Macheta SSI - ID Si IFR Pater Sorin 2018-2019-1

TOLERANȚE ȘI CONTROL
DIMENSIONAL
COORDONATOR DISCIPLINĂ:
PATER MARCEL SORIN.
- DEPARTAMENTUL PENTRU INVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ ŞI
ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ REDUSĂ -
SUPORT PENTRU STUDIU INDIVIDUAL

la disciplina:
Universitatea din Oradea

- 2018
TOLERANȚE ȘI CONTROL
DIMENSIONAL
COORDONATOR DISCIPLINĂ:
PATER MARCEL SORIN
AUTOR:
PATER MARCEL SORIN
- DEPARTAMENTUL PENTRU INVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ ŞI
ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ REDUSĂ -
SUPORT PENTRU STUDIU INDIVIDUAL

la disciplina:
Universitatea din Oradea

- 2018 -
Informaţiile referitoare la ISBN:
....................................................................................
CUPRINS
Pagina
Modulul 1: Titlul Modulului
1.1: .....................
1.1.1: ......................
1.1.2: ........................
1.1.3: .......................
1.2. ........................
1.2.1: ......................
1.2.2: ........................
1.2.3: .......................
1.3. ........................
....................................
....................................
Subiecte pentru autoevaluare
Subiecte pentru evaluare şi control
Bibliografie obligatorie
Bibliografie disponibilă on-line
Bibliografie suplimentară
Bibliografia Modulului

2.1. ...................................
2.2. ....................................
2.3. .....................................

3.1. ...................................
3.2. ....................................
3.3. .....................................

Teme de control
Tema de control 1
Tema de control 2
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ
LISTA PICTOGRAMELOR UTILIZATE ÎN TEXT
Suportul pentru studiu individual (SSI) de faţă conţine pictograme care au o semnificaţie
specifică, după cum urmează:
Obiective educaţionale – se prezintă obiectivele Modulului
Cuvinte cheie - se prezintă cuvintele cheie principale din conţinutul

modulului
Cuprinsul modulului - se prezintă cuprinsul modulului
Important! - atrage atenţia asupra unei porţiuni de text care conţine

noţiuni sau informaţii importante pentru tine.
Subiecte pentru autoevaluare - se prezintă subiectele destinate

autoevaluării din cadrul unui Modul.
Întrebări de autoevaluare - se prezintă întrebările destinate

autoevaluării cunoştinţelor teoretice asimilate din cadrul Modulului
Subiecte pentru evaluare şi control propuse pentru un Modul.
Teste grilă propuse pentru un Modul.
Studii de caz propuse pentru un Modul.
Jocuri de rol propuse pentru un Modul.
Teme pentru aprofundarea cunoştinţelor propuse pentru un Modul.
Întrebări de evaluare propuse pentru un Modul.
Aplicaţii practice/ comentarii/ analize de texte/ situaţii propuse

pentru un Modul.
Probleme/exerciţii propuse pentru un Modul.
Referate / lucrări de reacţie propuse pentru un Modul.
Rezumatul Unităţii de învăţare inclusă într-un Modul.
Bibliografia obligatorie pentru un Modul.
Bibliografie disponibilă on-line pentru un Modul.
Bibliografie suplimentară (facultativă) pentru un Modul. Este

destinată celor care doresc să aprofundeze tematica abordată într-un
Modul.
INTRODUCERE
Conform instrucţiunilor şi cerinţelor ARACIS, aici urmează să apară o introducere care să

