6 Tehnician de Telecomunicatii

Instrumente de evaluare
Domeniul: ELECTRONICĂ AUTOMATIZĂRI

Calificarea: TEHNICIAN DE TELECOMUNICAŢII
Nivel 3
2009
Cuprins
1. Introducere...................................................................................................................3
2. Alegerea şi utilizarea testelor.....................................................................................5
3. Instrumente de evaluare...........................................................................................12
Modulul: COMPONENTE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE ÎN TELECOMUNICAŢII....13
PARTEA I................................................................................................................14
PARTEA II.................................................................................................................86
TEST SUMATIV 1...................................................................................................154
TEST SUMATIV 2...................................................................................................158
Modulul: REŢELE DE COMUNICAŢII.......................................................................163
PARTEA I..............................................................................................................164
PARTEA II...............................................................................................................206
TEST SUMATIV 1......................................................................................................237
TEST SUMATIV 2......................................................................................................239
Modulul: MEDII DE TRANSMISIE.............................................................................244
PARTEA I................................................................................................................245
PARTEA II...............................................................................................................286
TEST SUMATIV 1...................................................................................................327
TEST SUMATIV 2...................................................................................................331
Modulul: TEHNICI DE COMUTAŢIE ŞI DE TRANSMISIUNI....................................334
TEST SUMATIV 1...................................................................................................375
TEST SUMATIV 2...................................................................................................383
4. Bibliografie...............................................................................................................390
5. Anexe........................................................................................................................394
2
1. Introducere
Această colecție de instrumente de evaluare reprezintă unul dintre rezultatele

activităților desfășurate de cadrele didactice în cadrul Proiectului cofinanţat din Fondul
Social European în cadrul POS DRU 2007 – 2013 Învăţământul profesional şi tehnic
în domeniul TIC. Prin activitățile sale proiectul și-a propus să realizeze cadrul favorabil
creșterii calității programelor de formare profesională în opt meserii legate într-un mod
semnificativ de TIC.
Instrumentele de evaluarea cuprinse în acest material au fost elaborate pentru a fi
utilizate de persoanele care, în cadrul liceului tehnologic, au responsabilități în formarea
profesională din domeniul Electronică Automatizări, calificarea Tehnician de
telecomunicaţii, nivelul 3 de calificare.
În elaborarea lor s-a avut în vedere creșterea calității pregătirii elevilor prin promovarea
unei evaluări riguroase a proceselor de învățare și rezultatelor învățării asociate unor
module esențiale pentru calificarea tehnician de telecomunicații. Acestea sunt:
1. Circuite electirce
2. Componente şi circuite electronuice în telecomunicaţii
3. Reţele de comunicaţii
4. Medii de transmisie
5. Tehnici de comutaţie şi de transmisiuni
6. Reţele de calculatoare
Majoritatea instrumentelor de evaluare prezentate în continuare reprezintă modalităţi de
susţinere a învăţării şi se integrează în categoria evaluărilor formative prin care se
asigură măsurarea progresului elevilor în atingerea competenţelor specifice fiecărui
modul al calificării. Sunt selectate, de asemenea, şi instrumente cu ajutorul cărora puteţi
stabili existenţa suportului necesar pentru atingerea obiectivelor unei lecţii sau a unui
grup de lecţii pe care elevii urmează să le parcurgă. O parte a instrumentelor elaborate
sunt proiectate pentru evaluările sumative, orientate în direcţia documentării consistente
pentru obţinerea certificării ulterioare a calificării.
Instrumentele propuse solicită atât sarcini legate de activităţile prezentate în cadrul
materialelor de învăţare, realizate în cadrul proiectului pe care le puteți găsi pe site-ul
acestuia, dar şi realizarea de activităţi complementare. Un număr important de teste
prevăd activităţi cu caracter de sinteză, care urmăresc măsurarea capacităţii dobândite
3
de elevi de a rezolva sarcini de lucru complexe specifice calificării prin integrarea mai
multor competenţe.
Sunt inserate în această culegere 196 teste dintre care 86 au un grad ridicat de
integrare a cunoştinţelor, deprinderilor şi competenţelor. Prin 8 dintre aceste teste puteţi
realiza evaluări sumative ale căror rezultate, în conformitate cu cadrul normativ specific
al învăţământului profesional şi tehnic, documentează atingerea rezultatelor învăţării
vizate şi sunt luate în considerare în cadrul procedurilor de certificare a calificării
profesionale în conformitate cu prevederile metodologiilor de certificare în vigoare.
4
2. Alegerea și utilizarea testelor
Informațiile, dovezi privind cunoștințele, deprinderile și competențele dobândite de elevi,

sunt furnizate de către aceștia prin realizarea unora dintre activitățile de învățare
organizate de profesori sau pe acelea special proiectate pentru stabilirea progresului în
învățare și a performanțelor. Acestea pot fi transmise de elevi numai oral, numai în
scris, sunt identificate de profesor prin observarea unor activități practice și/sau analiza
produselor acestor activități, sunt raportate de alte persoane implicate în pregătirea
practică sau sunt o combinație a acestora care are în vedere inclusiv utilizarea tuturor
facilităților oferite de TIC. Luând în considerare toate acestea, în cadrul prezentei
lucrări, s-a utilizat drept definiție de lucru pentru instrumentele de evaluare formularea
conform căreia acestea reprezintă solicitările specifice adresate elevilor de a genera, în
contexte precizate, și transmite informații într-un mod specificat în vederea aprecierii și
emiterii unor judecăți de valoare referitoare la procesele de învățare și rezultatele
învățării în raport cu criterii prestabililte.
În literatura de specialitate și în activitatea curentă instrumentele de evaluare se
întâlnesc sub diferite denumiri: item, întrebari, test, probă de evaluare, exerciții, temă,
ascultare orală, colocviu, lucrare practică, referat, potofoliu, lucrare de laborator, probă
practică, experiment, lucrarea scrisă, extemporal, teză, proiect, examen, etc. Pentru
prezentarea lor s-a optat pentru denumirea generică de test. Datorită faptului că unele
cerințe sunt îndeplinite prin efectuarea unei combinații de activități practice, de probe
scrise și/sau orale s-a folosit adeseori în prezentare denumirea de probă de evaluare cu
sensul de încercare la care va fi supus elevul prin care urmează să se constate și să se
decidă asupra atingerii rezultatelor învățării asociate unei calificări descrise de
Standardul de Pregătire Profesională al acelei calificări.
Numai utilizarea corespunzătoare a instrumentelor de evaluare poate conduce la

colectarea de informații corecte, clare și suficiente pe baza cărora să fie posibilă
formularea unor decizii credibile și documentate privind procesul de învățare și
rezultatelor învățării. Este astfel necesară înțelegerea exactă și aplicarea corectă, la
momentul oportun, a procedurilor de evaluare, numai în scopul pentru care au fost
elaborate, pentru a realiza o evaluare de calitate. De asemenea, indiferent de
modalitatea prin care sunt transmise/furnizare dovezile, pentru o corectă evaluare este
5
necesară realizarea unor activități pregătitoare vizând organizarea evaluării și a
administrării testelor, pregătirea aprecierii dovezilor colectate și a luării deciziilor și a
modului de transmitere a rezultatelor și a unor noi sarcini de învățare elevilor sau/și altor
persoane. Despre toate acestea sunt oferite detalii pentru fiecare test, atunci când ele
sunt necesare.
Evaluarea promovată în această lucrare este parte a procesului de învățare și este ea
însăși o experiență de învățare. Procedurile folosite în evaluare au grade de
complexitate diferite, care pot fi concretizate printr-o paletă largă de solicitări adresate
elevilor de la un singur item (de exemplu un item cu alegere duală cu răspuns oral)
până la activități complexe, desfășurate pe o perioadă mai mare de timp, eventual în
echipă, cum este cazul unor proiecte. Pe de altă parte, în funcție de complexitatea
rezultatelor învățării, acestea pot fi evaluate adecvat prin măsurare, cu un grad mare de
obiectivitate, sau prin apreciere, cu un nivel ridicat de subiectivism. Dacă ne referim de
exemplu la cunoștințe, în cadrul taxonomiei lui Bloom trecerea de la simplu la complex
prin succesiunea : cunoaștere, înțelegere, aplicare, analiză, sinteză, evaluare, este
însoțită de instrumente de evaluare care, pentru adecvare, măresc deschiderea
răspunsurilor date de elevi: itemi obiectivi, întrebări de genul ce înțelegi prin..., exerciții,
probleme, subiecte de sinteză, dizertație. Testele propuse au ținut seama de aceste
aspecte. Cel care utilizează probele de evaluare propuse este sprijinit, prin indicaţiile
din prezentarea testelor, să stăpânească procesele de măsurare, apreciere și decizie
cerute de fiecare instrument în parte, elaborat adecvat obiectivelor vizate.
Probele de evaluarea selectate în prezenta culegere au fost elaborate având ca repere

obiectivele evaluării și localizarea, în cadrul programului de formare, a momentului
oportun de utilizare. Obiectivele evaluării au fost grupate în două mari categorii de
beneficii aduse de aprecierile și judecățile emise pentru o perioadă de învățare,
respectiv direcționarea dominantă către procesul de învățare sau către rezultatele
învățării. Desigur pot fi identificate, pe lângă obiectivele de evaluare, multe alte criterii
după care să se organizeze prezentarea instrumentelor de evaluare realizate. O atfel de
abordare are avantajul organizării în succesiunea firească a momentelor când se
realizează evaluarea, şi dimensionează implicit ce și cât se evaluează.
6
Autorii instrumentelor de evaluare le-au grupat în funcție de orientarea dominantă și de
momentul realizării evaluării în următoarele categorii:
a. Evaluări realizate pentru aprecierea și susținerea procesului de învățare
1. La începutul lecției. Sunt teste care stabilesc existența suportului adecvat pentru
atingerea obiectivelor lecției care urmează a se realiza. Aceasta categorie este
constituită din teste construite preponderent din itemi obiectivi a căror administrare se
realizează într-un timp scurt, câteva minute. Sunt de regulă teste orale prin care se
asigură realizarea unui feedback rapid și pregătirea participării elevilor la activitățile de
învățare planificate.
2. În timpul lecției. Sunt instrumente de evaluare adecvate activităților specifice temei
lecției care permit identificarea atingerii țintelor de etapă. Sunt utilizate pentru
asigurarea feedbackului, pentru controlul și susținerea învățării în clasă. Unele dintre
ele consolidează învățarea prin cerințe legate de exersare/dezvoltare. Alte instrumente
propuse sunt integrate metodelor active de învățare recomandate de autori pentru
atingerea obiectivelor operaționale. Aici se găsesc propuse instrumente adecvate unei
diversități de activități de învățare și diferitelor moduri de organizare a învățării: evaluări
individuale, colegiale, evaluarea activităților grupurilor de lucru, referitoare la aspecte
teoretice sau practice ale lecției.
3. La sfârșitul lecției. Instrumente care rezumă și verifică atingerea obiectivelor lecției.
O parte dintre propuneri sunt unitar legate de metoda de învățare promovată pentru
tema respectivă, așa cum aceasta este prezentată de fișele de documentare și
activitățile de învățare elaborate ca materiale de învățare și explicate în fișele suport
care pot fi consultate pe site-ul proiectului la secțiunea Materiale de predare. De altfel,
această legătură prin care procedurile de evaluare sunt integrate învățării se poate
constata și pentru alte categorii de instrumente de evaluare integrate acestei selecții.
4. La sfârșitul unui grup de lecții (temă). Instrumente de evaluare a obiectivelor
integratoare pentru temă, aflate în strânsă legătură cu competențele din Standardul de
Pregătire Profesională al calificării.
b. Evaluări realizate pentru aprecierea rezultatelor învățării
1. La sfârșitul unui grup de teme (capitol) . Instrumente de evaluarea care
evidențiază rezultatele învățării și modul în care acestea se raportează la performanțele
prevăzute de SPP. Evaluarea are rol formativ de identificare a gradului de finalizare cu
succes a unei etape a programului de formare de către fiecare elev și de identificare a
7
nevoilor individuale de completare/sprijinire a învățării în vederea finalizării ei.
Evaluarea fundamentează deciziile privind programele individuale remediale sau de
dezvoltare precum și pe cele legate de proiectarea și planificarea reevaluărilor.
2. La sfâșitul modulului. Probe de evaluare sumativă a întregului modul. Evaluarea
evidențiază dobândirea tuturor competențelor prevăzute de SPP pentru acel modul și
este în strânsă legătură cu procedura de certificare a calificării profesionale, în condițiile
constatării îndeplinirii standardelor de către fiecare elev. În funcţie de modul şi de
cerinţele cuprinde în SPP privind evaluarea rezultatelor învăţării, evaluarea integrală a
acestuia se poate realiza prin câteva probe, deci unele dintre testele sumative vizează
numai o parte dintre competenţe sau propun numai anumite situaţii, care se regăsesc în
condiţiile de aplicabilitate prevăzute, context în care autorii au considerat că elevii pot
dovedi convingător competenţele dobândite.
Este necesară menționarea faptului că între cele două direcții dominante ale evaluării
utilizate există o unitate evidentă. Clasificarea are doar scopul de a orienta, prin
organizarea instrumentelor de evaluare după momentul şi durata alocată pentru
evaluare, obiective, complexitatea organizării pentru colectarea dovezilor de
competență, resursele necesare a fi alocate, dimensiunea și/sau complexitatea
activităților teoretice sau practice realizate de elevi pentru îndeplinirea cerințelor.
Datorită diversității dispozitivelor de evaluare, respectiv a modalităților prevăzute pentru

culegerea, prelucrarea, interpretarea informațiilor și prezentarea rezultatelor evaluării,
precum și a contextelor și scopurilor pentru care sunt folosite, prezentarea lor
presupune grade diferite de detaliere.
Autorii au avut în vedere la prezentarea testelor în primul rând posibilele nevoi ale
colegilor, cu eventual mai puțină experiență în învățământ, care doresc să-și
îmbunătățească prestația de evaluator. În general, utilizatorului îi sunt necesare
informații privind destinația, cerințele și modul de administrare, resursele necesare,
modul de corectare și notare. Aceste informații au fost grupate în categoriile descrise în
continuare.
Prezentarea testului. Fiecare test este prezentat pe scurt. Sunt arătate în câteva fraze
recomandările privind utilizarea testului, localizarea, în cadrul programului de formare, a
perioadei optime de utilizare, instrucțiuni utile de aplicare a testului, precum și alte
informații relevante privind natura activităților elevilor, evaluatori etc.
8
Obiectivele evaluării. Ce se va evalua, în strânsă legătură cu modul cum vor fi folosite
rezultatele obţinute, este cuprins în obiectivele evaluării. Acestea sunt raportate la
competențe și criteriile de performanță asociate lor, dar uneori și la procesele pe care
urmează să le desfășoare elevii, la obiective operaționale sau la conținuturi tematice.
Indiferent de varianta de prezentare pentru care s-a optat, obiectivele de evaluare sunt
puse în relație cu competențele, criteriile de performanță și condițiile de aplicabilitate
care le subsumează. Obiectivele evaluării se pot identifica cu o parte sau cu toate
criteriile de performanță asociate uneia sau mai multor competențe. Pentru evaluările
sumative obiectivele se regăsec printre competențele modulului.
Resursele necesare. Când este necesar, testele oferă toate informațiile necesare
privind: aparatele, materialele, auxililarele (liste de coduri, scheme, cărți tehnice etc.)
necesare realizării evaluării.
Condițiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea. În această secțiune sunt
oferite date privind locația recomandată pentru realizarea evaluării (sală, laborator,
atelier, secție de producție etc.), eventualele elemente de organizare a spațiilor (lucru
individual, câte doi, grupe) și a procedurilor (schimbarea punctelor de lucru, lucrul
individual urmat de o anumită organizare, pe grupe sau în plen), modul în care sunt
asistați elevii pe timpul desfășurării probelor, cum și de către cine. În general sunt
prezentate informațiile care standardizează procedura de evaluare, altfel spus sunt
reglementate condițiile de administrare astfel încât să se asigure calitățile testului în
oricare unitate de învățământ în care este folosit.
Durata evaluării. Timpul de lucru (10 min, 30 min, 1 oră, etc.) sau durata evaluării ( 2
luni pentru realizarea unui proiect și 15 min. pentru prezentarea lui etc.) reprezintă un
element cheie de care s-a ținut cont. Pentru unele instrumente de evaluare nu este
necesară sau nu poate fi estimată acesată durată, dar pentru altele reprezintă un
element important, fiind criteriu de evaluare menționat corespunzător.
Cerințele adresate elevului – Testul propriu-zis sau enunțul. Prezentarea cerințelor,
a sarcinilor de lucru pentru elevi, este influențată de metoda de evaluare pentru care s-a
optat. Veți găsi cerințe cu răspuns oral, probe scrise, practice sau combinații ale lor
integrate, de regulă, strategiei de învățare și adecvate metodei alese.
Instrucțiuni pentru elevi. Au rolul de a prezenta clar, fără ambiguitate modul de
îndeplinire a cerințelor, procedurile care trebuie respectate, dacă acestea nu sunt
cuprinse și transmise implicit de enunț. Instrucțiunile au o paletă largă de prezentare de
9
la instrucțiuni simple, încercuiți răspunsul pe care îl considerați corect, la unele
riguroase și complexe cum sunt cele în legătură cu realizarea unui experiment sau
produs. Ele pot conține și atenționări, avertizări, recomandări sau restricții, dar în
aceeași măsură pot fi indicații/proceduri pentru situații speciale: dacă ați încercuit din
greșeală un răspuns incorect atunci..... Au fost inserate numai instrucțiunile strict
necesare.
Criteriile de evaluare și notare. Toate testele prezintă riguros modul de apreciere
indiferent dacă s-a optat pentru notarea analitică sau cea holistică (globală). În funcție
de test, aceasta se concretizează simplu prin Bine, Corect, Incorect, Greșit, etc. prin
descrierea performanței sau prin acordarea de puncte care cumulate conduc la
valoarea finală a notei. Uneori, prin luarea în considerație a tuturor variantelor de
răspuns posibil sau pentru prezentarea modului de notarea holistică această secțiune
are cea mai mare întindere din prezentarea testului.
Pentru că elevul trebuie să fie informat despre criterii și modul de notare, despre
performanța minimă acceptată pentru promovare și punctajul minim corespunzător,
prezentarea acestei s-a făcut cu mare rigoare.
Instrucțiuni pentru asistenți și evaluatori. Sunt prezentate limitele în ceea ce privește
asistența acordată elevilor pentru realizarea cerințelor sau precizări privind conduita
evaluatorului. Sunt prezentate detalieri privind aprecierile pentru cazurii absolut
necesare, în special pentru cele calitative și/sau eventuale pricizări suplimentare privind
notarea. Se vor regăsi în această secțiune de prezentare a testelor două categorii de
instrucțiuni: privind procedurile de îndrumare în realizarea probei și privind procedurile
de corectare sau apreciere și notare.
Modul de transmitere și sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării. Sugestii
privind deciziile care pot fi luate în raport cu performanțele elevilor. Ele sunt necesare în
special pentru îmbunătățirea învățării.
Uneori este necesară transmiterea detaliată a tuturor acestor informații. În alte cazuri
multe dintre informații sunt furnizate implicit, prin modul de formulare a cerințelor pentru
elevi, prin baremul de corectare și de notare sau prin instrucțiunile care însoțesc testul.
Culegerea de teste este însoțită de o selecție a principalelor surse bibliografice și

adrese de Internet utile.
10
Autorii speră că această selecție de teste vă va fi de un real ajutor în activitatea
didactică. Orice observație privind această lucrare sau sugestie de îmbunătățire a unora
dintre probele de evaluare prezentate pot fi transmise persoanelor de contact, a căror
adresă a găsiți pe site-ul Proiectului cofinanţat din Fondul Social European în cadrul
POS DRU 2007 – 2013 Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC.
11
3. Instrumente de evaluare
12
Modulul: Circuite electrice
13
AUTOR:
IORDACHE FLORIN – inginer comunicaţii - Colegiul Tehnic de
Comunicaţii „Nicolae Vasilescu-Karpen” Bacău
CONSULTANŢĂ:
VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT

IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT
ANGELA POPESCU – expert CNDIPT
DANA STROIE – expert CNDIPT
14
EVALUARE INIŢIALĂ
 Nu se notează în catalog şi nu se primeşte un punct din oficiu

 Timp acordat : 20min
1. Unitatea de măsură a rezistenţei electrice este:

a. voltul;
b. amperul;
c. ohmmul
2. Un semnal sinusoidal se reprezintă prin:
a. linie dreaptă
b. sinusoidă
c. impuls dreptunghiular
3. Rezistenţa electrică a unui conductor este invers proporţională cu:
a. secţiunea conductorului
b. lungimea cionductorului
c. rezistivitatea materialului conductorului.
4. Divizorul de tensiune, este un circuit alcătuit din două rezistenţe legate în serie cu
scopul de a obţine:
a. un curent mai mic decât curentul aplicat la bornele sistemului
b. o tensiune mai mică decât tensiunea U aplicată la bornele sistemului
c. un curent şi o tensiune mai mare decât tensiunea U aplicată la bornele sistemului
5. Sarcina electrică este o mărime a cărei unitate de măsură este :
a. amperul (A)
b. voltul (V)
c. coulombul (C)
6. Legea lui Ohm se scrie :
a. P = RI2
b. R = U/I
c. C =q/ U
7.Pentru rezolvarea unui circuit având n noduri şi l laturi cu ajutorul celei de-a doua
teoreme a lui Kirchhoff se scriu ecuaţii în număr de :
a. n - 1
b. l - n + 1
c. n-l+1
8. Siguranţele fizibile sunt aparate de:
a. protecţie
15
b. comutaţie
c. semnalizare
9. Plafoniera este un corp de iluminat pentru lămpi:
a. fluorescente de înaltă presiune
b. fluorescente de joasă presiune
c. cu incandescenţă
10. În realizarea circuitelor electrice, legăturile la bornele aparatelor electrice de joasă
tensiune se vor realiza cu conductoare de secţiune corespunzătoare:
a. curentului nominal al aparatului
b. tensiunii nominale a aparatului
c. puterii nominale a aparatului.
16
EVALUARE INIŢIALĂ
Barem de corectare şi notare
 Nu se notează în catalog şi nu se acordă un punct din oficiu

Fiecare subiect este notat cu 1 punct.
1-c; 2-b; 3-a; 4-b; 5-c; 6-b; 7-b; 8-a; 9-c; 10-a
17
Testul 1
Competenţa: Realizează circuite electrice de curent continuu
Obiectivele evaluării:
 identifice rezistoarele după marcaj;
 realizeze circuite cu rezistoare după o schemă electrică dată
Prezentarea testului
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei de învăţare nr. 1, ca test oral şi practic
formativ
Tipul testului: Probă practică şi orală
Condiţiile de administrare
Testul poate fi susţinut în laboratorul de specialitate sau în atelierul de instruire
practică. Fiecare elev sau grupă de 2-4 elevi va primi o foaie cu cerinţele testului,
materialele necesare şi va rezolva subiectul.
Durata evaluării
Timp de lucru: 50 min
PROBĂ ORALĂ
Completaţi spaţiile libere cu informaţia corectă:

a. Rezistorul electric reprezintă elementul ………1………de circuit
b. Unitatea de măsură a rezistenţei electrice este……2……
c. Rezistoarele sunt folosite pentru a regla valoarea curentului într-un circuit, atât în
domeniul curenţilor tari, cât şi în cel al curenţilor .......3..........
d. La rezistoarele marcate cu 4 culori, banda 4 reprezintă ……4…….
e. Într-un montaj serie, rezistenţa echivalentă este egală cu ………5….. rezistenţelor
componente.
PROBĂ PRACTICĂ
Enunţ:
Completaţi tabelul de mai jos cu valoarea corespunzătoare rezistoarelor:
REZISTOARE MARCATE CU 4 CULORI
Rezistor
………….., banda 1 [ gri ] -> ……
toleranta banda 2 [roşu] -> ……
banda 3 [negru] -> x1 => valoarea…………………….
5% banda 4 [auriu] -> toleranta 5%
18
Rezistor
…………, banda 1 [portocaliu] -> ……
toleranta banda 2 [portocaliu] -> ……
banda 3 [galben] -> x10,000 => valoarea ……………… banda 4
5% [maro] -> toleranta 5%
REZISTOARE MARCATE CU 5 CULORI
Rezistor banda 1 [ portocaliu ] -> ………..

………………., banda 2 [negru] -> ……………..
banda 3 [negru] -> ………………
toleranta 1%
banda 4 [roşu] -> x100 => valoarea ……………… banda
5 [maro] -> toleranta 1%
Rezistor banda 1 [maro] -> ……………

…………………., banda 2 [alb] -> …………..
banda 3 [albastru] -> ………………..
toleranta 1%
banda 4 [maro] -> x10 => valoarea ………………….
banda 5 [maro] -> toleranta1%
Criteriile de evaluare şi notare

1. La proba orală
 completează spaţiile libere cu informaţia corectă 5p ( )
2. La proba practică
 completează tabelul cu cele 4 valori ale rezistorilor 4p ( )
Se acordă 1 punct din oficiu.
Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării
În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre
rezistoare.
19
Testul 2
 identifice rezistoarele după marcaj;
 realizeze circuite cu rezistoare după o schemă electrică dată
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei de învăţare nr. 1, ca test practic formativ
Tipul testului: Probă practică
practică. Fiecare grupă de 2-4 elevi va primi un referat de laborator, materialele
necesare.
Durata evaluării
PROBĂ PRACTICĂ
Enunţ:
Măsurarea rezistenţelor electrice cu aparate analogice
20
OBIECTIVELE LUCRĂRII:
1. Elevul să poată lucra practic cu rezistenţe obişnuindu-se cu folosirea unor metode
simple de măsurare a rezistenţelor.
2. Elevul să poată executa practic măsurarea unor parametri R, U folosind aparatul de
măsură MAVO 35.
CUNOŞTINŢE TEORETICE NECESARE
Rezistenţa electrică este o mărime egală cu raportul între tensiunea electrică
aplicată între capetele unui conductor şi intensitatea curentului produs de această
tensiune în conductorul respectiv. Principiul de funcţionare se bazează pe legea lui
Ohm : R=U/I.
Unitatea de măsură pentru rezistenţa electrică în SI este ohmul având ca simbol
: 1=1V/1A.
Rezistenţa electrică se măsoară cu ajutorul aparatului de măsură numit
ohmmetru .
MAVO 35 – aparat de măsură electric( M- multimetru, A- ampermetru, V-
voltmetru, O- ohmmetru, 35- tipul aparatului)
Multimetrul se poate utiliza ca:
- voltmetru în c,a, de la 1V-1000V
- voltmetru în c.a. de la 1000V-2,5V
- ampermetru în c.a. de la 2,5 mA - 5A
- ampermetru în c.c. de la 5A -50A
- ohmmetru
- decibelmetru(dB)
Scările aparatului sunt:deasupra oglinzii(scări uniforme cu diviziuni egale între
ele: de la 0-50 si 0-10 au 100 diviziuni, de la 0-25 au 50 de diviziuni)
sub oglinda sunt 3 scări cu diviziuni inegale
In partea de jos a aparatului se află comutatorul cu ajutorul căruia se selectează
tipul de aparat folosit. Intre scările uniforme din partea de sus a aparatului şi domeniile
de măsurare din partea de jos a aparatului există o anumită corelaţie de multiplu sau
submultiplu a puterilor lui 10. Pentru scările cu diviziuni egale respectiv pentru
măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului în c.c. şi c.a. se calculează constanta scării:
Cscara=domeniul maxim al scării/nr.maxim de diviziuni al scării.
Scara ohmmetrului este foarte neuniformă.
Pe cadranul aparatului de măsură electric se înscriu o serie de simboluri
după următoarele criterii:
- principiul de funcţionare(magnetoelectric cu redresor)
- felul curentului(c.c. si c.a.)
- clasa de precizie(-1.0, ~1.5,  1.0)
- poziţia normala de funcţionare(orizontala, verticala)
- tensiunea de încercare dielectrica
-unitatea de măsura(A, V, , dB)
- tipul aparatului(MAVO-35)
- marca firmei producătoare(AEM)
21
- seria si anul de fabricaţie
- alte date necesare
Datorită faptului că sursa de alimentare de tensiune continuă(bateria)
îmbătrâneşte în timp(adică creşte rezistenţa sa internă şi se modifică tensiunea la
borne) este obligatoriu ca la ohmmetru sa facem corecţia de zero.
Corecţia se face astfel:
 se scurtcircuitează bornele aparatului şi cu ajutorul rezistenţei variabile R 0 se
aduce acul indicator la zero.
Corecţia aparatului se face la fiecare schimbare de domeniu.
Citirea valorilor rezistentei se face înmulţind indicaţia acului indicator cu
multiplicatorul scării ohmmetrului care poate fi X1, X10, X100, X1K.
Cu ajutorul ohmmetrului se poate stabili şi scurtcircuitarea unui condensator,
întreruperea unei bobine, întreruperea sau pierderea capacităţii unui condensator
electrolitic de capacitate mare.
Platforma electronica P1
Este realizată după următoarea schemă:
2 3 4 5 6 7 8 9 19 20 16 17
R1 R2 R3 C1 C2 L R4 18
T1 T2 P1
10 11 12 13 14 15
R1=10K, R2=20K, R3=5.1K, C1=10nF, C2=2.5F, L=1800mH, R4=25
MATERIALE NECESARE
 Platforma de experimentare P1
 Aparat de măsura(MAVO 35)
 Cordoane de legătura
PROCEDURA EXPERIMENTALĂ DE LUCRU ŞI ÎNREGISTRAREA DATELOR

OBŢINUTE
A. Se realizează montajul din figura următoare cu ajutorul căruia urmează să
măsuraţi rezistenţa ohmică a rezistorului montat între bornele 1-2, 3-4, 4-5, 3-5, 6-7,
8-9, 19-20, 16-18 ale platformei.
Ohmmetru
Platforma
P1
22
Măsurarea se va face pe toate domeniile ohmmetrului, verificând de fiecare dată, în
prealabil punctul de zero( pentru aceasta se scurtcircuitează bornele ohmmetrului şi
se reglează butonul de aducere la zero, astfel încât acul indicator să se oprească
exact in dreptul cifrei zero de pe scală). Valorile obţinute se notează in următorul
tabel:
Scara X1 X10 X100 X1K

R1-2()
Tabel 1
Subliniaţi domeniul(sau domeniile) pe care apreciaţi că măsurarea (citirea valorii
indicate) se face cel mai comod şi mai precis. Observaţi că în cazul când domeniul
nu este corespunzător ales, acul indicator se opreşte în una dintre porţiunile de la
începutul sau de la sfârşitul scalei, în ambele cazuri citirea valorii fiind incomodă şi
imprecisă.
B. Măsuraţi rezistenţa între perechile de puncte: 3-4, 4-5, 3-5, 6-7, 8-9, 19-20, 16-18
înscriind valorile obţinute în următorul tabel:
R3-4 R4-5 R3- R6-7 R8-9 R19-20 R16-18
5
Tabel 2
C. Măsuraţi rezistenţa între punctele 16-17 si 17-18 pentru poziţiile extreme şi 2
poziţii intermediare ale cursorului potenţiometrului, completând tabelul de mai jos:
R16-17
R17-18
Tabel 3
D. Uniţi între ele, cu cordoane de legatură bornele 2-3, 5-6, 4-19 si 19-20.
Măsuraţi rezistenţa între perechile de puncte 1-4, 1-5 înscriind rezultatele obţinute în
următorul tabel:
Bornele 1-4 1-5
23
Valoarea
măsurată()
Circuitul măsurat R1, R2 serie R1, R2, R3 serie
Tabel 4
Realizaţi schema electrică.
E. Reveniţi la perechile de puncte 1-2, 3-4, 4-5 şi repetaţi măsurările cu ohmmetrul
în ambele polarităţi, eventual de câteva ori. Sesizaţi vreo diferentă?
F. Măsuraţi rezistenţa ohmică între perechile de puncte 10-11, 10-12, 11-12, 13-14,
13-15 si 14-15 în ambele sensuri de conectare a ohmmetrului şi treceţi rezultatul în
tabelul de mai jos;
R10- R10- R11- R13- R13- R14-15
11 12 12 14 15
Tabel 5
24
PRELUCRAREA ŞI INTERPRETAREA DATELOR EXPERIMENTALE
1. Se observă că măsurarea se face cel mai comod şi precis pe domeniile X100 si
X1K. In cazul când domeniul nu este corespunzător ales, acul indicator se opreşte in
una dintre porţiunile de la începutul sau de la sfârşitul scalei, in ambele cazuri citirea
valorii fiind incomodă şi imprecisă.
2. Se poate sesiza că la măsurarea unui rezistor valoarea indicată este aceeaşi,
indiferent de sensul de conectare a ohmmetrului.
3.
Tabel 1
Scara X1 X10 X100 X1K
R1-2()  10K 10K 10K
Tabel 2
R3-4 R4-5 R3-5 R6-7 R8-9 R19-20 R16-18
20K 5,2K 25K  creste 45K 25K
   de la
2M
la
4,5M

Tabel 3
Val. min. Val. max Val. intermediare
R16-17 0 K 25 K 6 K 10 K 18 K
R17-18 25 K 0 K 19 K 15 K 7 K
Tabel 4
Bornele 1-4 1-5
Valoarea
măsurat 30 K 35 K
ă()
Circuitul R1, R2 R1, R2,
măsurat serie R3 serie
Tabel 5
25
R10- R10- R11- R13- R13- R14-15
11 12 12 14 15
21 21    
 
   5,8 5,8 
 
Intre punctele 10-11 aplicând minus pe borna 10 şi plus pe borna 11, polarizăm direct
baza tranzistorului şi vom obţine o rezistenţă directă cu valoarea de 21;
aplicând minus pe borna 11 şi plus pe borna 10, polarizăm invers baza
tranzistorului şi vom avea o rezistenţă inversă foarte mare. La fel se obţine şi
între punctele celelalte(între 11-12, 14-15 nu avem circuit deci rezistenţa este ).
4. Reglarea punctului de zero se efectuează la începutul primei măsurări şi la fiecare
schimbare de domeniu.
26
Testul 3
 Să aleagă sursa de alimentare în funcţie de parametrii sursei;
 Să realizeze circuite cu rezistoare şi surse după o schemă electrică dată;
 Să măsoare şi să noteze parametrii circuitelor de curent continuu;
 Să analizeze circuitele de curent continuu, pe baza valorilor măsurate, utilizând
legile şi teoremele studiate;
practică. Fiecare grupă de 3 elevi va primi un referat , materialele necesare şi va
rezolva subiectul.
Durata evaluării
Data :
Durata activităţii :
Numele elevului/grupei :
27
Fişă de observaţie
a surselor de curent continuu
Observați modul de legare a surselor de curent continuu.
Materiale necesare
Materiale necesare:
-voltmetre
-surse de curent continuu(baterii)
-ampermetre
-rezistoare
1. Completați fișa de mai jos:
28
Ce operațiuni Care este modul Care este Ce precauţii Ce defecte /
pregătitoare au de conectare a diferenţa între există la greutăți pot
fost desfășurate? aparatelor în legarea în serie şi asocierea apărea în timpul
circuit? legarea în paralel generatoarelor? realizării ?
a generatoarelor?
Observații ale maistrului sau tutorelui de practică :

______________________________________________________________________
Criterii de apreciere a performanţei elevului la proba practică

Se acordă sau nu, prin observare sistematică :
Alege corect componentele 2p ( )
Utilizează la fiecare operaţie sculele potrivite 1p ( )
Respectă etapele realizării unui circuit stabilizator parametric 2p ( )
Finisează şi verifică lucrarea 2p ( )
Completează tabelul corespunzător fişei de observaţie 2p ( )
Stabilirea notei finale

Se acordă un punct din oficiu. Punctele se acordă numai criteriilor care sunt considerate
îndeplinite. Se acordă prin observare sistematică.
29
Testul 4
practică. Fiecare grupă de 3 elevi va primi o foaie cu cerinţele testului, materialele
necesare şi va rezolva subiectul.
Durata evaluării
30
PROBĂ PRACTICĂ
Enunţ:
1. Se realizează circuitul din figură
Materiale necesare
- multimetru analogic şi digital
- platforme de lucru
-surse de curent continuu
Desfăşurarea lucrării
a. se măsoară intensitatea curentului I şi tensiunea sursei de tensiune variabilă E;
b. se măsoară intensităţile I1, I2, I3
c. se verifică prima teoremă a lui Kirchhoff
2. Se realizează circuitul din figură:
d. se măsoară intensitatea curentului I, şi tensiunea sursei de alimentare E

e. se măsoară tensiunile pe R1, R2, R3, conectând voltmetrul la bornele fiecărei
rezistenţe
f. se verifică a-II-a teoremă a lui Kirchhoff
Fişă de evaluare
TESTUL 4
31
1. Alege corect componentele şi aparatele 1p ( )
2. Utilizează la fiecare operaţie sculele potrivite 1p ( )
3. Respectă etapele realizării montajului 1p ( )
4. Verifică etapele realizării montajului 1p ( )
5. Realizează alimentarea circuitului 1p ( )
6. Măsoară tensiunea 1p ( )
7. Măsoară intensitatea curentului 1p ( )
8. Notează observaţiile 1p ( )
9. Verifică teoremele lui Kirchhoff 1p ( )
îndeplinite, prin observare sistematică.
32
Testul 5
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei de învăţare nr. 4, ca test formativ
Tipul testului: Probă scrisă, item de completare
practică. Fiecare grupă de 3 elevi va primi o foaie cu cerinţele testului, materialele
necesare şi va rezolva subiectul.
Durata evaluării
Enunţ: Pornind de la următoarele enunţuri incomplete, realizaţi eseu despre metode şi

teoreme pentru studiul circuitelor de curent continuu. În realizarea eseului trebuie să
folosiţi minim 9 termeni sau noţiuni specifice din lista de mai jos.
1. Pentru un circuit de curent ……1……….cu L laturi şi N noduri se pot scrie N-1 ecuaţii
între cele L intensităţi ale curenţilor prin laturi şi L-N+1 ecuaţii între cele L tensiuni la
………...2……..laturilor.
2. Teorema ………...3……..: intensitatea curentului electric prin orice …….4….. este
suma algebrică a intensităţilor curenţilor pe care i-ar stabili în acea latură fiecare dintre
sursele de t.e.m. ale circuitului, dacă s-ar afla singură în circuit.
3. Curenţii de …….5………sau curenţii ciclici sunt acei curenţi ce fiecare parcurge toate
laturile ce alcătuiesc un ochi………6………..
4. Metoda potenţialelor …..7……….se foloseşte pentru reducerea numărului de ecuaţii
obţinute prin aplicarea teoremelor lui………….8…………, prin alegerea unor noi
necunoscute, tensiunile nodurilor.
5. Metoda de transfigurare se aplică pentru …….9……………studiului circuitelor de
curent continuu.
Lista de termeni sau noţiuni specifice: circuit, continuu, teorema, superpoziţiei,

latură, curenţii, ochiuri, independent, nodurilor, Kirchhoff, transfigurare, simplificarea.
33
Se acordă 1 punct din oficiu şi câte 1 punct pentru fiecare cuvânt corect folosit în
context Punctele se acordă numai criteriilor care sunt considerate îndeplinite, prin
observare sistematică.

1. Pentru un circuit de curent continuu 1 cu L laturi şi N noduri se pot scrie N-1 ecuaţii
între cele L intensităţi ale curenţilor prin laturi şi L-N+1 ecuaţii între cele L tensiuni la
bornele 2 laturilor.
2. Teorema superpoziţiei 3: intensitatea curentului electric prin orice latură 4 este suma
algebrică a intensităţilor curenţilor pe care i-ar stabili în acea latură fiecare dintre sursele
de t.e.m. ale circuitului, dacă s-ar afla singură în circuit.
3. Curenţii de ochiuri 5 sau curenţii ciclici sunt acei curenţi ce fiecare parcurge toate
laturile ce alcătuiesc un ochi independent 6.
4. Metoda potenţialelor nodurilor 7 se foloseşte pentru reducerea numărului de ecuaţii
obţinute prin aplicarea teoremelor lui Kirchhoff 8, prin alegerea unor noi necunoscute,
tensiunile nodurilor.
5. Metoda de transfigurare se aplică pentru simplificarea 9 studiului circuitelor de curent
continuu.
34
Testul 6
 Să identifice diferite tipuri de bobine şi materiale;
practică. Fiecare grupă de 3 elevi va primi cerinţele , materialele necesare şi va
rezolva subiectul.
Durata evaluării
Data :
Numele elevului/grupei :
35
Fişă de observaţie
a bobinelor
1. Identificaţi diferite tipuri de bobine după aspect.

2. Măsuraţi valori ale inductivităţii diferitelor tipuri de bobine, folosind o punte RLC
(analogică sau digitală).
3. Identificaţi materiale conductoare şi electroizolante pentru bobinele unui
transformator şi pentru înfăşurarea unui motor;
4. Comparaţi din punct de vedere constructiv a bobinelor din aparatele
electromagnetice, feromagnetice şi electrodinamice;
5. Determinaţi inductanţa unei bobine cu lunginea l=6,25cm, N=1000spire şi aria
A=10cm2.
Materiale necesare
-bobine
-platforme de lucru
6. Completați fișa de mai jos:
Ce operațiuni Care este Care este Cum arată Precizări ce pot
pregătitoare au algoritmul de diferenţa din materialele apărea în timpul
fost desfășurate? realizare a unui punct de vedere conductoare şi identificării
transformator? constructiv a electroizolante
bobinelor din pentru
aparatele bobinele unui
electromagnetice, transformator
feromagnetice şi şi pentru
electrodinamice? înfăşurarea
unui motor?
Observații ale maistrului sau tutorelui de practică :

______________________________________________________________________

1. Identifică corect bobinele 2p ( )
2. Cunoaşte algoritmul de realizare a unui transformator 1p ( )
36
3. Precizează corect diferenţele 2p ( )
4. Identifică materialele conductoare şi electrizolante 2p ( )
5. Completează tabelul corespunzător fişei de observaţie 2p ( )

îndeplinite. Se acordă prin observare sistematică.
37
Testul 7
 Să identifice diferite tipuri de condensatoare;
 Să cunoască modul de asociere a condensatoarelor;
Tipul testului: Probă scrisă
Testul poate fi susţinut în sala de curs, laboratorul de specialitate sau în atelierul de
instruire practică. Fiecare elev sau grupă de 2-4 elevi va primi o foaie cu cerinţele
testului şi va rezolva subiectul
Durata evaluării
Enunţ:
1. Transcrieţi pe foaia de test, litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a, b, c) şi notaţi în
dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este corect (adevărat), respectiv litera F,
dacă apreciaţi că enunţul este fals. Dacă apreciaţi că enunţul este fals, reformulaţi astfel
încât să se obţină un enunţ adevărat.
a. Condensatorul electric este un dispozitiv a cărui funcţionare nu se bazează pe
proprietatea înmagazinării unei cantităţi de electricitate.
b. Condensatorul este format din două armături conductoare separate între ele printr-un
material electroizolant numit dielectric.
c. După material există condensatoare: fixe, variabile, semireglabile.
d. Capacitatea unui condensator este funcţie de suprafaţa armăturilor, de distanţa dintre
ele şi proprietăţile dielectricului definite prin constanta dielectrică sau permitivitatea
materialului.
e. Mărimea fizică care defineşte un condensator este capacitatea electrică.
2. Reprezentaţi simbolul unui condensator şi schema electrică pentru asocierea serie a
n condensatoare. Determinaţi capacitatea echivalentă.
3. Enumeraţi parametrii condensatoarelor

Se acordă 100 puncte repartizate astfel:
1. 30p Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 6 puncte. Pentru răspuns greşit
sau lipsă, se acordă 0 puncte.
38
2. 30p Pentru răspuns corect se acordă 30 puncte. Pentru răspuns incomplet 10
puncte, pentru răspuns greşit sau lipsă, se acordă 0 puncte.
3. 30p Pentru fiecare răspuns corect (parametru) se acordă câte 6 puncte. Pentru
răspuns greşit sau lipsă, se acordă 0 puncte.
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

TESTUL7
1. 30 p
a.- F; b-A; c-F; d-A; e-A
a. Condensatorul electric este un dispozitiv a cărui funcţionare se bazează pe
proprietatea înmagazinării unei cantităţi de electricitate.
b. Condensatorul este format din două armături conductoare separate între ele printr-un
material electroizolant numit dielectric.
c. După material există condensatoare: ceramice, cu carcasa metalică, cu carcasa din
material plastic.
d. Capacitatea unui condensator este funcţie de suprafaţa armăturilor, de distanţa dintre
ele şi proprietăţile dielectricului definite prin constanta dielectrică sau permitivitatea
materialului.
e. Mărimea fizică care defineşte un condensator este capacitatea electrică.
2. 30p
39
Capacitatea echivalentă a ansamblului este
1/Ce = 1/ C1 + 1/C2 + … + 1/Cn
3. 30p
Parametrii condensatoarelor:
 CAPACITATEA NOMINALĂ: Cn, [F]
 TOLERANŢA: t, [%]
 TENSIUNEA NOMINALĂ: Un, [V]
 REZISTENŢA DE IZOLAŢIE: Riz, [Ω]
 TANGENTA UNGHIULUI DE PIERDERI: tgδ
40
Testul 8
Competenţa: Realizează circuite electrice de curent alternativ
 Să realizeze circuite de curent alternativ cu rezistoare, condensatoare, bobine;
 Să măsoare şi să noteze parametrii circuitelor de curent alternativ, folosind soft
didactic;
Tipul testului: Probă scrisă, item de asociere
Testul poate fi susţinut în sala de curs, laboratorul de specialitate sau în atelierul de
instruire practică. Fiecare elev sau grupă de 2-4 elevi va primi o foaie cu cerinţele
testului şi va rezolva subiectul.
Durata evaluării
Enunţ:
1. Asociaţi denumirea corectă a circuitelor compuse de curent alternativ din coloana A
cu schema de principiu din coloana B.
41
A. Denumire circuit B. Schemă

2 puncte pentru fiecare asociere corectă a denumirii corecte a circuitelor compuse de
curent alternativ

Se acordă 2 puncte din oficiu. 2 puncte pentru fiecare asociere corectă a denumirii
corecte a circuitelor compuse de curent alternativ . Punctele se acordă numai criteriilor
care sunt considerate îndeplinite. Se acordă prin observare sistematică.
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

Testul 8
A. Denumire circuit B. Schemă
42
circuitul RL serie
circuitul RC serie
circuitul RLC serie
circuitul RLC paralel
43
Testul 9
Competenţa: Realizează circuite electrice de curent alternativ
 Să realizeze circuite de curent alternativ cu rezistoare, condensatoare, bobine;
 Să măsoare şi să noteze parametrii circuitelor de curent alternativ, folosind soft
didactic;
 Să interpreteze rezultatele obţinute pe cale practică şi prin simulare
practică. Fiecare grupă de 2-4 elevi va primi un referat de laborator, materialele
necesare.
Durata evaluării
PROBĂ PRACTICĂ
Enunţ:
44
1. Deschideţi soft-ul didactic(ORCAD/Schematics)
a. Comportarea elementelor pasive de circuit în curent alternativ
- Alegerea corespunzătoare a componentelor din biblioteca de date. Accesarea
meniului Draw/Get New Part/Library
b. Gruparea elementelor pasive de circuit R, L, C
- Plasarea componentelor în zona de lucru. Atribuirea de valori componentelor
- Dispunerea markerilor de tensiune şi curent . Atribuirea valorilor ţinând cont de multipli
şi submultipli
c. Realizarea schemelor pentru circuitele RL serie, RC serie
c. Realizarea simulării schemelor
Fişă de evaluare
TESTUL 9
A. Criterii de apreciere a performanţei elevului la proba practică

45
1. Alege corect componentele 1p ( )
2. Utilizează la fiecare operaţie elementele potrivite 1p ( )
3. Respectă etapele realizării circuitului 1p ( )
4. Verifică etapele realizării circuitului 1p ( )
5. Atribuie corect valori componentelor 1p ( )
6. Poziţionează corect markerii 1p ( )
7. Foloseşte corect multipli şi submultipli 1p ( )
8. Realizează simularea 1p ( )
9. Evidenţiază semnalele de intrare şi ieşire 1p ( )
46
Testul 10
Competenţa: Utilizează aparate de curent alternativ de joasă tensiune
- să identifice scopul şi caracteristicile aparatelor de protecţie
- să descrie caracteristicile aparatelor de protecţie
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei de învăţare nr. 9. Acestă procedură de
evaluare poate fi utilizată ca o modalitate complementară de documentare a achiziţiilor
asociate temei propuse avute în vedere şi realizate. Este o evaluare formativă, dar şi
sumativă.
Tipul testului: Investigaţie
Investigaţia se poate realiza individual sau în grup de 2-3 elevi, fiecare dintre ei
îndeplinind sarcini distincte bine precizate.
Durata evaluării
Timp de lucru: 3 săptămâni
Enunţ: Să se realizeze o investigaţie privind caracteristicile aparatelor de protecţie .
Rezultatele investigaţiei vor fi cuprinse într-un raport care va cuprinde noţiunile
fundamentale referitoare la temă. Raportul va fi făcut public prin prezentarea orală
întregii clase.
I. Observaţi cu atenţie următoarele aparate de protecţie:
47
II. Identificaţi aceste aparate pe durata efectuării stagiului de practică la agentul
economic .
III. Comparaţi releele electromagnetice de curent şi de tensiune, precizând asemănările
şi deosebirile dintre ele. Aveţi drept criterii de comparaţie:
 Modul de conectare a bobinei în circuit;
 Numărul de spire şi secţiunea conductorului din care este realizată bobina;
 Poziţia normală (starea) a contactelor electrice fixe şi mobile;
 Mărimea de intrare;
 Elementele care permit reglarea valorii curentului, tensiunii, de acţionare.
IV. Precizaţi asemănări funcţionale între siguranţe şi releele electromagnetice.
V. Montaţi pe un panou:
 Siguranţe cu legături în spate (LS);
 Siguranţe cu legături în faţă (LF);
 Siguranţe cu mare putere de rupere (MPR).
Instrucţiuni pentru elevi

Raportul investigaţiei trebuie să cuprindă:
1) pagina de gardă;
2) prezentarea caracteristicilor aparatelor de protecţie
3) bibliografie
Recomandare: Întocmiţi un grafic de realizare a portofoliului în care să fie
marcate termenelor obiectivelor parţiale convenite cu profesorul îndrumător.
Fişă de evaluare
48
TESTUL 10
Partea I 20p ( )
Partea II 20p ( )
Partea III 20p ( )
Partea IV 20p ( )
Partea V 20p ( )

Punctele se acordă numai criteriilor care sunt considerate îndeplinite, prin observare
sistematică.
49
Testul 11
- să identifice scopul şi caracteristicile aparatelor de comutaţie
- să descrie caracteristicile aparatelor de comutaţie
Durata evaluării
50
Data :
Numele elevului :
Fișă tehnologică
Aparate de comutaţie
1. Completaţi fişa tehnologică pentru aparatele de comutaţie , urmărind criteriile din grila de mai jos.
2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră cu cele ale colegilor care au realizat aceeaşi fişă tehnologică.
Operaţii
Operaţii de Constatări
Precizarea pregătitoare de Demontarea
Date tehnice ale Caracteristici Tipuri de protecţii identificare a efectuate
funcţiilor verificare a unui subansamblurilor
contactoarelor, generale ale realizate de subansamblurilor pentru
îndeplinite de contactor componente ale unui
întreruptoarelor aparatelor de întreruptoarele componente unui fiecare
un contactor electromagnetic contactor
automate comutaţie automate contactor element în
în circuit tripolar, cu mişcare electromagnetic
electromagnetic parte
de translaţie
Testul 12
- să identifice scopul şi caracteristicile receptoarelor electrice
- să descrie caracteristicile receptoarelor electrice
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei de învăţare nr. 11, ca test oral şi practic
formativ
Tipul testului: Probă orală şi practică
Durata evaluării
PROBĂ ORALĂ
Enunţ: Completaţi tabelul de mai jos cu descrierea corespunzătoare a montajelor
corpurilor de iluminat pentru lămpi fluorescente de joasă tensiune, din prima linie a
tabelului
-dacă sunt mai multe lămpi într-un corp, fiecare dintre ele se va lega la reţea
printr-un balast şi starter separat; - balastul B1 este o reactanţă inductivă, iar
balastul B2 este o reactanţă capacitivă; - utilizat pentru lămpi de 40W, montate
în corpurile etanşe FIPA; - cele două lămpi utilizează în comun un balast
normal
53
PROBA PRACTICĂ
Materiale necesare
-corpuri de iluminat
- conductoare,
- trusa electricianului
- platforme de lucru
Desfăşurarea lucrării
1. Pe o panoplie izolantă să se realizeze schema de montaj pentru o lustră cu cinci
braţe care să „aprindă”, printr-un întrerupător dublu, pe o poziţie, două becuri şi pe
cealaltă poziţie trei becuri:
 Identificarea elementelor schemei;
 Alegerea aparatelor şi sculelor necesare;
 Realizarea legăturilor între elemente;
 Respectarea normelor specifice de protecţie a muncii.
2. Realizarea montajului unui corp de iluminat cu două tuburi fluorescente de 20W
fiecare, în “montaj tandem”.
3. Comentarea diferenţelor survenite între “montajul normal” al unui corp cu două tuburi
şi “montajul în tandem”.

54
Fişă de evaluare
TESTUL 12
A. Criterii de apreciere a performanţei elevului la proba orală
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. Pentru răspuns greşit sau lipsă,
se acordă 0 puncte.
B. Criterii de apreciere a performanţei elevului la proba practică
1. Alege corect echipamentul necesar 1p ( )
3. Respectă etapele desfăşurării lucrării 1p ( )
4. Verifică etapele realizării montajelor 1p ( )
5. Realizează conectarea corectă a corpurilor de iluminat 1p ( )
Nota finală(orală şi practică): 4+5+1= 10 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu.
55
Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC
Proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007 – 2013
Beneficiar - Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic
str. Spiru Haret nr.10-12, sector 1, Bucureşti-010176, tel. 021-311 11 62, fax. 021-312 54 98, vet@tvet.ro
Testul 13
 Să realizeze circuite de curent alternativ de joasă tensiune cu aparate de
protecţie, comutaţie şi receptoare;
 Să verifice funcţionarea circuitelor de curent alternativ de joasă tensiune.
practică. Fiecare grupă de 3 elevi va primi cerinţele , materialele necesare şi va
rezolva subiectul.
Durata evaluării
56
PROBĂ PRACTICĂ
1. Întocmiţi schema electrică şi realizaţi montajul de alimentare şi comandă pentru

pornirea şi inversarea sensului de rotaţie a motorului asincron trifazat cu rotorul în
scurtcircuit.
- Pentru a realiza inversarea sensului de rotaţie folosiţi două contactoare
electromagnetice;
- Întocmiţi un tabel cu specificaţia echipamentului electric necesar;
- Precizaţi şi realizaţi condiţia de interblocaj dintre cele două contactoare
necesară împiedicării realizării schimbării sensului de rotaţie, când
motorul se învârte într-un anumit sens;
- Specificaţi un alt aparat cu care se realizează inversarea sensului de
rotaţie la motorul trifazat.
2. În specificaţia de aparataj a instalaţiei de alimentare a unui motor electric asincron
trifazat se precizează:
Nr. Denumire Caracteristici

Simbol Nr. buc. Furnizor Observaţii
Crt. aparat tehnice
Un/In = 220V/10 A
Contactor Ui = 500 V Electroaparataj
1 K 1
bipolar Ub = 220 V Bucuresti
Aveţi sarcina de a alege aparatele pentru montaj.

