TEOLOGIE

$I OEMNITATE
UMANA
20 POPA
PR.GHEORGHE

sabilit{ii ceasuluide nunti. Dacl rlspundeliber in aceasta V1.5.Virtutile teologice- izvor gi temei al datoriei
gi disciplineimorale ". ,*.
chemare timpulnu mai estepenhuel ,,oclepsidrlce-gicurge ..
nisipul,ci un semtrnator ce-sileagl snopul"25o, in a$teptarea
V|.5.1.Credinta
binecuvingriifinale.
Din toatecelespusepinl aici putemsAtragemcateva V1.5.1.1. - actspecific
Credinla umansivirtute
concluzii: teologica
' l. Libertateagiresponsabilitatea morali suntdoudrealititi
omuluipentrua continua in con$tiinta
celormaimullioameni dinzilelenoastre.
esentiale in viatacre$tin6, diruite
in istorieqi cuvdntulcredinfiareuncontinutfoarteconcret:el inseamna
dinamicainfrupariilui Hristos,Fiul lui Dumnezeu, accept-4rga
istoriei. unuilucrusaui uneirealitatia careiexistenfd
nu
in acelagi timp penhua daun sensdumnezeiesc p,oqtg
- 2. Libertateasi responsabilitatea presupun recunoa$terea a fi demonshatiipecalelogice,rationala.Cdndcineva
afirmd,,eucredin ceva",aceasta inseamnipracticcd el
doui vointecaresecauti unape alta9i seintdlnescin spa{iul accep6acel,,ceva"chiardac6nu-lintelege.
tainical iubirii, pentu ci numaiin iubirealegerea esteliberd. El sesupune prin
aceasta y-neiautoritati_calg
n1restetotdeaun;-religioaga, ci ea
in iubirearastignitaa lui Hristosseintilnegteintr-unmod poatell $l o autontate
cu voiaomului'Omulsimte moral6,ideologicdsaupoliticd.Dac6
teandricvoia lui Dumnezeu analizam
pe sine. actuldecredin{d in sine,caactspecificuman,el ne
atuncicaimptinindvoia lui Dumnezeu sesporeqte
Bisericii, apareca o_intu.i{ie a sufletuluiprin-carenoi peicepemade-
. . 3. PrinlucrareaDuhuluiSfiint,in comunitatea
iar varuricetrecdincolode lumeasim{urilor. gi-de.
sferaratio_
pe
creqtiniiprimescharulca o imputemicire spre libedate'
nalului.Experienta nearat6casimturilesi raliuneanuaufost
faptelelor concretetrebuiesl reprezinteo realizarea acestei niciodatisuficiente pentruom.in cea_.mai
liberEtisi in acelaqitimp o expresiea responsabiliEfii morale. marepartea tim_
pe pului noi actiondm9i traimft1gargumente logice.La ince_
4. in acestsensBisericaestechematitsdcongtientizeze putuloriiJruiefort,oricrruielanal inimii iau aiminlii seafla
credincio$icdnu poatesf,existelibertatef6ri responsabilitate unact.decredin{i,o cgrt_itudine
gi:responsabilitate fllrd libertate.implinindu-sein spatiul instingli-v.d,
caresei ntnrftiiza,
in uftima analizd,pe o increderernaimult saumii piiiin
iubirii lui Hristos,eleimbracipecredinciogicu maximumde con$trente in ordineaUfigltlglpa l-umii.Chiar$i d.emon_
demnitate $i valoare.De aceeaelenu trebuiesi rlm6ni stra{iilematematice celemairiguroase
realitntiformalegi abstracte, ci trebuietrditeintr-un mod seintemeiaziDeace-
lagiactdecredinfd, peanumite axiomenedemonstrabile.
plenarin iubireacomunitard a Bisericii,Trupultainic al
p,.omnului si templual DuhulSfiinf5t. ^_^_l:--Ott,rcJuqt_tr:9p_r4e_+g.n_posililglbraoan
reqre '
19. recryroca
inb:ggaq:e_ni,
increderendscudispontan,in
rnlnlle lor.
'
:21Antonie , p. 12.
deSaintBxupry,Citadela,lwi,1977 _ Am puteaspune,defapt,cAinheagaexistenfd umanlar fi
absurdddact s-arlimitadoarla dominiul simiurilorsaual
,:11'Pr,Lector Dumitru Radu, Aspectul al
comunitar-sobornicesc
XXV(1979),nr.l, p. 102..
ndntuiii,in ,,Onadoxia",
 r
POPA
PR.GHEORGHE I TEOLOGIE
9I DEMNITATE
UMANA 221

rationamentului qi nu s'ar migcain orizontulmai adincal : C1g{ggqsleexperiatIdecredincios nu caun rczultutul

credintei. eforturilorproprii,ci cao presiuneexercitatiin constiinlldc o
Capacitatea omuluidea.9-1glecomporti diferitetreptesi. pEz,enla -sefg:l-p-uger.e.$te,
care-latingeqi-l cuprindcin
ca tot ie esteuman,eapllG s[ imbraceJ,ol4finor4Sle, oglaon-tulei. AceasEpresiunenu esteinsi constrengdtoare. Ua
unegl11lat-olggice, daclin concretizarea ei nusugtjEp-hcate esteacceptaE in modlibercitre omulcredincios.
toaGEcutefiie spiriiu4le
-C1g!!4a, ale omului,respectiv;a[ilnea, De aceea$ina$terea omuluiin orizontulcredinfeiesteo
voinla$iiim1qga. la rdndulei, condjtione-aza,pina tainA.
ta un anumii poncTll4igoe-usi i{eile sqasltts,vslnla $i Daci vomintrebapeun credincios pececales-asnl{luit
sentiment le- nqagtre,formdndu--ne o anumilamentalitate' credinfain el, neva rEspunde ci prin predicasauprin via{a
adicaunmq[specificd9a gindi,dea voi $i4qa $StJL altuia,dac6a dobdnditcredinfala o vArst6maturl sauprin
Din orffitul nostrud! vederecredin{a reprezinF c-S4ditia p6rintiilui dacla primiroin copildrie. {u gxis6omcaresdfi
fundamintalia de.zvo-ltirii personalititii.ut[?99'Intrebarea aj_qqs la o credintdreligioasiautentiplp9 calealogicii
cargtrebuiesane-opunemesteurmAtoarea: in cinesauin ce qg!qr,4!e,prin_g,b,-seryatea
,,stiintific6"a naturii.Acestlucru
credemnoi cu adivirat?;saucu alte cuvinte:cui-n-e estede fapt imposibil pentru cainaintedea ajungela putinfa
incredintimnoi inimilenqastre? in cgpjlafrgnoi nepunem contempldriinaturii,bdiegtein raportdirectcu alti oameni,cu
iniiedereain parinti. La vdrstaadqltacandorizontul plrin{ii saucu cei care-lcresc.,,Deobicei,spunePirintele
trebuiesr
;;;;;i*t;t ffitre selumii6iii $iiil-amplifica, Dumitu S6niloae,i! q_rige_ ocietatereligioasd, omulprimegte
..fir.ta.iUin. cuimaiincretlinfdmnoiinimilg-noasge'
b crpdin{ain copil[rie cdndnu areinci un raportclar cunatura
aceastarefleltie se c;ristalizeazl 9i se eipriml ^ono11i care-linconjoard. In cazulin care,el iSipierdecrodin{a9iapoi
determiniieaictului de cr9-din14 saude increderecare mait6rziu,ar cistiga-oprin conlemplarea naturii,aoeastaar fi
; dinamize4rA-yiaJglglga. Eaestelegati deflptql c!-emulin defapto rehezirea crpdinteigareeradejaln el.Oriceomcare
6fr...ti*i.u ociulii d" credintdarenevoie{e u4i-s--i1v"is a pierdutqi gi-acdqtigat credintaa intAlnitunulsaumaimulti
cdruii sdi's-edaruie'cine spunetn'cl?d'ere spune'in acelaqi oamenicaremanifestau prin cuvint saufaptacertitudinea
tinp, ii[iire $ine spune ddruire,vreacaaceas6diruiresb credintei.Acestfapta produs Siin el deodaUsautreptat,o
dupdexpresia
fie vql-ni-ca, sugestivla lui GabrielMarcel:"a rena$tere a credinfei.