se refere la obiectivele cursului (manualului SSI) şi la beneficiile aduse de disciplină celui
care îşi însuşeşte cunoştinţele respective, în termeni de competenţe, derivate din
competenţele programului de studiu, aşa cum sunt ele menţionate în Planul de învăţământ
al programului la care se predă această disciplină.
Introducerea va furniza informatii referitoare la:
 locul cursului in cadrul programului de studiu;
 obiectivele disciplinei, formulate in termeni de competenţe generale şi
specifice;
 modul de structurare al SSI pe Module;
 modul de structurare al Modulelor funcţie de unităţile de învăţare din
Programa analitică/Fişa disciplinei;
 resursele complementare care vor fi utilizate de catre student (cd-uri,
casete, aplicatii software etc).
 modalitatea de evaluare şi notare la disciplină - numarul temelor de
control (TC), al lucrărilor/temelor săptămânale de verificare si
termenele/localizarea temporală a acestora (corelat cu Calendarul
disciplinei);
 criteriile de evaluare/notare şi modul de stabilire a notei finale (ponderea
evaluării pe parcurs şi a celei finale în nota finală).
NU UITATI! Consiliul DIDIFR a hotărât ca ponderea evaluării pe parcursul semestrului în

nota finală să fie stabilită astfel:
 Pentru disciplinele care la forma de învăţământ ZI au prevăzută 1 oră de
seminar sau laborator/săptămână – min. 40 %
 Pentru disciplinele care la forma de învăţământ ZI au prevăzute 2 ore de
 Pentru disciplinele care la forma de învăţământ ZI au prevăzute 3 ore de
ATENŢIE! Aceste ponderi se vor aplica obligatoriu în anul univ. 2011-2012 şi vor fi
prevăzute în Fişele disciplinelor/Programele analitice.
Introducerea va conţine şi instrucţiuni clare pentru a ghida studentul cum să parcurgă

resursa de învăţământ prezentată (SSI).
Textul va fi scris cu caractere Times New Roman de mărime 12, la 1,5

rânduri, aliniate Justify. Evidenţierea unor paragrafe, cuvinte etc., se va
face numai utilizând bold, italics şi/sau pictograma de atenţionare, fără a se
sublinia în text.
Se va scrie doar cu diacritice româneşti, adică ă, â, î, ş, ţ !!!
Introducerea va detalia obiectivele şi competenţele asigurate de disciplină, corelându-le cu

Program analitică/Fişa disciplinei, toate acestea fiind exprimate în termeni observabili şi
cuantificabili (atât prin probele de evaluare, cât şi prin cele de autoevaluare).
Introducerea va mai include şi: instrucţiuni privind parcurgerea materialului de studiu;

cerinţe privind cunoştinţele anterioare necesare studiului disciplinei (de exemplu, corelaţii
cu alte discipline studiate anterior); lista echipamentelor necesare studiului; referiri la
legătura cu laboratoarele/proiectele (acolo unde este cazul) şi la bibilografia suplimentară
recomandată; precizări legate de drepturile de autor, modalitatea de evaluare a
cunoştinţelor aferente disciplinei şi altele considerate necesare de către CO
Se va include o prezentare preliminară a rezultatelor aşteptate şi a competenţelor dobândite

prin însuşirea conţinutului, conform celor incluse în Programa analitică/Fişa disciplinei;
Se vor include aici şi instrucţiuni clare pentru a ghida studentul cum să parcurgă resursa de
învăţământ prezentată, adică, fiecare Modul din SSI şi respectiv, SSI în ansamblu;
A se vedea ca şi model de Introducere, SSI realizat de Petrescu, Iordan, Ghid pentru

elaborarea resurselor de studiu in tehnologia educatiei la distanta, material postat pe
pagina de Instruire a DIDIFR, pe platforma http://distance.iduoradea.ro. Vedeţi la link
http://distance.iduoradea.ro/course/view.php?id=644, butonul:
PETRESCU Iordan - Managementul implementarii programelor de formare prin
educatie la distanta, 2010 Document PDF
Modul ul 1 – Tol erant e si cont rol di mensi onal
MODULUL 1:
PRECIZIA DIMENSIONALĂ
1
Timpul mediu necesar pentru studiu: 120 minute.
Obiective educaţionale
În urma studierii acestui Modul, vei dobândi următoarele competenţe
şi aptitudini:
- Noţiunea de arbore şi alezaj;
- Modul de formare al ajustajelor;
- Simbolizarea arborilor, alezajelor şi ajustajelor.
Cuvinte cheie:
- arbore
- alezaj
- ajustaj
Cuprinsul Modulului:
Modulul 1: Precizia dimensională.............................................................15

