
fi considerate drept o cantitate suficientă pentru determinarea valorii normale dacă ele vor
reprezenta cel puţin 5 la sută din totalul vînzărilor produsului investigat în Republica Moldova.
Poate fi acceptat şi un procent mai redus al vînzărilor în cazul în care acest procent al vînzărilor
constituie o pondere suficientă pentru a permite o comparaţie adecvată.
În cazul în care produsul similar nu se vinde pe piaţa internă a ţării exportatoare în cadrul
operaţiunilor comerciale normale sau cînd vînzările acestuia sînt nesemnificative, sau cînd,
datorită situaţiei specifice de pe piaţa internă a ţării exportatoare, asemenea vînzări nu permit o
comparaţie adecvată, valoarea normală a produsului similar va fi determinată:
a) în baza costurilor de producţie din ţara de origine, majorate cu o sumă rezonabilă pentru
cheltuielile de comercializare, generale şi de administrare şi cu suma profitului; sau b) în baza
preţurilor de export către o ţară terţă corespunzătoare, utilizate în cadrul operaţiunilor comerciale
normale, cu condiţia ca aceste preţuri să fie reprezentative.
Vînzările produsului similar pe piaţa internă a ţării exportatoare sau vînzările către o ţară
terţă la preţuri inferioare costurilor de producţie (fixe sau variabile) pe unitate de produs,
majorate cu cheltuielile de comercializare, generale şi de administrare, vor fi calificate, datorită
nivelului preţurilor, drept abateri de la condiţiile derulării operaţiunilor comerciale normale şi nu
vor fi luate în considerare la determinarea valorii normale doar în cazurile cînd aceste vînzări s-
au practicat, în cadrul unei perioade îndelungate, în volume substanţiale şi la preţuri care nu
asigură recuperarea tuturor costurilor într-un termen rezonabil.
Dacă, la momentul vînzării, preţurile sînt inferioare costurilor pe unitate de produs, dar sînt
superioare costurilor medii ponderate pe unitate de produs în perioada pentru care se efectuează
investigaţia, se va considera că aceste preţuri permit acoperirea costurilor într-un termen
rezonabil.
Perioada îndelungată va ţine, de regulă, un an, dar nu mai puţin de 6 luni.

î1c
c
c
c

Vînzările sub costurile pe unitate de produs sînt realizate în cantităţi substanţiale atunci
cînd autoritatea de investigare stabileşte că media ponderată a preţului de vînzare este mai mică
decît media ponderată a costului pe unitate de produs sau că volumul vînzărilor sub costurile pe
unitate de produs reprezintă cel puţin 20 la sută din volumul vînzărilor luate în considerare la
determinarea valorii normale.
De regulă, costurile vor fi calculate pe baza înregistrărilor de evidenţă păstrate de partea
investigată, cu condiţia ca aceste înregistrări să fie făcute conform principiilor de contabilitate
general acceptate în ţara exportatoare şi să reflecte veridic costurile aferente fabricării şi vînzării
produsului investigat.
Probele prezentate privind repartizarea corectă a costurilor vor fi luate în considerare dacă
tipul respectiv de repartizare a fost aplicat în mod tradiţional. În lipsa unei metode mai potrivite,
se va da preferinţă repartizării costurilor în baza volumului de vînzări. Dacă nu se va specifica
repartizarea costurilor potrivit reglementărilor prezentei părţi, acestea vor fi ajustate în funcţie de
costurile nonrambursabile prevăzute pentru producţia viitoare şi/sau curentă.
Dacă, într-un anumit interval al perioadei de recuperare, costurile au fost afectate de
folosirea unor noi tehnologii de extindere a producţiei, ce au comportat investiţii suplimentare
substanţiale, şi de nivelul scăzut de utilizare a capacităţilor de producţie, ca rezultat al
operaţiunilor de iniţiere desfăşurate în perioada de investigare, costurile medii corespunzătoare
operaţiunilor de iniţiere vor fi cele aplicate, potrivit regulilor de repartizare a costurilor
menţionate mai sus, la sfîrşitul unei astfel de faze şi vor fi incluse, la nivelul corespunzător
perioadei respective, în costurile medii ponderate menţionate la alin.(4) partea 2. Durata
operaţiunilor de iniţiere va fi determinată în dependenţă de situaţiile în care se află producătorul
sau exportatorul în cauză, dar nu va depăşi porţiunea iniţială rezonabilă a perioadei de recuperare
a costurilor. Pentru ajustarea costurilor aplicabile în perioada de investigare, se va lua în
considerare informaţia referitoare la perioada operaţiunilor de iniţiere, ce depăşeşte perioada de
investigare, cu condiţia că această informaţie a fost transmisă pînă la vizita de verificare şi într-
un termen de 3 luni de la iniţierea investigaţiei.
Sumele cheltuielilor de comercializare, generale şi de administrare şi sumele profiturilor
se vor determina pe baza datelor reale privind fabricarea şi vînzările produsului similar,
desfăşurate în cadrul unor operaţiuni comerciale normale, de către exportatorul sau producătorul
investigat. Dacă cheltuielile în cauză nu vor putea fi determinate în acest mod, ele se vor calcula
în baza:
a) mediei ponderate a cheltuielilor reale aferente fabricării şi vînzărilor produsului similar
pe piaţa internă a ţării de origine, calculate pentru ceilalţi exportatori sau producători investigaţi;
b) cheltuielilor reale aferente fabricării şi vînzărilor aceleiaşi categorii generale de produse
realizate de exportatorul sau producătorul în cauză pe piaţa internă a ţării de origine, în cadrul
operaţiunilor comerciale normale;
c) oricărei alte metode rezonabile, cu condiţia ca suma astfel stabilită a profitului să nu
depăşească profitul realizat, de regulă, de alţi exportatori sau producători prin vînzările de
produse din aceeaşi categorie generală pe piaţa internă a ţării de origine.
În cazul în care importurile provin din ţări ce nu au o economie de piaţă, valoarea normală
va fi determinată în baza preţului ori valorii construite a produsului similar dintr-o ţară terţă cu
economie de piaţă ori a preţului de export dintr-o astfel de ţară terţă către alte ţări, iar dacă
stabilirea unor asemenea repere nu este posibilă - în baza unui alt criteriu rezonabil, inclusiv a
unui preţ efectiv plătit sau de plătit pentru un produs similar pe piaţa Republicii Moldova, corect
ajustat, în caz de necesitate, cu o marjă rezonabilă de profit.

îîc
c
c
c

Ţara terţă de referinţă cu economie de piaţă va fi selectată într-un mod rezonabil, luîndu-se
în considerare orice informaţie relevantă şi disponibilă la momentul selectării. Se va ţine cont, de
asemenea, de limitele de timp. Dacă va fi posibil, se va selecta o ţară terţă cu economie de piaţă
supusă unei investigaţii similare.
Părţile implicate în investigaţie vor fi informate, de îndată după iniţierea acesteia, despre o
eventuală selectare a unei terţe ţări de referinţă cu economie de piaţă, acordîndu-li-se 10 zile
pentru comentarii.
Preţul de export va fi preţul efectiv plătit sau de plătit pentru un produs vîndut pentru a fi
exportat în Republica Moldova.
Atunci cînd nu există un preţ de export sau cînd autoritatea de investigare consideră că
există o asociere sau un aranjament de compensaţie între exportator şi importator sau o ţară terţă
ori cînd, din alte motive, preţul efectiv plătit pentru produsul vîndut la export nu poate servi ca
preţ de referinţă, preţul de export poate fi construit pe baza preţului la care produsul importat este
vîndut pentru prima oară unui cumpărător independent sau, dacă produsul nu este revîndut unui
cumpărător independent ori nu este revîndut în starea în care el a fost importat, pe orice altă bază
rezonabilă.
În astfel de cazuri, vor fi operate ajustări ale tuturor cheltuielilor, inclusiv ale taxelor şi
impozitelor plătite între import şi revînzare, şi ale profiturilor căpătate. Aceste cheltuieli vor
include toate cheltuielile suportate în condiţii normale de către un importator şi plătite de orice
partener care desfăşoară activităţi în Republica Moldova sau în străinătate şi care deţine un
contract de asociere sau un aranjament de compensaţie cu importatorul sau exportatorul.
Vor fi supuse ajustărilor cheltuielile de transport, de asigurare, de manipulare şi de
încărcare-descărcare, costurile auxiliare, taxele vamale, taxele antidumping şi alte taxe de plătit
în Republica Moldova şi suma rezonabilă a cheltuielilor generale şi a profiturilor, precum şi toate
comisioanele plătite în mod uzual sau care au fost convenite.
Între preţul de export şi valoarea normală se va face o comparaţie echitabilă. Această
comparaţie va fi realizată la acelaşi nivel comercial şi pentru vînzările efectuate la date cît mai
apropiate. Dacă valoarea normală şi preţul de export stabilite nu se află la acelaşi nivel de
comparaţie, în fiecare caz aparte se va ţine cont, în mod corespunzător, de diferenţele ce
afectează comparabilitatea preţurilor, inclusiv de diferenţele dintre condiţiile de vînzare, taxare,
nivelurile comerciale, cantităţile şi caracteristicile fizice. Ajustările se vor efectua astfel încît să
se excludă orice dublare în special în ce priveşte reducerile, rabaturile, cantităţile şi nivelul
comercial. Dacă condiţiile se îndeplinesc, se vor ajusta următorii factori:
a) caracteristicile fizice. Se va efectua o ajustare pentru diferenţele în caracteristicile fizice
ale produsului investigat. Suma ajustării va corespunde unei estimări rezonabile a diferenţei
valorii de piaţă;
b) taxele de import şi taxele indirecte. Se va efectua o ajustare a valorii normale cu o sumă
corespunzătoare oricărei taxe de import sau taxe indirecte aplicate produsului similar şi
materialelor încorporate în acesta, destinate consumului în ţara exportatoare, dacă astfel de taxe
nu sînt aplicate sau sînt restituite pentru produsul exportat în Republica Moldova;
c) reducerile, rabaturile şi cantităţile. Se va efectua o ajustare pentru diferenţele vizînd
sumele reducerilor şi ale rabaturilor, inclusiv cele acordate pentru diferenţele în cantităţi, dacă se
va constata că aceste sume sînt determinate corect şi sînt direct legate de vînzările vizate. De
asemenea, se va putea face o ajustare pentru reducerile şi rabaturile amînate dacă reclamaţia se
va întemeia pe o practică consecventă în perioadele anterioare, incluzînd îndeplinirea condiţiilor
de calificare pentru reduceri sau rabaturi;

îÔc
c
c
c

d) nivelul de comerţ. Se va efectua o ajustare pentru diferenţele vizînd nivelurile de

comerţ, inclusiv pentru orice diferenţe care pot apărea în vînzările producătorului originar al
utilajului, dacă se va demonstra, cu referire la reţeaua de distribuţie a ambelor pieţe, că preţul de
export (inclusiv preţul de export construit) reprezintă un nivel de comerţ diferit faţă de valoarea
normală şi că diferenţa care a afectat comparabilitatea preţurilor a fost determinată de diferenţe
consecvente şi distincte în funcţiile şi preţurile vînzătorului la diferite niveluri de comerţ pe piaţa
internă a ţării exportatoare. Suma ajustării va corespunde unei estimări rezonabile a diferenţei
valorii de piaţă;
e) cheltuielile de transport, de asigurare, de manipulare, de încărcare-descărcare şi costurile
auxiliare. Se va efectua o ajustare pentru diferenţele vizînd costurile direct legate de transmiterea
produsului în cauză din încăperile exportatorului către un cumpărător independent atunci cînd
astfel de costuri vor fi incluse în preţul impus. Aceste costuri vor viza transportarea, asigurarea,
manipularea, încărcarea-descărcarea şi costurile auxiliare;
f) ambalajul. Se va efectua o ajustare pentru diferenţele vizînd cheltuielile de ambalare a
produsului investigat;
g) creditarea. Se va efectua o ajustare pentru diferenţele de costuri legate de acordarea
oricărui credit pentru vînzările investigate, cu condiţia că acest factor va fi luat în considerare la
formarea preţului impus;
h) costurile postvînzare. Se va efectua o ajustare pentru diferenţele privind costurile legate
direct de obţinerea unor garanţii, a asistenţei tehnice şi a serviciilor prevăzute de legislaţie şi/sau
în contractul de vînzare;
i) comisioanele. Se va efectua o ajustare pentru diferenţele în rata comisionului legate de
vînzările investigate;
j) convertiri valutare. În situaţia cînd comparaţia de preţ va necesita o convertire valutară,
această convertire se va efectua utilizîndu-se cursul de schimb la data vînzării, cu condiţia ca,
atunci cînd o astfel de vînzare de valută străină pe pieţele în termen (forward) va fi direct legată
de vînzarea investigată la export, să se utilizeze cursul de schimb practicat pentru vînzarea în
termen (forward). De regulă, data vînzării se va considera data facturii, dar se poate folosi şi data
contractului, a comenzii sau confirmării comenzii, dacă acestea stabilesc cu o mai mare precizie
condiţiile vînzării. Fluctuaţiile cursurilor de schimb vor fi ignorate şi exportatorilor li se vor
acorda 60 de zile pentru a-şi ajusta preţurile la export, ţinînd seama de modificările durabile ale
cursului de schimb, înregistrate în perioada de investigare.
Valoarea ajustării se calculează pe baza datelor relevante din perioada de investigare sau
din perioada ultimului exerciţiu financiar disponibil. Nu se va ţine cont de solicitările de ajustare
avînd o influenţă neglijabilă asupra preţului sau valorii tranzacţiei respective, cum ar fi
influenţele sub 0,5 la sută din preţul sau din valoarea tranzacţiei.
Existenţa marjelor de dumping în perioada de investigare se va stabili, de regulă, pe baza:
a) comparării valorii normale individuale cu preţul individual pentru fiecare tranzacţie de
export către Republica Moldova; ori b) comparării mediei ponderate a valorii normale cu media
ponderată a preţului pentru toate tranzacţiile de export către Republica Moldova.