spunecuivate iubesc,inseamn6 a-i spunetu nu vel mun Deci caleaprin carenoi ajungemla credin{A estecredinfa"
niciodat6".'.Dar pentruca aceastadecl4r.atie s4 aibd
altuia.
consistenta, tiibuie saseintemeieze pecredinlain veqnicia
Cinetrliegtein preajmaunuiomcare-gimirturiseqte cu.'
persoanei
' uminesi pecredinlain veqnicia lui Durnpe-zeu' sinceritatecredin{anu poatesdnu devintrqi el credincios.
Din punctdevedereteologic,qg{inta in Dur413-ieu nu'
Credintaaltuiaestemediulprin careDumnezeutransmite
esteun ;implu fenomenal sufletuluinostru,ci o Je?litate credinfain noi,Astfelfiecareomcarecredetrimitepe deo
c4,r9:$iA,tqizvqryl !q harul,luiD:rrsqglegsi
^ traqgqub.i-e.c.liva parte,la alt om,carea crezutinaintealui, iar pe de alta,la
tintafinaldtot in Dumnezeu.
 POPA
PR,GHEORGHE
r Dumnezeucareesteprezent,prin ,,lucrare",adic6prin har,in
actul credintei.,,QreliUJalqc-4ruia- scrieminunatPirintele
Staniloae - tri.mitesp-retrecut cer.
$i-sp-re
Din cele spusepdnl aici reieseclar faptul cr la orice
heapti a dezvoltrriisalecredintaesteun eveniment 9i o expe-
rientarelationali;esteo caleexistentiald, deosebitli radicalde
certitudineaintelectuala$i de cunoaSterea ,,obiectiv6".Argu-
mentelelogice pentru dovedireaexisten{eilui Dumn-e-2e-u,
ai:gumentete otiectivealeapologeticii,autenticitatea istoric[ a
izvoarelortraditieicreEtine, pot satrezeasca in noi necesitatea
credinteicdndaceastas-adiminuatin sufletul nostru,dar ele
nu conducla credintd$i, mai mult, nu pot si inlocuiascicre-
dinta.
Cind Biserica-ne- invili saprimim adevlrulsau,eanu ne
propuneteie teoreticepe carenoi trebuiesd le acceptim
aprioric.Ea ne invitd la o Ig]Sliepqlq9!1!9,la un mod de via{a
eclesialintemeiatpe l-elaiia9uDumnezeusaucarene conduce
spre4ce,4s@.rela{ie intr-un mgd progresiv,qi94-istential' Noi
I,ajun-gem la Dumnezeuprintr-unmod deviatd,mai intdi,Eimai
"
a[oi printr-un mod de g6nd-ire.AEacum se intdmpla cu
ciesiereaEimaturiza{eanoastrain familie. Mai estecdntecul
de leaganprin carepdrinfiinehansmitcredintalor 5i apoieste
refleclia asupraacestuicdntec.Fundamental,aceasta
experienfbnu are nevoiede argumentelogice,nici de
formulariteoretice,decdtatuncicdndeaesteperhrbatii.
credinleica virtuteteologicd
.2. Exigenfele
V1.5.1
Prin celespusepdni aici am incercats6subliniemsensul,,
generalal notiunii de credinli Eide asemeneaspecihculcre-
dintreica virn.rteteologic[,modulin careeasena$te,cre$te$l
se dezvoltdin sufletulomului.Acum trebuiesi sintetizim
acesteelementepentrua in{elegemai bine exigentelecredin-
TEOLOGIE$I DEMNITATEUMANA
tei creqtine.Ea presupune hei exigen{efundamentale: a) con-
yertirea;b) cge_gterea
in credin{a;c) mdrturisireacredinlei in
lume.
a) Convertireaeste,in mod obiectiv,un evenimentspiri-
tua_lcarese produceo.dat6cu TainaBotezului Si el echi-
valeazAcu inceputulvietii celeinoi in Duhul lui Hristosgi al
BisericiiSale.Din apelebotezului,omul ieseca o existen{icu
totul noui. El estecaun nou-nAscut, pe alt plan:pe planul
-inQa
vielii comunecu Hristos,plinl devimralitilileinduhovnicirii.
Acestaestede faptparadoxulvielii cregtine:prin botez,omul
sena$tea 2-a oardgi devinetn om nou.Dar pentruaceasta
omulcel vechitrebuiesdmoara.Deci convertirea, ca expresie
autenticaa credin{eicregtine,implicdo moarteqi o inviere.De
aceeaSflntul Chiril al Ierusalimuluivorbeqtede o ,Jimitarei'a
mo4ii$i invieriilui Hristosprin Botez.in acestsenstrebuie
intelese$i cuvinteleSfhntuluiApostolPavel:,,omulnostrucel
vechi a fost impreunarlstignit cu El, ca sdsenimiceascitru-
pul pdcatuluiagaincdtsi nu mai fim robi pacatului... Si daca
am murit impreundcu Hristos,credemcd vom gi invia
impreundcu El, stiind ca Hristos,dup6ce a inviat din mo(i,
nu maimoare..." (Rom.6, 6, 8, 9).
Prin convertireace se opereazaprinTaina Botezului se
sddegte in addnculfiintei noastre$i uedinlq tn Hristos.
SfdntulMarcuAscetulEiDiadohal Foticeii afirmdcI la
inceputnoi nu avemexperien{acon$tientA a acestuifapt.
Devenimcongtienfi de el o datdcu maturizarea gi cregterea
noashispiritualdin orizontulcredin{ei.
b) Crestereain orizontul credinlei
Dacdprin actulconvertiriibaptismalecredin{ain Hristos
a fost sAditain noi ca dar prin lucrareaDuhului SfAnt.