În magazie găsiţi două contactoare pe a căror etichetă sunt trecute următoarele
date:
a) Un/In = 220 V/6A; Ui = 500V; Ub = 220 V.
b) Un/In = 220 V/10A; Ui = 500 V; Ub = 24V.
Analizaţi situaţia şi hotărâţi dacă: aceste contactoare pot fi folosite, iar dacă nu,
argumentaţi decizia.
Fişă de evaluare
57
TESTUL 13

1. Alege corect componentele şi aparatele 1p ( )
3. Respectă etapele realizării montajului 1p ( )
4. Verifică etapele realizării montajului 1p ( )
5. Realizează alimentarea circuitului 1p ( )
6. Precizează corect condiţia de interblocaj 1p ( )
7. Cunoaşte caracteristicile contactoarelor 1p ( )
8. Analizează situaţia şi argumentează decizia 1p ( )
9. Completează tabelul 1p ( )
58
Modulul: COMPONENTE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE ÎN

TELECOMUNICAŢII
PARTEA I
59
AUTOR:
ANDREI PIŢIGOI – profesor, grad definitiv
COORDONATOR:
MIRELA LIE – profesor, gradul I
CONSULTANŢĂ:

60
Testul I.1
Modulul: Componente şi circuite electronice în telecomunicaţii

Competenţă: Identifică componente electronice
1. Obiectivele evaluării:
- să identifice componentele electronice într-o schemă
- să identifice notaţiile mărimilor fizice specifice componentelor electronice
- să analizeze montaje cu componente analogice
2. Prezentarea testului
Acest test poate fi utilizat ca parte a unei evaluări formative pe parcursul învățării temei
Componente analogice sau ca parte a unei evaluări sumative la sfârșitul acesteia.
Tipul testului: probă practică

3. Durata evaluării
Timpul de lucru: 50 minute
4. Condiţii în care se recomandă a fi realizată evaluarea
Testul are loc într-o sală de laborator.
Resurse necesare:
Elevul are la dispoziţie:
- componente electronice
- catalog de componente electronice
- placă de test
- sursă de tensiune
- letcon
- aparate de măsură
5. Enunţ:
61
În figură este reprezentat schematic un circuit polarizarea ledului în c.a :

a. Precizaţi rolul componentelor care compun circuitul;
b. Alegeţi componentele necesare realizării practice a montajului şi precizaţi
parametri nominali ai LED - ului;
c. Realizaţi practic montajul pe o placă de test;
d. Măsuraţi intensitatea curentului prin LED.
6. Instrucţiuni pentru elevi:
La sfârşitul activităţii, fiecare elev va realiza o scurtă prezentare a activităţii.
7. Criterii de evaluare şi notare
Se acordă 1 punct din oficiu :
Subiectul :
a. 2 puncte – câte 1 punct pentru precizarea rolului fiecărei componente din
schemă;
0 puncte pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului.
b. 3 puncte – câte 0,5 puncte pentru identificarea fiecărei componente necesare;
0 puncte pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului.
– 1 punct pentru precizarea parametrilor nominali ai LED – ului ales;
– 0,5 puncte pentru utilizarea cataloagelor de componente
c. 2 puncte – pentru realizarea montajului;
d. 2 puncte – pentru măsurarea curentului prin LED.
8. Barem de corectare şi notare :

Subiectul:
a.
R- rezistenţă electrică pentru limitarea curentului prin LED
D- diodă rapidă care suprimă alternanţa negativă

b. Se vor preciza valorile pentru:
IFmax – curentul direct maxim;
UF – tensiunea de deschidere a joncţiunii
UR – tensiunea inversă
62
c. Realizarea circuitului:
- preformarea terminalelor componentelor;
- plantarea componentelor electronice;
- lipirea terminalelor pe placa de test;
- verificarea circuitului;
- remedierea defectelor după caz.
63
Testul I.2

- să identifice componentele electronice după simbol
- să precizeze funcţionarea componentelor electronice într-o schemă
Componente analogice – diode semiconductoare sau ca parte a unei evaluări
sumative la sfârșitul acesteia.
Tipul testului: probă scrisă

Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectul.
5. Enunţ:
Subiectul I:
1. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1- 5), alegeţi litera corespunzătoare
răspunsului corect :
1. La o joncţiune pn polarizată direct sensul curentului direct este :
a. de la n la p
b. dependent de materialul semiconductor
c. de la p la n
2. Materialele semiconductoare de tip n se obţin prin doparea semiconductorului pur cu
elemente:
a. trivalente
b. tetravalente
c. pentavalente
d. bivalente
3. Diodele folosite pentru realizarea afişoarelor numerice sunt :
a. dioda Zener
b. fotodioda
c. dioda varicap
d. LED
4. La o joncţiune pn curentul direct creşte cu:
a. tensiunea de polarizare directă;
b. tensiunea de polarizare inversă;
c. are o valoare constantă cu variaţia tensiunii.
5. Elementele componente ale schemei echivalente a unei diode semiconductoare
sunt :
a. două condensatoare şi un rezistor legate în paralelel
b. două condensatoare şi un rezistor legate în serie
c. un condensator şi un rezistor legate în paralelel
d. un condensator şi un rezistor legate în serie
2. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri prin scrierea literei A, dacă

apreciaţi că enunţul este corect (adevǎrat), respectiv F, dacă apreciaţi că enunţul
este fals.
a. La dioda Varicap, capacitatea este direct proporţională cu tensiunea de polarizare;

b. Dioda Zener funcţionează cu polarizare inversă, în zona de străpungere controlată;
c. Dioda cu contact punctiform se utilizează la frecvenţe de ordinul sute kHz – sute
MHz;
d. Caracteristica statică a diodei nu depinde de temperatură;
3. În coloana A sunt enumerate notaţiile mărimilor fizice caracteristice diodelor, iar

în coloana B denumirea mărimilor fizice. Scrieţi pe foaia de examen asocierile dintre cifrele din
coloana A şi literele corespunzătoare din coloana B.
Coloana A Coloana B
1. Ustr a. Tensiune inversă
2. Uinv b. Curent direct
3. UD c. Tensiune de prag
4. Up d. Tensiune directă
5. ID e. Curent invers
6. Iinv f. Tensiune de străpungere
g. Curent de saturaţie
Subiectul II
Scrieţi informaţiile corecte care completează spaţiile libere:
a. Joncţiunea pn reprezintă suprafaţa de contact dintre două ……(1)…. una p şi

cealaltă n, create într-un monocristal pur de Ge sau Si prin ……(2)….... cu alte
elemente.
b. La aplicarea unei tensiuni ……(3)……., dioda conduce curentul numai când
alternanţa pozitivă a tensiunii se aplică pe ……(4)……...
c. Dioda Zener este o o diodă semiconductoare care are rolul de a menţine ...........
(5).......... tensiunea pe o rezistenţa de sarcină.
Subiectul III :
Calculaţi valoarea rezistenţei pentru LED- ul din figură, care are punctul static de
funcţionare definit pe caracteristica din figură. V CC= 5V
VCC
IF
R
VF 10mA
VF
1,6V

Subiectul I : 4 puncte
1. 2 puncte – câte 0,4 puncte pentru fiecare răspuns corect
2. 0,8 puncte – câte 0,2 puncte pentru fiecare răspuns corect
Subiectul II : 2 puncte
2 puncte – câte 0,4 puncte pentru fiecare răspuns corect
Pentru fiecare răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
Subiectul III : 3p
1,5 puncte – pentru relaţie corectă
1 punct – pentru calcul corect
0,5 puncte – pentru unitatea de măsură

Subiectul I :
1. 1. c 2. c 3. d 4.a 5. a
2. a. F b. A c. A d. F
3. 1. – f 2.-a 3.-d 4.-c 5.-b 6.- e
Subiectul II :
a. 1. regiuni 2. impurificare
b. 3. alternative 4. anod
c. 5. constantă
Subiectul III:
VCC  V F 5V  1,6V
R   340
IF 10mA
8. Instrucţiuni pentru evaluatori

Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau de formatul de scriere ( text ,
grafic, schemă logică etc.) se va acorda punctajul prevăzut în barem.
Testul I.3
Analizează montaje cu componente analogice
Componente analogice – tranzistoare bipolare sau ca parte a unei evaluări sumative
la sfârșitul acesteia.


5. Enunţ:
Subiectul I:
1. Regiunea centrală a unui tranzistor bipolar, de conductibilitate opusă regiunilor

laterale şi mult mai subţire, se numeşte :
a. emitor
b. bază
c. colector
d. catod
2. Pentru conexiunea bază comună BC, semnalul de intrare este aplicat între :
a. colector şi bază
b. emitor şi bază
c. colector şi emitor
3. Pentru tranzistorul bipolar în conexiunea BC a doua ecuaţie fundamentală are
următoarea relaţie matematică :
a. IC = αIE + ICBO
b. IC= βIB + ICE
c. IC = IE + ICBO
d. IC = IE + ICEO
4. În regimul de saturaţie, tensiunea de saturaţie este :
a. foarte mică UCEsat= (0,2-0,3)V
b. mică UCEsat= (1-5)V
c. mare UCEsat= (10-50)V
d. foarte mare UCEsat= (100-500)V
5. La un tranzistor în conexiunea emitor comun mărimile electrice de intrare sunt:
a. IC, UCB
b. IE, IB
c. IB, UBE
d. IE, UCB.

este fals.
a. Un tranzistor în conexiunea colector comun, CC, amplifică în tensiune;

b. Conexiunea CC se mai numeşte şi repetor pe emitor;
c. În cazul regimului de blocare ( tăiere ), joncţiunea emitorului este polarizată
direct;
d. La conexiunea bază comună BC, semnalele de intrare şi de ieşire sunt în fază;
3. În coloana A sunt enumerate notaţiile mărimilor fizice caracteristice

tranzistoarelor bipolare şi a circuitelor cu tranzistoare bipolare, iar în coloana B
denumirea mărimilor fizice. Scrieţi pe foaia de examen asocierile dintre cifrele din
coloana A şi literele corespunzătoare din coloana B.
Coloana A Coloana B
1. UCB a. Amplificare în tensiune
2. UBE b. Amplificare în curent
3. AU c. Factor de amplificare în conexiunea
bază comună
4.  d. Tensiune bază-emitor
5. e. Joncţiune emitor

6. AI f. Tensiune colector-bază
g. Factor de amplificare în conexiunea
emitor comun
Subiectul II
a. Două trazistoare cu caracteristici ....(1) .... , unul de tip npn şi altul de tip pnp, se
numesc ...(2)....
b. În regimul de saturaţie, tranzistorul se comportă ca un …………(3)…………….
închis având o rezistenţă de ieşire Rieş foarte ………(4)……………...
c. Funcţionarea tranzistorului bipolar în regim ………….(5)………. presupune
inversarea rolului funcţional între colector şi emitor.
Subiectul III :
În figura de mai jos este reprezentat un circuit de polarizare a tranzistorului bipolar.
a. Precizaţi tipul circuitului de polarizare;
b. Reprezentaţi pe schemă sensurile curenţilor IE, IB,
IC
c. Indicaţi tipul tranzistorului şi tipul conexiunii
Subiectul II : 2 puncte – câte 0,4 puncte pentru fiecare răspuns corect

Subiectul III : 3p
a. 1 punct – pentru răspuns corect
b. 1,2 puncte – câte 0,4 puncte pentru fiecare răspuns corect
c. 0,8 puncte – câte 0,4 puncte pentru fiecare răspuns corect.

Subiectul I :
1. 1. b 2. b 3. a 4. a 5. c
2. a. F b. A c. F d. A
3. 1. – f 2.-d 3.-a 4.-c 5.-g 6.- b
Subiectul II :
a. 1. similare 2.complementare
b. 3. comutator 4. mică
c. 5. activ invers
Subiectul III:
a. circuit de polarizare cu curent de bază constant.
c. tranzistor npn
conexiunea EC
Testul I.4
Modulul: Componente şi circuite electronice în
telecomunicaţii
Competenţe: Identifică componente electronice
Componente analogice- dispozitive optoelectronice sau ca parte a unei evaluări
sumative la sfârșitul acesteia.


5. Enunţ:
Subiectul I:
1. Dioda care poate fi utilizată ca un condensator având capacitatea controlabilă cu
ajutorul unei tensiuni continue este de tip:
a. Zener
b. varicap
c. tunel
d. redresoare
2. Optocuploarele sunt dispozitive optoelectronice realizate :

a. dintr-un tranzistor bipolar şi o fotorezistenţă
b. dintr-o diodă Zener şi o fotorezistenţă
c. dintr-un LED şi un fototranzistor
d. dintr-un LED şi o diodă redresoare
3. Cu un afişaj numeric cu şapte segmente se pot afişa:
a. cifre de la 0 la 4
b. cifre de la 0 la 8
c. cifre de la 0 la 9
d. cifre de la 0 la 10
4. Sub influenţa unui flux luminos, la bornele fotoelementului apare o tensiune:
a. electrodinamică
b. electrostatică
c. magnetomotoare
d. electromotoare
5. Dispozitivul optoelectronic care poate fi folosit ca celulă fotovoltaică (convertor
fotoelectric) dacă lucrează fără polarizare exterioară este:
a. fotodioda
b. LED-ul
c. fototranzistorul
d. fotorezistenţa

este fals.
a. LED - ul emite lumină când este polarizat invers;
b. Curentul prin fotodiodă nu depinde de tensiunea de polarizare inversă;
c. Optocuplorul este cel mai simplu sistem optoelectronic la care intervin proprietăţile
optice ale mediului înconjurător.;
d. La un optocuplor informaţiile se transmit într- un singur sens, fără reacţie.


componentelor electronice discrete, iar în coloana B denumirea mărimilor fizice. Scrieţi
pe foaia de examen asocierile dintre cifrele din coloana A şi literele corespunzătoare din coloana
B.
Coloana A Coloana B
1. Sp a. Sensibilitate
2. isat b. Tensiune de deschidere
3. S c. Curent de întuneric
4. Uinvmax d. Sensibilitate spectrală
e. Tensiune inversă maximă
Subiectul II
a. Dispozitivele optoelectronice sunt dispozitive ce realizează operaţia de ………(1)

…………. a energiei luminoase (radiaţie electromagnetică) în energie ………(2)
………..., a energiei electrice în radiaţie ………(3)……………… sau care detectează
radiaţia luminoasă prin intermediul unor procese luminoase.
b. Caracteristicile statice exprimă ………(4)……………….. dintre tensiunile şi curenţii
ce caracterizează un anumit ……………(5)……………. de funcţionare .
Subiectul III :
1.
Pentru realizarea unei semnalizări luminoase trebuie să utilizaţi un LED.
a. Precizaţi principiul de funcţionare a Led-ului.
b. Reprezentaţi schemele de alimentare în c.c. şi în c.a. a unui LED.
c. Precizaţi parametrii LED-ului


Subiectul III : 3p
a. 1,5 puncte
Se acordă: 1 punct pentru răspuns parţial corect sau incomplet;
b. 1 punct – câte 0,5 puncte pentru fiecare reprezentare corectă
c. 0,5 puncte – pentru răspuns corect

Subiectul I :
1. 1.b 2. c 3. c 4. d 5. a
2. a. F b. A c. F d. A
3. 1. – d 2.-c 3.-a 4.-e
Subiectul II :
a. 1. transformare 2. electrică 3. luminoasă
b. 4. dependenţa 5. regim
Subiectul III:
a. LED – urile au proprietatea de a emite lumină atunci când sunt polarizate direct.
b.
R R
+ IF IF
UF UF
U Uef
În c.c în c.a.
c. IFmax – curentul direct maxim
UF – tensiunea de deschidere a joncţiunii
UR – tensiunea inversă
Testul I.5
telecomunicaţii
- să identifice funcţionarea componentelor electronice într-o schemă
Acest test poate fi utilizat ca evaluare sumativă la sfârșitul învățării temei
Componente analogice.

5. Enunţ:
Subiectul I:
1. Pentru a avea loc efectul de tranzistor este necesar ca:
a. baza să aibă o lăţime cât mai mică

b. baza să fie puternic dopată cu impurităţi
c. emitorul să aibă o lăţime mai mică decât baza
d. colectorul să aibă o lăţime mai mică decât baza.
2. Simbolul alăturat reprezintă :
a. tranzistor bipolar de tip pnp P
b. tranzistor cu efect de câmp cu canal p
c. tranzistor bipolar de tip npn

d. tranzistor cu efect de câmp cu canal n.
3. Condensatorul de decuplare a emitorului în curent alternativ trebuie să îndeplinească
condiţia:
a. XCE RE ;
b. XCE RE ;
c. XCE RE ;
d. XCE  1/RE
4. Capacitatea de barieră a diodei varicap variază în funcţie:
a. tensiunea de polarizare inversă;
b. curentul invers;
c. tensiunea de polarizare directă;
d. curentul direct
5. Ecuaţia fundamentală specifică conexiunii EC are următoarea relaţie matematică :
a. IC = IE + ICBO
b. IC= βIB + ICE
c. IC = IE + ICBO
d. IC =α* IE + ICBO
6. La un tranzistor care lucrează în regim de blocare relaţiile între curenţi sunt:
a. IC IB
b. IB = IC +IE
c. IB= IC = IE = 0
d. IC  IB

este fals.
a. Curentul prin fotodiodă depinde de tensiunea de polarizare inversă;
b. Conexiunea CC se mai numeşte şi repetor de emitor;

c. Dacă la extremităţile unei joncţiuni pn se aplică o sursă exterioară cu polul pozitiv pe

regiunea p şi cel negativ pe regiunea n, se spune că joncţiunea pn este polarizată
invers.
d. Dioda Zener funcţionează cu polarizare inversă, în zona de străpungere controlată.
3. În coloana A sunt enumerate caracteristicile statice ale tranzistorului bipolar în

conexiunea EC, iar în coloana B interdependenţa dintre tensiunile şi curenţii ce
caracterizează un anumit regim de funcţionare. Scrieţi pe foaia de examen,
asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din
coloana B.
A. Caracteristicile statice B Interdependenţa dintre

tensiuni şi curenţi
1. Caracteristica de ieşire a. iC = f(uBE) uCE= ct
iC = f(iiB) uCE = ct
2. Caracteristica de intrare b. iC = f(uCE) iB = ct
iC = f(uCE) uB = ct
3. Caracteristica de transfer c. uCE= f(uCB) iE = ct
iC = f(uCB) uE = ct
d. iB = (uBE) uCE = ct
Subiectul II
a. Fotodiodele sunt diode cu joncţiuni, care au proprietatea de a transforma un ……(1)
…..incident într-un curent …(2)…..cu acesta.
b. Dioda electroluminiscentă este un dispozitiv ...(3) ... care funcţionează în regim de
polarizare...(4).
c. Conexiunile reprezintă moduri de ………….(5)………. într-un circuit a unui tranzistor.
Subiectul III :
RB RC
a. Identificaţi tipul tranzistorului ;
b. Identificaţi tipul conexiunii tranzistorului ;
c. Scrieţi ecuaţia de funcţionare în circuitul de intrare ; EC
d. Scrieţi ecuaţia de funcţionare în circuitul de ieşire ;
RE
e. Scrieţi a II-a ecuaţie fundamentală a tranzistorului de mai sus.

Subiectul I : 3,6 puncte

Subiectul III : 3,4 puncte
a. 0,2 puncte
b. 0,2 puncte
c. 1 punct
d. 1 punct
e. 1 punct

Subiectul I :
1. 1. a 2. d 3. b 4. a 5. d 6. c
2. a. F b. A c. F d. A
3. 1. – b 2.-d 3.-a
Subiectul II :
a. 1. flux luminos 2. proporţional
b. 3. optoelectronic 4. directă
c. 5. conectare
Subiectul III:
a. tranzistor npn
b. conexiune EC
c. Ec=RB·IB+VBE+ RE·IE
d. EC=RC·IC+VCE +RE·IE
e. IC=β0·IB+ICEO
8. Modul de transmitere şi sugestii de valorificare a rezultatelor evaluării

componentele electronice şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul
asemănător.
Testul I.6
telecomunicaţii
Acest test poate fi utilizat ca evaluare sumativă la sfârșitul învățării temei
Componente analogice.


Testul se desfăşoară în laboratorul de electronică, fiecare elev va primi o foaie cu
cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.
Materiale necesare: platformă de laborator, multimetre, sursă de tensiune continuă
5. Enunţ:
Ridicaţi caracteristica statică a diodei semiconductoare
 în funcţie de tensiunea directă aplicată
A
R
E 2k
V D
-
+
- realizaţi circuitul din figura de mai sus

- creşteţi progresiv tensiunea aplicată şi măsuraţi tensiunea la bornele diodei,

pentru valorile curentului date în tabelul următor:
I (mA) 0,02 0,05 0,07 0,1 0,2 0,4 0,7 1 5 10

USi(V)
 în funcţie de tensiunea inversă aplicată

- schimbaţi polaritatea sursei şi măsuraţi curentul la bornele diodei D, pentru valorile
tensiunii de polarizare date în tabelul următor:
U(V) 5 10 20
I (µA)
Trasarea caracteristicii diodei

 cu rezultatele obţinute anterior, desenaţi caracteristica diodei studiate, I=f(U)
 determinaţi valoarea tensiunii de prag a diodei folosind caracteristica trasată

4 puncte – câte 2 puncte pentru fiecare tabel completat
2 puncte – pentru utilizarea corectă a voltmetrului şi ampermetrului
3 puncte – pentru reprezentarea caracteristicii statice.
Testul I.7
telecomunicaţii
Obiective:
Circuite electronice cu componente analogice sau ca parte a unei evaluări sumative
la sfârșitul acesteia.
Testul are loc într-un laborator.
Resurse necesare:
Resurse necesare:
- placă de test
- letcon
5. Enunţ:
În figură este reprezentat schematic un circuit de redresare:
1
D4
DD
11
220 V + (-)
50 Hz
D2 D3 U
Rs
1' D o
- (+) 4
a. Precizaţi tipul redresorului reprezentat;

1´
b. Alegeţi componentele necesare realizării practice a montajului;
-
(+)
d. Măsuraţi intensitatea curentului prin rezistenţa de sarcină;
1´
e. Vizualizaţi tensiunile de la intrarea şi ieşirea redresorului.

La sfârşitul activităţii, fiecare elev va realiza o scurtă prezentare a concluziilor.

Subiectul :
a. 1 punct –pentru precizarea tipului de redresor;
b. 2,5 puncte – 2 puncte pentru alegerea corectă a diodelor;
d. 1 punct – pentru măsurarea curentului prin RS
e. 1,5 puncte – pentru vizualizarea semnalelor
a.
redresor dublă alternanţă cu punte de diode

Referatul se efectuează scris şi se prezintă oral de către fiecare elev, în timp de 3
minute.
Testul I.8
telecomunicaţii
Obiective:
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul studiului noţiunilor despre diode şi circuite cu diode
ca evaluare sumativă.

5. Enunţ:
Subiectul I:
1. La un redresor monoalternanţă pentru realizarea unei filtrări bune se utilizează
condensatoare electrolitice care se montează :
a. în paralel cu rezistenţa de sarcină
b. în serie cu rezistenţa de sarcină
c. în paralel cu dioda redresoare
2. Pentru redresorul monofazat, monoalternanţă factorul de ondulaţie  are valoarea :
a. =0,67
b. =0,157
c. =6,7
d. =1,57
3. Pentru redresorul monofazat monoalternanţă, randamentul este de:
a. 10 %
b. 40 %
c. 80 %
d. 20%
4. Pentru a obţine tensiuni stabilizate mai mari, se pot conecta mai multe diode Zener:
a. în serie
b. în paralel
c. în serie cu o bobină
d. în serie cu un condensator
5. Frecvenţa semnalului de la ieşirea redresorului moalternanţă este:
a. 25Hz
b. 50Hz
c. 100Hz
d. 200HZ
este fals.
a. Condensatorul are proprietatea de a se opune variaţiilor de curent;
b. Filtru cu condensator se montează în serie cu sarcina;
c. Pentru a mări valoarea factorului de stabilizare F U se pot folosi mai multe celule în
cascadă ;
d. Reglarea serie, specifică stabilizatoarelor de tensiune, are randament mai ridicat ;
3. În coloana A sunt enumerate notaţiile mărimilor fizice caracteristice circuitelor

cu diode semiconductoare, iar în coloana B denumirea mărimilor fizice. Scrieţi pe
foaia de examen asocierile dintre cifrele din coloana A şi literele corespunzătoare
din coloana B.
Coloana A Coloana B
1.  a. Factor de stabilizare în raport cu tensiunea

2. fp b. Cădere de tensiune pe dioda Zener
3. UZ c. Timp de descărcare
4. FU d. Componenta continuă a tensiunii redresate
5. U0 e. Frecvenţa semnalului pulsatoriu
6. td f. Randament
g. Factor de ondulaţie
Subiectul II
a. Redresorul este un circuit electronic care ………..(1)……….. energia electrică de

curent …….(2)……………în energie de curent continuu.
b. Factorii de stabilizare reprezintă ……………(3)…………….. dintre variaţia relativă a
mărimii care produce instabilitatea şi variaţia relativă a mărimii de ……………(4)
…………. US , atunci când cel de-al doilea parametru de instabilitate este constant.
c. Filtrele de netezire au rolul de a ………………..(5)…………… pulsaţiile tensiunii
redresate în vederea aducerii ei la o formă cât mai continuă.
Subiectul III :
a. Precizaţi tipul circuitului din figură.

b. Precizaţi denumirea şi condiţia pe care
trebuie să o îndeplinească rezistenţa R.
c. Indicaţi cum se poate obţine un factor de
stabilizare mai bun folosind un stabilizator de
acest tip.

Se acordă 1punct din oficiu :

– câte 0,4 puncte pentru fiecare răspuns corect
Subiectul III : 3p
a. 1 punct.
b. 1,5 puncte – pentru răspuns corect şi complet. Pentru răspuns parţial corect se
acordă 0,5 puncte.

Subiectul I :
1. 1. a 2. d 3. b 4. a 5. b
2. a. F b. F c. A d. A
3. 1. – g 2.-e 3.-b 4.-a 5.-d 6.- c
Subiectul II :
a. 1. transformă 2. alternativ
b. 3. raportul 4. ieşire
c. 5. netezi
Subiectul III:
a. Stabilizator parametric cu diodă Zener.
b. Rezistenţa R, numită şi rezistenţă de balast, este aleasă astfel încât curentul
prin ea (IR) să fie mai mare decât curentul necesar în sarcină, diferenţa fiind
curentul necesar funcţionării diodei. (Izm, IzM).
c. Pentru a mări valoarea factorului de stabilizare se pot folosi mai multe celule
de stabilizare dispuse în cascadă.
Testul I.9
telecomunicaţii
Obiective:
Circuite electronice cu componente analogice – stabilizatoare de tensiune sau ca
parte a unei evaluări sumative la sfârșitul acesteia.
5. Enunţ:
Subiectul I:
1. La stabilizatoarele cu reacţie, semnalul de eroare se culege de la :
a. bornele elementului de reglaj
b. ieşirea circuitului de stabilizare
c. intrarea circuitului de stabilizare
d. bornele elementului de stabilizare
2. Semnalul de eroare se obţine prin:
a. compararea tensiunii de ieşire cu o tensiune de referinţă
b. compararea tensiunii de intrare cu o tensiune de referinţă

c. compararea tensiunii de intrare cu tensiunea de ieşire
d. compararea puterii de intrare cu puterea de ieşire
3. La stabilizatoarele cu compensare, semnalul de eroare se culege de la :
a. elementul de stabilizare
b. ieşirea circuitului
c. elementul de reglaj
d. intrarea circuitului
4. Dioda utilizată pentru realizarea unui stabilizator parametric este:
a. Zener
b. tunel
c. varicap
d. fotodioda
5. Elementul regulator dintr-un stabilizator cu reglaj serie este :
a. o diodă
b. un condensator
c. un tranzistor
d. o bobină

este fals.
a. În funcţie de parametrul electric menţinut constant stabilizatoarele pot fi de tensiune

sau de curent;
b. Pentru protecţia stabilizatorului, tranzistorul se montează pe radiator;
c. Stabilizatoarele electronice sunt stabilizatoare de tensiune alternativă;
d. Datorită performanţelor şi randamentului în practică, cel mai răspândit este
stabilizatorul cu reacţie de tip serie ;
e. Principiul de funcţionare al stabilizatorului cu reacţie este asemănător cu cel al
sistemelor de reglare automată.
3. În coloana A sunt enumerate notaţiile blocurilor componente ale

stabilizatorului cu reacţie din figură, iar în coloana B semnificaţia acestora. Scrieţi
pe foaia de examen asocierile dintre cifrele din coloana A şi literele

corespunzătoare din coloana B.
Coloana A Coloana B
1. Rs a. Tensiune bază-emitor
2. DE b. Amplificator de eroare
3. Uref c. Rezistenţa de sarcină
4. AE d. Element de reglaj
5. ER e. Detector de eroare
f. element ce furnizează tensiunea de
referinţă
Subiectul II
a. Schemele bloc ale stabilizatorului cu reacţie cuprind elementele ………(1)………….
ale stabilizatorului în care elementul de reglaj ER este legat în ……………(2)
…………….. sau în paralel cu rezistenţa de sarcină.
b. Stabilizatoarele electronice cu reacţie, sunt stabilizatoare de ………(3)……………….
electronice de tip serie sau derivaţie la care semnalul de eroare se obţine de la
…………(4)……………circuitului.
c. Prin aplicarea semnalului de eroare, amplificat, pe ER se obţine o variaţie a
…………….(5)………….acestuia, ceea ce duce la readucerea tensiunii de ieşire la
valoarea constantă, de regim.
Subiectul III : R
Pentru stabilizatorul parametric din figură
să se calculeze valoarea rezistenţei R
U1
pentru ca dioda să nu se distrugă.
Se cunosc: RZ= 10, PDZ = 360 mW, UZ= 9V, U1=12V

2. 1 punct – câte 0,2 puncte pentru fiecare răspuns corect
Subiectul III : 3p
1,5 puncte – 1 punct pentru fiecare relaţie corectă şi câte 0,5 puncte pentru fiecare
calcul corect
Subiectul I :
1. 1. b 2. a 3. d 4. a 5. c
2. a. A b. A c. F d. A e. A
3. 1. – c 2.-e 3.-f 4.-b 5.- d
Subiectul II :
a. 1. componente 2. serie
b. 3. tensiune 4. ieşirea
c. 5. rezistenţei
Subiectul III:
PDZ
IZ   40mA
UZ
U1  U Z
R  75
IZ

Testul I.10
telecomunicaţii
Obiective:
Circuite electronice cu componente analogice - amplificatoare electronice sau ca
parte a unei evaluări sumative la sfârșitul acesteia.
5. Enunţ:
Subiectul I:
1. Amplificarea unui circuit de amplificare se exprimă în :
a. A
b. Hz
c. dB
d. V
2. Raportul semnal / zgomot, reprezintă :
a. raportul dintre tensiunea de ieşire produsă de semnalul amplificat şi tensiunea de

zgomot
b. raportul dintre tensiunea de intrare produsă de semnalul amplificat şi tensiunea
de zgomot
c. raportul dintre tensiunea de ieşire produsă de semnalul amplificat şi tensiunea de
intrare
d. raportul dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de reacţie
3. Gama dinamică, reprezintă :
a. raportul dintre semnalul de putere maximă şi cel de putere minimă la intrarea
amplificatorului
b. raportul dintre semnalul de putere maximă şi cel de putere minimă la ieşirea
amplificatorului
c. raportul dintre semnalul de tensiune maximă şi cel de tensiune minimă la ieşirea
amplificatorului
d. raportul dintre semnalul de putere minimă de la intrarea amplificatorului si cel de
putere minimă de la ieşirea amplificatorului
4. Randamentul amplificatoarelor de putere în clasă A, este:
a. η =78%
b. η > 90 %
c. η =90 %
d. η <50 %
5. Un amplificator de audiofrecvenţă are banda de frecvenţă cuprinsă :
a. 20 kHz – 30 MHz
b. 30 MHz – 300 MHz
c. 300Mhz – 3GHz
d. 20 Hz – 20 kHz

este fals.
a. Banda de frecvenţe – intervalul de frecvenţe în interiorul căruia amplificarea scade
sub 3 dB faţă de amplificarea la frecvenţe medii A 0.;
b. Pentru a mări amplificarea, se pot folosi mai multe amplificatoare în cascadă;
c. Amplificarea scade la capetele benzii, datorită elementelor pasive de circuit;

d. La amplificatorul de putere în clasă A, cuplajul cu difuzorul ( sarcina ) se face prin
transformator;
3. În coloana A sunt enumerate clasele de funcţionare, iar în coloana B unghiul de
conducţie. Scrieţi pe foaia de examen asocierile dintre cifrele din coloana A şi
literele corespunzătoare din coloana B.
Coloana A Coloana B
1. AB a. =3600
2. A b. <1800
3. C c. =1800
4. B d. =900
e. <3600
Subiectul II
a. Amplificarea este cea mai importantă mărime caracteristică a unui amplificator şi
reprezintă ……(1)……. dintre o mărime electrică de ieşire şi ………(2)……….
corespunzătoare de la intrare.
b. Tensiunea de zgomot este un semnal ……(3)…………….. provocat de
componentele amplificatorului, filtrare insuficientă a tensiunii de …………(4)………….,
ecranare necorespunzătoare, provenind mai ales din primul etaj.
c. Schema amplificatorului de putere în clasă B cu tranzistoare în montaj complementar,
prezintă dezavantajul că necesită ……..(5)…….. de alimentare de valoare dublă.
Subiectul III :
În figura alăturată este
reprezentată schema unui
amplificator de putere.
a. definiţi amplificatoarele de
putere
b. precizaţi clasa de funcţionare a
amplificatorului
c. indicaţi unghiul de conducţie al tranzistoarelor

Subiectul III : 3,4p
a. 1,5 puncte
Se acordă: 0,5 puncte pentru răspuns parţial corect sau incomplet;
b. 1 punct – pentru răspuns corect.
Subiectul I :
1. 1. c 2. a 3. b 4. d 5. d
2. a. F b. A c. F d. A
3. 1. – e 2.-a 3.-b 4.-c
Subiectul II :
a. 1. raportul 2. mărimea
b. 3. aleatoriu 4. alimentare
c. 5. sursă
Subiectul III:
a. Amplificatoarele de putere sunt amplificatoare de semnal mare care au rolul de a
debita puterea necesară în sarcină cu randament cât mai ridicat, cu amplificare de
putere maximă, cu distorsiuni minime.
b. amplificatorul de putere în clasă B cu tranzistoare în montaj complementar.
c. θ = 1800
Testul I.11
telecomunicaţii
Obiective:
Acest test poate fi utilizat ca evaluare sumativă la sfârșitul temei Circuite electronice
cu componente analogice.

5. Enunţ:
Subiectul I:
1. Un tranzistor funcţionează în clasă B dacă are unghiul de conducţie:
a. 3600,
b. 1800;
c.  1800;
d. 1000;
2. Pentru redresorul monofazat monoalternanţă, randamentul este de:
a. 40 %
b. 80 %
c. 10 %
d. 20%
3. La stabilizatoarele cu reacţie, semnalul de eroare se culege de la :
a. ieşirea circuitului
b. intrarea circuitului
c. bornele elementului de reglaj
d. bornele elementului de stabilizare
4. Unitatea de măsură pentru amplificare este :
a. V
b. Hz
c. A
d. dB
5. Raportul semnal / zgomot, reprezintă :
a. raportul dintre tensiunea de intrare produsă de semnalul amplificat şi
tensiuneade zgomot
b. raportul dintre tensiunea de ieşire produsă de semnalul amplificat şi tensiunea de
zgomot
c. raportul dintre tensiunea de ieşire produsă de semnalul amplificat şi tensiunea de
intrare
d. raportul dintre tensiunea de ieşire si tensiunea de reacţie

este fals.
a. Filtrul cu condensator se montează în serie cu sarcina;

b. În cazul stabilizatorului de tensiune cu reacţie de tip serie fără amplificator de eroare
AE, tranzistorul regulator T se comportă ca o rezistenţă variabilă între bază şi emitor;
c. Pentru protecţia stabilizatorului, tranzistorul se montează pe radiator;
d. Sensibilitatea unui amplificator reprezintă tensiunea necesară la intrarea acestuia
pentru a obţine la ieşire tensiunea sau puterea minimă.
3. În coloana A sunt enumerate tipurile de amplificatoare, iar în coloana B benzile

de frecvenţă. Scrieţi pe foaia de examen asocierile dintre cifrele din coloana A şi literele
corespunzătoare din coloana B.
A. AMPLIFICATOARE B:. BENZI DE FRECVENŢĂ

1. amplificator de audiofrecvenţă a. 10mHz – 50mHZ
2. amplificator de radiofrecvenţă b. 0.
3. amplificator de foarte înaltă c. 20Hz20KHZ
frecvenţă
4. amplificator de curent continuu d. 20Khz30MHz
e. 30MHz300MHz
Subiectul II
a. Redresorul este un circuit electronic care ………..(1)……….. energia electrică de
curent …….(2)……………în energie de curent continuu.
b. Schemele bloc ale stabilizatorului cu reacţie cuprind elementele …………(3)
…………. ale stabilizatorului în care elementul de reglaj ER este legat în ……………(4)
…………….. sau în paralel cu rezistenţa de sarcină.
c. Tensiunea de zgomot este un semnal …………(5)…………….. provocat de
componentele amplificatorului, filtrare insuficientă a tensiunii de …………(6)………….,
ecranare necorespunzătoare, provenind mai ales din primul etaj.
Subiectul III :
D1
a. Identificaţi tipul redresorului din figură.
u1
U0 Rs
ui
D2
u2
b. Comparaţi acest redresor cu redresorul monoalternanţă, din punctul de vedere al
randamentului, factorului de ondulaţie şi frecvenţei semnalului obţinut.

a. 1 punct – pentru răspuns corect şi complet
0,5 puncte – pentru răspuns parţial corect sau incomplet;
b. 2,4 puncte – câte 0,4 puncte pentru fiecare valoare indicată corect.
Subiectul I :
1. 1. b 2. a 3. a 4. d 5. b
2. a. F b. F c. F d. A e. F
3. : 1-c 2-d 3-e 4-b
Subiectul II :
a. 1. transformă 2. alternativ
b. 3. componente 4. serie
c. 5. aleatoriu 6. alimentare
Subiectul III:
a. redresor monofazat dublă alternanţă cu transformator cu priză mediană.
b.
- valorile randamentului: pentru redresorul monoalternană =0,4, iar pentru redresorul
dublă alternanţă =0,8.
- factorul de ondulaţie: pentru redresorul monoalternanţă =1,57, iar pentru cel dublă
alternanţă =0,67.
- compararea frecvenţelor: pentru monoalternanţă f=50Hz, iar pentru redresorul dublă
alternanţă f=100Hz
Testul I.12
telecomunicaţii
Obiective:
Acest test poate fi utilizat ca evaluare sumativă la sfârșitul temei Circuite electronice
cu componente analogice.
5. Enunţ:
Subiectul I:
1. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1-6), alegeţi litera corespunzătoare
1. Filtrarea tensiunii redresate se poate realiza cu:
a. rezistoare
b. tranzistoare
c. bobine şi condensatoare
d. diode varicap
2. Factorul de ondulaţie ()pentru redresorul monofazat monoalternanţă, exprimat în
procente este:
a. 40%
b. 60%
c. 100%
d. 157%
3. La stabilizatoarele cu compensare, semnalul de eroare se culege de la :
a. intrarea circuitului
b. ieşirea circuitului
c. bornele elementului de reglaj
d. bornele elementului stabilizator
4. În cazul unui redresor monoalternanţă cu filtru, pulsaţiile tensiunii redresate sunt
atenuate de:
a. transformator
b. bobină montată în paralel cu rezistenţa de sarcină
c. rezistenţa de sarcină
d. condensator montat în paralel cu rezistenţa de sarcină.
5. Gama dinamică, reprezintă :
a. raportul dintre semnalul de putere maximă şi cel de putere minimă la ieşirea
amplificatorului
b. raportul dintre semnalul de putere maximă şi cel de putere minimă la intrarea
amplificatorului
c. raportul dintre semnalul de tensiune maximă şi cel de tensiune minimă la
ieşirea amplificatorului
d. raportul dintre semnalul de putere minimă de la intrarea amplificatorului si cel
de putere minimă de la ieşirea amplificatorului
6. Randamentul amplificatoarelor de putere în clasă A, este:
a. η <50%
b. η =78%
c. η =90 %
d. η >90 %

este fals.
a. Caracteristica amplitudine – frecvenţă reprezintă curba de variaţie a modulului
amplificării în funcţie de frecvenţă;
b. Reglarea serie, specifică stabilizatoarelor de tensiune, are randament mai ridicat ;
c. Stabilizatoarele electronice sunt stabilizatoare de tensiune alternativă;

d. La un amplificator cu mai multe etaje legate în cascadă amplificarea totală este egală
cu produsul amplificărilor ;
e. La amplificatorul de putere în clasă A, cuplajul cu difuzorul ( sarcina ) se face prin
transformator.
Subiectul II
a. Factorii de stabilizare reprezintă ……(1)…….. dintre variaţia relativă a mărimii care
produce instabilitatea şi variaţia relativă a mărimii de ……(2)……. U S , atunci când cel
de-al doilea parametru de instabilitate este constant.
b. Stabilizatoarele electronice cu reacţie, sunt stabilizatoare de …(3)……. electronice
de tip serie sau derivaţie la care semnalul de eroare se obţine de la ……(4)………
circuitului.
c. Amplificarea este cea mai importantă mărime caracteristică a unui amplificator şi
reprezintă ……(5)….. dintre o mărime electrică de ieşire şi ……(6)…….
corespunzătoare de la intrare.
Subiectul III :
În figură este reprezentată schema unui
stabilizator de tensiune.
a. indicaţi tipul
stabilizatorului
b. precizaţi rolul
componentelor T1,
T2, R1 şi a diodei Zener.

2. 1,5 punct – câte 0,3 puncte pentru fiecare răspuns corect

Subiectul II : 2,4 puncte
a. 0,9 puncte
b. 2,4 puncte – câte 0,6 puncte pentru fiecare răspuns corect
Subiectul I :
1. 1. c 2. d 3. a 4. d 5. a 6. a
2. a. A b. A c. F d. A e. A
Subiectul II :
a. 1. raportul 2. ieşire
b. 3. tensiune 4. ieşirea
c. 5. raportul 6. mărimea
Subiectul III:
a. Stabilizatorul de tensiune cu reacţie de tip serie cu amplificator de eroare AE
b. T1 – amplificator de eroare AE, amplifică semnalul de eroare
T2 – element de reglaj ER
R3 – rezistenţă pentru polarizarea independentă a diodei Zener
Dioda Zener furnizează tensiunea de referinţă.

Testul I.13
telecomunicaţii
Obiective:
Circuite integrate analogice sau ca parte a unei evaluări sumative la sfârșitul
acesteia.
Resurse necesare:
- placă de test
- letcon
- multimetru
- osciloscop
5. Enunţ:
În figură este reprezentată o schemă de conectare a unui amplificator operaţional.

a. Precizaţi rolul rezistorului R2 şi tipul conexiunii AO ;
b. Alegeţi componentele necesare realizării practice a montajului pentru ca
amplificatorul să amplifice de 3 ori;
d. Conectaţi osciloscopul pentru a vizualiza semnalul aplicat la intrare şi
semnalul obţinut la ieşire. Precizaţi valoarea defazajului dintre aceste
semnale.
La sfârşitul activităţii, fiecare elev va realiza o scurtă prezentare a concluziilor.
Subiectul :
a. 2 puncte – 1 punct – pentru precizarea rolului rezistorului R2;
– 1 punct – pentru precizarea conexiunii AO.
b. 2 puncte – câte 0,5 puncte pentru identificarea fiecărei componente necesare;
d. 3 puncte – 2 puncte – pentru vizualizarea semnalelor.
– 1 punct – pentru precizarea defazajului
Subiectul:
a. R2- rezistenţă de reacţie, - conexiune inversoare.
- remedierea defectelor după caz
Testul I.14
telecomunicaţii
Obiective:
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul studiului noţiunilor despre Amplificatoare
operaţionale ca o evaluare formativă, sau ca o componentă a unei evaluări sumative a
modulului.
5. Enunţ:
Subiectul I:
1. Amplificatoarele operaţionale sunt prevăzute cu:
a. o bornă de intrare şi una de ieşire
b. două borne de intrare şi una de ieşire
c. o bornă de intrare şi două de ieşire
d. o bornă de intrare şi trei de ieşire
2. Amplificarea unui amplificator operaţional în conexiune inversoare (R 2 este în bucla

de reacţie exterioară) este:
a. A  R1  R2
b. A  R1  R2
R
c. A 2
R1
R
d. A 1
R2
3. În cazul amplificatorului operaţional ideal, impedanţa de ieşire Z o este :
a. Zo > 0
b. Zo = ∞
c. Zo = -∞
d. Zo = 0
4. În cazul amplificatorului operaţional ideal, impedanţa de intrare Z int este:

a. Zint = ∞
b. Zint < 0
c. Zint = 0
d. Zint = - ∞
5. La un amplificator operaţional în conexiune neinversoare, semnalul de intrare este
aplicat pe:
a. intrarea inversoare
b. intrarea neinversoare
c. atât pe intrarea inversoare cât şi pe cea neinversoare
d. nu se aplică semnal pe intrările amplificatorului
este fals.
a. Când la intrarea inversoare se aplică mai multe tensiuni prin intermediul unor
rezistenţe, la ieşire se obţine un semnal în fază cu suma tensiunilor de la intrare;
b. Pentru a funcţiona în c.c., amplificatorul operaţional trebuie să fie prevăzut cu
condensatoare pe circuitele de semnal sau de reacţie;
c. Prin montarea în cascadă a unui număr par de AO inversoare, se obţine o
tensiune de ieşire în fază cu tensiunea aplicată la intrare ;
d. Amplificarea A în buclă deschisă ( fără a conecta reacţia externă) este teoretic

zero.
amplificatoarelor operaţionale, iar în coloana B semnificaţia acestor notaţii. Scrieţi
pe foaia de examen asocierile dintre cifrele din coloana A şi literele corespunzătoare din coloana
B.
Coloana A Coloana B
1. V+ a. Tensiune de alimentare diferenţială
2. V- b. Intrare inversoare
3. Vd c. Intrare neinversoare
4. +Vcc d. Tensiune negativă de alimentare
5. -Vcc e. Tensiune de ieşire
6. V0 f. Factor de ondulaţie
g. Tensiune pozitivă de alimentare
Subiectul II
a. În cazul amplificatorului operaţional inversor, semnalul de intrare se aplică pe borna
……(1)….. iar la ieşire rezultă un semnal amplificat în ……(2)……. cu cel de la intrare.
b. Amplificatoarele operaţionale sunt amplificatoare de c.c. cu reacţie ……..(3)…….
interioară şi prevăzute cu o buclă de ……(4)………… negativă externă.
c. Amplificatoarele operaţionale, pot executa în c.c. operaţii de ……..(5)………,
scădere, înmulţire şi împărţire.
Subiectul III :
Se dă circuitul din figura de mai jos:
R4
R3
R1
R2
A2
Ui A1 U0
U1
Ştiind că R1= 5k, R2= 20k, determinaţi valoarea raportului K=R4/R3, ,pentru ca
amplificarea totală să fie A = – 20. Se consideră amplificatoarele ideale.


a. – câte 0,4 puncte pentru fiecare răspuns corect
b. – câte 0,4 puncte pentru fiecare răspuns corect
c. 0,4 puncte pentru răspuns corect
Subiectul III : 3 puncte
1 punct – pentru calculul amplificării A1
0,5 puncte – pentru calculul amplificării A2
1,5 puncte – pentru calculul K
Subiectul I :
1. 1. b 2. c 3. d 4. a 5. b
2. a. F b. F c. A d. F
3. 1. – c 2.-b 3.-a 4.-g 5.-d 6.- e
Subiectul II :
a. 1. inversoare 2. opoziţie
b. 3. negativă 4. reacţie
c. 5. adunare
Subiectul III:
R2
A1    4
R1
A
A2  5
A1
R4
A2  1 
R3
R4
K  A2  1  4
R3
Testul I.15
telecomunicaţii
Obiective:
- să precizeze identifice funcţionarea componentelor electronice într-o schemă
Acest test poate fi utilizat ca evaluare sumativă la sfârșitul învățării temei Circuite
integrate analogice.
5. Enunţ:
Subiectul I:
1. Factorul de stabilizare pentru stabilizatorul integrat βA723, are relaţia matematică :
a. S = 2ΔVi / ΔVO
b. S = ΔVi / ΔVO
c.S = ΔVi / 2ΔVO
d. S = ΔV0 / 2ΔVi
2. Stabilizatorul integrat βA723, asigură stabilizare de:
a. 0,1 %, pentru tensiuni de ieşire VO = 0 - 40 V şi curenţi la 10 A
b. 0,01 %, pentru tensiuni de ieşire VO = 0 - 40 V şi curenţi la 10 A

c. 0,5 %, pentru tensiuni de ieşire VO = 0 - 40 V şi curenţi la 10 A
d. 0,10 %, pentru tensiuni de ieşire VO = 0 - 40 V şi curenţi la 10 A
3. Amplificatoarele operaţionale sunt prevăzute cu:
a. o bornă de intrare şi trei de ieşire
b. o bornă de intrare şi una de ieşire
c. o bornă de intrare şi două de ieşire
d. două borne de intrare şi una de ieşire
4. În cazul amplificatorului operaţional, impedanţa de ieşire Z o este :
a. Zo > 0
b. Zo = 0
c. Zo = ∞
d. Zo = -∞
5. Compensarea în frecvenţă a amplificatorului de eroare din structura stabilizatorului

integrat βA723 se realizează prin conectarea:
a. unei bobine
b. unui rezistor
c. unui transformator
d. unui condensator
6. Amplificarea unui amplificator operaţional în conexiune inversoare (R 2 este în bucla
de reacţie exterioară) este:
a. A  R1  R2
b. A  R1  R2
R2
c. A  
R1
R1
d. A  
R2

este fals.
a. Stabilizatorul integrat βA723, funcţionează în următoarele situaţii :

stabilizator cu VO = VREF - stabilizator cu VO > VREF;
b. Stabilizatorul integrat βA723, se poate utiliza ca element de control în

circuite de stabilizare ;
c. Pentru a funcţiona în c.a., amplificatorul operaţional trebuie să fie prevăzut cu
condensatoare pe circuitele de semnal sau de reacţie;
d. Amplificarea A în buclă deschisă ( fără a conecta reacţia externă) este teoretic zero;
e. Prin montarea în cascadă a unui număr par de AO inversoare, se obţine o tensiune
V0 în fază cu V1.
a. Stabilizatorul integrat este un circuit electronic care menţine constantă tensiunea de

ieşire, între anumite limite de variaţie a tensiunii de intrare, a ...(1)..... şi a .....(2)..,
acesta operând pe principiul reacţiei.
b. Amplificatoarele operaţionale sunt amplificatoare de c.c. cu reacţie negativă …….(3)
……. şi prevăzute cu o buclă de reacţie …….(4)………. externă.
c. În cazul amplificatorul operaţional neinversor, semnalul de intrare se aplică pe
borna ……..(5)…… şi rezultă la ieşire un semnal amplificat, în …..(6)……. cu cel de la
intrare.
Subiectul III :
A723
NC 1 14 NC
CL 2 13 Comp
CS 3 12 V+
IN- 4 11 Vc
IN+ 5 10 Vo
Vref 6 9 Vz
V- 7 8 NC
În figură este prezentat simbolul unui circuit integrat analogic:

a. precizaţi tipul circuitului integrat analogic reprezentat(folosiţi catalogul de circuite

integrate analogice);
b. indicaţi terminalele prin intermediul cărora se poate regla curentul I 0;
c. utilizând catalogul de circuite integrate precizaţi 5 aplicaţii ale acestui tip de circuit
integrat analogic.

c. – câte 0,4 puncte pentru fiecare răspuns corect
a. 1 punct - pentru răspuns corect;
b. 0,8 puncte – câte 0,4 puncte pentru fiecare terminal corect precizat
c. 1 punct – câte 0,2 puncte pentru fiecare aplicaţie corect precizată.
Subiectul I :
1. 1. b 2. a 3. d 4. b 5. d 6. c
2. a. F b. A c. A d. F e. A
Subiectul II :
a. 1. sarcinii 2. temperaturii ambiante
b. 3. interioară 4. negativă
c. 5. neinversoare 6. fază
Subiectul III:
a. Stablizator de tensiune continuă cu circuit integrat.
b. Curentul de ieşire IO poate fi reglat prin intermediul terminalelor CL şi CS
Testul I.16
telecomunicaţii
Obiective:
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul studiului noţiunilor despre Oscilatoare ca o
evaluare formativă, sau ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului.

Resurse necesare:
- placă de test
- letcon
5. Enunţ:
+EC
RV1 R4
C C C
C4
R1 R2 R3 R5
Rv2
R1= R2= R3= 10 k R4= 5,6 k R5= 1,5 k RV1= 100 k RV2= 1 k
C=100 nF C4=10 F T= BC 337
În figură este reprezentat schematic un oscilator :
a. Precizaţi tipul oscilatorului;
b. Alegeţi componentele necesare realizării practice a montajului;
d. Ajustaţi valoarea lui RV2 până când pe ecranul osciloscopului se obţine o
sinusoidă perfectă.

La sfârşitul activităţii, fiecare elev va realiza o scurtă prezentare a activităţii.

Subiectul :
a. 2 puncte – pentru precizarea tipului oscilatorului;
b. 2 puncte – 1,5 puncte pentru selectarea componentelor necesare;
d. 2 puncte – pentru reglaj şi vizualizare.

Subiectul:
a. oscilator cu reţea de defazare trece sus
Testul I.17
telecomunicaţii
Obiective:
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul studiului noţiunilor despre Oscilatoare ca o
evaluare formativă, sau ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului.
5. Enunţ:
Subiectul I:
1. Valoarea frecvenţei de oscilaţie pentru oscilatoarele sinusoidale cu reacţie, se obţine
cu ajutorul unui circuit acordat realizat cu:
a. L
b. R
c. RL
d. LC
2. Condiţia de oscilaţie sau de reacţie pozitivă pentru oscilatoarele sinusoidale cu
reacţie, are expresia :
a. - β A = 1
b. β A = 1
c. β A = 2
d. β A = 0
3. Frecvenţa de oscilaţie pentru oscilatorul RC cu reţea de defazare trece – sus, are
expresia:
1
a.  
6  RC
6
b. 
RC
0,5
c.  
6  RC
2
d.  
6  RC
4. În cazul oscilatoarelor RC cu două tranzistoare, defazajul produs de amplificatorul

cu două tranzistoare este :
a. φA = 0
b. φA = 
c. - φA = 
d. φA = 2 
5. Valoarea amplificării cu reacţie este:
A
a. Ar 
1  * A
2* A
b. Ar 
1  * A
A
c. Ar 
2 *A

d. Ar 
1  * A

este fals.
a. În cazul oscilatoarelor, defazajul produs de amplificator se notează cu φβ;

b. Un condensator ideal produce un defazaj de 90 0 între curentul şi tensiunea la bornele
oscilatorului;
121
c. Condiţia de oscilaţie pentru oscilatoarele RC reprezintă relaţia între parametrii

circuitului pentru amorsarea oscilaţiilor ;
d. Frecvenţa de oscilaţie pentru oscilatoarele RC este frecvenţa la care, datorită reacţiei
pozitive, amplificarea circuitului devine zero.
oscilatoarelor, iar în coloana B semnificaţia acestor mărimi. Scrieţi pe foaia de
examen asocierile dintre cifrele din coloana A şi literele corespunzătoare din coloana B.
Coloana A Coloana B
1. Ar a. Amplificarea circuitului cu reacţie
2. U1 b. Amplificarea circuitului fără reacţie
3. A c. Tensiune de ieşire
4.  d. Factor de reacţie sau de transfer
5.  e. Tensiune de intrare
6.  f. Defazaj produs de amplificator
g. Frecvenţa de pulsaţie
Subiectul II
a. Oscilatoarele cu reacţie sunt amplificatoare cu reacţie ………(1)………… care
generează un semnal …………(2)……………… de forma u = Umax sin ωt .
b. Oscilatoarele sunt generatoare de oscilaţii ………(3)………… întreţinute, cu
frecvenţă ……(4)………….. (funcţionează fără semnal de intrare).
c. Puntea Wien este formată din două circuite RC, …………(5)…….. şi celălalt paralel.
122
Subiectul III :
a. precizaţi tipul oscilatorului din figură

b. indicaţi defazajul introdus de tranzistor
c. precizaţi componentele care fac parte din reţeaua de defazare
d. precizaţi rolul componentelor R1, R2, RC, RE

c. –0,2 puncte pentru răspuns corect
Subiectul III : 3 puncte
a. 1 punct
b. 0,3 puncte
123
c. 0,4 puncte – câte 0,2 puncte pentru fiecare componentă precizată corect
d. 1,8 puncte
– 0,6 puncte pentru rolul R1, R2 precizat corect
– 0,6 puncte pentru rolul RC precizat corect
– 0,6 puncte pentru rolul RE precizat corect
Subiectul I :
1. 1. d 2. b 3. a 4. d 5. a
2. a. F b. A c. A d. F
3. 1. – a 2.-e 3.-b 4.-d 5.-f 6.- g
Subiectul II :
a. 1. pozitivă 2. sinusoidal
b. 3. electrice 4. proprie
c. 5. serie
Subiectul III:
a. oscilatorului RC cu reacţie de defazare trece-sus.
b. φA = 
c. R şi C
d. R1, R2 au rolul de polarizare a bazei tranzistorului cu tensiune constantă
RC limitează curentul din colector
RE stabilizează termic PSF

124
Testul I.18
telecomunicaţii
Obiective:
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul studiului noţiunilor despre Oscilatoare cu cuarţ ca
o evaluare formativă, sau ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului.

5. Enunţ:
Subiectul I:
1. Circuitul echivalent al cristalului de cuarţ are două frecvenţe de rezonanţă:
a. una serie şi una derivaţie
b. două serie
c. două derivaţie
d. una serie şi două derivaţie
2. Cuarţul se comportă într-un montaj ca un circuit:
a. RLC
b. LC
125
c. RC
d. RL
3. Cuarţul are proprietăţi :
a. magnetice
b. piezoelectrice
c. electrostatice
d. calorice
4. Capacitatea monturii unui cristal de cuarţ reprezintă:
a. capacitatea dintre mărimea de intrare şi mărimea de ieşire
b. capacitatea de ieşire
c. capacitatea de intrare
d. capacitatea dintre electrozi
5. Valoarea frecvenţei de oscilaţie pentru oscilatoarele sinusoidale cu reacţie, se obţine
cu ajutorul unui circuit acordat de tip:
a. LC
b. L
c. RL
d. R
2. Scrieţi informaţiile corecte care completează spaţiile libere:
a. În cazul oscilatorului ……(1)… … cu cristal de cuarţ, la frecvenţe mai înalte,
dimensiunile plăcii devin prea mari;
b. Oscilatoarele cu cuarţ sunt oscilatoare de semnale …………(2)…………… de foarte
mare stabilitate a …………(3)……………..
c. Fenomenul piezoelectric constă în faptul că aplicând ………(4)………………..o
tensiune electrică, ea se ……………(5)……….
126
Subiectul II:
a. indicaţi tipul oscilatorului cu cuarţ din figură

b. reprezentaţi schema echivalentă a cristalului de cuarţ şi precizaţi
semnificaţia notaţiilor folosite
c. precizaţi proprietatea datorită căreia cuarţul poate fi folosit în acest tip de
circuit.

