CONSILIUL UNIUNII ASOCIAŢIILOR STUDENŢILOR COMUNIŞTI DIN CENTRUL

UNIVERSITAR BUCUREŞTI
CASA DE CULTURA A STUDENŢILOR
Clubul actualităţilor

redactor : Ică GIURGIU

responsabil editor: Mircea DUMITRESCU
consultant ştiinţific : conferenţiar dr. Valer TRUFAŞ

Adresa pentru corespondenţă :

Clubul de speologie „Emil Racoviţă”
Casa de cultură a studenţilor
Calea Plevnei 61 77101 Bucureşti 1, sector 1
 SUMAR
Curint înainte
ACSS — regulamentul de funcţionare
Activitatea ACSS În perioada ianuarie-septembrie 1984
Activitatea ACSS în perioada octombrie 1984—august 1985 (informaţii sintetizate, rezumatul rapoartelor
de activitate, cavităţile în care s-a lucrat)
Din sumarul volumului următor

CU TOŢII ŞTIM CĂ SE POATE

Stimaţi colegi, iată-ne la alt început de drum!

După buletinul clubulul “Emil Racoviţă” Bucureşti, publicaţie cu sumarul deschis tuturor
pasionaţilor de speologic, după seria de istorii - manual despre peşteri recorduri mondiale şi metodele
adecvate de cucerire, acum aveţi la îndemînă primul volum dedicat exclusiv unei zone carstice destul de
bine elucidată teoretic dar mai puţin din punct de vedere explorativ.
Scopul noii publicaţii este să pună la îndemîna celor dornici de explorări complexe un material
informativ cît mai complex şi actual. Vom difuza treptat datele şi hărţile existente, vom insista pentru ca
numele şi activitatea legate de peşterile din Sebeş să fie menţionate cît mai corect.
O colaborare bună între cel care lucrează în masiv ar aduce cu siguranţă mai aproape timpul cînd
din carneţelele de cartare s-ar putea desena prima cavitate mai lungă de 15 km sau reţele cu denivelare mai
ridicată de 400 m. Şi multe alte lucruri frumoase în legătură cu Sebeşul s-ar putea îndeplini mai repede
dacă… dacă…. Dacă …
Ce ziceţi? Hai să vrem!

Ică GIURGIU

Stimate coleg,
Dorind ca fluenţa informaţiei şi a publicaţiei să fie cît mai bune intenţionăm să-i cunoaştem pe cei
care o citesc. Aşadar, pentru a putea primi operativ revista comunică-ne adresa la care doreşti să ţi-o
trimitem.

REGULAMENTUL DE FUNCŢIONARE
al Asociaţiei pentru Cercetări Speologice din munţii Sebeş

I.
1. Asociaţia pentru Cercetări speologice din munţii Sebeş (ACSS) a foat înfiinţată la 5 decembrie 1983 pe
lîngă clubul de speologie "Emil Racoviţă” Bucureşti.
2. Asociaţia îşi propune explorarea şi cercetarea carstului din munţii Sebeş, publicarea rezultatelor,
ocrotirea şi valorificarea lui
3. Activitatea asociaţiei este coordonată de un consiliu de lucru.
4. Componenţa consiliului de lucru: secretar (Ică Giurgiu, coordonatorul tehnic al clubului "Emil Racoviţă”
Bucureşti), membrii. Ca membrii ai consiliului de lucru vor funcţiona cîte un reprezentant al grupărilor ce
se vor afilia asociaţiei, precum şi (dacă este cazul) unul sau mai mulţi reprezentanţi al speologilor
neorganizaţi,
5. Consiliul de lucru va stabili pe cît posibil un plan semestrial de activitate în cadrul unor şedinţe la oare
este de dorit să participe cel puţin 50% din componenţii săi. Planul de activitate va specifica pe cît posibil
datele, locul şi participanţii la acţiunile de teren. Este o datorie morală a organizaţiilor participante la
această asociaţie de a respecta faptic planul stabilit de comun acord.
6. Consiliul de lucru va depune eforturi să difuzeze sau să indice anexat planului de activitate cît mai multă
documentaţie care să servească la pregătirea acţiunilor de teren. După fiecare acţiune de teren va trebui
întocmit un raport de activitate ce va fi predat secretarului asociaţiei în maximum o săptămînă; de aici va fi
difuzat cît mai operativ la toţi membrii consiliului de lucru.
7. Dacă în afara planului de lucru stabilit, membrii asociaţiei mai pot organiza şi alte acţiuni, înainte de
începerea lor trebuie să anunţe pe cineva din consiliul de lucru. După terminarea acţiunilor se vor conforma
prevederilor de la I.6 şi III

II.
1. Baza materiali a asociaţiei constă din fondurile al echipamentul puse la dispoziţie de membrii ei. Trebuie
să existe înţelegere ca sumele investite pentru explorarea unui anume obiectiv să fie proporţional
repartizate între participanţi.
2. Pentru buna desfăşurare a activităţii consiliului de lucru vor fi necesare fonduri pentru corespondenţă,
întocmirea şi multiplicarea informaţiei, publicarea rezultatelor. Membrii asociaţiei trebuie să dea dovadă de
promptitudine în achitarea părţii ce le revine.

III.
Fişele de anunţ şi confirmare (inclusiv hărţile) pentru noile explorări vor fi predate secretarului
asociaţiei în maximum trei săptămîni de la terminarea acţiunii; de aici vor fi difuzate cît mai operativ la toţi
membrii consiliului de lucru (după ce s-a obţinut de la Institutul de Speologie numărul de catalog),

IV.
Păstrarea curăţeniei în subteran şi evitarea distrugerilor sînt obligaţii majore ale tuturor membrilor
asociaţiei. Resturile de carbid, deşeurile şi echipamentul uzat vor fi scoase la exterior. Abaterile de la aceste
obligaţii vor fi sancţionate cu pînă la inclusiv excluderea din asociaţie.

V.
Ţinînd cont că asociaţia se bazează pe voluntariat membrii săi au dreptul şi datoria de a aborda
faţă de consiliul de lucru orice aspect sau problemă care pot duce la mai buna îndeplinire a obiectivelor
propuse la I.2.

VI.
Prezentul regulament va fi modificat sau completat în funcţie de necesităţile impuse de
desfăşurarea activităţii asociaţiei.
10 Iunie 1985
(varianta 3)
 Informare asupra activităţii Asociaţiei pentru Cercetări Speologice din munţii Sebeş pentru
perioada ianuarie - septembrie 1984

a) Informaţii generale
La 5 decembrie 1983 pe lîngă clubul de speologie “Emil Racoviţă" Bucureşti a fost înfiinţată
Asociaţia pentru Cercetări Speologice din munţii Sebeş (ACSS).
Asociaţia îşi propune explorarea şi cercetarea carstului din munţii Sebeş, publicarea rezultatelor,
ocrotirea şi valorificarea lui.
Modul de desfăşurare a activităţii asociaţiei a fost precizat într-un regulament de funcţionare a
cărui primă variantă, datată 31 decembrie 1983, a fost difuzată tuturor celor cunoscuţi sau susceptibili de a
fi interesaţi de scopurile asociaţiei, persoane aflate sau nu într-un cadru organizat.
In revista Speotelex, nr. 4 1984, pag. 5 a apărut ştirea privind înfiinţarea ACSS adresată tuturor
celor dornici de o asemenea activitate.
Atitudinile manifestate de cei înştiinţaţi de înfiinţarea asociaţiei au fost; adeziune entuziastă,
adeziune, indiferenţa, refuz categoric de a intra în asociaţie coroborat cu declaraţii de intenţii de colaborare
sau nu. Dintre cei care au răspuns că vor să facă parte din ACSS unii au propus modificări sau completări
ale regulamentului de funcţionare difuzat, ceea ce a dus la elaborarea variantei din 10 martie 1984, uşor
modificată la 10 iunie 1985.
Stabilirea unui plan de activitate pe durată mai lungă nu s-a reuşit decît parţial. Informarea în
cadrul consiliului de lucru s-a desfăşurat mult mai mult de sus în jos decît invers.
Au fost difuzate operativ de secretarul asociaţiei două rezumate asupra turelor desfăşurate în
perioadele ianuarie-aprilie 1984 şi mai-iunie. Informări consistente despre activitate au apărut în Speotelex
nr. 5 (pag. 12, 13), nr. 6 (pag. 16, 17) şi nr. 7 (pag. 24, 25). Asociaţia mulţumeşte revistei pentru
promptitudinea manifestată în circulaţia ştirilor privind explorările din munţii Sebeş.
Înfiinţarea ACSS, prima de acest gen din ţara, a stîrnit reacţii multiple în rîndurile speologilor.