226 POPA
PR.GHEORGHE TEoLoGIE
$I DEMNITATE
UMANA 227

cre$terea $imaturizax€a noastra in orizontulacesteicredinJerru botezharulDuhului,pricinatuturorvirtulilor,adicanunumai

ssgr-g{uqgmra pqrticiparda -qoa.s-qra.naruf CieOinie'i e-JtEin a virtu{ilorascunse duhovnicegte, ci qi a celorariitate;gi ni-
acela$itimp qi o datorie.O spuneclar Sfintul Grigoriede rp9ry{_igtreceivirtuosis5nu-$iinchipuiecda ficut weunbine
Nfrfint: ,,Puterba botezuluitrebuieinteleastr $i cao inviere oarecare prin puterealui. Caciomulbrin,ziceCuvdntul,nu de
g
(dvciorcor ) cu Dumnezeu pentru o a douaviataqi pentruo la sine,ci <dinvistieriaceabuni a inimii scoatecelebune>
'i-ietuiremai curatlt".SIhnLtuLMeLcu exqrimaqi mai
At-S_eJul @c 6, a5), iar prin vistieriaceabundinfelegpe Duhulcel
sugestivparticiparea noastrllibg-rld -q-p$!ign{inqp.tUaliZarea SfAntascunsin inimd".
c19di419i primitiila botez.,,Harulcredintei,scrieel, nu ni se ToatehatateledemoraldcregtiniafirmdcAp-,eqtru {rr_ell-
facevizut decatatuncicdnd,dupdce vomfi strdbdtut bine lrn"etqaSicregtereaomuluiiq csedin]a estenerggqlgfortulper- I'
drumulporuncilor,vom aducecajertfbArhiereuluiHristos !9.4elpgltru inUrireasacapersoana liberi depatimiqivicii.
gdndurilecelesanatoase alefirii noastre, nu pecelemu$cate Aceastanu inseamnd cdomulestechematla o existenta
defiare".Loculin careseaflA-Hristos caArhiereuin starede individualistideoarece inh-oruglciunedela botezpreotulse
jertfd este,dupdacelaqiSf0ntPdrinte,,locagulsfdntal adreseazd lui Dumnezeu astfel:,,sddeqte-lped6nsulcaml6di{a
sufletului$ial nupului,careestezidit deDumnezeu". Centrul a adevlruluiceluiardtat,in sfdntata soborniceascd gi apos-
acestuil6cageste,,inima"caresedeschide, princredinfE, lui toleascd Biseric6".
llristos slvdr$indastfelliturghiainterioarda min{ii. Cu altecqvintec.regterca in credintdareloc numaiatuncr
Dargiaceastiliturghie,caqitoateimboldurilesprefapte cggdomulramaneiri BlierilxL Di'ad6eabriliaeoi"i, cat" se
bune$i gdnduricurate,ne vin tot de la Hristossi noi ii sdvdrqegte in pridvorulBisericii,celbotezatestedusin fata
intoarcemdarulcu dob6nda noastrI.Interpretdnd cuvdntul sfintelorugiimpardtegti, undeesteimpartA$it cu Trupulqi
Psalmistului:,,Din templul Tdu iti vor aduce tie tmpdralii S0ngele Domnuluica semnal incorporarii saledeplinein
daruriin Ierusalim (Ps.68,30),SfrntulMarcuAscetulscrie: Biseric6.
,,Aceasta pentruci mintea,caree impdratulfieciruia,ia intdi Copilul departeblrbiteascd,la patruzecide zile de la
din templulcel ascunsal inimii indemnurilebune$i frumoase na$tereestedusin altar,undepreotulinconjoardsfentamasa
dela Hristos,Carelocuie$te acolo;si le ducepAnila vie{uirea cu el, ceeace inseamnlintroducerea lui in celemai inalte
virtuoasl,pecareproorocula numit-oIerusalim;qi apoiiar55i taineale cunoaqterii lui Hristos,pentrucaatuncicAndvafi
le aduceprin intenfiaceabuntrlui Hristos,carei le-addruit adultel sadevinapropovdduitorul credinlei9ipreotulfamiliei
maiinainte". sale,sauprimulrispunzatorpentrucredintafamiliei 9iprimul
Cu alte-cuvinte,cre$terea noasbfin credin16, rimeazlcu careaducejertfl gi sejertfeqtepentruea,a$acumHristosseI
cresterea noastriin smerenie. ,,Dacdvreunuldintrecredin- jertfqte penhuBiserici.
ciogi,fiindcda implinittoateporuncile, afl6in sineoarecare neci ir_tg$zorltulcredinteiln-lti!!gs, qgi nu putgmsQ_
lucrareduhovniceasca pe mlsuraviefuirii sale,sdcreaddcAa 919$!gm in modrealdecdtimpreuqf.Cdndo familiem6rtu-
luat demaiinainteputereapentruea,intrucAta primit prin risegteo anumitiicredin{6, esteaproape sigurca9i copiii o vor
228 PR.GHEORGHE
POPA
TEoLoGIEsI DEMNITATE
UMANA
mdrturisi.Nu sepoateprecizaexactmomenfulin carecopilul Iftistg; lnsugia spus:,"A,$asi luminezeluminavoasti inaintea
sesizeaziexactconfinutulspiritualal credinteiparinlilor. oamenilor pentrucaei vdzAndfaptelevoastrecelebunesi
CAndqgBiJulincepesi vorbeasci,el rostegte cuvintecare shveasctr peTaElvostu careesteln ceruri"(Mt. 5, 16).
qi le-ainsugittreptat,incepdnd din primelezile aleviefuirii DecilcredinJbtn Hristostrebuiestrselntrupezeln istorie.
sale.Iar cuvintelegdtfein adinculfir49i g{e 9i pe carele Tgateactivigtilecre$liruluitrebgig,!4lexobtoin-orizontulei:
exprig4-verbal.put pome4 -d.$qgggglgqutrg;lllggqt de : niFciunea-qimurfa, viadO6famitie$iviataparticulari,
vederespirilsal.El€pge44pecetea unui gonfipu!spegific, S_19 qfipat demulteori ci realitateacredinteic,regtine
careseslde$t€in el nu_numai prig.crlyiqtg, ci giprin actegi pr,o{uceo alienarea omului,adici o inshiinarefattrdelume,
atitudini. minimaliz6nd demnitatea uman{,subjugindu-iinteligenta $i
Cop_iiise.lgscfridln_ai
uSorcredinle-i deceiiin
.grdrturisite limitdndu-ilibertateasausupunindu-lunui egoism
feg_il_ta 1or,pentru ci in ei nu s-a dezvoltatorgoliul nemirturisit.Fatdde acesteobiectiitrebuiesi afirmim cu
individualistginici pomirilepbtimaqe inferioare.Mintuitorul, tiiati putereacanUqedinf4,ci necredinlaesteceacarc.-lalie-
tinind seama de aceastiireceptivitate a copiilorfap deceeste ngv4 pe"qm.Caeli"a{a pecelcredincioss[*serealizeze
!!.9j1t1e
bun,fa{ndecredint{,cereceloradulli,si-i lasesi vini la El 9i planuluman.pe'acgeacreqtinulcre{i4clos
sdnu-i opreasc{.CuvAntulLui ,,I^dsati copiisi vini la mine9i !1qo! a.utenJic_pe
ttgbpi_ese_mafturis€arc! prin faptelesale cl o credintl
nu-i oprili" (Mt. 13, l4) inseamntsi ,,faceti-macunoscut adevlratiieslg-cea impor-
_c3relbfiuctureaz6foatedimensiunile
copiilor",De aceea SfdntulGrigoriedeNazianzscrie:,,Ai q$S_uli pgl.";!e! iate: i-e,-pectul liatade adevar,lespecJq[-ea
copil?Sl nu-qiia timpriutatea.Si fie sfin1itdinpruncie,si fie v;{pg!!grm-ojq-le, bunrfitii la nivelul vielii rela-
nLanif"eslars.a
consacrat Duhuluidela inceput.Tetemidepecete din cauza Credinla,fisuma!{
ti-04.q!e.. in modcorec{,favorizeaz[ relalii
slAbiciuniifirii? Cesufletmic $iputincredincios aremama ulqqp g-raj_dr_ep1e$imai confor-r.ne
cu iubirea pe car€ Dumnezeu
aceastalAnaa ftgEduitpe Samuilinci inaintedea senaqteqi a aritat-ofapdeluqe prinIisusHristos(I Ioan4, 7-l l).