Determinarea prejudiciului

Determinarea prejudiciului se va baza pe probe pozitive şi va include o examinare

obiectivă:

îac
c
c
c

a) a volumului importurilor care constituie obiectul unui dumping şi a efectului

importurilor de dumping asupra preţurilor produselor similare pe piaţa Republicii Moldova; şi b)
a impactului importurilor de dumping asupra ramurii industriei naţionale.
(2) În ceea ce priveşte volumul importurilor de dumping, se va examina dacă a existat o
majorare semnificativă a acestora în expresie absolută sau în raport cu producţia sau consumul
din Republica Moldova. În ceea ce priveşte efectul importurilor de dumping asupra preţurilor, se
va examina dacă în aceste importuri a existat o importantă subcotare a preţurilor în raport cu
preţurile unor produse similare ale ramurii industriei naţionale sau dacă, într-un alt mod,
importurile în cauză au avut ca efect scăderea considerabilă a preţurilor sau împiedicarea
substanţială a creşterii preţurilor care s-ar fi produs în lipsa subcotării. Nici unul şi nici mai mulţi
factori de acest gen nu vor constitui, în mod necesar, un temei pentru stabilirea unei aprecieri
definitive.
În cazul în care importurile provenite din mai multe ţări vor constitui simultan obiectul
unor investigaţii antidumping, se va recurge la o evaluare cumulativă a efectelor acestor
importuri numai dacă se va constata că:
a) marja de dumping, stabilită în legătură cu importurile provenite din fiecare ţară, este
superioară nivelului minim, iar volumul importurilor provenite din fiecare ţară nu este neglijabil;
şi b) evaluarea cumulativă a efectelor acestor importuri este oportună în legătură cu condiţiile de
concurenţă dintre produsele importate şi cu condiţiile de concurenţă între produsele importate şi
produsele autohtone similare.
Examinarea impactului importurilor de dumping asupra ramurii respective a industriei
naţionale va include evaluarea: tuturor factorilor şi indicilor economici pertinenţi care
influenţează situaţia acestei ramuri, inclusiv faptul că ramura va necesita un răstimp pentru a-şi
reveni după prejudiciul cauzat de efectele dumpingului precedent sau ale subvenţiei precedente,
mărimii marjei de dumping existente, diminuării efective sau potenţiale a vînzărilor, a
profiturilor, a producţiei, a segmentului de piaţă, a productivităţii, a randamentului investiţiilor, a
utilizării capacităţilor; factorilor care afectează preţurile pieţei din Republica Moldova; efectelor
negative, reale sau potenţiale, asupra fluxului de lichidităţi, asupra stocurilor, forţei de muncă,
salariilor, ritmului de dezvoltare, posibilităţii de atragere a capitalului sau investiţiilor. Această
listă nu este completă şi nici unul şi nici mai mulţi factori de acest gen nu vor constitui, în mod
necesar, un temei pentru stabilirea unei aprecieri definitive.
Pe lîngă importurile de dumping care prejudiciază ramura industriei naţionale, vor fi
examinaţi şi alţi factori cunoscuţi pentru ca prejudiciul cauzat de aceştia să nu fie atribuit
importurilor de dumping. Factorii relevanţi, în acest sens, includ, printre altele, volumul şi
preţurile importurilor care nu sînt efectuate la preţuri de dumping, diminuarea cererii sau
modificarea configuraţiei consumului, practicile comerciale restrictive ale producătorilor străini
şi autohtoni şi concurenţa dintre aceştia, dezvoltarea tehnologiei, activitatea de export şi
productivitatea ramurii industriei naţionale.
Efectul importurilor de dumping se va evalua în raport cu producţia produsului similar de
către ramura industriei naţionale în cazul în care datele disponibile permit identificarea acestei
producţii pe baza unor criterii ca procesul de producţie, vînzările şi profiturile producătorilor.
Dacă nu este posibilă identificarea acestei producţii, efectele importurilor de dumping vor fi
evaluate prin examinarea producţiei unui grup sau a unei serii cît mai înguste de produse care
includ produsul similar, pentru care pot fi furnizate datele necesare.

îc
c
c
c

Determinarea pericolului de prejudiciu grav se va face pe bază de fapte, dar nu numai pe

bază de presupuneri, ipoteze sau posibilităţi îndepărtate. Modificarea condiţiilor care ar genera o
situaţie în care dumpingul poate cauza un prejudiciu trebuie să fie clar prevăzută şi iminentă.
La determinarea pericolului de prejudiciu grav, se vor lua în considerare următorii factori:
a) ritmul semnificativ de creştere pe piaţa Republicii Moldova a importurilor care
constituie obiectul unui dumping, indicînd probabilitatea unei creşteri substanţiale a acestora;
b) capacitatea suficientă şi liber disponibilă a exportatorului sau creşterea iminentă şi
considerabilă a capacităţilor exportatorului, fapt care indică probabilitatea unei sporiri
substanţiale a exporturilor de dumping către Republica Moldova, ţinîndu-se cont de existenţa
altor pieţe de export capabile să absoarbă exporturile suplimentare;
c) intrarea importurilor la preţuri care ar putea reduce considerabil preţurile sau împiedica
creşterea lor, sporind astfel probabilitatea creşterii cererii de noi importuri; şi d) stocurile
produsului.
Nici unul din aceşti factori luaţi separat nu poate constitui, în mod necesar, temei pentru
stabilirea unei aprecieri definitive, totalitatea lor însă va conduce la concluzia că alte exporturi
care constituie obiectul unui dumping sînt iminente şi că, dacă nu se vor lua măsuri de protecţie a
pieţei interne, se va cauza un prejudiciu grav ramurii industriei naţionale.

Definirea ramurii industriei naţionale

În cazul în care producătorii autohtoni sînt legaţi cu exportatorii sau importatorii ori sînt ei
înşişi importatori ai produsului care ar putea constitui obiectul unui dumping, noţiunea de ramură
a industriei naţionale poate fi interpretată ca desemnînd restul producătorilor.
În cazuri excepţionale, piaţa Republicii Moldova poate fi împărţită, în ceea ce priveşte
producţia respectivă, în două sau mai multe segmente de piaţă, iar producătorii din interiorul
fiecărui segment pot fi consideraţi ca reprezentînd o ramură distinctă a industriei naţionale dacă:
a) producătorii dintr-un astfel de segment vînd, în totalitate sau aproape în totalitate,
producţia lor pe acest segment de piaţa; şi b) cererea de pe acest segment de piaţă nu este
satisfăcută la un nivel suficient de către producătorii produsului investigat din celelalte părţi ale
Republicii Moldova.
În aceste condiţii, se va putea constata existenţa unui prejudiciu chiar şi atunci cînd acesta
nu a afectat cea mai mare parte a ramurii industriei naţionale, cu condiţia ca pe un segment de
piaţă izolat să existe o concentrare a importurilor care constituie obiectul unui dumping şi ca
aceste importuri să prejudicieze producătorii totalităţii sau cvasitotalităţii producţiei în interiorul
acestui segment de piaţă.
Pproducătorii vor fi consideraţi ca fiind legaţi cu exportatorii sau importatorii numai în
cazul cînd:
a) unul dintre ei îl controlează pe celălalt, direct sau indirect;
b) ambii sînt controlaţi, direct sau indirect, de o terţă persoană; sau c) împreună
controlează, direct sau indirect, o terţă persoană.
Prevederile se aplică cu condiţia că există motive pentru a se crede sau presupune că
efectul acestei relaţii este de natură să impună producătorului în cauză un comportament diferit
de cel al producătorilor nelegaţi. Se va considera că o persoană o controlează pe alta atunci cînd
prima este în măsură să exercite asupra celeilalte o constrîngere sau o direcţionare juridică sau
operaţională.

î c
c
c
c

Atunci cînd prin ramură a industriei naţionale se înţeleg producătorii dintr-o anumită zonă,
exportatorilor li se va acorda posibilitatea de a-şi oferi angajamentele, conform art. 10, în ceea ce
priveşte zona în cauză. În asemenea cazuri, la evaluarea măsurilor de interes naţional, se va ţine
cont în măsură mai mare de interesele zonei respective.

’niţierea procedurilor

Orice persoană fizică sau juridică, orice asociere fără personalitate juridică, care
acţionează în numele unei ramuri a industriei naţionale ce se consideră prejudiciată sau
ameninţată de un import ce constituie obiectul unui dumping şi deţine probe privind existenţa,
nivelul şi efectele acestui dumping, poate depune o cerere scrisă de iniţiere a unei investigaţii.
Cererea se consideră depusă de la data primirii ei de către autoritatea de investigare. Autoritatea
de investigare trebuie să înregistreze cererea şi să-i remită reclamantului o confirmare de primire
a acesteia.
Cererea va conţine probe suficiente privind existenţa unui dumping şi a prejudiciului,
precum şi a unei legături de cauzalitate între un dumping presupus şi un prejudiciu presupus.
Cererea va include informaţii privind:
a) identitatea reclamantului, volumul şi valoarea producţiei naţionale a produsului similar.
În cazul în care cererea va fi prezentată în numele unei ramuri a industriei naţionale, se va
preciza ramura industriei în numele căreia se depune cererea, enumerîndu-se toţi producătorii
(asociaţiile de producători) autohtoni ai produsului similar, cu descrierea volumului şi valorii
producţiei naţionale a produsului similar ce revine acestor producători;
b) descrierea completă a produsului presupus a constitui obiectul unui dumping, numele
ţării (ţărilor) de origine sau exportatoare în cauză, identitatea fiecărui exportator sau producător
străin cunoscut şi lista persoanelor care importă produsul investigat;
c) preţurile de vinzare ale produsului pe piaţa internă a ţării (ţărilor) de origine sau
exportatoare ori, dacă este cazul, preţurile la care îşi vinde produsul ţara (ţările) de origine sau
exportatoare în una sau mai multe terţe ţări şi valoarea construită a produsului, preţurile de
export sau, dacă este cazul, preţurile la care produsul este pentru prima dată revîndut unui
cumpărător independent din Republica Moldova;
d) evoluţia volumului importurilor presupuse a constitui obiectul unui dumping, efectul
acestor importuri asupra preţurilor produsului similar pe piaţa Republicii Moldova şi impactul
acestor importuri asupra ramurii industriei naţionale, demonstrate pe baza factorilor şi indicilor
corespunzători care influenţează starea acestei ramuri.
Autoritatea de investigare va verifica exactitatea şi caracterul adecvat al probelor
prezentate în cerere pentru a determina dacă există suficiente temeiuri pentru iniţierea
investigaţiei.
O investigaţie va fi iniţiată numai dacă, în baza examinării gradului de susţinere sau de
respingere a acestei cereri de către producătorii autohtoni ai produsului similar, se va stabili că
cererea a fost depusă de o ramură a industriei naţionale sau în numele acesteia. Cererea se va
considera depusă de o ramură a industriei naţionale sau în numele acesteia dacă este susţinută de
către producătorii autohtoni ale căror producţii cumulate reprezintă mai mult de 50 la sută din
producţia totală a produsului similar fabricat de acea parte a ramurii industriei naţionale care şi-a
exprimat sprijinul sau opoziţia faţă de cerere. Însă investigaţia nu se va iniţia dacă producătorii
autohtoni care susţin în mod expres cererea vor reprezenta mai puţin de 25 la sută din producţia
totală a produsului similar fabricată de ramura industriei naţionale.

îJc
c
c
c

Pînă la luarea deciziei de iniţiere a investigaţiei solicitate, autoritatea de investigare va

evita să facă publică cererea în cauză. Totuşi, după primirea unei asemenea cereri corect
perfectate şi înainte de a proceda la iniţierea investigaţiei, ea va informa despre aceasta guvernul
ţării de origine sau exportatoare.
Pentru a decide în privinţa oportunităţii iniţierii investigaţiei, probele privind dumpingul şi
prejudiciul vor fi examinate simultan. Cererea va fi respinsă dacă nu vor exista probe suficiente
pentru iniţierea investigaţiei, care ar demonstra clar existenţa atît a unui dumping, cit şi a unui
prejudiciu. Procedurile nu vor fi iniţiate contra acelor ţări ale căror importuri reprezintă pe piaţa
Republicii Moldova o pondere mai mică de 1 la sută dacă aceste ţări deţin, în totalitate, o cotă
mai mică de 3 la sută din consumul naţional.
Cererea poate fi retrasă pînă la demararea investigaţiei, caz în care procedura va fi închisă,
cu condiţia ca închiderea investigaţiei să fie în interesul Republicii Moldova.
Dacă autoritatea de investigare este în posesia unor probe suficiente ale existenţei atît a
unui dumping, cît şi a unui prejudiciu pentru o ramură a industriei naţionale, precum şi a legăturii
de cauzalitate între aceştia, ea poate iniţia independent o investigaţie chiar şi în lipsa unei cereri.
În cazul în care autoritatea de investigare consideră că există suficiente probe pentru a
justifica demararea unei investigaţii, ea iniţiază această procedură în termen de 45 de zile de la
data depunerii cererii, publicînd avizul respectiv în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Dacă probele nu sînt suficiente, reclamantul va fi înştiinţat despre aceasta în termen de 45 de zile
de la data depunerii cererii la autoritatea de investigare.
Avizul privind iniţierea investigaţiei va determina produsul şi ţările implicate, va conţine
un rezumat al informaţiilor primite şi va prevedea că toate informaţiile utile trebuie comunicate
autorităţii de investigare, va stabili termenele în care părţile interesate îşi pot face cunoscute, în
scris, punctele lor de vedere sau pot cere să fie audiate.
Autoritatea de investigare înştiinţează oficial exportatorii şi importatorii implicaţi,
reprezentanţii ţărilor exportatoare şi reclamanţii despre iniţierea procedurii.
O investigaţie antidumping nu va afecta procedurile de vămuire a produsului presupus a
constitui obiectul unui dumping.

’nvestigaţia antidumping

Investigaţia antidumping va urmări simultan determinarea existenţei atît a dumpingului,

cît şi a prejudiciului. Selectarea perioadei de investigare se va face astfel încît orizontul de
investigare să acopere o perioadă, nemijlocit anterioară iniţierii investigaţiei, de cel puţin 6 luni.
De regulă, informaţiile care se referă la o perioadă ulterioară investigaţiei nu se iau in
considerare.
Părţilor cărora li se expediază chestionare pentru o investigaţie antidumping li se vor
acorda cel puţin 30 de zile pentru răspuns. Termenul completării chestionarului va începe să
curgă din ziua primirii chestionarului, adică la expirarea unei săptămîni din ziua expedierii
acestuia exportatorului sau reprezentanţei diplomatice corespunzătoare a ţării exportatoare. Acest
termen poate fi prelungit cu 30 de zile, ţinîndu-se cont de termenul-limită al investigaţiei, cu
condiţia ca partea interesată să motiveze extinderea perioadei prin circumstanţe deosebite.
Autoritatea de investigare poate audia părţile interesate în cazul în care ele au solicitat
aceasta în termenul fixat în avizul publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
demonstrînd că sînt realmente părţi interesate care vor fi afectate de rezultatele procedurii de
investigare şi că există motive deosebite pentru a fi audiate.