Subiectul II: 6 puncte
a. 1 punct - pentru răspuns corect
b. 2 puncte - pentru reprezentare corectă
c. 2 puncte – câte 0,5 puncte pentru fiecare element denumit corect.
d. 1punct – pentru răspuns corect.
127
Subiectul I :
1. 1. a 2. a 3. b 4. d 5. a
2.
a. 1. Colpitts
b. 2. sinusoidale 3. frecvenţei
c. 4. plăcuţei 5. deformează
Subiectul II:
a. Oscilatorul Colpitts cu cuarţ .
b.
c.
L – echivalentul electric al masei cristalului
CS - echivalentul electric al elasticităţii
R - echivalentul electric al pierderilor prin frecare
CP- capacitatea monturii, capacitatea dintre electrozi
d. Între frecvenţa de rezonanţă serie – mai mică şi frecvenţa de rezonanţă derivaţie,
cristalul se comportă inductiv
128
Modulul: COMPONENTE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE ÎN

TELECOMUNICAŢII
PARTEA II
2009
129
AUTOR:
Nina Oltean – profesor, Colegiul Tehnic de Poştă şi
Telecomunicaţii “Gh. Airinei”
COORDONATOR:
MIRELA LIE – profesor, gradul I, Colegiul Tehnic de Poştă şi

CONSULTANŢĂ:

130
Testul II.1
Modulul: Componente şi circuite electronice în telecomunicaţii –

Tema 4 – Funcţii logice
Obiective:
- Să opereze cu funcţii logice aplicabile în comunicațiile electronice sub formă de tabel
de adevăr, diagrame V-K
- Să identifice inadvertenţele conţinute într-un tabel de adevăr sau diagramă V-K
- Să propună soluţii de corectare a informaţiei conţinute de tabelele de adevăr şi
diagramele V-K
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei „ Funcţii logice” ca evaluare formativă sau
ca parte a unei evaluări sumative.
Tipul testului: studiu de caz

Durata evaluării
Timp de lucru: 50 minute
Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea

Testul va fi administrat individual, fiecare elev primind o foaie cu cerinţele testului.
Enunţ:
George a aplicat pentru un post vacant de proiectant într-o mare firmă de dispozitive
electronice digitale. După interviul de preambul în care a trebuit să-şi expună motivaţiile
aplicaţiei sale, a fost supus unui test de competenţe. Sarcina a fost următoarea:
Tabelul de adevăr de mai jos corespunde unei funcţii logice a cărei expresie logică s-a
pierdut.
131
a) Găseşte funcţia corespunzătoare scrisă ca f.c.n.d.

b) Realizează transpunerea ei sub formă de diagramă V-K
c) Oferă cea mai bună alternativă de scriere minimă a acestei funcții logice în
vederea unei implementări ulterioare
Rezolvarea sarcinii de lucru oferită de George a fost următoarea:
a)
b)
c)
Lui George i-a fost respinsă cererea de aplicaţie pentru postul vizat. El a Rezolvă
contestaţia înaintată de George, justificând decizia firmei de respingere a aplicaţiei sau
modificând această decizie.
Succes!

Se acordă 10 puncte astfel:
1 punct din oficiu
a) 3 puncte
b) 3 puncte
c) 3 puncte
Barem de corectare şi notare:

a)
b)
132
c)
Instrucţiuni pentru evaluatori

Decizia la care vor ajunge elevii trebuie luată doar după rezolvarea punctelor a-c din
sarcinile de lucru ale lui George.
Dacă elevii sunt de acord cu decizia conducerii de a respinge cererea de aplicație a lui
George, se vor acorda doar punctajele intermediare (dacă este cazul).
Dacă răspunsurile care îi conduc pe elevi la decizia de admitere a lui George pe postul
vacant sunt identice cu cele prezentate în baremul de corectare, elevii primesc nota
maximă.
Minimizarea funcţiilor logice şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul
asemănător.
133
Testul II.2

Obiective:
- Să decidă asupra condițiilor de aplicabilitate a tabelelor de adevăr şi a diagramelor
Veitch-Karnaugh
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei „ Funcţii logice” ca evaluare formativă sau
ca parte a unei evaluări sumative.

Durata evaluării

Testul va fi administrat individual, fiecare elev primind o foaie cu cerinţele.
Enunţ:
I.Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Tabelul de adevăr al unei funcţii logice cu trei variabile conţine:
a. Patru coloane şi patru linii
b. Patru coloane şi opt linii
c. Trei coloane şi şase linii
d. Trei coloane şi opt linii
2. Tabelul de adevăr al unei funcţii logice cu două variabile

a. Permite deducerea imediată a f.c.n.c şi formei elementare
b. Permite deducerea imediată a schemei electrice şi a formei elementare
c. Permite deducerea imediată a f.c.n.c şi diagramei Veitch-Karnaugh
d. Permite deducerea imediată a diagramei Veitch-Karnaugh şi a schemei
electrice
134
3. O diagramă Veitch-Karnaugh se realizează în vederea obţinerii

a. schemei electrice a funcţiei logice
b. formei elementare a funcţiei logice
c. tabelului de adevăr al funcţiei logice
d. formei canonice a funcţiei logice
4. Expresia
reprezintă o formă de scriere a unei funcții logice
a. Canonică normal disjunctivă

b. Canonică
c. Canonică normal conjunctivă
d. Minimă
5. Numărul de casete adiacente care pot fi grupate împreună pe o diagramă Veitch-

Karnaugh corespunzătoare unei funcții cu patru variabile este
a. 1, 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14 sau16
b. 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14 sau16
c. 1, 2, 4, 8 sau16
d. 2, 4, 8 sau16
II.Stabileşte valoarea de adevăr a următoarelor enunțuri prin bifarea literei F (fals) sau a
literei A (adevărat) în dreptul fiecăruia:
1. Combinaţiile de variabile din tabelul de adevăr pentru care funcţia are valoarea
zero logic intră în componenţa f.c.n.d.
 A (adevărat)  F (fals)
2. Informația furnizată de o diagramă V-K este identică cu cea oferită de un tabel de

adevăr al aceleaşi funcţie.
3. O expresie conţinând toate variabilele de intrare, atât simple cât şi negate, se

numeşte expresie elementară.
135
4. Înlocuirea unor variabile de intrare din expresia funcţiei cu altele, este un

procedeu numit minimizare.

1 punct din oficiu
I. Se acordă 5 puncte astfel:
1. 1 punct 4. 1 punct
3. 1 punct
II. Se acordă 4 puncte astfel:

Barem de corectare și notare:
I. Itemi cu alegere multiplă

1–b 4-b
2-c 5-c
3-b
II.
1–F 3-F
2-A 4-F
În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre Funcții
logice şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.
136
Testul II.3

Obiective:
- Să decidă asupra condiţiilor de aplicabilitate a funcţiilor logice utilizate în
comunicaţiile electronice
Acest test cumulativ poate fi utilizat la sfârşitul Temei 4 „Funcţii logice” , ca evaluare
sumativă.
Tipul testului: problematizarea
Durata evaluării: 45 minute
Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea:

Testul va fi administrat individual, fiecare elev primind o foaie conţinând cerinţele.
Enunţ:
Pentru funcţia logică
o echipă de proiectanţi X a avut ca sarcină minimizarea acesteia în vederea realizării

practice a unei părţi componente a unui dispozitiv de automatizare.
Soluţia prezentată de ei este următoarea diagramă Veitch-Karnaugh:
137
Funcţia minimă obţinută de echipa X a fost
În faza de încercări, dispozitivul de automatizare nu a funcţionat.

Analizând paşii de lucru în proiectare, s-a ajuns la concluzia că produsul prezentat de
echipa X nu este corespunzător.
Analizează această situaţie, identifică problema şi propune soluţionarea ei.

Se va aprecia observaţia elevilor în legătură cu succesiunea incorectă, prezentată în
sarcina de lucru, a combinaţiilor de variabile de pe orizontala şi de pe verticala
diagramei Veitch Karnaugh.
Profesoara/profesorul va aprecia, de asemenea, observaţia legată de necesitatea de a
grupa un număr cât mai mare (puteri ale lui 2) de casete adiacente, deci în loc de 2
suprafeţe de câte 2 casete vor trebui grupate 4 casete adiacente într-o singură
suprafaţă minimă.
Se va cere furnizarea unei justificări.

1 punct din oficiu
Pentru sesizarea succesiunii incorecte a combinațiilor de variabile, se acordă 2 puncte
(1p pentru verticală şi 1p pentru orizontală).
Pentru completarea corectă a combinaţiilor de variabile pe orizontală şi verticală se
acordă 2 puncte (1p pentru verticală şi 1p pentru orizontală).
Pentru sesizarea grupării a două suprafeţe separate de câte două casete în loc de o
suprafaţă cu patru casete, se acordă 2 puncte.
Pentru construirea corectă a diagramei V-K se acordă 1 punct.
Pentru deducerea formei minime se acordă 2 puncte.

Diagrama V-K corespunzătoare funcţiei date este:
138
Forma minimă rezultată va fi:

În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre Funcţii
139
Testul II.4

Tema 5 – Porţi logice
Competenţe: Identifică componente electronice.

Analizează montaje cu circuite integrate digitale.
Obiective:
- Să identifice simbolurile porţilor logice;
- Să realizeze sinteza unor CLC simple cu porţi logice;
- Să completeze tabelele de adevăr şi să scrie funcţiile logice pentru montaje date.
Acest test poate fi utilizat ca parte a unei evaluări formative pe parcursul învăţării temei
Porţi logice sau ca parte a unei evaluări sumative la sfârşitul acesteia.
Durata evaluării

Testul va fi administrat individual, fiecare elev primind o foaie cu cerinţele de lucru.
Enunţ:
I. Indică, dintre următoarele porţi logice, pe acelea care pot fi transformate în
inversoare: AND, NAND, OR, NOR, XOR.
II.
a. Implementează funcţia:
f  AB  A B
cu porţi logice ŞI-NU (NAND);

b. Precizează tipul circuitelor integrate utilizate şi numărul porţilor rămase libere.
140
c. Stabileşte modul de conectare a intrărilor neutilizate pentru porţile alese.

Se vor folosi cataloage de circuite integrate.

După efectuarea testului, se va încuraja o discuţie la II.b., referitor la soluţia optimă de
adoptat.

1 punct din oficiu
Pentru subiectul I se acordă 2 puncte.
Pentru subiectul II se acordă 7 puncte astfel:
a. 3 puncte pentru echivalarea porţilor SAU, NU respectiv ŞI; 1 punct pentru
construirea schemei de implementare;
b. 2 puncte pentru precizarea tipului şi numărului de circuite integrate utilizate;
c. 2 puncte pentru indicarea a cel puţin uneia dintre metodele de conectare a
intrărilor neutilizate.

Subiectul I: Porţile care pot fi transformate în porţi inversoare sunt NAND şi NOR.
Subiectul II:
a. Se va folosi următoarea echivalenţă între porţile SAU, NU, ŞI cu porţi ŞI-NU
(NAND):
141
Circuitul rezultat pentru implementarea funcţiei date va fi:
b. Tipul şi numărul de circuite integrate folosite este variabil; elevii pot alege
implementarea cu porţi TTL sau CMOS.
b.1. De exemplu, se pot folosi două circuite TTL 7400 cu 4 porţi a câte 2 intrări fiecare,
două dintre porţi rămânând neutilizate.
Sau se pot folosi două circuite CMOS 4011 cu 4 porţi a câte2 intrări fiecare, două dintre
porţi rămânând neutilizate.
Altă soluţie ar fi:

b.2. Două circuite TTL 7410 cu 3 porţi a câte 3 intrări fiecare, toate porţile fiind folosite
dar necesitând conectarea fiecărei a treia intrări neutilizate.
Sau două circuite CMOS 4023 cu 3 porţi a câte 3 intrări fiecare, toate porţile fiind
folosite dar necesitând conectarea fiecărei a treia intrări neutilizate.
c. Pentru circuitele TTL intrările neutilizate se vor conecta

- la bara de alimentare (VCC) printr-o rezistenţă de 1kΩiar pentru circuitele CMOS
se vor conecta la VDD.
- La o sursă independentă de 2,4-3,5 V
- La ieșirea unei porţi care furnizează permanent 1 logic
Pentru circuitele CMOS intrările neutilizate se vor conecta permanent la V DD (sursă).

În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre Porţi
142
Testul II.5


Obiective:
- Să realizeze sinteza unui CLC simplu cu porţi logice respectând anumite cerinţe de
proiectare
- Să precizeze avantajele pe care le oferă utilizarea circuitelor CMOS.
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei „Porţi logice” ca evaluare formativă sau ca
parte a unei evaluări sumative.
Tipul testului: rezolvare de probleme
Durata evaluării

Enunţ:
I.Stabileşte valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri prin bifarea literei F (fals) sau a
literei A (adevărat) în dreptul fiecăruia:
1. La nivel de sistem, schemele realizate cu circuitele CMOS sunt mai
ieftine.
2. Dacă circuitele CMOS lucrează la frecvenţe apropiate de frecvenţa lor

maximă şi la tensiuni de alimentare mai mari de 10 V, nu există probleme
termice.
143
3. Decuplarea sursei de alimentare a circuitelor CMOS presupune utilizarea

unui singur condensator pe placă
4. Curenţii de alimentare sunt foarte mici în cazul circuitelor CMOS

5. Tensiunea de alimentare are valori atât de restrictive în cazul circuitelor

TTL.
6. Viteza de lucru a circuitelor CMOS este mică.

7. Imunitatea la zgomot a circuitelor TTL este superioară celei a circuitelor

CMOS.
8. Consumul de putere al circuitelor TTL este mai mare decât al circuitelor

CMOS.
II.Fie funcţia:
f  A B  C  D .
Implementează funcţia dată

a. doar cu porţi NAND.
b. doar cu porţi NOR.
c. Precizează în care variantă se foloseşte un număr mai mare de circuite
integrate.

Se vor consulta cataloage de circuite integrate digitale.
144

1 punct din oficiu
Pentru subiectul II se acordă 5 puncte.

Subiectul I: (4 puncte)
1 - A. (0,5 puncte) 5 - A. (0,5 puncte)
2 - F (0,5 puncte) 6 - F. (0,5 puncte)
3 - A. (0,5 puncte) 7 - F. (0,5 puncte)
4 - A. (0,5 puncte) 8 - A(0,5 puncte)
Subiectul II: (5 puncte)
a. Implementarea doar cu porţi NAND (2 puncte):
b. Implementarea doar cu porţi NOR (2 puncte):
c. (1 punct) Se foloseşte un număr egal de CI cu 4 porţi a câte 2 intrări:

- 2 CI cu porţi NAND 7400 sau 4011, la care o poartă va rămâne nefolosită
- 2 CI cu porţi NOR 7402 sau 4001, la care toate porţile vor fi folsite

După administrarea testului, se poate realiza o interevaluare a elevilor, la care se va
puncta:
 Justificarea soluţiei obţinute din perspectiva cerinţelor clientului
145
 “Ţinuta” argumentării
146
Testul II.6


Obiective:
- Să deducă echivalenţa dintre două scheme logice pe baza tabelului de adevăr
- Să rezolve probleme practice de proiectare legate de funcţionarea schemelor cu porţi

logice
- Să selecteze circuite digitale utilizate în comunicaţiile electronice după simbol, aspect

fizic şi marcaj
Acest test cumulativ poate fi utilizat la sfârşitul temei 5 „Porţi logice”, ca evaluare
sumativă.
Durata evaluării

Enunţ:
I. Se dă următoarea schemă logică:
147
Completează spaţiile libere cu termenul potrivit în context:

1. Funcţionarea schemei este identică cu funcţionarea porţii ........... 1.
2. Implementarea acestei funcţii prin schema de faţă cu porţi ........ 2 este echivalentă
cu o varianta similară cu porţi NOR.
II. Fie schema logică:
Această schemă comandă aprinderea diodei electroluminiscente a cărei caracteristică

este următoarea:
I
10mA
M PSF
U
1,6V
Nivelurile de ieşire CMOS în punctul P sunt:

U0L=1,4V
U0H=4V
a) Să se determine valoarea rezistenţei R astfel ca LED-ul deschis să funcţioneze în
punctul static de funcţionare M;
b) Să se înlocuiască circuitul logic din figură cu o singură poartă.
148

Se va construi tabelul de adevăr asociat funcţiei de ieşire a circuitului de la enunţul I.
Pentru enunţul II se vor folosi cataloage de circuite integrate.
După efectuarea testului, se va încuraja o discuţie la II.b., referitor la soluţia optimă de
adoptat.
1 punct din oficiu
Pentru subiectul I se acordă 3 puncte astfel:
I.1. 2 puncte
I.2. 1 punct
a. 3 puncte pentru determinarea valorii rezistenței;
b. 3 puncte pentru precizarea tipului porţii simulate de circuitul analizat.
Subiectul I: 3 puncte
I.1. XOR
I.2. NAND
a. (3 puncte)
Potenţialul punctului P poate fi 1,4 V sau 4 V, după cum la ieşirea porţii NOR va fi 0 sau
1 logic.
Dacă ieşirea acestei porţi se va găsi în starea 1 logic, căderea de tensiune între
rezistenţă şi LED va fi:
VDD-VP = 5 V – 4 V = 1 V
Această tensiune este insuficientă pentru a asigura şi deschiderea LED-ului în punctul
de funcţionare M caracterizat prin tensiunea UM = 1,6 V.
În cazul în care în punctul P există valoarea 0 logic, adică 1,4 V căderea de tensiune pe
LED va fi :
(VDD – VP)=5 V – 1,4 V = 3,6 V
şi dioda va funcţiona.
Rezistenţa corespunzătoare acestei situaţii funcţionale este:
149
R = (VDD – VP)/I = (5 V – 1,4 V)/10 mA = 360 Ω

b. (3 puncte)
Funcția logică realizată de acest circuit este dată de tabelul de adevăr:
(2 p)
Din el se deduce că dioda electroluminiscentă va fi aprinsă pentru toate combinațiile
variabilelor de intrare, exceptând combinația ABC = 111.
Poarta integrată ce poate înlocui circuitul logic prezentat va fi AND cu trei intrări.
(1p)
150
Testul II.7


Obiective:
- Să selecteze circuite digitale utilizate în comunicaţiile electronice după simbol, aspect
fizic şi marcaj
- Să specifice formele de reprezentare a funcţiilor logice asociate circuitelor digitale.
- Să precizeze parametrii electrici ai componentelor analogice, circuitelor integrate
liniare şi a circuitelor integrate digitale pe baza datelor de catalog.
Acest test cumulativ poate fi utilizat la sfârşitul Temei 5 „Porţi logice” , ca evaluare
sumativă.

Durata evaluării

Testul va fi administrat pe grupe, fiecare grupă primind o foaie cu cerinţele de lucru.
Enunţ:
I. Utilizează un catalog de circuite integrate digitale pentru a găsi informaţii despre
următorii parametri ai unui CI 7427:
1) Funcţie
2) Numărul de porţi conţinute de CI şi numărul de intrări pe o poartă
3) Tensiune de alimentare
4) Niveluri logice de intrare şi de ieşire
151
5) Imunitate la zgomot
6) Putere disipată
7) Fan-out
8) Dimensiune
9) Capsulă de ambalare
10)Identifică pinii circuitului integrat urmărind schema din catalog.
II.În legătură cu circuitul integrat 7427 descris mai sus,

1. Conectează două dintre intrările fiecărei porţi pe o placă universală echipată cu
socluri pentru CI digitale în vederea verificării funcţionării ; realizează alimentarea
CI.
2. Conectează intrările neutilizate.
3. Argumentează conectarea intrărilor neutilizate.
4. Conectează la ieşirea porţii două LED-uri pentru a semnala, prin aprindere,
stările logice de 0 respectiv 1.
5. Completează tabelul de adevăr pentru una dintre porți.
III.Realizează o schemă logică de simulare a porţii inversoare prin conectarea

corespunzătoare a intrărilor uneia dintre porțile CI 7427.
IV.Realizează practic montajul şi verifică tabelul de adevăr corespunzător.

Profesorul va monitoriza desfăşurarea activităţii în interiorul grupelor şi va nota
observaţiile într-una din Fişele de observare a activităţii practice sau orale prezentate în
Anexe.
Materiale necesare: platformă de laborator, catalog de CI digitale, placă universală
echipată cu socluri pentru CI, mostre de CI 7427, sursă de tensiune continuă, LED-uri,
cordoane de legătură.
1 punct din oficiu
152

I.1. 0,2 puncte pentru identificarea corectă a funcţiei circuitului integrat;
I.2. 0,2 puncte pentru identificarea corectă a numărului de porţi conţinute precum şi a
numărului de intrări pe poartă;
I.3. 0,2 puncte pentru precizarea tensiunii de alimentare;
I.4. 0,2 puncte pentru precizarea nivelurilor logice de intrare, respectiv de ieşire;
I.5. 0,2 puncte pentru precizarea imunităţii la zgomot;
I.6. 0,2 puncte pentru precizarea puterii disipate;
I.7. 0,2 puncte pentru precizarea FAN-OUT-ului;
I.8. 0,2 puncte pentru precizarea dimensiunii CI;
I.9. 0,2 puncte pentru descrierea capsulei de ambalare;
I.10. 0,2 puncte pentru identificarea corectă a pinilor circuitului, conform schemei
prezentate în catalog.
II.1. 1 punct pentru conectarea corectă a intrărilor porţii, respectiv a pinilor de
alimentare şi masă în vederea furnizării de niveluri logice de intrare pentru circuitul
integrat;
II.2. 1 punct pentru conectarea corectă a intrărilor neutilizate ale porţii;
II.3. 1 punct pentru argumentarea corectă a conectării efectuate la punctul II.2;
II.4. 1 punct pentru conectarea corectă a celor două LED-uri în ieşirile porţii;
II.5. 1 punct pentru completarea tabelului de adevăr al uneia dintre porţile CI.
Pentru subiectul III se acordă 1 punct dacă elevul furnizează schema logică corectă.
Pentru subiectul IV se acordă 1 punct astfel:
1. 0,5 puncte pentru realizarea practică a montajului de inversare, conform
schemei desenate la III;
2. 0,5 puncte pentru completarea corectă a tabelului de adevăr corespunzător
montajului de inversare.
153

Subiectul I 2 puncte:
I.1. 0,2 puncte
Funcţia circuitului integrat este aceea de a realiza operaţia:
I.2. 0,2 puncte

Numărul de porţi conţinute de CI este 3. (0,1 p)
Numărul de intrări pe fiecare poartă este 3. (0,1 p)
I.3. 0,2 puncte pentru precizarea tensiunii de alimentare conform recomandărilor
producătorului precizate în catalogul utilizat.
I.4. 0,2 puncte pentru precizarea nivelurilor logice de intrare, respectiv de ieşire, aşa
cum specifică producătorul în catalogul utilizat.
I.5. 0,2 puncte pentru precizarea imunităţii la zgomot, aşa cum specifică producătorul în
catalogul utilizat.
I.6. 0,2 puncte pentru precizarea puterii disipate, aşa cum specifică producătorul în
catalogul utilizat.
I.7. 0,2 puncte pentru precizarea FAN-OUT-ului, aşa cum specifică producătorul în
catalogul utilizat.
I.8. 0,2 puncte pentru precizarea dimensiunii CI, aşa cum specifică producătorul în
catalogul utilizat.
I.9. 0,2 puncte pentru descrierea capsulei de ambalare, potrivit specificațiilor sau prin
observaţie directă.
I.10. 0,2 puncte pentru identificarea corectă a pinilor circuitului, conform schemei
prezentate în catalog.
Subiectul II 5 puncte:
II.1. 1 punct
Profesorul va urmări modul de conectare a CI pe placa universală şi modul de
alimentare conform catalogului.
II.2. 1 punct
Intrările porţilor vor fi conectate ca pentru o poartă OR, în una din variantele:
- La masă
- La o poartă ce furnizează permanent 0 logic
154
- La o altă intrare folosită a porţii
II.3. 1 punct
Intrările neutilizate se conectează în modul de mai sus deoarece 0 logic este element
neutru pentru operația SAU/OR, neinfluențând rezultatul final; aceste intrări, lăsate
flotante, ar prelua automat valoarea de 1 logic şi acest lucru ar putea afecta
funcţionarea corectă a porţii respective.
II.4. 1 punct
Profesorul va urmări montajul de conectare a celor două LED-uri în ieșirile porţii.
II.5. 1 punct
Tabelul de adevăr coincide cu al porţii NOR.
Subiectul III 1 punct
Schema logică corectă de realizare a funcţiei de inversare cu ajutorul unei porţi NOR cu
trei intrări este oricare dintre variantele:
Subiectul IV 1 punct:
a. 0,5 puncte
Profesorul va urmări realizarea corectă a unuia dintre montajele de la III;
b. 0,5 puncte
Tabelul de adevăr va fi identic cu cel al funcţiei NOT.
155
În funcţie de rezultatele activităţii practice, se va oferi feed-back mai întâi la nivelul

colegilor, iar dacă este cazul, se va oferi şi un feed-back din partea profesorului. Acesta
poate stabili, împreună cu fiecare elev, noi ţinte pentru activitatea ulterioară, de
aprofundare şi extindere sau de recuperare.
156
Testul II.8

Tema 6 – Circuite logice combinaţionale

Obiective:
- Să selecteze decodificatoare digitale integrate după simbol şi marcaj
- Să caracterizeze decodificatoare digitale integrate după tabelul de adevăr
- Să construiască scheme logice şi montaje practice de DMUX urmărind anumite

cerinţe
Acest test poate fi utilizat în timpul sau la sfârşitul Fişei de documentare referitoare la
„Decodificatoare”, ca evaluare formativă, sau poate fi administrat la sfârşitul temei
„Circuite logice combinaţionale”, ca parte unei evaluări sumative.
Tipul testului: practică practică
Durata evaluării

Enunţ:
Utilizează un catalog de circuite integrate digitale pentru a identifica un CI 7442.
a. Specifică funcţia realizată de acest circuit.
b. Urmărind schema de dispunere a pinilor, explică rolul fiecărui pin al CI.
c. Conectează circuitul integrat pe placa universală în conformitate cu schema dată
din catalog.
d. Realizează conexiunile electrice necesare în conformitate cu datele de catalog.
157
e. Verifică funcţionarea CI.

f. Folosind CI cu porţi simple, modifică montajul iniţial pentru ca ieşirile CI să fie
active în 1 logic.
g. Verifică montajul obţinut.
h. Propune o soluţie pentru ca CI 7442 să poată fi utilizat ca DMUX de 8 căi.
echipată cu socluri pentru CI, mostre de CI 7442, CI cu porți simple, sursă de tensiune
continuă, LED-uri, cordoane de legătură.
Se va utiliza o Fişă de observare a activităţii practice, ca în modelele din Anexe.
1 punct din oficiu
Pentru subiectul a se acordă 1 punct
Pentru subiectul b se acordă 2 puncte
Pentru subiectul c se acordă 1 punct
Pentru subiectul d se acordă 1 punct
Pentru subiectul e se acordă 1 punct
Pentru subiectul f se acordă 1 punct.
Pentru subiectul g se acordă 1 punct
Pentru subiectul h se acordă 1 punct.

Subiectul a: 1 punct
Funcţia realizată de CI 7442 este de a decodifica mesaje de 4 biţi în numere zecimale
corespunzătoare (decodificator binar/zecimal).
Subiectul b: 2 puncte
Pinii 1-7 inclusiv îndeplinesc rolul de ieșiri ale DCD, corespunzând numerelor zecimale
0-6; aceste ieşiri sunt active în 0.
Pinul 8 reprezintă masa.
Pinii 9-11 reprezintă ieşirile corespunzătoare numerelor zecimale 7-9; aceste ieşiri sunt
active în 0.
158
Pinii 12-15 reprezintă intrările D, C, B, A ale DCD.

Pinul 16 corespunde alimentării CI.
Subiectul c: 1 punct
CI trebuie conectat cu marcajul special orientat către stânga.
Subiectul d: 1 punct
Se va urmări ca alimentarea să fie conform cu datele specificate în catalog. De
asemenea, pinul 8 trebuie conectat la masă.
Subiectul e: 1 punct
Se va obţine următorul tabel pentru o funcționare corectă a DCD binar/zecimal:
INTRĂRI IEŞIRI
Nr. 23 22 21 20
Zec. D C B A
0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 0 0 0 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1
2 0 0 1 0 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1
3 0 0 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1
4 0 1 0 0 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1
5 0 1 0 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1
6 0 1 1 0 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1
7 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1
8 1 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1
9 1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0
Subiectul f: 1 punct
Se va acorda punctajul maxim dacă elevul va monta câte o poartă inversoare în ieşirile
decodificatorului iniţial.
Subiectul g: 1 punct
Se va obține următorul tabel pentru o funcționare corectă a noului montaj DCD
binar/zecimal:
159
INTRĂRI IEŞIRI
Nr. 23 22 21 20
Zec. D C B A 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0
2 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0
3 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0
4 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0
5 0 1 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0
6 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0
7 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0
8 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0
9 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1
Subiectul h: 1 punct
Soluția este ca una dintre cele 4 intrări ale DCD să fie utilizată ca intrare specială de
date.

Decodificatoare şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.
Sarcina h poate fi realizată şi practic în laboratorul tehnologic, prin construirea
montajului sugerat în rezolvare şi apoi prin verificarea funcționării acestuia cu un tabel
de adevăr.
160
Testul II.9


Obiective:
- Să caracterizeze comparatoare digitale integrate după tabelul de adevăr
- Să identifice defecte constructive în scheme logice şi montaje de decodificatoare

digitale urmărind anumite cerinţe practice
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul Fişei de documentare referitoare la
„Decodificatoare” şi „Comparatoare digitale”, ca evaluare sumativă, sau poate fi
administrat la sfârşitul temei „Circuite logice combinaţionale”, ca parte unei evaluări
sumative.
Durata evaluării

Testul va fi administrat în laboratorul tehnologic, individual, fiecare elev primind o foaie
cu cerinţele de lucru.
Enunţ:
I. Realizează montaje de conectare a porţilor de mai jos conform schemelor.
Verifică funcţionarea montajelor şi completează tabelele de adevăr corespunzătoare,
notând în coloana a treia funcţia specifică de comparare (A B, A
) pe care o realizează fiecare dintre porţi.
161
Poartă Tabel de adevăr Funcția de comparare
II.Un decodificator de doi biţi funcționează conform tabelului de adevăr următor:

A B W X Y Z
0 0 0 1 1 1
0 1 1 0 1 1
1 0 1 1 0 1
1 1 1 1 1 0
Schema logică propusă pentru implementarea doar cu porţi NAND a acestui dispozitiv
este:
Identifică două neconcordanţe între tabelul de adevăr dat şi schema de implementare

propusă, ţinând cont de cerinţa sarcinii.
Se va utiliza un catalog de circuite integrate digitale.
La sarcina de lucru II se consideră că A este variabila cu cea mai mare semnificaţie
(LSB). Apoi se va verifica tabelul de adevăr al schemei propuse, în vederea comparării
cu tabelul dat.
162

echipată cu socluri pentru CI, mostre de CI, sursă de tensiune continuă, cordoane de
legătură.
1 punct din oficiu
 Câte 0,5 puncte pentru completarea corectă a fiecăruia dintre cele cinci tabele de
adevăr.
 Câte 0,5 puncte pentru identificarea corectă a fiecăreia dintre cele cinci tipuri de
comparație.
 Câte 2 puncte pentru identificarea şi menţionarea corectă a fiecăreia dintre cele
două neconcordanţe dintre tabel şi schema logică.
Poartă Tabel de adevăr Funcția de comparare
163
A B
Subiectul II 4 puncte
O neconcordanţă constă în aceea că tabelul indică un dispozitiv ce este activ în 0 logic,
în timp ce schema logică implementează un DCD activ în 1 logic. (2 puncte)
O a doua neconcordanţă se referă la cerinţa sarcinii de lucru, şi anume de
implementare folosind doar porţi NAND, în timp ce schema propusă foloseşte porţi
NOT şi NOR. (2 puncte)

Decodificatoare şi Comparatoare digitale şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test
sau unul asemănător.
Testul de evaluare poate fi transformat într-o activitae practică în laboratorul tehnologic ,

în care elevului i se va cere să verifice tabelele de adevăr ale porţilor folosite drept
164
comparatoare elementare, dar şi să realizeze montajul DCD de doi biţi pentru a putea
răspunde la întrebările menţionate.
165
Testul II.10


Obiective:
Utilizând un catalog de circuite integrate digitale,
 Să caracterizeze multiplexoare digitale integrate după schema bloc asociată
precum şi după schema de dispunere a pinilor
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul Fişei de documentare referitoare la
„Multiplexoare”, ca evaluare formativă, sau poate fi administrat la sfârşitul temei
„Circuite logice combinaţionale”, ca parte unei evaluări sumative.

Durata evaluării

Testul va fi administrat individual, fiecare elev primind o foaie cu cerinţele testului
precum şi un catalog de circuite integrate.
166
Enunţ:
I.Fie schema bloc de mai jos:
Referitor la schema prezentată, completează spaţiile libere cu informaţia corectă în

context:
a. Funcţia realizată de acest circuit este de ......... 1.
b. X0 ...... X7 reprezintă ......... 2 dispozitivului.
c. Intrarea E realizează ........... 3 funcţionării dispozitivului.
d. Ieşirea circuitului este notată cu ............ 4.
e. Datele sunt prezentate la intrarea dispozitivului în ............. 5.
f. La ieşire, datele sunt recuperate sub formă .......... 6.
g. Acest lucru este posibil datorită intrărilor ...........7 care furnizează codul de
selecţie a intrărilor.
h. Dispozitivul realizează o extindere a funcţiei sale de bază de la 8 la ........ 8 căi.
i. Cele două circuite separate 7451 funcţionează în antifază datorită prezenţei porţii
..........9.
j. Ieşirea porţii .........10 reprezintă ieşirea întregului dispozitiv, datele pe care le
furnizează fiind o alternanţă de tip serie a datelor de ieşire de pe fiecare dintre
circuitele separate de tip 7451.
II.Schema de mai jos precizează dispunerea pinilor unui circuit integrat 7151, aşa cum
este ea menţionată într-un catalog de producător.
Vcc X4 X5 X6 X7 A B C
74151
X3 X2 X1 X0 W S GND
Compară această schemă cu schema complementară de la cerinţa I de mai sus pentru
a răspunde următoarelor întrebări:
167
a. Care este corespondentul pinului S în schema de la I?

b. Ce rol are pinul ?
c. Ce rol au intrările notate VCC respectiv GND?

Pentru sarcina I se va utiliza un catalog de circuite integrate digital şi se va completa
informaţia lipsă pe foaia de evaluare.
Pentru sarcina II se va utiliza un catalog de circuite integrate digital şi se va răspunde
întrebărilor pe foaia de evaluare.

1 punct din oficiu
I.a. se acordă 1 punct
I.b. se acordă 0,5 punct
I.c. se acordă 0,5 puncte
I.d. se acordă 0,5 puncte
I.e. se acordă 0,5 puncte
I.f. se acordă 0,5 puncte
I.g. se acordă 0,5 puncte
I.h. se acordă 1 punct
I.i. se acordă 0,5 puncte
I.j. se acordă 0,5 puncte
II.a. se acordă 1 punct
II.b. se acordă 1 punct
II.c. se acordă 1 punct
168

Subiectul I 6 puncte:
1. Multiplexare (1 punct)
2. Intrările (0,5 puncte)
3. Validarea (0,5 puncte)
4. W (0,5 puncte)
5. Paralel (0,5 puncte)
6. Serie (0,5 puncte)
7. A, B, C sau C, B, A (0,5 puncte)
8. 16 (1 punct)
9. NU/NOT (0,5 puncte)
10. SAU/OR (0,5 puncte)
Subiectul II 3 puncte:
II.a. pinul E (1 punct)
II.b. inversare a ieşirii W (1 punct)
II.c. VCC are rol de alimentare a dispozitivului 7451 (0,5 puncte)
GND are rol de legare la masă (0,5 puncte)

Se poate extinde activitatea practică prin realizarea montajului de conectare pe placa
universală echipată cu socluri pentru montarea CI 7451 în vederea extinderii
multiplexării.
Multiplexoare şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.
169
Testul II.11

Obiective:
- Să caracterizeze diverse CLC din punct de vedere funcţional şi în conformitate cu
datele de catalog
- Să selecteze CLC cu parametri daţi
- Să analizeze funcţionarea unor CLC pentru a le extinde domeniul de utilizare
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul Fişelor de documentare referitoare la Tema 6
„Circuite logice combinaţionale”, ca evaluare sumativă.

Durata evaluării
Testul va fi administrat în laboratorul tehnologic, individual, fiecare elev primind o foaie

cu cerinţele de lucru, precum şi materialele necesare pentru realizarea părţii practice.
Enunţ:
I. Alege răspunsul correct prin încercuirea uneia dintre literele a, b, c sau d din
variantele de răspuns de mai jos.
1. Funcţia de trei variabile poate fi implementată cu ajutorul
unui:
a. DCD de doi biţi
b. Codificator cu două ieşiri
c. MUX de 8 căi
d. DMUX de doi biţi
170
2. Compararea a două cuvinte de opt biţi se poate realiza utilizând:

a. CI 7408
b. 2xCI 7486
c. 2xCI 7485
d. 1xCI 75151
3. Un DMUX cu 4 intrări şi 16 ieşiri poate fi transformat în DCD binar/zecimal
prin:
a. Folosirea a zece dintre ieşiri şi inactivarea celorlalte şase
b. Folosirea a două dintre intrări şi inactivarea celorlalte două
c. Transformarea intrărilor în ieşiri
d. Montând LED-uri de semnalizare în ieşiri
4. Un CLC cu porţi NAND care semnalizează apariţia numerelor prime în
intervalul (0, 13) va lua valoarea 1 logic doar pentru combinaţiile:
a. (0000), (0010), (0100), (0110), (1010)
b. (0000), (0001), (0011), (0101), (0111), (1011), (1101)
c. (0000), (0010), (0100), (0110), (1011), (1111)
d. (0001), (0011), (0101), (0111), (1011), (1101)
II. Foloseşte un catalog de circuite integrate pentru a identifica CI 74148 a cărui schemă
de dispunere a pinilor este prezentată mai jos.
VccEOGSI 4 I 5 I6 I7 A0
74148
I 3 I 2 I1 I 0 EI A2 A1 GND
Studiind şi tabelul de adevăr aferent acestui dispozitiv, scrie un paragraf în care să

descrii circuitul prin explicarea fiecărei notaţii de pe schema de mai sus.
171

1 punct din oficiu
 Câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect la cerinţele 1-4.
 Câte 2 puncte pentru identificarea şi menţionarea corectă a fiecăreia dintre cele
două neconcordanţe dintre tabel şi schema logică.
1-c; 2-c; 3-a; 4-d
Dispozitivul este un codificator prioritar, cu opt intrări şi trei ieşiri, toate active în 0 logic.
..... sunt intrări ale codificatorului.
A0 , A1 , A2 sunt ieşiri ale codificatorului.
Intrarea (Enable In) validează funcţionarea circuitului şi este activă în 0 logic. Intrările
de date sunt active în 0 logic. Ieşirea suplimentară (Enable Out) este activată (în 0
logic) când toate intrările de date sunt inactive.
Ieşirea este activă (în 0 logic) când cel puţin una dintre intrări este activată.

În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre tema
Circuite logice combinaţionale şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul
asemănător.
Partea a doua a testului poate fi transformată într-o lucrare de laborator unde elevul va
monta CI pe placa universală conform datelor de catalog şi apoi va verifica funcţionarea
dispozitivului.
172
Testul II.12

Obiective:
- Să caracterizeze diverse CLC din punct de vedere funcţional
- Să-şi dezvolte capacitatea de sinteză
- Să-şi dezvolte capacitatea creativă
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul Temei 6, „Circuite logice combinaţionale”, ca
evaluare sumativă.
Tipul testului: hartă conceptuală

Durata evaluării

Testul va fi administrat individual, fiecare elev primind o foaie cu cerinţa de lucru.
Enunţ:
Realizează, în mod creativ şi personalizat, o hartă conceptuală care să includă
elementele esenţiale prezentate în cadrul temei Circuite logice combinaţionale.
Este important ca în această prezentare elevii să scoată în evidenţă nu doar informaţia
ci, mai ales, relaţiile dintre elementele prezentate.
Se pot evidenţia relaţii de tip asemănare, deosebire, cauză, efect etc.
Hărţile pot lua forma unei pânze de păianjen, unei diagrame Venn, unei diagrame
arbore sau lineare etc.
173
Evaluatorul va avea în vedere două criterii de bază: calitatea informaţiilor structurate şi

alegerea adecvată a tipului de hartă.
1 punct din oficiu
1 punct pentru adecvarea hărţii la conţinutul prezentat.
1 punct pentru evidenţierea relaţiilor dintre elementele schemei.
7 puncte pentru raportul maxim de afirmaţii corecte/afirmaţii incorecte.
Punctajul intermediar se va calcula pornind de la punctajul maxim, caz în care nu există
nici o afirmaţie incorectă.

Circuite logice combinaţionale şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul
asemănător.
La sfârşitul testului, se vor expune hărţile conceptuale pe perete, tablă, geam etc. şi se
vor încuraja discuţiile cu întreaga clasă pentru culegerea unui feed-back final.
174
Testul II.13
Tema 7 – Circuite logice secvenţiale
Competenţe: Analizează montaje cu circuite integrate digitale.
Obiective:
- Să caracterizeze un bistabil J-K interpretând informaţia furnizată de cataloagele de
circuite integrate digitale
Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă în cadrul Fişei de documentare
referitoare la bistabili J-K sau ca parte a unei evaluări sumative, la sfârşitul Temei 7,
„Circuite logice secvenţiale.
Durata evaluării

Enunţ:
Se dă următorul extras dintr-un catalog de circuite integrate digitale referitor la un CI
7473:
INTRĂRI IEȘIRI
175
CLR CLK J K Q Q
L x x x L H
H . L L Q0 0
H . H L H L
H . L H L H
H . H H BASCULARE
Completează tabelul de mai jos pentru a explica semnificaţia simbolurilor conţinute în

tabelul de funcţionare al bistabilului J-K.
Explicație
x
.
CLK
CLR
Linia
1
Linia
2
Linia 3
Linia
4
Linia
5
1 punct din oficiu
Pentru completarea liniei 5 se acordă 2 puncte astfel.
Pentru completarea fiecăreia dintre celelalte linii se acordă câte 1 punct.
Pentru completarea explicaţiei referitoare la x, CLK şi CLR se acordă câte 1 punct.
176

(9 puncte)
Explicație
Această stare nu este importantă pentru funcţionarea bistabilului.

x
(1 punct)
CLK Semnifică un impuls de tact pozitiv; semnalele prezente la intrările J şi K
. sunt citite în bistabil pe frontul crescător al tactului.(1 punct)
Când intrarea CLR (CLEAR) este LOW, informaţia prezentă pe ieşiri este
ştearsă.
Când intrarea CLR este SUS, ea nu are nici un efect asupra bistabilului J-
K.
Când semnalul de intrare este reprezentat cu o bară deasupra acest lucru
CLR înseamnă că intrarea este activă în zero logic.(1 punct)
Intrarea CLR este în 0 logic, deci este activă: informaţia prezentă pe ieşirile
bistabilului este ştearsă. (1 punct)
Linia 1
Când J=K=0, ieşirile nu se modifică ca urmare a unui impuls de tact. Cu
Linia 2
această intrare, informaţia de pe intrările J-K poate fi reţinută pe durata unui
impuls de tact. (1 punct)
Indiferent de starea ieşirilor înainte de aplicarea impulsului de tact, după

impulsul de tact ieşirea Q va lua valoarea 1.
Linia 3 Această intrare încarcă un 1 în bistabil. (1 punct)
Indiferent de starea ieşrilor înainte de aplicarea impulsului de tact, după

Linia 4 impulsul de tact ieşrea Q va prelua valoarea 0.
Această intrare încarcă un 0 în bistabil. (1 punct)
Cu fiecare impuls de tact, ieşrea comută în starea complementară.
Linia 5 Această intrare produce schimbarea ieșirilor 1-0-1, cu o frecvență de două
ori mai mică decât frecvența de schimbare a intrărilor 1-0-1. (2 puncte)
177

În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre lecția
Circuite basculante bistabile J-K şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul
asemănător.
178
Testul II.14


- Să caracterizeze un dispozitiv cu bistabili J-K din punct de vedere al tabelului de
adevăr şi diagramelor de stări
- Să identifice rolul unui dispozitiv cu bistabili J-K analizînd diagrama de evoluţie a

stărilor
- Să proiecteze un numărător sincron respectând parametri daţi
Acest test poate fi utilizat ca parte a unei evaluări sumative în cadrul Temei 7,
„Circuite logice secvenţiale.

Durata evaluării

Enunţ:
I.Construieşte tabelul de adevăr pentru un numărător sincron realizat din CBB tip D care
să parcurgă secvenţele: 00, 11, 01, 10, 00 etc.
II.Se dă schema bloc de mai jos:
179
1. Completează spaţiile libere cu informaţia corectă în context:

Dispozitivul conţine ......1 circuite basculante de tip J-K.
Se observă că această schemă funcţionează cu J 2 = K2 = .......2 ; K1 = Q2; şi J1 = 2
2. Ştiind că tabelul de funcţionare al unui bistabil J-K este următorul:
J K Q1
0 0 Q0
0 1 0
1 0 1
1 1 Q0
a. Construieşte tabelul de funcţionare al dispozitivului în ansamblu.

b. Trasează diagramele de evoluţie a stărilor pentru ieşirile Q 1 şi Q2 .
c. Stabileşte rolul pe care îl are acest dispozitiv, aşa cum reiese el din studierea
diagramei evoluţiei stărilor.

1 punct din oficiu
II.1- 2 puncte (Câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect la cerinţele 1-2).
II.2- 5 puncte astfel:
II.2.a – 1 punct
II.2.b – 3 punct (câte 1 punct pentru fiecare diagramă corect reprezentată)
II.2.c – 1 punct
Tabelul de adevăr pentru numărătorul cu bistabili D dat este:
180
1. 1-2; 2-Q1 (2x1p)
2.
a. (1p) Tabelul de adevăr asociat întregului dispozitiv este:
b. (3x1p) Diagramele de evoluţie în timp a stărilor la ieşirile dispozitivului sunt după cum
urmează:
c. (1p) Rolul acestui dispozitiv, aşa cum reiese din diagrama de evoluţie a stărilor, este
de a diviza frecvenţa tactului la 3.

Circuite logice secvenţiale şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul
asemănător.
Testul poate fi fructificat printr-o lucrare de laborator, sarcina de lucru fiind realizarea
unui montaj pentru numărătorul sincron de la I; de asemenea, se poate verifica
funcționarea dispozitivului cu bistabili J-K de la II.
181
Testul II.15

- Să analizeze un registru de deplasare spre stânga prin analogie cu operaţia de
multiplicare în binar
Acest test poate fi utilizat la începutul lecţiilor din subtema Registre, pentru a asigura
formarea iniţială printr-un suport motivaţional şi o legătură necesară cu informaţia
anterioară.

Enunţ:
Figura de mai jos ilustrează procesul de înmulţire automată a numerelor binare. Acest
lucru se realizează cu ajutorul registrelor de deplasare.
Exemplu: Avem de înmulţit 1102 cu 1012.
1. Se înmulţeşte 1102 cu 1, cu adică bitul cel mai puţin semnificativ –
LSB- al numărului 1012
2. Se introduce rezultatul într-un registru (a)
3. Se adună conţinutul acestui registru la conţinutul unui alt registru numit
acumulator, iniţial adus la zero
4. Se înmulţeşte 1102 cu 0,adică cu bitul al doilea al numărului 101 2 .
Rezultatul fiind zero, registrul de multiplicare nu stochează nimic.
5. Se înmulţeşte 1102 cu 1, adică cu bitul cel mai semnificativ –MSB,
primul - al numărului 1012 .(b)
182
6. Se introduce rezultatul într-un alt registru

7. Conţinutul acestui registru este adăugat în acumulator
8. Se adună acum conţinutul celor două registre de acumulare, acesta
fiind rezultatul final al înmulţirii 1102 x 1012. (c)
Procesul sintetizat este ilustrat în diagrama de mai jos:
I. Observă diagrama şi completează spaţiile libere:

Al doilea registru, registrul de multiplicare, a realizat operaţia de deplasare către stânga
cu ..........1 poziţii, după cum indică săgeţile roţii din reprezentarea schematică.
Deci multiplicarea sau înmulţirea se face utilizând un registru de deplasare care
deplasează numere binare spre ......... 2.
I. Scrie înmulţirea celor două numere binare, una sub cealaltă, exact cum ai
proceda cu înmulţirea a două numere zecimale.
După terminarea sarcinilor de lucru, verifică-te cu colegul de bancă şi discutaţi
împreună aspectele neclare.
Este foarte important ca elevii să înţeleagă principiul de funcţionare al registrelor de
deplasare pornind de la acest exemplu, de aceea se va oferi feedback acolo unde este
necesar, această etapă neavând un rol de evaluare propriu-zisă, ci de reactivare a
cunoştinţelor anterioare în vederea construirii noilor conţinuturi.
183
Barem de corectare:
Subiectul I:
1 – două
2 – stânga
Subiectul II:
Scrierea una sub cealaltă a operaţiei de înmulţire ilustrată în diagrama din enunţ este:

Acelaşi enunţ - adaptat - poate fi sugerat ca temă de casă pentru a ilustra împărţirea
numerelor binare realizată cu registre de deplasare spre dreapta.
184
Testul II.16


- Să caracterizeze un registru CI 7495 din punct de vedere al datelor de catalog
- Să conecteze un CI 7495 astfel încât să-i modifice caracteristicile iniţiale, conform

cerinţelor
Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă în cadrul studierii Registrelor, sau se
poate constitui în parte unei evaluări sumative, la sfârşitul Temei 7, „Circuite logice
secvenţiale.

Enunţ:
Foloseşte un catalog de circuite integrate digitale pentru a identifica informaţiile
referitoare la un CI 7495, a cărui schemă de dispunere a pinilor este:
I.Referitor la schema de mai sus şi cu ajutorul informaţiilor obţinute din catalogul de

circuite integrate, răspunde la următoarele întrebări:
1. Ce reprezintă intrările Ai , Bi, Ci , Di ?

2. Ce reprezintă QA , QB, QC , QD ?
185
3. Ce rol are intrarea TACT 2?

4. Ce rol îndeplineşte circuitul integrat?
5. Ce capacitate are circuitul?
II.a. Realizează un montaj prin conectarea unui CI 7495 astfel încât să realizeze
deplasarea serie către stânga.
b.Desenează schema montajului obţinut.

Se vor utiliza: un catalog de circuite integrate digitale, o placă universală cu socluri
pentru montarea CI, conductoare de legătură, CI 7495.
Sunt foarte utile Fişele de observare a activităţii din Anexe.
1 punct din oficiu
 Câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect la cerinţele 1-5.
II.a. – 3 puncte
II.b. – 1 punct
Subiectul I: 5 puncte acordate astfel:
1. Intrările Ai , Bi, Ci , Di sunt intrări de date (1 punct)
2. QA , QB, QC , QD sunt ieşiri (1 punct)
3. Intrarea TACT 2 permite deplasarea spre stânga/înscriere paralel (1 punct)
4. Circuitul integrat este un registru de deplasare dreapta/stânga, cu acces
paralel (1 punct)
5. Capacitatea registrului este de 4 biţi. (1 punct)
Subiectul II 4 puncte acordate astfel:
II.a. – 3 puncte
Deplasarea spre stânga necesită conectarea Q B Ai , QC Bi , QD Ci
186
Datele intră prin D şi sunt deplasate QD QC QB QA

II.b. – 1 punct
Schema realizată la II.a. arată după cum urmează:

subtema Registre şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.
187
Testul II.17


- Să analizeze desfăşurarea unui proces industrial automatizat care utilizează CLS şi
CLC
- Să proiecteze şi să analizeze funcţionarea unui numărător conform unor cerinţe date
Acest test poate fi utilizat ca evaluare sumativă parţială, la sfârşitul parcurgerii părţii a
II-a a modulului Componente şi circuite electronice în telecomunicaţii.

Enunţ:
I.Schema de mai jos ilustrează desfăşurarea unui proces industrial controlat cu ajutorul
circuitelor logice combinaţionale şi secvenţiale.
Completează spaţiile libere din descrierea care urmează. Fiecare spaţiu liber
corespunde unuia sau mai multor cuvinte.
188
Un motor care controlează fluxul de blancuri de aluminiu către o presă hidraulică este
pornit doar în următoarele condiţii:
1. Cuplarea la energie electrică este în poziţia ........ 1.
2. Nivelul ..........2 de alimentare este corect.
3. Există ..........3 blancuri de aluminiu în buncăr.
4. Nivelul de ..........4 din presa hidraulice este corect.
Datele referitoare la aceste patru condiţii alimentează o .......... 5, deoarece toate patru
condiţiile trebuie să fie îndeplinite simultan pentru ca motorul să funcţioneze. Când
acest lucru se realizează, ieşirea porţii AND este SUS. Acest nivel este mai departe
furnizat ca intrare de date a unităţii de ....... 6 pentru a asigura un semnal continuu de
funcţionare a motorului.
Motorul se va opri dacă intervine oricare dintre următoarele situaţii:

1. Alimentarea cu energie electrică este în poziţia ........ 7.
2. Tensiunea de ............8 creşte.
3. Buncărul este ........9.
4. Presiunea din sistemul ........ 10 scade.
Informaţiile referitoare la fiecare dintre condiţiile de mai sus sunt aplicate pe câte o
poartă ...........11, ale căror ieşiri furnizează intrări pe o poartă ........... 12. Când oricare
dintre intrări este SUS, ieşirea este ...... 13. Aplicat unităţii de memorie prin intrarea
Reset, acest nivel logic întrerupe semnalul continuu către motor. ......... 14 este oprit şi
încetează astfel fluxul de blancuri de .......... 15 către presă.
189
II. Numărătoarele electronice sunt realizate foarte frecvent din bistabili J-K.
(a) Construieşte tabelul de adevăr al unui astfel de bistabil, schema bloc şi
reprezentările formelor de undă asociate tactului şi celor două ieşiri.
(b) Stabileşte o particularitate a acestui bistabil care îl recomandă pentru folosirea lui
ca numărător.
(c) Desenează schema logică şi diagrama evoluţiei în timp a ieşirilor pentru un
numărător asincron modulo 4. Explică funcţionarea dispozitivului.

Buncăr = construcţie alcătuită dintr-un recipient de oţel, de beton etc. şi un schelet de
susţinere, destinată depozitării temporare a unor materiale granulare. (cf. DEXI)
1 punct din oficiu
Subiectul I 4,5 puncte acordate astfel:
Câte 0,3 puncte pentru fiecare completare corectă a spaţiilor.
Pentru subiectul II se acordă 4,5 puncte astfel:
(a) 1,5 puncte: câte 0,3 puncte acordate pentru tabelul de adevăr, schema bloc,
forma de undă a tactului, forma de undă a ieşirii Q şi forma de undă a ieşirii
negate. (15 x0,3 puncte)
(b) 1 punct pentru identificarea corectă a particularităţii.
(c) 2 puncte: 0,5 puncte pentru realizarea corectă a schemei bloc; 0,5 puncte
pentru realizarea corectă a diagramei de evoluţie a stării ieşirilor în timp şi 1
punct pentru explicarea corectă a funcţionării.
Subiectul I: 4,5 puncte:

1 – pornit; (0,3p) 6 – memorie; (0,3p) 11 – NU/NOT; (0,3p)
2 – tensiunii; (0,3p) 7 – oprit/închis; (0,3p) 12 – SAU/OR; (0,3p)
3 – suficiente/destule; (0,3p) 8 – alimentare; (0,3p) 13 – SUS; (0,3p)
4 – presiune; (0,3p) 9 – gol; (0,3p) 14 – motorul; (0,3p)
5 – poartă AND/ŞI; (0,3p) 10 – hidraulic; (0,3p) 15 – aluminiu; (0,3p)
Subiectul II: 4 puncte acordate astfel:
(a) (0,3px5=1,5p)
190
J K Ieşire
0 0 neschimbat
0 1 Q=0
1 0 Q=1
1 1 basculare
Formele de undă asociate celor două ieşiri ale bistabilului şi impulsul de tact arată
astfel:
(b) (1 punct)
Când J=K=1, ieşirea circuitului “basculează”.
Se poate observa că ieşirile se modifică de două ori mai lent decât intrarea de tact,
adică în acest mod de operare (J=K=1), bistabilul funcţionează ca un dispozitiv de
divizare a impulsurilor obţinute pe ieşire faţă de cele aplicate pe tact.
(c) (2p)
Numărător asincron modulo 4
În figura de mai jos sunt conectaţi împreună doi bistabili J-K cu toate intrările J şi K
legate împreună la bara HIGH. Tactul celui de-al doilea este furnizat de ieşirea primului
bistabil.
191
Cum fiecare bistabil operează în modul divizare de frecvenţă, ieşirea celui de-al doilea
bistabil va furniza de patru ori mai puţine impulsuri decât cele aplicate pe tactul primului
bistabil. Secvenţa impulsurilor de pe intrarea de tact poate fi corelată cu secvenţa
ieşirii: al doilea bistabil a realizat un ciclu complet doar după ce au fost aplicate patru
impulsuri de tact pe intrarea primului. Acest circuit se numeşte numărător modulo 4.

În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre temele
Circuite logice combinaţionale şi Circuite logice secvenţiale şi apoi, dacă este cazul, se
reface acest test sau unul asemănător.
192
Testul II.18

Teme: Circuite logice combinaţionale, Circuite logice
secvenţiale
Competenţe:
24.1. Identifică componente electronice.
24. 3. Analizează montaje cu circuite integrate digitale.
 Să dezvolte raţionamente logice într-un câmp aplicativ nou, prin conexiuni logice
ale cunoştinţelor acumulate prin modulul Componente şi circuite electronice în
telecomunicaţii – partea a II-a
Acest test poate fi utilizat ca evaluare sumativă parţială, la finalul parcurgerii părţii a II-a
a modulului Componente şi circuite electronice în telecomunicaţii; rezolvarea lui
implică atingerea unui grad foarte ridicat de competenţe de analiză şi de luare a
deciziilor în situaţii noi care pot fi considerate extinderi sau anticipări ale conţinuturilor
ce vor fi studiate ulterior.

Enunţ:
I.Circuitele logice combinaţionale şi circuitele logice secvenţiale intră în componenţa
unor circuite practice mai complexe.
Imaginea de mai jos reprezintă schema bloc a unui dispozitiv care analizează secvenţe
aleatoare pentru a detecta o secvenţă dată.
Un astfel de sistem generează un 1 logic pe ieşire dacă şi numai dacă pe intrarea sa a
fost detectată o anumită secvenţă, de exemplu (010), pentru orice altă secvenţă ieşirea
rămânând în 0 logic.
193
O posibilă schemă logică pentru detectarea unei secvenţe xyz este prezentată mai jos.
Completează spaţiile libere din descrierea care urmează referitoare la componenţa şi
funcţionarea detectorului de secvenţe.
1. Blocul de circuit combinaţional este compus

din: .............................................
2. Blocul de circuit secvenţial este compus
din: ...................................................
3. Intrarea circuitului este notată
cu .....................................
4. Ieşirea circuitului este notată
cu ..................................
5. Bistabilii circuitului
funcţionează .............................
II.Analizează încă o dată schema logică dată şi compar-o cu diagrama din dreapta
acesteia care indică paşii executaţi de sistem în procesul de detectare a unei secvenţe
(xyz).
194
Identifică secvenţa (xyz).