dupdce s-anAscutindatdl-a inchinatgi l-a crescutin haina c9f99Sa credjqlgicregtinegi formalismulin
preotreasca (I Regi1, l1; 2, l1) netemdndu-se ryggsumarea
de om,ci mdrturisireaei in lume,a condusin anumiteperioadeale
increzAndu-se lui Dumnezeu". istorieila negarearci. Autori,cumar fi AugusteCompte,L,
Deci fiecaregenera{ie sehrdneStg di4 credintagen_.e14[iqi Feuerbach, F.Nietzsche, S.Freud,K, Man auprezissllbirea
p{ecedente $i astfelajungemla a treiaaexigentiia credintei$i 9i dispariliacredin{ei.Dupdplrepa lor credintareligioasn 9i
anumemtrrturisirea credinteiin lume. decicredinlacre$tina qne{ineWpi f9rm9 de gandire mai pufin
evoluate.De aceeaei auconsideral g{ in _vJitgr..um0nitatea sq
c) Mdrturisireacredinleitn lume vaindepartadeignoran6,slabiciunile,frustfrile gisnucturilg
{9e4qta-decltqge in modfirysgdig actulbotezului.Qel careaupermii aparitiaci'edinteicregtine,
bgteq4t in lhistos"dupAexpresia
s9-,,ip!r-aca SfrntuluiApostol AcestereacfiiaraEci problematic_q g4ului 919.{iq.9i-o_s
de
Pavel9i Seyineastfelun mlrturisitoral lui Hristosin lume. as6zi esteo realitatecomplexdpentrucSeaselnridicineazl
 TEOLOGIE
SIDEMNITATE
UMANA
POPA
PR.GHEORGHE
persoa4qca subiectal credintei.Unui om cu adev[ratcre-
problematict
in diferitenivelealefiinlei sale'in fataacestei dinciosi secerestatfficG tn adevirulcredinteirevelate.
social
asistent
i"A*Ji"*f spiritual,Se,rl&ipreot,profesor' t1g:gqeqf:lUefeere
faf aepersoanete
careimparusJscEtti
,;ili. rt ;tJ.sca mijloqcele necesarepgntry3-qlguglelta credinpsaunu accep6nici o credinp.
luchicaretrebuiesd-l
-.iiiirrt;'i"..t *A;Ciitiitiot' P1i-mgl 3)AteismulesteoblgqltJgJalll.cr.ed-i4te1iqpl$n€-Zeu.
i"iiTril t.-.irl..# iritrecrediffiautentic6'-1$nilitoa'rc-si
necesar
Cdndateismulested.eordinp-ractic seapropiedEjqdife&4,
f{ltlflggtoare'In acestsenseste
credintaneaute-rltlcr' tism.C6ndateismulesteid'eplo:ic,cain ideologiiletotalitare
;*;nnlm';iii;a uspg&;Gitiue
?leJusld€-sffii-areduslei
retlgros'
ateiste,seapropiedefq41gm,
indiferenttsmul
in lume$i anume:s-Cepticismul, 4) Ereziaesteabaterea de_ [aunUl.q4-ugmi_qr-lte adevdruri
;;"il;iiJ;;Gic practic'erezia'apostazia'
si ateismul ag ,fg1|lltt.iale Bisericii.Ereticulcredeln Cuv6ntullui
superstilia Sifanatismul
bigotismul religios' Dumnezeu, daril falsificl fie datoridlorgoliuluirafiunii,fie
I ) Scepticismuteste fql{4e-g$Sy,4ryt.ryygl-qBl
o rntlgial6 datoritduneivieti pline depatimiqi vicii. Peplanulviefii
credinlelc,resttne.
=''=fiffi,i;6 morale
-s1 ereziaconduce fie la rigoXign,& bl_gi^sm-mqal.
eeslpozill-v'
i; sirye-4ry-q!-sq l#ll:"ti-' Scfis;a"€iiC o aUa,Lrede l?-gjsciplinali_sericii
1 clarig :tittl"!iq9,"':1t1.1:*
indoialaftraincer,c4.r.eade q{ver-sg!e,fiind expresiauneicgdjglgiiii nusemaimigcain
sensnegaljvsi diitrugatorIteE-ruUl!$9e!gP349l-qst"a49' olgglqllUbitii. Deaceealn modimplicit schismac.upiiiide
e*iru iigdl!6-t. sena$te in dfletui omuluiinh-operioadr in sinete-ldinleer_e!!ce
in tineretecdndcredinJa pe 9i deci falsificatoarealecredin{ei
OeitL" lpi4f*U, spreexemplu a!494tice4 Biqg-rigii
.ffiltn}i.it-o pecaleairaditiei trebuie!a devinao
petindr s6 6) Apostaziaeste!qp-4d"qr_e-elClal{decredinlacregtini,fie
Aceasficrizl carestimuleazl
.*o.rirod p..sonal6- imbra{iqdnd
$igontribuiela o altacredinti,fie renuntAnd la oricecredinfi.
6;'$;t;it"etismul socialestefireascd
7) Superstitia esteo &Fificarea credinfeirevelate, p_rin
dac6esteurmatideunefortsincerspre
rrJiit.u iq.qtgain{5, acceptarea unorpseudo-adevdruri carevin in istoriedin
cunoa$tere.
'*'Eologi. '-:
penoadamltologrca.
Moralaafirmacl existisi o indoialdmetod'iqi'
- r1{!unea Aqasunt:crelrn1aln gtrjgoi,in iele,vrtrjitoare,
spiritism,
ori..ur."- rlmdnind in orizontulcredintei zilene&sJeetc,
ii;;;i;:l;i-uifulj4nl"niuceseaducconJinutuluicrqlig;gi'
fie
rbvelat' Din nefericire,
as6zi,pefonduluneiignoranfe
il;;;d; aadevarului
maipronrnda
.uttsa+teii spirituale,
t u apiraprincipiiledecredinti'
asis6mla o recrudescenp a superstiliilor,
o.tttt
' prinff-oryplsgle 8) Bigotismullnseamnlreducerea credinfeila formf,lA
4 In;ifer;rismil religiossemanifesta acteledecult,fd{o_infelegere
faF i e dimensiuneareli gioas6a-v!l ii $iplU -q9!^
llqtlet*t-u a conJinutulqi lor.Bigotuleste
0e.a$;E1a1gq-U_f
indlafef
tii'n"--i.iigiii;tcafi e111--ti-s; atentla aspectele
exterio-are,
la literA$inula duhulactuluide
gi
ffi iJii;iir ;'l reli os nus-e-i cu
d"'rr!il!sa toIq{anta credinE,
1ta'tojg4aPllge
r"j-EGEI"djf.t-tllismulp.slvestepr.edif
 POPA
PR.GHEORGHE TEoLOGIE
SIDEMNITATE
UMANA

9) Fanatismulreligrosesteo qrydjat4_lipsiu de iubire, igi proiecteaztrin viitor dorinfele$i aspiratiilesale.Aceastii

car-edispreguiegtealteformedemanifestare a credint'ei
Siw- Pr9!9gt4rq a omuluiin.,viilqrpo?tesi imbracedoui forme:o
mlreqteuniformizarea credinteiprint-o atitudineagresivd. fo6ra*utopica, nereatisiali o formare-aliih.etxistentiald. De
Toateacesteaspecte negativecarepervertesc orizonful aceea, ?gviatac,reqtini, hebuies6facemo distinclieclaE inte
autentical credinteicrestinehebuies6fie analizatecu atentie nddejdpa utopiclgi ceagschatologicd.Utopia este,defapt,o
gi combdtute cu mijloacespecifice credinfei.in anumiteim- transpunere qi circumsoierein timp a speran{eiin lmpiraga
prejuriripersonale saucolective,aceste pseudo-manifestiri lui Dumnezeu. Utopiaesteo desaoalizare, o con$tientizare a
alecredinlei,pot apareain acordcu credinta,daranalizate omuluide faptulcl el poate$i trebuiesd$i fie suficientlui
dintr-operspectivlglobaldeleaparcalimifiiri si falsificiri ale insugipentrucI zeii l-au abandonat. De aceeanu este
actuluide credintE. De aceeaestenevoiede o pur!fic-are intdmpldtor faptulci nu existi utopieinaintedeRena$tere.
