Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teste CM Ex An3 Sem5 Ro
Teste CM Ex An3 Sem5 Ro
6. CM. Gravarea liniei americane pe modelul definitiv în edentaţia totală prevede crearea:
A- Unei făşii cu lăţimea de 1,0 mm
B- Unei făşii cu lăţimea de 2,0 mm
C- Unei făşii cu lăţimea de 3,0 mm
D- Unei făşii cu adîncimea de 1,0 mm
E- Unei făşii cu adîncimea de 1,5 mm
10. CM. Reducţia pronunţată a scheletului facial în edentaţiile totale are loc în următoarele zone:
A- în etajul superior al feţei
B- în etajul mediu al feţei
C- în etajul inferior al feţei
D- în zona laterală stînga
E- în zona laterală dreapta
11. CM. Cîmpul protetic în edentaţia totală la maxilă este prezentat de:
A- procesele alveolare
B- valul palatin
C- bolta palatină
D- tuberozităţile maxilare
E- tuberculii piriformi
12. CM. Tipurile de atrofie ale maxilei şi mandibulei în edentaţiile totale se clasifică:
A- la maxilă după Schroder
B- la maxilă după Agapov
C- la mandibulă după Koller
D- la mandibulă după Rubinov
E- la maxilă şi mandibulă după Ghelman
14. CM. Williams după corelaţia dintre forma feţii şi forma dinţilor deosebeşte:
A- dinţi fără formă geometrică
B- dinţi triunghiulari
C- dinţi patraţi
D- dinţi în baionetă
E- dinţi ovoidali
16. CM. Sangiuolo grupează toate varietăţile cîmpului protetic edentat total în următoarele clase
pentru ambele maxilare:
A- substratul osos este bine exprimat
B- substratul osos are un grad de exprimare mediu
C- substratul osos are un grad de atrofie mărit (avansat)
D- substratul osos are o formă ovoidală
E- substratul osos are o formă triunghiulară
18. CM. Liniile de orientare ce se trasează pe modelul definitiv la maxilă în edentaţia totală:
A- linia mijlocului procesului alveolar
B- linia mediană
C- linia rugiilor palatine
D- linia retromolară
E- linia ce marchează fibromucoasa activ mobilă
20. CM. Materiale din care pot fi confecţionate modelele funcţionale în edentaţiile totale:
A- ceară de bază
B- ceară de modelare
C- materiale siliconice
D- masă termorezistentă (refractară)
E- ghips medical
21. CM. Pentru prelucrarea mecanică a lingurii individuale acrilice e necesar de instrumente
abrazive:
A- perii de puf
B- petre de carborund
C- freze metalice
D- discuri de carborund
E- perii aspre
24. CM. Pentru montarea dinţilor după metoda Gysi, Vasiliev, Katz e necesar ca relaţiile
intermaxilare centrice să fie apreciate cu:
A- borduri de ocluzie acrilice
B- borduri de ocluzie de ceară
C- borduri de ocluzie din material amprentar termoplastic
D- borduri de ocluzie din ghips
E- toate variantele susnumite posibile de utilizat
25. CM. Schimbul cerii pe acrilat la confecţionarea protezei totale se efectuiază prin:
A- aplicarea valului pregătit din acrilat în tipar
B- aplicarea plăcii pregătite din acrilat în tipar
C- metoda injectării
D- aplicarea pulberii din acrilat
E- metodele susnumite nu se utilizează la proteza totală
31. CM. Zona de sprijin a cîmpului protetic edentat total la maxilă este prezentată de:
A – crestele alveolare edentate total şi tuberozităţile maxilare
B – proeminenţile zigomatice
C – torusul palatinal
D – bolta palatină
E – valul palatin
32. CM. Zonele funcţionale ale cîmpului protetic mandibular în edentaţiile totale sînt:
A – zonele tuberculilor piriformi
B – zonele linguale şi vestibulare laterale
C – zonele centrale şi laterale ale crestelor alveolare
D – zona centrală a crestei alveolare
E – zonele centrale - linguală şi labială
33. CM. Menţinerea protezei totale pe cîmpul protetic la maxilă se realizează datorită:
A – succiunei
B – greutăţii protezei
C – deglutiţiei
D – adeziunei
E – respiraţiei corecte
34. CM. Din regulile generale de montare a dinţilor în edentaţiile totale după Gysi fac parte:
A – dinţii laterali superiori se montează cu zona cervicală pe centrul procesului alveolar
B – dinţii laterali inferiori se montează în zona cervicală pe centrul apofizei alveolare