î[c
c
c
c

Autoritatea de investigare le oferă posibilitatea de a se întîlni cu părţi avînd interese opuse

pentru confruntarea opiniilor divergente şi a argumentelor negatoare. La acordarea unei
asemenea posibilităţi trebuie să se ţină cont de necesitatea păstrării confidenţialităţi informaţiilor
şi de asentimentul părţilor în acest sens. Nici o parte nu este obligată să asiste la astfel de
întîlniri, iar absenţa nu-i va prejudicia în nici un fel cauza. Informaţiile orale, prezentate în
conformitate cu prevederile prezentului alineat, vor fi luate in considerare doar în cazul cînd
părţile le vor reproduce ulterior în scris.
Reclamanţii, importatorii, exportatorii şi asociaţiile lor reprezentative, organizaţiile
reprezentative ale utilizatorilor şi consumatorilor precum şi reprezentanţii ţării exportatoare vor
putea, în baza unei cereri, să ia cunoştinţă de toate informaţiile prezentate de părţi (cu excepţia
documentelor interne perfectate de autorităţile Republicii Moldova). Părţile în cauză pot să-şi
expună punctele de vedere asupra acestor informaţii şi comentariile lor vor putea fi luate în
considerare dacă vor fi suficient argumentate.
(6) Cu excepţia cazurilor stipulate la art.20, informaţiile furnizate de părţile interesate, pe
care se bazează constatările, se vor verifica, pe cît este posibil, în ceea ce priveşte exactitatea lor.
(7) O investigaţie este definitivată fie prin închiderea ei, fie prin pronunţarea deciziei de
introducere a unei taxe antidumping.

Măsurile antidumping provizorii

Măsurile provizorii vor fi introduse numai după expirarea a 60 de zile de la data iniţierii
procedurilor, dar nu mai tîrziu de 9 luni de la iniţierea acestora.
Mărimea taxei antidumping provizorii nu va depăşi marja de dumping stabilită provizoriu,
dar va fi mai mică decît această marjă dacă o astfel de taxă mai mică este suficientă pentru
înlăturarea prejudiciului cauzat ramurii industriei naţionale.
Măsurile antidumping provizorii pot lua forma de garanţii, iar punerea în circulaţie liberă
pe teritoriul Republicii Moldova a produselor investigate va fi condiţionată de acordarea acestor
garanţii.
Taxele antidumping provizorii pot fi introduse pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi
prelungită cu încă 3 luni, sau pot fi introduse iniţial pentru o perioadă de 9 luni. Totuşi, termenul
de aplicare a taxelor poate fi prelungit sau stabilit de la bun început pentru 9 luni doar în cazurile
în care exportatorii care deţin un procent semnificativ din volumul comerţului în cauză le solicită
sau nu le contestă.

Angajamentele
Investigaţiile pot fi închise fără introducerea taxelor antidumping provizorii sau definitive
dacă autoritatea de investigare primeşte din partea exportatorului un angajament voluntar
acceptabil de a-şi revizui preţurile într-o măsură care să elimine marja de dumping sau efectele
prejudiciabile ale dumpingului. Mărimea creşterii preţurilor, ca urmare a angajamentelor, nu va
depăşi marja de dumping stabilită provizoriu, dar va fi mai mică decît această marjă dacă astfel
de creştere va fi suficientă pentru înlăturarea prejudiciului cauzat ramurii industriei naţionale.
Autoritatea de investigare este în drept să sugereze unele angajamente, fără ca exportatorii
să fie obligaţi să le accepte. Faptul că exportatorii nu oferă asemenea angajamente sau nu acceptă
propunerea de a şi le asuma nu va afecta în nici un fel examinarea cauzei. Totuşi, autoritatea de
investigare poate stabili că iminenţa producerii unui prejudiciu este mai mare în cazul continuării
importurilor de dumping.

î9c
c
c
c

Exportatorul va fi informat despre motivele neacceptării unui angajament şi i se va oferi

posibilitatea de a-şi expune punctul de vedere în acest sens. Cauzele neacceptării vor fi
menţionate în decizia definitivă.
Autoritatea de investigare va avea consultări cu Guvernul Republicii Moldova privind
acceptarea angajamentelor oferite de către exportatori, în urma cărora va prezenta de îndată
Guvernului un raport împreună cu propunerea de a închide investigaţia. Investigaţia se va
considera închisă dacă Guvernul, timp de o lună, nu va decide altfel.
Dacă angajamentele sînt acceptate, investigaţia privind existenţa dumpingului şi a
prejudiciului va continua pînă la capăt. În cazul în care s-a constatat inexistenţa dumpingului sau
a prejudiciului, angajamentul îşi pierde automat valabilitatea, cu excepţia cazurilor cînd
constatarea s-a datorat în mare măsură existenţei unui angajament. În asemenea cazuri, se poate
solicita ca angajamentul să fie menţinut pe o perioadă rezonabilă. În cazul în care s-a constatat
existenţa dumpingului şi a prejudiciului, angajamentul va fi valabil în conformitate cu propriile
condiţii şi cu prevederile acestui capitol.
Autoritatea de investigare poate solicita oricărui exportator ale cărui angajamente sînt
acceptate să furnizeze periodic informaţii cu privire la modul de îndeplinire a angajamentului
respectiv şi să permită verificarea informaţiilor corespunzătoare. Neglijarea acestor cerinţe va fi
considerată ca o violare a angajamentului.
În cazul violării sau retragerii angajamentului de către oricare dintre părţi, pe baza faptelor
stabilite în cadrul investigaţiei care a determinat acceptarea lui, se va introduce o taxă definitivă,
cu condiţia că investigaţia a finalizat prin constatarea existenţei dumpingului şi a prejudiciului,
iar exportatorului i-a fost oferită posibilitatea să-şi expună punctul de vedere, cu excepţia cazului
cînd el şi-a retras angajamentul din proprie iniţiativă.
Dacă investigaţia care a determinat acceptarea angajamentului nu a fost finalizată şi dacă
există temeiuri de a presupune că angajamentul este violat ori în cazul violării sau retragerii
acestuia, pe baza informaţiei disponibile poate fi introdusă o taxă antidumping provizorie.

Durata şi reexaminarea măsurilor antidumping

O măsură antidumping va rămîne în vigoare numai atîta timp şi se va aplica în aşa volum
cît este necesar pentru contracararea dumpingului ce cauzează prejudicii.
O taxă antidumping definitivă se anulează la expirarea termenului de 5 ani de la data
introducerii ei sau de la data celei mai recente reexaminări privind atît dumpingul, cît şi
prejudiciul, cu excepţia cazului în care autoritatea de investigare, printr-o reexaminare efectuată
inaintea acestei date, a ajuns la concluzia că anularea taxei va genera continuarea sau reapariţia
unui dumping şi cauzarea de noi prejudicii. În astfel de cazuri, taxa va rămîne în vigoare pînă la
finalizarea reexaminării.
Reexaminarea în legătură cu încetarea acţiunii măsurilor antidumping va începe dacă
cererea respectivă va conţine probe suficiente privind faptul că anularea măsurilor va conduce,
probabil, la continuarea sau reapariţia unui dumping şi cauzarea de noi prejudicii. O astfel de
probabilitate poate fi demonstrată, de exemplu, prin probe că dumpingul şi prejudiciul continuă
sau că înlăturarea, parţială ori totală, a prejudiciului se datorează exclusiv aplicării măsurilor
antidumping, sau că circumstanţele pentru exportatori ori condiţiile de piaţă confirmă
probabilitatea continuării unui dumping ce cauzează prejudicii.

Ô c
c
c
c

În cadrul acestor investigaţii, părţilor interesate li se oferă posibilitatea de a-şi expune

punctul de vedere asupra celor formulate în cererea de reexaminare. Concluziile se vor face
ţinîndu-se cont de toate probele pertinente şi documentate, prezentate în legătură cu
eventualitatea continuării sau reapariţiei unui dumping şi a unui prejudiciu în cazul anulării
măsurilor antidumping.
Avizul privind apropiata suspendare a măsurilor antidumping va fi publicat în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova pe parcursul ultimului an al perioadei de aplicare a acestor măsuri.
Oportunitatea aplicării în continuare a măsurilor antidumping poate fi supusă, de
asemenea, reexaminării în baza cererii oricărui exportator, importator sau producător autohton,
care va conţine probe suficiente pentru argumentarea oportunităţii unei astfel de reexaminări
intermediare, cu condiţia că a trecut o perioadă de cel puţin un an de la introducerea măsurilor
definitive.
O reexaminare intermediară va fi iniţiată dacă cererea va conţine probe suficiente privind
oportunitatea modificării sau anulării măsurilor de contracarare a unui dumping şi a prejudiciului
cauzat de el.
În cadrul investigaţiilor, desfăşurate conform acestui alineat, autoritatea de investigare va
analiza dacă circumstanţele referitoare la dumping şi prejudiciu s-au schimbat semnificativ sau
dacă măsurile existente sînt adecvate scopului de eliminare a prejudiciului stabilit în baza legii.
În aceste cazuri, la luarea deciziei finale se va ţine cont de toate probele pertinente şi
documentate.
Reexaminarea va avea drept scop şi stabilirea marjelor de dumping individuale pentru
exportatorii noi care nu au exportat produsul în perioada de investigare. O reexaminare va fi
iniţiată dacă un exportator sau producător nou va demonstra că nu este legat de nici un exportator
sau producător din ţara exportatoare al cărui produs este supus măsurilor antidumping sau că este
implicat într-o obligaţie contractuală irevocabilă de export al unei cantităţi semnificative către
Republica Moldova.
Decizia autorităţii de investigare privind iniţierea unei reexaminări suspendă acţiunea taxei
cu privire la exportatorul nou, modificînd decizia prin care a fost introdusă o astfel de taxă şi
condiţionînd importurile prin procedura de înregistrare, pentru asigurarea faptului că, dacă
reexaminarea va constata existenţa unui dumping în privinţa acestui exportator, taxele
antidumping vor putea fi percepute retroactiv începînd cu data de iniţiere a reexaminării.
Reexaminările efectuate conform acestui articol vor fi iniţiate de către autoritatea de
investigare. În cazurile în care sînt justificate prin reexaminare, măsurile pot fi anulate sau
menţinute ori anulate, menţinute sau modicate. Dacă măsurile sînt anulate pentru exportatorii
individuali, nu şi pentru întreaga ţară exportatoare, aceşti exportatori vor continua să fie obiectul
procedurilor şi vor fi, în mod automat, reinvestigaţi pe parcursul oricărei reexaminări ulterioare,
efectuate pentru ţara dată în conformitate cu prezentul articol.

Rambursările taxelor antidumping

Pentru a solicita rambursarea taxelor antidumping, importatorul va prezenta o cerere

autorităţii de investigare. Cererea va fi prezentată în termen de 6 luni de la data determinării
mărimii taxelor antidumping definitive sau de la data luării deciziei definitive privind depunerea
garanţiilor în legătură cu perceperea taxelor provizorii.
Cererea de rambursare a taxelor percepute se va considera argumentată prin probe dacă va
conţine informaţii exacte privind suma solicitată a fi rambursată a taxelor antidumping presupuse

Ô1c
c
c
c

şi la ea vor fi anexate toate documentele vamale privind calcularea şi achitarea acestei sume.
Cererea va include şi date, pentru o perioadă reprezentativă, privind valoarea normală şi preţul de
export în Republica Moldova ale exportatorului sau producătorului căruia i se aplică taxa. În
cazurile în care importatorul nu este asociat cu exportatorul sau producătorul în cauză şi această
informaţie nu poate fi prezentată de îndată ori exportatorul sau producătorul nu doreşte să o
dezvăluie importatorului, cererea va conţine o declaraţie din partea exportatorului sau
producătorului privind reducerea sau eliminarea marjei de dumping conform prezentului articol
şi o obligaţie de a prezenta probe relevante autorităţii de investigare. Dacă primirea unor astfel de
probe nu se prevede într-o perioadă de timp rezonabilă, cererea va fi respinsă.
În baza probelor, autoritatea de investigare va decide oportunitatea şi gradul de satisfacere
a cererii sau va putea iniţia în orice moment o reexaminare intermediară. Informaţia obţinută în
cadrul acestei reexaminări va fi utilizată pentru luarea deciziei de justificare a rambursării.
Rambursarea taxelor se va face, de regulă, pe parcursul a 12 luni şi nu va depăşi nici într-un caz
termenul de 18 luni de la data prezentării cererii de rambursare suficient argumentate cu probe.
Rambursarea autorizată va avea loc în termen de 90 de zile de la data adoptării deciziei
menţionate.

Reinvestigarea

Dacă informaţia prezentată de o ramură a industriei naţionale conţine probe suficiente că

măsurile antidumping nu au condus la vreo schimbare sau au generat schimbări nesemnificative
în preţurile de vînzare sau revînzare ulterioară în Republica Moldova, investigaţia va fi
redeschisă pentru examinarea efectelor produse de măsurile respective asupra preţurilor
menţionate.
În cadrul unei reinvestigări conform prezentului articol, exportatorilor, importatorilor şi
producătorilor autohtoni li se va oferi dreptul de a clarifica situaţia privind preţurile de vînzare şi
revînzare ulterioară. În cazul cînd se stabileşte că măsura trebuia să conducă la modificarea
acestor preţuri, atunci, pentru a inlătura prejudiciul, preţurile de export vor fi reevaluate şi marja
de dumping va fi recalculată luîndu-se în considerare preţurile de export reevaluate. Dacă se va
constata că modificarea insuficientă a preţurilor în Republica Moldova este cauzată de o scădere
a preţurilor de export, care a avut loc înainte de sau după aplicarea măsurilor, marjele de
dumping vor fi recalculate luîndu-se în considerare aceste preţuri de export scăzute.
Dacă o reinvestigare iniţiată conform prezentului articol demonstrează existenţa unui
dumping majorat, măsurile în vigoare vor fi modificate de către autoritatea de investigare în
concordanţă cu noile constatări privind preţurile de export.
Schimbările presupuse în valoarea normală se vor lua în considerare, în sensul acestui
articol, doar în cazul în care o informaţie completă privind valoarea normală revizuită,
argumentată cu probe suficiente, va fi prezentată autorităţii de investigare în termenul stabilit în
avizul de iniţiere a investigaţiei. Dacă o investigaţie include reexaminarea valorii normale,
importurile vor fi supuse înregistrări pînă la finalizarea investigării.