permanentii a actuluidecredin{A prin inlahrrareaelementelor Congtiintautopicicorespunde celordoutrtendinfeprofirnd
striinecareaparin procesulintrupdriisalein viap $iin acela$i inrdddcinate in spirituluman: guriozitalea saudorintadea
timpprin scoaterea in eviden{ia aspectelor careaufost,poate, gunoa$te viitorulqinevoiadea spera, Acestetendinte necesitii
neglijate. inventarea uneiimaginia viitorului, ftrrtrde careomulnu
Spreexemplu,atuncic6ndSf6ntulApostolPavel,in poateacceptaobscuritatea gi povaraprezentului.Reflectia
predicasa insistaasupraloculuicentralpe careil are, utopiclcea marcat,in modprofund,secolulnostruo gdsimin
MintuitorulHristosin vialacre$tind (II Cor.2, 2) el purifica filosoframarxisti.Pentruunii cercetlitori,marxismuleste
credin{alocuitorilordin Corint.La fel facegi Mdntuitorul inaintede toateo qtiintda sperantei,o ,,practictra utopiei
cdndseadreseazd inimilorcelordoi ucenici,in drumspre concrete", anticiparea uneidatoriide a fi careva deveni
Emaus,spundndu-le cnHristoshebuiasi moardpenhua inha realitate,cu toateobstacolele careseopunrealizdriisale.
in slavaSa(Lc.24,26). - -
,,RatiuneaafirmdE. Bloch nu poatesAsedezvoltefrra
Deci,pentrua pastracredin{a in autenticitatea saeste sperantA, iar speranta nu poatesi vorbeasctr fdrl ratiune;in
nevoiedeo anumitiiierarhizare a_adeydrurilor decredinF marxismacestea doudsuntstrdnsunite pentrucAse
penhua secreacondiliilenecesare impliniriicelorlalte doul intemeiaza pe faptd c6speranlain viitor influenleazd modul
virtuli teologicefundamentaleqianume,nldejdea$iiubirea. nostrude a gdndidea cunoa$te gi de a trdi. ins6,viitorul
utopieisedovedeqte a fi insuficientin fatamodii - individuale
V|.5.2.Nidejdea saucolective - caexpresie a realifit{iinegative absolute.
DeciutopiaesteinsuficienEgi inconqtienti pentrucd,in
V1.5.2.1.
Nddejdea
sausperanla:
intreutopie9i fond,continutulsduobiectivnu estebinefundamentat.
eschatologie De
aceea reflecfiacriticideasttzi,a datnaqtere la anti-utopii.
Ea
Ca $i credinta,nldejdeasausperan{aesteo realitgle resimteviitorul capeo ameninfare a$acumutopiamarxisti
conqtitutiy4a fiinfei u4ane.Omulnu trliegtenumaiin hecut, percepea spafiulincl neexplorat cape o sperant.ii. De aceea
prin amintirilesale,nici numaiin prezent,prin actelesale,ci
 TEOLOGIE
9I DEMNITATE
UMANA
29 POPA
PR.GHEORGHE

reflectiacriticaactualA De aceeatranspunerea lor pe planul teologic a suscitat

compara utopiacu nrirul.Pentru
Benedetto Croceutopiaface partedin mit penhucit haducein punctede vederecritice,
imaginiliniqtitoareseteameteurendscAndtr a dorinfelor Aceastithanspunsre a fost frcuti de un teologgermande
noashe". intrucetmitula devenitasbziobiectulpsihanalizei, la Tiibingen,JurgenMoltmannin trei lucrdri fundamentale:
giutopiaa devenitla fel,obiectul psihanalizei. Teologiasperanlei,197l; Teologiasperanlei:Dezbateri, 1973
PentruJeanServier,cetiitileradioase aleutopiilorevoci si Speranlain acliune,Paris,1973.
sdnulmatern. ,,Creqtinismul, a scrisMoltmann,esteo eschatologie
Civilizatiatehnologicldeschide demulteori perspectiva dintru inceputpdn6la sfhrqit.Eshatologiaesteo speranta,o
non-sensului astfeldI na$terela utopie camit regresiv,ca orientaregi o migcareinainte 9i pentru aceastaeste,de
Si
intoarcere la origini. asemenea, ;i o revolulieSi o transformarea prezentului.
Pentruun alt psihanalist, Karl Popper, atitudinea utopica Elementuleschatologic, nu estedoarunul din componentele
este,,holistic6",in sensulcL ea vizeazdreformarea sau creqtinismului: intr-unsensabsoiutel esteliantul credintei
restructurarea societitiiumane,in intregulei: utopiilese cre$tine,esteauroraunei zile noi careinvdluieorice lucru in
luminasa.Pentrua elaborao teologieexact6,ar trebui sa
realizeazA deciprin extinderea nelimitafita puteriiStatului.
plecdmde la etapasaultim6.Eschatologia n-artrebuisdfie la
Utopiaestefundamentul teoretical totalitarismului.
Eanu se
poaterealizadecatprintr-oviolen{iabstracE. Deaceea sfhrsitci la inceputulteologiei".
un alt
cerce$tor,Dahrendodconsiderd Moltmannarein partedreptate,pentrucA,de fapt,numai
cd,,utopianuesteim@rdtia
libertitii, nu estenici proiectarea in perspectivaeschatologiciteologiapoatedeveni.semnifica-
spreun viitor nesigur,ci
perfec{iunea tiv{ pentrueains69i9i pentrulume,numaiin mlsura in care
teroriisaua du$manului absolut".
omul gi lumeanu pot fi in{elesedecdtplec6ndde la destina{ia
Un gAnditor marxistcontemporan, EmstBloch,incearci
lor ultim6, careesteviitorul lui Dumnezeu.Totuqiinteresul
silarmonizeze aceastildefinitiedatl utopiei,plecAndde la
conceptularistotelicdematerie(materie-virtualitate). cercetiiriiteologicea lui Moltmannesteesentialorientatspre
Du@el,
interpretarea viitorului omului9i a istoriei.Din aceasticauz5,
utopiaesteo desfgurare a posibilitatilor
cuprinse in materie.
De aceeael distingetrei categoriicentrale reflecfiasaestecentratA mai mult pe confinutulobiectival
ale gAndirii
pe sperantA: speranfeicre$tine$i pe raporturilesalecu aqteptArile istorice
dialectice,intemeiate culmeasal vdrful
piramidei,adici sec{iunea aleomuluigi nu pe dimensiunile personale,subiectivealespe-
ceamaiavansatii in timp undese
rantei.De aceea,,teologiasperanfei"pe careMoltmanno
decideviitorul;nouladicdposibilitatea real6a celorcarenu
instituiedreptcriteriufundamentalpentrureinterpretarea
suntconstienti deceeaceestebun,dea fi con$tienti in viitor
(aiciestespaliullibert6{ii)gimateria,cafiintAcaren-aajuns. mesajuluicregtintrebuiesafie dublat.Zi de o ,,spiritualitatear
incl la implinire dupaconceptiaaristotelic6.Coeren{a speran{ei".Cu alte cuvinte,mesajulcregtinca 9i intreaga
relglqtie biblicd nu trebuie interpretaUdoar intr-o manierd
teoreticdqi fundamentul metafizicqi antropologic al lui E.
plS_lgqlica (adicl o anticiparea viitorului) ci mai curdndepi-
Blochsuntdestuldefragile.