b) Activitatea propriu-zisă
Au fost organizate 20 de acţiuni de teren, la care au participat speologi din 9 grupuri şi individuali.
Cele 20 de ture au fost pregătite de: CSER Bucureşti 16, Hidrocarat Vulcan 2, Focul Viu Bucureşti 1,
Proteul Hunedoara 1.
In cadrul lor s-a înregistrat următoarea prezenţă: CSER Bucureşti 18 acţiuni, Hidrocarst Vulcan 6,
Politehnica Cluj-Napoca 4, GESS Bucureşti 3, Focul Viu Bucureşti 2, Silex Braşov 2 speologi individuali
2, “Emilian Cristea” Alba-Iulia 1, Proteul Hunedoara 1, Liliacul Arad 1.
Bilanţul celor 20 de acţiuni este 7 peşteri descoperite, 2735 metri lungime şi 430 metri denivelare
cartaţi. S-a lucrat în 27 de peşteri, inclusiv cele descoperite (anexa 3).
O parte din contribuţia participanţilor (lungimi şi denivelări cartate, descoperiri) este redată în
anexa 2.
Rezultatul rapoartelor de activitate este cuprins în anexa 1.

c) Rezultate deosebite
1. Peştera sifonului de la Şipot
Lungimea a crescut de la 34 la 608 metri prin trecerea a trei sifoane: S1 (15, -5), S2 (20, -6), S3
(20, -11). Oprire la sifonul 4. Cea mai mare parte a galeriilor aerate se află către sifoanele 1 şi 2, porţiunea
respectivă nu a fost încă terminată de cartat.

2. Peştera din valea Cheii

După circa 230 m de galerie aerată au fost plonjate Sl (20, -3), S2 (25, -6) şi parţial S3 (6, -4)
separate de scurte tronsoane neînecate. Va fi reluată topografierea cavităţii pînă la sifonul 1.

3. Avenul de la Dosul Lăcşorului

Descoperire la cota -216 (cu şanse de prelungire) şi inventarierea a 9 posibilităţi de continuare
între cotele -154 Şi -196 de pe galeria Noroioasă.

4. Avenul 4 de la Dosul Lăcşorului

A fost descoperit într-o galerie de mină situată aproape de avenul de la Dosul Lăcşorului; şanse
teoretice de a joncţiona cu aceasta. Deocamdată, prin derocări importante şi escalade s-au stabilit
dimensiunile de 111 mL şi 51 (-31, +20) m D.
[..]

Ambele grupuri au beneficiat operativ de informările ACSS care le-au fost transmise de
secretariat; despre activitatea lor ACSS a putut afla ştiri doar din revista Speotelax.
Alte grupuri sau individuali s-au arătat interesaţi de activitatea ACSS, au primit informări, dar nu
au participat efectiv.