Obiective educaţionale...........................................................................15
Cuvinte cheie...........................................................................................15
Cuprinsul Modulului..............................................................................15
1.1 Jocul. Ajustaje cu joc............................................................................17
1.2 Strângerea. Ajustaje cu strângere.......................................................24
17
1.3. Ajustaje intermediare..........................................................................25
Subiecte pentru autoevaluare:...................................................................28

Întrebări de autoevaluare......................................................................28
Teste grilă pentru autoevaluare.............................................................29
Probleme/Exerciţii rezolvate..................................................................31
Subiecte pentru evaluare şi control...........................................................32
Teme pentru aprofundarea cunoştinţelor.............................................32
Întrebări de evaluare..............................................................................33
Jocuri de rol............................................................................................33
Studii de caz propuse pentru acest Modul............................................34
Teste grilă:...............................................................................................35
Aplicaţii/ Comentarii/ analize de texte/ situaţii....................................36
Referate/lucrări de reacţie.....................................................................37
Probleme/Exerciţii propuse spre rezolvare..........................................38
Rezumatul acestui Modul...........................................................................40
Bibliografie obligatorie..............................................................................40
Bibliografie..................................................................................................41
18
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 1
Fiecărei piese îi sunt proprii anumite suprafeţe care urmează să

ajungă în contact prin asamblare. Aceste piese sunt caracterizate de o
anumită rugozitate sau netezime.
Pentru a cunoaşte precizia dimensională a unei piese avem nevoie de
o serie de noţiuni:
 dimensiune – un număr care exprimă în unitatea de măsură aleasă
valoarea numerică a unei lungimi; dimensiunea înscrisă pe desen se numeşte
cotă;
 dimensiune efectivă – este dimensiunea unui element sau a unei
piese obţinută prin măsurare cu un mijloc de măsurare care are precizia
corespunzătoare;
 dimensiune limită – sunt acele dimensiuni extreme admise pentru
care dimensiunea efectivă trebuie să se încadreze între dimensiunile limită
suprafeţei (max.) şi dimensiunii limită inferioară (min.);
 dimensiune maximă – este cea mai mare dimensiune limită
 dimensiune minimă – este cea mai mică dimensiune limită;
 dimensiune nominală – este dimensiunea faţă de care se definesc
dimensiunile limită:
Ae= abatere efectivă
As= abatere superioară
Ai= abatere inferioară
19
DM= N+As
Dm= N+Ai
De= N+Ae
În cadrul preciziei dimensionale vom discuta totalitatea pieselor
existente pe o maşină în două categorii.
a. piese de tip alezaj
- sunt acele piese caracteristice prin dimensiunile sale externe, sunt
întotdeauna piese cuprinzătoare
- alezajele se simbolizează întotdeauna cu litere mari
b. piese de tip arbore
- prin arbore se înţelege o piesă caracteristică prin dimensiunile sale
exterioare şi care este întotdeauna piesa cuprinsă
- arborii se simbolizează întotdeauna cu litere mici
dM=N+as
dm=N+ai
de=N+ae
t= dM–dm= as- ai>0
Abaterea – reprezintă diferenţa algebrică dintre DM, Dm, De şi N.

Se defineşte ca toleranţă diferenţa algebrică dintre DM şi Dm a
alezajelor şi arborilor.
T= DM – Dm =As-Ai>0
t= dM – dm=as – ai>0
20
Câmp de toleranţă – reprezintă zona cuprinsă între dimensiunea

maximă şi dimensiunea minimă în reprezentare grafică:
Se numeşte ajustaj asamblarea între două piese (arbore şi alezaj)

care au aceiaşi dimensiune nominală.
Relaţia existentă între cele două piese se exprimă prin diferenţa
dintre dimensiunile acestora înainte de montare.
Ajustajele se clasifică în:
a. ajustaj de tip alezaj unitar pentru care dimensiunile alezajului sunt
constante de referinţă şi Ai=0;
b. ajustaj de tip arbore unitar care presupune dimensiunile arborelui
ca referinţă pentru care aS=0.
c. Ex.
 24 00.41 alezaj
d. Se dă ajustajul arbore alezaj sub forma :  0.011