236 PR.GHEORGHE
POPA TEOLOGIE$I DEMNITATE
UMANA
fanicn(adicl o manifestare a prezenteilui Dumnezeu gi in sareprezintiintervalulin carenidejdeaestepusi in lucrare;
clipadefag). reprezinfii,istoria cildtoriei sprepahia fdgdduiti.Transpusipe
Speqnfactegtinlsesitueaz[,ca virtuteteologicd, in planul spiritual,implrdtia promisi esteimparatialui
orizontulantinomical unei,,prezenle absente", al unei Dumnezeu,carepe pdmdntia forma Bisericii intemeiatade
prezCn{ecenu semani6stivioibntCidoardacai sedeschide Hristos.HristosestedeciCel intru caretoatepromisiunilelur
prinh-unactdecredinfA. Deaceea speianla,cagicredinlade Dumnezeus-auimplinit.
careseleagl fiintial, esteo realitatedinamiciin istoria
mdntuirii.Ea se mi$ci in orizontulpromisiunilorlui b) invierea lui Hristos:implinire afdgdduintelor lui Dum-
Dumnezeu gi aqteptareaimplinirii lor dec6treom. nezeuSipromisiuneaunuinou viitor
Intreagaexisten@ a lui Hristosesteun evenimenteschato-
a) Dumnezeul lui Israel:Dumnezeu al promisiunilor sau logic.Acestlucrutranspare cel mai binein misterulpascal,
alftgtlduintelor misterultreceriisaleprin moartespreinviere.Moartealui
Speranta saunldejdeain lmplrltia cerurilor(infeleasd ca HristosreprezintadarulsupremadusTatdluigi concretizarea
$i comuniune de iubire cu Dumnezeu) ne inrldlcineazdin autenticla speranfeiqregtine.De aceeabiruintasa asupra
experienfa ftcuti depoporuliudeude-alungulcihtorieisale mor{ii reprezint?i biruinlanadejdiiasupradeznadejdiisaudis-
istorice.Spredeosebire dealtepopoare, Israela hiit existen{a perlrii. AeeastibiruinldreprezintitemeiulnAdejdiicregtine.
sacao istoriedeschisil spreviitor.La origineaacestei istorii De aceeanidejdeacreqtinlsemiqci intru trecutulimplinit in
nu esteun eveniment mitic,ci un eveniment circumscris in Hris,tosgi viitorul aqteptiriifinale, viitorul int6lnirii cu El in
spafiugi timp: iegireadin robiaegipteand. in cadrulacestui eschaton.Eanu seidentific[decicu simplasperanfia zilei de
eveniment, poporulalesa cunoscut pe ,,Dumnezeul perintilor, mAine,ci gsieo nadejdecaretreceprin Cruce,o nadejde
al lui Avraam, Isaacqilovs"caunDumnezeu alpromisiunii 9i rtrstigniti,prin carecre$tinulse deschidedaruluisupremal
al sperantei $i in acela$i timpel s-aperceput pe sinecaun invierii. Cu altecuvinteClgcealui Hristosestesemnulnedej-
poporcalator,ca un poporcarenaddjduie$te $i a$t€apta dii in Dumnezeupentruto{i cei caretrliesc in qmbra sa.
lmplinireapromisiunilorlui Dumnezeu, promisiunicareau Nldejdeantrscutiidin Cruceesteceacaredeosebegte credinfa
inceputdejacuAwaam(Gen.17,4-8). cre$tinAde oricesuperstifieqi utopie,pentrucd ea este,in
Promisiunile saufdglduinfelelui Dumnezeu vestesc acelagitimp, angajament istoricEi.deschidere spreviitorul
lucruricarenu exis6incl qi nuvor existain modnecesar in eschatologic cadarsupremal lui Dumnezeu.
cadrulposibiliHtiloroferitedetimpulprezent. implinirea
promisiunilor depind9idepopor,decredinta ginldejdeasain c) Nddejdeacre$tind:angajamental libertatii umane Si,t
Dumnezeu. P_romisiunile decistimuleazf, libertateaomului a$teptarea viitorului eschatologic
pentrucAcer,ca o condifiesinequasaua implinirilor, Viitorul esteo realitateabsolutimprevizibili.Omul nu
colaborarea omului.Intervaluldinhepromisiune qiimplinirea dispunedeea.De aceeanadejdea il a5az6
pe om mai intdiinn-o
 238 pR.6HEORGHE
pOpA
aliludine de agteptare.Dar aceasUa$teptarenu inseamnA
ine{ie ci lips6de angajamentistoric, deoareceimparltia lui
Dumnezeupe careo a$teptiim
estedejaprezenE.in acestsens
trebuie.-si-gi asumepropria sa responsabilitate
.cle$!inul
lstoncA,cu sperantacAtot c,9facee,lin aceastdlume,nu va
aveaca finalitatemoartea,ci va trececu el dincolo,intr_o
nouf,modalitatede a fi, intr-o noua vi4[d. prin aceasra
creqtinulpreglteqte9i anticipeaziimpardfialui Dumnezeucare
trebuiesdvina.
Deci viitorul speran{eicre$tinenu esteun orizont
intunecatpentru cd el se pregdte$tein prezentprintr_o
dinamizarepermanenta
a darurilorcreatoare.u ,rra arta
inzestratfiecare.NadejdeacreEtindestetraitaconcretin
interiorulrealitafiiistorico-sociale,
gi d-9a,ce-eaestestrans
legatade a treia virtute teologica,virtutea iubirii.
Inaintede a trecela virtuteaiubirii, subliniemsi faptul ca
nddejdea crestinA poates6fie falsificat?i prin dou6atitudini
extremeqi anume:deznddejdea gi preamareaincrederein
Dumnezeu.
TeologiaMoralf, considerAacestedoudextremepdcate
impotrivaDuhuluiSfhnt(Mat. 12,3l-32) carenu vor filertare
nici in veaculdeacum,nici in cel careva veni.
V|.5.3.lubirea
V|.5.3.1.
Virtutea
teologicd
a iubirii
Despreiubires-avorbitsi sevorbe$trpermanent
in
orizontulvie{ii creqtine.Seafirmd,in general,canimeninu
poatefi creqtindac6nu practicd,in viafasaintimi. aceasta
virtute.Cutoateacestea, pu{inisuntceicarecunoscsensulgi .
continutulteological iubirii,cagimodulin careeatrebuies0
semanifeste in viatalor concretii.
Deaceea trebuiesi insistim
maimult asupraacesteivirtu{i,caredupl expresia
Sftntului
TEOLOGIE UMANA
9I OEMNITATE
Apostol Pavelesteceamai mare$i ceacare n^einsote$tenu
numai in viata noastrdtemporald,ci 9i in Imp[rntia lui
Dumnezeu(I Cor. 13,13).
a) Dumnezeuesteiubire
Pe aclastaafirmafie, carete a$azdin centrul mesajului
cregtin,se intemeiazf,iubireaca virtute teologicd.Pentru
gdndireafilosoficd greacd,in contextulcdreias-a dezvoltat
teologia cre$tind,aceastaafirmalie esteun novum absolntt.