Dispoziţii generale privind taxele antidumping

Taxele antidumping provizorii sau definitive vor fi introduse prin decizia autorităţii de
investigare, fiind percepute în forma şi în cuantumurile specificate şi conform altor criterii
stabilite în decizia de introducere a acestor taxe. Aceste taxe se vor percepe separat de taxele

Ôîc
c
c
c

vamale, impozite şi alte plăţi impuse, de regulă, importurilor. Nici un produs nu va fi supus, în
acelaşi timp, taxelor antidumping şi taxelor compensatorii.
Deciziile privind introducerea taxelor antidumping provizorii sau definitive şi deciziile
privind acceptarea angajamentelor ori închiderea investigaţiilor sau procedurilor se publică în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Aceste decizii vor conţine, respectîndu-se întru totul
confidenţialitatea informaţiei, numele exportatorilor sau ale ţărilor investigate, o descriere a
produsului şi un rezumat al faptelor şi concluziilor relevante pentru determinarea existenţei unui
dumping şi a unui prejudiciu. În fiecare caz, o copie a deciziei va fi remisă părţilor interesate
cunoscute. Prevederile acestui alineat se vor aplica în mod corespunzător reexaminărilor.
În interesul Republicii Moldova, măsurile introduse conform acestui capitol pot fi
suspendate printr-o decizie a autorităţii de investigare pentru o perioadă de 9 luni. Suspendarea
poate fi extinsă pînă la un an. Măsurile pot fi suspendate numai dacă condiţiile de piaţă s-au
modificat temporar în măsură să excludă prejudiciul în urma suspendării şi dacă avizul ramurii
industriei naţionale a fost luat în considerare. Măsurile pot fi reintroduse în orice moment dacă
motivele suspendării nu mai există.
Autoritatea de investigare poate da indicaţii autorităţilor vamale privind înregistrarea
importurilor pentru a li se putea aplica ulterior măsuri antidumping de la data înregistrării lor.
Importurile pot fi supuse înregistrării în baza unei cereri din partea ramurii industriei naţionale,
care va conţine probe suficiente pentru a justifica o astfel de acţiune. Înregistrarea va fi introdusă
prin decizia autorităţii de investigare, care va specifica scopul acţiunii şi, dacă este nevoie, suma
estimată a eventualelor angajamente. Importurile vor fi supuse înregistrării pentru o perioadă de
cel mult 9 luni.

9.Contingente tarifare
c
c
În prezent, Moldova aplică contingente tarifare în cadrul Acordului CEFTA (Acordului
Central European de Comerţ Liber). Reglementarea importului în regim preferenţial al
produselor originare din ţările-membre CEFTA este aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.955
din 21.08.2007. În acest context se aplică taxele vamale preferenţiale stabilite asupra importului
produselor agricole originare din ţările-membre CEFTA, a căror mărime este prevăzută în Anexa
nr.4 a Regulamentului privind importul în Republica Moldova a produselor originare din ţările-
membre ale (CEFTA) (Anexa 4: HG 955/2007). De asemenea, sunt aplicate cote preferenţiale
oferite de Republica Moldova la importul produselor agricole din ţările-membre CEFTA, care
sunt stabilite în Anexa nr.5 la acelaşi Regulament. Importul de produse agricole originare din
ţările-membre CEFTA în cadrul contingentelor preferenţiale specifi cate în Anexa nr.5 se
acceptă numai cu prezentarea autorităţilor vamale a autorizaţiei de import. Gestionarea
contingentelor tarifare de import şi eliberarea autorizaţiilor de import este efectuată de către
Ministerul Economiei şi Comerţului. Pentru majoritatea ţărilor taxa preferenţială în cadrul cotei
este de 0%, numai în cazul importului din Serbia a unor produse taxa este de 15%.

ÔÔc
c
c
c

1 .Facilităţi tarifare

Conform Legii cu privire la tariful vamal prin facilităţi tarifare se subînţeleg facilităţile
acordate de către ţară, în condiţii de reciprocitate sau unilateral, pentru mărfurile trecute peste
frontiera vamală a acestei ţări sub formă de stabilire a unor cote tarifare pentru importul sau
exportul preferenţial de mărfuri, de reducere a taxei vamale, de scutire de taxă, de restituire a
taxei plătite anterior.

Sunt scutite de taxa vamală:

a) mijloacele de transport folosite la transporturi internaţionale de pasageri şi de bagaje, de

mărfuri, precum şi obiectele de aprovizionare tehnico-materială, echipamentul, combustibilul,
alimentele, necesare pentru exploatarea acestor mijloace de transport în cursul deplasării sau
procurate în străinătate în legătură cu lichidarea defecţiunilor, în suma stabilită de actele
legislative corespunzătoare;

b) mărfurile de uz oficial introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal de către cetăţeni străini,
în conformitate cu legislaţia, precum şi cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova
este parte;

c) valuta naţională, valuta străină (cu excepţia celei folosite în scopuri numismatice), precum şi
hârtiile de valoare, în conformitate cu legislaţia;

d) mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor umanitar,

destinaţia lor fiind confirmată de organul abilitat;

e) mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor cu titlu gratuit
(donaţii) sau în scopuri filantropice pe linia statului, destinaţia lor fiind confirmată de organul
abilitat;

f) mărfurile introduse provizoriu pe sau scoase provizoriu de pe teritoriul vamal sub

supraveghere vamală în cadrul destinaţiilor vamale respective;

g) mărfurile plasate sub regimurile vamale de tranzit şi antrepozit vamal şi sub destinaţiile
vamale de distrugere şi abandon în folosul statului;

h) mărfurile de uz sau consum personal, importate de către persoanele fizice, a căror valoare sau
cantitate nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare;

Ôac
c
c
c

i) mărfurile autohtone anterior exportate şi reintroduse, în termen de 3 ani, în aceeaşi stare şi

produsele compensatoare după perfecţionarea pasivă conform reglementărilor vamale;

j) publicaţiile periodice, cărţile ce ţin de domeniul învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, materialele

didactice pentru instituţiile preşcolare, de învăţămînt şi curative.

k) mărfurile plasate şi comercializate în magazinele duty-free;

l) mărfurile (serviciile) introduse în zona economică liberă de pe restul teritoriului vamal al

Republicii Moldova, din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, de pe teritoriul altor
zone economice libere, mărfurile (serviciile), inclusiv cele originare din zona economică liberă,
exportate în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova şi în alte zone economice libere,
precum şi mărfurile originare din zona economică liberă introduse pe restul teritoriului vamal al
Republicii Moldova;

l1) mărfurile şi serviciile importate de către rezidenţii parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi de către

rezidenţii incubatoarelor de inovare. Modul de aplicare a scutirii se stabileşte de Guvern. În cazul
încetării activităţii parcurilor ştiinţifico-tehnologice, a incubatoarelor de inovare sau în cazul
revocării statutului de rezident al acestora, taxa vamală se aplică la valoarea iniţială a stocurilor
de mărfuri neutilizate în procesul activităţii rezidenţilor;

m) mărfurile plasate în regimul vamal de perfecţionare activă, exceptând mărfurile supuse

accizelor, carnea de bovine, proaspătă sau refrigerată (poziţia tarifară 0201), carnea de bovine
congelată (poziţia tarifară 0202), carnea de porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată (poziţia
tarifară 0203), carnea de ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată (poziţia tarifară
0204), organele comestibile de bovine, porcine, ovine, caprine, cai, măgari, catâri, asini,
proaspete, refrigerate sau congelate (poziţia tarifară 0206), carnea şi organele comestibile ale
păsărilor de la poziţia tarifară 0105, proaspete, refrigerate sau congelate (poziţia tarifară 0207),
slănină fără carne slabă, grăsimea de porc şi de pasăre, netopită, nici altfel extrasă, proaspătă,
refrigerată, congelată, sărată sau în saramură, uscată sau afumată (poziţia tarifară 0209 00),
laptele şi smântâna din lapte, concentrate sau cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi)
(poziţia tarifară 0402), feculele de cartofi (poziţia tarifară 1108 13 000), grăsimile de animale din
specia bovină, ovină sau caprină, altele decît cele de la poziţia tarifară 1503 (poziţia tarifară 1502
00) şi zahărul brut din trestie de zahăr (poziţia tarifară 1701 11). Taxa vamală achitată pentru
mărfurile plasate în regim vamal de perfecţionare activă, la care se aplică taxa vamală, se
restituie, în modul stabilit de Serviciul Vamal, într-un termen ce nu va depăşi 10 zile;

n) mărfurile importate pe teritoriul Republicii Moldova din contul împrumuturilor şi granturilor

acordate Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de
organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), destinate realizării
proiectelor respective, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget,
conform listei aprobate de Guvern;

Ôc
c
c
c

o) utilajul, echipamentul şi atributele de gratificaţie primite ca donaţii de Comitetul Naţional

Olimpic şi de federaţiile sportive naţionale de profil de la Comitetul Internaţional Olimpic, de la
federaţiile sportive europene şi internaţionale de profil pentru pregătirea sportivilor de
performanţă şi promovarea mişcării olimpice, fără drept de comercializare a acestui utilaj,
echipament şi atribute de gratificaţie;

p) timbrele de acciz importate şi destinate marcării mărfurilor supuse accizelor;

q) activele materiale a căror valoare depăşeşte 3000 lei pentru o unitate şi al căror termen de
exploatare depăşeşte un an, destinate includerii în capitalul statutar (social), în modul şi în
termenele prevăzute de legislaţie. Modul de aplicare a facilităţii fiscale respective se stabileşte
prin regulamentul aprobat de Guvern;

r) utilajul tehnologic, echipamentul, instalaţiile şi mijloacele circulante importate de către

organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării, acreditate de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi
Atestare, pentru activitatea din sfera ştiinţei şi inovării, conform Nomenclatorului mărfurilor al
Republicii Moldova şi limitei propuse anual de Guvern şi aprobate de Parlament;

s) mărfurile importate cu scopul efectuării investiţiilor capitale în cadrul şi în condiţiile

Acordului de investiţii "Cu privire la Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti"";

t) produsele petroliere importate în cadrul şi în condiţiile Acordului de investiţii "Cu privire la

Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti", destinate comercializării prin unităţile de
comercializare a produselor petroliere stabilite în acordul menţionat;

u) mărfurile introduse în Republica Moldova de către persoanele juridice în scopuri necomerciale

şi plasate sub regimul vamal de import, a căror valoare în vamă nu depăşeşte 50 de euro;

c
11.Restricţii
c
c
În prezent importul distilatelor de vin este restricţionat şi Ministerul Agriculturii şi
Industriei Alimentare prin hotărâri guvernamentale. Anual, începând cu anul 2001 se atribuie
cote de import al acestor produse (100 000 dal de alcool absolut în 2001, 180 000dal ± 2002,
2003-2008 nu sunt indicate volumele în actele normative) care ulterior sunt repartizate doar
agenţilor economici care dispun de baza tehnico-tehnologică respectivă pentru fabricarea
divinurilor şi garantează calitatea producţiei. Acestor agenţi economic, de asemenea li se acordă
vacanţe fiscale la plata drepturilor de import.Se interzice importul vinurilor fabricate din soiuri
de hibrizi simpli (direct producători) prin LP280-XVI din 14.12.07, MO9496/30.05.08 art.349.

Ô c
c
c
c

1î.Norme sanitare

Certificatul igienic
c
Este un document ce certifică, că mărfurile importate corespund cu standardele igienice
ale Republicii Moldova. Certificatul este solicitat pentru perfectarea vamală a majorităţii
mărfurilor. Certificatul este solicitat de către importator Centrului Republican de Medicină. În
cazul produselor farmaceutice, Certificatul igienic se solicită de către importator de la Institutul
Naţional de Farmacie al Ministerului Sănătăţii. Nu există un formular tipizat de solicitare, însă
solicitantul trebuie să aplice pentru una din următoarele scheme de certificare:
a) certificarea unui lot de marfă
b) certificarea conform contractului, dacă există (în asemenea cazuri se eliberează certificate
valabile pe o perioada de 1 an sau pentru termenul de valabilitate a produselor importate)
c) certificarea sistemului de calitate a producătorului de către experţii moldoveni
În cazul selectării ultimei opţiuni este nevoie de a contacta două instituţii, atât Centrul de
Medicină Preventivă, cât şi Centrul Naţional de standardizare, metrologie şi certificare
(CNSMC). În aceste cazuri certifi catele se eliberează pentru o perioadă de 3 ani, şi este valabil
pentru toate mărfurile producătorului certificat. Termenul de eliberare a Certificatului igienic
este de 10 zile. Conţinutul minim şi documentele necesare pentru emiterea acestuia includ:
i) Numele şi forma organizatorico-juridică a companiei care aplică sau numele persoanei fi zice
care aplică;
ii) Cererea
iii) Certificatul igienic emis de ţara exportatoare
iv) Certificatul de calitate, emis de producător, cât şi rezultatele testelor de laborator
v) Certificatul sanitar, dacă este cazul
vi) Factura comercială (ce atestă volumul importului)
vii) Declaraţia vamală
viii) Certificatul de origine
ix) Contractul de vânzare-cumpărare
x) Probe, mostre comerciale

Autorizaţia sanitară veterinară reprezintă un document oficial ce confi rmă că

deţinătorul acesteia este autorizat să importe şi să manipuleze cu produse de origine animală.
Această autorizaţie se solicită atât pentru perfectarea vamală, cât şi pentru plasarea acestor
produse pe piaţa internă. Autorizaţia sanitar veterinară este emisă de Ministerul Agriculturii şi
Industriei Alimentare, Direcţia Generală Medicină Veterinarăsau de către oficiile veterinare
regionale abilitate, autoritatea sanitar-veterinară competentă, şi atestă respectarea cerinţelor
sanitar-veterinare în instituţiile şi întreprinderile supuse supravegherii sanitar-veterinare.
Autorizaţia se completează fie în limba română,fie în limba rusă. Autorizaţia sanitar-veterinară
se eliberează într-un termen ce nu va depăşi 20 de zile de la data depunerii cererii de către
solicitant în cazul în care obiectivul răspunde cerinţelor sanitar-veterinare din domeniul
respectiv.