Anexa 1
Rezultatul rapoartelor de activitate din perioada ianuarie - septembrie 1984
2-7 ianuarie 1984. Grădiştea de Munte. "Emil Racoviţă” Bucureşti, Politehnica Cluj-Napoca (Ică
Giurgiu, Gabriel Miclăuş, Coştei şi Eva Roman/Nicu şi Aurora Gligan). S-a continuat explorarea peşterii
Mari din Piatra Bodii (240 L, 40 (-26, +14) 0) care a fost prelungită la 540 L şi 70 (-56, +14) D. S-au
efectuat decolmatare şi escalade. Oprire la un sifon aval, plonjabil eventual doar cu narghilea. Posibilităţi
de continuare prin escalade artificiale. Decolmatare şi diapozitive în peşterile din platoul Vîrtoape.
4-5 februarie. Zona Şura Mare - Dosul Lăcşorului. CSER Bucureşti (Ică Giurgiu, Gigi Chiriloi).
Altimetru. S-a terminat aproape explorarea şi cartarea Surii de Jos de la Pederi (155 L, 20 D). Diapozitive.
11 - 12 februarie. Zona Şura Mare. CSER Bucureşti (Ică Giurgiu, Dan Dăian). Reexplorarea şi
recartarea Găurii Frînţoanei pentru lămurirea unor semne de întrebare rămase la cartarea făcută în 1974 pe
177 de metri. Descoperirea continuării majore (efectuată şi de Speotimiş Timişoara, fără a comunica ceva,
în septembrie 1983).Diapozitive. Cercetări în cheile Surii Mari.
18 - 19 februarie. Zona Şura Mare. CSER Bucureşti (Ică Giurgiu, Gigi Chiriloi), Bor Iuliu
(Vulcan). S-a recartat Gaura Opritei (43,6 L; 11,9 (-10,9/+l) D) recercetarea zonei aferente. Cercetări în
cheile Şurii Mari, descoperirea peşterii de deasupra Găurii Prînţoanei (8L/ +3,5 D). Cartare în Gaura
Frînţoanei (123 metri), derocaje.
3-4 martie. Zona Şura Mare. CSER Bucureşti (Ică Giurgiu, Viorel Laecu), Bor Iuliu (Vulcan).
Cercetări în cheile Şurii Mari. Cartare în Gaura Frînţoanei (543 m); cavitatea ajunge la 843 L, +45 D; cele
două active ae termină amonte cu sifoane plonjabile.
17 - 18 martie Peştera sifonului de la Şipot (una din resurgenţele platoului Poiana - Clenjii - Bojiţa
- Tecuri). CSER Bucureşti (Viorel Lasou, Ică Giurgiu, Mihai Codescu, Costel Roman, Gabriel Miclăuş,
Gabriel Silvăşanu, Adrian Purza, Eliza Anghel), GESS Bucureşti (Grupul de Explorări Speologice
Subacvatice) (Nelu Grigore), individuali (Mihai Spier, Liviu Bulgârescu, Victor Bucur, Robert Lovin,
Cristian Ciubotărescu). Echipament: GESS Bucureşti, CSER Bucureşti. Finanţare CSER Bucureşti. La
circa 600 de metri de sifonul de la intrare (15, -5) urmează sifoanele 2 (20, -6) şi 3 (20, -11); oprire la
sifonul 4. Scafandrii: Nelu Grigore, Mihai Codescu, Viorel Lascu, Gabriel Silvăşanu. Primii doi au explorat
în premieră sifoanele 2 şi 3, ceilalţi au topografiat 774 metri (+27 D) dincolo de sifonul 1 (mai multe
continuări urmează a fi abordate). Diapozitive.
31 martie - 1 aprilie. Zona Şura Mare. CSER Bucureşti (Viorel Lascu, Ică Giurgiu, Mircea
VladuleyBcu,. Adrian Terme), Bor Iuliu (Vulcan), Vladimir Platagea (Bucureşti). Patru peşteri descoperite
în cheile Şurii Mari: 63 L, 23 D. Încă 50,5 metri descoperiţi în Gaura Frînţoanei (escalade, decolmatări).
Decolmatare în Gaura de pe malul drept al Ohabei (s-a recoltat material arheologic).
21 - 22 aprilie. Zona Sura Mare - Dosul Lăcşorului. CSER Bucureşti (Ică Giurgiu, Cristian Trifu).
S-a descoperit în cheile Surii Mari avenul de lîngă Gaura Prînţoanei (39 L, -10 D) (descoperire material
arheologic). S-a descoperit într-o galerie de mină de lîngă avenul Dosul Lăcşorului, avenul 4 de la Dosul
Lăcşorului (83 L, 34 (-28 f8/+5t5) D); posibilităţi de continuare amonte şi aval, posibilă joncţiune cu avenul
de la Dosul Lăcşorului. Reparcurgerea unor galerii de mină situate în dealul Fruntea Mare.
28 aprilie - 2 mai. Peştera sifonului de la Şipot. GESS Bucureşti (Şerban Sîrbu, Nelu Grigore),
CSER Bucureşti (Ică Giurgiu, Costin Ene), individuali din Bucureşti (Emil Vladeseu, Robert Lovin, Mihai
Spier). Scafendrii: Şerban Sârbu, Nelu Grigore. Finanţare CSER Bucureşti. După sifonul 1 (15, -5) nivelul
apei, crescut cu 1,5 m şi curentul puternic au determinat abandonarea proiectelor de explorare.. S-a efectuat
un decolmatat înainte de S1 în ideea şuntării lui; acţiunea trebuie continuată. S-a recartat peştera pînă la
sifonul li 34 L, +9 D (Ică Giurgiu). Diapozitive.
Gaura Prînţoanei. Acţiune de scufundare în sifonul 2; scafandru: TCelu Grigore (GESS Bucureşti).
Acţiunea de transport a echipamentului necesar, foarte dificilă, a fost efectuata de: Ică Giurgiu, Mircea
Vlădulescu, Ene Costin, Dan Dăian (CSER Bucureşti), Tăvi Vădeanu ("Emilian Cristea" Alba-Iulia), Nicu
Gligan (Politehnica Cluj-Napoca). Sifonul 2 are 15 m lungime, punct minim la 4 m adîncime. Dincolo de el
au fost parcurşi numai 20 de metri, pe o galerie înaltă şi îngustă; din cauza dificultăţii de transport a
echipamentului înaintarea a fost întreruptă. Fotografii. O echipă de la Speotimiş Timişoara a mai adăugat
cavităţii, prin derocaj şi escaladă circa 20 m de galerii.
Peştera din valea Cheii. Acţiune de scufundare în sifonul terminali scafandru: Nelu Grigore.
Echipa de transport: Ică Giurgiu, Costin Ene (CSER Bucureşti), Emil Vlădescu, Mihai Spier, Robert Lovin,
Horia Radovici (individuali din Bucureşti). După S1 (20, -3),urmează circa 25 metri de galerie spaţioasă,
32 (25, -6), altă galerie de 15 m şi S3 plonjat pe (6, -4) dar care continuă.
Avenul 4 de la Dosul Lăcşorului. Mircea Vlădulescu (CSER Bucureşti), Nicu Gligan (Politehnica
Cluj-Napoca), Viorel Stoicoiu (Lupeni). S-a continuat explorarea în amonte, unde prin urcarea unei săritori
de 8 m şi a altor pasaje verticale (escaladă semiartificială) s-a cîştigat o denivelare de 14,5 m, cota pozitivă
a avenului ajungînd la +20 m, iar denivelarea totală la 49 m (-28,85/+20). Dezvoltare: 99,6 metri.
Într-o tură solitară efectuată în avenul de la Dosul Lăcşorului pe galeria Noroioasă pînă la -268
metri, Teodor Negoiţă (individual) a turnat două kilograme de rodamină în sifonul aval stînga. Colorantul a
apărut după circa 36 de ore în Şura Mare în afluentul situat la 900 m de intrare. După ce Ică Giurgiu (CSER
Bucureşti) a constatat că apa colorată în roşu iese din Şura Mare, Gabriel Ionescu (Focul Viu Bucureşti)
împreună cu Nicolae şi Rodica Stoica-Negulescu (individuali din Bucureşti) au intrat în peşteră, echipaţi cu
neoprene, unde au văzut locul de apariţie a rodaminei. Legătura dovedită de trasor este foarte importantă
pentru explorările din acest perimetru; rămîne de întocmit o hartă interior-suprafaţă cît mai corectă care să
poziţioneze marile cavităţi din zonă şi să ofere indicii pentru direcţia următoarelor explorări.
Peştera lui Cocolbea. Scufundările făcute în lacul situat în apropierea intrării, sub cascada de 7
metri, au dovedit că acesta are 4 m adîncime; nu s-a observat un loc prin care apa pătrunde evident în acest
lac din interiorul său. Scafandrii: Nelu Grigore (GESS Bucureşti), Costin Ene (CSER Bucureşti), Emil
Vlădescu (individul Bucureşti). Au ajutat la transportul echipamentului: Ică Giurgiu (CSER Bucureşti),
Robert Lovin, Mihai Spier, Horia Radovici (individuali din Bucureşti).
19 - 20 mai. Gaura de pe malul drept al Ohabei. Hidrocarst Vulcan (Iuliu Bor, Adrian Caracioni,
Daniel Huluţă, Eugen Rasă, Vasile Nechita), S-au scos 3 m3 din grohotişul care obturează galeria.
19 - 21 mai. Av. de la Dosul Lăcşorului, galeria Noroioasă. CSER Bucureşti (Viorel Lascu, Ică
Giurgiu, Costel Roman), Politehnica Cluj-Napoca (Nicu Gligan). S-a recartat galeria între cotele –154, 14
şi -196,30 (170 m L) în vederea obţinerii unui plan amănunţit pe care să poată fi poziţionate toate
continuările la care mai trebuie lucrat (nouă la număr). Traversare la -216 în puţul de 66 m (Viorel Lascu) şi
explorarea unui tronson (cu posibilităţi de continuare prin escaladă artificială) de 61 mL, 25 mD. Escalade
la -165 şi descoperirea unei noi galerii la -153 (vezi şi buletinul 8 CSER, pag. 197-203).
10 iunie. Gaura Frînţoanei. CSER Bucureşti (Viorel Lascu, Mihai Codescu), Silex Braşov (Cornel
Fotă). Scufundare în sifonul 1 (activul de la intrare) (Viorel Lascu) (8 L, -2). Acţiune întreruptă din cauza
reducerii vizibilităţii şi a spaţiului strîmt. Nu s-a atins ramura remontată. Echipament CSER Bucureşti,
GESS Bucureşti. Finanţare CSER Bucureşti.
16 iunie. Av. 4 de la Dosul Lăcşorului. CSER Bucureşti (Costel Roman, Dan Hazaparu, Eva
Roman), Politehnica Cluj-Napoca (Silviu Pătraşcu). Derocare la cota minima ( -29 ).
16 iunie. Gaura de pe malul drept al Ohabei. Hidrocarst Vulcan (Iuliu Bor, Vasile Nechita, Ionel
Tolea, Adrian Caracioni, Daniel Huluţa, Eugen Rasa, Ionel Cotan). Continuarea decolmatării.
30 iunie - 1 iulie. Avenul 4 de la Dosul Lăcşorului. CSER Bucureşti (Ică Giurgiu, Costel Roman).
Continuarea derocării (16 ore) la cota minimă (daltă, baros). S-au descoperit 6 mL (o scurtă galerie sub
tavanul paoajului în lucru). S-au obţinut informaţii despre localizarea avenelor din Aldii şi Poieni (sub
Lăzuiu).
21 - 22 iulie. CSER Bucureşti (Ică Giurgiu, Costel Roman, Gigi Chiriloi, Eva Roman). A fost găsit
av. din faţa Aldiilor (-2,5 m D, trebuie decolmatat) şi av. de la Poieni sub Lăzuiu (ponor deocamdată
impenetrabil la cota -3).
Av. 4 de la Dosul Lăcşorului. După derocaj la cota minimă ( -29 ) s-eu descoperit 5 mL şi pasajul
devine impenetrabil. O nouă posibilitate de continuare a fost observată la cota -25 unde decolmatarea unei
diaclaze înguste plină cu argilă cleioasă va permite poate joncţiunea cu spaţiul de dincolo în care ecoul se
aude circa 2 secunde. Diapozitive.
3-5 august La invitaţia Focului Viu Bucureşti, Ică Giurgiu (CSER Bucureşti, ACSS) a participat la
acţiunea Şura Mare.
Vineri 3 august. Gabriel Ionescu, Gigi Drăghici, Ionuţ Puşpurică (Focul Viu), Ică Giurgiu, Cristian
Lascu (Institutul de Speologie), Tibi Tulucan (Liliacul Arad), Şerban Sârbu (GESS) au intrat pe galeria
afluentului stînga de la 900 m de intrare (aici apare apa din av. de la Dosul Lăcşorului). S-a constatat că
aceasta nu joncţionează cu vreo cavitate cunoscută din zona şi ca există posibilităţi de continuare prin
derocare la nivelul apei; două escalade pe hornuri, făcute de Tibi Tulucan (posibilităţi de continuare) au
adăugat 30 de metri de verticale.
Pe 4 august, cei din ziua precedentă plus George Ponta (Focul Viu), minus Tibi Tulucan, au intrat
iar în Şura Mare pentru a instala bivuacul din zona terminală (în care au rămas cei 4 băieţi de la Focul Viu).
Ceilalţi trei au revenit la exterior după 24 de ore făcînd diapozitive pe drumul de întoarcere.
23 - 26 august. Şura Mare. Ică Giurgiu, Viorel Lascu (CSER Bucureşti) şi Cornel Fotă (Silex
Braşov) (finanţare CSER Bucureşti) au intrat pe galeria afluentului de la 900 m de la intrare unde au
derocat pe activ 4 m lungime în direcţia avenului Dosul Lăcşorului. Mai exista posibilităţi de avansare dar
aceasta presupune o mare investiţie de timp şi efort. Bogdan Filipescu (arheolog la Muzeul de istorie RSR)
a recoltat diverse materiale din terasa de pe malul drept al primei săli.
Gaura de pe malul drept al Ohabei Viorel Lăcu a recoltat material osteologic.
Gaura Frînţoanei. Ica Giurgiu, Viorel Lascu, Cornel Fotă şi Iuliu Bor (Hidrocaret Vulcan) au
descoperit o galerie de 32,66 L / +10,45 D şi au continuat timp de mai multe ore decolmarea unui pasaj cu
argilă şi pămînt uscate, o fostă galerie de preaplin în întregime umplută
Avenul de lîngă Gaura Frînţoanei. Viorel Laecu a recoltat materialul arheologic descoperit la 21
aprilie 1984.
Peşterile din Bordul Mare. Bogdan Filipescu a recoltat material arheologic.
Avenul din faţa Aldiilor. Ică Giurgiu, Cornel Fotă, Bogdan Filipescu, decolmatat. Merge relativ
uşor, trebuie continuat.
Peştera din velea Cheii. Ică Giurgiu, Cornel Fotă, diapozitive. Cercetări pe valea Cheii împreună
cu Bor Iuliu.
22 - 23 septembrie. Zona Ponorici. Proteul Hunedoara Marinaş Baicoană, Aurelian Circo, Petre
Puiu, Gabriela Circo, CSER Bucureşti Ică Giurgiu, Adrian Terme).
Avenul de după Troian. CSER a indicat colegilor de la Proteul ca avenul explorat de bucureşteni
pînă la -25 D are şanse de continuare prin derocare. Hunedorenii au efectuat o primă dezobstrucţie ajungînd
la -30 şi i-au invitat pe bucureşteni la o explorare comună. A fost atinsă cota -64 ( 90L ) şi s-a început o
nouă dezobstrucţie la cota minimă.
Peştera din valea Stînii. Explorarea cu neopren (echipament CSER) a lacului final de la cota -180.
O acţiune de scufundare devine necesară.
29 - 30 septembrie. Avenul de după Troian. CSER Bucureşti (Ică Giurgiu). Conform înţelegerii cu
Proteul acţiune de derocare la cota minimă (din păcate solitară prin absenţa hunedorenilor). S-au obţinut
informaţii despre peşterile din zona Piatra Muntenilor - valea Dreptului - dealul Vînătorului.
 Anexa 2
Lungimi cartate (ianuarie - septembrie 1984)