Zeul lui Platon,spreexemplunu arenici o relatriecu oamenii.
El estevrednicde iubirealor dar nu poatesaiubeascd. De
aceeagi termenulfolositde Platonpentrua exprimarealitatea
adici iubireaca pasiune,ca dorin6 de
iubirii este,,€pr,rq"-u1,
inaltaresprecele trei valori supreme:binele, adevdrul$i
frumosul.in lumeagreco-romand, aceastiiubirea statla baza
viefii morale(iubireavirtutilor),vielii artistice(iubireafrumo-
sului)si vietii religioase(iubireadivinititriigi a nemuririi).
Deci eros-ul,in spiritul filosofiei grecegtinu se identificdcu
iubireasensibild,determinat6 de polaritateasexual6.El
reprezintiaspira{iaspreo lumecarenu esteidenticdcu lumea
loastr6,in carenu se poateatingeplenitudinea.Erosul
expdq1ade fapt o lipsi, o imperfectiune.
Cu acestsensil gdsimnoi in Banchetullui Platon,in care
Erosulestefiul lui Poros(supraabunden{a) q! Penlg(sdricia,
lipsa).
Erosulreprezintiiastfeldorinfa de,-aavea,dg a posedao
realitatepe carenu o avem dar spre c4re tindem in m-od
f!in!i1l. Omul cuprins in cercul de vrajd al erosului igi
orienteazdintreagasa existenlI spre atingereaBineluil
Adevirului 9i Frumosuluica valori ve$nice.Contemplarea
acestorvalori reprezintl, dupi Platon, sensulautentical
existenfeiumane.
 PR.GHEORGHE
POPA
9I DEMNITATE
TEOLOGIE UMANA 241
In.leoplatonismexistaexpresia,,Dumnezeu esteiubire',,
. compa,siune mantuitoare. Punctulculminantal acesteiiubiri il
dar_eanu estedec6to.aseminareverb-a-la cu afrrnatia pe careo colstituiemoart€,apecrucea Fiului lui Dumnezeu prin cares-a
gasirnin Evangheliadupi Ioan4, g.
leul lui ptotin,ca li cetat revelatfaptulcdnunoi,ci El ng-aiubitceldintii (I Ioan4, 10)
lui Platonnu iubegteqi nu poatesaiubeasca pentrucd este c!.o_iubirenesfarsita Eiparadoxald. De aceeaun exeget
perfectqi nu doregtenimic in afari de sine.Dacieste
definit ca contemporan a scris:,,Cuventuliubirearetotdeauna nevoiede
eros, acestanu inseamndaltcevadec6tc6 estevrednic
----- de undic{ionar. PentrucreqtiniacestdictionaresteIisusHristos"
iubireao'niului,fiind obiectulsupremal acesteiiuUiri.
(Dictionnaire dela viespirituelle,p. 135).In IisusHristosse
In spafiulvie{ii creqtine
afirmatia,,Dumnezeu esieiubire,' iqtAlpCSte atatiubire4lui Dumnezeu carecheama, cat$i
are conota{iimult mai addnci.Iubirea.nureprezintidoar
un iu6ireaomuiuiiau a umanita{iicarerdspunde. in orizontul
atributal dumnezeiriici fiintrainsaSia lui bumnezeu
este acestei virtuteateologicla iubirii.Ea
intAlnirisecircumscrie
iubire,pentruci DumnezeuesteUnul, darnu estesolitar.
esteTreimePersonala
El esteiubirerdspunsla iubireajertfitoarea lui Dumnezeu in
gi prin urmarecomuniune,iubire
desivArgita
IisusHristos.
in sine$i ,,structrlrdsupremd"a oricrrei iubiri
temporale. Dacdiegireadin.sine. a Zeuluiinsemnapentru
Platonqi.discipolii b) Omul:iubirer(upunsla iubirealui Dumnezeu
ffiio t_eJv;rriiJa
aiviniutiisi perte'ctiunil in orizontuliubiriicavirtuteteologici,omulsedescoperd
sale,ielireadin sinea lui Dumnezeu_Treime inseamna,
paradoial,confirmarea pesineca frateintruumanitateal lui IisusHristosqi cafiu
dumnezeirii Sale.Sm"t"fCrij"ri. O. intruFiul, impdrtiqindu-se deiubireaTatilui.Iubireafatade
Nyssaafirma-iiiacestsens:,"qstfet,Dumnezeu Cu,iantuta Dumnezeu Tatil nu trebuieshfie infeleasd caun imperativ
fost Creatorulnaturiiumane,nuimpinsde necesitate la cafdgririciau .u o legemorald,ci caun rdspuns la chemarea
crearea omului,ci in virtuteaiubirii Salepentruaceastii fiin1a
a careiexistenta lui Dumnezeu in vederea comuniunii cu El si intru El cu
a produs-o. Trebuiacaluminasanu fie neva_ crea{ie.Modiluljpaleasi puterealacestui raspuns este,l
zut?i,slavas6nu rimdnl fird martor,bundtatea intreaga
s6nu fie fdrl o Ri pungulnostruheceprinEl si estecondi{ionat
Iisus.Ilristos.
alL4persoand caresdsebucuredeeagicelelalte daruricarese detrei luc{rj fundameutale caretransparin textul:,,Celce
vddin jurul firii dumnezeieqti sanurdmAnd ftr6 efect". voieqte s5vindduphMine,s6selepede desine,s6-9iia crucea
Dumnezeu a creatlumeadin iubirepentruca$ialtefiinte
sasi s6-Miurmeze Mie" (Lc.9,23).Observdm in acesttextci
sa.seimpartd$eascd deiubireaSa.pentrua exprimaaceastil primalucrarespirituala cerutideMAntuitorul estelep4darea
iubire,Noul Testament a folositun alt termen$i ;;;;. desine,adicl eliberarea gi
deegoism egocentrism; a doua--
<iydna
gr,eacd l1e1t termenil g6simqi in Septuaginta, traducerea lucrareesteluareacrucii,adicialegerea unuialtardejertfh$ia,
a.Vcchiului festament, fiindcorespondentul ebraiculur. prin
aheb..lubirea^ca treiaesteconcretizarea darurilornoastrecreatoare
dycin4depinde maimuita. uoinpa".aiO.
se rment$rdeaceea,pxpd$4i urmarealui. Cel caresestriduiesi rdspundiacestortrei
maialebliubirealui Dumnezeu exigenfe,caresunt,defapt,expresia iubiriifatadeDumnezeu,
fatadeom.Esteiubireacarecoboarlsptelume,ca
un aitde ajungesdinfeleagd cbcel maigreulucruderealizatin via{a
 :l
PR.GHEORGHE
POPA SIDEMNITATE
TEOLOGIE UMANA

umanAestesApui in lucrarelibertateaiubirii jertfitoare,a adorarecarenu auconsistenta

realadecAtin cadruluneirelatii
iubirii dycinrl,adicssasluj€Stilui Dq4nezguq!9,4p3gi!9rfto cu un Dumnezeu careiubegtelumeaqi-i poartdde
personal :
saa$tepti nimicin schimb.Omulsingurnupoatesaajungala grija.
aceastidimensiune existenliali.El arenevoiedeajutor$i
acestajuloresteharulDuhuluiSfhnt.SfhntulApostolPavel
afirmdcd ,,iubirealui Dumnezeu s-arevdrsatin inimile
noastre prinDuhulSfhnt"(Romani5, 5).Participarea noastrd
la iubireaintimadintreTatil si Fiul estesusfinutidecide apropiefoartemult deZeul platonic.