 24 0.018 arbore
e.
f. N=24 mm DM=24,041 mm
g. As=0,041 mm Dm=24 mm
h. Ai=0 mm T=0,041 mm
i. as=0,011 mm dM=24,011 mm
j. ai= - 0,018 mm dm=23,982 mm
k. t=0,029 mm
1
Linia care corespunde lui N s.n. linie de 0 (zero). Toate abaterile situate deasupra sunt
pozitive iar cele situate sub sunt negative.
21
1.1 JOCUL. AJUSTAJE CU JOC.
Este relaţia existentă într-o piesă de tip alezaj si una de tip arbore
pentru care dimensiunea minimă a alezajului este mai mare întotdeauna faţă
de dimensiunea maximă a arborelui.
Dm≥dM
În reprezentare în raport cu linia de 0 câmpul de toleranţe al
alezajului va fi situat deasupra câmpului de toleranţă al arborelui
În mod similar poate fi definit jocul într-un sistem cu ajustaj cu

arbore unitar în care câmpul de toleranţă pentru ajustaje va fi deasupra
câmpului de toleranţă al arborelui.
Jocul are la rândul lui două valori limită care sunt jocul maxim(J M) şi jocul
minim (Jm).
Jocul maxim este diferenţa algebrică dintre DM şi dm:
JM=DM-dm.
22
Pentru un ajustaj cu joc, jocul maxim trebuie să fie mai mare decât
zero.
JM=DM-dm=N+As-N-ai=As-ai>0
Jocul minim este diferenţa algebrică între Dm şi dM.
Jm=Dm-dm
Pentru un ajustaj cu joc, jocul minim trebuie să fie mai mare sau egal
cu zero.
JM=DM-dm=N+Ai-N-as=As-ai>0
Prin definiţie toleranţa ajustajului este suma toleranţelor alezajului
arborelui:
Taj=t+T>0
Toleranţa jocului se exprimă prin diferenţa algebrică dintre JM şi Jm.
Tj=JM-Jm>0
Autoevaluare (sarcină de învăţare) tip 1:
23
Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te rog

să răspunzi la următoarea întrebare:
Care este pozitia câmpului de toleranță al alezajului
față de cel al arborelui
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
Dacă consideri că ai răspuns corect, verifică-te mai jos. Dacă

nu, atunci te rog să revenii asupra paragrafelor parcurse până
acum, pentru a le aprofunda.
Răspunsul corect la întrebarea anterioară este:
Câmpul de toleranță al alezajului este
situat intr-o pozitie superioara câmpului de
toleranta al arborelui respectând condiția ca
Dm≥dM
Dacă ai răspuns corect, te felicit!

Dacă nu, atunci trebuie să revii asupra paragrafelor parcurse
până acum, pentru a le aprofunda.
24
1.2 STRÂNGEREA. AJUSTAJE CU STRÂNGERE
Se defineşte ca valoarea existentă în urma asamblării între un alezaj şi un

arbore pentru care dimensiunea minimă a arborelui este întotdeauna mai
mare faţă de dimensiunea maximă a alezajului.
dm≥DM
Pentru un ajustaj cu strângere poziţia câmpului de toleranţă a arborelui este