Grupuri / CSER Bucureşti 2730 m / Hidrocarst Vulcan 758 / GESS Bucureşti 605 / Politehnica
Cluj-Napoca 385 / Individuali 86 / Silex Braşov 30 / "Emilian Cristea” Alba-Iulia 3 /

Persoane / Ică Giurgiu 1914 m / Viorel Lascu 1670 / Iuliu Bor 753 / Gabriel Silvăşanu 742 /
Costel Roman 642 / Nelu Grigore 605 / Mihai Codescu 501 / Gabriel Miclăuş 400 / Nicu Gligan 385 / Eva
Roman 190 / Gigi Chirlloi 186 / Dan Dăian 180 / Mircea Vlădulescu 136 / Cristian Trifu 122 / Adrian
Terme 117 / Vladimir Platagea 102 / Robert Lovin, Mihai Spier, cîte 78 /Adrian Pursa, Victor Bucur, Eliza
Anghel, Cristian Ciubotărescu, Liviu Bulgărescu, cîte 70 / Cornel Fotă 30 / Viorel Stoicoiu 16 / Costin Ene
11 / Emil Vlădescu 8 / Tavi Vădeanu 3 /

Denivelări cartate

Grupuri / CSER Bucureşti 414 m / Hidrocarst Vulcan 84 / Politehnica Cluj-Napoca 65 / GESS

Bucureşti 28 / individuali 13 / Silex Braşov 11 /.
Persoane / Ică Giurgiu 351 /Viorel Laecu 148 /Iuliu Bor 79 / Costel Roman 78 / Nicu Gligan 65 /
Mircea Vlădttleecu 52 / Cristian Trifu 44 / Gigi Chiriloi 42 / Adrian Terme 39 / Vladiair Platagea 34 /
Gabriel Miclăuş, Eva Roman, cîte 30 / Nelu Grigore 28 / Gabriel Silvăşanu 27 / Viorel Stoicoiu 13 / Cornel
Fotă, Mihai Codescu, cîte 11 / Dan Dăian 10 7 Costin Bne 4 / Emil Vlădescu, Robert Lovin, Mihai Spier,
cîte 1 /

Descoperiri

Grupuri / CSER Bucureşti 7 / Hidrocarst Vulcan 1 /

Persoane / Ică Giurgiu 7 / Viorel Lasou 5 / Mircea Vlădulescu 4 / Vladimir Platagea 3 / Cristian
Trifu 2 / Gigi Chiriloi, Iuliu Bor, cîte 1 /
 Anexa 3
Cavităţi în care s-a lucrat în perioada ianuarie - septembrie 1984 :