C – dinţii frontali superiori se montează în afara centrului procesului alveolar
D – dinţii frontali inferiori se montează pe centrul procesului alveolar
E – dinţii frontali la ambele maxilare se montează strict vertical
35. CM. Din liniile de orientare trasate pe modelul definitiv al mandibulei în edentaţia totală fac
parte:
A – linia mediană
B – liniile ce împart în două jumătăţi tuberculii piriformi
C – linia transversală trasată pe centrul procesului alveolar din zona frontală
D – marcarea limetelor tuberculilor piriformi
E – marcarea contururilor proceselor alveolare
37. CM. După gradul de compresie a mucoasei amprentele funcţionale pot fi:
A – de compresie
B – de dispovărare
C – de tracţiune
D – diferenţiate
E – de succiune
41. CM. Examenul clinic subiectiv al pacientului în clinica de protetică dentară include:
A-motivaţia
B-gnatodinamometria
C-istoria actualei maladii
D-istoria vieţii
E-inspecţia
42. CM. Examenul clinic obiectiv al pacientului în clinica de protetică dentară include:
A-motivaţia
B-inspecţia
C-palparea
D-radiografia
E-miotonometria
47. CM. Din metodele paraclinice de examinare a musculaturii zonei maxilo-faciale fac parte:
A-inspecţia
B-palparea
C-miotonometria
D-electromiografia
E-gnatosonia
48. CM. Din metodele radiografice de studiu a articulaţiei temporo-mandibulară fac parte:
A-tomografia
B-artrografia
C-cineradiografia
D-electroradiografia
E-teleradiografia
51. CM. Din metodele dinamice (funcţionale) de determinare a eficienţii masticatorii fac parte
metodele elaborate de:
A-Agapov
B-Rubinov
C-Oxman
D-Ghelman
E-Mamlok
52. CM. Înregistrarea contactelor dento-dentare la examenul relaţiilor ocluzale statice între
arcadele dentare se efectuiază:
A-vizual
B-cu hîrtie de articulare
C-cu plăcuţe de ceară ramolită
D-cu creionul simplu
E-cu creionul chimic
53. CM. Din metodele statice de determinare a eficienţii masticatorii fac parte metodele
elaborate de.
A-Agapov
B-Oxman
C-Mamlok
D-Rubinov
E-Ghelman
55. CM. Edentaţia parţială ca formă nozologică a afecţiunelor sistemului stomatognat poate fi:
A-fără micşorarea dimensiunei verticale de ocluzie
B-cu micşorarea dimensiunei verticale de ocluzie
C-cronică
D-acută
E-exagerată
56. CM. Din formele nozologice ale sistemului stomatognat ce necesită un tratament ortopedo-
protetic fac parte:
A-edentaţia totală
B-edentaţia parţială
C-abraziunea fiziologică a dinţilor
D-abraziunea patologică a dinţilor
E-pulpitele
57. CM. Din simptomele subiective ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un
tratament ortopedo-protetic fac parte:
A-durerea
B-deriglări fizionomice
C-absenţa parţială a dinţilor
D-absenţa totală a dinţilor
E-deriglări de masticaţie
58. CM. Din simptoamele obiective ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un
tratament ortopedo-protetic fac parte:
A-prăbuşirea buzei superioare
B-durerea
C-prezenţa breşelor arcadelor dentare
D-discromiile dentare
E-respiraţia orală
59. CM. Simptoamele exobucale ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un tratament
ortopedo-protetic se v-or manifesta prin:
A-asimitrii faciale
B-deriglări de formă a nasului
C-prăbuşirea buzelor
D-modificarea unghiurilor mandibulei
E-modificări de culoare a feţii
60. CM. Exobucal la examenul pacientului în clinica de protetică dentară prin palpare se pot
examina:
A- starea muşchiului digastricus
B- starea muşchilor pterigoidieni interni
C- starea muşchilor limbii
D- ganglionii limfatici cervicali superficiali
E- inserţia inferioară a muşchilor temporali
65. CM. Zona de sprijin a cîmpului protetic la maxilă este prezentată de:
A – proeminenţile zigomatice
B – crestele alveolare edentate total şi tuberozităţile maxilare
C – torusul palatinal
D – bolta palatină
E – tipul fibromucoasei
73. CM. Zonele funcţionale ale cîmpului protetic mandibular edentat total:
A – zona tuberculilor piriformi
B – zona vestibulară centrală
C – zona vestibulară laterală
D – zona exostoazelor apofizelor alveolare