III.Sugerează o situaţie concretă în care să fie nevoie să se detecteze o secvenţă
oarecare, de exemplu (001).
1 punct din oficiu
Subiectul I 4 puncte acordate astfel:
1. 1,5 puncte (3x0,5p)
2. 0,5 puncte
3. 0,5 puncte
4. 0,5 puncte
5. 1 punct
Subiectul III 2 puncte

Subiectul I: 4 puncte:
1 – o poartă NOT (0,5p) ; 4 – Z (0,3p) ;
o poartă NOR (0,5p) ;
2 porţi AND (0,5p) ;
2 – 2 bistabili J-K (1p) ; 5 – sincron (0,3p).
3 – Y (0,5p) ;
Secvenţa identificată de circuit este (101).
Subiectul III: 1 punct
Se acceptă orice sugestie în care 101 reprezintă trei stări logice care descriu trei
parametri care influenţează un sistem; condiţiile trebuie îndeplinite simultan pentru ca,
de exemplu, să pornească un sistem de alarmă etc.

Acest test poate fi extins şi aprofundat cu acei elevi care prezintă un nivel de interes şi
aptitudini analitice deosebite. Se poate cere ca temă realizarea unei diagrame de
proces pentru un detector al secvenţei 100, sau se poate cere realizarea unei scheme
logice corespunzătoare acestei secvenţe.
195
TEST SUMATIV 1
Evaluare sumativă a modulului

Componente şi circuite electronice în telecomunicaţii
Competenţe:
Identifică componente electronice.
Analizează montaje cu componente analogice şi circuite integrate liniare.
- Să selecteze componentele electronice pentru realizarea unui redresor dublă

alternanţă cu punte de diode
- Să interconecteze componentele electronice analogice şi digitale pentru o funcţionare

corectă.
- Să vizualizeze tensiunile de la intrarea şi ieşirea unui redresor utilizând osciloscopul
- Să determine amplitudinea şi frecvenţa tensiunii de ieşire a redresorului
- Să selecteze CI digitale cu anumite caracteristici
- Să interpreteze corect datele de catalog referitoare la CI 7485
- Să verifice funcţionarea CI 7485

Acest test poate fi utilizat ca evaluare sumativă, la finalul parcurgerii modulului
Componente şi circuite electronice în telecomunicaţii.
Arii de conţinut: Redresorul dublă alternanţă cu punte de diode, Comparatoare digitale
Tipul testului: probă practică de laborator

Testul va fi administrat individual, fiecare elev primind o foaie cu cerințele.
196
Desfăşurarea lucrării/Enunţ:
1. Realizează montajul din schema de circuit de mai jos, cu
D1, D2, D3, D4 – 1N4007 1

A D4
R1 – 2,2k DD
1 1
24 V + (-)
Rv1 – 100k 50 Hz
D2 D3
R1
1' D
- (+) 4
Rv1
1´
-
2. Variază Rv2 pentru a obţine maximul curentului
(+) în circuit.
3. Conectează sondele osciloscopului astfel încât să vizualizezi semnalele de la
1´
intrarea şi de la ieşirea redresorului.
4. Cu ajutorul osciloscopului
a. determină valoarea tensiunii de ieşire
b. determină frecvenţa semnalului redresat cu ajutorul osciloscopului
II. Mai jos se dă schema de dispunere a pinilor pentru CI 7485.
Vcc A3 B2 A2 A1 B1 A0 B0
7485
B3 A<B A=B A>BA>BA=BA<B GND
Folosind datele de catalog ale comparatorului digital 7485,

1. Verifică funcţionarea acestuia, conectând în ieşiri LED-uri (de culori diferite)
pentru a semnala optic condiţia îndeplinită, după cum urmează:
A > B (LED roşu)
A = B (LED verde)
A < B (LED galben)
Pentru a verifica funcţionarea circuitului 7485 alege două cuvinte de patru biți (A 3 A2
A1 A0) și (B3 B2 B1 B0) în următoarele configuraţii:
A3 A2 A1 A0 B3 B2 B1 B0
0 0 1 0 0 0 0 0
197
1 0 0 0 0 1 1 1
1 1 1 0 0 1 1 1
0 1 1 1 1 1 1 0
1 1 1 1 1 1 1 0
2. Notează într-un tabel starea LED-urilor.

1 punct din oficiu
Subiectul I 4,5 puncte
Subiectul II 4,5 puncte
1 punct din oficiu
Subiectul I 4,5 puncte acordate astfel:
1,5p – pentru realizarea montajului de redresare
1p – pentru conectarea sondelor osciloscopului
1p – pentru determinarea amplitudinii tensiunii
1p – pentru determinarea frecvenţei tensiunii redresate
Subiectul II 4,5 puncte
0,5p – pentru identificarea CI 7485 dintr-un grup de mai multe CI
0,5p – pentru identificarea datelor de catalog ale CI 7485
1,5p – pentru montarea corectă a CI 7485 pe placa universală
1p – pentru montarea corectă a LED-urilor în ieșirile CI 7485
1,5p – pentru verificarea funcționării CI 7485
Materiale necesare I.: platformă de laborator, rezistențe fixe, potenţiometre, diode,
transformatoare, multimetre, sursă de tensiune alternativă, osciloscoape, cordoane de
legătură, sonde de osciposcop
Materiale necesare II.: platformă de laborator, catalog de CI digitale, placă universală
echipată cu socluri pentru CI, sursă de tensiune continuă, LED-uri, cordoane de
legătură.
Elevii se vor organiza în echipe de lucru.
198
Pentru realizarea unei evaluări mai cuprinzătoare a implicării elevilor în rezolvarea

sarcinii de lucru, se poate folosi, complementar evaluării precizate mai sus, o Fişă de
observare din Anexe. Aceste sugestii de evaluări plasează elevul în perspectiva mai
largă de dovedire a formării unor competenţe nu doar strict legate de modulul studiat, ci
cu incidenţă asupra formării sale profesionale de-a lungul întregului parcurs liceal, cum
ar fi Lucrul în echipă, Rezolvarea de probleme sau Comunicarea.

Împreună cu profesorul, elevul poate dezvolta planuri individuale de studiu în vederea
atingerii unor ţinte de performanţă superioară celei atestate prin rezultatele acestei
evaluări şi a celor de pe parcursul întregului an şcolar.
Ţintele vor urmări o dezvoltare de tip formativ, de aceea se vor defini în termeni de
competenţe, şi nu de asimilare de conţinuturi.
199
TEST SUMATIV 2

Componente şi circuite electronice în telecomunicaţii
Competenţe:
Identifică componente electronice.
Analizează montaje cu componente analogice şi circuite integrate liniare.
- să opereze corect cu noţiunile studiate în cadrul modulului

Acest test poate fi utilizat ca evaluare sumativă, la finalul parcurgerii modulului
Componente şi circuite electronice în telecomunicaţii.
Arii de conţinut: Diode, Redresoare, Filtre, Amplificatoare , Tranzistoare, Funcţii logice,
Porţi logice, Circuite logice combinaţionale

Enunţ:
1. Se dă circuitul din figură :
R IL =15m A
U i= 1 0 ÷ 1 2 V Dz
Dimensionează rezistenţa R, dacă dioda Zener are U Z=12V, IZ=20mA.
1. O funcţie logică cu 4 variabile are:

a. 8 termeni
200
b. 32 termeni
c. 16 termeni
d. 4 termeni
2. Se dă schema electrică:
2.1. Conexiunea în care este utilizat tranzistorul este:

a. emitor comun
b. bază comună
c. colector comun
2.2. Tipul de tranzistor folosit în schemă este:
a. TEC-J
b. tranzistor bipolar pnp
c. tranzistor bipolar npn
3.3. Defineşte joncţiunea pn.
4. Un demultiplexor cu 2 linii de adresă poate avea:
a. 23 linii de ieşire
b. 22 linii de ieşire
c. 25 linii de ieşire
d. 24 linii de ieşire
UR
5.Se dă schema:
R I
C
UC
U
5.1.Dedu expresia tensiunii la bornele condensatorului, U c.

201
5.2. Acest circuit reprezintă:

a. un filtru trece sus
b. un filtru trece jos
c. un filtru trece bandă
d. un filtru opreşte bandă
6. Pentru ca ieşirea porţii NOR cu trei intrări să fie în 1 logic este necesar ca:
a. toate intrările să fie în 0 logic
b. toate intrările să fie în 1 logic
c. o intrare să fie în 0 logic şi două în 1 logic
d. o intrare să fie în 1 logic şi două în 0 logic
7.Care dintre următoarele afirmaţii caracterizează oscilatorul cu

cristal de cuarţ?
a. stabilitate foarte bună a frecvenţei;
b. este utilizat în domeniul frecvenţelor joase;
c. are un comportament capacitiv.
8. Decodificatorul semnalizează la ieşire:
a. termenii canonici conjunctivi

b. termenii canonici disjunctivi
c. termenii formei elementare ai funcţiei logice
d. termenii formei neelementare ai funcţiei logice
1 punct din oficiu
Subiectul 1 2 puncte
Subiectul 2 0,5 puncte
202

1 punct din oficiu
Subiectul 1 2 puncte acordate astfel:
(0,5 puncte) I = IZ + IL = 20 + 15 = 35 mA; (0,25 puncte formula şi 0,25 puncte U.M.)
(0,5 puncte) UR1 = Ui1 - UZ = 20 – 12 = 8V; (0,25 puncte formula şi 0,25 puncte U.M.)
(0,5 puncte) UR2 = Ui2 - UZ = 24 – 12 = 12V; (0,25 puncte formula şi 0,25 puncte U.M.)
(0,5 puncte=2x0,25p)
U R1 8 8000
R1   3
  228
I 35  10 35
U 12 12000
R2  R 2  3
  342
I 35  10 35
(0,25 puncte fiecare rezultat corect)
Se alege o rezistenţă între 228 şi 342.
Răspuns: c
3.1. (0,5 puncte)
Răspuns: a
3.2. (0,5 puncte)
Răspuns: c
3.3. (0,5 puncte)
Răspuns: Joncţiunea pn este zona de contact între un semiconductor de tip “p” şi un

semiconductor de tip “n”

Răspuns: b
5.1.
(0,5 puncte) UC = XCI =I/C (2x0,25 puncte fiecare formulă)
(0,25 puncte) I= U/Z
203
2
 1 
(1 punct) Z= R  X 2 2
= R  2
(2x0,5 puncte fiecare formulă)
C
 C 
U
1 2 U
(1 punct) UC=  1  = 2 (2x0,5 puncte fiecare formulă)
C R 2
 1   RC 
 C 
5.2. (0,25 puncte)

Răspuns: b.
Subiectul 6 (0,5 puncte)
Răspuns: a
Răspuns: a
Răspuns: b
Împreună cu profesorul, elevul poate dezvolta planuri individuale de studiu în vederea
atingerii unor ţinte de performanţă superioară celei atestate prin rezultatele acestei
evaluări sau a celor de pe parcursul întregului an şcolar.
Țintele vor urmări o dezvoltare de tip formativ, de aceea se vor defini în termeni de
competenţe, şi nu de asimilare de conţinuturi.
204
Modulul: REŢELE DE COMUNICAŢII
PARTEA I
205
2009
AUTOR:
ILIE ANDREI – profesor, Colegiul Tehnic de Poştă şi
COORDONATOR:

CONSULTANŢĂ:

206
Testul I.1
Modulul: Reţele de comunicaţii
Competenţe: Analizează arhitecturi şi topologii de reţele

Identifică echipamentele reţelelor de comunicaţii electronice
Obiective:
- să recunoască părţi componente ale reţelelor de tc.
Acest test este asociat parcurgerii noţiunilor despre „Evoluţia reţelelor de
comunicaţii şi tipurile de reţele de comunicaţii electronice” ca evaluare formativă
sau ca parte a unei evaluări sumative.
Durata evaluării

Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.
Enunţ:
1. În figura de mai jos este reprezentată schema simplificată a unei reţele telefonice :
207
Repartitor Repartitor Canale

de recepţie de transmisie de emisie
Concentrator Echip.
multiplex
Centrală de
de
COMUTAŢI
E transmisie
Post
abonat Cablu de Canale de
transmisie recepţie
Cablu de Cablu de
distribuţie transfer
Accesul Transferul zonal Transferul la distanţă
Grupaţi elementele componente ale reţelei după zona căreia îi aparţin:
I) Zona de
distribuţie: ........................................................................................................................
................................................................................................................................
II) Zona de
comutaţie: .........................................................................................................................
...............................................................................................................................
III) Zona de transmisie:
............................................................................................................................................
............................................................................................................
2. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri prin bifarea căsuţei A, dacă

apreciaţi că enunţul este corect (adevǎrat), respectiv căsuţa F, dacă apreciaţi că enunţul
este fals.
a. Terminalele ajută la direcţionarea corectă a mesajelor şi corespund primelor centrale

telefonice.
b. Principalele procedee de multiplicare sunt cu partajare în frecvenţă şi cu partajare în

timp.
 A (adevărat)  F (fals
3. Completaţi spaţiile libere cu termenii corespunzători.

208
a. Conectarea unui abonat dintr-un oraş cu un abonaţii din alt oraş, se face
prin ................... interurbană.
b. Mediile de transmisie reprezintă ......... de comunicaţie utilizate şi sunt realizate cu fir
sau fără fir (wireless).

Se acordă10 puncte astfel:
1 punct din oficiu

1. 5 puncte –câte 0,5 puncte pentru fiecare componentă corect asociată
zonei (I - 2,5; II - 0,5; III - 2). Pentru orice alocare incorectă nu se acordă
punctajul.
2. 2 puncte – câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.

I. Distribuţie: post abonat, concentrator, repartitor de recepţie, cablu de distribuţie,
cablu de recepţie
II. Comutaţie: centrală de comutaţie
III. Transmisie: echipament multiplex de transmisie, cablu de transmisie, canale de

emisie, canale de recepţie.
2. a. – Fals
b. – Adevărat
3. a – centrală
b – canalele

În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre Evoluţia
reţelelor de comunicaţii şi tipurile de reţele de comunicaţii electronice şi apoi, dacă este
cazul, se reface acest test sau unul asemănător.
Testul I.2
209

Obiective:
- să recunoască topologii de reţele de tc.
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul învăţării noţiunilor despre „Topologii de reţele de
comunicaţii electronice ” ca evaluare sumativă .
Tipul testului: eseu structurat
Durata evaluării
Eseul se realizează individual.
210
Enunţ:
Figura de mai jos prezintă schemele unor topologii de reţea.
C C
C CL
CL CT
C
CL
1.
C C
T
C
T
CL
T
C
T CT
T
C
T CL
T
2.
C
T
Caracterizaţi topologiile de reţea răspunzând următoarelor cerinţe:

1. La ce se referă noţiunea de topologie de reţea?
2. Care sunt topologiile specifice structurii de distribuţie?
3. Care este denumirea structurilor reprezentate în figurile a, respectiv b.
4. Care sunt consecinţele alegerii unui anumit tip de topologie?
1 punct din oficiu

1. 3 puncte – pentru răspuns complet. Pentru răspuns incomplet se
211
acordă 1 punct.
2. 2 puncte – câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect.
4. 1 punct – pentru răspuns complet. Pentru răspuns incomplet se
acordă 0,5 puncte.
Pentru prezentarea orală se va acorda 1 punct.

a. Topologia de reţea se referă la dispunerea fizică în teren a elementelor care compun
o reţea de comunicaţii sau o reţea de calculatoare. Topologia este un termen folosit
atunci când se fac referiri la configuraţia spaţială a reţelei. Topologia unei reţele
determină în bună măsură performanţele acesteia.
b. Topologii specifice distribuţiei:

 Structuri în arbore sau radiale specifice reţelei de telefonie;
 Structuri prin centrală privată;
 Structuri pentru servicii Internet (reţea magistrală, inel, stea);
 Structuri de tip CATV (reţea magistrală).
c.
1. – structură tip plasă
2. – structură tip arbore
d. Alegerea unei anumite topologii influenţează tipul de echipament necesar,
posibilitatea de extindere a reţelei, modul în care este administrată reţeaua.

Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere se va
acorda punctajul prevăzut în barem.
212
Testul I.3

Obiective:
- să recunoască topologii de reţele de tc.
Acest test cumulativ poate fi utilizat la sfârşitul temei 1 „Reţele de telecomunicaţii ”

Durata evaluării
În cadrul evaluării elevul va face şi o prezentare de 5 minute a lucrării.
Enunţ:
Reprezentaţi schematic conexiunea realizată între două terminale A din oraşul
Bucureşti şi B din oraşul Ploieşti prin intermediul reţelei telefonice.
În realizarea schemei utilizaţi următoarele blocuri:
- terminale telefonice
- centrala telefonică locală
- centrala telefonică de tranzit
- linia telefonică de abonat
- concentratorul de distribuţie
- linie telefonică interurbană
213
- linie de transmisie
La finalizarea cerinţei veţi argumenta, printr-o prezentare de 5 minute, modul de
realizare a schemei respective.
1 punct din oficiu

câte 1 punct – pentru poziţionarea corectă în schema de conexiune a fiecăruia
dintre blocurile: terminale telefonice, la telefonică locală, centrala
telefonică de tranzit, concentratorul de distribuţie, a liniei de abonat,
a liniei de transmisie şi a liniei interurbane.
2 puncte – pentru prezentare.
Concentrator Concentrator
Central Central Central

ă ă ă
Terminal locală tranzit locală
A Terminal
B
Linie de Linie de Linii interurbane Linie de
abonat transmisie transmisie

Evaluarea prezentării va ţine cont de: utilizarea corectă a termenilor de specialitate şi
de prezentarea într-o succesiune logică a etapelor de conectare.
214
Testul I.4

Obiective:
- să identifice caracteristicile de bază ale reţelei PSTN
- să identifice elementele care condiţionează transmisia telefonică în banda de bază
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei „Reţele telefonice publice PSTN” ca
evaluare formativă.
Durata evaluării

Enunţ:
1. Pentru fiecare dintre enunţurile de mai jos încercuiţi litera corespunzătoare variantei
corecte:
215
1.1. Banda de frecvenţă pentru linia aeriană este:

a. 0….150 KHz
b. 0….60 KHz
c. 0….550 KHz
d. 0….60 MHz
1.2. Debitul canalului digital de bază în reţeaua PSTN este:
a. 32kb/s
b. 64kb/s
c. 128kB/s
d. 256kB/s
1.3. Pentru realizarea circuitului telefonic de frecvenţă vocală se utilizează linii aeriene
cu fire din:
a. cupru dur, bronz, oţel
b. cupru dur, aluminiu, oţel
c. aluminiu, bronz, oţel
d. manganină, bronz,oţel
apreciaţi că enunţul este corect (adevǎrat), respectiv căsuţa F, dacă apreciaţi că
enunţul este fals.
a. Atenuarea maximă a unei linii de transmisie în banda vocală (măsurată la 800 Hz),
trebuie să depăşească 10 dB.
b. Perechile de conductoare ale liniilor metalice de transmisie în banda vocală sunt

conectate în centrala telefonică printr-un transformator de linie.
a. O legătură telefonică se poate realiza prin trei ............ de transmisie

b. În reţeaua PSTN comunicaţia este ........... .
216
1 punct din oficiu

3. 4 puncte – câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect.

1.
1.1 – a 1.2 – b 1.3 – a
2. a. – Fals b. – Adevărat
3. a – moduri b – bidirecţională
217
Testul I.5

Obiective:
- să identifice caracteristicile de bază ale reţelei PSTN
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei „Reţele telefonice publice PSTN” ca
Durata evaluării

Fiecare elev va realiza individual sarcina de lucru.
Enunţ:
Realizaţi o caracterizare a unei reţele PSTN urmărind structura de mai jos:
a. modurile de realizare a unei legături telefonice;
b. benzile de frecvenţă ale liniilor metalice de transmisie;
c. funcţiile transformatorului de linie;
d. modalităţile de transport a semnalelor digitale.
218
1 punct din oficiu

a. 1,5 puncte – câte 0,5 puncte pentru fiecare mod de transmisie corect precizat.
Pentru orice alocare incorectă nu se acordă punctajul.
b. 2 puncte – câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect.
c. 3 puncte – câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns incomplet
se acordă 1 punct.
d. 2,5 puncte – pentru răspuns corect. Pentru răspuns incomplet se acordă 1 punct.

a.
1. transmisia în banda vocală;
2. transmisia multiplexată în frecvenţă;
3. transmisia multiplexată în timp.
b.
Benzile de frecvenţă ale celor mai importante linii metalice de transmisie sunt
următoarele:
 0….150 KHz pentru linia aeriană
 0….550 KHz pentru liniie metalice simetrice din cabluri
 0….60 KHz pentru liniile simetrice pupinizate din cabluri
 0….60 MHz pentru liniile coaxiale
c.
Funcţiile transformatorului de linie:
 adaptarea dintre impedanţa caracteristică a liniei metalice şi impedanţa
echipamentului din centrală;
 separarea galvanică a liniei faţă de echipament, necesară pentru protecţia
echipamentului faţă de tensiunile induse în linie;
 adaptarea de la o linie aeriană la o linie din cablu urban şi apoi de la linia din cablu
la echipamentul din centrală (cazurile când liniile aeriene nu pot fi instalate în
localităţi).
219
d.
Transportul semnalelor digitale se realizează:
- în vechea reţea PSTN cu ajutorul unor interfeţe specializate, plasate în zona de
acces;
- în reţeaua PSTN modernizată prin transmisii de tip PDH şi în tot mai multe
situaţii prin transmisii de tip SDH.
220
Testul I.6

- să determine conexiunile posibile prin PABX
- să identifice blocurile componente ale centralei PABX
- să descrie funcţiile de bază şi facilităţile oferite de o centrală PABX
Acest test este asociat parcurgerii noţiunilor despre „Reţele telefonice private PABX”
ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.
Durata evaluării

Enunţ:
1. În figura de mai jos este reprezentată schema bloc simplificată a unei centrale
PABX.
221
C
1 O
N
E
B X
A I
T U
E 2 N
E
R
I
E E
X
T.
3
Asociaţi cifrelor de la 1 la 3 denumirile blocurilor componente corespunzătoare.
2. Numiţi funcţiile de bază ale unei centrale PABX.

enunţul este fals.
a. Centralele telefonice private nu sunt capabile să funcţioneze independent.
b. Interconectarea prin PABX permite concentrarea traficului propriu unei societăţi, spre
reţeaua PSTN.  A (adevărat)  F (fals)
a. Realizarea unei centrale IP-PBX presupune un calculator, un ............. şi cartele

specializate (plăci PCI).
b. Serviciile posibile prin PABX sunt: transmisii telefonice, transmisii ............, transmisii
de ...............
c. Centrala telefonică ........ permite abonaţilor conectaţi să efectueze convorbiri între ei
şi să se conecteze către oricare alt telefon din exterior.
222
1 punct din oficiu

1. 1,5 puncte – câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect.
2. 2 uncte – câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect.

1.
1 - Blocul de comutaţie automată
2 - Blocul de prelucrare şi control a cererilor de utilizator
3 - Regleta de conexiuni la terminalele de interior
2.
a. Stabilirea conexiunilor (circuitului) dintre 2 utilizatori
b. Menţinerea conexiunilor (circuitului) pe toată durata cerută de utilizatori
c. Deconectarea la cererea utilizatorilor
d. Înregistrarea unor informaţii de taxare
3. a. – Fals
b. – Adevărat
c. – Adevărat
4. a – program de aplicaţie
b – fax;
– date
c. IP-PBX
223
Testul I.7

- să determine conexiunile posibile prin PABX
- să identifice blocurile componente ale centralei PABX
- să descrie funcţiile de bază şi facilităţile oferite de o centrală PABX
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei „Reţele telefonice private PABX” ca
evaluare sumativă.
Durata evaluării

Enunţ:
Proprietarul unui hotel cu 100 de camere vă solicită realizarea unei reţele interne de
comunicaţii. Condiţia impusă este costul minim.
a. Este posibilă utilizarea unei centrale PABX? Justificaţi răspunsul.
b. Care este schema simplificată pentru reţeaua realizată în hotel? (Desenaţi
schema.)
c. Câte linii consideraţi că sunt necesare pentru realizarea legăturii cu exteriorul?
d. Ce servicii poate oferi hotelierul clienţilor săi?
224
1 punct din oficiu

a. 2 puncte – pentru răspuns corect. Pentru răspuns incomplet se acordă1 punct.
b. 2 puncte – pentru schema corect realizată.
c. 2 puncte – pentru răspuns corect. Pentru răspuns incomplet se acordă 1 punct.
d. 3 puncte – pentru răspuns corect. Pentru răspuns incomplet se acordă 1 punct.

a.
Da.
Preţ de cost scăzut. Oferă servicii specifice domeniului hotelier: room – service, legături
telefonice între camere, redicţionare apel, blocare apel.
b.
Camera 1
.
.
.
Reţea
Camera 100 PSTN
PABX
c. Cel puţin 10 linii fizice sau o legătură multiplexată PCM.

d.
Serviciile posibile prin PABX:
 transmisii telefonice
 transmisii fax
 transmisii de date.
225
Testul I.8

Obiective:
- să identifice interfeţe şi echipamente specifice reţelei ISDN
- să descrie facilităţile oferite de tehnologia ISDN
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei „Reţele ISDN” ca evaluare formativă sau ca

Durata evaluării

Enunţ:
corecte:
1.1. Abonatul ISDN cu acces pe fire de cupru poate utiliza, în oricare combinaţie (voce,
video, fax, date) pe respectiva linie, minim:
a. 1 conexiune simultană
b. 2 conexiuni simultane
c. 3 conexiuni simultane
d. 4 conexiuni simultane
226
1.2. Accesul BRA este un tip de acces destinat abonaţilor particulari conectaţi la
centrală prin intermediul firelor de cupru, dar cu condiţia ca distanţa de conectare să fie:
a. mai mică de 5,5 km
b. mai mare de 5,5 km
c. mai mică de 0,5 km
d. mai mare de 0,5 km
1.3. Multiplexul E1 corespunde la un debit de:
a. 32×64 Kb/s, adică 2048 Kb/s

b. 24×64 Kb/s, adică 2048 Kb/s
c. 32×64 Kb/s, adică 1544 Kb/s
d. 24×64 Kb/s, adică 1544 Kb/s

enunţul este fals.
a. Denumirile acceptate pentru interfeţele de acces în reţeaua ISDN sunt: Interfaţa de

bază „BRA”, interfaţa primară „PRA” şi ISDN de bandă largă „B-ISDN” .
b. Accesul de tip PRA nu este folosit pentru conectarea centralelor PABX la centrala
ISDN.
a. Tehnica de transfer ATM transferă .........., sau celule de informaţii în mod asincron pe
circuitul de comunicaţie.
b. Accesul de tip ............. este caracteristic multiplexului primar PCM de tip E1, sau T1.

227
1 punct din oficiu


1.
1.1 – b 1.2 – a 1.3 – a
2. a. – Adevărat b. – Fals
3. a – pachete de date
b – PRA
228
Testul I.9

Obiective:
- să identifice interfeţe şi echipamente specifice reţelei ISDN
- să descrie facilităţile oferite de tehnologia ISDN
- să compare accesul de bandă îngustă cu accesul de bandă
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul învăţării noţiunilor despre „Reţele ISDN” ca evaluare
formativă .
Durata evaluării
Enunţ:
Se consideră următoarea afirmaţie:
„Reţeaua de bandă largă este destinată integrării serviciilor, care pot fi servicii de
transmitere voce, date sau imagini. Aceste servicii au caracteristici foarte variate,
singurul element comun fiind acela că informaţiile sunt transmise prin semnale digitale.”
Caracterizaţi Reţeaua ISDN răspunzând următoarelor cerinţe:

1. Care sunt caracteristicile unei reţele ISDN?
2. Cum pot fi caracterizate accesul BRA, respectiv PRA?
229
3. Prin ce se deosebesc serviciile ISDN şi B-ISDN.
1 punct din oficiu

a. 3 puncte – câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.
b. 2 puncte – pentru răspuns complet – caracterizare BRA. Pentru răspuns
incomplet se acordă 1 punct.
2 puncte – pentru răspuns complet – caracterizare BRA. Pentru răspuns
incomplet se acordă 1 punct.
c. 2 puncte – câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.

a. Caracteristicile unei reţele ISDN:
 permite transmisia de voce şi de date (sub formă digitală) pe tradiţionala reţea de
acces cu fire de cupru.
 abonatul ISDN cu acces pe fire de cupru poate utiliza minim 2 conexiuni
simultane în oricare combinaţie (voce, video, fax, date) pe respectiva linie.
 reţeaua ISDN funcţionează ca un sistem de telefonie cu comutaţie de circuite,
dar pe de altă parte permite transportul informaţiilor digitale prin comutaţie de
pachete specific reţelei Internet.
b. Accesul de tip BRA:

- constă în 2 canale cu viteza de 64 Kb/s şi un canal pentru semnalizări cu viteza de
transmisie 16 Kb/s, rezultând un total de 144Kb/s;
- tip de acces destinat abonaţilor particulari conectaţi la centrală prin intermediul
firelor de cupru, dar cu condiţia ca distanţa de conectare să fie mai mică de 5,5 Km.
Dacă distanţa este mai mare, conectarea ISDN necesită echipamente de
regenerare, care măresc costul serviciului.
Accesul de tip PRA:
- este caracteristic multiplexului primar PCM de tip E1, sau T1.
230
- conectarea la centrala ISDN se face pe 4 fire de cupru, câte 2 conductoare pentru

fiecare sens de transmisie. Multiplexul E1 corespunde la un debit de 32×64 Kb/s,
adică 2048 Kb/s (30 canale pentru mesaje digitale + 2 canale pentru semnalizări).
Multiplexul T1 corespunde la un debit de 24×64 Kb/s, adică 1544 Kb/s (23 canale
pentru mesaje digitale + 1 canale pentru semnalizări);
- tip de acces folosit în mare măsură pentru conectarea centralelor PABX la centrala
ISDN.
c. Deosebiri între cele două tipuri de servicii, ISDN şi B-ISDN:

- dacă în cadrul ISDN este disponibilă o lărgime de bandă mai mică de 2 Mbps
(n64 Kbps), în cadrul serviciilor B-ISDN sunt disponibile lărgimi de bandă care
depăşesc 2 Mbps şi pot atinge 600 Mbps ;
- dacă serviciile ISDN folosesc un transfer dependent de operatorul de reţea ( transfer
prin comutaţie de circuite, sau transfer prin comutaţie de pachete), în cazul
serviciilor B-ISDN se foloseşte numai modul de transfer asincron ATM.

231
Testul I.10

- să recunoască blocurile componente ale unei reţele CATV

- să descrie caracteristicile transmisiei de date prin intermediul unei reţele CATV
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul învăţării noţiunilor despre „Reţele de cablu TV” ca
evaluare formativă .
Durata evaluării
Testul poate avea loc într-o sală de clasă în laboratorul de electronică, fiecare elev va
primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.
Enunţ:
corecte:
232
1.1. Corespunzător normei OIRT, fiecare semnal de televiziune are la dispoziţie o

lărgime de bandă pentru transmisie (canal TV) egală cu:
a. 16 MHz
b. 8 MHz
c. 6 MHz
d. 27 MHz
1.2. În cazul televiziunii radiodifuzate terestru, pentru transmisie este folosit domeniul
frecvenţelor:
a. 50 MHz ÷ 350 MHz
b. 80 MHz ÷ 2 GHz
c. 50 MHz ÷ 1 GHz
d. 80 MHz ÷ 650 MHz
1.3. Banda de emisie a unui modem CATV (transmisie „upstream”) are lărgimea:
a. 4 MHz
b. 2 MHz
c. 8 MHz
d. 6 MHz
1.4. Transmisiile de la abonat spre reţeaua CATV (Upstream), se fac în banda:
a. frecvenţelor mai mici de 50 MHz
b. frecvenţelor mai mari de 850 MHz
c. de la 100 MHz la 350 MHz
d. de la 350 MHz la 850 MHz
1.5. Modulaţia digitală utilizată de standardul DOCSIS pentru transmisiile dinspre
reţeaua CATV spre abonat (Downstream), foloseşte tehnicile:
a. QPSK şi 16 QAM
b. FSK şi DPSK
c. GMSK şi MSK
d. 64 QAM şi 256 QAM
2. Răspundeţi scurt la următoarele cerinţe.

a. În figura care urmează este reprezentată o componentă de bază a reţelelor CATV.
233
Identificaţi termenii tehnici utilizaţi pentru denumirea componentei din figură şi a

elementelor acesteia notate cu literele A, B, C, D.
b. Specificaţi care este serviciul oferit de furnizorul CATV prin intermediul standardului
DOCSIS (Data Over Cable Service Interface Specifications).
c. Care este semnificaţia (definiţia) unei măsurători de tip BER (Bit Error Rate).
1 punct din oficiu

2.
a. 2,5 puncte – câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect.
b. 0,5 puncte – pentru răspuns corect.
c. 1 punct – pentru răspuns corect. Pentru răspuns incomplet se acordă 0,5 puncte.
1.
1.1 – b 1.2 – c 1.3 – b 1.4 – a 1.5 – d
2.
a.
Fig./ Cablu coaxial tip RG59; (0,5 puncte)
A – Înveliş exterior de protecţie; (0,5 puncte)
B – Înveliş (tresă; cămaşă; conductor) de ecranare; (0,5 puncte)
C – Dielectric; (0,5 puncte)
D – Conductorul central din cupru; (0,5 puncte).
b. – Comunicaţii de date, bidirecţionale (duplex).
234
c. – Corespunzător unei transmisii de date, măsurătoarea BER reprezintă raportul

dintre numărul de biţi recepţionaţi eronat (incorect) şi numărul total al biţilor transmişi pe
o durată acceptată.
235
Testul I.11

Obiective:
- să identifice blocurile componente ale unei reţele de cablu Tv
- să descrie rolul blocurilor componente ale unei reţele de cablu TV
evaluare sumativă .
Durata evaluării
Testul poate avea loc într-o sală de clasă în laboratorul de electronică. Eseul se
realizează individual.
Enunţ:
În figura de mai jos este reprezentată simplificat o reţea CATV. Descrieţi din punct de
vedere funcţional componentele de reţea, numerotate cu cifrele de la 1 la 5:
Blocul 1 - identificarea denumirii blocului; rolul în cadrul reţelei; tipul de transmisie
asigurat
Blocul 2 - identificarea denumirii blocului; rolul în cadrul reţelei
Blocul 3 - identificarea denumirii blocului; rolul în cadrul reţelei
Blocul 4 - identificarea denumirii blocului; rolul în cadrul reţelei; tipul de transmisie
asigurat; capacitatea de utilizare
236
Blocul 5 - identificarea denumirii blocului; rolul în cadrul reţelei.
Cablu coaxial
Abonat CATV
Amplificator/ (trei servicii)
Multiplexor Fibră
3 optică 2
Spliter 1
5
Cablu coaxial
Reţea Internet
Fig. REŢEA CATV

Descrierea tuturor componentelor nu poate depăşi 300 cuvinte (o pagină).
1 punct din oficiu

a. 3 puncte – pentru răspuns complet – Pentru răspuns incomplet se acordă 1
punct.
b. 1 punct – pentru răspuns complet . Pentru răspuns incomplet se acordă 0,5
puncte.
c. 3 puncte – pentru răspuns complet. Pentru răspuns incomplet se acordă 0,5
puncte.
237

Blocul 1 - Modem CATV. Un modem de cablu realizează o comunicaţie digitală
bidirecţională pe canale de radiofrecvenţă oferite de infrastructura unei reţele CATV.
Multiplicarea reţelelor hibride (HFC=Hybrid Fiber Coax), a determinat proiectarea
primelor modemuri de cablu (circa 1990), care de la început au fost gândite cu
transmisie asimetrică. S-a avut în vedere că un abonat are nevoie de un trafic asimetric:
o viteză nu foarte mare de la abonat spre operator (upstream) şi o viteză maxim posibilă
dinspre operator spre abonat (downstream).
Blocul 2 - Convertor optic/electric. Este etajul care întro reţea hibridă asigură interfaţa
dintre tronsonul pe fibră optică şi tronsonul de distribuţie pentru abonaţi.
Blocul 3 - Convertor electric/ optic. Este etajul care întro reţea hibridă asigură interfaţa
dintre tronsonul de multiplexare pe cablu coaxial şi tronsonul de transport pe fibră
optică.
Blocul 4 - Echipamentul modem terminal (CMTS). Acest etaj are rolul de a oferi servicii
de date cu viteză mare (comunicaţii Internet prin cablu şi telefonie IP) abonaţilor reţelei
CATV. Echipamentul CMTS este conectat prin canale de mare capacitate la reţeaua
Internet. Acest echipament poate gestiona de la 4 000 modemuri de cablu la peste 150
000 modemuri de cablu.
Blocul 5 - Router. Este blocul care permite conectarea reţelei CATV la serviciile oferite
de reţeaua Internet.


În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre Reţele
de cablu TV şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.
238
Testul I.12

Obiective:
- să identifice interfeţe şi echipamente specifice reţelei de cablu TV
- să conecteze cablurile
- să utilizeze sculele specifice
evaluare formativă .
Durata evaluării
Proba se va desfăşura în laboratorul de electronică.
Enunţ:
Asamblaţi un conector la un segment de cablu coaxial. Pe masa de lucru sunt
disponibile:
 Segmente de cablu;
 Elemente de conectare;
 Instrumente de sertizare şi dezizolare.
Notaţi operaţiile realizate în ordinea lor naturală.
239
1 punct din oficiu

9 puncte pentru realizarea probei practice

Vor fi verificate şi observate următoarele aspecte:
 Alegerea corectă a elementelor ce intervin în realizarea conectării (2 puncte)
 Utilizarea corectă a instrumentului de dezizolare (2 puncte)
 Îndepărtarea părţilor inutile: cămaşă ext. şi dielectric (puncte)
 Răsfrângerea corectă a tresei conductoare (2 puncte)
 Enumerarea operaţiilor în ordinea normală (1 puncte)
 Respectarea normelor de protecţie a muncii (1 puncte)
240
Testul I.13

Obiective:
- să recunoască blocurile componente ale unei reţele ADSL/VDSL
- să descrie caracteristicile transmisiei de date prin intermediul unei reţele ADSL/VDSL
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul învăţării noţiunilor despre „Reţele de acces cu
ADSL /VDSL” ca evaluare formativă .
Durata evaluării
Enunţ:
Figura de mai jos prezintă o schemă simplificată de conectare prin modem ADSL.
Descrieţi din punct de vedere funcţional componentele de reţea, numerotate cu cifrele
de la 1 la 5:
a. Blocul 1 - identificarea denumirii blocului; rolul în cadrul reţelei; transmisii asigurate
b. Blocul 2 - identificarea denumirii blocului; rolul în cadrul reţelei, transmisii asigurate
c. Blocul 3 - identificarea denumirii blocului; distanţa maximă de amplasare; transmisii
asigurate
241
Centrală Tf.
Abonat
PSTN
Telefon
Codor/Mux
1 Linie cu fire de Spliter

cupru
3
2 Ethernet
Internet PC

Descrierea tuturor componentelor nu poate depăşi 300 cuvinte (o pagină).
1 punct din oficiu

a. 3 puncte – pentru răspuns complet – Pentru răspuns incomplet se acordă 1
punct.
b. 3 puncte – pentru răspuns complet . Pentru răspuns incomplet se acordă 0,5
puncte.
c. 3 puncte – pentru răspuns complet. Pentru răspuns incomplet se acordă 0,5
puncte.
a. Spliter (microfiltru), care asigură abonatului servicii simultane (convorbire
telefonică şi transmisii de date prin Internet). Serviciile simultane sunt posibile pe
o singură conexiune cu fire de cupru, datorită pe de o parte a amplasării la
abonat a acestui bloc separator, iar pe de altă parte prin partajarea în frecvenţă
a benzilor utilizate de convorbirea telefonică, respectiv comunicaţia prin Internet.
b. Modem ADSL, care spre deosebire de modemul vocal permite simultan două
conexiuni: legătură la Internet şi legătură telefonică. Prin urmare, transmisia
ADSL se face pe o linie telefonică cu fire de cupru şi permite accesul abonatului
la servicii de bandă largă (specifice reţelei B-ISDN), iar utilizarea normală a
telefonului rămâne permanent disponibilă.
242
c. Multiplexor DSLAM. Tehnologia ADSL este operaţională dacă distanţa dintre

abonat şi centrala telefonică este mai mică de 4 km. În centrala telefonică, linia
de abonat cu ADSL trebuie conectată la un multiplexor DSL (DSLAM = DSL
access multiplexer). Multiplexorul DSLAM transferă informaţia specifică ADSL cu
ajutorul reţelei telefonice spre Internet.

243
Testul I.14

Obiective
- să recunoască blocurile componente ale unei reţele ADSL/VDSL

- să descrie caracteristicile transmisiei de date prin intermediul unei reţele ADSL/VDSL
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul învăţării noţiunilor despre „Reţele de acces cu
ADSL /VDSL” ca evaluare formativă .
Durata evaluării
Enunţ:
corecte:
244
1.1. Tehnologia ADSL este operaţională dacă distanţa dintre abonat şi centrala
telefonică este:
a. aproximativ 6 Km;
b. aproximativ 2 Km;
c. mai mică de 8 Km;
d. mai mică de 4 Km.
1.2. În tehnologia ADSL2, sensul de tranamisie de la abonat spre centrală (upstream)
foloseşte banda de frecvenţe:
a. de la 25,875 KHz la 138 KHz;
b. de la 138 KHz la 1104 KHz;
c. de la 25 Hz la 138 KHz;
d. de la 138 Hz la 3400 KHz.
1.3. În tehnologia ADSL2,sensul de transmisie de la centrală spre abonat (downstream)
foloseşte banda de frecvenţe:
a. de la 25,875 KHz la 138 KHz;
b. de la 138 KHz la 1104 KHz;
c. de la 25 Hz la 138 KHz;
d. de la 138 Hz la 3400 KHz.
1.4 Cele 2 benzi de transmisie utilizate în tehnologia ADSL2 sunt împărţite în canale de
comunicaţie, fiecare canal având lărgimea de bandă egală cu:
a. 3,4 KHz;
b. 3412,5 Hz;
c. 43 KHz;
d. 4,3125 KHz.
1.5. Modemul ADSL2 foloseşte o schemă de modulaţie QAM cu:
a. maxim 16 biţi pe semnalizare;
b. maxim 15 biţi pe semnalizare;
c. maxim 12 biţi pe semnalizare;
d. maxim 10 biţi pe semnalizare;
2. Completaţi spaţiile libere ale enunţului următor cu cuvintele corecte.
245
Modemul VDSL foloseşte o tehnică de transmisie care împarte banda de frecvenţe în

.....(1).....de comunicaţie (DMT) şi o codificare digitală de tip QAM (modulaţie de .....
(2).....în cuadratură).
1 punct din oficiu

2. 4 puncte – câte 2 puncte pentru fiecare cuvânt corect plasat.
1.
1.1 – d 1.2 – a 1.3 – b 1.4 – d 1.5 – b
2.
(1) - canale / căi / benzi;
(2) – amplitudine
246
Modulul: REŢELE DE COMUNICAŢII
PARTEA II
2009
247
AUTOR:
LIE MIRELA – profesor, Colegiul Tehnic de Poştă şi
COORDONATOR:
GIOVANNA STĂNICĂ – profesor, gradul I, Colegiul Tehnic de Poştă şi

CONSULTANŢĂ:

248
Testul II.1
Obiective:
- Să descrie standardele de telefonie celulară cu transmisie analogică/ digitală
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul fişei „Standarde pentru telefonia celulară” ca
evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.

Durata evaluării

Enunţ:
este fals.
a. Norma DECT 1800 utilizează o structură cu celule de dimensiuni foarte mici, cuprinse
între 200 m şi 2000 m.
b. GSM 900 este un sistem digital care funcţionează prin legături cu conexiune
(comutaţie de circuite).
 A (adevărat)  F (fals
249
a. ADC este un sistem de radiotelefonie celulară ........ care foloseşte multiplexarea în

timp prin tehnica ……….
b. Norma NMT 450 are banda de frecvenţe ..... de la 451 MHz la 457,5 MHz, iar banda
frecvenţelor ........ de la 463 MHz la 469,5 MHz.
3. Răspundeţi scurt la următoarele cerinţe:

a. Cum se poate asigura un trafic asimetric în tehnologia GPRS?
b. Care este standardul care defineşte sistemul de radiocomunicaţii celulare din
generaţia a treia?
c. Ce tip de modulaţie se foloseşte în norma NMT?

1 punct din oficiu

Pentru orice răspuns incorect nu se acordă punctajul.

1. a. – Fals
b. – Adevărat
2. a – digitală
– TDMA
b – “uplink”
– “downlink”
3.
a. Alocarea numărului de intervale temporale este independentă de cele două sensuri
de transmisie.
b. UMTS
c. modulaţia de frecvenţă
250
Testul II.2
Obiective:
- să descrie standardele de telefonie celulară cu transmisie analogică/celulară
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul învăţării noţiunilor despre „Utilizarea frecvenţelor
în reţelele de telefonie celulară” ca evaluare formativă .

Durata evaluării
Testul se realizează individual.
Enunţ:
este fals.
a. FDMA (acces multiplu cu divizare în frecvenţă) este o metodă folosită în sistemele de

telefonie celulară atât cu transmisie analogică, cât şi cu transmisie digitală.
b. La un canal duplex de comunicaţie sensurile de transmisie sunt separate printr-o

distanţă în frecvenţă de 4,5 MHz.
251
a. Un grup de celule (hexagonale) unde nu se repetă nici una dintre frecvenţele utilizate
şi unde s-au repartizat toate canalele de frecvenţă disponibile, formează o ……….
b. Exploatarea simultană a aceloraşi frecvenţe radio în două celule diferite necesită
respectarea unei ..........., aceasta fiind egală de regulă cu ........ unei celule.
3. Răspundeţi scurt la următoarele cerinţe:

a. Care sunt inovaţiile care au permis depăşirea obstacolului datorat unei benzi de
frecvenţe disponibile limitată?
b. Care sunt tehnicile de multiplexare folosite de sistemul GSM?
1 punct din oficiu

3. 4 puncte – câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Pentru orice răspuns
incorect nu se acordă punctajul.
1. a. –Adevărat
b. – Fals
2. a – zonă de repartiţie radio
b – distanţe minime
– dublul diametrului
3. a.
1. - alocarea dinamică a frecvenţelor purtătoare ;
2. - împărţirea în celule a zonei deservite (acoperită radio).
b. Sistemul GSM foloseşte două tehnici de multiplexare:
 acces multiplu cu repartiţie de frecvenţă (FDMA)
 acces multiplu cu repartiţie de interval (TDMA).
252
Testul II.3
Obiective:
- Să identifice blocurile specifice arhitecturii unui sistem mobil GSM
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul învăţării noţiunilor despre „Arhitectura sistemului
GSM ” ca evaluare sumativă .
Durata evaluării
253
Enunţ:
Figura de mai jos prezintă schema bloc simplificată a reţelei GSM.
1 SR
A
2 EAL
SR
EAV
B CSR I
3 EA
SR CC
C
PSTN
ISDN
Internet
CSR II
SR
D
Transmisii radio Transmisii în reţea fixă
Caracterizaţi o reţea GSM răspunzând următoarelor cerinţe:

1. Care este semnificaţia notaţiilor SR, CSR, EAL, EAV, EA?
2. Cum se face conexiunea abonatului cu reţeaua GSM ?
3. Care este numărul maxim de convorbiri simultane pe o frecvenţă purtătoare?
4. Cum se poate face programarea unei SR?
1 punct din oficiu

acordă 2 puncte.
254
3. 0,5 puncte – răspuns corect.

4. 1,5 puncte –

1.
SR - staţie radio
CSR - controler de staţie radio
EAL - evidenţa abonaţilor locali
EAV – evidenţa abonaţilor vizitatori
EA - evidenţa de autentificare
CC – comutator celular
2. Conexiunea abonatului cu reţeaua GSM se face prin intermediul telefonului mobil
(TM). Fiecare TM are o identitate individuală denumită IMEI (International Mobile
Equipement Identity), pe care o transmite reţelei de fiecare dată când aceasta i-o
solicită. Cu ajutorul acestei identităţi afirmate periodic, fiecare TM în funcţiune este
poziţionat cu precizie în cadrul reţelei. Modulul SIM conţine printre altele şi identitatea
IMEI. Puterea de emisie pentru fiecare legătură radio dintre un TM şi staţia radio
celulară este reglabilă. În acest sens, staţia radio celulară evaluează în permanenţă
calitatea semnalului recepţionat de la un TM (rata erorilor) şi determină reglarea puterii
de emisie prin comenzi de actualizare.
3. Printr-o staţie SR se pot gestiona maxim opt convorbiri simultane pe o frecvenţă
purtătoare.
4. Programarea unei SR se face fie local, fie prin telecomandă de la controlerul zonal.
255
Testul II.4
Obiective:
- Să identifice blocurile specifice arhitecturii unui sistem mobil GSM
- Să determine etapele realizării unei conexiuni între 2 abonaţi în diverse situaţii
Acest test cumulativ poate fi utilizat la sfârşitul temei „Reţeaua de telefonie mobilă”
Durata evaluării
Enunţ:
Precizaţi etapele parcurse pentru stabilirea conexiunii între 2 abonaţi în următoarele
cazuri:
 un abonat GSM apelează un abonat al reţelei publice PSTN
 un abonat al reţelei publice PSTN apelează un abonat GSM
realizare a schemei respective.
256
1 punct din oficiu

câte 4 puncte – pentru fiecare caz de conexiune corect prezentat.
1 punct – pentru prezentare.

Un abonat GSM apelează un abonat al reţelei publice PSTN (N-ISDN)
Etapele care se parcurg sunt :
1. abonatul GSM formează numărul apelatului ;
2. solicitarea abonatului GSM ajunge la staţia radio SR, apoi prin
controlerul zonal CSR ajunge la comutatorul celular CC ;
3. comutatorul celular CC verifică identitatea abonatului GSM, de
asemenea se verifică dreptul de utilizare a reţelei prin consultarea bazei de date
EA; se fac cercetări şi actualizări în baza de date ;
4. comutatorul celular CC transmite apelul către reţeaua PSTN şi solicită
controlerului zonal CSR să rezerve un canal radio pentru viitoarea convorbire ;
5. legătura se stabileşte când cel apelat (din reţeaua PSTN) ridică
receptorul.
Un abonat al reţelei PSTN (N-ISDN) apelează un abonat GSM.

Etapele care se parcurg sunt :
1. abonatul PSTN formează numărul celui cu care doreşte să comunice ;
2. solicitarea este direcţionată fără să se facă vreo verificare, comutatorului celular
CC, din reţeaua GSM ;
3. numărul cerut este trimis spre analiză bazei de date EAL (evidenţa abonaţilor
locali), pentru localizarea abonatului GSM ;
4. dacă abonatul GSM este plecat din celula proprie, se face solicitare pentru
localizare la baza de date EAV (evidenţa abonaţilor vizitatori) ;
5. după localizare şi actualizarea bazelor de date, sunt cunoscute staţia radio
celulară SR şi controlerul zonal CSR, care administrează telefonul mobil TM al
abonatului GSM ;
257
6. se rezervă un canal radio pentru calea de rutare, se comandă soneria abonatului

GSM iar în final se stabileşte legătura dintre abonaţi.

.
258
Testul II.5
Obiective:
- Să enunţe aplicaţiile şi avantajele oferite de tehnologia GPRS
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei „Reţele GPRS” ca evaluare formativă sau ca
Durata evaluării

Enunţ:
Realizaţi o prezentare a serviciilor GPRS urmărind structura de mai jos:
a. avantajele oferite abonaţilor de telefonie celulară cu transmisie digitală(GSM)
de către tehnologia GPRS;
b. aplicaţii oferite de tehnologia GPRS;
c. indivizualizarea unui canal fizic în tehnologia FDD şi TDD;
d. modul de transfer folosit la standardul UMTS.
1 punct din oficiu

a. 2 puncte – câte 0,5 puncte pentru fiecare avantaj precizat.
259
b. 3,5 puncte – câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect.

c. 3 puncte – câte 1,5 puncte pentru fiecare tehnologie. Pentru răspuns incomplet
se acordă 0,5 punce.
d. 0,5 puncte – pentru răspuns corect.
a.
 posibilitatea unui debit maxim 115kb/s, la transferuri de date
 partajarea unei conexiuni de către mai mulţi utilizatori
 micşorarea timpilor de acces în comparaţie cu conexiunea prin comutaţie
pe circuite
 taxarea proporţional cu volumul datelor transferate, indiferent de durata
conexiunii
b.
Aplicaţii oferite de tehnologia GPRS:
 mesageria de orice tip
 difuzarea şi distribuţia multiplă
 telemetria
 navigarea de mică anvergură pe Internet
 redirecţionrea necondiţionată a apelurilor
 validarea cărţilor de credit
 tranzacţia electronică
c.
 în tehnica FDD, printr-un cod, o frecvenţă şi o fază de referinţă;
 în tehnica TDD, printr-un cod, un interval temporal atribuit şi o frecvenţă
specifică.
d.
Modul de transfer folosit este de tip asincron (ATM).
260
Testul II.6
Obiective:
- Să precizeze caracteristicile unei arhitecturi de reţea inteligentă
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei „Semnificaţia şi caracteristicile reţelei
inteligente” ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.
Tipul testului: probă scrisă – eseu structurat
Durata evaluării

Enunţ:
Realizaţi o caracterizare a unei reţele inteligente urmărind structura de mai jos:
a. caracteristicile arhitecturii unei reţele inteligente;
b. domeniile tehnice care definesc reţeaua inteligentă;
c. descrierea reţelelor private virtuale (RPV)
d. servicii suplimentare cu valoare adăugată oferite de reţeaua inteligentă.
1 punct din oficiu

a. 1,5 puncte – câte 0,5 puncte pentru fiecare caracteristică corect precizată.
261
b. 4 puncte – câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns incomplet
se acordă cîte 0,5 puncte.
d. 0,5 puncte – pentru oricare serviciu corect precizat.
a.
1. este independentă de serviciu
2. este independentă de reţea
3. este independentă de operator
b.
1. planul serviciului, incluzând facilităţile pentru servicii şi serviciul oferit;

2. planul funcţional general, incluzând procesele de apelare de bază;
3. planul funcţional distribuit, incluzând elementele funcţionale, modelul de apel,
blocurile de serviciu independent în corespondenţă cu entităţile funcţionale;
4. planul fizic, incluzând variante de arhitecturi fizice, cu definirea entităţilor fizice şi
a protocolului aplicaţiei din cadrul reţelei inteligente.
c.
 un serviciu, aşa cum este perceput de un utilizator;
 o reţea virtuală, aşa cum este percepută de o firmă în calitate de client;
 un sistem organizat, distribuit pe mai multe (sub)reţele de tipul IN.
d.
 teletaxarea;
 portabilitatea numărului de telefon;
 centrala PABX virtuală.
262
Testul II.7

- Să recunoască terminalele utilizate în reţelele fixe de tc
- Să recunoască terminalele utilizate în reţelele mobile de tc
- Să enunţe funcţiile îndeplinite de un terminal de tc
- Să recunoască părţile componente ale unui terminal de tc.
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul fişei „Echipamente terminale ale reţelelor fixe”
ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.

Durata evaluării
Enunţ:
enunţul este fals.
a. În cazul aparatului telefonic ISDN, Blocul de control al interfeţei cu abonatul

realizează transformări electro-acustice şi codări / decodări pentru semnalul de
convorbire.
263
b. Grup 4 include aparatele FAX care transmit o pagină A4 în 3-5 secunde cu o

rezoluţie de 16 puncte/mm.
a. Funcţiile îndeplinite de către un telefon analogic sunt: funcţia de ........(1)..... şi funcţia

de .......(2)........
b. Circuitul de sonerie al aparatului analogic recepţionează ....(3)..... trimis de centrală.
3. Indicaţi părţile componente ale telefonului analogic.
4. Precizaţi modul de manifestare a efectului local.
1 punct din oficiu

2. 3 puncte – câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect
4. 2 puncte – pentru răspuns corect. Pentru răspuns incomplet se acordă 1 punct.

1. a. – Fals b. – Adevărat
2. a 1 – convorbire telefonică 2 – semnalizare cu centrala telefonică
b 3 – semnalul de apel
3. Părţi componente ale telefonului analogic:
1. Circuitul pentru emisia/recepţia semnalelor de convorbire;
2. Circuitul pentru semnalizarea numărului abonatului chemat;
3. Circuitul de sonerie
4. Comutatorul
4. Efectul local este fenomenul prin care abonatul îşi aude propria voce în receptorul
telefonic.
264
Testul II.8

Realizează reţele de comunicaţii.
- Să instaleze terminale de tc.
- Să aleagă aparatul de măsură necesar verificării terminalului
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei „Echipamente terminale ale reţelelor fixe”
Durata evaluării

Proba se va desfăşura în laboratorul de electronică.
Enunţ:
Fiecare echipă va avea câte un terminal analogic pe care va trebui să-l instaleze.
Pentru efectuarea acestei lucrări va trebui să parcurgeţi următoarele etape:
 Identificarea caracteristicilor aparatelor analogice
 Realizarea schemei bloc de conectare a aparatelor analogice
 Montarea terminalelor în conformitate cu schema bloc
265
 Verificarea funcţionării aparatelor instalate
1 punct din oficiu

9 puncte pentru realizarea probei practice

 Precizarea caracteristicilor aparatelor – 1 punct

 Realizarea schemei bloc – 2 puncte
 Montarea terminalelor conform schemei – 3 puncte
 Verificarea funcţionării terminalelor – 2 puncte
 Utilizarea corectă a aparatelor de măsură – 1 punct
266
Testul II.9

Obiective:
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei „Echipamente terminale ale reţelelor fixe
– modem de bandă vocală / modem de bandă largă” ca evaluare formativă sau ca
Durata evaluării

267
Enunţ
Figura de mai jos prezintă schematic accesul la Internet prin CATV.
Reţea
Spliter CATV Reţea
Cablu Fibră Internet
coaxial optică
Modem 3
CATV
Caracterizaţi accesul la Internet prin CATV răspunzând următoarelor cerinţe:

1. Care este denumireal echipamentelor terminale de abonat notate în figură cu 1, 2, 3?
2. Care sunt lărgimile de bandă pentru emisia şi recepţia datelor prin modemul CATV?
3. Care este viteza de emisie şi de recepţie a datelor permisă de un modem CATV?
4. În ce condiţii reţelele de difuzare a programelor TV prin cablu coaxial permit
transmisia simultană a programelor de televiziune, a datelor şi a comunicaţiilor
telefonice?
1 punct din oficiu

a. 3 puncte – câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.
b. 2 puncte – câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.
268
d. 2 puncte – pentru răspuns complet. Pentru răspuns incomplet se

acordă 1 punct.

a. 1 – TV
2 – PC
3 – telefon CATV
b.
- recepţia datelor pe întreaga lărgime de bandă a unui canal TV (6-8 MHz);
- transmisia datelor pe o lărgime de bandă mai mică, de regulă 2 MHz.
c.
– recepţia datelor la viteze de 30-40 Mbps
– emisia datelor cu viteze de 2-3 Mbps
d. Dacă blocurile de amplificare ale reţelei sunt convertite de la unidirecţional la
bidirecţional şi dacă abonatul are instalat modem CATV.