2062
1 p. din Piatra Bodii
6 p. cu stalactite sferice perforate din Piatra Bodii
10 p. V2 din Dosul Vîrtoapelor
11 p. V3 din Dosul Vîrtoapelor
12 p. Mare din Piatra Bodii

2063
1 av. de după Troian p. din valea Stînii

2064
2 Şura de Jos de la Federi (p. Leordei)
10 p. din valea Cheli
16 av. de la Dosul Lăcşorului
18 Şura Mare
19 Gaura Frînţoanei
20 Gaura de pe malul drept al Ohabei
27 p. Mare din Bordul Mare
28 p. Mică din Bordul Mare
29 Gaura Opriţei
30 p. lui Cocolbea
* 52 p. 3 din cheile Şurii Mari (p. 0S3)
* 53 p. 2 din cheile Şurii Mari (p. 032)
* 54 p. 1 din cheile Şurii Mari (p. 0D1)
* 55 p. 4 din cheile Şurii Mari (p. 031)
* 56 p. de deasupra Găurii Frînţoanei
* 57 av. 4 de la Dosul Lăcşorului
* 58 av. de lîngă Gaura Frînţoanei
av. din faţa Aldiilor
av. de la Poieni de sub Lăzuiu

2066
4 p. Sifonului de la Şipot

* - descoperiri
 Informare asupra activităţii ACSS pentru perioada octombrie 1984 - august 1985

a) Informaţii generale
Revista Speotelex a publicat rezumatele turelor de explorare ale ACSS din perioada septembrie
1984 - aprilie 1985 în numerele 7 (pag, 24, 25) şi 8 (pag. 14, 15). Asociaţia mulţumeşte pentru acest sprijin
şi îşi exprimă nedumerirea pentru "criticile" împotriva ei publicate în ST8 la pagina 10. Pentru documentare
în această problemă vezi şi ST4 (pag. 5), ST5 (12, 13), ST6 (16, 17), ST 7 (9-11).
ACSS a primit de la George Ponta o hartă 1:10.000 cu poziţionarea unor peşteri (exterior-
subteran) din zona calcaroasă de pe malul drept al Streiului.
ACSS a difuzat unor cluburi o serie de hărţi nepublicate de detaliu, după cum urmează:
- Proteul Hunedoara (av. de la Dosul Lăcşorului, Cioclovina Uscată, zona Cioclovina, zona
calcaroasă din versantul drept al Streiului) (înainte de înfiinţarea asociaţiei, CSER Bucureşti a
furnizat hunedorenilor planul pentru Ponorici - Cioclovina cu Apă).
- Piatra Roşie Petroşani (p. din valea Clenjii, 3 planuri din zona Şipot - Bojiţa, harta circulaţiei
hidrocarstică din masiv).
- echipa TSA (av. de la Dosul Lăcşorului),

b) Activitatea propriu-zisă
Au fost organizate 31 de acţiuni de teren, la care au participat speologi din 9 cluburi şi individuali.
Faţă de media de acţiuni precedenta (2,2 pe lună) saltul este important, 2,8 acţiuni de teren/lună. Cele 31 de
ture au fost pregătite de CSER Bucureşti 20, v Proteul Hunedoara 12, Piatra Roşie Petroşani 6, Cepromin
Cluj-Napoca, echipa TSA şi Hidrocarst Vulcan cîte 1.
In cadrul lor s-a înregistrat Următoarea prezentat CSER Bucureşti 21 acţiuni, Proteul Hunedoara
12, Piatra Roşie Petroşani 7, speologi individuali 3, Cepromin Cluj-Napoca 2, Hades Ploieşti, Silex Braşov,
Z Oradea, Focul Viu Bucureşti, Hidrocarst Vulcan cîte 1.
La numai patru din cele 31 de acţiuni la care a participat ACSS nu s-au efectuat decolmatare. In
celelalte 27 s-a lucrat de 48 de ori la decolmatarea a diverse obiective.
Bilanţul celor 31 de acţiuni se cifrează la 8 peşteri descoperite, 1549 m dezvoltare şi 267 m
denivelare topografiaţi. S-a lucrat în 26 de peşteri, inclusiv cele descoperite (anexa 3)
O parte din contribuţia participanţilor este reflectată în anexa 2 (lungimi şi denivelări cartate,
descoperiri).
Rezumatul rapoartelor de activitate este redat în anexa 1.

c) Acţiuni mai importante

1. Ponorul Poiana 140 m dezvoltare, 39 (-26, +13) m denivelare. Peştera reprezintă capătul
superior al drenajului Poiana - Şipot Pălăriei (350 m denivelare, 2,1 km extensie). 10 ture pentru
decolmatare nu au permis încă depăşirea pasajelor masiv obstruate.
2. Avenul 4 de la Dosul Lăcşorului
Perspectiva unui alt acces spre zonele profunde din Dosul Lăcşorului ne-a determinat să insistăm
cu derocarea la cota -25 pe parcursul a 11 deplasări. Speranţele au fost infirmate în această zona dar mai
rămîn semne de întrebare care ne încurajează că actualul cavernament va spori dincolo de cei 111 mL şi 51
(-31, +20) m D.
3 Peştera de la Varniţe
Începerea cercetărilor în vederea stabilirii bazinului de alimentare ce se drenează prin peştera din
valea Cheii ne-a permis să descoperim o reţea de 467 mL, 37,4 (-3,9/+4,5)m D, cu posibilităţi de
continuare. Într-una din galerii a fost observată o speleothermă particulară predată spre studiu Institutului
de Speologie.
4. Avenul de la Dosul Lăcşorului
Explorările făcute la aproape toate etajele golului au permis topografierea a 507,3 m dezvoltare.
Din punct de vedere al lungimii cartate (între cotele -10 şi -208) 1965 a fost sezonul cel mai productiv din
întreaga perioadă de 12 ani de la descoperirea acestui aven. Au foet rezolvate o serie de semne de întrebare,
dar altele, poate şi mai interesante, de pe noile galerii, le-au luat locul.
Avenul de la Dosul Lăcşorului rămîne un cavernament în care care este foarte mult de lucru; dacă
denivelarea nu va creşte spectaculos prea curînd în schimb indicele de ramificare are mari posibilităţi de
progresie.
5. Drumuiri
Pentru a putea aprecia cît mai bine şansele de dezvoltare şi joncţiune ale golurilor carstice din
arealul Şura Mare - Gaura Frînţoanei - Dosul Lăcşorului au fost făcute o serie de cartări de suprafaţă care
permit elaborarea unui plan de detaliu la scara 1:200.
6. Explorări subacvatice
Sifonul terminal din p. lui Cocolbea a fost plonjat pînă la cota -10, iar terminusul înecat din p. de
la Cuculeu a fost recunoscut pe 8 m lungime. Ambele galerii inundate continuă.
7. Arheologie
Recoltările făcute în Gaura de pe malul drept al Ohabei au fost determinate prin intermediul lui
Bogdan Pilipescu de la Muzeul de Istorie al RSR. Materialul osteologic aparţine unor cerbi şi este datat ca
avînd o vechime minimă de 400 de ani, iar restul ceramic ca provenind cel tîrziu din secolul IV.