ÔJc
c
c
c

Certificatul sanitar-veterinar
c
Conform noii legi a Republicii Moldova, nr.221 din 19.10.2007 privind activitatea sanitar-
veterinară, în vigoare din 14.09.2008: Comerţul, importul, circulaţia internă, tranzitul şi exportul
de animale vii şi material germinativ de origine animală se realizează în baza x
 


 

, care se eliberează de medicii veterinari oficiali în baza următoarelor condiţii:

a) respectarea strictă de către medicii veterinari a regulilor etice şi profesionale;
b) neadmiterea includerii în certifi catele sanitar-veterinare a unor date ce nu sunt autentificate de
către medicul veterinar oficial care eliberează certificatele;
c) respectarea cerinţelor internaţionale privind principiile de elaborare şi întocmire a
certificatelor sanitar-veterinare.
Supravegherea sanitar-veterinară a mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar de stat
afl ate în regim de import, tranzit sau exportse efectuează la posturile de control sanitar-veterinar,
organizate în cadrul posturilor vamale. Organele vamale nu vor permite intrarea (sub formă de
tranzit sau de import) a mijloacelor ce transportă animale vii, material germinativ, produse şi
subproduse de origine animală supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar dacă acestea
nu au primit avizul de liberă trecere din partea medicului veterinar oficial de la postul respectiv
de control sanitar-veterinar. Animalele provenite din import se supun, în mod obligatoriu,
carantinei profilactice pe o perioadă de maximum 30 de zile, în locuri izolate şi special
amenajate, autorizate de direcţiile raionale/municipale sanitar-veterinare şi pentru siguranţa
produselor de origine animală, care permit introducerea animalelor în aceste locuri numai după
verificarea îndeplinirii cerinţelor sanitar-veterinare specifi ce. Pentru a primi avizul menţionat,
agenţii economici depun următoarele documente:
a) certificatul sanitar-veterinar;
b) certificatul de origine;
c) după caz, certificatul de calitate;
d) avizul sanitar-veterinar eliberat de Agenţia sanitar-veterinară.
Reglementarea sanitară, veterinară şi fitosanitară, cât şi aplicarea măsurilor în aceste
domenii trebuie să corespundă prevederilor Acordului OMC SPS (Acord privind măsuri sanitare
şi fitosanitare). Aceste măsuri reprezintă instrumente de reglementare şi elaborare a politicilor
comerciale ale Republicii Moldova şi sunt utilizate de către autorităţi în vederea atingerii
obiectivelor legitime ale statului, cum sunt protecţia sănătăţii şi mediului şi protecţia vieţii
animalelor şi plantelor. Aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare de către autorităţile Republicii
Moldova în conformitate cu angajamentele OMC şi standardele internaţionale prevede
elaborarea, adoptarea şi punerea în aplicare a cadrului legislativ şi instituţional în domeniul
carantinei fitosanitare, supravegherii sanitaro-epidimiologice şi veterinare. De asemenea, un rol
important în facilitarea comerţului Republicii Moldova îl joacă semnarea Acordurilor bilaterale
de colaborare cu principalele ţări partenere în vederea facilitării comerţului şi asigurarea
transparenţei aplicării măsurilor sanitare şi fitosanitare. Odată cu aprobarea Legii RM
nr.221/2007, Parlamentul a aprobat şi un Plan de acţiuni privind implementarea legii şi
activitatea sanitar-veterinară . Normele sanitare ce trebuie respectate în aranjamentele comerciale
cu Uniunea Europeana sunt reglementate prin Ordinul Ministerului Agriculturii şi Industriei
Alimentare nr.172 din 14.07.

Ô[c
c
c
c

1Ô.Subvenţii

Principii generale

Subvenţiile pot fi acordate de către guvernul ţării de origine a produsului importat sau de
către guvernul ţării intermediare din care produsul este exportat în Republica Moldova. În scopul
prezentului capitol, prin guvern se înţelege guvernul sau orice altă autoritate publică a ţării de
origine sau exportatoare.
În cazul în care produsul nu este importat direct din ţara de origine, ci este exportat în
Republica Moldova dintr-o ţară intermediară prevederile prezentului capitol vor fi aplicate
integral şi tranzacţiile vor fi considerate, pe cît va fi posibil, ca avînd loc între ţara de origine şi
Republica Moldova.

Definiţia subvenţiei

Subvenţia se va considera existentă, dacă:

1) a) există o contribuţie financiară a guvernului ţarii de origine sau exportatoare, în cazul
în care:
i) guvernul practică transferul direct de fonduri (de exemplu, sub formă de dotaţii,
împrumuturi, participare la capitalul social) sau transferuri directe potenţiale de fonduri sau
pasive (de exemplu, garanţii de imprumut);
ii) guvernul nu percepe sau renunţă la unele încasări publice (de exemplu, la înlesnirile
fiscale, cum ar fi creditarea impozitelor); în acest sens, scutirile de taxe sau impozite la produsele
de export, cu care sînt impuse produsele identice destinate consumului intern, sau reducerile unor
astfel de taxe sau impozite, într-o valoare ce nu depăşeşte suma calculată, nu vor fi considerate
drept subvenţii;
iii) guvernul furnizează bunuri sau servicii, altele decît cele de infrastructură generală, sau
achiziţionează bunuri;
iv) guvernul:
- efectuează plăţi către o structură de finanţare; sau
- autorizează sau dispune unei organizaţii private să exercite una sau mai multe din
funcţiile enumerate la punctele i)-iii), care ţin de competenţele lui, şi să utilizeze proceduri ce nu
diferă, în mod efectiv, de practica uzuală a guvernelor; sau b) există orice formă de sprijin al
veniturilor sau al preţurilor, în sensul art.XVI al Acordului General pentru Tarife şi Comerţ,
1994;
2) un avantaj este conferit în alt mod.

Caracterul specific al subvenţiilor

Măsurile împotriva subvenţiilor interzise sau a subvenţiilor acţionabile se aplică numai în
cazul în care subvenţia este specifică unei întreprinderi sau unei ramuri a industriei ori unui grup
de întreprinderi sau de ramuri.
Pentru a determina dacă o subvenţie este specifică unei întreprinderi sau unei ramuri a
industriei ori unui grup de intreprinderi sau de ramuri, denumite în continuare anumite
întreprinderi, ce se află sub jurisdicţia autorităţii care acordă această subvenţie, vor fi aplicate
următoarele principii:

Ô9c
c
c
c

a) dacă autoritatea care acordă subvenţia sau legislaţia, în temeiul căreia această autoritate
acţionează, limitează în mod expres accesul la subvenţie pentru anumite întreprinderi, această
subvenţie se va considera specifică;
b) dacă autoritatea care acordă subvenţia sau legislaţia, în temeiul căreia această autoritate
acţionează, stabileşte criterii sau condiţii obiective ce reglementează dreptul la subvenţie şi
cuantumul acesteia, specificitatea nu va exista cu condiţia că dreptul la subvenţie este automat şi
că astfel de criterii vor fi strict respectate;
c) dacă, independent de orice aparenţă de nespecificitate ce rezultă din aplicarea
principiilor enumerate la lit.a) şi b), există motive pentru a considera că subvenţia poate să fie
specifică de facto, atunci vor putea fi luaţi în considerare şi alţi factori, cum ar fi: utilizarea unui
program de subvenţii de către un număr limitat de anumite întreprinderi, utilizarea predominantă
a subvenţiilor de către anumite întreprinderi, acordarea, în mod disproporţionat, a unor sume
mari de subvenţii pentru anumite întreprinderi şi modul în care autoritatea care acordă subvenţia
a exercitat o putere discreţionară în luarea deciziei de a acorda o subvenţie. În acest scop, se va
ţine cont de informaţiile referitoare la frecvenţa cu care cererile privind subvenţiile au fost
respinse sau satisfăcute şi motivele acestor decizii.
Subvenţia a cărei utilizare este limitată la anumite întreprinderi situate în interiorul unei
zone geografice determinate, ce se află sub jurisdicţia autorităţii care acordă această subvenţie,
va fi specifică.

Subvenţiile care nu constituie obiectul măsurilor compensatorii

Subvenţiile acordate pentru activităţi de cercetare, desfăşurate de întreprinderi sau de

instituţii de invăţămînt superior sau de cercetare pe bază de contracte cu unităţile producătoare,
nu vor constitui obiectul măsurilor compensatorii dacă aceste subvenţii acoperă nu mai mult de
75 la sută din costurile de cercetare industrială sau nu mai mult de 50 la sută din costurile
activităţii de dezvoltare preconcurenţială şi dacă asemenea subvenţii sînt limitate exclusiv la
următoarele elemente:
a) cheltuielile de personal (cercetători, tehnicieni şi alt personal auxiliar folosit exclusiv
pentru activitatea de cercetare);
b) costurile instrumentelor, echipamentului, terenului şi clădirilor utilizate exclusiv şi în
mod permanent pentru activitatea de cercetare (cu excepţia cazului cesiunii pe o bază
comercială);
c) costurile serviciilor de consultanţă şi ale altor servicii analogice, utilizate exclusiv pentru
activitatea de cercetare, inclusiv cercetările, cunoştinţele tehnice, brevetele etc.;
d) costurile generale suplimentare aferente activităţii de cercetare;
e) alte costuri curente, cum ar fi cheltuielile pentru materiale, pentru asistenţa tehnică
aferente activităţii de cercetare.
Dispoziţiile prezentului alineat nu se vor aplica cercetărilor privind aeronavele civile dat
fiind faptul că în asemenea cazuri se vor aplica reglementările multilaterale specifice.
În scopul prezentului articol, nivelul admisibil al subvenţiilor care nu constituie obiectul
măsurilor compensatorii va fi stabilit prin referinţă la costurile totale, pe durata unui anumit
proiect.
În cazul unor programe care includ atît lucrări de cercetare industrială, cît şi o activitate de
dezvoltare preconcurenţială, nivelul admisibil al subvenţiei care nu va constitui obiectul

a c
c
c
c

măsurilor compensatorii nu va depăşi media simplă a nivelurilor admisibile pentru cele două
categorii menţionate, calculate pe baza tuturor cheltuielilor care pot fi luate în considerare.
(5) Subvenţiile acordate zonelor defavorizate ale ţării de origine şi/sau exportatoare în
cadrul unui program general de dezvoltare regională şi care au un caracter nespecific în zonele
respective nu vor fi supuse măsurilor compensatorii cu condiţia că:
a) fiecare regiune defavorizată este o zonă geografică, precis delimitată, cu o identitate
economică şi administrativă distinctă;
b) regiunea se consideră defavorizată pe bază de criterii neutre şi obiective, care indică
faptul că dificultăţile regiunii se datorează nu numai unor circumstanţe temporare; şi c) criteriile
vor cuprinde gradul de dezvoltare economică ce se va determina pe baza a cel puţin unul din
următorii indicatori, evaluaţi pe o perioadă de trei ani:
- venitul pe cap de locuitor sau venitul pe membru de familie, sau P.I.B.-ul pe cap de
locuitor, care nu va depăşi 85 la sută din media pentru ţara de origine sau exportatoare în cauză;
- nivelul şomajului, care va atinge cel puţin 110 la sută din media pentru ţara de origine sau
exportatoare în cauză.
Cuantificarea respectivă va putea fi complexă şi va putea include şi alţi factori.
(6) Subvenţiile pentru adaptarea infrastructurii existente la noile cerinţe de mediu impuse
prin acte legislative şi alte acte normative, din care rezultă constrîngeri şi sarcini financiare mai
mari pentru întreprinderi, nu vor constitui obiectul măsurilor compensatorii cu condiţia ca
subvenţia:
a) să fie o măsură unică irepetabilă;
b) să fie limitată la 20 la sută din costul de adaptare;
c) să nu acopere costul înlocuirii şi exploatării investiţiilor subvenţionate, acesta urmînd să
fie în întregime în sarcina întreprinderilor;
d) să fie direct legată de şi proporţională cu reducerea inconvenientelor şi a poluării
prevăzute de către întreprindere şi să nu acopere economia care poate fi obţinută pe seama
costurilor de fabricaţie; şi e) să fie accesibilă tuturor întreprinderilor care pot să implementeze
noul echipament şi/sau noile procedee de producţie.