E – zona coamei apofizei alveolare
74. CM. Menţinerea protezei totale pe cîmpul protetic se realizează prin următoarele mijloace:
A – greutatea protezei
B – succiunea
C – deglutiţia
D – adeziunea
E – procesele alveolare
78. CM. După gradul de compresie a mucoasei amprentele funcţionale pot fi:
A – de compresie
B – de dispovărare
C – de tracţiune
D – de succesiune
E – diferenţiale
81. CM. Modelarea funcţională a marginilor amprentei funcţionale se efectuează prin tehnici:
A – modelări efectuate manual de medic
B – modelări efectuate de pacient la comanda medicului
C – modelări efectuate sinestătător de pacient
D – modelări mixte
E – modelări instrumentale
83. CM. Poziţia neutră a mandibulei faţă de maxilă în edentaţia totală la determinarea relaţiilor
intermaxilare centrice se apreciază:
A – prin deplasarea mandibulei anterior
B – reflexul molar Sears
C – testul fonetic
D – testul de deglutiţie
E – deschiderea medie a gurii
85. CM. Dacă la determinarea R.I.C. mandibula a fost deplasată anterior atunci la proba
machetelor protezelor totale vom avea următoarele semne:
A – majorarea DVO
B – micşorarea DVO
C – în zona frontală-prognaţie
D – în zona frontală-progenie
E – ocluzie încrucişată
86. CM. Dacă la determinarea R.I.C. mandibula a fost deplasată posterior atunci la proba
machetelor protezelor totale vom avea următoarele semne:
A – majorarea DVO
B – micşorarea DVO
C – în zona frontală-prognaţie
D – în zona frontală-progenie
E – ocluzie încrucişată
88. CM. Concepţia modernă de amprentare funcţională a cîmpului protetic în edentatul total
prevede ampretarea:
A – compresivă
B – decompresivă
C – diferenţiată
D – în ocluzie
E – dublă
89. CM. La controlul extraoral al machetelor protezelor totale se studiază:
A – ocluzorul şi modelele
B – DVO
C – arcadele dentare
D – bazele din ceară
E – poziţia neutră a mandibulei
90. CM. La controlul extraoral al arcadelor dentare în protezele totale se atrage atenţia la:
A – linia mediană interincisivă
B – dinţii laterali să fie montaţi pe mijlocul crestei alveolare
C – dinţii laterali nu obligatoriu se montează pe mijlocul crestei alveolare
D – dinţii laterali nu obligatoriu se montează regulilor Paund
E – dinţii laterali sînt monatţi conform triunghiului Paund
91. CM. Proteza totală cu căptuşală din material elastic este indicată:
A – atrofia pronumţată a apofizelor alveolare
B – prezenţa formelor atipice a apofizelor alveolare
C – prezenţa apofizelor alveolare cu versante paralele
D – prezenţa fibromucoasei atrofiate accentuat pe toată suprafaţa cîmpului protetic
E – prezenţa fibromucoasei cu un grad de rezilienţă mediu
92. CM. Obiectivele biomecanice ale amprentării funcţionale în edentaţia totală urmăresc
asigurarea condiţiilor de menţinere a protezei prin:
A - crearea condiţiilor de obţinere a adeziunii
B - crearea condiţiilor de obţinere a cogheziunei
C - respectarea echilibrului neuromuscular
D - respectarea echilibrului ocluzal
E - utilizarea tonicităţii musculare
93. CM. Indicaţi simptoamele subiective caracteristice tabloului clinic al edentaţiei totale:
A- hiperstezia alveolară
B- hiperstezia palatinală
C- durerea fontomă
D- dureri în zona torusului palatin
E- dureri în zona palatului moale
94. CM. Din dereglările funcţionale caracteristice edentaţiei totale fac parte:
A - a actului de respiraţie
B - a deglutiţiei
C - a actului de masticaţie
D - dereglări estetice
E - dereglări gustative
95. CM. Indicaţi zonele funcţionale ale cîmpului protetic edentat total:
A- centrală maxilară
B- centrală mandibulară
C- periferică maxilară
D- periferică mandibulară
E- proximală
100. CM. Indicaţi zonele funcţionale ale cîmpului protetic mandibular edentat total din parte
linguală:
A- zona retrolinguală
B- zonele linguale laterale
C- zona centrală
D- zona triunghiului retromolar
E- zona coamei apofizei alveolare
103. CM. Indicați curbele caracteristice planului de ocluzie care influențiază mișcările