Notă
Dorinţa de a pătrunde cît mai curînd în marile sisteme subterane din versantul stîng al Streiului
(resurgenţele la Şipot) a determinat în perioada 30 martie - 15 iulie, pe parcursul a 8 acţiuni de teren, o bună
colaborare între Piatra Roşie Petroşani, CSER Bucureşti şi Cepromin Cluj-Napoca. Rezultatele aoestor ture
sînt cuprinse în anexa 1. Din păcate, pentru unii din colegii cu cari am lucrat nu apar decît numele sau
prenumele ori ei sînt trecuţi la "şi alţii”. Romulus Venţel, conducătorul de la Piatra Roşie, a fost şi n-a fost
de acord să furnizeze respectivele date motivînd printre altele că relatarea turelor comune de explorare în
buletinul ACSS i-ar putea atrage dezaprobarea colegilor.
Continui să cred că nu am greşit redînd pe scurt principalele momente ale unei activităţi
desfăşurate în condiţii grele (cu mare investiţie de timp, efort şi bani) şi că am numit în clar pe cei mai
mulţi din protagoniştii ei. Romulus Venţel referindu-se la participarea grupului Piatra Roşie în ACSS
declară: “atît am fost de furat şi de păcălit de toţi încît nu mai cred în nimic". Sper ca paginile acestui prim
număr să înceapă a dovedi, lui şi altora, partea bună a lucrurilor.
 Anexa 1