269
Testul II.10
Competenţe: Identifică echipamentele reţelelor de comunicaţii electronice

Verifică starea tehnică a reţelei.
Obiective:
Acest test cumulativ poate fi utilizat la sfârşitul temei 10 „Terminalele reţelei de

telecomunicaţii ” ca evaluare sumativă.
Durata evaluării
Evaluarea se va face în laboratorul de electronică. În cadrul evaluării elevul va face şi o

prezentare de 5 minute a lucrării realizate.
270
Enunţ:
Instalaţi la abonat echipamentele specifice accesului prin modem CATV
Pentru realizarea sarcinii va trebui să parcurgeţi următoarele etape:
 Identificarea caracteristicilor modemului pe care urmează să-l instalaţi
 Montarea terminalelor
 Verificarea funcţionării aparatelor instalate
realizare a conexiunilor echipamentelor respective şi a verificărilor efectuate.
1 punct din oficiu

2 puncte – pentru identificarea caracteristicilor modemului
3 puncte – pentru montarea terminalelor
1 punct – pentru alegerea corectă a aparatelor de măsurat şi utilizarea
corespunzătoare a acestora
2 puncte – pentru verificarea funcţionării aparatelor instalate
1 punct – pentru prezentare

.
271
Testul II.11

- Să clasifice deranjamentele după mediul de transmisie

- Să precizeze metodele de localizare a deranjamentelor în reţelele de tc.
- Să utilizeze aparate de măsură specifice operaţiei
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul învăţării noţiunilor despre „Deranjamente în

reţelele de telecomunicaţii” ca evaluare formativă .
Durata evaluării
Enunţ:
corecte:
272
1.1. Coroziunea determină în firele de cupru:

a. creşterea rezistenţei de izolaţie dintre firele cablului
b. modificarea rezistenţei electrice a unui contact mecanic
c. apariţia unor torsiuni, crăpături şi rupturi
d. apariţia deranjamentului fir la pământ
1.2. Rezistenţa buclei aeriene cu fire din cupru de 3 mm diametru este:
a. 0,51 Ω/Km
b. 5,1 Ω/Km
c. 51 Ω/Km
d. 510 Ω/Km
1.3. Puntea Murray se utilizează pentru localizarea deranjamentelor atunci când

distanţa până la locul deranjamentului este:
a. mai mică decât 100 Ω
b. egală cu 100 Ω
c. mai mică decât 1000 Ω
d. egală cu 1000 Ω
1.4. La metoda bobinei de inducţie traseul cablului este corelat cu:

a. intensitatea minimă a semnalului recepţionat de bobină
b. lungimea maximă a cablului
c. lungimea minimă a cablului
d. intensitatea maximă a semnalului recepţionat de bobină
1.5. Localizarea unui deranjament de izolaţie necorespunzătoare între fire necesită:
a. un conductor auxiliar cu defecţiuni de izolaţie
b. un conductor auxiliar fără defecţiuni de izolaţie
c. două conductoare auxiliar fără defecţiuni de izolaţie
d. nu este necesar un conductor auxiliar fără defecţiuni de izolaţie
2. Răspundeţi scurt la următoarele cerinţe.

a. În figura care urmează este reprezentată o punte utilizată pentru localizarea
deranjamentului într-un cablu. Se cunoaşte rezistenţa buclei : R = R aa” + Rbb”.
273
L
b b”
,,
R bb
RA
Buclare
IN (scurtcircuit)
RB
E Raa,,
a a"
Rx Rizol
Lx
Fig. II.15
a. Indicaţi denumirea punţii.

b. Precizaţi tipul deranjamentului localizat cu această punte
c. Indicaţi condiţia de echilibru a punţii
1 punct din oficiu

2.
a. 1 punct –pentru răspuns corect.
b. 1 punct – pentru răspuns corect.
c. 2 puncte – pentru răspuns corect.
Barem de corectareşi notare:
1.
1.1 – b
1.2 – b
1.3 – a
1.4 – d
1.5 – b
2.
a. – puntea Murray
b. – deranjament de izolaţie necorespunzătoare faţă de pământ
c. RA×Rx= RB×(R-Rx)
274
Testul II.12

Obiective:
- Să precizeze metodele de localizare a deranjamentelor în reţelele de tc.
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul învăţării noţiunilor despre „Deranjamente în reţele
de telecomunicaţii” ca evaluare formativă .
Durata evaluării
Testul poate avea loc într-o sală de clasă în laboratorul de electronică. Testul se rezolvă
individual.
Enunţ:
Pentru localizarea unui deranjament se foloseşte o punte Murray, al cărui echilibru se
realizează pentru A = 100  şi B = 24 .
a. Precizaţi tipul deranjamentului localizat cu această punte
b. Reprezentaţi schema circuitului de măsurare;
c. Precizaţi condiţia de utilizare a punţii
d. Determinaţi distanţa de la locul de măsurare până la deranjament, ştiind că
lungimea l a circuitului este de 180 m.
275
1 punct din oficiu

a. 1 punct – pentru răspuns corect
b. 2 puncte – reprezentare corectă
c. 2 puncte – pentru răspuns corect
d. 3 puncte – 1 punct pentru formulă, 1 punct pentru calculul corect, 1 punct pentru
unitatea de măsură.

a. defect de izolament
b.
A
E B
lx
Locul defectului
Rizol
c. RA×Rx= RB×(R-Rx)
B
d. l x  2  l   69,67 m
AB


Deranjamente în reţelele de telecomunicaţii şi apoi, dacă este cazul, se reface acest
test sau unul asemănător.
276
Testul II.13

Obiective:
- să precizeze condiţiile şi materialele necesare instalării unei antene
- să indice domeniul de frecvenţe în care funcţionează antena
- să indice aparatele de măsură specifice lucrării
- să precizeze deranjamentele posibile
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul învăţării noţiunilor despre „Deranjamente în

reţelele de comunicaţii şi Cunoştinţe practice despre reţele ” ca evaluare sumativă.
Durata evaluării
Enunţ:
Trebuie să montaţi o antenă de celulă în telefonia mobilă GSM.
e. Stabiliţi condiţiile şi necesarul de materiale pentru efectuărea lucrării.
a. Care sunt aparatele de măsură utilizate la verificărea lucrării efectuate?
b. Care este domeniul de frecvenţă în care funcţionează antena? Reglează
aparatele pentru verificarea lucrării.
c. Care sunt puterile de emise într-o reţea GSM?
d. Ce tipuri de deranjamente pot apărea după montarea antenei?
277

amplasare a antenei, precum şi verificările necesare.

10 puncte din oficiu

a. 5 puncte – pentru precizarea condiţiilor de instalare.
10 puncte – pentru precizarea necesarului de materiale (câte 5 puncte pentru
partea de emisie, respectiv recepţie).
b. 10 puncte – pentru caracterizarea aparatelor de măsură utilizate
c. 20 puncte – pentru precizarea domeniilor de frecvenţă (mobil spre staţie şi staţie
spre mobil)
d. 15 puncte – pentru precizarea puterilor de emisie (câte 5 puncte pentru:
puteri mobil / puteri staţie / caracterul dinamic şi în impulsuri al emisiilor).
e. 15 puncte – pentru precizarea tipurilor de deranjamente (câte 5 puncte pentru:
modificări atmosferice / clădiri noi / parametri de funcţionare)
f. 5 puncte – pentru prezentarea portofoliului.
g. 10 puncte – pentru utilizarea corectă a termenilor de specialitate.

de prezentarea într-o succesiune logică a etapelor de realizare.
.
Pe lângă conţinutul ştiinţific, trebuie sa urmărim modul de lucru al elevilor,

modul de redactare, de comunicare cu ceilalţi, prilej cu care vor realiza
feedback corespunzător, şi în funcţie de constatări adaptăm activităţile
desfăşurate cu elevii, precum şi modul de evaluare viitoare.
278
TEST SUMATIV 1
Evaluarea sumativă a modulului

Reţele de comunicaţii

Obiective:
Acest test cumulativ este utilizat la sfârşitul modulului „Reţele de comunicaţii” ca

evaluare sumativă.
Durata evaluării
Enunţ:
Lucrezi în compartimentul „Consultanţă tehnică” din cadrul unei firme furnizoare de
servicii de comunicaţii electronice. Un viitor utilizator al serviciilor de comunicaţii solicită
279
efectuarea unui studiu comparativ al ofertelor de piaţă privind posibilitatea de acces la

Internet. Clientul precizează că:
- are linie telefonică cu conductoare de cupru, situată la o distanţă de 3-4 km de
centrala telefonică analogică
- are televiziune prin cablu
- zona este acoperită de toţi operatorii de telefonie mobilă existenţi pe piaţă
Studiul va trebui să răspundă următoarelor cerinţe:
1. prezentarea posibilităţilor (adecvate cazului) de acces la Internet şi
justificarea alegerii unui anumit tip de acces
2. precizarea vitezelor posibile în funcţie de tehnologia aleasă
3. precizarea echipamentelor şi mediilor de transmisie necesare
4. precizarea fiabilităţii conexiunii precum şi costurile necesare realizării
şi întreţinerii conexiunii (posibile deranjamente, aparate necesare
verificării funcţionalităţii conexiunii)
La finalizarea studiului veţi argumenta, printr-o prezentare de 5 minute, soluţia adoptată.
1 punct din oficiu

2 puncte – pentru justificarea alegerii unei anumit tip de acces (ADSL, CATV,
Wireless)
2 puncte – pentru precizarea vitezelor posibile
2 puncte – pentru alegerea corectă a echipamentelor şi mediilor de transmisie
2 puncte – pentru precizarea fiabilităţii conexiunii şi a costurilor necesare realizării
şi întreţinerii conexiunii
1 punct – pentru prezentare
280
TEST SUMATIV 2
Reţele de comunicaţii

Obiective:
- să descrie standardele de telefonie celulară cu transmisie analogică/celulară
- să descrie caracteristicile transmisiei de date prin intermediul unei reţele CATV
- să identifice interfeţe şi echipamente specifice reţelei de cablu TV
- să conecteze cablurile
- să utilizeze sculele specifice
- să clasifice deranjamentele după mediul de transmisie
- să precizeze metodele de localizare a deranjamentelor în reţelele de tc.
Acest test cumulativ este utilizat la sfârşitul modulului „Reţele de comunicaţii” ca

evaluare sumativă.
Tipul testului: probă - practică
Durata evaluării
281
Proba se va desfăşura în laboratorul de electronică. Fiecare elev va primi o foaie cu

Enunţ:
corecte:
1.1. Abonatul ISDN cu acces pe fire de cupru poate utiliza, în oricare combinaţie (voce,
video, fax, date) pe respectiva linie, minim:
a. 1 conexiune simultane
b. 2 conexiuni simultane
c. 3 conexiuni simultane
d. 4 conexiuni simultane
1.2 Banda de emisie a unui modem CATV (transmisie „upstream”) are lărgimea:
a. 4 MHz
b. 2 MHz
c. 8 MHz
d. 6 MHz
1.3 Modulaţia digitală utilizată de standardul DOCSIS pentru transmisiile dinspre
reţeaua CATV spre abonat (Downstream), foloseşte tehnicile:
a. QPSK şi 16 QAM
b. FSK şi DPSK
c. GMSK şi MSK
d. 64 QAM şi 256 QAM
1.4 Coroziunea determină în firele de cupru:

a. creşterea rezistenţei de izolaţie dintre firele cablului
b. modificarea rezistenţei electrice a unui contact mecanic
c. apariţia unor torsiuni, crăpături şi rupturi
d. apariţia deranjamentului fir la pământ
1.5. Puntea Murray se utilizează pentru localizarea deranjamentelor atunci când
distanţa până la locul deranjamentului este:
a. mai mică decât 100 Ω
b. egală cu 100 Ω
c. mai mică decât 1000 Ω
d. egală cu 1000 Ω
282

enunţul este fals.
a. Atenuarea maximă a unei linii de transmisie în banda vocală (măsurată la 800 Hz),
trebuie să depăşească 10 dB.
b. Interconectarea prin PABX permite concentrarea traficului propriu unei societăţi, spre
reţeaua PSTN.
c. Accesul de tip PRA nu este folosit pentru conectarea centralelor PABX la centrala
ISDN.
d. Blocul de control al interfeţei cu abonatul realizează transformări electro-acustice şi

codări / decodări pentru semnalul de convorbire.
e. GSM 900 este un sistem digital care funcţionează prin legături cu conexiune
(comutaţie de circuite).
f. FDMA (acces multiplu cu divizare în frecvenţă) este o metodă folosită în sistemele de

telefonie celulară atât cu transmisie analogică, cât şi cu transmisie digitală.
3. Asamblaţi un conector la un segment de cablu coaxial. Pe masa de lucru sunt

disponibile:
 Segmente de cablu;
 Elemente de conectare;
 Instrumente de sertizare şi dezizolare.
283
Notaţi operaţiile realizate în ordinea lor naturală.

1 punct din oficiu

3. 3,5 puncte

1.
1.1 – b
1.2 – b
1.3 – d
1.4. – b
1.5. – a
2. a. – Fals
b. – Adevărat
c. – Fals
d. – Fals
e. – Adevărat
f. – Adevărat
3.
 Alegerea corectă a elementelor ce intervin în realizarea conectării (1punct)
 Utilizarea corectă a instrumentului de dezizolare (0,5 puncte)
 Îndepărtarea părţilor inutile: cămaşă ext. şi dielectric (0,5 puncte)
 Răsfrângerea corectă a tresei conductoare (0,5 puncte)
 Enumerarea operaţiilor în ordinea normală (0,5 puncte)
 Respectarea normelor de protecţie a muncii (0,5 puncte)
284

Evaluarea prezentării va ţine cont de: utilizarea corectă a termenilor de specialitate, a
sculelor şi aparatelor de măsură specifice calificării.
În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre Reţele
de comunicaţii şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.
285
Modulul: MEDII DE TRANSMISIE
PARTEA I
286
2009
AUTOR:
ILIE ANDREI – profesor, Colegiul Tehnic de Poştă şi
COORDONATOR:

CONSULTANŢĂ:

287
Testul I.1
Modulul: Medii de transmisie
Competenţe: Descrie semnalele utilizate în comunicaţiile electronice şi procedeele de

transmisie a acestora
Obiective:
- să precizeze tipurile de semnale utilizate în comunicaţiile electronice
- să identifice parametrii semnalului sinusoidal
- să determine perioada şi frecvenţa unui semnal sinusoidal
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul fişei „Tipuri de semnale” ca evaluare formativă
Durata evaluării

Enunţ:
corecte:
1.1. O micşorare de 10 ori a amplitudinii semnalului recepţionat, raportată la
amplitudinea semnalului emis înseamnă o atenuare de:
a. 20 dB
b. 40 dB
c. 60 dB
d. 80 dB
288
1.2. Valoarea eficace a semnalului sinusoidal de amplitudine U este:

a. U ef  U
2
b. U ef 
U
2
c. U ef  2
U
d. U ef  U  2
1.3. Perioada “T” a unui semnal periodic corespunde cu :

a. o alternanţă pozitivă urmată de o alternanţă negativă
b. o alternanţă pozitivă
c. o alternanţă negativă
d. o alternanţă pozitivă urmată de 2 alternanţe negative.

enunţul este fals.
a. Lungimea de undă “” reprezintă argumentul funcţiei sinus la momentul : t=0.
b. Mărimile “T”, “f” şi “ ” au o dependenţă reciprocă.
a. Un semnal determinist poate fi prezis (anticipat) şi prin urmare nu conţine.............

b. Frecvenţa “f” corespunde numărului de .......... efectuate într-o secundă.
1 punct din oficiu

289

1.
1.1 – a
1.2 – b
1.3 – a
2. a. – Fals
b. – Adevărat
3. a – informaţie
b – oscilaţii
290
Testul I.2

Obiective:
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul fişei „Tipuri de semnale” ca evaluare formativă
Durata evaluării

Testul se desfăşoară în laboratorul de electronică, fiecare elev va primi o foaie cu
Enunţ:
Aveţi la dispoziţie un generator de funcţii şi un osciloscop. Vizualizaţi pe ecranul
osciloscopului un semnal sinusoidal. Stabiliţi perioada, frecvenţa şi amplitudinea
semnalului vizualizat.
Variaţi frecvenţa semnalului furnizat de generator şi descrieţi în scris modificările
observate.
291

a. 1 punct din oficiu

6 puncte – câte 2 puncte pentru fiecare determinare corectă (amplitudine,
frecvenţă, perioadă). Pentru orice răspuns incorect nu se acordă
punctajul.
b. 1 punct – pentru utilizarea corectă a osciloscopului (citire, reglaje)
c. 2 puncte – pentru prezentarea cauzelor modificărilor observate.

Evaluarea elevului va ţine cont de: utilizarea corectă a termenilor de specialitate, şi a
oscilosopului.
292
Testul I.3

Obiective:
- să identifice reprezentările posibile pentru un semnal electric
- să identifice caracteristicile spectrului de frecvenţe al semnalului vocal
Acest test poate fi utilizat ca evaluare sumativă la sfârşitul studiului noţiunilor despre
„Reprezentarea semnalelor electrice”.
Durata evaluării
Enunţ:
În figura de mai jos este reprezentat un semnal vocal obţinut prin intermediul unui
microfon.
293
uv(t)
A B C D E
uv(f)
f
0,1KHz 1 KHz 10 KHz
b.
Caracterizaţi semnalele electrice răspunzând următoarelor cerinţe:
a. Cum se poate defini un semnal electric?
b. Ce reprezintă spectrul de frecvenţe al unui semnal electric?
c. Care este parametrul în raport cu care a fost reprezentat în figurile a, respectiv b.
semnalul vocal obţinut prin intermediul unui microfon?
d. Care este spectrul de frecvenţe al semnalului vocal telefonic?
e.Care este consecinţa caracterului aleator al semnalului electric purtător de informaţie?

1 punct din oficiu
a. 2,5 puncte – pentru răspuns complet. Pentru răspuns parţial corect se acordă 1
punct.
b. 3 puncte – pentru răspuns complet. Pentru răspuns parţial corect se acordă 1,5
puncte.
294
c. 1,5 puncte - pentru răspuns corect

d. 2 puncte – pentru răspuns complet. Pentru răspuns parţial corect se acordă 1
punct.
a. Semnalul electric este o mărime fizică variabilă, cu ajutorul căreia se transmite un
mesaj (o informaţie) şi care are forma unei funcţii de timp.
b. Componentele cu amplitudini semnificative ale seriei Fourier de semnale

deterministe sinusoidale formează spectrul de frecvenţe al respectivului semnal
electric.
c. – semnalul de vorbire utilizat în telefonie este format din componente sinusoidale cu
frecvenţele cuprinse între 300Hz şi 3400Hz
d. – reprezentarea în frecvenţă nu va fi stabilă (staţionară de-a lungul timpului), ci se va
modifica în funcţie de forma de moment a semnalului electric.

295
Testul I.4

Obiective:
- să precizeze tipurile de semnale utilizate în comunicaţiile electronice
- să determine perioada şi frecvenţa unui semnal determinist
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul fişei „Semnale utilizate în comunicaţiile

electronice” ca evaluare sumativă.
Tipul testului: investigaţie

Durata evaluării
Timp de lucru: 3 zile
Investigaţia se poate realiza individual sau în grup de 2-3 elevi, fiecare dintre
ei îndeplinind sarcini distincte, bine precizate.
Pentru determinarea parametrilor unui semnal sinusoidal elevii vor avea la
dispoziţie un generator de funcţii şi un osciloscop.
Enunţ:
Să se realizeze o documentare privind semnalele utilizate în comunicaţiile
electronice. Rezultatele activităţii vor fi cuprinse într-un raport care va
296
cuprinde noţiunile fundamentale referitoare la temă. Raportul va fi prezentat

oral întregii clase.
La sfârşitul prezentării, fiecare grupă, va efectua o demonstraţie practică
privind modul de măsurare a parametrilor semnalelor sinusoidale.
1. pagina de gardă;
2. prezentarea tipurilor de semnale electrice, punctând diferenţele dintre
acestea;
3. prezentarea metodelor de măsurare a amplitudinii, perioadei şi frecvenţei
semnalelor deterministe;exemple.
4. bibliografie

1. 5 puncte – pentru precizarea tipurilor de semnale electrice.
5 puncte – pentru identificarea deosebirilor dintre semnalele electrice.
2. 30 puncte – pentru prezentarea metodelor de măsurare a a amplitudinii,
perioadei
şi frecvenţei semnalelor deterministe; câte 10 puncte pentru fiecare
parametru;
10 puncte – pentru un exemplu de calcul
3. 5 puncte – pentru bibliografie (surse de documentare);
4. 5 puncte – pentru prezentarea portofoliului;
5. 10 puncte – pentru utilizarea corectă a termenilor de specialitate;
6. 20 puncte – pentru măsurarea parametrilor semnalului sinusoidal
10 puncte – măsurarea amplitudinii
5 puncte – măsurarea perioadei
5 puncte – determinarea frecvenţei
297

Trebuiesc stabilite termene intermediare clare, urmărindu-se respectarea
acestora. În prima zi se stabilesc grupele de lucru precum şi sarcinile
fiecăruia în cadrul grupei (dacă se lucrează pe grupe) şi termenele
intermediare. În cea de a doua zi se prezintă profesorului o parte din
portofoliu, urmând ca în ziua a treia să se finalizeze şi să se prezinte
investigaţia în faţa clasei.

Este important ca în această prezentare elevii să scoată în evidență nu doar informația
ci, mai ales, relaţiile dintre elementele prezentate.
298
Testul I.5
Competenţe: Descrie semnalele utilizate în comunicaţiile electronice şi procedeele

de transmisie a acestora
Obiective:
- să precizeze tipurile de microfoane şi principiile lor de funcţionare
- să identifice componentele electronice din schema unui amplificator de microfon
- să realizeze reglajul amplificatorului de microfon
- să interpreteze forma semnalului electric obţinut cu un microfon.
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul învăţării noţiunilor despre „ Semnalul de

audiofrecvenţă ” ca evaluare formativă.
Durata evaluării
ei îndeplinind sarcini distincte bine precizate.
Enunţ:
Să se realizeze o documentare privind microfoanele şi amplificatoarele de
microfon. Rezultatele activităţii vor fi cuprinse într-un raport care va cuprinde
noţiunile fundamentale referitoare la temă. Fiecare grupă îşi va prezenta
rezultatele investigaţiei în faţa întregii clase.
299
La sfârşitul prezentării, fiecare grupă, folosind informaţiile obţinute va realiza

vizualizarea semnalul de la ieşirea amplificatorului din figură.
+12V
24 1KΩ 1KΩ
KΩ
2N
Ieşire
3819
56KΩ BC
257 2,2
M μF
100
nF 100
1 pF 1 100
MΩ K μF
Ω

1. pagina de gardă;
2. clasificarea microfoanelor şi prezentarea pe scurt a principiului de funcţionare;
3. exemplificarea fiecărui tip de microfon şi completarea următorului tabel;
Tip microfon Principiu de Directivitate Sensibilitate Impedanţă
funcţionare
4. bibliografie;

1. 5 puncte – pentru clasificarea microfoanelor.
15 puncte – câte 5 puncte pentru prezentarea fiecărui principiu.
2. 30 puncte – câte 10 puncte pentru fiecare exemplu de microfon.
300
3. 5 puncte – pentru bibliografie (surse de documentare);

5. 5 puncte – pentru prezentarea portofoliului;
7. 20 puncte – pentru vizualizarea semnalului şi utilizarea corectă a osciloscopului

acestora. Se vor stabili grupele de lucru precum şi sarcinile fiecăruia în cadru
grupei (dacă se lucrează pe grupe). În cea de a doua zi se prezintă
profesorului o portofoliul şi apoi se finalizează şi se prezintă investigaţia în
faţa clasei.

301
Testul I.6

Obiective:
- să caracterizeze semnalul radio
- să precizeze modurile de propagare a undelor de radiodifuziune
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul învăţării noţiunilor despre „ Semnalul de

radiofrecvenţă ” ca evaluare formativă.
Durata evaluării
Enunţ:
Răspundeţi pe scurt la la următoarele cerinţe:
a. Precizaţi în ce situaţie un semnal electric poate fi considerat semnal de
radiofrecvenţă.
b. Care este viteza de propagare a undelor radio în spaţiul atmosferic?
c. Indicaţi parametrii undelor radio.
d. Precizaţi modul de propagare prin atmosferă al sunetelor şi al
undelor radio.
302
e. Care sunt modurile de propagare a undelor de radiodifuziune (UL, UM,

US, UUS) de la antena de emisie spre antenele de recepţie?
f. Ce tipuri de antene se utilizează în domeniul microundelor?

1 punct din oficiu

a. 2 puncte – pentru răspuns complet. Pentru răspuns parţial corect se acordă 1
punct.
b. 1 punct – pentru răspuns corect
c. 1,5 puncte – câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect
d. 2 puncte – pentru răspuns complet. Pentru răspuns incomplet se
acordă 1 punct.
e. 1,5 puncte – câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect
f. 1 punct – pentru răspuns corect

a. Semnalul de radiofrecvenţă este un semnal electric alternativ care aplicat unui circuit
special denumit antenă determină apariţia şi propagarea undelor radio.
b. 300 000 Km/s
c. Semnalul de radiofrecvenţă fiind un semnal alternativ periodic este caracterizat de
perioadaT, frecvenţa f şi lungimea de undă proprie ().
d. sunetele se propagă prin variaţii ale presiunii atmosferice iar undele radio se
propagă în atmosferă prin variaţii de natură electromagnetică
e.
a. propagarea în linie dreaptă (UUS);
b. propagarea cu ajutorul reflexiei în ionosferă (UM, US):
c. propagarea la nivelul solului prin unde de suprafaţă (UL).
f. În domeniul microundelor sunt utilizate antene parabolice, al căror diametru este
proporţional cu lungimea de undă.
303
Testul I.7

Obiective:
- să precizeze etapele prelucrării semnalului de telecomunicaţii
- să indice procedeul de obţinere a semnalului PCM
- să localizeze pe forma de undă a semnalului sinusoidal momentele de eşantionare
- să determine prin calcule treapta de cuantizare
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul învăţării noţiunilor despre „Prelucrarea

semnalelor în telecomunicaţii. Transformarea prin eşantionare, cuantizare,
codare” ca evaluare sumativă.
Tipul testului: eseu
Durata evaluării
Timp de lucru: 3 ore
Eseul se realizează în grup de 2-3 elevi, fiecare dintre ei îndeplinind sarcini

distincte bine precizate.
Enunţ:
Se consideră următoarea afirmaţie:
“Semnalele electrice cu care se lucrează în telecomunicaţii se împart în două mari
categorii: semnale analogice şi semnale digitale (numerice).
Semnalul numeric este discontinuu atât în timp cât şi în amplitudine.”
304
Caracterizaţi procesul de operaţiile de prelucrare efectuate în cazul transformării

semnalului vocal în semnal digital PCM răspunzând următoarelor cerinţe:
1. etapele prelucrării semnalului vocal
2. enunţarea teoremei eşantionării
3. caracterizarea fiecărei etape
La sfârşitul prezentării, fiecare grupă, va calcula frecvenţa de eşantionare

necesară pentru transformarea digitală a unui semnal analogic cu spectru de frecvenţe
de la 200 Hz la 27 KHz.
Prezentarea nu poate depăşi 2-3 pagini.

1. 15 puncte – câte 5 puncte pentru precizarea fiecărei etape.
2. 10 puncte – pentru enunţarea teoremei eşantionării
3. 45 puncte – câte 15 puncte pentru prezentarea fiecărei etape de transformare a
semnalelor analogice;
4. 15 puncte – pentru calculul frecvenţei de eşantionare

305
Testul I.8

Obiective:
- să identifice etapele prelucrării semnalelor prin modulaţie PCM
- să localizeze pe forma de undă a semnalului sinusoidal momentele de eşantionare
semnalelor în telecomunicaţii. Transformarea prin eşantionare, cuantizare,
codare” ca evaluare formativă.
Durata evaluării

Testul are loc în laborator. Se va lucra în grupuri de 2 - 3 elevi, fiecare va primi sarcina
sa de lucru.
Enunţ:
o Trebuie să realizaţi eşantionarea unui semnal sinusoidal de frecvenţă F şi
amplitudine A
o Vizualizaţi cu ajutorul osciloscopului semnalul sinusoidal şi semnalul
dreptunghiular având frecvenţa egală cu frecvenţa necesară pentru
eşantionarea semnalului sinusoidal.
o Localizaţi, cu aproximaţie, pe forma de undă a semnalului sinusoidal
momentele de eşantionare.
Resurse necesare
306
- generator de funcţii
- osciloscop
1. Determinarea frecvenţei de eşantionare – 2 puncte
2. Selectarea corectă a semnalelor (formă şi frecvenţă) – 2 puncte
3. Localizarea momentelor eşantionării - 3 puncte
3. Reglarea osciloscopului - 2 puncte
Se acordă 1 punct din oficiu
Rezultatele elevilor va conduce profesorul să recomande acestora activităţi

individualizate. Împreună cu elevii, se va stabili un program de îmbunătăţirea învăţării;
se vor relua informaţii despre Transformarea prin eşantionare, cuantizare, codare şi
apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.
307
Testul I.9

Obiective:
- să precizeze caracteristicile modulaţiei analogice
- să descrie modul de realizare a MA
- să descrie modul de realizare a MF
- să determine parametrii semnalului MA
.

semnalelor în telecomunicaţii. Transformarea prin modulaţie analogică” ca
Durata evaluării
308
Enunţ:
Figura de mai jos prezintă semnale modulate.
a.
sMA(f)
sMA(t)
Ap
t Am/2
f
fp
fp-fm fp+fm
b.
Caracterizaţi prelucrarea analogică a semnalelor răspunzând următoarelor cerinţe:

1. Care este definiţia modulaţiei?
2. În cazul unei purtătoare sinusoidale numiţi tipurile mai utilizate de modulaţie.
3. Identificaţi tipurile de modulaţie reprezentate în figurile a, respectiv b.
4. Precizaţi semnalele care intervin în modulaţia analogică
5. Calculaţi parametrii unui semnal MA, dacă semnalul purtător are frecvenţa100 KHz şi
amplitudinea 5 Vv-v, iar semnalul modulator este sinusoidal cu frecvenţa 15 KHz şi
amplitudinea 3 Vv-v.
309
1 punct din oficiu

acordă 1 punct.
3. 1 punct – câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect.
4. 1,5 puncte - câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect
5. 3 puncte – câte 1 punct pentru fiecare parametru calculat corect

1. Modulaţia este un procedeu de modificare a caracteristicilor unei oscilaţii de
frecvenţă mai înaltă în ritmul comandat de un semnal de frecvenţă mai joasă.
2. modulaţie de amplitudine (MA)

modulaţie de amplitudine în cuadratură (QAM)
modulaţie de frecvenţă (MF)
3. a – modulaţia în frecvenţă
b – modulaţia în amplitudine
4. semnalul purtător - Oscilaţia de frecvenţă mai înaltă .
semnalul modulator - Oscilaţia de frecvenţă mai joasă
semnalul modulat - Oscilaţia obţinută prin procedeul de modulaţie
5. Semnalul modulat va avea trei componente spectrale:
 O componentă de amplitudine 5Vv-v şi de frecvenţă 100 KHz;
 O componentă laterală inferioară de amplitudine 1,5V v-v şi de frecvenţă 85 KHz;
 O componentă laterală superioară de amplitudine 1,5V v-v şi de frecvenţă 115
KHz.
310
Testul I.10

Obiective:
- să identifice semnalele modulate în amplitudine, respectiv în frecvenţă
- să vizualizeze semnalele ce intervin în modulaţia de amplitudine/ modulaţia în
frecvenţă
semnalelor în telecomunicaţii. Transformarea prin modulaţie analogică” ca
Durata evaluării

Testul are loc în laborator .Se va lucra în grupuri de 2 - 3 elevi, fiecare va primi sarcina
sa de lucru.
Enunţ:
Vizualizaţi cu ajutorul osciloscopului semnalele ce intervin în modulaţia de amplitudine:
semnal modulator, semnal purtător, semnal MA/ MF.
Resurse necesare
- generator de funcţii
- osciloscop
- circuit (montaj) modulator în amplitudine
311
4. Definirea semnalelor care intervin în modulaţia de amplitudine – 4,5 puncte –

câte 1,5 puncte pentru semnal modulator, semnal purtător, semnal MA
5. Vizualizarea semnalelor ce intervin în MA – 4,5 puncte – câte 1,5 puncte pentru
semnal modulator, semnal purtător, semnal MA

se vor relua informaţii despre Transformarea prin modulaţie analogică şi apoi, dacă
este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.
312
Testul I.11

Obiective:
- să precizeze caracteristicile modulaţiei digitale
- să descrie modul de realizare a modulaţiei digitale de frecvenţă
- să descrie modul de realizare a modulaţiei digitale de fază
.

semnalelor în telecomunicaţii. Transformarea prin modulaţie digitală” ca evaluare
sumativă.
Durata evaluării
313
Enunţ:
Figura de mai jos prezintă un semnal digital (a) prelucrat prin diferite tehnici de
modulaţie (b, c, d).
Caracterizaţi prelucrarea digitală a semnalelor răspunzând următoarelor cerinţe:

1. Cum se pot transmite semnalele în banda de bază şi în banda translatată pe axa
frecvenţelor?
2. Care sunt tipurile de tehnici de modulaţie?
3. Ce tipuri de semnale modulate sunt reprezentate în figurile b, c şi d?
4. Descrieţi modulaţia digitală de frecvenţă.
5. Descrieţi modululaţia digitală de fază.
314

1 punct din oficiu

1. 1,5 puncte – pentru răspuns complet. Pentru răspuns incomplet se acordă 1 punct.
3. 1,5 puncte– câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect.
4. 2 puncte - pentru răspuns complet. Pentru răspuns incomplet se acordă 1 punct.
5. 2 puncte – pentru răspuns complet. Pentru răspuns incomplet se acordă 1 punct.
1. Semnalele digitale se pot transmite:
în banda de bază – neprelucrate
în banda translatată pe axa frecvenţelor – prin procedeul de modulaţie.
2. – Tehnici de modulaţie în amplitudine
– Tehnici de modulaţie în frecvenţă
– Tehnici de modulaţie în fază
– Tehnici combinate de modulaţie
3. b – semnal digital cu MA
c – semnal digital cu MF (FSK);
d – semnal digital MP (PSK)
4. Modulaţia digitală de frecvenţă constă în asocierea unei frecvenţe ''F1''
pentru valoarea binară “unu” şi asocierea altei frecvenţe “F2” pentru valoarea binară
“zero”. Semnalul cu modulaţie binară de frecvenţă este cunoscut sub denumirea de
semnal FSK (Frecvency Shift Keying) şi a fost frecvent utilizat la realizarea primelor
modemuri de bandă vocală. Prin varianta GMSK acest tip de modulaţie digitală este
prezentă în transmisiile de radiotelefonie mobilă.
5. Modulaţia digitală de fază constă în asocierea unui semnal sinusoidal cu faza zero
pentru valoarea binară “unu” şi cu fază deplasată (între 0 0 şi 1800) pentru valoarea
binară “zero”. Semnalul cu modulaţie binară de fază se numeşte semnal PSK (Phase
Shift Keying). Acest tip de modulaţie prin varianta DPSK a contribuit substanţial la
creşterea vitezelor de transmisie ale modemurilor.
315

316
Testul I.12

Obiective:
- să caracterizeze undele radio
- să precizeze modul de propagare a undelor radio
- să caracterizeze antenele utilizate în domeniul microundelor
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul învăţării noţiunilor despre „Multiplexarea

semnalelor în telecomunicaţii” ca evaluare formativă.
Tipul testului: întrebări cu răspuns scurt
Durata evaluării
Enunţ:
Răspundeţi pe scurt la la următoarele cerinţe:
1. Cum se poate defini semnalul de radiofrecvenţă?
2. Care este viteza de propagare a undelor radio în spaţiul atmosferic?
3. Care sunt parametrii undelor radio?
317
4. Comparaţi modul de propagare prin atmosferă a sunetelor cu modul de

propagare a undelor radio.
5. Care sunt modurile de propagare a undelor de radiodifuziune de la antena de
emisie spre antenele de recepţie?
6. Ce tipuri de antene se utilizează în domeniul microundelor?

1 punct din oficiu

2. 1 punct – pentru răspuns corect
6. 1 punct – pentru răspuns corect

1. Semnalul de radiofrecvenţă este un semnal electric alternativ care aplicat unui circuit
special denumit antenă determină apariţia şi propagarea undelor radio.
2. 300 000 Km/s
3. Semnalul de radiofrecvenţă fiind un semnal alternativ periodic este caracterizat de
perioadaT, frecvenţa f şi lungimea de undă proprie ().
4. sunetele se propagă prin variaţii ale presiunii atmosferice iar undele radio se
propagă în atmosferă prin variaţii de natură electromagnetică
5.
a. propagarea în linie dreaptă (UUS);
b. propagarea cu ajutorul reflexiei în ionosferă (UM, US):
c.propagarea la nivelul solului prin unde de suprafaţă (UL).
6. În domeniul microundelor sunt utilizate antene parabolice, al căror diametru este
proporţional cu lungimea de undă.
318
Testul I.13

Obiective:
- să precizeze tipurile de antene
- să asocieze tipul de antenă cu banda de frecvenţă corespunzătoare
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul învăţării noţiunilor despre „Antene pentru
telecomunicaţii prin unde radio” ca evaluare formativă.
Durata evaluării

Enunţ:
1. Realizaţi asocierile corecte dintre lungimile de undă din coloana A şi tipurile de
antenă din coloana B.
319
A B
Bandă de frecvenţă Tip antenă
1. unde decametrice şi hectometrice a. parabolică
2. unde de radiofrecvenţă metrice b. telescopică
3. unde scurte şi ultrascurte c. Yagi
4. unde lungi şi medii d. dipol
5. domeniul microundelor e. fir conductor exterior
f. bară de ferită

enunţul este fals.
a. Antena dipol este utilizată în domeniul undelor lungi şi medii.
b. Directivitatea este proprietatea caracteristică unei antene de a avea un randamnent

mai mare sau mai mic în funcţie de orientarea ei.
a. Undele radio sunt ..................... cu frecvenţa mai mare de 150 KHz.

b. Antena parabolică este utilizată în domeniul ...............( 3 - 30 GHz).
1 punct din oficiu

1. 5 puncte – câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă.

1.
1–e 2–d 3–b 4–f 5–a
320
2. a. – Fals
b. – Adevărat
3. a – radiaţii/semnale electromagnetice
b – microundelor
321
Testul I.14

Obiective:
- să precizaţi rolul funcţional al etajelor din schema bloc a unui radioemiţător
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul învăţării noţiunilor despre „Lanţul de transmisie în
radiodifuziune” ca evaluare formativă.
Durata evaluării
Enunţ:
Figura de mai jos prezintă schema simplificată a unui ”lanţ de transmisiune” a
informaţiei transmisă prin radiodifuziune de un post de emisie oarecare la un
radioascultător.
322
AE AR
Canal
radio
Oscilator MOD Circuit DEMOD Amplif.

RF AF
selectiv
Mesaj Amplif.
audio AF
Caracterizaţi lanţul de transmisiune răspunzând următoarelor cerinţe:

1. Care sunt blocurile care formează partea de emisie a lanţului de transmisiune în
radiodifuziune?
2. Care sunt blocurile care formează partea de recepţie a lanţului de transmisiune în
radiodifuziune?
3. Care este rolul funcţional al blocurilor componente ale părţii de emisie?
4. Care este banda necesară unei transmisii MA?

1 punct din oficiu

3. 4 puncte – câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns incomplet
se acordă câte 0,5 puncte.
4. 0,5 puncte - pentru răspuns corect.

1. Partea de emisie:
- oscilatorul de radiofrecvenţă
- amplificatorul de audiofrecvenţă
- modulatorul
- antena de emisie AE
2. Partea de recepţie:
323
- antena de recepţie AR
- circuitul selectiv
- demodulatorul
- amplificatorul de audiofrecvenţă
- difuzorul
3.
- Oscilatorul de radiofrecvenţă (RF) stabileşte frecvenţa pilot (frecvenţa purtătoare) a
staţiei de emisie.
- Amplificatorul de audiofrecvenţă (AF) măreşte semnalul audio (semnal modulator) la
un nivel necesar.
- Modulatorul realizează modificarea semnalului purtător de radiofrecvenţă (modificarea
amplitudinii, sau a frecvenţei), după o comandă venită de la semnalul audio.
- Antena de emisie AE transmite spre radioascultători, semnalul de radiofrecvenţă
modulat.
4.
Banda necesară unei transmisii MA este ±9 KHz

324
Testul I.15

Obiective:
- să determine prin calcule frecvenţa pilot a unei staţii de emisie
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul învăţării noţiunilor despre „Lanţul de transmisie în
radiodifuziune” ca evaluare formativă.
Tipul testului: rezolvarea de probleme
Durata evaluării
Testul se rezolvă individual.
Enunţ:
Calculaţi frecvenţa pilot a unei staţii de emisie MA, dacă oscilatorul local din
radioreceptorul superheterodină acordat are valoarea frecvenţei egală cu 680 KHz. Să
se identifice gama de unde radio în care se emite. Explicaţi semnificaţia termenilor
utilizaţi.

1 punct din oficiu

7 puncte pentru rezolvarea problemei conform baremului
2 puncte pentru explicaţii
325

fP = fR = fOL- fI 2p
fP = 680 KHz – 455 KHz = 225 KHz 1p
Gama undelor radio: UL (unde lungi) 2p
Explicaţii:
fR : frecvenţa undelor recepţionate (frecvenţa pilot) 2p
fI : frecvenţa intermediară (455 KHz în cazul MA) 2p

326
Modulul: MEDII DE TRANSMISIE

PARTEA II
2009
327
AUTOR:
GEORGESCU OTILIA – profesor, Colegiul Tehnic de Poştă şi
COORDONATOR:
LIE MIRELA – profesor, gradul I, Colegiul Tehnic de Poştă şi

CONSULTANŢĂ:

328
Testul II.1
Competenţe: Utilizează cablurile cu perechi de conductoare
Obiective:
- să identifice tipurile constructive de cabluri cu perechi de conductoare;
- să identifice elementele componente ale cablurilor cu perechi de conductoare;
- să precizeze caracteristicile generale ale fiecărui tip de cablu.
Acest test poate fi utilizat după parcurgerea temei “Tipuri constructive de cabluri” ca
Durata evaluării

Testul poate avea loc în laborator sau la agentul economic unde se desfăşoară stagiul
de practică. Se va lucra în grupuri de 2 - 3 elevi, fiecare va primi sarcina sa de lucru. În
timpul desfăşurării testului vor fi asistaţi de profesorul/ maistrul-instructor responsabil cu
desfăşurarea stagiului de practică.
Enunţ:
Observaţi, în laboratorul tehnologic sau la agentul economic unde vă desfăşuraţi
activitatea, cabluri de telecomunicaţii.
1. Selectaţi, dintre aceste cabluri, pe cele cu perechi de conductoare;
2. Identificaţi elementele componente ale fiecărui tip de cablu selectat;
3.Completaţi tabelul de mai jos adăugând, pentru fiecare cablu, caracteristicile
generale şi utilizările acestuia.
Tab. 1
Nr. Denumirea cablului Caracteristici
329
crt. identificat Elemente componente generale
Resurse necesare
- Diverse tipuri de cabluri.

6. Selectarea corectă şi identificarea cablurilor cu perechi de conductoare;
a) Pentru 5 cabluri selectate şi identificate corect se acordă 2 puncte
b) Pentru 3 cabluri selectate şi identificate corect se acordă 1 punct
c) Pentru 3 cabluri selectate corect şi identificate incorect se acordă 0,5 puncte
d) Pentru cabluri selectate şi identificate incorect se acordă 0 puncte
7. Identificarea elementelor componente ale fiecărui tip de cablu;
(0,6 × 5 = 3 puncte)
Se acordă câte 0,6 puncte pentru identificarea corectă a elementelor componente ale
fiecărui tip de cablu.
Pentru identificarea parţial corectă a elementelor componente ale unui tip de cablu se
acordă 0,3 puncte.
Pentru identificarea incorectă a elementelor componente ale unui tip de cablu se acordă
0 puncte.
3. Prezentarea caracteristicilor generale pentru fiecare tip de cablu;
(0,4 × 5 = 2 puncte)
Se acordă câte 0,4 puncte pentru prezentarea corectă a caracteristicilor generale ale
fiecărui tip de cablu.
Pentru prezentarea parţial corectă a caracteristicilor generale ale unui tip de cablu se
acordă 0,2 puncte.
Pentru prezentarea incorectă a caracteristicilor generale ale unui tip de cablu se acordă
0 puncte.
4. Calitatea muncii, procesul de muncă, încadrarea în timp;
(1 punct)
330
5. Respectarea normelor de sănatate şi securitate în muncă.

(1 punct)

Rezultatele elevilor vor conduce profesorul să recomande acestora activităţi
individualizate. Împreună cu elevii, se va stabili un program de îmbunătăţire a învăţării;
se vor relua informaţii despre cablurile cu perechi de conductoare şi apoi, dacă este
331
Testul II.2
Obiective:
- să selecteze categorii de cabluri cu perechi torsadate în funcţie de caracteristicile
acestora.
Acest test poate fi utilizat după parcurgerea temei „Categorii de cabluri cu perechi
torsadate” ca evaluare formativă.
Durata evaluării

Testul poate avea loc în laborator sau sala de clasă, fără materiale ajutătoare sau
sprijinul profesorului. Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva
individual testul.
Enunţ:
I. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1 - 4), alegeţi litera corespunzătoare
răspunsului corect. 2 puncte
1. Categoria de cabluri cu perechi torsadate utilizată pentru transmisii de voce şi date
la viteze reduse pentru mai puţin de 4Mbps este:
a. categoria I;
b. categoria III;
c. caregoria V;
d. categoria IV.
2. Categoria de cabluri cu perechi torsadate utilizată pentru transmisii de date, care
permite viteze de transfer de (10 – 16) Mbps la o frecvenţă de 16MHz este:
a. categoria V;
332
b. categoria III;
c. categoria II;
d. categoria IV.
3. Categoria de cabluri cu perechi torsadate utilizată pentru transmisii de date, care
permite viteze de transfer de până la 100 Mbps, frecvenţă de 100MHz:
a. categoria V;
b. categoria III;
c. categoria II
d. categoria VI.
4. Categoria de cabluri cu perechi torsadate care prezintă performanţe înalte la o
frecvenţă mai mică 600 MHz este:
a. categoria V;
b. categoria III;
c. categoria VII;
d. categoria II.
II. Selectaţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ ( a,b), litera A, dacă apreciaţi că
enunţul este corect (adevărat), respectiv fals F, dacă apreciaţi că enunţul este
fals. 1 punct
a. Categoria 6 de cabluri cu perechi torsadate prezintă performanţe înalte la o
frecvenţă dublă (250MHz) faţă de categoria 5 e.
b. Categoria 7 de cabluri cu perechi torsadate sunt folosite în telefonia analogică

clasică.
III. Scrieţi informaţiile corecte care completează spaţiile libere. 2 puncte

a) Cablul torsadat este compus din ....1..... conductoare de cupru, izolate unul de altul şi
înfăşurate în mod .....2...... de-a lungul axei longitudinale.
b) Cablul torsadat se caracterizează prin: .........3....... firelor de cupru, ..........4.........
exprimată în dB/km, impedanţa caracteristică.
333
IV. Asociaţi categoriile de cabluri din coloana A cu caracteristicile acestora din coloana
B. 1 punct
A B
1. Categoria 1 a. Viteză de transfer de (10 – 16) Mbps, la o frecvenţă de 16MHz
2. Categoria 3 b. Viteză de transfer redusă ( mai puţin de 4Mbps)
3. Categoria 5 c. Viteză de transfer de până la 20 Mbps, frecvenţă de 20MHz
4. Categoria 4 d. Viteză de transfer de până la 100 Mbps, frecvenţă de 100MHz
5. Categoria 7 e. Frecvenţă de 200MHz
f. Frecvenţă de 600MHz
V. Prezentaţi principalele caracteristici ale cablului cu perechi torsadate neecranate,

respectiv cablului cu perechi torsadate ecranate. 3 puncte

1 punct din oficiu
I. 2 puncte
Se acordă 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns greşit sau lipsa
acestuia se acordă 0 puncte.
II. 1 punct Se acordă 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns greşit
sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte.
III. 2 puncte
IV. 1 punct
V. 3 puncte Se acordă 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns greşit
sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte.

334
I. 1. a; 2. b; 3. a; 4. c.
II. a. – A; b–F
III. a. 1 – două
2 – elicoidal
b. 3 – diametrul
4 – atenuarea
IV. 1 – b; 2 – a; 3 – d; 4 – c; 5 – f
V.
Cablul cu perechi torsadate neecranate:
 preţ de cost scăzut
 influenţat de interferenţele electromagnetice
 uşor de instalat
Cablul cu perechi torsadate ecranate:

 preţ de cost mai ridicat
 are un înveliş metalic pentru reducerea interferenţelor
 mai greu de folosit
Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare se va acorda punctajul prevăzut
în barem.
335
Testul II.3
Obiective:
- să stabilească metoda de măsurare a parametrilor cablurilor cu perechi
metalice;
- să aleagă AMC conform metodei de măsurare şi parametrilor de măsurat;
- să realizeze montajul de măsurare conform specificaţiilor tehnice;
- să efectueze măsurarea parametrilor din reţea.
Acest test poate fi utilizat după parcurgerea temei “ Parametrii cablurilor cu perechi
metalice” ca evaluare formativă.
Durata evaluării

Testul poate avea loc în laborator (atelierul de practică) sau la agentul economic unde
se desfăşoară stagiul de practică. Se va lucra în grupuri de 2 - 3 elevi, fiecare va primi
sarcina sa de lucru. În timpul desfăşurării testului vor fi asistaţi de profesorul/ maistrul-
instructor responsabil cu desfăşurarea stagiului de practică.
Enunţ:
Măsuraţi rezistenţa electrică a celor două conductoare ale perechii unui cablu.
Completaţi tabelul de mai jos cu datele obţinute şi comparaţi rezultatele cu valorile-
limită de utilizare din documentaţia de specialitate oferită de constructor.
336
Nr. Crt. Perechea Rm (Ω) Rn (Ω) Observaţii

1 P1
2 P2
3 P3
4 P4
Resurse necesare
Ai la dispoziţie:
 Aparate de măsură: ohmmetru, megohmmetru, multimetru
 SDV: cuţite de cablu
 Materiale necesare: cabluri cu perechi de conductoare
 Documentaţie tehnică: standarde tehnice şi de calitate pentru reţele, instrucţiuni
de lucru şi de serviciu.

1. Alegerea AMC conform metodei de măsurare şi parametrilor de măsurat; (1 punct)
2. Realizarea montajului de măsurare conform specificaţiilor tehnice; (1 punct)
3. Măsurarea parametrilor cablurilor stabilite şi completarea tabelului cu datele
obţinute; (2 puncte)
4. Compararea rezultatelor obţinute cu valorile-limită de utilizare din documentaţia
de specialitate oferită de constructor; (1 punct)
5. Respectarea sarcinii de lucru personale; (1 punct)
6. Corelarea sarcinii de lucru personale cu cele ale celorlalţi membrii ai echipei;
(1 punct)
7. Calitatea muncii, procesul de muncă, încadrarea în timp; (1 punct)
8. Respectarea normelor de sănatate şi securitate în muncă. (1 punct)

se vor relua informaţii despre parametrii cablurile cu perechi de conductoare şi apoi,
dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.
Testul II.4
337
Obiective:
- să identifice punţi utilizate pentru realizarea de măsurări specifice cablurilor;
- să selecteze punţi pentru localizarea defectelor în cablu, pe baza documentaţiei
tehnice şi în limita performanţelor impuse prin sarcina de lucru;
- să efectueze masurători în vederea localizării defectelor, ce pot să apară, într-un
cablu cu perechi de conductoare.
Acest test poate fi utilizat după parcurgerea temei “ Metoda punţilor de măsură” ca
Durata evaluării

de practică. Se va lucra în grupuri de 2-3 elevi, fiecare va primi sarcina sa de lucru. În
Enunţ:
Pentru realizarea unor măsurări specifice cablurilor, se utilizează metoda punţilor de
măsură.
1) Identificaţi principalele punţi utilizate pentru măsurări specifice cablurilor cu
perechi de conductoare din laboratorul tehnologic, atelier sau agentul
economic, unde vă desfăşuraţi stagiul de practică;
2) Enumeraţi condiţiile ce trebuie îndeplinite în vederea aplicării metodei punţilor
de măsură;
3) Utilizând metoda punţilor de măsură, localizaţi defectul dintr-un cablu cu
perechi de conductoare;
338
4) Completaţi tabelul de mai jos utilizând datele obţinute în urma măsurătorilor

efectuate.
Nr. Rezisten Rezisten Rezisten Distanţa de la Rezistenţa
crt. ţa buclei ţa ţa extremitatea 1 a cablului firului până la
Rb[Ω] variabilă variabilă până la defect deranjament
A1[Ω] B1[Ω] l1[m] R1[Ω]
1
2
Resurse necesare
- cabluri cu perechi de conductoare
- punţi pentru localizarea defectelor

1. Identificarea principalelor punţi utilizate pentru măsurări specifice cablurilor cu
perechi de conductoare; (1 punct)
2. Enumerarea condiţiilor ce trebuie îndeplinite în vederea aplicării metodei punţilor
de măsură; (1 punct)
3. Alegerea punţii necesare pentru localizarea defectului; (1 punct)
4. Realizarea montajului în vederea efectuării masurătorilor; (1 punct)
5. Efectuarea măsurătorilor; (1 punct)
6. Respectarea sarcinii de lucru personale şi corelarea ei cu sarcinile celorlalţi
membri ai echipei; (1 punct)
7. Completarea tabelului şi prelucrarea datelor obţinute; (1 punct)
8. Calitatea muncii, procesul de muncă, încadrarea în timp; (1 punct)
9. Respectarea normelor de sănatate şi securitate în muncă.(1 punct)

se vor relua informaţii despre metoda punţilor de măsură şi apoi, dacă este cazul, se
339
340
Testul II.5
Obiective:
- să prezinte asemănările şi deosebirile între paradiafonie şi telediafonie;
- să prezinte metoda de măsurare a diafoniei;
- să realizeze măsurarea diafoniei între perechile dintr-un cablu.
Acestă procedură de evaluare poate fi utilizată ca o modalitate complementară de
documentare a achiziţiilor asociate temei propuse avute în vedere şi realizate. Testul
poate fi utilizat după parcurgerea temei “Metoda de măsurare a diafoniei” ca evaluare
formativă.
Durata evaluării

ei îndeplinind sarcini distincte bine precizate.
Enunţ:
Să se realizeze o investigaţie privind măsurarea diafoniei. Rezultatele
investigaţiei vor fi cuprinse într-un raport care va cuprinde noţiunile
fundamentale referitoare la temă. Raportul va fi făcut public prin prezentarea
orală întregii clase.
La sfârşitul prezentării, fiecare grupă, va efectua o demonstraţie practică
privind modul de măsurare a diafoniei (separat paradiafonie şi telediafonie) succesiv
între perechile dintr-un cablu, considerând pe rând fiecare pereche ca perturbatoare şi
celelalte perechi ca perturbate.
341

2) prezentarea paradiafoniei şi a telediafoniei, punctând asemănările şi
diferenţele dintre acestea;
3) prezentarea metodei de măsurare a diafoniei;
4) bibliografie

1) 5 puncte pentru prezentarea paradiafoniei;
2) 5 puncte pentru prezentarea telediafoniei;
3) 10 puncte pentru prezentarea asemănărilor şi a deosebirilor dintre
paradiafonie si
telefonie;
4) 20 puncte pentru prezentarea metodei de măsurare a diafoniei
repartizate astfel:
a) Pentru prezentarea schemei de principiu pentru măsurarea pe cale vizuală a
diafoniei se acordă 10 puncte;
b) Pentru prezentarea principiului de măsurare se acordă 10 puncte.
5) 5 puncte pentru bibliografie (surse de documentare);
6) 5 puncte pentru respectarea termenelor intermediare;
7) 5 puncte pentru respecterea sarcinilor în cadrul grupei (dacă este cazul);
8) 5 puncte pentru prezentarea portofoliului;
9) 10 puncte pentru utilizarea corectă a termenilor de specialitate;
10) 20 puncte pentru prezentarea modului de măsurare a diafoniei repartizate astfel:
a) vizualizarea pe ecranul unui osciloscop cu două spoturi a nivelurilor telediafoniei;
b) prezentarea modului măsurare a abaterii de telediafonie şi abaterii de
paradiafonie.
342
Se acordă 10 puncte din oficiu

fiecăruia în cadru grupei (dacă se lucrează pe grupe) şi termenele
portofoliu, urmând ca în ziua a treia să se finalizeze şi să se prezinte
Raportul va fi prezentat de toţi elevii (toată grupa).
Se va puncta, conform grilei, redactarea şi prezentarea raportului.
În cazul lucrului pe grupe trebuie să repartizăm sarcinile echilibrat şi să
urmărim respectarea acestora (fiecare să-şi îndeplinească sarcina în timpul
alocat ).
Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor

evaluării
343
Testul II.6
Obiective:
- să selecteze aparate necesare pentru măsurătorile de nivel în telecomunicaţii;
- să enumere avantajele ce le prezintă decibelmetrele;
- să precizeze caracteristicile generale şi utilizările fiecărui tip de decibelmetru.
Acest test poate fi utilizat după parcurgerea temei “Metode de măsurare a nivelului
de transmisie” ca evaluare formativă.
Durata evaluării

Enunţ:
Observaţi, în laboratorul tehnologic sau la agentul economic unde vă desfăşuraţi
activitatea, aparate pentru realizarea de măsurări specifice cablurilor cu perechi de
conductoare.
1. Selectaţi, dintre aceste aparate, pe cele necesare pentru măsurătorile de nivel în
telecomunicaţii;
2. Enumeraţi avantajele ce le prezintă decibelmetrele;
3.Completaţi tabelul de mai jos adăugând, pentru fiecare aparat identificat,
caracteristicile generale şi utilizările acestuia.
Tab. 4
344
Nr. crt. Tipul aparatului Caracteristici generale Utilizări
Resurse necesare
- diverse tipuri de decibelmetre

1) Selectarea corectă si identificarea decibelmetrelor;
a) Pentru 3 decibelmetre selectate şi identificate corect se acordă 2 puncte;
b) Pentru 2 decibelmetre selectate şi identificate corect se acordă 1 punct;
c) Pentru 2 decibelmetre selectate corect şi identificate incorect se acordă 0,5
puncte;
d) Pentru decibelmetre selectate şi identificate incorect se acordă 0 puncte.
2) Enumerarea avantajelor ce le prezintă decibelmetrele;
(0,4 × 5 = 2 puncte)
a) Se acordă acordă 2 puncte pentru enumerarea a cel puţin 5 avantaje ale
decibelmetrelor;
b) Pentru enumerarea incorectă a avantajelor ce le prezintă decibelmetrele se acordă
0 puncte.
3) Prezentarea caracteristicilor generale şi a utilizărilor fiecărui tip de decibelmeru
selectat (1× 3 = 3 puncte)
a) Se acordă acordă câte 1 punct pentru prezentarea corectă a caracteristicilor
generale şi a utilizărilor fiecărui decibelmetru selectat;
b) Pentru prezentarea parţial corectă a caracteristicilor generale şi a utilizărilor fiecărui
decibelmetru selectat se acordă câte 0,5 puncte;
c) Pentru prezentarea incorectă a caracteristicilor generale şi a utilizărilor fiecărui
decibelmetru selectat se acordă 0 puncte.
4. Calitatea muncii, încadrarea în timp (1 punct)
5. Respectarea normelor de sănatate şi securitate în muncă. (1 punct)
345

se vor relua informaţii despre măsurarea nivelului de transmisie şi apoi, dacă este
346
Testul II.7
Obiective:
- să remedieze deranjamentele din cablurile cu perechi de conductoare
Acest test poate fi utilizat după parcurgerea temei “Operaţii specifice remedierii
deranjamentelor” ca evaluare formativă.
Durata evaluării

Enunţ:
În urma localizării deranjamentelor într-un cablu de telecomunicaţii s-a constatat că o
pereche a acestuia trebuie înlocuită. Remediaţi acest deranjament prin înlocuirea
respectivei perechi.
Resurse necesare
Elevul are la dispoziţie următoarele:
 cleşte de sertizat;
 cuţite de cablu;
 şurubelniţe;
 letcon;
347
 bandă izolatoare;
 ohmmetru;
 buzer;
 multimetru;
 analizor de reţea.
Instrucţiuni pentru elevi:

Fiecare elev va avea sarcina sa de lucru în cadrul grupei din care face parte.