DuhulS{hnt,careneajuti sdin{elegemiubirealui Dumnezeu In spatiul cregtin.agacum am vdzut, iubirea fatd de
$isaiubimlumeaintreagd in Dumnezeu. Dumnezeupresupuneatatdistinctiacdt pi comuniuneadintre
Virtuteateologicd a iubiriinea$aza deciintr-orelatie om $i Dumnezeu.Nici pe treaptasupremeicomuniuni
autenticd nu numaicu Dumnezeu ci cu lumeain careneeste distinctia, adicdtranscendenta absolutaa lui Dumnezeunu
datsi triim. Acestlucruestesesizat nunumaideteologi,ci 9i dispare.in frumosulpasajpe carel-am citat,din epistolacdhe
deun marepedagog modemF.WFoerster: ,,Esteo eroarecet Romani5, 5, in careSfrntul ApostolPavelafirmdcd iubirea
sepoatedeprofunddsdsecreadicdexistiiiubiresincerlde lui Dumnezeus-arevirsatin inimile noastreprin Duhul Sftnt
oameni,acoloundelipsegte iubireadeordinmetafizic.Cum se afirma destulde clar atdt transcendenta harului cdt $i
poatecinevasdseinduiogeze in modsincerdedurerea gi comuniuneadintrehar qi i_r1.p[,care estecentrulmetafizical
suferin{asemenului, cdndpe el nu-l cutremurd fiorul persoaneiumane.A rf,mdnein orizontultainic al harului,
infinitului,misterulcreafieigitainaexistentei? inseamnia rdmdnein iubirealui Dumnezeusi a iubi lumeain
Estecevaabsurddin punctdevederelogicai imposibil Dumnezeu.
din punct devederepsihologic. Fdrdiubirede,Dumnezeu, nu Pentrua evita oriceintelegeregre$iti a acestorafirma{ii
existiiiu.!i1es_incerl
deoameni, iar iubireasincerldeoameni trebuie si mai facem cateva precizari. Iub_ireaf4!a de
nu-i dec0tmanifestarea dragosteide Dumnezeu, cdcicine Dumnezeunu esteun simplu sentimentnebulos,ci eaigrplica
iubeqtg cu adevdratpeDumnezeu, va simlinevoiaorganicigi o_tigogg a gpj.fitgluicare se manifestf,prin respectarea
o datoriemoraldsdiubeascd pesemeni". pq{U.rlqilor.Mintuitorul Iisus Hristos estecategoricin acest
Suntemdeacordcuaceastii afirmafie,dartrebuiesdpre- sens:,,Celce areporuncileMele qi le pdzeqte, acelaestecare
cizdmcLin afaraspa{iuluicre$tin $iuneorichiarin orizontul pe
Mi iubeqte;iar cel ce Mi iubegte Mine va fi iubit de Tatil
lui, iubireafaladeDumnezeu poatesaimbracerformeiluzorii. Meu $i-l voi iubi SiEu SiMd voi ardtalui" (Ioan 14,2l).
Spreexemplu,teologiagermana liberaldcarea redus Daci se reducevirtuteateologicda iubirii la un simplu'
religiala un simplusentiment dedependenfi fa{i deAbsolut, atunciexistdpericolulde a confundabinelemoral
_sentiment
s-aobignuitsdinJocuiascl noliuneadeDumnezeu cu ceade cu ceeace-i placefieciruia gi in acestcaz via\a spirituall se
Id*ealsaude Infinit, pistrind totuqiformulelederespectgi epuizeazA inhe pldceregi neplacere.
 244
PR.GHEORGHE
POPA
Existdqi o.alti extremdcarefalsifici
realitateaiubirii
3r11fine$i.anumere=ducerga qge-steia
la rafiune:amorDei
intellectualis.
i1 cazulacestaomulfiie$te i4b_gq
surprindein moamafi.trui coethe E4 spiritualpecare_l CapitolulVll
in;p;;;#;:il:*"
trdreqte
inh-o lumeposibildsrnurealasau,
maibinespusinn_ Teologie
9i spiritualitate
o lumerealddegridata in posibit.
c-in'i'i""ri'i"fi".0,,
chipulElenei,il intreabipe
Mefisto:grr" p"ribii;" ;*"2
Esteposibil*-
ii raspundeMefi.t"_ a".
posibilca EIenasd devindo ",iillo"# "r"l.r"
Vll.1.Dimensiunea
comunitaria spiritualit{ll
fii"d;;;';l'#.,i"'.,. ortodoxe
Rlspunsulpe careMefistoi_l da,
,"_f i""" *
imbrifiqeze
in modreal;i responsabil,,a,""L?
"j",r'p"
oricefemeie. efi"" r" Mul{i ginditori umaniqticontemporani afirml ctromul
"i
Tainaiubiriiiol-.^^"ill,,:,n^:.il:"t .
j,ilffi,]1f;;;fi fi:fi
i tu;;-r"*#;';'p;[]
$ti modem- ffiind in condiliilespecificeuneiculturisecularizate
un momentdat, adic6ooti urmiri ,:::
paoatu .upfiu"""rU
qi uneicivilizatiitehnicizate,
traditiavie qi sacramentald
rup0ndleglturafireasc6 cu
abstractizare a comunitaliispiritualedin care
a realului,gotirealui d";.;;;#;i",tr4 faceparte- seaflitacumin situafiadea nu semaiinfelegepe
Faustii rtspiindicA-intov6r[$indu_se
agaceva.Goethea vnrt s6sugereze cuel s_adeprinscu sineinsuqiginici sensulautentical existenteisale252. Neauten-
i" *.rt il"f ** ticitateaa cuprins,maimult saumaipufin,toatedomeniile
consecintele reducerii "g-ilr"" ",
iubiriidoarru,r"* iot"l"ltiiui* vielii spirituale,darin moddeosebit a cuprinsdomeniul
P:lq u,gWaacgs!9dor{ intdlnirii,al comuniunii
. 9i-ali'ri* r"nrut cu,,Altul".
autentical iubirii cavirtuieti "ai "xtr9m"
t-ot1la-creqtind
invit?ipe ,,A1tu1",semenul, cuheieratlIuntricdeaceleaqi aspiraliigi
om,in primulrdnd,la un u.r"^tlglll aceleagi
a.i""i" .a" ilspt'rrdelea intreblri existen{iale,
nu maireprezintA, in majori-
"ilil t" idicala
d#,:,i::li^c:spreDumnezeu
prin tateacazurilor,un subiectdeiomuniuneinh-unorizontcomu-
rugdciune,
p*iri,""i" *[1:1.t:": nitar-sacramental, ci unsimplu,,obiect" oferitprivirii,,,actrrui
j_;Ji:liffi
",i-;r;.p,i,ial"m;; fith.""#:,""'lprincare prezentA originariestedistrusiprinh-oreprezentar€ nivelanE
si anoniml"253.
2r2Vezi GeorgeUscdtescu, Procesumanismului,Editura politica.
ryiy9ti, l9E7; Karl Jaspers,
Textelilosolice,Editumpolitict, Bucurcgti,
1986;la p. 82 el scrie:,,Omul- contemporan - paresNlnainteze sprC
neant.El scruteazAneantulcuprinsdedisperare saudeun elandestrubiiv.
Cuvintelelui Nietsche<Dumnezeu a muribrseaudtot mei mult". Vezi$i
ConstantinNoica,,fcptemahdii alespiitului contemporan,
, .2'rJganPaul Reswebwr, La pensie de Martin Heldegger,Edouud
Privat,EdituraTouloune, p. 54.
1971,