Rezumatul rapoartelor de activitate din perioada octombrie 1984 - august 1985

20 - 21 octombrie. Gaura Frînţoanei. CSER Bucureşti (Ică Giurgiu, Vlad Seabru). Decolmatat în
galeria cu pămînt. S-a cartat galeria aval de la baza puţului cascada de 9,5 m (41 L, -5 D). Dimensiunile
cavităţii devin 968,5 mL şi (-l,5/+49) 50,5 m D. Nivelul apei în sifonul 1 era scăzut faţă de cota activă cu
circa 2,5 m, în sifonul 2 cu 0,5 m iar în sifonul 3 cu 3,5 m.
octombrie. Zona Ponorici - Fizeşti. Proteul Hunedoara. In depresiunea Ponorici s-a decolmatat
ponorul de lîngă peştera din Luncă (30 L, -5 D). Deasupra ponorului s-a cartat o peşteră de 12 L, +4 D. In
zona Fizeşti s-a decolmatat av. din Triscioare pînă la cota -7. (Date extrase dintr-o scrisoare primită de la
Harinaş Băicoană). (Date neincluse în topurile individuale).
3-4 noiembrie. Zona Pietrei Muntenilor. CSER Bucureşti (Ică Giurgiu, Costel Roman, Eva
Roman, Ilie Laurenţiu, Mihai Aurelia, Şerban Moldoveanu). Tentativa eşuată de a trece pasajul terminal
înecat din Peşteruia (2069/1) prin scăderea nivelului apei. Prospecţiuni pe versantul estic al Pietrei
Muntenilor şi descoperirea a 3 mici cavităţi (sub 10 m L). Descoperirea p. de la Varniţe şi parcurgerea ei pe
circa 280 m L (2 colmatare desfăcute, oprire la un dop masiv de pămînt).
3-5 noiembrie. Zona Ohaba. CSER Bucureşti (Viorel Lascu, Mircea Vlădulescu, Valentina Lascu,
Adrian Terme, Eduard Găina). Drumurile între Şura Mare şi Gaura Frînţoanei. S-au topografiat p. cu izvor
de lîngă av. Balaş (26,9 L, 8,4 (-2,4 / +6) D) şi av. Balaş (115,5 L, -50,7 D).
17 - 18 noiembrie. Zonele Piatra Muntenilor şi Ohaba. CSER Bucureşti (Ică Giurgiu, Viorel
Lascu, Costel Roman, Costel Cristea, Laurenţiu Ilie, Liviu Grad, Cristian Trifu, Valentin Doltea, Bogdan
Pin-tilie, Roxana Oancea, Rodica Toader). Cartare, decolmatare, diapozitive în p. de la Varniţe (457 L, 37,4
D). Decolmatare în Gaura Frînţoanei pe galeria cu pămînt. Altimetru, prospecţiuni, diapozitive pe traseul
Ohaba - Fundătura Ponorului - Piatra Muntenilor - Ohaba.
21 şi 28 octombrie, 11 si 25 noiembrie. 9 şi 16 decembrie. Avenul 4 de la Dosul Lăcşorului.
Proteul Hunedoara (Petre Puiu, Aurelian Circo, Mihaela Manciu, Gabriela Circo). Acţiuni de derocare la
cota -25 (baros, spiţ, 40 de ore).
26 decembrie. Cioclovina Uscată. Proteul Hunedoara. S-a găsit o continuare de circa 200 L, 60 D.
S-a interceptat un activ. (Date extrase dintr-o scrisoare primită de la Marinaş Băicoană; neincluse în topuri).
30 decembrie 1984 - 2 ianuarie 1985. Zona Ohaba. CSER Bucureşti (Ică Giurgiu, Gabriel
Miclăuş), Proteul Hunedoara (Petre Puiu, Mlhaela Manciu), Mihai Ducea (individual Sibiu). Gaura
Prînţoanei (derocări, decolmatări, 4 m L descoperiţi), peştera de la Varniţe (decolmatări, 10 m premieră),
av. 4 de la Dosul Lăcşorului (derocări la cota -25 timp de 18 ore)
3-5 ianuarie 1985. Cheile Şurii Mari. CSER Bucureşti (Dan Dâian, Vlad Seabru). Decolmatarea
unui început de galerie situată sub av. de lîngă Gaura Frînţoanei. Perspective interesante de continuare.
6 ianuarie. Avenul 4 de la Dosul Lăcşorului. Proteul Hunedoara (Petre Puiu, Mihaela Manciu),
CSER Bucureşti (Mircea Vlădulescu). Derocare la cota -25.
26 ianuarie. Zona Ohaba. CSER Bucureşti (Ică Giurgiu, Costel Roman), Proteul Hunedoara (Petre
Puiu). Decolmatare în Gaura de pe malul drept al Ohabei (4 m 3 de bolovani extraşi). Decolmatare în av. de
la Dosul Lăcşorului în pasajul de la cota -25 diaclaza devenind foarte improprie lucrului, locul a fost
declarat impenetrabil. S-au observat noi posibilităţi de continuare prin escaladă artificială la cota -7.
9 februarie. Zona Ohaba. CSER Bucureşti (Ică Giurgiu, Costel şi Eva Roman). Cartare de
suprafaţă pe traseul galeria de prospecţiune situată cel mai la est în dealul Fruntea Mare - av. din dealul
Dobreţilor - av. de lîngă Gaura Prînţoanei - Gaura Frînţoanei. Topografia respectivă relevă interesante
posibilităţi de joncţiune a unor peşteri.
Decolmataj în Gaura de pe malul drept al Ohabei. Determinările efectuate la Muzeul de Istorie al
RSR prin intermediul lui Bogdan Filipescu, asupra pieselor recoltate în acţiunile din 26.01 şi 9.02.l985
indică: oasele aparţin la doi cerbi, iar ciobul de oală este cel tîrziu din secolul IV.
30 martie. Continuarea explorărilor în p. din valea Clenjii. CSER Bucureşti (Viorel Lascu, Dan
Florescu, Adrian Mihalce, Mircea Vlădulesou, Costel Roman, Marius Vişan). S-au rezolvat cîteva semne de
întrebare adăugînd prin escalade alţi 86,5 m dezvoltarea cavităţii (1778,5 m L).
Romulus Venţel, Feri Szabo, Feri Fulop (Piatra Roşie Petroşani), Ică Giurgiu (CSER Bucureşti),
vizită la ponorul Răchiţeaua pentru a discuta direcţiile de lucru şi apoi acţiune de decolmatare în peştera de
la ponorul Poiana 2.
19 - 21 aprilie. Avenul de la Dosul Lăcşorului, CSER Bucureşti (Viorel Lascu, Ică Giurgiu, Mircea
Vlădulescu, Costel Roman). Intenţia de a continua explorările între -154 şi -216 a fost stopată din cauza
debitelor extraordinare, cele mai mari întîlnite pînă în prezent în aven (cascadă de 70 m în partea inferioară
a lui P90 (-75,15)). S-au fixat noi amaraje la -38 şi -84. La cota -45 din P24 s-a intrat într-o reţea de scurte
galerii şi hornuri unde mai există posibilităţi de continuare; s-au topografiat 138,5 metri şi s-a atins cota
-10. Noi posibilităţi de explorare au fost observate la -36 şi -52.
21 aprilie. Hidrocarst Vulcan. Decolmatare în Gaura de pe malul drept al Ohabei.
27 aprilie - 5 mai. Tabăra de decolmatare la ponorul Răchiţeaua organizată de Piatra Roşie
Petroşani (Romulus Venţel, Feri Fullop, Tic Mihuţ, Constantin Amariei, Nicuşor Mihuţ, Pavel Cordea, (...)
Oltean, Kovacs Somko, Zoli Molnar, Mişi Hogman, Zoltan Konyar, Telu (...), Florin (...) şi alţii). A
participat Ică Giurgiu (CSER Bucureşti, ACSS).
27 aprilie. Echipa din Petroşani a transportat echipamentul tehnic necesar (compresor, picamer,
pompă, furtuna, racorduri, troliu, lampă pneumatică, scule diverse) cu ajutorul unui camion şi al unui
tractor.
28 aprilie. Lucru la Răchiţeaua, A participat şi Radu Baboş (Cepromin Cluj-Napoca).
29 aprilie. Decolmataj la ponorul Poiana 2 (ică Giurgiu, Nicuşor Minut, Zoltan Konyar).
30 aprilie. Lucru la Răchiţeaua.
1 mai. Decolmataj la ponorul Poiana 2 (Ică Giurgiu, Romulus Venţel, Feri Fullop, Telu, Rodica).
S-a pătruns pe 5 1, - 2 D într-o diaclază înaltă de circa 1 m, ce continuă la bază sub prăbuşiri şi bolovani
lustruiţi de apă.
2 mai. Lucru la Răchiţeaua. Oprirea compresorului a sistat decolmatarea. Din cauza a mai multe
incidente tehnice nu s-a avansat esenţial. Se apreciază că numai circa 4 m în linie dreaptă mai sînt de
decolmatat pînă la puţul văzut de CSER Bucureşti (Ică Giurgiu, Sică Stroe, Nicolae Cristea) în noiembrie
1977.
3 mai. Decolmatat la ponorul Poiana 2 (Ică Giurgiu, Tic Mihuţ, Feri Fullop)) s-au mai scos 1,5 m
de bolovani. Diaclaza continuă promiţător.
Decolmataj la ponorul Poiana 1 (aceeaşi echipă). S-a pătruns 12 m într-o cavitate săpată sub
presiune, pînă la o săritoare de 7 m. Cu echipament adecvat şi completată cu Constantin Amariei echipa a
parcurs peştera pe circa 130 L şi 37 (-24, +13) D. Oprire la cota inferioară într-o diaclază colmatată; s-a
scos circa 1 m3 de aluviuni.
4 mai. Cercetări în zona Teiul lung (Ică Giurgiu, Tic Mihuţ). S-a pătruns prin decolmatare în
ponorul Teiul 2 (9 L, 3 (-2 / +1) D) şi rămîne de insistat pe viitor la ponorul Teiul 3.
Constantin Amariei şi Mişi Hogman au continuat decolmatarea în ponorul Poiana 1.
Romulus Venţel, Somko Kovacs, au descoperit o posibilitate de continuare în ponorul de la Tăul
fără fund.
5 mai. Coborîrea echipamentului de către echipa din Petroşani.
2-4 mai. Explorări iniţiate de echipa T.S.A. (Date extrase dintr-o scrisoare primită de la Gheorghe
Popescu).
2 mai. TSA plus Focul Viu parcurg Ponorici - Cioclovina cu Apă. Colorare cu rodamină p. din
valea Stînii - p. Ponorici - Cioclovina cu Apă.
2 mai. Beneficiind de documentaţie şi informaţii de la CSER/ACSS, echipa TSA (Gh. Popescu,
Adi Nicolau - Z, Hades) echipează av. de la Dosul Lăcşorului pînă la -154.
3 mai. Echipa TSA (Mihai Codescu - scafandru, Gh. Popescu, Adi Nicolau - CSER Bucureşti, Z
Oradea, Hades Ploieşti) reintră în av. de la Dosul Lăcşorului cu intenţia de a plonja pe galeria Noroioasă la
-268. Un incident tehnic survenit la o manevră pe primul puţ determină abandonarea tentativei
4 mal. Echipa TSA merge la p. lui Cocolbea (Mihai Codescu - scafandru, Adi Nicolau, Gogu
Popescu, Gabriel Ionescu, Nelu Radu -CSER Bucureşti, Hades, Z, Pocul Viu, Hades). Se plonjează în
sifonul terminal pînă la -10 conducta înecată, puternic descendentă, continuă.
18 - 19 mai. Ponorul Poiana 1. Ică Giurgiu, Costel Roman (CSER Bucureşti), Tic Mihuţ (Piatra
Roşie Petroşani) cartează peştera între cotele -22 şi 4-13 (123,58 m dezvoltare). Împreună cu Romulus
Venţel şi Constantin Amariei (Piatra Roşie) se continuă decolmatajul la -24.
1 iunie. Ponorul Poiana 1. Ică Giurgiu (CSER Bucureşti) şi Mişi Hogman împreună cu patru
începători (Piatra Roşie) se întîlnesc la peşteră pentru a continua decolmatarea. Nu se intră din cauză că
petroşenenii vin fără scara necesară … lăsată la ei de bucureşteni.
15 iunie. Ponorul Poiana 1. Ică Giurgiu (CSER Bucureşti), Adi Buţurcă şi Zoli Kristo (Piatra
Roşie) continuă decolmatajul la -24. Chiar în momentul cînd practic se ajungea la un activ mai serios (cota
-26) vine ...viitura. Puţul de 8,7 se transformă într-o cascadă violentă. Pasajul umed, lărgit prin scoaterea
bolovanilor şi pămîntului, este ocupat de un rîu important. Apele scad repede, dar udă, echipa revine la
exterior.
22 - 23 Iunie. Ponorul Poiana 1. Ică Giurgiu, Costel şi Eva Roman (CSER Bucureşti) continuă
decolmatarea la -26. După ce se îndepărtează resturile viiturii din 15 iunie se atinge efectiv activul; acesta
curge contrar sensului de lucru şi este deocamdată impenetrabil.
28 iunie. Ponorul Poiana 1. Romulus Venţel, Adi Buţurcă şi alţii (Piatra Roşie) continua lărgirea
pasajului de la -26. Galeria este spaţioasă dar total colmatată. Practic, toată umplutura va trebui extrasă la –
23.
29 iunie. Ponorul Ponorici. Romulus Venţel, Mişi Hogman, Adi Buţurcă, Zoii Hoinar şi alţii
(Piatra Roşie Petroşani), Ică Giurgiu (CSER Bucureşti). Continuarea decolmatării,
Printr-o derocare simplă echipa intră în ponorul din pălărie de la Ponorici, unde după două
decolmataje se ajunge la 19 L, -10 D. Cavitatea continuă.
30 iunie. Ponorul Poiana 1, Ică Giurgiu (CSER Bucureşti), Constantin Amariei şi puţin timp Ioan
Iuşan (Piatra Roşie) încep un decolmataj în zona cotei +13. Diapozitive.

12 - 15 iulie. Zona Bojiţa - Poiana.