1) Pregătirea locului de muncă; (0,25 puncte)
2) Selectarea unei perechi noi, din rezervă, conform documentaţiei; (1 punct)
3) Deconectarea perechii defecte de cablu; (1 punct)
4) Înlăturarea izolaţiei de la capătul conductoarelor (max. 5 cm); (1 punct)
5) Conectarea noii perechi; (1punct)
6) Verificarea continuităţii noii perechi; (1 punct)
7) Protejarea îmbinării cu un material electroizolant; (1 punct)
8) Fixarea cablului pe traseul anterior (readucerea în starea iniţială); (1 punct)
9) Calitatea muncii, încadrarea în timp; (0,50 puncte)
10) Respectarea normelor de sănatate şi securitate în muncă; (1 punct)
11) Curăţenia la locul de muncă. (0,25 puncte)

se vor relua informaţii despre operaţii specifice remedierii deranjamentelor de
transmisie şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.
348
Testul II.8
Obiective:
- să utilizeze cabluri cu perechi de conductoare
Acest test poate fi utilizat după parcurgerea temei “Cabluri cu perechi de
conductoare” ca evaluare sumativă.
Durata evaluării

Testul poate fi susţinut în laboratorul tehnologic fără materiale ajutătoare sau sprijinul
profesorului. Fiecare elev va primi în scris prezentarea cazului şi a cerinţelor şi va
rezolva individual subiectul. În cadrul evaluării elevul va face şi o prezentare de 5
minute a lucrării.
Enunţ:
În laboratorul tehnologic există cabluri cu perechi de conductoare pe care le utilizaţi în
diverse scopuri. La aceste cabluri pot apărea defecte ce trebuie localizate şi
remediate.
1. Identificaţi cablurile cu perechi de conductoare din laboratorul tehnologic;
2. Precizaţi utilizarea fiecărui cablu cu perechi de conductoare identificat;
3. Identificaţi elementele componente ale fiecăruia;
4. Enumeraţi metodele utilizate în vederea detectării defectelor în cablurile cu perechi
de conductoare;
5. Întocmiţi o listă cu cel puţin 5 defecte ce pot să apară într-un cablu cu perechi de
conductoare;
349
6. Pentru un posibil defect (la alegere), realizaţi o fişă tehnologică care să cuprindă
etapele (operaţiile), mijloace utilizate şi materiale necesare remedierii defectului;
7. Întocmiţi o prezentare pentru colegii voştri;
8. Prezentaţi lucrarea.

 Identificarea cablurilor cu perechi de conductoare din laboratorul tehnologic (cel
puţin două cabluri); (1 punct)
 Prezentarea utilizărilor cablurilor identificate; (1 punct)
 Identificarea elementelor componente; (1 punct)
 Enumerarea metodele utilizate în vederea detectării defectelor în cablurile cu
perechi de conductoare; (1 punct)
 Prezentarea a minim cinci defecte ce pot să apară într-un cablu cu perechi de
conductoare; (1 punct)
 Realizarea unei fişe tehnologice care să cuprindă etapele (operaţiile), mijloace
utilizate şi materiale necesare remedierii defectului; (2 puncte)
 Prezentarea lucrării. (2 puncte)

de modul în care a fost efectuat studiul propus.

se vor relua informaţii despre cablurile cu perechi de conductoare şi apoi, dacă este
350
Testul II.9
Competenţe: Utilizează cablurile cu fibră optică
Obiective:
- să identifice elementele componente ale fibrei optice;
- să caracterizeze parametrii fibrei optice.
Acest test poate fi utilizat după parcurgerea temei “Parametrii fibrelor optice” ca
Durata evaluării

Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele şi va rezolva individual testul.
Enunţ:
Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1 - 4), alegeţi litera corespunzătoare
răspunsului corect. (2 puncte)
1. Parametrii geometrici ai fibrelor optice sunt:
a. diametrul miezului, diametrul învelişului, diametrul exterior al mantalei de
protecţie;
b. apertura numerică, atenuarea, lungimea de undă a radiaţiilor de lumină utilizate;
c. diafonia şi zgomotul;
d. atenuarea şi apertura numerică.
2. Parametrii optici ai fibrelor sunt:
a. diametrul miezului, diametrul învelişului, diametrul exterior al mantalei
de protecţie;
b. apertura numerică, atenuarea, lungimea de undă a radiaţiilor de lumină utilizate;
351
c. diafonia şi zgomotul;
d. învelişul fibrei şi mantaua de protecţie.
3. Învelisul fibrei optice este un material dielectric care înconjoară miezul fibrei
şi prezintă:
a. un indice de refracţie mai mare decât cel al miezului;
b. un indice de refracţie mai mic decât cel al miezului;
c. un indice de refracţie egal cu al miezului;
d. un indice de refracţie egal cu zero.
4. Atenuarea fibrei optice se măsoara în:
a. µS/km;
b. µH/km;
c. dB/km;
d. H/km.
fals. 2 puncte
a) Mantaua de protecţie a fibrei optice este un înveliş de plastic care înconjoară miezul
acesteia, având o rezistenţă mecanică slabă.
b) Fibra optică este un ghid de undă de formă cilindrică, format din două straturi
concentrice de materiale cu caracteristici optice diferite şi dintr-un strat exterior
protector.
III. Scrieţi informaţiile corecte care completează spaţiile libere. 2 puncte

a) Apertura numerică reprezintă valoarea...........1......... unghiului de...................2...... .
................... pentru care radiaţia pătrunsă în fibră la un capăt al acesteia se transmite
prin reflexie totală de-a lungul fibrei.
b) Atenuarea depinde de..............3............ fibrei, de...........4......... ..................,
de..............5.............. utilizată şi de lungimea de undă a radiaţiei incidente.
352
IV. Identificaţi elementele componente ale fibrei optice de mai jos şi caracterizaţi fiecare
element identificat. (3 puncte)

1 punct din oficiu
I. 2 puncte
II. 2 puncte
III. 2 puncte
IV. 3 puncte

I. 1. a; 2. b; 3. b; 4. c.
II. a. – F; b–A
III.
a. 1 – sinusului 2 – incidenţă maximă
b. 3 – geometria
4 – puritatea sticlei
5 – tehnologia
353
IV.
1 - miezul – regiune centrală a fibrei care ghidează lumina;
2 - învelişul sau cămăşa fibrei – materialul dielectric care înconjoară miezul şi
prezintă un indice de refracţie mai mic decât acesta. Este un strat mijlociu cu rol de
acoperire reflectorizantă, care reţine prin reflexie razele de lumină în miez;
3 - manta de protecţie – înveliş de plastic care înconjoară miezul, respectiv cămaşa,
cu rol de protecţie împotriva umezelei şi a forţelor exterioare, oferind o bună rezistenţă
mecanică.
Se acordă câte un 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns parţial corect
se acordă câte 0,5 puncte. Pentru răspuns greşit sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte.

în barem.

parametrii fibrei optice şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul
asemănător.
354
Testul II.10
Obiective:
- să clasifice fibrele optice;
- sǎ identifice fibra optică monomod, respectiv multimod;
- să caracterizeze fibra optică monomod şi multimod.
Acest test poate fi utilizat după parcurgerea temei “Tipuri de fibră optică” ca evaluare
formativă.
Durata evaluării

Enunţ:
La agentul economic unde vă desfăşuraţi stagiul de practică există mai multe tipuri de
fibră optică.
1. Identificaţi aceste tipuri de fibră optică;
2. Realizaţi o clasificare a fibrelor optice în funcţie de materialul folosit, indicele de
refracţie a miezului şi de modul de trasmitere a radiaţiei luminoase;
3. Realizaţi un studiu comparativ între cele două tipuri de fibră optică monomod
şi multimod ţinând cont de:
 diametrele lor;
 traiectoriile razelor luminoase;
 pierderile înregistrate şi utilizări.
355

 Identificarea tipurilor de fibră optică existente la agentul economic unde îşi
desfăşoară stagiul de practică; (1 punct)
 Clasificarea fibrelor optice în funcţie de materialul folosit, indicele de refracţie a
miezului şi de modul de trasmitere a radiaţiei luminoase; (3 puncte)
 Realizarea unui studiu comparativ între cele două tipuri de fibră optică monomod
şi multimod ţinând cont de:
 diametrele lor; (1 punct)
 traiectoriile razelor luminoase; (1 punct)
 pierderile înregistrate şi utilizări. (1 punct)
 Prezentarea lucrării. (2 puncte)

Clasificarea fibrelor optice:
1. După materialele dielectrice folosite, fibrele optice pot fi:
 cu miezul şi cămaşa din sticlă (amestec în care predomină
SiO2);
 cu miezul din sticlă şi cămaşa din plastic (polimer);
 cu miezul şi cămaşa din plastic.
2. După modul de variaţie al indicelui de refracţie al miezului, fibrele
optice pot fi:
 cu index variabil în trepte (stepindex);
 cu indice gradat (graded index).
3. După modul de trasmitere a radiaţiei luminoase, fibrele pot fi:
 monomod (singlemode);
 multimod (multimode).
Tab 5 - Studiu comparativ între fibra optică monomod şi fibra optică multimod
Fibra optică monomod Fibra optică multimod
356
 permite propagarea unui singur  are diametrul miezului mai mare

mod de oscilaţie la o anumită ceea ce determină existenţa a mai
lungime de undă; multor raze reflectate;
 diametrul miezului fibrei monomod  diametrul miezului fibrei multimod
este comparabil cu lungimea de este mult mai mare decât lungimea
undă a radiaţiei luminoase favorite; de undă a radiaţiei;
 coeficentul de atenuare este mai  prezintă interferenţe
mic în fibrele monomod ceea ce necontrolabile, datorate fluctuaţiilor
implică o rată de transmisie a de temperatură;
datelor substanţial mai mare;  utilizată pentru aplicaţii cu
 este utilizată pentru aplicaţii cu transmisii pe distante scurte, de
transmisii pe distanţe mari (zeci de exemplu în reţelele locale de date,
km); în retelele de calculatoare, etc.
 pot lucra simultan multe canale
gigabit, fiecare cu altă lungime de
undă permiţând transmiterea unei
mari cantităţi de informaţii.
Exemple: reţele tefonice, reţele
cablu TV etc.


se vor relua informaţii despre tipurile de fibră optică şi apoi, dacă este cazul, se reface
acest test sau unul asemănător.
357
Testul II.11
Obiective:
- să analizeze elementele componente ale unui cablu optic;
- să compare structurile de protecţie a cablurilor optice.
Testul poate fi utilizat după parcurgerea temei “ Elementele componente ale unui
cablu optic” ca evaluare formativă.
Durata evaluării

Investigaţia se poate realiza individual sau în grup de 2 - 3 elevi, fiecare
dintre ei îndeplinind sarcini distincte bine precizate.
Enunţ:
Să se realizeze o investigaţie privind elementele componente ale unui cablu
optic şi structura de protecţie a acestuia. Rezultatele investigaţiei vor fi
cuprinse într-un raport care va cuprinde noţiunile fundamentale referitoare la
temă. Raportul va fi făcut public prin prezentarea orală întregii clase.

2) prezentarea elementelor componente ale unui cablu optic;
3) prezentarea structurii de protecţie a cablurilor optice:
 cu sistem de protecţie uşor
 cu sistem de protecţie rigid
4) bibliografie.
358

marcate termenele obiectivelor parţiale convenite cu profesorul îndrumător.

1) 20 puncte pentru prezentarea elementelor componente ale unui cablu
optic;
4) 40 puncte pentru prezentarea structurii de protecţie a cablurilor optice:
a) cu sistem de protecţie uşor – (20 puncte)
b) cu sistem de protecţie rigid – (20puncte)
5) 5 puncte pentru bibliografie (surse de documentare);
6) 5 puncte pentru respectarea termenelor intermediare;
7) 5 puncte pentru respecterea sarcinilor în cadrul grupei (dacă este cazul);
8) 5 puncte pentru prezentarea portofoliului;
9) 10 puncte pentru utilizarea corectă a termenilor de specialitate;
Se acordă 10 puncte din oficiu

fiecăruia în cadru grupei (dacă se lucrează pe grupe) şi termenele
portofoliu, urmând ca în cea de a treia zi să se finalizeze şi să se prezinte
Raportul va fi prezentat de toţi elevii (toată grupa).
Se va puncta, conform grilei, redactarea şi prezentarea raportului.
În cazul lucrului pe grupe trebuie să repartizăm sarcinile echilibrat şi să
urmărim respectarea acestora (fiecare să-şi îndeplinească sarcina în timpul
alocat ).
De asemenea trebuie să avem grijă, în mod special, la prezentarea
portofoliului.
359
Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor

evaluării
Pe lângă conţinutul ştiinţific, trebuie sa urmărim modul de lucru al elevilor, modul de
redactare, de comunicare cu ceilalţi, prilej cu care vor realiza feedback corespunzător,
şi în funcţie de constatări adaptăm activităţile desfăşurate cu elevii, precum şi modul de
evaluare viitoare.
360
Testul II.12
Obiective:
- să identifice elementele componente ale unui sistem de comunicaţie prin fibră
optică;
- sǎ precizeze principiul de transmitere a semnalelor prin cablurile cu fibră optică.
Acest test poate fi utilizat după parcurgerea temei “Principiul de transmitere a
semnalelor prin fibra optică” ca evaluare formativă.
Durata evaluării

Testul poate avea loc în laborator sau sala de clasă, fără materiale ajutătoare sau
sprijinul profesorului. Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva
individual testul.
Enunţ:
Pentru fiecare din cerinţele de mai jos, alegeţi litera corespunzătoare răspunsului
corect. (2 puncte)
1. Transmiţătorul optic conţine:

a. o diodă şi o monofibră al cărui diametru este mai mic decât cel al fibrei optice;
b. cablul optic, repetoare-amplificatoare şi echipamentul de electroalimentare;
c. o diodă detectoare şi o monofibră al cărui diametru este mai mare decât cel al
fibrei optice;
d. cablul coaxial, repetoare-amplificatoare şi echipamentul de electroalimentare.
361
2. Receptorul optic conţine:

a. o diodă şi o monofibră al cărui diametru este mai mic decât cel al fibrei optice;
b. cablul optic, repetoare-amplificatoare şi echipamentul de electroalimentare;
c. o diodă detectoare şi o monofibră al cărui diametru este mai mare decât cel al
fibrei optice;
d. cablul coaxial, repetoare-amplificatoare şi echipamentul de electroalimentare.
fals. 2 puncte
a) Un sistem de transmisie prin fibră optică este compus din: transmiţător optic, ghid
optic, receptor optic.
b) Ghidul optic conţine diodă laser sau LED.
III. Scrieţi informaţiile corecte care completează spaţiile libere.

2 puncte
a) Fasciculul de lumină de la ieşirea ..............1..............optic, modulat
în..............2............, este trimis în fibra optică prin cupla optică.
b) Fibra este ghidată de o cuplă ......3......, pentru a trimite ….....4......... la
receptorul electronooptic.
IV. Identificaţi elementele componente ale sistemului de comunicaţie prin fibră optică,
din figura de mai jos, şi precizaţi rolul fiecărui element identificat.
(3 puncte)
362

1 punct din oficiu
I. 2 puncte
II. 2 puncte
III. 2 puncte
IV. 3 puncte

I. 1. a; 2. c;
Se acordă 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns greşit sau lipsa
II. a. – A; b–F
Se acordă 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns greşit sau lipsa
III.
a. 1 – transmiţătorului
2 – impulsuri
b. 3 – optică
4 – lumina
IV.
1= transmiţător optic – produce şi codează semnalele luminoase;
363
2= ghid optic – conduce semnalele luminoase;

3= receptorul optic – primeşte şi decodează semnalele luminoase.
Se acordă câte un 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns parţial corect
se acordă câte 0,5 puncte. Pentru răspuns greşit sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte.

în barem.

principiul de transmitere a semnalelor prin fibra optică şi apoi, dacă este cazul, se
364
Testul II.13
Obiective:
- să realizeze joncţionarea cablurilor optice prin metode specifice.
Acest test poate fi utilizat după parcurgerea temei “Joncţionarea cablurilor optice” ca
Durata evaluării

Enunţ:
Realizaţi joncţionarea un cablu optic pentru a se putea reface o legătură întreruptă din
cauza ruperii pe traseu a fibrelor. Alegeţi metoda de joncţionare pe care o consideraţi
mai potrivită.
Resurse necesare
 cleaver;
 gel pentru lipit;
 soluţie specială pentru curăţarea fibrei optice;
 aparat de sudură pentru fibra optică;
 manşon termoretractabil;
365
 hârtii de polizare;
 conectori de fibră optică.
Instrucţiuni pentru elevi:

Fiecare elev va avea sarcina sa de lucru în cadrul grupei din care face parte.

I. Joncţionarea cablurilor optice prin lipire cu substanţe cu proprietăţi optice
1) Pregătirea locului de muncă (1 punct)
2) Pregătirea fibrei optice; (1 punct)
3) Secţionarea fibrei optice; (1 punct)
4) Lipirea propriu-zisă; (2 puncte)
5) Protejarea lipiturii efectuate; (1 punct)
6) Calitatea muncii, încadrarea în timp; (1 punct)
8) Curăţenia la locul de muncă (1 punct)
II. Joncţionarea cablurilor optice prin topire şi sudură cu arc electric
1) Pregătirea locului de muncă; (1 punct)

3) Secţionarea fibrei optice; (1 punct)
4) Sudarea propriu-zisă; (2 puncte)
5) Protejarea sudurii; (1 punct)
8) Curăţenia la locul de muncă. (1 punct)
III. Joncţionarea cablurilor optice prin conectori de fibră optică
1) Pregătirea locului de muncă; (1 punct)

3) Controlarea conectorilor înainte de montare; (1 punct)
366
4) Introducerea fibrei optice în conector; (1 punct)

5) Polizarea suprafeţei frontale a fibrei; (1 punct)
6) Control şi curăţare finală (1 punct)
9) Curăţenia la locul de muncă. (1 punct)

se vor relua informaţii despre joncţionarea cablurilor optice şi apoi, dacă este cazul, se
367
Testul II.14
Obiective:
- să utilizeze cabluri cu fibră optică.
Acest test poate fi utilizat după parcurgerea temei “Cabluri cu fibră optică” ca evaluare
sumativă.
Durata evaluării

Enunţ:
La agentul economic unde vă desfăşuraţi stagiul de pregătire practică observaţi
cablurile cu fibră optică.
1. Identificaţi elementele componente ale unui cablu cu fibră optică;
2. Comparaţi sistemul de protecţie de tip uşor al unui cablu optic cu sistemul de protecţie
de tip rigid, precizând avantajele şi dezavantajele fiecărui tip de protecţie;
3. Efectuaţi un studiu comparativ, între cablurile optice şi cablurile în perechi de
conductoare, având în vedere principiul de transmisie a semnalelor şi avantajele acestora;
4. Enumeraţi metodele utilizate în vederea joncţionării cablurilor optice;
5. Pentru una din metodele de joncţionare (la alegere), realizaţi o fişă tehnologică care
să cuprindă etapele (operaţiile), mijloace utilizate şi materiale necesare joncţionarii
cablului optic;
368

 Identificarea elementelor componente ale unui cablu cu fibră optică;
(1 punct)
 Realizarea comparaţiei dintre sistemul de protecţie de tip uşor al unui cablu optic
cu sistemul de protecţie de tip rigid (avantajele şi dezavantajele fiecărui tip de
protecţie); (2 puncte)
 Realizarea unui studiu comparativ, între cablurile optice şi cablurile în perechi de
conductoare, având în vedere principiul de transmisie a semnalelor şi avantajele
acestora; (2 puncte)
 Enumerarea metodele utilizate în vederea joncţionării cablurilor optice
(1 punct)
 Realizarea unei fişe tehnologice care să cuprindă etapele (operaţiile), mijloace
utilizate şi materiale necesare joncţionării unui cablu optic;
(2 puncte)
 Prezentarea lucrării. (1 punct)


se vor relua informaţii despre cablurile cu fibră optică şi apoi, dacă este cazul, se
369
TEST SUMATIV 1
Medii de transmisie
Competenţe: Descrie semnalele utilizate în telecomunicaţii şi procedeele de

transmisie a acestora;
Utilizează cablurile cu perechi de conductoare;
Utilizează cablurile cu fibră optică.
Obiective:
- să caracterizeze parametrii fibrei optice
- să selecteze categorii de cabluri cu perechi torsadate în funcţie de caracteristicile
acestora;
- să asocieze tipul de antenă cu banda de frecvenţă corespunzătoare
- să realizeze joncţionarea cablurilor optice prin metode specifice.
Acest test poate fi utilizat după parcurgerea modulului „Medii de transmisie” ca
evaluare sumativă.
Durata evaluării

de practică. Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual
subiectele.
Enunţ:
corecte:
370
1.1 Învelisul fibrei optice este un material dielectric care înconjoară miezul fibrei
şi prezintă:
a. un indice de refracţie mai mare decât cel al miezului;
b. un indice de refracţie mai mic decât cel al miezului;
c. un indice de refracţie egal cu al miezului;
d. un indice de refracţie egal cu zero.
1.2 Categoria de cabluri cu perechi torsadate care prezintă performanţe înalte la o
frecvenţă mai mică 600 MHz este:
a. categoria V;
b. categoria III;
c. categoria VII;
d. categoria II.
1.3 Valoarea eficace a semnalului sinusoidal de amplitudine U este:

a. U ef  U
2
b. U ef 
U
2
c. U ef  2
U
d. U ef  U  2
1.4 Perioada “T” a unui semnal periodic corespunde cu :

a. alternanţă pozitivă urmată de o alternanţă negativă
b. alternanţă pozitivă
c. alternanţă negativă
d. alternanţă pozitivă urmată de 2 alternanţe negative.
enunţul este fals.
a. Ghidul optic conţine diodă laser sau LED.
b. Mărimile “T”, “f” şi “ ” au o dependenţă reciprocă.
371
a. Un semnal determinist poate fi prezis (anticipat) şi prin urmare nu conţine.............

b. Antena parabolică este utilizată în domeniul ...............( 3 - 30 GHz).
4. Realizaţi joncţionarea un cablu optic pentru a se putea reface o legătură întreruptă,

din cauza ruperii pe traseu a fibrelor prin conectori de fibră optică.
Resurse necesare
 cleaver;
 gel pentru lipit;
 soluţie specială pentru curăţarea fibrei optice;
 aparat de sudură pentru fibra optică;
 manşon termoretractabil;
 hârtii de polizare;
 conectori de fibră optică.


4. Joncţionarea cablurilor optice prin conectori de fibră optică
1) Pregătirea locului de muncă – 0,5 puncte

2) Pregătirea fibrei optice – 0,5 puncte
3) Controlarea conectorilor înainte de montare – 0,5 puncte
4) Introducerea fibrei optice în conector – 0,5 puncte
5) Polizarea suprafeţei frontale a fibrei – 0,5 puncte
6) Control şi curăţare finală – 0,5 puncte
7) Calitatea muncii, încadrarea în timp – 0,5 puncte
8) Respectarea normelor de sănatate şi securitate în muncă – 1punct
372
9) Curăţenia la locul de muncă – 0,5 puncte

1.
1.1 – b
1.2 – c
1.3 – b
1.4. – a
2.
a. – Fals
b. – Adevărat
3. a – informaţie
b – microundelor
În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre Medii
de transmisie şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.
373
TEST SUMATIV 2
Medii de transmisie
Competenţe: Descrie semnalele utilizate în telecomunicaţii şi procedeele de

transmisie a acestora;
Utilizează cablurile cu perechi de conductoare;
Utilizează cablurile cu fibră optică.
Obiective:
- să descrie semnalele utilizate în telecomunicaţii şi procedeele de transmisie a
acestora;
- să utilizeze cabluri cu perechi de conductoare;
- să utilizeze cabluri cu fibră optică.
Acest test poate fi utilizat după parcurgerea modulului „Medii de transmisie” ca
evaluare sumativă.
Tipul testului: proiect
Durata evaluării
Timp de lucru: 2 saptămâni

Enunţ:
Realizaţi un proiect cu tema ” Suporturi de transmisie utilizate în telecomunicaţii ”

Proiectul va fi realizat la finalul parcurgerii conţinuturilor modulului “Medii de transmisie”
şi va fi structurat în două părţi:
Partea a I-a:
374
1. Semnale utilizate în telecomunicaţii şi procedeele de transmitere a acestora

1.1 Prezentarea tipurilor de semnale utilizate în comunicaţiile
electronice
1.2 Tipuri de multiplexări utilizate în transmiterea semnalelor pentru
comunicaţii electronice
2. Suporturi de transmisie:
2.1. Cablul cu perechi coaxiale
2.2. Cablul cu perechi răsucite
2.3. Cablul optic
Partea a II-a:
Studiu comparativ, între cablurile optice şi cablurile în perechi de conductoare,
având în vedere:
a. Principiul de transmisie a semnalelor - avantaje, dezavantaje
b. Operaţii specifice remedierii deranjamentelor în cabluri
Derularea proiectului va fi etapizată, termenele de finalizare fiind stabilite de comun

acord cu îndrumătorul, fiecare etapă finalizată urmând a fi analizată pentru
descoperirea punctelor slabe şi trecerea la o nouă etapă.
Elevii au obligaţia de a respecta etapele şi termenele stabilite pentru a se înscrie în
grafic, iar proiectul să poată fi predat în condiţii optime şi la termenul stabilit.
Proiectul va fi prezentat ca parte scrisă redactată la calculator şi printat.
Elevii vor respecta cerinţele unui proiect:
 Foaia de capăt
 Argument
 Cuprins
 Memoriu tehnic
 Bibliografie
 Anexe (scheme, tabele, pliante)

Evaluarea proiectului se va face ţinând seama de calitatea activităţii elevului, calitatea
proiectului realizat cât si de prezentarea / susţinerea orală a lucrării.
375

Pe lângă conţinutul ştiinţific, trebuie să urmărim modul de lucru al elevilor, modul de
redactare, de comunicare cu ceilalţi. În funcţie de constatări adaptăm activităţile
desfăşurate cu elevii şi se fac recomandările necesare.
376
Modulul: TEHNICI DE COMUTAŢIE ŞI DE TRANSMISIUNI
377
AUTOR:
ANGELA DOINA ROŞCA – Profesor grad didactic I - Colegiul Tehnic de
Comunicaţii “ Augustin Maior” Cluj-Napoca
COORDONATOR:
MIRELA LIE – Profesor grad didactic I
CONSULTANŢĂ:

2009
378
379
Testul 1
Modulul: Tehnici de comutaţie şi de transmisiuni
Competenţa: Identifică structura generală a unui sistem de comutaţie şi de

transmisiuni
 să definească un sistem de comutaţie
 să identifice tipurile de apeluri care se pot stabili printr-un sistem de comutaţie
 să identifice blocurile funcţionale ale unui sistem de comutaţie
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei „Blocurile funcţionale ale unui sistem de
comutaţie” ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.
Durata evaluării

Enunţ:
I. În figura de mai jos prin 1, 2, 3, 4 sunt reprezentate tipurile de apeluri astfel:
1 – apel local în centrala telefonică A
2 – apel de ieşire din centrala telefonică A
3 - apel de intrare din centrala telefonică C
4 – apel de tranzit în B.
380
Completaţi spaţiile libere cu termenii corespunzători:

a. apeluri locale reprezintă conexiuni între linii telefonice...............;
b. apeluri de ieşire reprezintă conectarea unei linii locale la o .............centrală
telefonică;
c. apeluri de intrare reprezintă conectarea unei .................de la altă centrală la o
linie locală;
d. apeluri de tranzit reprezintă conectarea între centrale prin intermediul
……………..de joncţiune asociate.
II. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos precizaţi litera corespunzătoare
răspunsului corect:
1. Interfeţele cu liniile de abonat au rolul de a:

a. realiza conexiuni spre şi dinspre alte centrale telefonice ;
b. prelua semnalele de stare de la linii de abonat;
c. realiza conectarea între oricare dintre canalele de comunicaţie ;
d. controla schimbul de informaţii de semnalizare cu posturile terminale de
abonaţi.
2. Reţeaua de conexiune are rolul de a:

a. realiza conexiuni spre şi dinspre alte centrale telefonice ;
c. realiza conectarea între oricare dintre canalele de comunicaţie ;
381
d. controla schimbul de informaţii de semnalizare cu posturile terminale de

abonaţi.
3. Unitatea de semnalizare are rolul de a:
a. controla schimbul de informaţii de semnalizare cu posturile terminale de
abonaţi;
c. realiza conectarea între oricare dintre canalele de comunicaţie;
d. realiza conexiuni spre şi dinspre alte centrale telefonice.
III. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri prin bifarea căsuţei A, dacă
este fals.
a. Linia de abonat reprezintă legătura de la terminalul la centrala telefonică.
b. Joncţiunile sunt conexiuni între centralele telefonice.
I. 4 puncte
a. locale; b. altă; c. joncţiuni; d. circuitelor.
Se acordă câte 1 p pentru fiecare răspuns corect.

Pentru fiecare răspuns greşit sau lipsa răspunsului, 0 p.
II. 3 puncte
1. b; 2. c; 3. a.

382
III. 2 puncte
a. adevărat; b. adevărat.

383
Testul 2
Competenţa: Identifică structura generală a unui sistem de comutaţie şi de

transmisiuni
 să definească fazele de tratare a unui apel telefonic;
 să analizeze operaţiile realizate de un sistem de comutaţie în timpul fazei de

semnalizare
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei „Etapele de tratare a apelurilor ” ca

Durata evaluării

384
Enunţ:
I. Asociaţi prin săgeţi etapele de tratare a apelurilor din prima coloană cu
semnificaţia acestora din coloana a doua:
1. preselecţia a. ansamblul de operaţii necesare

recepţionării şi înregistrării
numărului apelat
2. recepţia numărului b. asigură schimbul necesar de
apelat informaţii între centralele telefonice
interconectate
3. selecţia c. întreruperea apelului către apelat, a
revers apelului către apelant şi
prelungirea conexiunii între cei doi
abonaţi
4. semnalizarea d. alegerea traseului de conexiune
spre apelat
5. apelul spre apelat e. eliberarea conexiunii şi a circuitul
de linie asociat
6. supervizarea şi f. ansamblul de operaţii necesare
taxarea stabilirii conexiunii apelantului la un
comunicaţiei receptor al numărului apelat
7. eliberarea g. transmiterea semnalului de apel
conexiunii către linia apelată şi semnalului de
revers apel către apelant
II. Pe baza schemei de mai jos realizaţi un eseu structurat care să răspundă la
următoarele cerinţe:
1. Cum se numesc blocurile componente din schemă?

2. În ce etapă de tratare a apelurilor intervin aceste blocurile componente?
3. Specificaţi operaţiile care au loc între cele 2 centrale telefonice în această fază.
4. Care este semnificaţia semnalizărilor transmise între centralele telefonice.
385
I. 3,5 puncte
1 - f; 2 – a; 3 – d; 4 – b; 5 – g; 6 – c; 7 – e.
Se acordă câte 0,5 p pentru fiecare răspuns corect.

II. 5,5 puncte
1. 2, 5 puncte
UA = Unitate de acces
JO = Joncţiune de ieşire
JI = Joncţiune de intrare
US = Unitate de semnalizare
UCC = Unitate de comandă şi control
2. 1 punct
Faza de semnalizare asigură schimbul necesar de informaţii între centralele telefonice,

care sunt interconectate, necesare finalizării conexiunii spre apelat pentru apelurile de
ieşire sau pentru apelurile de tranzit.
Se acordă 1 p pentru răspuns corect şi complet.

Se acordă 0,5 puncte pentru răspuns corect dar incomplet.
386
Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 p.

3. 1 punct
Centrala telefonică de plecare transmite o cerere de apel care determină în centrala

telefonică apelată (centrala de sosire) realizarea unei conexiuni între circuitul joncţiunii
de intrare (JI) şi unitatea de semnalizare (US).
Centrala telefonică solicitată răspunde cu o invitaţie de transmitere a numărului
apelat atunci când receptorul este pregătit să recepţioneze acest număr.
4. 1 punct
Semnalizările transmise între centralele telefonice pot avea următoarele semnificaţii:

a) de la centrala telefonică de plecare către centrala de sosire (semnale înainte):
 cifrele numărului apelat;
 categoria apelantului;
b) de la centrala telefonică de sosire către centrala telefonică de plecare
(semnale înapoi):
 cereri de cifre/categorie;
 condiţia liniei apelate (liberă, ocupată, inexistentă, congestie).

387
Testul 3
Competenţa: Descrie tehnicile de comutaţie şi de transmisiuni
 să definească tehnicile de comutaţie şi de transmisiuni;
 să analizeze tehnica comutaţiei de pachete;
 să identifice tehnicile de dirijare a pachetelor în reţea
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei „Comutaţia de circuite şi comutaţia de

pachete” ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.
Durata evaluării

Enunţ:
I. În coloana A sunt enumerate tehnicile de comutaţie şi de transmisiuni, iar în
coloana B sunt semnificaţia acestora. Asociaţi cifrele din coloana A cu literele
corespunzătoare răspunsului corect din coloana B.
388
II.
A B
Tehnici de comutaţie şi de Semnificaţia
transmisiuni
1. Comutaţie asincronă; a. alocă pentru fiecare comunicaţie un traseu de
conexiune pe toată durata comunicaţiei
2. Comutaţie sincronă; b. realizează conexiunea între canalele temporale
de intrare şi canale temporale de ieşire
3. Comutaţie spaţială; c. asocierea de canale temporale prin care
informaţia de comunicaţie este transmisă
periodic
4. Comutaţie digitală; d. transmiterea de informaţii sub formă de pachete
de date
III. Completaţi spaţiile libere cu sintagmele corespunzătoare:
a. Comutaţia asincronă, se mai numeşte şi comutaţie de.............................

b. Comutaţia asincronă se caracterizează prin transmiterea de informaţii sub formă
de pachete de date, care sunt ....................unele în raport cu celelalte.
c. Pentru a asigura transmisia sincronă pe suportul de transmisie este
necesară ................................de bit.
d. În absenţa unor pachete de date de transmis, în linie se
transmit .........................de sincronizare.
IV. În funcţie de tehnica de dirijare a pachetelor în reţea, se disting trei tipuri de

comutaţii: comutaţie pe circuit virtual, autodirijare şi datagramă.
a. Caracterizaţi comutaţia pe circuit virtual.

b. Precizaţi ce presupune autodirijarea şi ce conţine eticheta.
c. Precizaţi ce utilizează datagrama.
I. 2 puncte
389
1 - d; 2 – c; 3 – a; 4 – b.

II. 2 puncte
a. pachete; b. asincrone; c. sincronizarea; d. cuvinte.

III. 5 puncte
a. 2 puncte
În cazul utilizării comutaţiei pe circuit virtual, pachetul de date are asociată o etichetă
de identificare a canalului temporal alocat în cadrul multiplexului temporal.

Se acordă 1 punct pentru răspuns corect dar incomplet.
b. 2 puncte
Autodirijarea presupune utilizarea de etichete care descriu explicit direcţiile succesive

de îndrumare prin comutatoarele traversate;

Se acordă 0,5 p pentru răspuns corect dar incomplet.
Eticheta conţine un pointer care să indice zona următoare utilă a etichetei de

îndrumare.

c. 1 punct
390
Datagrama utilizează pachete de date, care conţin o etichetă de identificare a

destinatarului.


391
Testul 4
 să definească comutatoarele utilizate în reţelele de comutaţie digitale;
 să precizeze elementele unui comutator şi rolul acestora;
 să precizeze principiul de funcţionare a unui comutator.
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei „Comutatoare utilizate în reţeaua de

comutaţie digitală” ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.
Durata evaluării

Enunţ:
I. Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos, încercuiţi litera corespunzătoare
răspunsului corect.
1. Memoria de comandă a unui comutator temporal are rolul de a:
a. înscrie eşantioanele prezentate la intrare în format paralel;
b. dirija executarea comutaţiei;
c. realiza conversia serie - paralel;
d. realiza conversia paralel - serie.
2. Memoria tampon a unui comutator temporal are rolul de a:
a. înscrie eşantioanele prezentate la intrare în format paralel;
b. dirija executarea comutaţiei;
392
c. realiza conversia serie - paralel;

d. realiza conversia paralel - serie.
3. Comutatorul spaţial asigură:

a. conectarea unui canal temporal al intrării la orice canal temporal al ieşirii în orice
interval de timp;
b. conexiuni între un canal temporal asociat unei intrări şi orice canal temporal
asociat oricărei ieşiri;
c. conversia eşantioanelor din format paralel în format serie şi invers;
d. comutaţia între intrări şi ieşiri numai în cadrul aceluiaşi interval de timp.
4. Pentru un multiplex digital (32 canale) capacitatea C a memoriei temporale (MT)

este:
a. C {MT} = 32x8 biţi
b. C {MT} = 32x5 biţi
c. C {MT} = 32x7 biţi
d. C {MT} = 32x9 biţi
5. Pentru un multiplex digital (32 canale) capacitatea C a memoriei temporale (MC)

este:
6. Dacă se consideră că n este numărul de linii de intrare şi de ieşire ale unui

comutator digital şi că o linie are 32 de canale temporale (IT), rezultă capacitatea
MT este:
a. n x 32 octeţi;
b. n x 32 cuvinte de adrese;
c. n x 8 biţi;
d. n x 32 biţi.
II. Completaţi spaţiile libere cu sintagmele lipsă:
393
a. Comutaţia ……………constă în a repartiza eşantioanele ce sosesc pe linia

multiplex de intrare, a comutatorului la căi convenabile ale liniei multiplex de
ieşire.
b. Capacitatea memoriei temporale depinde de numărul de canale temporale………
c. Multiplexorul temporal transformă identitatea……………a linie de intrare în
identitate temporală.
I. 6 puncte
1 - b; 2 – a; 3 – d; 4 – a; 5 – b; 6 – a.

II. 3 puncte
a. temporală; b. multiplexate; c. spaţială.


394
Testul 5
 să precizeze rolul blocurilor componente ale unui comutator temporal;

 să analizeze principiul de funcţionare a unui comutator temporal.
Prezentarea instrumentului de evaluare
Acestă probă poate fi utilizată la sfârşitul temei „Comutatoare utilizate în reţeaua de

comutaţie digitală” ca evaluare sumativă.
Tipul probei: probă practică - simulare
Durata evaluării

Evaluarea va avea loc într-o sală dotată cu calculatoare şi soft specializat de simulare a
funcţionării comutatoarelor digitale.
Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele evaluării şi va rezolva individual sarcinile.
Enunţ:
Folosind softul specializat de simulare a funcţionării unui comutator temporal alegeţi
stabilirea de conexiuni între intrări pe multiplexul de intrare şi ieşiri pe multiplexul de
ieşire. Urmăriţi fazele de realizare a acestor conexiuni precizând următoarele:
395
1. Care sunt acţiunile care intervin în

stabilirea conexiunilor
2. Etapele de realizare a conexiunilor
3. Rolul blocurilor componente care
intervin în stabilirea conexiunilor.
Lista de control/verificare
Elevul:
- a identificat aplicaţia necesară DA NU
- a urmărit fazele procesului DA NU
- a elaborat soluţiile în timpul stabilit DA NU
Se bifează DA sau NU prin observare sistematică a activităţii şi a comportamentului

elevilor. Fiecare criteriu din lista de control/verificare poate fi notat cu câte un punct
dacă criteriul este îndeplinit, iar întrebările pot fi notate şi ele cu câte 2 puncte pentru
răspunsuri corecte şi complete.
396
Testul 6
 să precizeze rolul blocurilor componente ale unui comutator spaţial;

 să analizeze principiul de funcţionare a unui comutator spaţial.

comutaţie digitală” ca evaluare formativă.
Durata evaluării

Enunţ:
Folosind un soft specializat de simulare a funcţionării unui comutator spaţial alegeţi
stabilirea conexiunii între intrarea IN0 şi ieşirea OUT 2 (similar schemei de mai jos).
Urmăriţi traseul de realizare a acestei conexiuni precizând următoarele:
397
1. Care sunt acţiunile care

intervin în stabilirea
conexiunii?
2. Denumirile blocurilor
componente ale
comutatorului spaţial prin
intermediul cărora se
stabileşte conexiunea şi rolul
acestora.
3. Traseul conexiunii.
Elevul:
398

dacă criteriul este îndeplinit, iar întrebările pot fi notate şi ele cu câte două puncte
pentru răspunsuri corecte şi complete.

„Comutatorul spaţial” şi apoi, dacă este cazul, se reface acestă temă.
399
Testul 7
 să precizeze rolul blocurilor componente ale unui comutator digital;

 să analizeze principiul de funcţionare a unui comutator digital.

comutaţie digitală” ca evaluare formativă.
Durata evaluării
Enunţ:
Folosind un soft specializat de simulare a funcţionării unui comutator spaţial alegeţi
stabilirea conexiunii între intrarea IN2 pe multiplexul de intrare şi ieşirea OUT4 pe
multiplexul de ieşire (similar schemei de mai jos). Urmăriţi traseul de realizare a acestei
conexiuni precizând următoarele:
1. Care sunt acţiunile care intervin în stabilirea conexiunii între IN2 şi OUT4.
2. Denumirile blocurilor componente ale comutatorului digital prin intermediul
căruia se stabileşte această conexiune.
3. Rolul blocurilor componente ale comutatorului digital.
400
Elevul:

dacă criteriul este îndeplinit, iar întrebările pot fi notate şi ele cu câte 2 puncte pentru
Testul 8
401
Competenţa:
 Descrie tehnicile de comutaţie şi de transmisiuni

 Comunicare
 să analizeze modulaţia în amplitudine
 să vizualizeze cu ajutorul osciloscopului semnalele: modulator, purtător, modulat
 să interpreteze forma semnalelor
 să calculeze gradul de modulaţie şi să-l interpreteze.
Acestă probă poate fi utilizată la sfârşitul temei „Modulaţia de amplitudine” ca

evaluare practică sumativă.
Tipul probei: probă practică
Durata evaluării
Evaluarea va avea loc în laboratorul de specialitate, electronică – telecomunicaţii.

Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele evaluării, materialele şi sculele necesare.
Enunţ:
Realizează pe platforma de lucru din laborator un circuit modulator în amplitudine.
402
Ai la dispoziţie:
 circuit modulator cu elemente neliniare aflat în dotarea laboratorului

 generator de semnale
 osciloscop cu 2 canale; sonde osciloscop
 sursă de alimentare a circuitului modulator
 cordoane de legătură
Durata: 50 minute
Sarcina de lucru:
Realizaţi conexiunile necesare astfel încât la intrarea circuitului modulator să conectaţi

semnalul modulator şi semnalul purtător. Alegeţi parametrii acestor semnale în funcţie
de circuitul modulator aflat în dotarea laboratorului. Vizualizaţi pe rând cu ajutorul
osciloscopului cele 2 semnale de intrare în circuit, iar pe cel de-al doilea canal al
osciloscopului conectaţi-l ia ieşirea circuitului modulator (fig. de mai jos).
Calculaţi gradul de modulaţie

folosind formula:
m = (Amax – Amin) / (Amax + Amin)
Formulaţi ipoteze legate de gradul de

modulaţie al semnalului modulat
403
Fişă de evaluare
Pentru proba practică şi orală
Temă:
Realizează pe platforma de lucru din laborator un circuit modulator în amplitudine.
Ai la dispoziţie:
 circuit modulator cu elemente neliniare aflat în dotarea laboratorului
 generator de semnale
 osciloscop cu 2 canale; sonde osciloscop
 sursă de alimentare a circuitului modulator
 cordoane de legătură

Se acordă sau nu, prin observare sistematică a activităţii elevului:
 Alege şi foloseşte corect echipamentele necesare
 Realizează conexiunile necesare
 Vizualizează cu ajutorul osciloscopului semnalele electrice
 Măsoară amplitudinea şi frecvenţa semnalelor
 Efectuează reglarea parametrilor
 Respectă normele de protecţia muncii
B. Criterii de apreciere a performanţei elevului la proba orală
 Precizează tipul semnalului vizualizat
 Explică modul în care a efectuat reglarea parametrilor
 Calculează gradul de modulaţie şi formulează ipoteze

Se bifează căsuţele din dreptul criteriilor prin observare sistematică a activităţii şi a
comportamentului elevilor. Fiecare criteriu din fişa de evaluare poate fi notat cu câte un
punct dacă criteriul este îndeplinit iar întrebările pot fi notate şi ele cu câte un punct
pentru răspunsuri corecte şi complete.
404
Testul 9
 să identifice etapele de transformare a unui semnal analogic în semnal digital

prin metoda PCM
Prezentarea evaluării
Acestă probă poate fi utilizată la sfârşitul temei „Tehnici de transmisiuni digitale şi

domenii de aplicabilitate” ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.
Tipul probei: hartă conceptuală
Durata evaluării
Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele evaluării şi va rezolva individual subiectele.
Enunţ:
Harta conceptuală
Ordonaţi logic etapele de transformare a unui semnal analogic în semnal digital prin
metoda PCM. Precizaţi definiţia şi caracteristicile fiecărei etape.
405
 1 punct din oficiu
 câte un punct pentru fiecare necunoscută din harta conceptuală definită complet
şi corect. Pentru răspunsuri parţial corecte se acordă 0,5 puncte. Pentru fiecare
răspuns greşit sau lipsa răspunsului, 0 p.
1 – eşantionare
406
 definire - procesul prin care o funcţie continuă în timp este înlocuită cu valori
discrete pe care funcţia le ia în anumite momente
 caracteristici – frecvenţă de eşantionare de 8 kHz.
2 – cuantizare
 definire - procesul prin care eşantioanele a căror amplitudini se găsesc în

acelaşi interval capătă amplitudinea nivelului de reconstrucţie respectiv.
 caracteristici – 256 valori posibile (128 pozitive şi 128 negative).
3 – codare
 definire - constă în transmiterea fiecărui număr întreg cuprins între -128 si +128
cu ajutorul unui cod format din opt simboluri binare (biţi).
 caracteristici – fiecare eşantion poate fi reprezentat de un cuvânt binar de 8 biţi.
Total 9 puncte acordate astfel:

Pentru răspunsuri parţial corecte se acordă 0,5 puncte.

407
Testul 10
Competenţe:
 Identifică structura generală a unui sistem de comutaţie şi de transmisiuni
 Comunicare
 să analizeze modulaţiile digitale şi domeniile de aplicabiltate ale acestora
Prezentarea evaluării
Acestă probă poate fi utilizată la sfârşitul temei „Principii generale de realizare a

sistemelor de transmisiuni digitale” ca evaluare sumativă.
Tipul probei: proiect
Durata evaluării
Timp de lucru: 2 săptămâni
Evaluarea va avea loc într-o sală de curs dotată cu calculatoare şi videoproiector. Elevii
vor lucra individual sau în grupuri de câte 3-4 elevi, iar rezultatele concretizate în
prezentări multimedia se vor susţine în faţa întregii clase.
Enunţ
Proiect
408
Sarcina de lucru:
Folosiţi surse diferite (internet, manuale de specialitate, fişe de documentare) pentru a
aduna informaţii despre modulaţiile digitale şi domeniile lor de aplicabilitate. Întocmiţi pe
baza documentărilor făcute un proiect care să atingă următoarele puncte:
1. Denumirea tipurilor de modulaţii digitale
2. Definirea tipurilor de modulaţii
3. Caracteristicile modulaţiilor
4. Domenii de aplicabilitate pentru fiecare tip de modulaţie.
Realizare Prezentare
Tema Elevi Org Prez. Indicarea Acurateţea Ilustrare Contribuţia Sintetizarea Operare Limbaj Coerenţa
proiect grup inf. gen. surselor inform. personală Inform. cu noţ specific exprimării
3p 3p 1p 2p 1p 3p 2p 2p 2p 1p
Se poate realiza o evaluare a fiecărui elev în funcţie de contribuţia personală în cadrul

echipei şi folosind lista de verificare de mai sus în care se propune o medie:
 (10p. realizare + 10 p. prezentare)/2
409
Testul 11
Competenţe:
 Procesarea datelor numerice
 să analizeze transformarea semnalului digital binar într-un cod de linie.
Acestă probă poate fi utilizată la sfârşitul temei „Coduri de linie utilizate în

transmisiunile digitale” ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.
Tipul probei: probă practică
Durata evaluării

funcţionării comutatoarelor digitale. Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele evaluării şi
va rezolva individual sarcinile.
Enunţ
Sarcina de lucru:
Se doreşte transmiterea pe linia telefonică a următorului semnal digital provenit de la
multiplexorul PCM:
100001100001
410
1. Folosind soft - ul specializat: „ Coduri de linie” urmăriţi transformarea acestui

semnal digital binar în codurile de linie enumerate mai jos:
 AMI (Alternate Mark Inversion)
 HDB-3 (High Density Bipolar)
 CMI (Coded Mark Inversion)
 4B3T
2. Caracterizaţi aceste coduri.
3. Realizaţi sarcinile de la punctul 1 pentru un semnal digital (o succesiune de
biţi) ales de voi.
Elevul:

dacă criteriul este îndeplinit iar întrebările vor fi notate şi ele cu câte 2 puncte pentru
411
Testul 12
 să caracterizeze transmisia digitală pentru reţeaua celulară;

 să identifice subsistemele GSM.
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei „Transmisia digitală pentru telefonia
celulară” ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.
Tipul testului: probă scrisă.
Durata evaluării

Enunţ:
I. Completaţi spaţiile libere cu sintagmele lipsă:
a. Reţeaua pentru telefonie celulară este formată din mai multe sute de
amplasamente de………...
b. Pe parcursul convorbirii terminalul mobil se conectează prin unde .................la
staţia radio plasată în zona în care se găseşte abonatul.
c. În fiecare celulă este montată o .................de bază care acoperă, din punct de
vedere radio, teritoriul respectiv.
d. Fiecare celulă utilizează un număr de………………, în funcţie de traficul estimat.
II. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri prin bifarea căsuţei A, dacă
este fals.
412
a. Fiecare celulă are asociată o staţie bază.

b. În sistemul GSM, interfaţa radio, utilizează banda de frecvenţă 935-960 MHz
pentru sensul de transmisie de la staţia mobilă la staţia de bază.
c. Pentru sensul de transmisie de la staţia de bază la staţia mobilă banda de
frecvenţe este 890-915 MHz.
d. Fiecare staţie de bază are alocate un număr de frecvenţe purtătoare.
III. Precizaţi denumirile următoarelor blocuri componente din structura sistemului GSM:
a. MS –
b. BSS –
c. NSS –
d. OMS –
e. IWF -
I. 2 puncte
a. celule; b. radio; c. staţie; d. canale

Pentru fiecare răspuns greşit, 0 p.
413
II. 2 puncte
a. adevărat; b. fals; c. fals; d. adevărat.

III. 5 puncte
a. MS - telefonul mobil (staţia mobilă) (Mobil Station)

b. BSS – staţia de bază (Base Station Subsystem)
c. NSS – subsistemul reţea şi comunicaţie (Network and Switching Subsystem)
d. OMS – subsistemul operare şi întreţinere (Operation and Maintenance
Subsystem)
e. IWF - interfaţa cu reţele de telecomunicaţii fixe sau mobile non-GSM (Network
Interworking Function)

Pentru fiecare răspuns greşit sau incomplet, 0 p.

414
Testul 13
Competenţa: Precizează semnalizările folosite în telecomunicaţii
 să definească tipurile de semnalizări;
 să analizeze sistemele de semnalizare
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei „Semnalizări în telecomunicaţii” ca

Durata evaluării

Enunţ:
I. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos încercuiţi răspunsul corect:
1. Semnalizările transmise de la centrala telefonică la postul telefonic sunt:
a. semnale de numerotare
b. semnal de sfârşit de convorbire
c. semnale în cod multifrecvenţă
d. tonalităţi
2. Din categoria semnalizărilor transmise de la postul telefonic la centrală fac parte:

a. semnalele de numerotare
b. semnal de apel
c. impulsuri de taxare
d. tonalităţi
415
3. Din categoria semnalizărilor vocale fac parte:

a. semnalele de apel
b. semnalele de numerotare DTMF
c. impulsurile de taxare
d. semnale impulsuri de curent continuu
4. Din categoria semnalizărilor inafara benzii vocale fac parte:

c. tonalităţile
d. mesajele înregistrate
II. Completaţi spaţiile libere cu sintagmele lipsă:

1. Prin semnalizare pe cale individuală se înţelege utilizarea pentru semnalizările
asociate unui apel a unui circuit……(a)………, care ulterior este folosit pentru ….(b)..
2. Semnalizările între centralele telefonice automate asigură schimbul de……(c)……,
necesare controlului ……(d)………între abonaţii conectaţi în centrale diferite.
3. Din punct de vedere al modului de realizare a semnalizărilor între centrale, acestea
pot fi clasificate în: semnalizări pe canal .......(e)....... şi semnalizări pe canal....(f)........
III. Pe baza schemei de mai jos realizaţi un scurt eseu răspunzând la următoarele
întrebări:
a. Cărui tip de semnalizări aparţine schema?
b. Ce fel de circuit utilizează acest sistem de semnalizări
c. Sub ce formă se realizează schimbul de informaţii?
d. Enumeraţi 4 avantaje ale utilizării unei astfel de semnalizări.
416
I. 2 puncte
1. d; 2. a; 3. b; d. a

II. 3 puncte
1. a – individual; b – comunicaţie;
2. c – informaţii; d – conexiunilor;
3. e – asociat; f – semafor.

III. 4 puncte
a. semnalizare între centralele telefonice prin canal semafor (canal comun)
417
Se acordă 1p pentru răspuns corect.

Pentru răspuns incomplet dar corect se acordă 0,5 p.
Pentru răspuns greşit, 0 p.
b. utilizează un circuit de date specializat pentru realizarea semnalizărilor
Se acordă 0,5 p pentru răspuns corect.

c. schimbul de informaţii de semnalizare se realizează sub formă de mesaje
Se acordă 0,5 p pentru răspuns corect.

d. 2 puncte
4 avantaje:
- viteza de transfer a mesajelor este mare
- reducere substanţială a timpului de stabilire a conexiunii;
- randament maxim de utilizare a echipamentului digital
- volumul şi costul echipamentelor de semnalizare se reduce;
- creşte capacitatea de semnalizare;
- introducerea de servicii noi pentru abonaţi;
- se poate organiza o reţea semafor, care să deservească diverşi utilizatori.
Se acordă căte 0,5 p pentru fiecare avantaj precizat corect (oricare 4 avantaje.
Pentru răspuns incomplet se acordă punctaj parţial.
Pentru răspuns greşit sau lipsă răspuns 0 p.