Calcularea marjei de subvenţie

În sensul prezentului capitol, marja de subvenţie va fi calculată pornindu-se de la avantajul

conferit beneficiarului subvenţiei în timpul perioadei de investigare a subvenţiei. De regulă,
această perioadă va alcătui ultimul an de gestiune al beneficiarului, dar poate fi şi orice altă
perioadă, de cel puţin 6 luni, anterioară iniţierii investigaţiei, pentru care sînt disponibile date
financiare credibile şi alte date relevante.
Autoritatea de investigare va determina metodele de calculare a avantajului acordat
beneficiarului subvenţiei. În fiecare caz concret, aplicarea unei metode va fi transparentă şi
suficient explicată cu condiţia ca oricare din metodele selectate să fie compatibilă cu următoarele
principii:
a) participarea guvernului la capitalul social al unei întreprinderi nu va fi considerată drept
acordare de avantaj, cu excepţia cazului în care decizia privind investiţiile poate fi considerată
incompatibilă cu practica investiţională obişnuită a agenţilor privaţi pe teritoriul ţării de origine
şi/sau exportatoare;
b) împrumutul acordat de guvern nu va fi considerat drept acordare de avantaj, cu excepţia
cazului în care există o diferenţă între suma pe care întreprinderea beneficiară o achită pentru

a1c
c
c
c

împrumutul guvernamental şi cea pe care ea ar fi plătit-o pentru un împrumut comercial

comparabil pe care l-ar putea obţine pe piaţă. În acest caz, avantajul va corespunde cu diferenţa
dintre cele două sume;
c) garanţia de împrumut acordată de către guvern nu va fi considerată drept acordare de
avantaj, cu excepţia cazului în care există o diferenţă între suma pe care întreprinderea
beneficiară o plăteşte pentru împrumutul garantat de guvern şi cea pe care ar fi plătit-o pentru un
împrumut comercial comparabil în absenţa unei garanţii guvernamentale. În acest caz, avantajul
va corespunde cu diferenţa dintre aceste două sume, ajustată cu diferenţele de comisioane;
d) furnizarea de bunuri sau servicii ori achiziţionarea de bunuri de către guvern nu va fi
considerată drept acordare de avantaj, cu excepţia cazului în care furnizarea se va efectua cu o
achitare mai puţin decît adecvată sau în care achiziţionarea se va efectua cu o achitare mai mult
decît adecvată. Caracterul adecvat al plăţii va fi determinat în raport cu condiţiile de piaţă
existente pentru bunul sau serviciul respectiv în ţara furnizoare sau cumpărătoare (inclusiv
preţul, calitatea, accesibilitatea, posibilitatea de comercializare rapidă, transportul şi alte condiţii
de cumpărare sau de vînzare).
Marja de subvenţie va fi stabilită pentru fiecare unitate de produs subvenţionat exportat
către Republica Moldova.
La stabilirea marjei de subvenţie, din suma totală a subvenţiei se exclud următoarele
elemente:
a) orice taxă plătită la depunerea cererii sau alte cheltuieli necesare pentru stabilirea sau
obţinerea subvenţiei;
b) taxele de export, impozitele sau alte plăţi aplicate exportării produsului către Republica
Moldova în scopul de a compensa subvenţia.
Dacă subvenţia nu este acordată în conformitate cu cantităţile prelucrate, fabricate,
exportate sau transportate, marja de subvenţie va fi stabilită prin alocarea, în mod corespunzător,
a valorii subvenţiei totale asupra nivelului producţiei, vînzării sau exportului produselor
investigate în perioada de investigare a subvenţiei.
Dacă subvenţia se poate referi la achiziţionarea sau achiziţionarea ulterioară a mijloacelor
fixe, marja de subvenţie va fi calculată prin distribuirea subvenţiei pe o perioadă care reflectă
amortizarea reală a acestor active din ramura respectivă.
Dacă subvenţia nu se referă la achiziţionarea de mijloace fixe, suma avantajului obţinut în
perioada de investigare va fi raportată acestei perioade şi alocată ,cu excepţia cazurilor cînd apar
circumstanţe speciale care justifică raportarea ei la o altă perioadă.

’nvestigaţia privind subvenţiile

Investigaţia privind subvenţiile va urmări simultan determinarea existenţei atît a

subvenţiei, cît şi a prejudiciului. Selectarea perioadei de investigare se va face astfel încît
orizontul de investigare să acopere o perioadă nemijlocit anterioară iniţierii investigaţiei de cel
puţin 6 luni. De regulă, informaţiile care se referă la o perioadă ulterioară investigaţiei nu se iau
în considerare.
Părţilor cărora li se expediază chestionare pentru o investigaţie privind aplicarea măsurilor
compensatorii li se vor acorda cel puţin 30 de zile pentru răspuns. Termenul completării
chestionarului va începe să curgă din ziua primirii chestionarului, adică la expirarea unei

aîc
c
c
c

săptămîni din ziua expedierii acestuia exportatorului sau reprezentanţei diplomatice

corespunzătoare a ţării de origine şi/sau exportatoare. Acest termen poate fi prelungit cu 30 de
zile, ţinîndu-se cont de termenul-limită al investigaţiei, cu condiţia ca partea interesată să
motiveze extinderea perioadei prin circumstanţe deosebite.
Autoritatea de investigare poate audia părţile interesate în cazul în care ele au solicitat
aceasta în termenul fixat în avizul publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
demonstrînd că sînt realmente părţi interesate care vor fi afectate de rezultatele procedurii de
investigare şi că există motive deosebite pentru a fi audiate.
Autoritatea de investigare le oferă posibilitatea de a se întîlni cu părţi avînd interese opuse
pentru confruntarea opiniilor divergente şi a argumentelor negatoare. La acordarea unei
asemenea posibilităţi trebuie să se ţină cont de necesitatea păstrării confidenţialităţii informaţiilor
şi de asentimentul părţilor în acest sens. Nici o parte nu este obligată să asiste la astfel de
întîlniri, iar absenţa nu-i va prejudicia în nici un fel cauza. Informaţiile orale, prezentate în
conformitate cu prevederile prezentului alineat, vor fi luate în considerare doar în cazul cînd
părţile le vor reproduce ulterior în scris.
Măsurile compensatorii provizorii pot fi aplicate dacă procedurile au fost iniţiate, s-a
publicat avizul respectiv şi părţilor interesate li s-au acordat posibilităţi adecvate pentru a-şi
prezenta informaţiile şi a-şi expune punctul de vedere şi dacă, printr-o constatare preliminară, s-a
stabilit cu certitudine existenţa unei subvenţii şi a prejudiciului cauzat de aceasta ramurii
industriei naţionale. Măsurile provizorii vor fi introduse numai după expirarea a 60 de zile de la
data iniţierii procedurilor, dar nu mai tîrziu de 9 luni de la iniţierea acestora.
Mărimea taxei compensatorii provizorii nu va depăşi marja de subvenţie stabilită
provizoriu, dar va fi mai mică decît această marjă, dacă o astfel de taxă mai mică este suficientă
pentru înlăturarea prejudiciului cauzat ramurii industriei naţionale.
Măsurile compensatorii provizorii pot lua forma de garanţii, iar punerea în circulaţie liberă
pe teritoriul Republicii Moldova a produselor investigate va fi condiţionată de acordarea acestor
garanţii.

aÔc
c
c
c

1a.Valoarea în vamă

Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor

Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se aplică pentru toate mărfurile
introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal.
Modul de aplicare a sistemului de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se stabileşte
de către Guvern în baza prevederilor prezentei legi şi ale acordurilor internaţionale la care
Republica Moldova este parte.

Drepturile şi obligaţiile declarantului

Valoarea în vamă a mărfii anunţată de declarant şi datele suplimentare referitoare la ea

trebuie să fie veridice şi confirmate prin acte.
În cazul în care este necesar de a confirma valoarea în vamă a mărfii anunţată, declarantul,
la cererea autorităţii vamale, este obligat să prezinte datele respective. Dacă autoritatea vamală
pune la îndoială autenticitatea acestor date, declarantul este în drept să determine valoarea în
vamă a mărfii prin metodele prevăzute de prezenta lege.
În cazul în care apare necesitatea de a preciza valoarea în vamă a mărfii anunţată,
declarantul este în drept să ceară autorităţii vamale să i se elibereze marfa declarată, cu gajarea
anumitor bunuri ori cu garanţia unei bănci, sau să plătească taxa vamală stabilită de către
autoritatea vamală.
În cazul în care nu este de acord cu decizia autorităţii vamale referitoare la valoarea în
vamă a mărfii, declarantul poate ataca această decizie în modul stabilit de legislaţie atît în faţa
autorităţii vamale, cît şi în faţa instanţei de judecată, fără penalizare.
Cheltuielile suplimentare aferente precizării valorii în vamă a mărfii sau prezentării unor
informaţii suplimentare referitoare la ea sînt acoperite de declarant, în cazul cînd autorităţile
vamale depistează neautenticitatea datelor anunţate în declaraţie. Cheltuielile ce ţin de
efectuarea, la insistenţa autorităţii vamale, a controlului suplimentar, în cazul cînd rezultatele
acestuia confirmă informaţia iniţială prezentată de declarant, sînt acoperite de către autoritatea
vamală.

Drepturile şi obligaţiile autorităţii vamale

Autoritatea vamală exercită controlul asupra corectitudinii determinării valorii în vamă a

mărfii.
Autoritatea vamală este în drept să ia decizii în privinţa corectitudinii ori incorectitudinii
valorii în vamă a mărfii anunţate de declarant.
În cazul în care nu există date ce ar confirma corectitudinea determinării valorii în vamă a
mărfii anunţate sau în cazul în care există temei de a considera că datele prezentate de declarant
(importator) nu sînt veridice (inclusiv sînt sub nivelul valorii lor de producţie) şi/sau nu sînt
suficiente, autoritatea vamală este în drept să determine de sine stătător valoarea în vamă a
mărfii, aplicînd consecutiv una din cele 6 metode prevăzute de prezenta lege.

aac
c
c
c

Informaţia prezentată de declarant la anunţarea valorii în vamă a mărfii constituie secret

comercial, poate fi utilizată de autoritatea vamală exclusiv în scopuri vamale şi nu poate fi
transmisă terţelor, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie. Pentru divulgarea informaţiei ce
constituie secret comercial, autoritatea vamală poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.
În cazul în care persoana cu funcţii de răspundere a autorităţii vamale adoptă decizia
privind imposibilitatea de a accepta valoarea în vamă a mărfii anunţate de declarant, autoritatea
vamală, la cererea declarantului, îl înştiinţează în scris despre motivele neacceptării valorii date,
oferindu-i acestuia sau oricărei alte persoane responsabile de plata taxelor vamale şi altor
impozite posibilitatea de a declara recurs fără penalizare.
După adoptarea deciziei definitive privind imposibilitatea de a accepta valoarea în vamă a
mărfii anunţate de declarant, autoritatea vamală, la cererea în scris a declarantului, este obligată,
în termen de o lună, să-i expună în scris motivele neacceptării valorii în vamă a mărfii anunţate
de el drept bază la calcularea taxei vamale.

Calcularea şi perceperea taxei vamale

Taxa vamală se calculează şi se percepe în baza valorii în vamă a mărfii pînă la sau la
momentul prezentării declaraţiei vamale. Taxa vamală încasată se varsă la bugetul de stat.

Valoarea în vamă este valoarea mărfii introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal,
stabilită în scopul perceperii taxelor vamale şi a altor impozite.Metodele de determinare a valorii
în vamă sînt stabilite în Legea cu privire la tariful vamal după cum urmează:

1) In baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de
plătit.

2) In baza valorii tranzacţiei cu marfă identică. La utilizarea acestei metode, drept bază se ia
valoarea tranzacţiei cu marfă identică - mărfuri care se aseamănă sub toate aspectele cu marfa
de evaluat, inclusiv sub aspectul caracteristicilor fizice, calităţii şi reputaţiei ei pe piaţă.
Deosebirile neesenţiale de aspect exterior nu pot constitui o piedică pentru a considera
identice mărfurile care corespund celorlalte caracteristici ale definiţiei.

3) In baza valorii tranzacţiei cu marfă similară. La utilizarea acestei metode, drept bază se ia
valoarea tranzacţiei cu marfă similară - mărfuri care, deşi nu se aseamănă sub toate aspectele,
au caracteristici asemănătoare şi sînt produse din materiale asemănătoare, ceea ce le permite să
îndeplinească aceleaşi funcţii şi să fie interschimbabile din punct de vedere comercial.
Calitatea mărfurilor, reputaţia lor şi existenţa unei mărci de producţie sau de comerţ sînt
factori care urmează a fi luaţi în considerare la determinarea similitudinii mărfii.

4) In baza costului unitar al mărfii. Valoare în vamă a mărfii importate se va baza pe preţul unitar
corespunzător vînzării acestei mărfi ori vânzării mărfii identice sau similare acesteia în cele
mai mari partide, concomitent sau aproape concomitent cu importul mărfii de evaluat către
persoane care nu sînt în relaţii de interdependenţă cu vânzătorul, şi cu condiţia deducerii
cheltuielilor suportate pe teritoriul Republicii Moldova.
ac
c
c
c

5) In baza valorii calculate a mărfii. Valoarea în vamă a mărfii se va baza pe valoarea calculată
a acesteia, incluzând: valoarea sau preţul materialelor şi operaţiunilor de fabricare sau ale altor
lucrări pentru producerea mărfii; volumul beneficiilor şi cheltuielilor generale, egal celui inclus
de obicei în cuantumul vânzărilor de mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip cu marfa de
evaluat, fabricate de producători, cu destinaţia ţării de import; alte cheltuieli prevăzute de
legislaţie.

6) Metoda de rezervă. Valoarea în vamă se determină în baza mijloacelor rezonabile

corespunzãtor prevederilor legislaţiei.

Metode de determinarea valorii în vamă se aplică consecutiv - fiecare din metode se

aplică doar în cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată prin metoda
precedentă. Valoarea în vamă a mărfurilor de export se determină în baza valorii lor
contractuale, luînd în considerare condiţiile DAF, conform INCOTERMS .Procedura de
declarare a valorii în vamă se reglementează de Legea cu privire la tariful vamal şi Hotărârea
Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă
introduse pe teritoriul Republicii Moldova, nr.600,14.05.2002.Valoarea în vamă a mărfii se
calculează şi se anunţă de către declarant prin depunerea organului vamal unei declaraţii a valorii
în vamă însoţită de acte ce confirmă corectitudinea acesteia. Autoritatea vamală exercită
controlul asupra corectitudinii determinării valorii în vamă. În cazul în care nu sînt date ce ar
proba corectitudinea valorii în vamă a mărfii anunţate sau există temei de a considera că
datele prezentate de declarant nu sînt veridice şi/sau suficiente, autoritatea vamală este în drept
să determine de sine stătător valoarea în vamă a mărfii, aplicând consecutiv metodele prevăzute
de legislaţie.

a c
c
c
c

1.Zonele libere

Zonele economice libere sunt părţi ale teritoriului vamal al Republicii Moldova, separate
din punct de vedere economic în care pentru investitorii autohtoni şi străini sunt permise, în
regim preferenţial, anumite genuri de activităţi de întreprinzător.
In Moldova există câteva zone economice libere şi zone cu statut similar:

ßc Expo-Business Chişinău (localizată în capitala Chişinău);

ßc Ungheni-Business (localizată la 107 km Nord-vest de capitală);
ßc Tvardiţa (localizată la 115 km Sud de capitală);
ßc Otaci-Business (localizată la 220 km Nord de capitală);
ßc Valkaneş (localizată la 200 km Sud-vest de capitală);
ßc Taraclia (localizată la 153 km Sud de capitală);
ßc Portul Internaţional Liber Giugiuleşti (localizat la 210 km Sud de capitală);
ßc Aeroportul Internaţional Liber ÄMărculeşti´ (localizat la 126 km la Nord de capitală).