Acţiune organizată de Piatra Roşie Petroşani. Au participat Cepromin Cluj-Napoca şi CSER
Bucureşti.
Radu Babeş a condus o echipă (Romulus Venţel, Costel Amariei şi alţii) care a ridicat cu teodolitul
traseul vf. Pleaşa - cabana Pleaşa - cabana Tecuri (Bojiţa) - ponorul Ponorici - ponorul Poiana 1.
Ică Giurgiu, Adi Buţurcă şi Zoli (…) au continuat decolmatarea la cota +13 în ponorul Poiana 1.
9-15 august. Versantul stîng al Streiului. CSER Bucureşti (Ică Giurgiu, Cornel Beleociu, Adrian
Rădulescu, Gigi Chiriloi, Gheorghe Ciucă, Manus Vişan, Rodica Toader, Roxana Oancea).
Decolmataj la ponorul Poiana 1. S-au cîştigat 4 m lungime.
Peştera Sifonului de la Şipot. Decolmataj înainte de sifonul 1 s-a avansat cu 2 metri.
Peştera de la Cuculeu, redecolmatarea intrării; explorare pe 79 L, -4 D pînă la un sifon recunoscut
pe 8 L, -2 D care continuă.
Tentativă eşuata de explorare la peştera din Teiul Lung; intrarea colmatată.
17 - 28 august. Zona Ohaba. CSER Bucureşti (Viorel Lascu, Mircea Vlădulescu, Ică Giurgiu,
Gabriel Miclăuş), Silex Braşov (Cornel Fotă), Mihai Ducea (individual Sibiu). Finanţare CSER Bucureşti.
17 august. Avenul de la Dosul Lăcşorului. Echipare pînă la -74, escaladă artificială la -5.
Explorarea unei galerii de 11 m între cotele -36 şi -43 (Viorel Lascu, Cornel Fotă).
18 august. Transport echipament (Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Viorel Lascu , Cornel Fotă).
19 august. Avenul de la Dosul Lăcşorului. Echipare pînă la -154, introducere material explorare,
terminarea escaladei de la -52 (+20,7 metri), cartare (51,4 metri; sistemul VICOMI) (Viorel Lascu, Ică
Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Cornel Fotă). Diapozitive.
20 august. Avenul de la Dosul Lăcşorului (Viorel Lascu, Mircea Vlădulescu, Cornel Fotă). 18 ore
de explorare pe galeria Celor Care Asigură şi galeria Noroioasă. Descoperiri. S-au cartat 271,4 metri.
21 august Gaura de pe malul drept al Ohabei. Decolmatare (Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu,
Viorel Lascu, Cornel Fotă).
22 - 23 august Avenul de la Dosul Lăcşorului. 20 de ore de explorare pe galeria Noroioasă şi
galeria lui Aladin (Mircea Vlădulescu, Ică Giurgiu). Dezvoltarea avenului a crescut cu încă 35 de metri.
Diapozitive
24 august. Avenul din faţa Aldiilor. Decolmatare, circa 3 m 3 (Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu,
Gabriel Miclăuş, Mihai Ducea).
25 august Gaura de pe malul drept al Ohabei. Decolmatare (Ică Giurgiu, Gabriel Miclăuş, Mihai
Ducea).
26 august. Avenul de la Dosul Lăcşorului. Mircea Vlădulescu, Ică Giurgiu; scoaterea
echipamentului, totalul cartărilor se cifrează la 368,80 m dezvoltare eşalonaţi între cotele -36 şi –208.
Lungimea totală a avenului a depăşit 1470 m.
Şura Mare. Gabriel Miclăuş, Mihai Ducea, drumuire de la intrare pînă la afluentul de la 900 m.
27 august. Drumulre între av. din dealul Dobreţilor şi av. de la Pădişele. Cartarea avenului din
dealul Dobreţilor (Mircea Vlădulescu, Ică Giurgiu, Gabriel Miclăuş) (21,4 m L, -14,45 m D)
 Anexa 2

Lungimi cartate (octombrie 84 - august 85)

Grupuri / CSER Bucureşti 1490 m / Silex Braşov 334 / Piatra Roşie Petroşani 133 / Proteul
Hunedoara 49 / echipa TSA 10 / individuali 4 /
Persoane / Ică Giurgiu 1327 m / Viorel Lasou 1171 m / Costel Roman 742 / Mircea Vlădulescu
671 / Costel Cristea, Laurenţiu Ilie, 457 7 Cornel Fotă 333 / Adrian Terme, Valentina Lascu, Eduard Găina,
142 / Tic Mihuţ 133 / Manus Vişan 104 / Cornel Belecciu, Adrian Rădulescu, Gheorghe Ciucă, Gheorghe
Chiriloi, 85 / Vlad Seabru 41 / Dan Florescu, Adrian Mihalce, 30 / Gabriel Miclăuş, Mihai Ducea, 2l /
Mihaela Manciu 17 / Mihai Codescu, Gheorghe Popescu, Adrian Nicolau, Gabriel Ionescu, Nelu Radu, 10

Denivelări cartate

Grupuri / CSER Bucureşti 236 m / Piatra Roşie Petroşani, Silex Braşov, 38 / Proteul Hunedoara
16 / eohipa TSA 10 /.
Persoane / Viorel Lasou 186 / Ică Giurgiu 177 / Mircea Vlădulescu 145 / Costel Roman 120
/Adrian Terme, Valentina Lasou, Eduard Găină, 59 / Cornel Fotă, Tic Mihuţ, 38 / Costel Cristea, Laurenţiu
Ilie, 37 / Manus Vişan 22 / Dan Florescu, Adrian Mihalce, 14 / Mihai Codescu, Gheorghe Popescu, Adrian
Nicolau, Gabriel Ionescu, Nelu Radu, 10 / Cornel Belecciu, Adrian Rădulescu, Gheorghe Ciucă, Gheorghe
Chiriloi, Vlad Seabru, 5 / Gabriel Miclăuş, Mihai Ducea, 2 /.

Descoperiri

Grupuri / CSER Bucureşti 6 / Piatra Roşie Petroşani 4 / Pro teul Hunedoara 3 /

Persoane / Ică Giurgiu 5 / Tic Mihuţ, Romulus Venţel, Feri Fullop, 2 / Aurelia Mihai, Nicuşor
Mihuţ, Telu, Rodica, Mişi Hogman, Adrian Buţurcă, Viorel Lascu, Valentina Lascu, Adrian Terme, Mircea
Vlădulescu, Eduard Găina, 1 /
 Anexa 3

Cavităţi în care s-a lucrat în perioada octombrie 1984 - august 1965

2061
7 p. Ponorici - Cioclovina cu Apă
6 p. Cioclovina Uscată
av. din Triscioare
x ponorul de lîngă peştera din Luncă
x p. de deasupra ponorului de lîngă peştera din Luncă

2064
13 av. Balaş
16 av. de la Dosul Lăcşorului
18 Şura Mare
19 Gaura Frînţoanei
20 Gaura de pe malul drept al Ohabei
30 p. lui Cocolbea
37 av. din dealul Dobreţilor
57 av. 4 de la Dosul Lăcşorului
59 P. cu isvor de lîngă av. Balaş
av. din faţa Aldiilor

2066
4 p. Sifonului de la Şipot
13 p. din valea Clenjii
27 ponorul Răchiţeaua
28 p. de la Cuculeu
31 p. de la ponorul Poiana 2
41 ponorul Teiul 2
* p. 2 de la ponorul Poiana 2
* ponorul Poiana 1
* ponorul din pălărie do la Ponorici

2069
1 Peşteruia
* p. de la Varniţe
* = descoperiri
[..]

Scanare, OCR şi corectura : Roşioru Gabi rosiorug@yahoo.com

Alte titluri disponibile la : grupul HARTI_CARTI la http://groups.yahoo.com/
Carte obţinută prin amabilitatea dlui Ică Giurgiu.