418
TEST SUMATIV 1

TEHNICI DE COMUTAŢIE ŞI DE TRANSMISIUNI
Competenţe:
 Identifică structura generală a unui sistem de comutaţie şi de transmisiuni

 Descrie tehnicile de comutaţie şi de transmisiuni
 Precizează semnalizările folosite în telecomunicaţii
 să cunoască nivelul de achiziţie a competenţelor
 să identifice lacunele şi cauzele lor;
 să identifice remedierile care se impun în vederea reglării procesului de predare /
învăţare.
Prezentarea testului:
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului „Tehnici de comutaţie şi de
transmisiuni” ca evaluare sumativă.

Durata evaluării: 2 ore
Condiţiile în care poate fi realizată evaluarea:

419
Enunţ:
Subiectul I 30 puncte
I.1. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos, scrieţi, pe foaie litera corespunzătoare
răspunsului corect. 10p.
1. În cazul transmisei digitale, pentru a asigura recunoaşterea nivelului corespunzător

treptei de decizie ,,-76” se transmite secvenţă binară:
a. 01001110;
b. 11010110;
c. 11100011;
d. 01001100.
2. Semnalele transmise între două centrale telefonice sunt:
a. coduri in curent continuu;

b. coduri multifrecvenţă;
c. coduri in curent alternativ;
d. necodate.
3. Semnalizările transmise de la postul telefonic la centrala telefonică sunt:
a. semnale de numerotare
b. mesaje înregistrate
d. tonalităţi
4. Selecţia ca etapă de tratare a apelurilor reprezintă:
a. recepţionarea şi înregistrarea numărului apelat

b. eliberarea conexiunii
c. alegerea traseului de conexiune spre apelat
d. schimbul de informaţii între centrale
5. Conform teoremei eşantionării procesul de eşantionare se poate face cu o frecvenţă:
a. f  2 fm unde, f = frecvenţa de eşantionare

b. f = fm fm = frecvenţa maximă ce trebuie transmisă
c. f  2 fm
d. f < 2 fm
I.2. În coloana A sunt enumerate caracteristicile unui semnal digital rezultat în urma
procesului de modulaţie a impulsurilor în cod, iar în coloana B sunt trecute valorile
acestor caracteristici. Asociaţi cifrele din coloana A cu literele corespunzătoare
răspunsului corect din coloana B. 10p.
A
B
Caracteristicile unui semnal
Valorile caracteristicilor
digital
1. Viteza semnalului digital binar; a. 8 KHz x 8 biţi x 32 căi = 2,048 Mbps
2. Debitul binar în linie; b. 8 kHz x 8 biţi = 64 kb/s
3. Durata unui eşantion (octet)

c. 3,9 μs/8 simboluri binare = 488 ns
pentru o cale telefonică;
4. Durata unui simbol binar; d. 32 canale x 3,9 μs/eşantion = 125 μs
5. Durata unui cadru; e. 125 μs/32 canale = 3,9 μs
I.3. Transcrieţi, pe foaie litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a, b, c, d) şi notaţi în

dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera F, dacă apreciaţi
că enunţul este fals. Transformaţi enunţurile considerate false în enunţuri adevărate.
10p.
a. Comutatorul digital se poate realiza cu ajutorul unui comutator temporal care
recepţionează la intrarea sa semnalele multiplexate ale intrărilor.
b. Semnalele de frecvenţă vocală au valoarea de 8 KHz.
c. Sistemul de semnalizare prin canal-semafor utilizează un circuit de date
specializat pentru realizarea semnalizărilor.
1. Precizaţi regulile după care se realizează conversia unui semnal binar în semnal
AMI (Alternate Mark Inversion). 4p
2. Scrieţi, pe foaie, informaţia corectă care completează spaţiile libere. 6p
a. Comutaţia temporală constă în a repartiza……………….ce sosesc pe linia multiplex
de intrare a comutatorului în căi convenabile ale liniei multiplex de ieşire.
b. Capacitatea memoriei temporale depinde de numărul de canale
temporale…………….
c. Codarea de linie reprezintă transformarea semnalului.............pe baza unui cod de
linie.
3. Transformarea unui semnal analogic în semnal digital se realizează prin modulaţia
impulsurilor în cod. 20p
a. Precizaţi operaţiunile necesare acestei modulaţii.
b. Definiţi aceste operaţiuni
421
c. Precizaţi din ce se compune semnalul digital rezultat în urma modulaţia impulsurilor

în cod.

1. Să se calculeze şi să se reprezinte grafic spectrul de frecvenţe al benzii laterale
superioare şi al benzii laterale inferioare pentru o transmisie telefonică ce utilizează
frecvenţa purtătoare de 108 KHz. 20p
2. Se dă schema de mai jos a unui sistem de comutaţie.

a. Precizaţi denumirile intrărilor x şi al ieşirilor y.
b. Precizaţi denumirile blocurilor componente numerotate 1÷ 6.
c. Specificaţi tipurile de apeluri care se pot stabili prin sistemul de comutaţie. 10p
NOTĂ:
 Se acordă
10 puncte
din oficiu
 Timpul efectiv de lucru este de 2 ore
422

I.1. 10p
1. d; 2. b; 3. a; 4. c; 5. a.

I.2. 10p
1 - b; 2 - a; 3 - e; 4 - c; 5 – d.
I.3. 10p
a. A; b. F; c. A.

b. Semnalele de frecvenţă vocală au valori de 300÷3400 Hz Adevărat
Se acordă 4 p pentru transformarea în răspuns corect.

Nu se acordă punctaj parţial.
1. 4p
Conversia unui semnal binar în semnal AMI se realizeaza după următoarele reguli:
- simbolurile cu valoarea binară "0" păstrează această valoare şi în semnalul codat
- simbolurile cu valoare binară "1" îşi schimbă alternativ polaritatea pozitivă şi negativă.
Se acordă câte 2 p pentru fiecare regulă enunţată.
2. 6p
a. eşantioanele
b. multiplexate
c. digital

423
3. 20p
a. 6p
Pentru transformarea prin modulaţia impulsurilor în cod - PCM (Pulse Code Modulation)
- a unui semnal electric analog în semnal digital sunt necesare trei operaţiuni:
- eşantionarea semnalului analog;
- cuantizarea eşantioanelor;
- codarea eşantioanelor.

b. 9p
Se numeşte eşantionare procesul prin care o funcţie continuă în timp este înlocuită cu
valori discrete pe care funcţia le ia în anumite momente.
Prin cuantizare, toate eşantioanele a căror amplitudini se găsesc într-un acelaşi

interval capătă amplitudinea nivelului de reconstrucţie respectiv.
Codarea constă în transmiterea fiecărui număr întreg cuprins între -128 si +128 cu
ajutorul unui cod format din opt simboluri binare (biţi).
Se acordă câte 3 p pentru fiecare definiţie corectă.

Pentru fiecare răspuns greşit sau lipsa răspunsului 0 p.
c. 5p
Semnalul digital se compune din 8 biţi (2 8 = 256) astfel:

- Primul bit reprezintă semnul: 1 pentru „+” , 0 pentru „-”
- Următorii 7 biţi exprimă în cod binar în cod binar valoarea absolută a numărului
întreg cuprins între 1 şi 27 = 128.
Se acordă câte 5 p pentru răspuns corect.

424

1. 20p
banda laterală inferioară F- fmin 1p
F- fmax 1p
banda laterală superioară F+ fmin 1p
F+ fmax 1p
F=108KHz; fmin=0,3KHz; fmax=3,4KHz. 1p
banda laterală inferioară: 104,6KHz ÷ 107,7KHz 5p
banda laterală superioară: 108,3KHz ÷ 111,4KHz 5p
Se acordă câte 1 p pentru fiecare formulă de calcul corectă.

Se acordă câte 5 p pentru fiecare calcul corect.
Se acordă 10 p pentru reprezentarea grafică.
2. 10p
a. 2p
X – linii de abonaţi
Y - joncţiuni spre alte sisteme de comutaţie

b. 6p
425
1 – interfeţe cu linii de abonat

2 - reţea de comutaţie (conexiune)
3 – unitate de acces
4 – interfeţe de joncţiuni
5 - unitate de semnalizare
6 - unitatea de comandă şi control sistem

c. 2p
apeluri locale;
apeluri de ieşire;
apeluri de intrare;
apeluri de tranzit.


În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre teme
ale modulului şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.
426
TEST SUMATIV 2

TEHNICI DE COMUTAŢIE ŞI DE TRANSMISIUNI
Competenţe:
 Identifică structura generală a unui sistem de comutaţie şi de transmisiuni

 Descrie tehnicile de comutaţie şi de transmisiuni
 Precizează semnalizările folosite în telecomunicaţii
 să cunoască nivelul de achiziţie a competenţelor
 să identifice lacunele şi cauzele lor;
 să identifice remedierile care se impun în vederea reglării procesului de predare /
învăţare.
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului „Tehnici de comutaţie şi de
transmisiuni” ca evaluare sumativă.

Durata evaluării: 2 ore
Condiţiile în care poate fi realizată evaluarea:

Evaluarea va avea loc într-o sală dotată cu calculatoare şi soft specializat de simulare .
427
Enunţ:
I.1. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos, scrieţi, pe foaie litera corespunzătoare
răspunsului corect. 10p.
1. Dacă se consideră că n este numărul de linii de intrare şi de ieşire ale unui

comutator digital şi că o linie are 32 de canale temporale (IT), rezultă capacitatea MT
este:
a. n x 32 octeţi;
b. n x 32 cuvinte de adrese;
c. n x 8 biţi;
d. n x 32 biţi.
2. Din categoria semnalizărilor vocale fac parte:
c. impulsurile de taxare
d. semnale impulsuri de curent continuu
3. . Selecţia ca etapă de tratare a apelurilor reprezintă:
a. recepţionarea şi înregistrarea numărului apelat

b. eliberarea conexiunii
c. alegerea traseului de conexiune spre apelat
d. schimbul de informaţii între centrale
4. Din categoria semnalizărilor transmise de la postul telefonic la centrală fac parte:

a. semnalele de numerotare
b. semnal de apel
d. tonalităţi
5. Pentru un multiplex digital (32 canale) capacitatea C a memoriei temporale (MT)
este:
I.2. Asociaţi prin săgeţi etapele de tratare a apelurilor din prima coloană cu
semnificaţia acestora din coloana a doua:
14p.
8. preselecţia h. ansamblul de operaţii necesare

recepţionării şi înregistrării
numărului apelat
9. recepţia numărului i. asigură schimbul necesar de
apelat informaţii între centralele telefonice
interconectate
10. selecţia j. întreruperea apelului către apelat, a
revers apelului către apelant şi
prelungirea conexiunii între cei doi
abonaţi
11. semnalizarea k. alegerea traseului de conexiune
spre apelat
12. apelul spre apelat l. eliberarea conexiunii şi a circuitul
de linie asociat
13. supervizarea şi m. ansamblul de operaţii necesare
taxarea stabilirii conexiunii apelantului la un
comunicaţiei receptor al numărului apelat
14. eliberarea n. transmiterea semnalului de apel
conexiunii către linia apelată şi semnalului de
revers apel către apelant
I.3. Transcrieţi, pe foaie litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a, b, c, d) şi notaţi în

dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera F, dacă apreciaţi
că enunţul este fals. 6p.
a. Linia de abonat reprezintă legătura de la terminalul la centrala telefonică.
b. Capacitatea memoriei temporale nu depinde de numărul de canale temporale
multiplexate.
c. În sistemul GSM, interfaţa radio, utilizează banda de frecvenţă 935-960 MHz
pentru sensul de transmisie de la staţia mobilă la staţia de bază.
1. Precizaţi care este semnificaţia semnalizărilor transmise între centralele telefonice.
4p
2. În figura de mai jos prin 1, 2, 3, 4 sunt reprezentate tipurile de apeluri astfel:

1 – apel local în centrala telefonică A
2 – apel de ieşire din centrala telefonică A
3 - apel de intrare din centrala telefonică C
4 – apel de tranzit în B.
Completaţi spaţiile libere cu termenii corespunzători:

a. apeluri locale reprezintă conexiuni între linii telefonice...............;
b. apeluri de ieşire reprezintă conectarea unei linii locale la o .............centrală
telefonică;
c. apeluri de intrare reprezintă conectarea unei .................de la altă centrală la o
linie locală;
d. apeluri de tranzit reprezintă conectarea între centrale prin intermediul
……………..de joncţiune asociate. 8p
2. În figură este reprezentat simbolul unui comutator temporal T. n
a. precizaţi rolul comutatorului temporal

b. indicaţi blocurile componente ale T şi rolul fiecăruia. 14 p

Se doreşte transmiterea pe linia telefonică a următorului semnal digital provenit de la
multiplexorul PCM:
100001100001
1. Folosind soft - ul specializat: „ Coduri de linie” urmăriţi transformarea acestui
semnal digital binar în codurile de linie enumerate mai jos:
 AMI (Alternate Mark Inversion)
 HDB-3 (High Density Bipolar)

 CMI (Coded Mark Inversion)
 4B3T 12p.
2. Caracterizaţi aceste coduri. 3p.
3. Realizaţi sarcinile de la punctul 1 pentru un semnal digital (o succesiune de biţi)
ales de voi. 12p.
NOTĂ:
 Se acordă 10 puncte din oficiu
 Timpul efectiv de lucru este de 2 ore

I.1. 10p
1. a; 2. b; 3. c; 4. a; 5. a.

I.2. 14 puncte
1 - f; 2 – a; 3 – d; 4 – b; 5 – g; 6 – c; 7 – e.

I.3. 10p
a. A; b. F; c. F.

1. 6 p
Semnalizările transmise între centralele telefonice pot avea următoarele semnificaţii:

c) de la centrala telefonică de plecare către centrala de sosire (semnale înainte):
 cifrele numărului apelat;
 categoria apelantului;
d) de la centrala telefonică de sosire către centrala telefonică de plecare

(semnale înapoi):
 cereri de cifre/categorie;
 condiţia liniei apelate (liberă, ocupată, inexistentă, congestie).
Se acordă câte 3 p pentru fiecare răspuns corect şi complet.
Se acordă 1 p pentru răspuns corect dar incomplet.
2. 8 p
a. locale; b. altă; c. joncţiuni; d. circuitelor.

3. 16 p
a. 4p
Comutatorul temporal T realizează conectarea unui canal temporal al intrării la

orice canal temporal al ieşirii - codarea eşantioanelor.

b. 12 p
 memorie de convorbire - numită şi memorie tampon (MT) în care se înscriu
eşantioanele prezentate la intrare în format paralel.
 registrul de intrare (RI) - asociat fiecărei linii de intrare ( are o linie de intrare pe
un singur fir şi o linie de ieşire pe 8 fire) realizează conversia serie-paralel
 memorie de comandă ( MC) sau memorie de conexiuni dirijează modalitatea de

executare a comutaţiei controlând fie scrierea, fie citirea în memoria tampon.
 registrul de ieşire (RE) realizează transferul informaţiei la ieşirea j în format

serial (conversie paralel-serie)
Se acordă câte 3 p pentru fiecare răspuns corect şi complet.


1.
2. 6p
Elevul:

dacă criteriul este îndeplinit iar întrebările vor fi notate astfel:
- câte 12 puncte pentru răspunsuri corecte şi complete la punctele 1 şi 3.
- 3 puncte la punctul 2

Modulul: REŢELE DE CALCULATOARE
PARTEA I
AUTOR:
MUNTEA CRISTINA – Profesor Informatică, definitivat
COORDONATOR:
LADISLAU SEICA – Informatician
CONSULTANŢĂ:

Testul l.1
- să identifice şi să definească tipurile de reţele.
- să descrie topologiile logice şi fizice.
Acest test poate fi utilizat pe parcursul modulului ca evaluare formativă.
Durata evaluării
Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică, fiecare elev
va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.
Enunţ:
I. Următoarele subiecte au o singură variantă corectă de răspuns. Încercuiţi

varianta corectă. (2 p)
1. Tehnologia de transmisie a datelor este:
a. client-server
b. punct la punct
c. peer to peer
d. simplex
2. Tipuri de resurse partajate de o reţea sunt:
a. servicii, aplicaţii, conductoare
b. servicii, spaţii de stocare, fibra optică
c. servicii, spaţii de stocare, aplicaţii
d. servicii, spatii de stocare, aplicaţii, hub-uri
3. Half-duplex este:
a. transmisia datelor într-un singur sens
b. transmisia datelor în ambele direcţii simultan
c. transmisia datelor în ambele direcţii
d. transmisia datelor în ambele direcţii alternativ
4. Informaţiile partajate sunt gestionate de un calculator cu rol de server, într-o

reţea de tip:
a. peer to peer
b. client-server
c. hibride
d. cu difuzare
II. Specificaţi prin A (Adevărat) sau F (Fals) valoarea de adevăr a următoarelor

propoziţii: (2p)
1. Transmisia prin difuzare utilizează un singur canal de comunicaţie partajat de

toate staţiile din reţea. Comunicaţia se face prin pachete, care pot fi primite
simultan de toate staţiile.
2. În transmisia punct la punct un rol important îl au algoritmi specializaţi de dirijare.

Tehnica este caracteristică reţelelor mici.
3. O reţea de calculatoare reprezintă un mod de conectare a unor calculatoare

individuale, astfel încât să poată folosi în comun anumite resurse.
4. Lăţimea de bandă se măsoară în bps (biţi pe secundă).
III. Completaţi rebusul cu denumirea corectă a topologiilor: (2 pct)
T1
O2
P3
O4
L5
O6
G7
I8
1. În această topologie există un punct de conectare central la care se conectează

toate staţiile cu ajutorul unui cablu.
2. Metodă folosită pentru a face transferul informaţiilor între calculatoare.
3. În această topologie fiecare dispozitiv are conexiune directă cu celelalte.
4. În această topologie staţiile trimit pachetele atunci când reţeaua este liberă.
5. Controlează accesul la reţea cu ajutorului unui jeton digital.

6. Combină caracteristicile topologiile magistrală şi stea.
7. Foloseşte un cablu de conexiune la care sunt conectate toate calculatoarele.
8. În această topologie fiecare dispozitiv este conectat la următorul.
IV. Clasificaţi şi definiţi reţelele de calculatoare din punctul de vedere a ariei de

răspândire, al modului de administrare şi al mediului de transmisie: (3 p)
- 1 punct din oficiu
I. 1. 0.5 puncte
2. 0.5 puncte
3. 0.5 puncte
4. 0.5 puncte
II. 1. 0.5 puncte
2. 0.5 puncte
3. 0.5 puncte
4. 0,5 puncte
III. Pentru fiecare topologie identificată corect se acordă 0,25 puncte, iar pentru
răspuns greşit sau lipsă 0 puncte.
IV. Pentru fiecare tip de reţea scrisă corect se acordă 0,30 puncte, iar pentru răspuns
greşit sau lipsă de acordă 0 puncte.
Pentru fiecare definiţie scrisă corect se acordă 0,70 puncte. Pentru răspuns corect
incomplet se acordă 0,35 puncte iar pentru lipsă răspuns sau greşit de acordă 0
puncte.
I. 1. b
2. c
3. d
4. a
II. 1. A
2. F
3. A
4. A
III. Răspunsurile corecte sunt:
1. Stea.
2. Logică.
3. Plasă.
4. Broadcast.
5. Pasarea jetonului.
6. Arbore.
7. Magistrală.
8. Inel.
IV. Este acceptată orice formulare asemănătoare:

Reţea locală de calculatoare LAN (Local Area Network) - este o reţea de

echipamente interconectate răspândite pe o suprafaţă de mici dimensiuni
(încăpere, clădire, grup de clădiri apropiate).
Reţea de întindere mare WAN (Wide Area Network) – este o reţea de întindere
mare alcătuită din mai multe reţele locale aflate în zone geografice diferite.
Reţea fără fir WLAN (Wireless Local Area Network) - este o reţea locală în
care transmisia datelor se face prim medii fără fir.
Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere (text,
În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre tipurile
de reţele si topologiile logice şi fizice şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau
unul asemănător.
Testul l.2
- să descrie arhitectura Ethernet, Token Ring, F.D.D.I.
- să identifice standardele Ethernet.
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare formativă.
Durata evaluării.
Enunţ:
I. Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect: (2 p)

1. Care din următoarele tehnologii care respectă stardardul Ethernet 802.3
este cunoscută şi sub numele de Gigabit Ethernet:
a. 100 BASE-TX
b. 1000 BASE-T
c. 10 BASE-T
d. Varianta a. şi b.
2. Lungimea maximă a unui segment de cablu folosit în 100 BASE-TX este:
a. 100 m
b. 100 km
c. 100 cm
d. 1,00 m
3. Raza de acţiune a standardului IEEE 802.11n este:
a. 45,7 m
b. 250 m
c. 4,57 m
d. 25,0 m
4. T din numele tehnologiilor Ethernet reprezintă:
a. fibra optică
b. cablu torsadat
c. frecvenţa
d. varianta b. şi c.
II. În coloana A sunt indicate standardele WI-FI, iar în coloana B frecvenţa şi

lăţimea de bandă. Scrieţi pe foaia de examen asocierile dintre cifrele din
coloana A şi literele corespunzătoare din coloana B (1 p).
A B
Standardul Lăţime de bandă/ Frecvenţă
1. IEEE 802.11a a. până la 11 Mbps, 2,4 Ghz
2. IEEE 802.11b b. până la 54 Mbps, 2,4 Ghz
3. IEEE 802.11g c. până la 54 Mbps, 5 Ghz
4. IEEE 802.11n d. până la 540 Mbps, 2,4 Ghz
III. Completaţi cu informaţia corectă spaţiile libere: (2,5 p)

a. Arhitectura Token Ring este integrată în sistemele ..........1.........şi utilizează
o tehnologie fizică-stea cablată inel numită .......2.... .......3......Din exterior
reţeaua pare a fi proiectată ca şi o…4…… Calculatoarele sunt conectate la
un ......5.... central, numit MSAU. Se foloseşte o topologie logică
de ......6...... a .........7.....
b. Arhitectura F.D.D.I este bazată pe o topologie fizică de tip .....8.....dublu,
unul este ......9....., folosit pentru transmiterea informaţiilor, iar
celălalt......10......., folosit pentru back-up.
IV. Trataţi tema „Arhitectura Ethernet ” după umătoarea structură de idei

(3.5 p):
- mediul fizic prin care se transmit datele
- metoda de control al accesului la mediu
- cadrul Ethernet
I. 1. 0.5 puncte
2. 0.5 puncte
3. 0.5 puncte
4. 0.5 puncte
II. 1.0.25 puncte
2.0.25 puncte
3.0.25 puncte
4.0,25 puncte
III. 2,5 puncte
III. 3,5 puncte

I. 1. b
2. c
3. d
4. a
II. 1. c
2. a
3. b
4. d
III. a. 1- mainframe, 2- Token, 3- Ring, 4-stea, 5- hub, 6- pasare, 7- jetonului
b. 8- inel, 9- principal, 10- secundar
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 0,20 puncte. Pentru fiecare răspuns
greşit sau lipsă se acordă 0 puncte.
IV. Este acceptată orice formulare asemănătoare:
1. Mediul fizic de transmisie a datelor este cablu torsadat sau fibra optică.
Pentru răspunsul corect se acordă 0.5 puncte. Pentru răspuns parţial corect
se acordă 0.10 puncte, sau lipsă răspuns se acorda 0 puncte.
2. Metoda de control a accesului CSMA/CD (Carrier Sense Multiple Access Collision

Detection = Acces multiplu cu detecţia purtătoarei şi coliziunii) . Conform acestei
metode, dacă o staţie din reţea doreste să transmită date trebuie ca înainte să
“asculte” mediul de transmisie, proces similar cu a aştepta tonul înainte de a forma
un număr pe linia telefonică. Dacă nu detectează nici un alt semnal, atunci poate să
trimită datele. Dacă nici una din celelalte staţii conectate la reţea nu transmite date
în acel moment, datele transmise vor ajunge în sigurantă la calculatorul destinatie,
fără nici o problemă. Dacă, însă, în acelaşi moment cu primul calculator, şi alt
calculator din reţea decide că mediul de transmisie este liber şi transmite datele în
acelasi moment cu primul, va avea loc o coliziune. Prima staţie din reţea care a
depistat coliziunea, adică dublarea tensiunii pe mediul de transmisie, va transmite
către toate statiile un semnal de jam, care le avertizează să oprească transmisia şi
să execute un algoritm de încetare a comunicaţiei pentru un timp (backoff
algorithm). Acest algoritm generează un timp aleator de una, două milisecunde sau
chiar mai scurt, de circa o miime de secundă, interval de timp după care staţiile să
reînceapă transmisia. Algoritmul este repetat ori de câte ori apare o coliziune în
reţea.
Pentru răspunsul corect se acordă 1,5 puncte. Pentru răspuns parţial

corect se acordă 0.75 puncte, sau lipsă răspuns se acordă 0 puncte.
3. Cadrul Ethernet:
PRE START AD AS TIP/LUNGIME DATE CRC
7 byte 1 byte 6 byte 6 byte 4 byte 46-1500 byte 4 byte
 PRE - Preambulul constă într-o secvenţă alternantă de 1 şi 0 ce indică staţiilor

receptoare sosirea unui cadru
 START - Delimitatorul de start al cadrului - conţine o secvenţă alternantă de 1 şi
0 şi care se termină cu doi de 1 consecutivi, indicând faptul că următorul bit
constituie începutul primului octet din adresa destinaţie ;
 AD - Adresa destinaţie - identifică staţia ce trebuie să recepţioneze cadrul.
 AS -Adresa sursă - adresa staţiei ce a emis cadrul ;
 TIP/LUNGIME- indică numărul de biţi de date conţinuţi în câmpul de date al
cadrului.
 DATE - o secvenţă de date de maxim 1500 de octeţi. Dacă lungimea cadrului de
date este inferioară valorii de 46 de octeţi, este nevoie să se completeze restul biţilor
până se ajunge la valoarea minimă impusă de standard (tehnică cunoscută sub
numele de padding) ;
 CRC - semnalizează apariţia unor eventuale erori în cadrul de transmisie.
Pentru răspunsul corect se acordă 1 puncte. Pentru răspuns parţial corect se

acordă 0.5 puncte, sau lipsă răspuns se acordă 0 puncte.


arhitectura Ethernet, Token Ring şi F.D.D.I şi standardele Ethernet şi apoi, dacă este
Testul l.3
- să identifice corect nivelurile OSI şi TCP/IP.
- să identifice corect corespondenţa între modelul OSI şi modelul TCP/IP.
Durata evaluării
Enunţ:
I. Următoarele subiecte au o singură variantă corectă de răspuns.

Încercuiţi varianta corectă. (4 p)
1. OSI este acronimul de la :

a. Open Systems Interconnect
b. Open Systems Interface
c. Organized System Interface
d. Openly Standardized Interconnect
2. Modelul OSI a fost creat de:

a. United States Departement of Defense (DoD)
b. The Institute of Electrical and Electronic Engineers (IEEE)
c. International Standards Organization (ISO)
d. Computer Internet Security (CIS)
3. Nivelul 4 al modelului OSI este:
a. Aplicaţie
b. Fizic
c. Sesiune
d. Nici una dintre variantele de mai sus
4. Modelul TCP/IP este format din .... niveluri:
a. 5
b. 6
c. 4
d. 3
5. Numiţi cele 7 nivelurile ale modelului OSI, pornind de la nivelul 1 până la
nivelul 7
a. Aplicaţie, prezentare, sesiune, transport, reţea, legătură de date,fizic
b. Prezentare, sesiune, aplicaţie, reţea, transport, fizic, legătură de date
c. Fizic, legătură de date, reţea, transport, sesiune, prezentare, aplicaţie
d. Fizic, , reţea, legătură de date, sesiune, prezentare, aplicaţie, transport
6. IP în modelul OSI este implementat la nivelul:
a. Transport
b. Reţea
c. Aplicaţie
d. Legărură de date
7. Fie modelul OSI, numele nivelului în care se fac translatările între
adresele logice (IP) şi adresele fizice (MAC) este:
a. Prezentare
b. Sesiune
c. Reţea
d. Aplicaţie
8. Sincronizarea biţilor în modelul OSI se face la nivelul:
a. Reţea
b. Fizic
c. Prezentare
d. Legătură de date
9. Segmentarea şi reasamblarea datelor în modelul OSI se face la nivelul:
a. Transport
b. Reţea
c. Aplicaţie
d. Sesiune
10. Stabilirea, gestionarea şi închiderea sesiunilor de comunicaţie între

utilizatorii aflaţi pe calculatoare diferite în modelul OSI se face la nivelul:
a. Transport
b. Sesiune
c. Reţea
d. Fizic
II. Specificaţi prin A (adevărat) sau F (Fals) valoarea de adevăr a

următoarelor propoziţii: (2 p)
1. Modelul TCP/IP a fost creat pentru explica suita de protocoale TCP/IP.
2. Modelul OSI a fost creat pentru standardiza modul în care echipamentele
comunică în reţea.
3. Protocoale TCP şi UDP aparţin nivelului aplicaţie.
4. Nivelul Fizic este format din MAC (Medium Control Access) şi LLC
(Logical Link Access).
III. Realizaţi un eseu cu titlul „Modelul OSI şi modelul TCP/IP”, tinând cont
de următoarele idei: (3 p)
a) schema comparativă între cele 2 modele arătând corespondenţa între
nivelurile celor 2 modele
b) asemănări şi deosebiri între cele 2 modele
c) descrierea nivelului aplicaţie pentru fiecare nivel

I. 1. 0.4 puncte
2. 0.4 puncte
3. 0.4 puncte
4. 0.4 puncte
5. 0.4 puncte
6. 0.4 puncte
7. 0.4 puncte
8. 0.4 puncte
9. 0.4 puncte
10. 0.4 puncte
II. 1.0.5 puncte
2.0.5 puncte
3.0.5 puncte
4.0,5 puncte
III. 3 puncte
I. 1. a
2. c
3. d
4. c
5. c
6. b
7. c
8. b
9. a
10. b
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 0,40 puncte. Pentru lipsă răspuns se
acordă 0 puncte.
II. 1. A
2. A
3. F
4. F
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 0,50 puncte. Pentru lipsă răspuns se
acordă 0 puncte.
III. Este acceptată orice formulare

asemănătoare:
a) Schema comparativă:
Modelul de referinţă OSI Modelul de referinţă TCP/IP

b) Ambele modele de date descriu procesul de comunicaţie a datelor în reţea pe

nivele şi ambele conţin nivelele Aplicaţie şi Transport, cu funcţii asemănătoare.
Spre deosebire de modelul OSI care foloseşte şapte niveluri, modelul TCP/IP
foloseşte patru. Astfel, nivelurile OSI sesiune şi prezentare sunt tratate de pe
nivelul TCP/IP aplicaţie, respectiv, nivelurile OSI legătură de date şi fizic de
nivelul acces reţea. Modelul OSI este folosit pentru dezvoltarea standardelor de
comunicaţie pentru echipamente şi aplicaţii ale diferiţilor producători, pe când
modelul TCP/IP este folosit pentru suita de protocoale TCP/IP.

c) Nivelul Aplicaţie al modelului OSI asigură interfaţa cu aplicaţiile utilizator şi

transferul informaţional între programe. La acest nivel se defineşte accesul
aplicaţiilor la serviciile de reţea şi implicit comunicaţia între două sau mai multe
aplicaţii.
Protocoalele de nivel Aplicaţie al modelului TCP/IP oferă servicii de reţea

aplicaţiilor utilizator cum ar fi browserele web şi programele de e-mail. Câteva
exemple de protocoale definite la acest nivel sunt TELNET, FTP, SMTP, DNS,
HTTP.


modelele OSI şi TCP/IP şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul
asemănător.
Testul l.4
- să identifice tipurile de adresare.
- să enumere clasele de adrese.
- să definească noţiunea de adresă, adresa fizică şi adresa logică.
- să aplice subnetarea pe un caz particular.
Tipul testului: oral şi probă practică
Durata evaluării
Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. Fiecare elev
va primi cerinţele de lucru pe o fişa de lucru.
Profesorul va solicita clasei să răspundă la umătoarele întrebări:
Enunţ:
1. Ce este o adresă?
2. Un calculator poate fi conectat simultan la mai multe reţele?
3. Ce este adresa fizică şi adresa logică?
4. Cum se reprezintă o adresă IP în binar?
5. Care este diferenţa între adresarea IPv4 şi IPv6?
6. Care sunt clasele de adrese?
7. Adresa IP 200.135.178.0 aparţine clasei de adrese?
8. Adresele IP care încep cu 10, 172, 192 sunt adrese?
Fişă de lucru:
Enunţ:
Se cere să se subneteze reţeaua cu adresa 200.135.178.0 şi masca de reţea implicită

255.255.255.0 (11111111.11111111.11111111.00000000) în 16 subreţele.
Instrucţiuni pentru elevi: Se vor completa spaţiile libere din fişa de lucru cu datele
necesare subnetări reţelei.
1. Numărul de biţi necesari pentru a crea profilul extins sunt de ......

2. Masca de subreţea va fi 255.255.255.....(11111111.11111111.11111111.......)
3. Valoarea zecimală a ultimului octet din masca de subreţea se scade din 256 şi se
obţine ......
4. Adresele de subreţea vor fi multiplu de.......
5. Subnetarea va arăta astfel:
Subreţea Adresa IP a subreţelei Adresele gazdelor Adresa de broadcast
Baza
Subreţea 0
Subreţea 1
Subreţea 2
Subreţea 3
Subreţea 4
Subreţea 5
Subreţea 6
Subreţea 7
Subreţea 8
Subreţea 9
Subreţea 10
Subreţea 11
Subreţea 12
Subreţea 13
Subreţea 14
Subreţea 15
Criteriile de evaluare şi notare:
Se acordă 10 puncte pentru partea orală astfel:
1. 1.5 puncte
2. 1 punct
3. 1.5 puncte
4. 1 punct
5. 1 punct
6. 1 punct
7. 1 punct
8. 1 punct
Se acordă 10 puncte pentru partea practică astfel:
1. 0.5 puncte
2. 0.5 puncte
3. 0.5 puncte
4. 0.5 puncte
5. 7 puncte
Evaluarea răspunsurilor orale:
1. Ce este o adresă?
Este acceptată orice formulare asemănătoare: O adresă este un număr sau o

înşiruire de caractere care identifică în mod unic un echipament conectat într-o
reţea, servind la comunicarea cu celelalte echipamente ale reţelei.
se acordă 0.75 puncte, sau lipsă răspuns se acordă 0 puncte.
2. Un calculator poate fi conectat simultan la mai multe reţele?
Este acceptat răspunsul: Da
Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct. Pentru răspuns parţial corect se

3. Ce este adresa fizică şi adresa logică?
Este acceptată orice formulare asemănătoare: adresa fizică (adresa MAC

atribuită plăcii de reţea) este o adresă fixă, care nu poate fi schimbata, iar adresa
logică (adresa IP) este atribuită de administratorul de reţea fiecărei staţii şi poate fi
regenerată.
se acordă 0.55 puncte, sau lipsă răspuns se acordă 0 puncte.
4. Cum se reprezintă o adresă IP în binar?
Este acceptată orice formulare asemănătoare: o adresă IP în binar este

reprezentată sub formă unei înşiruiri de cifre 0 şi 1.

5. Care este diferenţa între adresarea IPv4 şi IPv6?
Este acceptată orice formulare asemănătoare: adresarea Ipv4 este versiunea pe

32 de biţi a adresei IP, iar Ipv6 este versiunea pe 128 de biţi a adresei IP.

6. Care sunt clasele de adrese?
Este acceptată orice formulare asemănătoare: clasele de adrese sunt: A, B, C,

D, E.

7. Adresa IP 200.135.178.0 aparţine clasei de adrese?
Este acceptată orice formulare asemănătoare: adresa IP aparţine clasei C.

8. Adresele IP care încep cu 10, 172, 192 sunt adrese?
Este acceptată orice formulare asemănătoare: sunt adrese private definite de

IANA (Internet Asigned Numbers Authority).

1. Numărul de biţi necesari pentru a crea profilul extins sunt de 4.
Pentru răspunsul corect se acordă 0.5 puncte. Pentru răspuns parţial

2. Masca de subreţea va fi 255.255.255.240 (11111111. 11111111. 11111111.

1111000)

3. Valoarea zecimală a ultimului octet din masca de subreţea se scade din 256 şi se
obţine 16

4. Adresele de subreţea vor fi multiplu de 16

5. Subnetarea va arăta astfel:
Subreţea Adresa IP a Adresele gazdelor Adresa de broadcast

subreţelei
Baza 200.135.178.0
Subreţea 0 200.135.178.0 Rezervat Nici una
Subreţea 1 200.135.178.16 .17 la .30 200.135.178.31
Subreţea 2 200.135.178.32 .33 la 46 200.135.178.47
Subreţea 3 200.135.178.48 .49 la .62 200.135.178.63
Subreţea 4 200.135.178.64 .65 la .78 200.135.178.79
Subreţea 5 200.135.178.80 .81 la .94 200.135.178.95
Subreţea 6 200.135.178.96 .97 la .110 200.135.178.111
Subreţea 7 200.135.178.112 .113 la .126 200.135.178.127
Subreţea 8 200.135.178.128 .129 la .142 200.135.178.143
Subreţea 9 200.135.178.144 .145 la .158 200.135.178.159
Subreţea 10 200.135.178.160 .161 la .174 200.135.178.175
Subreţea 11 200.135.178.176 .177 la .190 200.135.178.191
Subreţea 12 200.135.178.192 .193 la .206 200.135.178.207
Subreţea 13 200.135.178.208 .209 la .222 200.135.178.223
Subreţea 14 200.135.178.224 .225 la 238 200.135.178.239
Subreţea 15 200.135.178.240 Rezervat Nici una

Instrucţiuni pentru evaluatori:

Pentru fiecare operaţie corectă se va acorda punctajul prevăzut în barem.
Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării:

adresarea IP şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.
Testul l.5
- să descrie serviciul de DNS.
Tipul testului: oral
Durata evaluării
Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică.
Enunţ:
1. Ce este serviciul de rezolvare a numelui?

2. DNS este acronim-ul de la?
3. Ce este o adresă literală?
4. La ce nivel se foloseşte adresarea sub formă de adresare literală?
5. Spuneţi 5 exemple de adrese literale?
6. Care sunt componentele DNS-ului?
7. Enumeraţi 5 domenii de nivel superior!
8. Care este rolul unei înregistrări de resurse?
9. Care sunt tipurile de înregistrări şi ce reprezintă fiecare?

1. 1 punct
2. 1 punct
3. 1 punct
4. 1 punct
5. 1 punct
6. 1 punct
7. 1 punct
8. 1 punct
9. 1 punct
1. Ce este serviciul de rezolvare a numelui?
Este acceptată orice formulare asemănătoare: DNS.- este un serviciu care

permite referirea calculatoarelor gazdă cu ajutorul adresei literale.

2. DNS este acronim-ul de la?
Este acceptată formularea: DNS – Domain Name System.

3. Ce este o adresă literală?
Este acceptată orice formulare asemănătoare: adresa literală este o înşiruire de

nume asociată domeniilor de Internet şi este utilă deoarece oferă utilizatorului uman
o manieră prietenoasă şi comodă de localizare a informaţiei.

4. La ce nivel se foloseşte adresarea sub formă de adresare literală?
Este acceptată formularea: aplicaţie

5. Spuneţi 5 exemple de adrese literale?
Este acceptată orice formulare asemănătoare: www.yahoo.com. ,

www.wikipedia.org, www.didactic.ro. www.edu.ro, www.tvet.ro.

6. Care sunt componentele DNS-ului?
Este acceptată orice formulare asemănătoare:
Componentele DNS-ului sunt:
 Spaţiul numelor de domenii – reprezintă informaţia conţinută în baza de date,

structurată ierarhic.
 Servere de nume – programe server care stochează informaţia DNS şi răspund

cererilor adresate de alte programe
 Resolverele – programe care extrag informaţiile din serverele de nume ca

răspuns la cererile unor clienţi

7. Enumeraţi 5 domenii de nivel superior!
Este acceptată orice formulare asemănătoare: . com, .guv, .edu.,org, .uk

8. Care este rolul unei înregistrări de resurse?
Este acceptată orice formulare asemănătoare: O înregistrare de resurse

defineşte: numele domeniului, timpul sãu de viaţã, tipul înregistrãrii, clasa si o
valoare dependentã de tipul înregistrãrii. Deşi aceste inregistrări sunt codificate
binar, ele sunt prezentate sub formă de text.

9. Care sunt tipurile de înregistrări şi ce reprezintă fiecare?
A- Adresa IP a sistemului gazdă.
MX- Schimb de poştă.
NS- Server de nume.
CNAME- Nume Canonic.
PTR- pointer.

Instrucţiuni pentru evaluatori:

în barem.
Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării:
În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre serviciul
de rezolvare a numelui şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul
asemănător.
Testul l.6
- să descrie protocoale TCP/IP.
- să enumere protocoalele TCP/IP.
Tipul testului: oral
Durata evaluării
Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică.
Enunţ:
1. Ce este un protocol de reţea?

2. Protocoalele TCP/IP sunt organizate pe nivelurile modelului OSI?
3. Enumeraţi protocoale de reţea studiate.
4. Descrieţi protocolul HTTP.
5. Descrieţi protocolul FTP.
6. Descrieţi protocolul DHCP.
1. 1 punct
2. 1 punct
3. 1 punct
4. 2 puncte
5. 2 puncte
6. 2 puncte
1. Ce este un protocol de reţea?
Este acceptată orice formulare asemănătoare: un protocol de reţea este un set

de reguli care guvernează comunicaţiile conectate într-o reţea.

2. Protocoalele TCP/IP sunt organizate pe nivelurile modelului OSI?
Este acceptată formularea: Nu, protocoale TCP/IP sunt organizate pe nivelurile

modelului de referinţă TCP/IP.

3. Enumeraţi protocoale de reţea studiate.
Este acceptată orice formulare asemănătoare: HTTP, TELNET, FTP, SMTP,

POP, IMAP, DHCP, SNMP.

4. Descrieţi protocolul HTTP.

Este acceptată orice formulare asemănătoare: HTTP este protocolul de transfer

al hypertextului şi guvernează modul de interschimbare a fişierelor pe Internet.
Aplicaţiile care folosesc acest protocol formulează cereri şi/sau recepţionează
răspunsuri. Clientul cere acces la o resursă, iar serverul transmite un răspuns
despre starea resursei ( URI-Uniform Resource Identifier) care poate fi o locaţie
(URL-Universal Resource Name) sau un nume (URN-Universal Resource Name).
Cererile sunt transmise de software-ul client HTTP (browser-ul web).

acordă 1 punct, sau lipsă răspuns se acordă 0 puncte.
5. Descrieţi protocolul FTP.
Este acceptată orice formulare asemănătoare: este protocolul care oferă

facilităţi pentru transferul fişierelor pe sau de pe un calculator din reţea. Pentru
această acţiune utilizatorul este nevoit să se autentifice pe calculatorul de pe care
doreşte să incarce/descarce fişiere.
La un transfer prin ftp trebuie să ţinem cont de: tipul fişierului, controlul formatului
unui fişier, modul de transmitere a fişierului, structura fişierului, comprimarea
fişierului.

6. Descrieţi protocolul DHCP.
Este acceptată orice formulare asemănătoare: DHCP permite calculatoarelor

din reţea să obţină automat o adresă IP, acest lucru se face print-o cerere către
serverul DHCP. Iar serverul oferă staţiei toate informaţiile necesare pentru
configurare: adresa IP, masca de subreţea, default gateway, adresa serverului
DNS.


în barem.

protocoalele TCP/IP şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.
TEST SUMATIV

Reţele de calculatoare – partea l
Competenţe :
- analizează arhitectura şi standardele reţelelor de date.
- analizează protocolul TCP/IP.
- să descrie topologiile reţelelor de date.
- să descrie arhitecturile reţelelor de date.
- să identifice standardele Ethernet.
- să descrie modele de referinţă OSI şi TCP/IP.
- să utilizezea adresarea IP.
- să descrie serviciul de rezolvare a numelui.
- să descrie suita de protocoale TCP/IP.
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă.
Durata evaluării

Enunţ:
1. Scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi

corect:
1. LAN este acronimul de la:

a. Loial Area Network
b. Local Adrea Network
c. Local Area Network
d. Local Are Network
2. Procesul de împachetare a datelor se numeşte:
a. Codare
b. Incapsulare
c. Criptare
d. Segmentare
3. Modurile de transmisie pe care le suportă o reţea sunt:
a. Simplex, full-duplex, peer-to-peer
b. Full-duplex, client-server, half-duplex
c. Simplex, half-duplex, broadcast
d. Simplex, half-duplex, full-duplex
4. Lăţimea de bandă este:
a. Calitatea informaţiei transmisă în unitatea de timp
b. Capacitatea informaţiei de a circula prin reţea
c. Cantitatea de informaţie care poate fi transmisă în unitatea de timp
d. Nici una din variantele de mai sus
5. Fenomenul de coliziune apare în topologia:
a. Magistrală
b. Broadcast
c. De pasare a jetonului
d. a şi c
6. Metoda de control a accesului se întâlneşte în arhitectura:
a. F.D.D.I şi Ethernet
b. Ethernet
c. Token Ring
d. F.D.D.I
7. Nivelurile modelului TCP/IP de sus în jos sunt:
a. Aplicaţie, internet, acces reţea, transport
b. Aplicaţie, transport, internet, acces reţea
c. Transport, aplicaţie, internet, acces reţea
d. Aplicaţie, internet, transport, acces reţea
8. În modelul OSI la nivelul Fizic are loc:
a. Segmentarea şi reasamblarea datelor

b. Stabilirea şi inchiderea sesiunilor de comunicaţie
c. Sincronizarea biţilor
d. Translatările dintre adreselor IP şi adresele fizice
9. Adresarea Ipv6 este versiune pe .... de biţi a adresei IP
a. 32
b. 64
c. 128
d. 196
10. Intervalul de adrese 128.1.0.0-191.254.0.0 corespunde clasei:
a. A
b. D
c. E
d. B
11. Adresele din intervalul 10.0.0.0-10.255.255.255 sunt adrese:
a. Private de clasă B
b. Private de clasă A
c. Publice de clasă A
d. Rezervate de clasă D
12. Împărţirea logică a unei reţele în subreţele se numeşte:
a. Subnetare
b. Segmentare
c. Succesiune
13. Adresele www.nume.co.uk sunt din :
a. Romania
b. Anglia
c. Germania
d. Franţa
14. O înregistrare de resurse de tip CNAME reprezintă:
a. AdreseaIP a unui sistem gazdă
b. Schimbul de poştă
c. Numele canonic
2. Transcrieţi pe foaie litera corespunzătoare fiecărui enunţ şi notaţi în dreptul

ei A dacă apreciaţi că enunţul este adrevărat, sau F dacă apreciaţi că
enunţul este fals.
a. Topologia logică defineşte modul în care echipamentele se conectează la
reţea.
b. Nivelul Fizic al modelului OSI este format din 2 subnivele LLC (Logical Link
Control) şi MAC (Medium Access Control).
c. Modelul OSI este format din 7 niveluri.
d. Atât modelul OSI cât şi TCP/IP conţin nivelurile Aplicaţie şi Transport.
e. Adresa fizică este atribuită fiecărei staţii de către administratorul de reţea şi

poate fi regenerată.
f. DNS este acronimul de la Domain Name System.
3. Completaţi cu informaţia corectă spaţiile libere din enunţurile de mai jos:

a. Modelul ......1........ a fost creat de U.S Department of Defense (DoD)
b. Nivelul 3 al modelului OSI de jos în sus este .........2.............
c. Pentru reţelele cu cabluri s-a elaborat standardul IEEE .......3.....
d. Lăţimea de bandă pentru standardul IEEE 802.11n este de pâna
la .............4............
e. Adresele IP cu biţi identificatori gazdă egali cu ..........5.......... sunt rezervate
pentru adresele de reţea.
f. DNS este un serviciu care permite referirea calculatoarelor cu ajutorul adresei
..........6..........
4. În coloana A sunt trecute topologiile fizice, iar în coloana B modul de

reprezentare (figura). Scrieţi pe foaie asocierile dintre cifrele din coloana A şi
literele corespunzătoare din coloana B.
A B
Topologia fizică Figura
1. magistrală a.
2. inel b.
3. stea c.
4. arbore d.
5. plasă e.
5. Fie adresa 140.179.220.200 şi masca de reţea 225.255.224.000, calculaţi

adresa subreţelei din care face parte.
6. Trataţi tema „Protocoale TCP/IP” după următoarea structură de idei:

a) Definiţia protocolului de reţea.
b) Enumerarea caracteristicilor protocoalelor TCP/IP.
c) Descrierea protocoalelor DHCP şi HTTP.
Pentru rezolvarea Subiectului 1 elevul va încercui litera corespunzătoare răspunsului

corect.
Pentru rezolvarea Subiectului 2 elevul va scrie pe foaie valoarea de adevăr a

enunţurilor.
Pentru rezolvarea Subiectului 3 elevul va completa spaţiile libere cu informaţia corectă.
Pentru rezolvarea Subiectului 4 elevul va combina variantele corecte de răspuns.
Pentru rezolvarea Subiectului 5 elevul va răspunde în scris cerinţei.
Pentru rezolvarea Subiectului 6 elevul va răspunde în scris cerinţelor eseului.
Criteriile de evaluare şi notare:
- 1 punct din oficiu:
1. Pentru fiecare răspuns corect se acordă 0,25 puncte (14 * 0.25 p= 3,5 puncte).
Pentu răspuns greşit de acordă 0 puncte.
2. Pentru fiecare răspuns corect se scordă 0,20 puncte (6*0,20 p= 1,2 puncte).
5. Pentru calcul adresei corect se acordă 0,6 puncte, pentru calculul incomplet se
acordă 0,3 puncte, iar pentru lipsă răspuns se acordă 0 puncte
6. a). 0,40 puncte
Pentru răspuns corect şi complet se acordă 0,40 puncte
Pentru răspuns corect şi incomplet se acordă 0,20 puncte
Pentru enunţ greşit sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte
b). 0,60 puncte
Pentru răspuns corect şi complet se acordă 0,6 puncte
Pentru răspuns corect şi incomplet se acordă 0,2 puncte
c). 1 punct
Pentru fiecare protocol descris corect şi complet se acordă 0,5 puncte
Pentru fiecare protocol descris corect şi incomplet se acordă 0,25
puncte
TOTAL: 3,5 p + 1,2 p + 1,2 p+ 0,5 p + 0,6 p +2p = 9 p +1 of = 10 pct.

OBSERVAŢIE: răspunsurile corecte sunt scrise cu caractere Bold
1. Scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi

corect:
1. LAN este acronimul de la:
a. Loial Area Network
b. Local Adrea Network
c. Local Area Network
d. Local Are Network
2. Procesul de împachetare a datelor se numeşte:
a. Codare
b. Încapsulare
c. Criptare
d. Segmentare
3. Modurile de transmisie pe care le suportă o reţea sunt:
a. Simplex, full-duplex, peer-to-peer
b. Full-duplex, client-server, half-duplex
c. Simplex, half-duplex, broadcast
d. Simplex, half-duplex, full-duplex
4. Lăţimea de bandă este:
a. Calitatea informaţiei transmisă în unitatea de timp
b. Capacitatea informaţiei de a circula prin reţea
c. Cantitatea de informaţie care poate fi transmisă în unitatea de timp
d. Nici una din variantele de mai sus
5. Fenomenul de coliziune apare în topologia:
a. Magistrală
b. Broadcast
c. De pasare a jetonului
d. a şi c
6. Metoda de control a accesului se întâlneşte în arhitectura:
a. F.D.D.I şi Ethernet
b. Ethernet
c. Token Ring
d. F.D.D.I
7. Nivelurile modelului TCP/IP de sus în jos sunt:
a. Aplicaţie, internet, acces reţea, transport
b. Aplicaţie, transport, internet, acces reţea
c. Transport, aplicaţie, internet, acces reţea
d. Aplicaţie, internet, transport, acces reţea
8. În modelul OSI la nivelul Fizic are loc:
a. Segmentarea şi reasamblarea datelor
b. Stabilirea şi închiderea sesiunilor de comunicaţie
c. Sincronizarea biţilor
d. Translatările dintre adreselor IP şi adresele fizice
9. Adresarea Ipv6 este versiune pe .... de biţi a adresei IP
a. 32
b. 64
c. 128
d. 196
10. Intervalul de adrese 128.1.0.0-191.254.0.0 corespunde clasei:
a. A
b. D
c. E
d. B
11. Adresele din intervalul 10.0.0.0-10.255.255.255 sunt adrese:
a. Private de clasă B
b. Private de clasă A
c. Publice de clasă A
d. Rezervate de clasă D
12. Împărţirea logică a unei reţele în subreţele se numeşte:
a. Subnetare
b. Segmentare
c. Succesiune
13. Adresele www.nume.co.uk sunt din :
a. Romania
b. Anglia
c. Germania
d. Franţa
14. O înregistrare de resurse de tip CNAME reprezintă:
a. AdreseaIP a unui sistem gazdă
b. Schimbul de poştă
c. Numele canonic
2. Transcrieţi pe foaie litera corespunzătoare fiecărui enunţ şi notaţi îm

dreptul ei A dacă apreciaţi că enunţul este adrevărat, sau F dacă apreciaţi
că enunţul este fals.
a. Topologia logică defineşte modul în care echipamentele se conectează la
reţea. F
b. Nivelul Fizic al modelului OSI este format din 2 subnivele LLC (Logical Link
Control) şi MAC (Medium Access Control) F
c. Modelul OSI este format din 7 niveluri. A
d. Atât modelul OSI cât şi TCP/IP conţin nivelurile Aplicaţie şi Transport. A
e. Adresa fizică este atribuită fiecărei staţii de către administratorul de reţea şi
poate fi regenerată. F
f. DNS este acronimul de la Domain Name System. A
3. Completaţi cu informaţia corectă spaţiile libere din enunţurile de mai jos:

a. Modelul TCP/IP (1) a fost creat de U.S Department of Defense (DoD).

b. Nivelul 3 al modelului OSI de jos în sus este REŢEA (2).
c. Pentru reţelele cu cabluri s-a elaborat standardul IEEE 802.3 (3)
d. Lăţimea de bandă pentru standardul IEEE 802.11n este de pâna la 540 Mbs
(4).
e. Adresele IP cu biţi identificatori gazdă egali cu 0 (5) sunt rezervate pentru
adresele de reţea.
f. DNS este un serviciu care permite referirea calculatoarelor cu ajutorul adresei
LITERALE (6).
4. În coloana A sunt trecute topologiile fizice, iar în coloana B modul de

reprezentare (figura). Scrieţi pe foaie asocierile dintre cifrele din coloana A
şi literele corespunzătoare din coloana B.
1.b
2.d
3.a
4.e
5.c
5. Fie adresa 140.179.220.200 şi masca de reţea 225.255.224.000, calculaţi

adresa subreţelei din care face parte.
Adresa: 140.179.220.200 (10001100.10110011.11011100.11001000)
Masca: 225.255.224.000 (11111111.11111111.11100000.00000000)
Adresa subreţei:140.179.192.000 (10001100.10110011.11000000.00000000)
6. Trataţi tema „protocoale TCP/IP” după următoarea structură de idei:

a) Definiţia protocolului de reţea.
b) Enumerarea caracteristicilor protocoalelor TCP/IP.

c) Descrierea protocoalelor DHCP şi HTTP.
Se acceptă orice formulare asemănatoare:
a) Un protocol de reţea reprezintă un set de reguli care guvernează comunicaţiile

între echipamentele conectate într-o reţea.
b) Protocoalele TCP/IP nu sunt specifice furnizorilor de echipamente, sunt

implementate pe orice tip de calculatoare,definesc formatul fişierelor care sunt
transmise/primite în reţea şi sunt utilizate atât de agenţiile guvernamentale cât
şi de cele comerciale.
c) HTTP este protocolul de transfer al hypertextului şi guvernează modul de

interschimbare a fişierelor pe Internet. Aplicaţiile care folosesc acest protocol
formulează cereri şi/sau recepţionează răspunsuri. Clientul cere acces la o
resursă, iar serverul transmite un răspuns despre starea resursei ( URI-
Uniform Resource Identifier) care poate fi o locaţie (URL-Universal Resource
Name) sau un nume (URN-Universal Resource Name). Cererile sunt
transmise de software-ul client HTTP (browser-ul web).
DHCP permite calculatoarelor din reţea să obţină automat o adresă IP,

acest lucru se face print-o cerere către serverul DHCP. Iar serverul oferă
staţiei toate informaţiile necesare pentru configurare: adresa IP, masca de
subreţea, default gateway, adresa serverului DNS.
În funcţie de răspunsurile elevilor (neatingerea tuturor competenţelor) se va relua acest

test sau unul asemănător.
Modulul: REŢELE DE CALCULATOARE
PARTEA II
AUTOR:
SZŐCS ANDRÁS – Inginer de sistem
COORDONATOR:
LADISLAU SEICA – Informatician
CONSULTANŢĂ:

Testul lI.1
- să identifice cablurile folosite în reţele de date: cabluri coaxiale, cabluri cu fire

torsadate (UTP, STP/FTP), cabluri optice
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii ca evaluare formativă sau ca
Durata evaluării
Testul poate fi susţinut într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică, fără
materiale ajutătoare sau sprijinul profesorului. Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele
testului şi va rezolva individual subiectul.
Exerciţiu 1
Tipul exerciţiului: item cu alegere multiplă
Enunţ:
Următoarele subiecte au una sau mai multe variante de răspunsuri corecte. Încercuiţi
literele corespunzătoare răspunsurilor corecte.
1. Ecranarea cablurilor coaxiale şi torsadate, protejează cablurile împotriva:
a. zgomotelor electromagnetice
b. zgomotelor magnetice
c. EMI şi RFI
d. Fenomenelor atmosferice
2. Purtătorul de date într-un cablu optic poate fi:
a. semnal electric
b. impuls de lumină laser
c. semnal magnetic
d. impuls de lumină emisă de un LED special
3. Care dintre următoarele tipuri de cabluri au patru perechi de fire torsadate?
a. cablurile UTP, STP, FTP, coaxial
b. cablurile STP, UTP, optic
c. cablurile STP, UTP, coaxial
d. cablurile FTP, STP, UTP
4. Care dintre punctele enumerate mai jos conţin lungimile maxime corecte pentru
cabluri coaxiale, cabluri cu fire torsadate şi cabluri optice.
a. 185 de metri, 50 de metri, 100 de metri, câţiva kilometri, zeci de kilometri

b. 500 de metri, 30 de metri, 100 de metri, 175 de metri, câţiva kilometri
c. 185 de metri, 500 de metri, 100 de metri, câţiva kilometri, zeci de kilometri
d. 100 de metri, 500 de metri, 175 de metri, 30 de metri
5. Care dintre următoarele categorii de cabluri descrise de standardul EIA/TIA 568,

sunt certificate pentru transfer de date la 100 respectiv 1000 Mbps (megabiţi per
secundă)?
a. cablul Cat5e
b. cablul Cat6
c. cablul Cat5
d. cablul Cat4
Orice eventual răspuns greşit încercuit, se taie cu un X şi se încercuieşte cu răspunsul

considerat corect.
Exerciţiu 2
Tipul exerciţiului: item de completare
Enunţ:
Pentru fiecare item completaţi spaţiile libere cu termenii corespunzători.
a. Pentru cablul coaxial Thinnet 10Base2 se folosesc componente de conectare

______________________________________________.
b. ____________________________________ este sertizat la cele două capete

ale cablului coaxial.
c. Dacă folosim cablu coaxial, conectorul ____________________________

cuplează placa de reţea din calculator la cablul de reţea.
d. Conectorul ____________________________ conectează doua segmente de

cablu coaxial subţire.
e. ____________________________ se foloseşte la fiecare capăt al magistralei

pentru a absorbi semnalele parazite.
f. Pentru cablul torsadat UTP folosim conectori de tip ___________________.
g. Pentru cablul torsadat STP şi FTP folosim conectori de tip

___________________.
h. Tipul de conector ___________ este folosit pentru cabluri optice.
Pentru rezolvare, completaţi spaţiile libere cu ternei corespunzători.
Exerciţiu 3
Tipul exerciţiului: item cu alegere duală
Enunţ:
Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărat sau fals.
a. Cleştele sertizor este folosit pentru montarea conectorilor pentru cabluri optice.
 Adevarat  Fals
b. Ordinea firelor în conectorii şi prize RJ-45, sunt conform standardelor TIA/EIA

568A şi TIA/EIA 568B
c. Trebuie acordată mare atenţie la detorsadarea firelor, ca bucata de cablu

detorsadat să fie cât mai mică. În caz contrar, va apărea o interferenţă între fire,
generând crosstalk (diafonie).
Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă.
Se acordă 10 puncte, din care 2 punct din oficiu. Pentru fiecare răspuns corect se dă
punctajul astfel:
Exerciţiu 1
1. 0.5 p.
2. 0.5 p.
3. 0.5 p.
4. 0.5 p
5. 0.5 p.
Exerciţiu 2
a. 0.5 p.
b. 0.5 p.
c. 0.5 p.
d. 0.5 p.
e. 0.5 p.
f. 0.5 p.
g. 0.5 p.
h. 0.5 p.
Exerciţiu 3
a. 0.5 p.
b. 0.5 p.
c. 0.5 p.
Exerciţiu 1
Tipul exerciţiului: item cu alegere multiplă
Următoarele subiecte au una sau mai multe variante de răspunsuri corecte. Încercuiţi
literele corespunzătoare răspunsurilor corecte.
1. Ecranarea cablurilor coaxiale şi torsadate, protejează cablurile împotriva:
a. zgomotelor electromagnetice
b. zgomotelor magnetice
c. fenomenelor electrice
d. fenomenelor atmosferice
2. Purtătorul de date într-un cablu optic poate fi:
a. semnal electric
b. impuls de lumină laser
c. semnal magnetic
d. impuls de lumină emisă de un LED special
3. Care dintre următoarele tipuri de cabluri au patru perechi de fire torsadate?
e. cablurile UTP, STP, FTP, coaxial

a. cablurile STP, UTP, optic
b. cablurile STP, UTP, coaxial
c. cablurile FTP, STP, UTP
4. Care dintre punctele enumerate mai jos conţin lungimiile maxime corecte pentru
cabluri coaxiale, cabluri cu fire torsadate şi cabluri optice.
a. 185 de metri, 50 de metri, 100 de metri, câţiva kilometri, zeci de kilometri
b. 500 de metri, 30 de metri, 100 de metri, 175 de metri, câţiva kilometri
c. 185 de metri, 500 de metri, 100 de metri, câţiva kilometri, zeci de kilometri
d. 100 de metri, 500 de metri, 175 de metri, 30 de metri
5. Care dintre următoarele categorii de cabluri descrise de standardul EIA/TIA 568,

sunt certificate pentru transfer de date la 100 Mbps (Megabiţi pe secundă)
respectiv 1 Gbps (Gigabiţi pe secundă)?
a. cablul Cat5e
b. cablul Cat6
c. cablul Cat5
d. cablul Cat4
Pentru fiecare răspuns corect, se va acorda punctajul prevăzut în barem. Unele

întrebări au mai multe răspunsuri corecte. În cazul bifării mai multor răspunsuri decât
numărul celor corecte, nu se va acorda punctaj la respectivul item.
Exerciţiu 2
Tipul exerciţiului: item de completare
Enunţ:
Pentru fiecare item completaţi spaţiile libere cu termenii corespunzători.
a. Pentru cablul coaxial Thinnet 10Base2 se folosesc componente de conectare

BNC (British Naval Connector).
b. Conectorul de cablu BNC este sertizat la cele două capete ale cablului coaxial.
c. Dacă folosim cablu coaxial, conectorul BNC-T cuplează placa de reţea din
calculator la cablul de reţea.
d. Conectorul BNC bară conectează doua segmente de cablu coaxial subţire.
e. Terminatorul BNC se foloseşte la fiecare capăt al magistralei pentru a absorbi

semnalele parazite.
f. Pentru cablul torsadat UTP folosim conectori de tip RJ-45 neecranat.
g. Pentru cablul torsadat STP şi FTP folosim conectori de tip RJ-45 ecranat.
h. Tipul de conector LC este folosit pentru cabluri optice.
Pentru fiecare răspuns corect, se va acorda punctajul prevăzut în barem.