mandibulare la dentat și edentat:
A- Curba caninului
B- Curba incizală
C- Curba Spee
D- Curba Wilson
E- Curba Gysi
108. CM. Indicați autorii conform regulilor cărora are loc montarea dinților pe arcada
dentară:
A- Gysi
B- Pedro-Sayzar
C- Vasiliev
D- Thomson
E- Pavlov
110. CM. Identificați varietatea de dinți ce pot fi utilizați pentru confecționarea protezei
totale:
A- Dinți metalici
B- Dinți acrilici
C- Dinți naturali
D- Dinți ceramici
E- Dinți siliconici
111. CM. Indicați etapele pregătirii modelului de lucru:
A- Îndiguirea
B- Șlefuirea
C- Cofrarea
D- Trasarea liniilor ajutătoare
E- Gravarea
112. CM. Indicați tipurile feței conform cărora are loc alegerea dinților artificiali:
A- cilindrică
B- ovală
C- dreptunghiulară
D- triunghiulară
E- piramidală
113. CM. Indicați curbele utilizate pentru montarea dinților laterali:
A- Curba de ocluzie ortognată
B- Curba Spee
C- Curba Monson – Wilson
D- Curba de ocluzie verticală
E- Curba de ocluzie a caninilor
114. CM. Indicați care sunt primii 2 dinți montați la arcada inferioară:
A- Incisivul central
B- Premolar 2
C- Molar 1
D- Incisiv lateral
E- Caninul
115. CM. Dinții inferiori montați corect trebuie sa corespundă următoarelor repere:
A- Linia Pedro- Saizar
B- Linia centrului apofizei alveolare
C- Linia molarului 1 superior
D- Linia Pount
E- Linia ce trece prin planul ocuzal
134. CM. Controlul extraoral propriu-zis al machetelor din ceară cu dinţi, urmăreşte:
A- controlul arcadelor artificiale;
B- corectitudinea realizării bordurilor de ceară;
C- bazele din ceară să respecte limitele funcţionale ale câmpului protetic;
D- papilele interdentare să fie modelate concave;
E- Înregistrarea corectă a ocluziei
135. CM. Examenul clinic subiectiv al pacientului în clinica de protetică dentară include:
A-motivaţia
B-gnatodinamometria
C-istoria actualei maladii
D-istoria vieţii
E-inspecţia
136. CM. Examenul clinic obiectiv al pacientului în clinica de protetică dentară include:
A-motivaţia
B-inspecţia
C-palparea
D-radiografia
E-miotonometria
142. CM. Din metodele paraclinice de examinare a musculaturii zonei maxilo-faciale fac
parte:
A-inspecţia
B-palparea
C-miotonometria
D-electromiografia
E-gnatosonia
146. CM. Din metodele dinamice (funcţionale) de determinare a eficienţii masticatorii fac
parte metodele elaborate de:
A-Agapov
B-Rubinov
C-Oxman
D-Ghelman
E-Mamlok
148. CM. Din metodele statice de determinare a eficienţii masticatorii fac parte metodele
elaborate de.
A-Agapov
B-Oxman
C-Mamlok
D-Rubinov
E-Ghelman
150. CM. Din simptomele subiective ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită
un tratament ortopedo-protetic fac parte:
A-durerea
B-deriglări fizionomice
C-absenţa parţială a dinţilor
D-absenţa totală a dinţilor
E-deriglări de masticaţie
151. CM. Din simptoamele obiective ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită
un tratament ortopedo-protetic fac parte:
A-prăbuşirea buzei superioare
B-durerea
C-prezenţa breşelor arcadelor dentare
D-discromiile dentare
E-respiraţia orală
153. CM. Exobucal la examenul pacientului în clinica de protetică dentară prin palpare se
pot examina:
A- starea muşchiului digastricus
B- starea muşchilor pterigoidieni interni
C- starea muşchilor limbii
D- ganglionii limfatici cervicali superficiali
E- inserţia inferioară a muşchilor temporali
154. CM. Examenul clinic a apofizelor alveolare edentate la pacienţii cu edentaţii parţiale
întinse /totale prevede:
A- determinarea înălţimii şi reliefului apofizei alveolare
B- densitatea osului alveolar
C- determinarea formei procesului alveolar
D- prezenţa sau absenţa osteoporozei
E- grosimea corticalei osului alveolar
155. CM. La examenul exobucal al pacienţilor edentaţi total se atrage atenţia la:
A- starea ţesuturilor moi endo-bucale
B- integritatea sistemului osos
C- sensibilitatea unor puncte ale feţei
D- leziunile mucoasei buzelor
E- eventuale ticuri musculare