In zonele economice libere pot fi desfăşurate următoarele genuri de activitate:

ßc producţia industrială a mărfurilor de export, cu excepţia alcoolului etilic şi a producţiei

alcoolice;
ßc sortarea, ambalarea, marcarea şi alte asemenea operaţiuni cu mărfurile tranzitate prin
teritoriul vamal al Republicii Moldova;
ßc genuri auxiliare de activitate, cum ar fi serviciile comunale, de depozitare, de
construcţii, de alimentaţie publică etc., necesare desfăşurării activităţilor indicate mai
sus;
ßc activitate comercială externă ± comercializarea en gross a mărfurilor importate în zona
liberă din afara teritoriului vamal al RM şi livrate la export;
ßc activitate de transport ± transportarea mărfurilor importate sau exportate prin zona liberă
cu mijloace de transport aerian sau naval.
Pe teritoriul zonelor economice libere se interzice:

ßc importul tutunului şi a produselor din tutun;

ßc producerea produselor din tutun;
ßc producerea, transportarea şi păstrarea armamentului,
ßc alte activităţi interzise de legislaţia RM.

Volumul total de investiţii în zonele economice libere a depăşit la data de 1 iulie 2008 cifra
de 104 milioane USD, fiind înregistraţi în calitate de rezidenţi ai zonelor libere 144 de companii.

aJc
c
c
c

Zonele economice libere din Moldova propun investitorilor:

ßc protecţia juridică a statului pentru investiţiile de pe teritoriul zonelor libere;

ßc statut juridic al zonelor libere reglementat prin lege adoptată şi/sau modificată doar de
Parlament;
ßc garanţia aplicării timp de 10 ani a legislaţiei în vigoare la momentul înregistrării în
calitate de rezident al zonei libere;
ßc posibilitatea de a transfera profitul în străinătate;
ßc forţă de muncă ieftină şi calificată;
ßc posibilitatea folosirii infrastructurii existente;
ßc regimuri preferenţiale de stimulare a activităţii de întreprinzător;
ßc imposibilitatea exproprierii, naţionalizării, rechiziţionării şi confiscării bunurilor din
zonele libere, decît doar prin hotărîre judecătorească;
ßc scutirea de plata drepturilor de import şi neaplicarea măsurilor de politică economică în
cazul importului mărfurilor străine şi autohtone în zona liberă;
ßc neaplicarea regimului de contingentare şi licenţiere la importul şi exporturilor mărfurilor
(serviciilor);
ßc regim de circulaţie liberă a mărfurilor şi serviciilor aflate în zona liberă;
ßc posibilitatea transmiterii mărfurilor (serviciilor), aflate în zona liberă, de la un rezident la
altul fără perfectarea declaraţiei vamale;
ßc regim fiscal special:

- scutire de 50% din cota impozitului stabilită în RM pentru venitul obţinut din exportul
mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului RM;

- scutire de 25% din cota impozitului stabilită în RM pentru venitul obţinut din alte activităţi
decît exportul de mărfuri (servicii);
- scutire totală timp de 3 ani de plata impozitului pe venitul obţinut din exportul mărfurilor
(serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului RM, drept rezultat al
investirii în zona liberă a cel puţin un milion USD;
- scutire totală timp de 5 ani de plata impozitului pe venitul obţinut din exportul mărfurilor
(serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului RM, drept rezultat al
investirii în zona liberă a cel puţin cinci milioane USD;

- T.V.A. nu se aplică mărfurilor (serviciilor) livrate în interiorul zonelor libere;

- cota zero a T.V.A. pentru mărfurile (serviciile) livrate în zona liberă din afara Republicii
Moldova, mărfurile (serviciile) livrate din zona liberă în afara Republicii Moldova, mărfurile
(serviciile) livrate în zona liberă din restul teritoriului Republicii Moldova, mărfurile (serviciile)
livrate de către rezidenţii diferitor zone libere din Republic Moldova unul altuia;
- scutire de plata accizelor pentru mărfurile introduse în zona liberă din afara Republicii
Moldova, din alte zone libere, din restul teritoriului Republicii Moldova, precum şi mărfurile
originare din această zonă şi exportate în afara Republicii Moldova;

a[c
c
c
c

ANEXE

Anexa
la Legea cu privire
la tariful vamal Nr.1380-XIII 20 noiembrie 1997.

Tariful vamal de import al Republicii Moldova

Poziţia tarifară Denumirea mărfii Taxa vamală

(% din cost,
dacă nu este
stabilit alt
indice)

1 2 3

0101 Cai, măgari, catîri, asini, vii:

0102 Animale vii din specia bovină:

0103 Animale vii din specia porcină:

0104 Animale vii din specia ovină sau

caprină:

0105 Galinacee, raţe, gîşte, curcani şi

bibilici, vii, din specii domestice:

0106 Alte animale vii 15

0201 Carne de bovine, proaspătă sau 20%+200 euro/t

refrigerată

0202 Carne de bovine congelată 20%+150 euro/t

0203 Carne de porcine proaspătă,

refrigerată sau congelată:

0204 Carne de ovine sau caprine 10%+100 euro/t

a9c
c
c
c

proaspătă, refrigerată sau congelată

0205 00 Carne de cal (cabalină), măgar, 15

catîr, asin, proaspătă, refrigerată
sau congelată

0206 Organe comestibile de bovine, 15

porcine, ovine, caprine, cai,
măgari, catîri, asini, proaspete,
refrigerate sau congelate

0207 Carne şi organe comestibile ale

pasărilor de la poziţia tarifară
0105, proaspete, refrigerate sau
congelate:

0208 Altă carne şi organe comestibile, 15

proaspete, refrigerate sau congelate

0209 00 Slănină fără carne slabă, grăsime 15

de porc şi de pasăre, netopită, nici
altfel extrasă, proaspătă,
refrigerată, congelată, sărată sau în
saramură, uscată sau afumată

0210 Carne şi organe comestibile, sărate 15

sau în saramură, uscate sau
afumate; făină şi pudră comestibilă
de carne sau de organe

0301 Peşte viu 10

0302 Peşte proaspăt sau refrigerat, cu 10

excepţia fileului şi cărnii de peşte
şi altor preparate din peşte de la
poziţia tarifară 0304

0303 Peşte congelat, exclusiv file şi 0

carne de peşte de la poziţia tarifară
0304

0304 File de peşte şi carne de peşte 0

 c
c
c
c

(chiar tocată), proaspătă,

refrigerată sau congelată

0305 Peşte uscat, sărat sau în saramură; 0

peşte afumat, fiert sau nefiert,
înaintea sau în timpul afumării;
făinuri, pudre şi pelete de peşte
pentru consum uman

Ş0401 Lapte şi smîntînă, neconcentrate, 15

fără adaos de zahăr sau alţi
îndulcitori (edulcoranţi)

0402 Lapte şi smîntînă din lapte,

concentrate sau cu adaos de zahăr
sau alţi îndulcitori (edulcoranţi):

0408 Ouă de păsări, fără coajă, şi 15

gălbenuşuri de ou, proaspete,
uscate, preparate prin fierbere în
apă sau în vapori de apă, mulate,
congelate sau altfel conservate,
chiar cu adaos de zahăr sau
îndulcitori (edulcoranţi)

0409 00 000 Miere naturală 15

0410 00 000 Produse comestibile de origine 15

animală, nedenumite şi necuprinse
în altă parte

0501 00 000 Păr uman, neprelucrat, chiar spălat 15

sau degresat; deşeuri de păr uman

0502 Păr de porc sau de mistreţ; păr de

bursuc şi alte sorturi de păr pentru
perii; deşeuri din aceste sorturi de
păr:

0506 Oase şi coarne neprelucrate, 15

degresate, prelucrate sumar (dar
nedecupate în forme), tratate cu

1c
c
c
c

acid sau degelatinate; pudre şi

deşeuri din acestea

0511 Produse de origine animală,

nedenumite sau neincluse în altă
parte; animale moarte de la
capitolul 01 sau 03, improprii
consumului uman:

0602 Alte plante vii (inclusiv rădăcinile

acestora), butaşi şi altoi; spori de
ciuperci:

0603 Flori şi boboci de flori, tăiate 15

pentru buchete sau ornamente,
proaspete, uscate, albite, vopsite,
impregnate sau altfel preparate

0701 Cartofi, în stare proaspătă sau

refrigeraţi:

0702 00 000 Tomate, în stare proaspătă sau

refrigerate:

0703 Ceapă, ceapă franţuzească (Ñ 15


), usturoi, praz şi alte
legume aliacee, în stare proaspătă
sau refrigerate

0704 Varză, conopidă, gulii, varză creaţă 15

şi legume comestibile similare din
genul Brassica, în stare proaspătă
sau refrigerate

0705 Salată verde (

 ) şi 15
cicoare (x

.), în stare
proaspătă sau refrigerate

0706 Morcovi, napi, sfeclă roşie pentru 15

salată, floare de cîmp galbenă
(barba-caprei), ţelină, ridiche şi
rădăcinoase comestibile similare,

îc
c
c
c

în stare proaspătă sau refrigerate

0707 00 Castraveţi şi cornişoni, în stare

proaspătă sau refrigerată:

0708 Legume cu păstăi, curăţate sau nu 15

de păstăi, proaspete sau refrigerate

0709 Alte legume în stare proaspătă sau 15

refrigerate

0710 Legume, pregătite sau nu prin 15

fierbere în apă sau în aburi,
congelate

0712 Legume uscate, întregi, tăiate, felii,

sfărîmate sau pulverizate, dar
nepreparate altfel:

0713 Legume uscate cu păstăi, curăţate

de păstăi, chiar decorticate sau
sfărîmate:

0801 Nuci de cocos, nuci de Brazilia,

nuci de caju, proaspete sau uscate,
chiar fără coajă sau decorticate:

0802 Alte fructe cu coajă, proaspete sau 10

uscate, chiar fără coajă sau
decorticate

0803 00 Banane, inclusiv din specia O

 10


 
 proaspete
sau uscate

0804 Curmale, smochine, ananas, 10

avocado, guave, mango şi
mangustan, proaspete sau uscate

0805 Citrice, proaspete sau uscate 10

0806 Struguri, proaspeţi sau uscaţi

Ôc
c
c
c

(stafide):

0807 Pepeni (inclusiv pepeni verzi) şi 10

Papaya, proaspeţi

0808 Mere, pere şi gutui, proaspete:

0904 Piper (din genul Ê
); ardei din 10

genul x
 sau din genul
Ê , uscat sau măcinat, sau
pulverizat

0905 00 000 Vanilie 0

0906 Scorţişoară şi flori de scorţişoară 0

0907 00 000 Cuişoare (fructe întregi, cuişoare şi 0

codiţe)

1003 00 Orz 10

1004 00 000 Ovăz 10

1005 Porumb 10

1006 Orez 0

1007 00 Boabe de sorg 5

1008 Hrişcă, mei, seminţe de Ê


15
x
 

; alte cereale

1101 00 Făină de grîu sau meslin 0

1102 Făină de cereale, altele decît grîu

sau meslin:

1213 00 000 Paie şi pleavă de cereale brute, 10

chiar tocate, măcinate, presate sau
aglomerate sub formă de pelete

1806 Ciocolată şi alte preparate 15

alimentare care conţin cacao

ac
c
c
c

Aluat alimentar, chiar fiert, umplut 10

(cu carne sau alte substanţe) sau
1902
altfel preparat, de exemplu:
spaghete, macaroane, fidea, lazane,
gnochi, ravioli, caneloni; cuşcuş,
chiar preparat

1903 00 000 Tapioca şi înlocuitori preparaţi din 15

fecule, în formă de fulgi, granule,
tărîţe, boabe, cernute sau alte
forme similare

Tomate preparate sau conservate 20

altfel decît în oţet sau acid acetic
2002

2003 Ciuperci şi trufe, preparate sau 15

conservate altfel decît în oţet sau
acid acetic

2004 Alte legume preparate sau 10

conservate altfel decît în oţet sau
acid acetic, congelate, altele decît
produsele de la poziţia tarifară
2006

2005 Alte legume preparate sau

conservate altfel decît în oţet sau
acid acetic, necongelate, altele
decît produsele de la poziţia
tarifară 2006:

2201 Ape, inclusiv ape minerale naturale 15

sau artificiale şi apele gazeificate
care nu conţin zahăr sau alţi
îndulcitori şi nici aromatizanţi;
gheaţă şi zăpadă

2203 00 Bere fabricată din malţ 0,25 euro/l

2204 Vin din struguri proaspeţi, inclusiv 0,5 euro/l

vinuri îmbogăţite cu alcool; must

c
c
c
c

din struguri, altul decît cel de la

poziţia tarifară 2009

2207 Alcool etilic nedenaturat, cu o 0,5 euro/l

concentraţie alcoolică de 80% vol.
sau mai mare; alcool etilic şi alte
alcooluri, denaturate, de orice
concentraţie

2208 Alcool etilic nedenaturat, cu o 0,5 euro/l alcool absolut

concentraţie de alcool în funcţie de
volum de pînă la 80% vol.;
distilate, rachiuri, lichioruri şi alte
băuturi spirtoase

2209 00 Oţeturi comestibile şi înlocuitori de 15

oţet comestibili obţinuţi din acid
acetic

2301 Făinuri, prafuri şi pelete din carne, 0

organe, peşte, crustacee, moluşte
sau alte nevertebrate acvatice,
improprii alimentaţiei umane;
jumări

2303 Reziduuri rezultate de la fabricarea 5

amidonului şi reziduuri similare,
pulpă de sfeclă de zahăr, resturi
rezultate din prelucrarea trestiei de
zahăr şi alte deşeuri rezultate de la
fabricarea zahărului, depuneri şi
deşeuri rezultate de la fabricarea
berii sau de la distilare, chiar
aglomerate sub formă de pelete

2304 00 000 Turte şi alte reziduuri solide, chiar 0

măcinate sau aglomerate sub formă
de pelete, rezultate din extracţia
uleiului de soia

2501 00 Sare (inclusiv sare de masă şi sare 0

denaturată) şi clorură de sodiu

 c
c
c
c

pură, chiar sub formă de soluţie

apoasă sau cu adaos de agenţi
antiaglomeranţi, sau cu agenţi care
asigură o bună fluiditate; apă de
mare

2502 00 000 Pirite de fier neprăjite 5

2503 00 Sulf de orice fel, cu excepţia 5

sulfului sublimat, sulfului
precipitat şi sulfului coloidal

2504 Grafit natural 5

2505 Nisipuri naturale de orice fel, chiar

colorate, cu excepţia nisipurilor
metalifere de la capitolul 26:

2505 10 000 ± nisipuri silicoase şi nisipuri 0

cuarţoase

2505 90 000 ± alte nisipuri 5

2506 Cuarţ (altul decît nisipurile 5

naturale); cuarţite, chiar degroşate
sau simplu debitate cu ferăstrăul
sau prin alt procedeu, în blocuri
sau în plăci de formă pătrată sau
dreptunghiulară

2507 00 Caolin şi alte argile caolinice, chiar 0

calcinate

2508 Alte argile (cu excepţia argilelor 0

expandate de la poziţia tarifară
6806), andaluzit, cianit, silimanit,
chiar calcinate, mulit; pămînturi de
şamote şi de cărămizi silicioase

2509 00 000 Cretă 5

2510 Fosfaţi de calciu naturali, fosfaţi 0

aluminocalcici naturali şi cretă

Jc
c
c
c

fosfatică

2511 Sulfat de bariu natural (baritină); 0

carbonat de bariu natural
(witherit); chiar calcinat, cu
excepţia oxidului de bariu de la
poziţia tarifară 2816

2512 00 000 Făină silicioasă fosilă (de exemplu: 0

kiselgur, tripolit şi diatomit) şi alte
pămînturi silicioase similare, chiar
calcinate, cu o densitate aparentă
de maximum 1

2513 Piatră ponce; emeri (piatră de 5

şlefuit); corindon natural, granat
natural şi alţi abrazivi naturali,
chiar trataţi termic

2514 00 000 Ardezie, chiar degroşată sau 10

simplu debitată prin tăiere cu
ferăstrăul sau prin alt procedeu, în
blocuri sau în plăci de formă
pătrată sau dreptunghiulară

2520 Ghips; anhidrit; ipsos (din ghips 5

calcinat sau din sulfat de calciu),
chiar colorat, cu sau fără adaos de
cantităţi mici de acceleratori sau
încetinitori

2521 00 000 Piatră de var pentru furnale 5

(fondant calcaros); piatră de var şi
alte roci calcaroase, de tipul celor
folosite pentru fabricarea varului şi
cimentului

2522 Var nestins, var stins şi var 5

hidraulic, cu excepţia oxidului şi
hidroxidului de calciu de la poziţia
tarifară 2825

[c
c
c
c

2523 Cimenturi hidraulice (inclusiv

cimenturi nepulverizate, aşa-zise
Äclinker´), chiar colorate:

3214 Chit pentru geamuri, chit pentru 6,5

îmbinări, cimenturi de răşină şi alte
masticuri; glet pentru zugrăvit;
gleturi nerefractare de tipul celor
utilizate în construcţii la faţade,
pereţi interiori, podele, tavane şi
similare

3215 Cerneluri de imprimat, de scris sau 0

de desen şi alte cerneluri, chiar
concentrate sau sub forme solide

3303 00 Parfumuri şi ape de toaletă 6,5

3305 Preparate pentru îngrijirea părului 6,5

3406 00 Lumînări şi articole similare 6,5

3501 Cazeină, cazeinaţi şi alţi derivaţi ai 0

cazeinei; cleiuri de cazeină

5207 Fire de bumbac (altele decît aţa de 0

cusut) condiţionate pentru vînzarea
cu amănuntul

5208 Ţesături din bumbac, care conţin 0

bumbac minimum 85% din
greutate, avînd o greutate de
maximum 200 g/m2

5209 Ţesături din bumbac, care conţin 0

bumbac minimum 85% din
greutate, avînd o greutate de peste
200 g/m2

5212 Alte ţesături din bumbac 0

5306 Fire de in:

9c
c
c
c

5306 10 ± simple 4

5306 20 ± răsucite sau cablate 0

5307 Fire de iută sau din alte fibre textile 0

liberiene de la poziţia tarifară 5303

5308 Fire de alte fibre textile vegetale; 4

fire de hîrtie

5309 Ţesături din in 0

5310 Ţesături din iută sau din alte fibre 8

textile liberiene de la poziţia
tarifară 5303

5311 00 Ţesături din alte fibre textile 5

vegetale; ţesături din fire de hîrtie

5401 Aţă de cusut din filamente sintetice 0

sau artificiale, chiar condiţionată
pentru vînzarea cu amănuntul

5402 Fire din filamente sintetice (altele

decît aţa de cusut), necondiţionate
pentru vînzarea cu amănuntul,
inclusiv monofilamentele sintetice
sub 67 decitex:

6112 Treninguri, costume de schi şi 15

costume de baie, tricotate sau
croşetate

6113 00 Îmbrăcăminte confecţionată din 12

materiale tricotate sau croşetate de
la poziţia tarifară 5903, 5906 sau
5907

6905 Ţiglă pentru acoperişuri, elemente 10

de şemineu şi de coşuri de fum,
canale de fum, ornamente
arhitectonice, din ceramică şi alte

  c
c
c
c

articole de construcţie din ceramică

6906 00 000 Ţevi, jgheaburi şi accesorii de 5

ţevărie din ceramică

6911 Veselă, alte articole de menaj sau 10

de uz gospodăresc şi articole de
igienă sau de toaletă, din porţelan

6912 00 Veselă, alte articole de menaj sau 10

de uz gospodăresc şi articole de
igienă sau de toaletă, din ceramică,
altele decît cele din porţelan

6913 Statuete şi alte obiecte de ornament 10

din ceramică

6914 Alte articole din ceramică 10

7001 00 Cioburi şi alte deşeuri şi resturi din 10

sticlă; sticlă în masă

7002 Bile din sticlă (altele decît 5

microsferele de la poziţia tarifară
7018), bare, baghete sau tuburi,
neprelucrate

7223 00 Sîrme din oţeluri inoxidabile 0

7224 Alte oţeluri aliate în lingouri sau în 0

alte forme primare; semifabricate
din alte oţeluri aliate

7225 Produse laminate plate, din alte 0

oţeluri aliate, cu o lăţime de
minimum 600 mm

7226 Produse laminate plate, din oţeluri 0

aliate, cu o lăţime sub 600 mm

 1c
c
c
c

c
Planul

de achiziţii a mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor pe anul î 1

al Serviciului Vamal al Republicii Moldova

Suma Procedura Perioada

Nr. estimativă desfăşurării
Denumirea bunurilor/serviciilor de
d/o planificată procedurii
fără TVA achiziţie de achiziţie

SERVICII

1.c Furnizarea Energiei electrice 400000,00 OSS Trimestrul I

2.c Furnizarea Gazelor naturale 168587,50 OSS Trimestrul I

3.c Livrarea apei şi recepţionarea apelor uzate 122500,00 OSS Trimestrul I

4.c Servicii de transportare a deşeurilor menagere 25740,00 OSS Trimestrul I

5.c Servicii de telecomunicaţii şi poştă (telefonie fixă) 151666,67 OSS Trimestrul I

6.c Deservirea climatizatoarelor (CARIER) 7500,00 CMV Trimestrul I

7.c Deservirea SI 1C Buget (Primasoft) 16666,66 CMV Trimestrul I

8.c Servicii de arendă a canalizaţiei telefonice 13333,33 OSS Trimestrul I

9.c Servicii de deservire tehnică a cablului telefonic 15833,33 OSS Trimestrul I

 îc
c
c
c

10.c Servicii de poştă a corespondenţei secrete 833,33 CMV Trimestrul I

11.c Servicii de pază 17500,00 CMV Trimestrul I

12.c Servicii de deservire a sistemei de alarmă 2083,33 CMV Trimestrul I

13.c Servicii de prestare a informaţiei (CADASTRU) 8333,33 CMV Trimestrul I

14.c Servicii de organizare a conferinţelor 20000 CMV Trimestrul I

15.c Achiziţionarea biletelor avia pentru deplasări 100000 COP Trimestrul I

16.c Servicii de monitorizare GPS 25000 CMV Trimestrul I

17.c Deservirea sistemului informatic JURIST 16666,66 CMV Trimestrul I

18.c Deservirea sistemului de acces în incinta SV 8333,33 CMV Trimestrul I

19.c Servicii informaţionale 6083333,30 OSS Trimestrul I

20.c Deservirea acvariumului 8333,33 CMV Trimestrul I

21.c Servicii Wireless Crossnet (P/V 25000,00

OSS Trimestrul I
Rezina )

22.c Închirierea liniilor de circulaţie digitală 95833,33

OSS Trimestrul I
internaţională

23.c Linii închiriate digitale Crossnet 1416666,70 OSS Trimestrul I

24.c Servicii de amenajare a sălilor cu flori la vestivităţi 8333,3333 CMV Trimestrul I

25.c Servicii de programare a staţiei telefonice 1666,6667 CMV Trimestrul I

26.c Asigurarea autoturismelor 33333,333 COP Trimestrul II

27.c Deservirea autoturismelor 166666,67 OSS Trimestrul II

28.c Deservirea sistemului informaţional Asycuda (HP 6000000,00

LP Trimestrul II
ul)

29.c Servicii de arendă TIR p/u antrenamente (tragere) 6666,66 CMV Trimestrul II

30.c Servicii de traducere 83333,33 COP Trimestrul II

31.c Deservirea climatizatoarelor (TADIRAN) 10000,00 CMV Trimestrul II

 Ôc
c
c
c

32.c Testare auto 3333,33 CMV Trimestrul II

33.c Servicii de înverzire a spaţiului 13333,33 CMV Trimestrul II

34.c Deservirea scanerelor mobile 4583333,30 LP Trimestrul II

35.c Deservirea tehnică a cazanelor BUDERUS 12500,00 CMV Trimestrul II

36.c Membru Clubul Sportiv DINAMO 12500,00 CMV Trimestrul II

37.c Servicii de deservire a delegaţiilor 25000,00 CMV Trimestrul II

38.c Servicii de poşta recomandată 4166,66 CMV Trimestrul II

39.c Deservirea tehnică a autoturismelor 50000,00 COP Trimestrul II

40.c Servicii poligrafice (blanchete) 125000,00 COP Trimestrul III

41.c Ediţii periodice 45833,33 COP Trimestrul IV

42.c Telefonie mobilă 125000,00 COP Trimestrul IV

BUNUR’

43.c Achiziţionarea timbrelor poştale 20000,00 CMV Trimestrul I

44.c Hrană pentru cîini 45833,33 COP Trimestrul I

45.c Hîrtie pentru tipar 50000 COP Trimestrul I

46.c Sigilii vamale 2500000 LP Trimestrul I

47.c Cartuşe pentru imprimante 58333,333 COP Trimestrul I

48.c Echipament moale 500000,00 LP Trimestrul I

49.c Aparate de telefon, fax 8333,33 CMV Trimestrul I

50.c Produse petroliere (Benzină, Motorină) 750000,00 LP BUM Trimestrul II

51.c Mărfuri de birotică 33333,33 COP Trimestrul II

 ac
c
c
c

52.c Mărfuri de uz sanitar 20000,00 CMV Trimestrul II

53.c Maşini de tuns iarbă, cărucioare p/u gunoi 20000,00 CMV Trimestrul II

54.c Medicamente şi consumabile 8333,33 CMV Trimestrul II

55.c Module xerografice pentru copiatoare 125000,00 COP Trimestrul II

56.c Simbolica de Stat (drapelul RM şi VM) 83333,33 COP Trimestrul II

57.c Contor de gaz 833,33 CMV Trimestrul II

58.c Mărfuri electrice (cablu, lămpi, automate, 16666,66

CMV Trimestrul II
prize...)

59.c Mărfiri cu destinaţie specifică (furtun p/u stropit,

20000,00 CMV Trimestrul II
p/u lavuar, p/u clozet, robinete, aspersoare ...)

LUCRĂR’

60.c Lucrări de construcţie a fîntînii artiziene a B/v 1445833,30

LP Trimestrul I
Leuşeni

61.c Reparaţie capitală b/v Leuşeni 128333,33 COP Trimestrul I

62.c Reparaţie capitală p/v Palanca 666666,67 COP Trimestrul I

63.c Lucrări de amenajare a teritoriului B/v Cahul 2300000,00 LP Trimestrul I

64.c Instalarea cîntarului bilanţial p/v Tudora 10000,00 CMV Trimestrul I

65.c Instalarea cîntarului bilanţial p/v Sculeni 12500,00 CMV Trimestrul II

66.c Reparaţii curente a clădirii Aparatul Central 83333,33 COP Trimestrul II

CMV ± contract de mică valoare;

COP ± concurs prin cererea ofertelor de preţ;

OSS ± o singură sursă;

LP ± licitaţie public deschisă.

 c
c
c
c

Bibliografie

1.c LEGEA REPUBLICII MOLDOVA,Codul vamal al Republicii Moldova Nr.1149-XIV

din 20.07.2000, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.160-162/1201 din 23.12.2000
2.c LEGEA cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII din 20.11.1997 Monitorul Oficial al
R.Moldova ediţie specială din 01.01.2007, pag.4
3.c Monitorul Oficial al R.Moldova nr.40-41/286 din 07.05.1998
4.c L EGEA privind măsurile antidumping, compensatorii şi de salvgardare,Nr.820-XIV din
17.02.2000 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.5-7/13 din 18.01.2001
5.c Politica comercială a Republicii Moldova: cerinţe de import-export în comerţul cu UE,
Georgeta Mincu, Chisinau 2008
6.c Serviciul Vamal ar Republicii Moldova
7.c www.agravista.md/cgi/jump.cgi?DB=Fisier&view=File&ID=9804
8.c http://doingbusiness.md/?go=articole&n=44
9.c Studiu comparativ al legislatiei in materie de comert exterior (conform situatiei la
01.07.2008), Viorel Chivriga
10.chttp://www.chamber.md/index.php?id=39 ( Camera de Comert si Industrie a Republicii
Moldova)
11.cOrdonan a de urgen ă nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizi ie publică,
a contractelor de concesiune de lucrări publice i a contractelor de concesiune de servicii
aprobată prin Legea nr. 337/2006, modificată i completată prin Legea nr. 128/2007 i
OUG 94/2007 HG 942/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonan ei de
urgen ă a Guvernului nr. 30/2006, cu modificările i completările aduse de 1.083/2007.
12.c Ordinul nr. 155/2006 privind aprobarea Ghidului pentru atribuirea contractelor de
achizi ie publică
13.cEvaluarea angajamentelor Republicii Moldova fata de Organizatia Mondiala a
Comertului, Georgeta Mincu (studiu realizat in cadrul proiectului ³Planul de actiuni
Uniunea Europeana ± Republica Moldova: document accesibil publicului´)

  c
c