Exerciţiu 3
Tipul exerciţiului: item cu alegere duală
Enunţ:
Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărat sau fals.
a. Cleştele sertizor este folosit pentru montarea conectorilor pentru cabluri optice.
 Adevarat  Fals
b. Ordinea firelor în conectorii şi prize RJ-45, sunt conform standardelor TIA/EIA
568A şi TIA/EIA 568B
 Adevarat  Fals
c. Trebuie acordată mare atenţie la detorsadarea firelor, ca bucata de cablu

detorsadat să fie cât mai mică. În caz contrar, vor apărea interferenţe între fire,
generând crosstalk (diafonie).
 Adevarat  Fals
Pentru fiecare răspuns corect, se va acorda punctajul prevăzut în barem.
În funcţie de răspunsurile elevilor, se vor relua anumite informaţii despre cabluri folosite
în reţele de date, sau se vor elabora solicitări individualizate pentru elevii cu
performanţe necorespunzătoare. Dacă este cazul, vor fi reevaluaţi cu acelaşi test sau
unul asemănător.
Testul lI.2
- să identifice echipamentele folosite în reţele de date: placă de reţea (cu şi fără

fir), hub (repetor multiport), switch (bridge multiport), router, punct de acces fără
fir, modem (dsl şi cablu), DSLAM, CMTS, echipament multifuncţional.
Durata evaluării
Exerciţiu 1
Tipul exerciţiului: itemi de asociere (de tip pereche)
Enunţ:
Asociaţi fiecărei nivel OSI din prima coloană a tabelului, echipamentele de reţea
enumerate mai jos (scrieţi numele fiecărei echipament în coloana a doua, lângă nivelul
corespunzător ):
a. placă de reţea
b. switch
c. hub
d. router
Nivelul Transport
Nivelul Reţea
Nivelul Legături de date
Nivelul Fizic
Orice răspuns greşit se taie cu o linie orizontală şi se trece răspunsul considerat corect.
Exerciţiu 2
Tipul exerciţiului: Eseu
Enunţ:
Scrieţi un eseu cu tema: Similitudini şi diferenţe ale aspectului fizic şi de funcţionare

între hub, switch şi router.
În cadrul eseului răspundeţi la următoarele întrebări:
Care sunt similitudinile între aspectul fizic a unui hub şi switch?
Care sunt diferenţele între funcţionarea a unui hub şi switch?
Care sunt diferenţele între funcţionarea a unui switch şi router?
Dimensiunea eseului să fie între 1 şi 2 pagini scrise pe o foaie de tip A4.
Orice porţiune de text greşit, se taie cu o linie orizontală.
Exerciţiu 3
Tipul exerciţiului: itemi cu răspuns scurt
Enunţ:
Răspundeţi la întrebările de mai jos cu răspunsuri scurte.
a. Care este rolul principal al adresei MAC a unei plăci de reţea?
__________________________________________________________________
b. Care este rolul unui punct de acces fără fir?
__________________________________________________________________
c. Care sunt cele două tipuri de modemuri învăţate si porturile acestora?
__________________________________________________________________
d. Care este rolul echipamentelor DSLAM şi SMTS?
__________________________________________________________________
e. Enumeră patru echipamente pe care poate să înglobeze un echipament

multifuncţional.
__________________________________________________________________
f. Care este motivul care îl încurajează pe un individ, să folosească un echipament

multifuncţional în loc de mai multe echipamente de sine stătătoare (modem,
switch, punct de acces fără fir, router)?
Orice răspuns greşit, se taie cu o linie orizontală şi se trece răspunsul considerat corect.
punctajul astfel:
Exerciţiu 1
Pentru fiecare echipament identificat corect (palcă de reţea, hub , switch,

router), se acordă 0,5 puncte. Total: 2 puncte.
Exerciţiu 2
a. 0,5 p.
b. 2 p.
c. 2 p.
Exerciţiu 3
a. 0.5 p.
b. 0.5 p.
c. 0.5 p.
d. 0.5 p.
e. 0.5 p.
Exerciţiu 1
Enunţ:
Asociaţi fiecărei nivel OSI din prima coloană a tabelului, echipamentele de reţea
enumerate mai jos (scrieţi numele fiecărei echipament în coloana a doua, lângă nivelul
corespunzător ):
e. placă de reţea
f. switch
g. hub
h. router
Nivelul Transport
Router
Nivelul Reţea
Placă de reţea
Nivelul Legături de date
Switch
Hub
Nivelul Fizic
Pentru fiecare răspuns corect, se dă 0,5 puncte. Total puncte: 2 p.
Exerciţiu 2
Enunţ:
Scrieţi un eseu cu tema: Similitudini şi diferenţe a aspectului fizic şi funcţionare între

hub, switch şi router.
În cadrul eseului răspundeţi la următoarele întrebări:
a. Care sunt similitudinile între aspectul fizic a unui hub şi switch?
Similitudini: fiecare dintre două echipamente conţin mai multe porturi RJ45 şi
forma echipamentelor este asemănătoare.
b. Care sunt diferenţele între funcţionarea a unui hub şi switch?
Diferenţe:
 Un hub şi calculatoarele conectate la aceasta, alcătuiesc împreună un

domeniu de coliziune.
 Un switch şi calculatoarele conectate la aceasta, alcătuiesc mai multe

domenii de coliziune.
 Un hub, când primeşte un pachet la unul dintre porturile sale RJ45,

trimite copia pachetului spre toate porturile sale, deci toate
calculatoarele conactate la hub, primesc pachetul.
 Un switch, când primeşte un pachet la unul dintre porturile sale RJ45,

verifică destinatarul pachetului şi dacă asta se găseşte în tabela sa de
adrese MAC, trimite pachetul spre portul RJ45 la care este conectat
calculatorul ţintă.
 Hubul funcţionează în Nivelul Reţea al modelului OSI, iar switchul în

nivelul Legături de Date al modelului OSI.
c. Care sunt diferenţele între funcţionarea a unui switch şi router?
Diferenţe:
 Un switch rutează pachetele între segmentele ale aceluiaşi reţelelocale

iar un router rutează pachetele între reţelele locale diferite.
 Un switch, ia decizii de rutare a pachetelor în baza adreselor MAC, iar

un router ia decizii în baza adreselor IP.
 Routerul funcţionează în Nivelul Fizic al modelului OSI, iar switchul în

nivelul Legături de Date al modelului OSI.
Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere, se va

Exerciţiu 3
Tipul exerciţiului: itemi cu răspuns scurt
Enunţ:
Răspundeţi la întrebările de mai jos cu răspunsuri scurte.
a. Care este rolul principal al adresei MAC a unei plăci de reţea?
Să fie unic identificabil între toate echipamentele de reţea.

b. Care este rolul unui punct de acces fără fir?
Conectează la reţea echipamentele care folosesc tehnologia wireless.
c. Care sunt cele două tipuri de modemuri învăţate? Enumeraţi şi porturile

acestora?
Modem ADSL cu porturi: port RJ-11 (Wan sau Internet sau Dsl sau Adsl),
port RJ-45, port USB. Modem de CABLU cu porturi: port coaxial (Wan sau
Internet), port RJ-45, port USB.
d. Care este rolul echipamentelor DSLAM şi SMTS?
DSLAM: are rolul de a ţine legătura cu modemul ADSL aflat la client.
CMTS: are rolul de a ţine legătura cu modemul de CABLU aflat la client.
e. Enumeră patru echipamente pe care poate să le înglobeze un echipament

multifuncţional.
Modem ADSL sau modem Cablu, Router, Switch, Punct de acces fără fir.
Pentru fiecare răspuns corect, se dă 0,5 puncte. Total: 2,5 puncte.
În funcţie de răspunsurile elevilor, se vor relua anumite informaţii despre echipamente

folosite în reţele de date, sau se vor elabora solicitări individualizate pentru elevii cu
performanţe necorespunzătoare. Dacă este cazul, vor fi reevaluaţi cu acelaşi test sau
unul asemănător.
Testul lI.3
- să interconecteze echipamentele de reţea
- să cunoască mediile fizice (tipuri de cabluri patch) prin intermediul cărora se

poate realiza interconectarea echipamentelor de reţea
- să cunoască diferitele standarde de interconectare a echipamentelor de reţea
Durata evaluării
Exerciţiu 1
Tipul exerciţiului: Itemi cu răspuns scurt.
Enunţ:
a. Care sunt tipurile de cabluri folosite pentru interconectarea echipamentelor de

reţea?
b. Care sunt standardele folosite în ceea ce priveşte culoarea celor 8 fire, dar şi
ordinea de dispunere a acestora?
c. Ce este un cablu patch?
d. La ce se foloseşte cablul patch?
e. Câte perechi de fire sunt folosite in mod normal in cazul unui cablu patch?
f. Care sunt pinii folosiţi pentru recepţia şi transmisia datelor?
g. Cum realizezi un cablu direct?
h. Cum realizezi un cablu inversor?
i. La ce foloseşti cablul consolă?
j. De ce este scris deasupra unui port RJ45 textul MDI-X?
k. Ce ai face dacă ai două switchuri care trebuiesc interconectate şi un cablu

direct?
l. Care este rolul unui convertor media?
Exerciţiu 2
Tipul exerciţiului: Itemi de asociere (de tip pereche)
Enunţ:
Asociaţi fiecărei imagini, una din următoarele texte (scrieţi răspunsurile în căsuţele
aflate sub figuri):
a) Cablu patch direct (Straight-through)
b) Cablu patch inversor (Cross-Over)
punctajul astfel:
Exerciţiu 1
Pentru fiecare răspuns corect, se acordă 0,5 puncte. Total: 6 puncte.
Exerciţiu 2
a. 1 p.
b. 1 p.
Exerciţiu 1
Tipul exerciţiului: Întrebări orale cu răspuns scurt.
Enunţ:
a. Care sunt tipurile de cabluri folosite pentru interconectarea echipamentelor de

reţea?
Este acceptată orice formulare asemănătoare: Cablurile folosite pentru interconectarea

echipamentelor de reţea sunt: cablul coaxial (nu se mai foloseşte), cablul torsadat ecranat şi
neecranat, cablul optic.
b. Care sunt standardele folosite în ceea ce priveşte culoarea celor 8 fire, dar şi
ordinea de dispunere a acestora?
Este acceptată orice formulare asemănătoare: Standardele TIA/EIA 568A şi TIA/EIA

568B.
c. Ce este un cablu patch?
Este acceptată orice formulare asemănătoare: Un cablu de dimensiuni reduse cu conectori

la ambele.
d. La ce se foloseşte cablul patch?
Este acceptată orice formulare asemănătoare: Se foloseşte pentru interconectarea

echipamentelor de reţea.
e. Câte perechi de fire sunt folosite în mod normal în cazul unui cablu patch de
cat5?
Este acceptată orice formulare asemănătoare: Sunt folosite două perechi din patru.
f. Care sunt pinii folosiţi pentru recepţia şi transmisia datelor?
Este acceptată orice formulare asemănătoare: La transmiterea datelor sunt folosiţi

pinii 1 şi 2, în timp ce pinii 3 şi 6 sunt utilizaţi pentru recepţia informaţiei.
g. Cum realizezi un cablu direct (straight through)?

Iau o bucată de cablu torsadat de tip

STP, FTP sau UTP. La cele două capete ale cablului sertizez conectorii RJ45
conform standardului TIA/EIA 568A sau TIA/EIA 568B.
h. Cum realizezi un cablu inversor (cross ower)?
Iau o bucată de cablu torsadat de tip

STP, FTP sau UTP. La una dintre cele două capete ale cablului sertizez
conectorul RJ45 conform standardului TIA/EIA 568A, iar la celălalt capăt conform
standardului TIA/EIA 568B.
i. La ce se foloseşte cablul consolă?
Este acceptată orice formulare asemănătoare: Pentru conectarea unui calculator cu

portul consolă a unui router.
j. De ce este scris deasupra unui port RJ45 textul MDI-X?
Unele dintre hub-urile / switch - urile de

ultimă generaţie acceptă ambele tipuri de cabluri (straight-through şi cross over),
indiferent de echipamentul la care se conectează, autoconfigurându-se
corespunzător.
k. Ce ai face dacă ai două switchuri care trebuie interconectate şi ai un cablu

direct?
Este acceptată orice formulare asemănătoare: Verific, dacă cele două switchuri
dispun de porturi MDI-X şi interconectez switchrile prin intermediul acelor porturi.
l. Care este rolul unui convertor media?
Este acceptată orice formulare asemănătoare: Face conversia de la un mediu de

transmisie la altul.
Exerciţiu 2
Tipul exerciţiului: Itemi de asociere (de tip pereche)
Enunţ:
Asociaţi fiecărei imagini, una din următoarele texte (scrieţi răspunsurile în căsuţele
aflate sub figuri):
a) Cablu patch inversor (Cross-Over)
b) Cablu patch direct (Straight-through)
Cablu patch direct (Straight-through)
Cablu patch inversor (Cross-Over)
În funcţie de răspunsurile elevilor, se vor relua anumite informaţii despre modurile de

conectare a echipamentelor folosite în reţele de date, sau se vor elabora solicitări
individualizate pentru elevii cu performanţe necorespunzătoare. Dacă este cazul, vor fi
reevaluaţi cu acelaşi test sau unul asemănător.
Testul lI.4
- să fie capabil să configureze o palcă de reţea
- să fie capabil să instaleze driverul plăcii de reţea
Tipul testului: oral şi probă practică.
Durata evaluării
Testul poate fi susţinut în laboratorul de informatică, în atelierul de instruire practică sau

la agentul economic. Fiecare elev va primi o foaie de lucru cu cerinţele testului.
Necesar de materiale
- o placă de reţea, instalat într-un calculator cu sistem de operare Windows (Xp

sau versiune mai recentă) preinstalat
- driverele plăcii de reţea
- un cablu patch corespunzător
- un switch care să fie conectat la o reţea locală

Exerciţiu 1
Enunţ:
a. Descrie tipurile de plăci de reţea?
b. Unde trebuie să fie montată o placă de reţea?
c. Cum procedezi la instalarea driverului pentru placa de reţea?
d. Enumeră datele de adrese IP necesare pentru a seta placa de reţea?
Exerciţiu 2
Tipul exerciţiului: Probă practică
Fisă de lucru:
Se va instala driverul plăcii de reţea, urmat de configurarea setărilor de reţea. După

instalare şi configurare, se va testa conexiunea între calculator şi reţea folosind
comenzile sistemului de operare.
Adresele IP necesare vor fi oferite de către cadrul didactic, asemănător exemplului de mai jos:
Adresa de IP a plăcii 192.168.1.100
Masca de subreţea 255.255.255.0
Adresa de gateway implicit 192.168.1.254
Adresa serverului DNS 192.168.1.1

punctajul astfel:
Exerciţiu 1
Pentru fiecare răspuns corect, se acordă 1 punct. Total: 4 puncte.
Exerciţiu 2
Se vor acorda puncte conform baremului de notare. Total 5 puncte.
Exerciţiu 1
Enunţ:
a. Descrie tipurile de plăci de reţea?
Este acceptată orice formulare asemănătoare: Există două tipuri de plăci de reţea:
cu fir şi fără fir (wireless).
b. Unde trebuie să fie montată o placă de reţea?
Este acceptată orice formulare asemănătoare: Într-un slot de extensie pe placa de

bază a calculatorului.
c. Cum procedezi la instalarea driverului pentru placa de reţea?
Verific tipul pachetului de instalare.

Dacă este un fişier executabil va fi rulat programul de instalare şi instalarea
sau actualizarea se va desfăşura automat. După instalare repornesc
calculatorul.
Dacă nu deţin un astfel de fişier executabil, deschid Device manager-ul,

selectez placa de reţea, apoi dau click pe Update driver şi urmăresc paşii
care apar, pas cu pas. După ce instalarea se va termina, repornesc

calculatorul.
Verific instalarea corectă a driver-elor în Device manager.
d. Enumeră datele de adresele IP necesare pentru a seta plăca de reţea?
- adresa IP pentru placa de reţea (IP address)
- mască de subreţea (Network Mask)
- adresa de Gateway implicit (Gateway Address)
- adresa de server DNS (DNS Address)
Exerciţiu 2
Se acordă următorul punctaj pentru paşii exerciţiului practic:
Instalează corect driverele plăcii de reţea. 2p.
Configurează corect placa de reţea cu adresele IP necesare prin panoul oferit

de sistemul de operare (Control Panel). 2p.
Verifică conectarea corectă şi funcţionarea conexiunii. 1p.
În funcţie de răspunsurile şi corectitudinea executării probei practice, se vor relua

anumite informaţii despre instalarea şi configurarea plăcii de reţea, sau se vor elabora
solicitări individualizate pentru elevii cu performanţe necorespunzătoare. Dacă este
cazul, vor fi reevaluaţi cu acelaşi test sau unul asemănător.
Testul lI.5
- să fie capabil să instaleze un modem (router) ADSL
- să fie capabil să configureze un modem (router) ADSL
- să stabilească o conexiune PPPoE
Durata evaluării

- o linie telefonică de voce cu serviciul ADSL activat
- un cont de utilizator la ISP cu numele de utilizator şi parolă
- un modem ADSL şi utilitarul de instalare şi configurare a acestuia
- cabluri necesare pentru conectare
- ghid de instalare şi configurare a modemului ADSL (dacă este cazul)
- un calculator cu sistem de operare Windows (Xp sau versiuni mai recente)

preinstalat, echipat cu o placă de reţea şi cu port USB
Exerciţiu 1
Enunţ:
a. Explică termenul Broadband.
b. Ce înseamnă PPPoE?
c. Care sunt resursele necesare pentru realizarea unei conexiuni PPPoE?
d. Enumeră paşii realizării unei conexiuni PPPoE.
e. Care sunt modurile de testare a conexiunii
Exerciţiu 2
Fisă de lucru:
Se va instala şi configura un modem ADSL, după care se va realiza o conexiune

PPPoE. După terminarea instalării şi configurării, se va testa conexiunea.
După caz, se va alege dintre trei variante, pentru realizarea conexiunii PPPoE. Alegerea
o va face dcadrul didactic, ţinând cont de echipamentele disponibile în laboratorul de
informatică sau în atelierul de instruire practică.
Varianta 1: Dacă este cazul, se va folosi utilitarul de instalare şi configurare a

modemului ADSL, livrat împreună cu aceasta. Se va realiza conexiunea PPPoE cu
ajutorul acestui utilitar, iar după realizarea acestuia, se va testa conexiunea.
Varianta 2: Dacă este cazul (avem modem cu posibilitate de configurare prin

interfaţă web), se va folosi pagina de administrare a modemului ADSL pentru setarea
parametrilor necesari. Se va realiza conexiunea PPPoE prin intermediul interfeţei web,
iar după realizarea acestuia, se va testa conexiunea.
Varianta 3: Dacă este cazul, se va folosi procesul (Wizard) de conectare la

Internet a sistemului de operare, realizând astfel conexiunea PPPoE urmat de testarea
conexiunii.
Parametrii necesari pentru configurarea conexiunii, vor fi furnizate de către cadrul

didactic.
Exemplu:
Numele de utilizator pentru conectare la ISP Colegiul_XX
Parolă pentru conectare la ISP Acces_PPPoE
VPI 0
VCI 35
punctajul astfel:
Exerciţiu 1
a. 0.5 p.
b. 0.5 p.
c. 0.5 p.
d. 2.0 p.
e. 0.5 p.
Total: 4 puncte.
Exerciţiu 2
Punctele se acordă conform baremului de notare. Total: 5 puncte.
Exerciţiu 1
Enunţ:
a. Explică termenul Broadband.
Este acceptată orice formulare asemănătoare: Este o tehnică utilizată în

transmisia şi recepţia semnalelor multiple care utilizează mai multe frecvenţe
pe un singur cablu, de exemplu internet şi telefonie pe acelaşi cablu.
b. Ce înseamnă PPPoE?
Este acceptată orice formulare asemănătoare: Point-to-point

protocol over
Ethernet - este un protocol de reţea pentru încapsularea cadrelor PPP (Point
to Point Protocol) în cadre Ethernet. Este folosit mai ales pentru servicii
broadband, cum ar fi DSL. PPPoE înseamnă o conexiune punct la punct,
client-server, peste o conexiune Ethernet existentă. Protocolul PPPoE este
un protocol ce permite simularea unei conexiuni tip Dial-Up peste o
conexiune Ethernet prin linie telefonică digitală.
c. Care sunt resursele necesare pentru realizarea unei conexiuni PPPoE?
Este acceptată orice formulare asemănătoare: Să avem la dispoziţie următoarele: o linie

telefonică cu serviciul ADSL activat, un cont de utilizator la ISP, un modem ADSL, un
calculator funcţional, cabluri.
d. Enumeră paşii realizării unei conexiuni PPPoE.
1. Conectarea modemului ADSL şi a calculatorului cu ajutorul unui cablu de

reţea (Patch cord) sau USB.
2. Conectarea liniei telefonice la portul etichetat “DSL” (WAN, Internet) a

modemului ADSL folosind conector RJ-11.
3. Conectarea cablului de alimentare a modemului ADSL.
4. Rularea aplicaţiei de instalare şi configurare a modemului ADSL (se

livrează împreună cu modemul ADSL) sau intrarea pe pagina de
administrare a modemului ADSL (in cazul în care avem modem cu
posibilitate de configurare prin interfaţă web) şi setarea parametrilor
necesari. Configurarea conexiunii poate fi realizată şi cu Expertul de
conectare la Internet a sistemului de operare.
5. Introducerea datelor de autentificare: nume de utilizator şi parolă, sau a

altor date (dacă este cazul) necesare pentru realizarea conexiunii.
e. Care sunt modurile de testare a conexiunii?
Este acceptată orice formulare asemănătoare: Executarea comenzii PING sau

deschiderea unei pagini web în browser-ul de Internet.
Exerciţiu 2
1. Pregăteşte corect calculatorul, modemul ADSL, cablurile şi alte echipamente

necesare instalării şi configurării. 1 p.
2. Interconectează corect modemul ADSL cu calculatorul şi cu linia telefonică.

1.5 p .
3. Instalează şi configurează corect modemul ADSL cu parametrii primiţi de la

cadrul didactic. . 1.5 p .
4. Realizează şi verifică funcţionarea conexiunii. 1p.

anumite informaţii despre realizarea unui conexiuni PPPoE , sau se vor elabora
Testul lI.6
- să fie capabil să efectueze configurările de conectare a unui modem (router)
- să fie capabil să configureze serviciile DHCP
Durata evaluării
Testul poate fi susţinut în laboratorul de informatică, sau în atelierul de instruire practică

sau la agentul economic. Fiecare elev va primi o foaie de lucru cu cerinţele testului.
- o conexiune la reţeaua internet
- un modem (router)
- cabluri necesare pentru interconectarea echipamentelor
- ghiduri de instalare şi configurare a echipamentelor
- un calculator cu sistem de operare instalat, echipat cu o placă de reţea

Exerciţiu 1
Enunţ:
a) Enumeră echipamentele care fac posibil conectarea unui calculator sau a unei
reţele la internet.
b) Care sunt paşii de conectare fizică a unui echipament multifuncţional?
c) Care sunt paşii de configurare a unui echipament multifuncţional?
d) Pentru ce scop se foloseşte serviciul DHCP a unui echipament multifuncţional?
e) Ce oferă serviciul DDNS?
f) Descrie serviciul NAT.
g) Ce rol are serviciul SPI Firewall?
h) Ce asigură serviciul VPN?
i) Ce rol are serviciul Port Fprwardingul?
j) Descrie opţiunile de securitate a unui echipament multifuncţional care înglobează

şi un punct de acces fără fir?
Exerciţiu 2
Fisă de lucru:
Se va instala şi se va configura un modem (router). Pentru efectuarea probei, se vor

urma paşii descrişi, după cum urmează:
1. Interconectaţi linia telefonică şi calculatorul cu modemul (router), porniţi

echipamentul.
2. Accesaţi paginile de configurare a echipamentului.

3. Schimbaţi adresa IP implicită la una pe care aţi primit-o de la cadrul didactic.
4. Activaţi serviciul DHCP şi setaţi plaja de adrese IP pe care echipamentul o va

putea oferi. Aceste date le veţi primi de la cadrul didactic.
5. Verifică conexiunea la internet a calculatorului.
Datele şi parametrii necesari pentru setare şi configurare, vor fi furnizate de către cadrul didactic.
Exemplu:
Numele de utilizator şi parola, pentru User: admin

logarea în pagina de administrare a
echipamentului Password: admin
Numărul IP, care trebuie setat pentru

192.168.1.10
echipamentul multifuncţional
Domeniul de adrese IP oferit spre clienţi 192.168.1.11 – 192.168.1.20
punctajul astfel:
Exerciţiu 1
a. 0,5 p.
b. 0.5 p.
c. 0.5 p.
d. 0.5 p.
e. 0.5 p.
f. 0.5 p.
g. 0.5 p.
h. 0.5 p.
i. 0.5 p.
j. 0.5 p.
Total: 5 puncte.
Exerciţiu 2
Exerciţiu 1
Enunţ:
a) Enumeră echipamentele care fac posibilă conectarea unui calculator sau a unei
reţele la internet.
Este acceptată orice formulare asemănătoare: Modem şi router sau echipament

multifuncţional.
b) Care sunt paşii de conectare fizică a unui echipament multifuncţional?
1. Selectarea locului cel mai potrivit pentru echipament.
2. Pregătirea unui calculator echipat cu placă de reţea şi a cablurilor necesare

conectării calculatorului cu echipamentul multifuncţional.
3. Conectarea liniei DSL sau a cablului pentru modem la portul etichetat

"Internet".
4. Conectarea calculatorului la unul dintre porturile RJ45 al aparatului

multifuncţional.
5. Conectarea cablului de alimentare a aparatului multifuncţional.
c) Care sunt paşii de configurare a unui echipament multifuncţional?
1. La pornirea echipamentului multifuncţional va trebui aşteptat până la

semnalizările oferite de echipament. Aceasta poate să dureze câteva minute.
În faza asta echipamentul negociază parametrii referitori la conexiunea cu
ISP. Echipamentul primeşte de la ISP adresă IP publică fixă sau dinamică,
mască de subreţea, adresa IP de poartă implicită (Default Gateway) şi adresă
de server DNS.
2. Pe calculatorul conectat deschidem un browser. În câmpul de adrese,

introducem adresa de IP implicită a routerului (echipament multifuncţional).
De obicei acesta este 192.168.1.1 (consultăm manualul echipamantului).
3. O fereastră de securitate va solicita autentificarea pentru a accesa paginile

de configurare ale router-ului. Introducem datele cerute (descrise în manualul
utilizatorului). După autentificare apar paginile de setare a routerului. După
fiecare modificare a setărilor implicite salvăm setările noi.
4. Configurăm serviciul DHCP în meniul oferit de echipamentul disponibil.
d) Pentru este scopul serviciului DHCP?
Este acceptată orice formulare asemănătoare: Pentru alocarea dinamică a adreselor

ip pentru calculatoarele conectate în reţea.
e) Ce oferă serviciul DDNS?
Serviciul DDNS oferă posibilitatea de a

asocia pentru o adresă IP dinamică un nume de gazdă şi un nume domeniu.
f) Descrie serviciul NAT.
Este acceptată orice formulare asemănătoare: Serviciul NAT oferă posibilitatea

conectării mai multor calculatoare dintr-o reţea, la internet printr-o adresă IP
publică. Aceste calculatoare vor avea adrese IP private, invizibile în internet.
g) Ce rol are serviciul SPI Firewall?
Este acceptată orice formulare asemănătoare: SPI Firewall are rol de protecţie
împotriva atacurilor provenite dinspre interfaţa WAN a routerului (Internet).
h) Ce asigură serviciul VPN?
O reţea privată virtuală (Virtual Private

Network - VPN) asigură o modalitate de stabilire a unor comunicaţii securizate
printr-o reţele nesigură, ca Internetul.
i) Ce rol are serviciul Port Forwarding?
Este acceptată orice formulare asemănătoare: Transmiterea permanentă a unui port

către o adresă IP şi un port din reţeaua privată.
j) Descrie opţiunile de securitate a unui echipament multifuncţional care înglobează

şi un punct de acces fără fir?
Wireless SSID Brodcast – permite ascunderea reţelei wireless, astfel SSID-ul nu

va fi difuzat de către punctul de acces şi reţeaua fără fir nu va fi descoperită de
către echipamentele wireless.
MAC Address Filter – folosind filtrul MAC putem filtra echipamentele care au
acces la reţeaua fără fir în baza adresei MAC.
Criptare WEP / WPA / WPA2 - pentru realizarea unei reţele fără fir mai sigure, se
recomandă folosirea metodelor de criptare a datelor.
Exerciţiu 2
1. Interconectarea echipamentelor 1 p.
2. Schimbarea adresei IP implicit a echipamentului 1 p.
3. Activarea şi setarea serviciului DHCP 1 p.
4. Testarea unei conexiuni funcţionale la internet

1 p.

anumite informaţii despre configurarea componentelor fizice , sau se vor elabora
Testul lI.7
- să fie capabil utilizeze tehnici de detectare şi remediere a defectelor apărute în

reţea
- să fie capabil să utilizeze un tester de cabluri
- să fie capabil să utilizeze comenzile sistemului de operare, pentru verificarea şi

rezolvarea problemelor de reţea
Durata evaluării

- o reţea cu două calculatoare echipate cu plăci de reţea şi sistem de operare

windows (Xp sau versiune mai recentă)
- un switch.
- cabluri necesare pentru interconectarea echipamentelor
- cleşte sertizor
- conectori RJ45
- tester de cabluri utp
Exerciţiu 1
Enunţ:
a. Enumeră defectele cel mai des apărute a mediului fizic.
b. Descrie scopul utilizării unui tester de cabluri UTP.
c. Din ce constă verificarea conexiunilor fizice?
d. Cum verifici funcţionarea corectă a plăcii de reţea?
e. Descrie folosirea comenzii PING.
f. Descrie folosirea comenzii IPCONFIG
g. Descrie folosirea comenzii NETSTAT.
h. Descrie folosirea comenzii TRACERT sau TRACEROUTE.

Exerciţiu 2
Fisă de lucru:
Se va depana o reţele de date. Reţeaua în care va avea loc remedierea defectelor, este
alcătuită din două calculatoare echipate cu plăci de reţea. Calculatoarele vor fi
conectate la un switch.
Pentru conectarea calculatoarelor la reţea elevul va trebui să realizeze cablurile

potrivite.
Pe parcursul procesului de verificare, vor trebui efectuate următorii paşi:
1. Verificarea stării de funcţionare a echipamentelor de reţea
2. Verificarea conexiunilor fizice
3. Verificarea cablurilor cu un tester de cabluri UTP
4. Folosirea comenzilor pentru detectarea defecţiunilor
După detectarea defecţiunilor acestea vor fi remediate sub supravegherea cadrului

didactic.
Se va depana un defect indus de către cadrul didactic. Reţeaua în care va avea loc
remedierea defectelor, trebuie să fie alcătuită din două calculatoare echipate cu plăci de
reţea. Pe calculatoare trebuie să fie instalat sistem de operare Windows XP (sau o
verziune mai recentă), precum şi driverele plăcii de reţea. Calculatoarele vor fi
conectate la un switch.
punctajul astfel:
Exerciţiu 1
a. 0,5 p.
b. 0.5 p.
c. 0.5 p.
d. 0.5 p.
e. 0.5 p.
f. 0.5 p.
g. 0.5 p.
h. 0.5 p.
Total: 4 puncte.
Exerciţiu 2
Exerciţiu 1
Enunţ:
a. Enumeră defectele cel mai des apărute a mediului fizic.
Este acceptată orice formulare asemănătoare: Pereche inversată, perechi împărţite, pereche
cu un fir rupt, scurtcircuit,
b. Descrie scopul utilizării unui tester de cabluri UTP.
Este acceptată orice formulare asemănătoare: Defectele mediului fizic, pot fi

detectate cu ajutorul testerelor şi analizatoarelor de cabluri. Cu testerul de
cabluri UTP, putem verifica legătura între cele două capete ale cablului utp. De
asemenea, putem detecta şi scurtcircuitele şi firele rupte în cablu.
c. Din ce constă verificarea conexiunilor fizice?
Este acceptată orice formulare asemănătoare:Verificarea legăturii între calculator şi

reţea. Verificarea LED – urilor indicatoare ale plăcii de reţea şi ale
echipamentelor de reţea de exemplu: hub, switch, echipament multifuncţional.
Verificarea stării echipamentelor de reţea, deci verificăm dacă funcţionează sau
nu hubul, switchul sau echipamentul multifuncţional. Verificăm starea cablurilor,
conectorii RJ-45 şi conectarea corespunzătoare.
d. Cum verifici funcţionarea corectă a plăcii de reţea?
Trebuie efectuat verificarea ledurilor

indicatore al plăcii, apoi trebuie verificat dacă placa este conectată
corespunzător în slotul de expansiune a plăcii de bază. Dacă placa funcţionează
corect, în panoul Conexiuni de reţea a sistemului de operare verificăm dacă
conexiunea este activată sau dezactivată. Urmează verificarea configuraţiei
TCP/IP a calculatorului.
e. Descrie folosirea comenzii PING.
Ping transmite pachetele utilizând

ICMP ECHO_REQUEST şi se aşteaptă primirea unui răspuns de confirmare
pentru fiecare pachet transmis prin ICMP ECHO_REPLY. Sintaxa comenzii este:
ping adresa_IP_a_computerului_de_la_distanţă.
f. Descrie folosirea comenzii IPCONFIG
Folosind comanda ipconfig putem afişa

configuraţia TCP/IP curentă . Pentru afişarea tuturor informaţiilor disponibile, se
foloseşte parametrul /all. Dacă este setată o configuraţie validă, este afişată
adresa IP şi masca de subreţea, precum şi gateway-ul implicit a reţelei. Dacă
este detectat în reţea un duplicat al adresei IP folosite, va fi afişată adresa IP

folosită, dar în dreptul măştii de subreţea se va apare 0.0.0.0. Dacă sistemul de
operare nu a putut obţine o adresă IP de la un server DHCP, va fi afişată adresa
alocată prin tehnologia APIPA..
g. Descrie folosirea comenzii NETSTAT.
Este acceptată orice formulare asemănătoare:Comanda netstat este folosită pentru a

extrage o serie de informaţii cum ar fi tabelele de rutare, conexiunile active,
fluxuri. Folosire: în linia de comandă se execută comanda netstat.
h. Descrie folosirea comenzii TRACERT sau TRACEROUTE.
Este acceptată orice formulare asemănătoare:Utilitarul tracert este utilizat pentru a

identifica traseul ce trebuie urmat de un pachet pentru a ajunge la destinaţie.
Tracert este un utilitar ce urmăreşte pachetele trimise de un calculator de către o
gazda pe Internet sau către un alt calculator în reţea, arătând prin câte hopuri
trec pachetele pentru a ajunge la gazda respectivă şi în cât timp.
Folosire:comanda tracert urmată de o adresa IP sau o adresă Web.
Exerciţiu 2
Pentru realizarea cablurilor de conectare a calculatoarelor la reţea 0.5 p
1. Verificarea stării de funcţionare a echipamentelor de reţea 1 p.
2. Verificarea conexiunilor fizice 1 p.
3. Verificarea cablurilor cu un tester de cabluri UTP 1 p.
4. Folosirea comenzilor pentru detectarea defecţiunilor 1 p.
Pentru remedierea cu succes a defecţiunii 0.5 p.

anumite informaţii despre depanarea reţelelor de calculatoare, sau se vor elabora

TEST SUMATIV

Reţele de calculatoare – partea II
Competenţe:
- Utilizează componentele fizice utilizate în reţelele de date Instalează.
- Realizează conectarea unei reţele de date la internet.
- Să identifice componentele fizice ale unui reţele de date
- Să interconecteze componentele fizice ale unui reţele de date
- Să conecteze un calculator la reţea
- Să conecteze un calculator la Internet
- Să configureze componentele fizice pentru a realiza conectarea la Internet
- Să depaneze o reţea de date cu ajutorul uneltelor hardware şi software
Acest test va fi utilizat ca evaluare sumativă a modulului.

- două calculatoare cu sistem de operare preinstalat (Windows Xp sau versiune

mai recentă), echipate cu placi de reţea Ethernet
- driverele pentru plăcile de reţea
- un switch cu manual de utilizare
- un router (router/modem) cu manual de utilizare
- kit de instalare pentru router (modem/router)
- cablu UTP
- tester de cabluri UTP
- posibilitate de conectare la Internet
Tipul testului: Probă practică şi orală
Testul poate fi susţinut în laboratorul de informatică, sau în atelierul de instruire practică

ori la agentul economic. Fiecare elev va primi o foaie de lucru cu cerinţele testului.

Exerciţiu 1
Enunţ:
Având la dispoziţie mai multe componente fizice ale unui reţele de date (calculatoare,
switch, router, modem), va trebui să realizaţi o reţea locală de date, după care trebuie
să realizaţi conectarea reţelei la Internet şi testarea funcţionării acestuia.
Instrucţiuni pentru elev
Înainte de a vă apuca de interconectarea şi setarea echipamentelor, veţi efectua o

documentare prealabilă, veţi studia documentaţia tehnică a echipamentelor. După
documentare veţi interconecta echipamentele de reţea. Reţeaua locală va conţine două
calculatoare (cu sistem de operare instalat, Windows Xp sau versiune mai recentă)
echipate cu plăci de reţea ethernet (cu driverul instalat), un switch şi un router (modem).
Pentru realizarea reţelei veţi urmări paşii de mai jos:
a. Setarea opţiunii de autoconfigurare prin DHCP a fiecărei placi de reţea
b. Interconectarea echipamentelor (calculatoare - switch -router/modem)
c. Schimbarea adresei IP implicite a routerului la o altă adresă (va fi furnizat

de cadrul didactic)
d. Setarea serviciului DHCP şi a domeniului de adrese IP oferite pentru

calculatoare, în routerul (router/modem) reţelei locale
e. Verificarea şi testarea funcţionalităţii reţelei
f. Veţi identifica şi depana defectele reţelei.
Unul din cablurile oferite de către cadrul didactic elevului pentru conectarea
calculatoarelor la reţea va avea firele interne 1 şi 3 întrerupte.
Exerciţiu 2
Enunţ:
1. Cum poţi asigura o imunitate mai mare a reţelei realizate, împotriva EMI şi RFI?
2. Dacă se cere să schimbi reţeaua cablată pe o reţea fără fir, ce echipamente ar

trebui să schimbi?
3. Găseşte o alternativă pentru înlocuirea echipamentelor: switch, router, modem.
4. Cum ai proceda, dacă reţeaua nu ar conţine un router, care oferă serviciul DHCP
pentru cele două calculatoare?
5. Dacă în loc de reţea cu fir ar avea reţea fără fir, ce fel de setări ar trebui să
operezi?
6. Dacă în reţeaua existentă, pe lângă cele două calculatoare ar exista şi un server

care ar oferi servicii de web hosting, ce fel de setări ar trebui să operezi pe
routerul reţelei, pentru a putea accesa paginile web stocate pe server, prin
intermediul routerului dinspre Internet?
Proba practică va fi urmat de proba orală. Pentru fiecare probă, se va acorda punctajul
prevăzut în barem.
Se acordă 10 puncte, din care 1 punct din oficiu.
Exerciţiu 1
a) Pentru configurarea opţiunii de autoconfigurare prin DHCP a plăcilor de

reţea, se va acorda: 1 punct
b) Pentru interconectarea calculatoarelor cu switch şi router (router/modem),

se va acorda: 1 punct
c) Pentru schimbarea adresei IP implicit a routerului (router/modem), se va

acorda: 1 punct
d) Pentru configurarea serviciului DHCP a routerului, se va acorda:

1 punct
e) Pentru folosirea comenzilor de verificare şi depanare a reţelei, se va

acorda: 1 punct
f) Pentru identificarea cablului defect, se va acorda: 1punct
Exerciţiu 2
Pentru fiecare răspuns corect, se va acorda 0,5 puncte. Total 3 puncte.
1. Cum poţi asigura o imunitate mai mare a reţelei realizate, împotriva EMI şi RFI?
Folosind cabluri FTP sau STP, în loc de UTP.
2. Dacă se cere să schimbi reţeaua cablată pe o reţea fără fir, ce echipamente ar

trebui să schimbi?
Trebuie schimbate plăcile de reţea cu fir pe plăci de reţea fără fir, routerul reţelei
trebuie schimbat cu un router cu capabilităţi wireless, sau conectarea la switch a
unui punct de acces fără fir.
3. Găseşte o alternativă pentru înlocuirea echipamentelor: switch, router, modem.
O alternativă ar fi, folosirea unui echipament multifuncţional.
4. Cum ai proceda, dacă reţeaua nu ar conţine un router, care oferă serviciul DHCP
pentru cele două calculatoare?

Aş configura manual fiecare placă de reţea cu adrese IP (adresă ip, mască de

subreţea, gateway implicit, server DNS), respectând regulile de adresare IP.
5. Dacă în loc de reţea cu fir ar avea reţea fără fir, ce fel de setări suplimentare ar
trebui să operezi pe router?
Setarea numelui reţelei SSID, selectarea unui canalul de difuzare, securizarea

reţelei.
6. Dacă în reţeaua existentă, pe lângă cele două calculatoare ar exista şi un server

care ar oferi servicii de web hosting, ce fel de setări ar trebui să operezi pe
routerul reţelei, pentru a putea accesa paginile web stocate pe server, prin
intermediul routerului dinspre Internet?
Pe routerul reţelei ar trebui activat şi setat serviciul Port Forwarding.
În funcţie de îndeplinirea sarcinilor de către elevi (neatingerea tuturor competenţelor) se

va relua acest test sau unul asemănător.
4. Bibliografie
Uneori, condițiile specifice în care funcționează unitatea de învățământ permit numai

îndeplinirea parțială a condițiilor de evaluare cerute de instrumentele de evaluare
prezentate. În acest caz, adaptarea lor la condițiile concrete, fără a fi alterată validitatea
și fidelitatea, se poate face numai respectând cu strictețe prevederile următoarelor
documente:
Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Tehnician de
telecomunicaţi,i www.tvet.ro
Curriculum pentru calificarea Tehnician de telecomunicaţii, www.tvet.ro
Alte materiale documentare care pot fi utilizate:
Materiale de învățare și Materiale de predare, documente realizate în cadrul
proiectului Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC, proiect cofinanţat din
Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007-2013
1. Dănilă, T. Ionescu–Vaida, M. (1996). Componente şi circuite electronice - manual

pentru clasa a X – a, licee industriale, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică
2. Dănilă, T. Ionescu–Vaida, M. (1996). Componente şi circuite electronice - manual

pentru clasa a XI – a, licee industriale, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică
3. Colectiv – coordonator Robe, Mariana. (2001). Componente şi circuite

electronice , Bucureşti, Ed. Economică
4. Cosma, D. şi alţii. (2008), Electronică, Bucureşti, Editura CD Press
5. Chivu, A., Cosma, D., (2005), Electronica analogică . Electronica digitală – lucrări
practice, Editura Arves
6. Simion, E., Miron, C., Feştilă, L. (1986), Montaje electronice cu circuite integrate
analogice, Cluj- Napoca, Editura Dacia
7. Sofron, E. şi alţii, (1987), Electronica – îndrumar pentru lucrări practice,

Bucureşti , Institutul Politehnic
8. Coloşi, T., Morar, R., Miron C. (1979), Tehnologie electronică – componente

discrete. IPCN, Facultatea de Electrotehnică
9. Ibrahim, K. F., (2001), Introducere în electronică, Bucureşti, Editura Teora
10. Adriana Trifu, (2001), Electronică digitală , Ed. Economică
11. Norman Bonnett, (1993), Digital Electronics through worked examples,

Macmillan
12. Lionel Warnes, (1994), Electronic and Electrical Engineering, Macmillan
13. Ilie Andrei, (2006), Tehnica transmisiei informaţiei, Bucureşti: Editura Printech
14. Tatiana Rădulescu, (2002), Reţele de telecomunicaţii, Bucureşti: Editura Thalia
15. Ion Bossie, Mircea Wardalla, (1997), Măsurări speciale în telecomunicaţii,

Bucureşti: Editura Romtelecom
16. Guran Marius, (2001), Sistem de indicatori pentru evaluarea stării societăţii
informaţionale. Studiu cuprins în Proiectul prioritar “Societatea Informaţională –
Societatea cunoaşterii” al Academiei Române
17. Adrese INTERNET :

www.en.wikipedia.org/wiki/Telephone_exchange
www.networkdictionary.com/telecom/pstn.php
www.en.wikipedia.org/wiki/Telephone_exchange
http://www.catvservice.com
http://www.arrl.org/tis/info/catv-ch.html
18. Andrei, Ilie. (2006). Tehnica transmisiei informaţiei, Bucureşti: Editura Printech;
19. Bosie, Ion şi Wardalla, Mircea. (1997). Măsurări speciale în telecomunicaţii,vol I

Bucureşti Romtelecom;
20. Bosie, Ion şi Wardalla, Mircea. Măsurări speciale în telecomunicaţii, vol II

Bucureşti: Editura Agir;
21. Boldea Gheorghe, 1974. Localizarea deranjamentelor din cablurile de

telecomunicaţii. Bucureşti: Editura Tehnică;
22. Cruceanu, C. şi Cătuneanu, V. (1980). Măsurări în telecomunicaţii, Bucureşti:

Editura Didactică şi Pedagogică;
23. Doicaru, Vladimir şi Pârvulescu, Mihai. (1994). Transmisii prin fibre optice,
Bucureşti: Editura Militară;
24. Duma, Ioan. (2004). Curs practic de comunicaţii optice, U.P.Bucureşti;
25. Georgescu, Otilia şi Andrei Ilie. (2008). Auxiliar curricular „Exploatarea şi

întreţinerea reţelelor de telecomunicaţii”;
26. Ghiţă, Teodor. (1990). Cabluri de telecomunicaţii, Bucureşti: Editura Tehnică;
27. Rădulescu Tatiana. (2004). Reţele de telecomunicaţii, Bucureşti: Editura Thalia;
28. Marinescu Nicolae, 1985. Radioreceptoare cu circuite integrate, Ed. Tehnică,

Buc.
29. C. Găzdaru, C. Constantinescu, 1986. Îndrumar pentru electronişti. Ed. Tehnică,

Buc.
30. I. Andrei, A. Trifu, R. Seefeld, 2008. Tehnici şi sisteme de radiocomunicaţii-

Îndrumar de laborator. Ed. Printech, Buc.
31. Colecţia revistei Electronica azi;
32. Adrese Internet

www.wikipedia.org;
www.qsl.net/yo5qcd/cabluri.htm;
www.cs.ucv.ro/staff/dmancas/CD/ro/Cap2.doc;
www.optokon.ro/img/articole;
www.elcom.pub.ro.
33. Rădulescu, Tatiana. (2002). Retele de telecomunicaţii, Bucureşti: Editura Thalia
34. Rădulescu, Tatiana. (1998). Telecomunicaţii, Bucureşti: Editura Teora

35. Zăhan, Sorina. (2001). Comunicaţii mobile. Evoluţia spre 3G, Cluj – Napoca:
Editura Albastră
Alte surse bibliografice consultate:
1. Stoica A (coordonator). (2001). Evaluarea curentă şi examenele. Ghid pentru

profesori, Bucureşti: Editura ProGnosis.
2. Stoica A, Mihail R. (2006). Evaluarea educaţională: inovaţii şi perspective,

Bucureşti: Editura Humanitas Educaţional.
5. Anexe
FIŞĂ DE OBSERVARE A ACTIVITĂȚILOR PRACTICE ȘI ORALE
Observarea se concentrează asupra acţiunilor şi operaţiilor care pun în evidenţă

abilităţile şi capacităţile aplicative ale elevilor, solicitate de lucrarea/sarcina de lucru pe
care o efectuează.
FIŞĂ DE APRECIERE A ELEVULUI (MODEL)
Nume elev: Nota obținută:
Clasa:
Nr. CRITERIUL DE EVALUARE PUNCTAJ PUNCTAJ

Crt. MAX OBȚ.
1. Identificarea şi exploatarea surselor de informare 10p
2. Interpretarea, ordonarea şi valorificarea informaţiei 10p

conţinută de cataloagele de produse, normative,
reglementări, manuale de utilizare, respectând
cerinţele tehnologice de exploatare a unui
echipament, aparat, proces tehnologic
3. Gândirea divergentă pentru a găsi mai multe soluţii 10p
la o problemă
4. Interpretarea şi prelucrarea datelor obţinute 10p
5. Prezentarea informaţiilor şi folosirea limbajului 10p

adecvat (calitatea exprimării)
6. Logica exprimării 10p
7. Acoperirea elementelor majore de conţinut 10p
8. Calitatea materialelor grafice 10p
9. Inteligenţă şi creativitate încorporate în produs; 10p

originalitatea lucrării
TOTAL PUNCTE 90puncte
NOTĂ: Nota obţinută va fi calculată prin însumarea punctelor obţinute şi împărţirea prin
10.

6 Tehnician de Telecomunicatii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

6 Tehnician de Telecomunicatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Instrumente de evaluare

Domeniul: ELECTRONICĂ AUTOMATIZĂRI

Această colecție de instrumente de evaluare reprezintă unul dintre rezultatele

Informațiile, dovezi privind cunoștințele, deprinderile și competențele dobândite de elevi,

Numai utilizarea corespunzătoare a instrumentelor de evaluare poate conduce la

Probele de evaluarea selectate în prezenta culegere au fost elaborate având ca repere

Datorită diversității dispozitivelor de evaluare, respectiv a modalităților prevăzute pentru

Culegerea de teste este însoțită de o selecție a principalelor surse bibliografice și

VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT

 Nu se notează în catalog şi nu se primeşte un punct din oficiu

1. Unitatea de măsură a rezistenţei electrice este:

 Nu se notează în catalog şi nu se acordă un punct din oficiu

Completaţi spaţiile libere cu informaţia corectă:

REZISTOARE MARCATE CU 5 CULORI

Rezistor banda 1 [ portocaliu ] -> ………..

Rezistor banda 1 [maro] -> ……………

Criteriile de evaluare şi notare

R1=10K, R2=20K, R3=5.1K, C1=10nF, C2=2.5F, L=1800mH, R4=25

PROCEDURA EXPERIMENTALĂ DE LUCRU ŞI ÎNREGISTRAREA DATELOR

Scara X1 X10 X100 X1K

Circuitul măsurat R1, R2 serie R1, R2, R3 serie

1. Completați fișa de mai jos:

Observații ale maistrului sau tutorelui de practică :

Criterii de apreciere a performanţei elevului la proba practică

Alege corect componentele 2p ( )

Utilizează la fiecare operaţie sculele potrivite 1p ( )

Respectă etapele realizării unui circuit stabilizator parametric 2p ( )

Finisează şi verifică lucrarea 2p ( )

Completează tabelul corespunzător fişei de observaţie 2p ( )

Stabilirea notei finale

2. Se realizează circuitul din figură:

d. se măsoară intensitatea curentului I, şi tensiunea sursei de alimentare E

Criteriile de evaluare şi notare

Enunţ: Pornind de la următoarele enunţuri incomplete, realizaţi eseu despre metode şi

Lista de termeni sau noţiuni specifice: circuit, continuu, teorema, superpoziţiei,

Barem de corectare şi notare

1. Identificaţi diferite tipuri de bobine după aspect.

Observații ale maistrului sau tutorelui de practică :

Criterii de apreciere a performanţei elevului la proba practică

Stabilirea notei finale

Criteriile de evaluare şi notare

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

Criteriile de evaluare şi notare

Stabilirea notei finale

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

A. Denumire circuit B. Schemă

circuitul RLC serie

circuitul RLC paralel

c. Realizarea simulării schemelor

Criteriile de evaluare şi notare

A. Criterii de apreciere a performanţei elevului la proba practică

Stabilirea notei finale

Instrucţiuni pentru elevi

Criteriile de evaluare şi notare

Stabilirea notei finale

Criteriile de evaluare şi notare

1. Întocmiţi schema electrică şi realizaţi montajul de alimentare şi comandă pentru

Nr. Denumire Caracteristici

Aveţi sarcina de a alege aparatele pentru montaj.

Criteriile de evaluare şi notare

A. Criterii de apreciere a performanţei elevului la proba practică

Stabilirea notei finale

Modulul: COMPONENTE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE ÎN