întotdeauna deasupra câmpului de toleranţă a alezajului atât în sistem alezaj
unitar cât şi în sistem arbore unitar.
Ajustajele cu strângere au întotdeauna două valori limită: strângerea

maximă şi strângerea minimă.
Se defineşte strângerea maximă ca fiind diferenţa algebrică dintre
dimensiunea maximă a arborelui şi dimensiunea minimă a alezajului.
SM=dM-Dm=as-Ai>0
Pentru un ajustaj cu strângere SM>0
Strângerea minimă este diferenţa algebrică dintre dimensiunea
minimă a arborelui şi dimensiunea maximă a alezajului
Sm=dm-DM=ai-As≥0
Pentru un ajustaj cu strângere Sm≥0
Toleranţa strângerii este diferenţa algebrică dintre maxim şi minim
Ts=SM-Sm>0
Jm=- SM
JM=- S m
25

să răspunzi la următoarea întrebare:
Care este relația existentă între joc și strângere.?
Completează aici răspunsul considerat corect de către tine:

...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
Dacă ai terminat de răspuns, verifică-te mai jos.
Răspunsul corect este:

Jm=- SM
JM=- Sm
1.3 AJUSTAJUL INTERMEDIAR
Este acel ajustaj care nu este nici cu joc nici cu strângere sau este şi cu joc şi
cu strângere.
Jm>0 Jm>0
JM<0 JM>0
SM>0 SM>0
Sm<0 Sm>0
Pentru ajustajul intermediar poziţia câmpul de toleranţă se suprapune pe o
anumită porţiune atât pentru sistemul alezaj unitar cât si pentru sistemul
arbore unitar.
26
27

să raspunzi la întrebarea:
Ajustajul intermediar are și joc și stângere?

...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................

DA

28
Subiecte pentru autoevaluare:
Întrebări de autoevaluare
 24 00.41 alezaj
1. Se dă ajustajul arbore alezaj sub forma :  0.011


 24 0.018 arbore
Să se determine dimensiunile limită petru alezaj, arbore și ajustaj.
Să se specifice tipul ajustajului.
Scrie răspunsul tău aici:
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
Răspunsul corect la întrebarea de mai sus este:
DM= N+As=24+0,041=24,041 mm
Dm= N+Ai=24+0=24 mm
T=DM-Dm=As-Ai=0,041-0= 0,041 mm
dM= N+as=24+0,011=24,011 mm
dm= N+ai=24+(-0,018)=23,982 mm
t=dM-dm=as-ai=0,011-(-0,018)=0,029 mm
JM= As-ai=0,041-(-0,018)=0,059 mm
29
Jm= Ai-as=0-0,011=-0,011 mm
SM = ai-As = (-0,018) -0,041= -0,059 mm
Sm= as-Ai =0,011-0=0,011 mm
Ajustajul este intermediar,deoarece are atât joc cât și strâgere
Dacă aţi terminat de răspuns la întrebările de mai sus, verificaţi-vă
răspunsurile date confruntându-le cu materialul teoretic prezentat în
acest Modul.
Nu aţi răspuns corect la toate întrebările? Nu fiţi dezamăgiţi,
căci vă recomandăm să reparcurgeţi materialul teoretic şi cu
siguranţă veţi putea răspunde acestor întrebări. E simplu! Puteţi
de asemenea, să vă notaţi eventualele nelămuriri, pentru a le
clarifica în cadrul Activităţii tutoriale (AT).
Aţi răspuns corect la toate întrebările? FELICITĂRI!!!
Continuaţi parcurgerea acestui Modul pentru a vă pregăti
corespunzător în vederea atingerii obiectivelor stabilite pentru
acest Modul.
30
Întrebări de evaluare
1. Care este defiţia arborelui?
2. Care este defiţia alezajului ?
3. Câte tipuri de ajustaje există?
4. Ajustajele cu joc au câmpul de toleranţă al alezajului poziţionat
deasupra câmpului de toleranţă al arborelui?
5. Ajustajele cu strângere au câmpul de toleranţă al alezajului poziţionat
sub câmpul de toleranţă al arborelui?
6. Alezajele se simbolizează cu caractere literale mari ?
7. Arborele este piesa cuprinsă sua cuprinzătoare?
8. Ajustajele intermediare pot fi cu joc sau cu strângere?
9. Ce reprezintă linia de zero ?
10. Ajustajele cu joc pot avea jocul egal cu zero?
Probleme/Exerciţii propuse spre rezolvare:

Prezentarea primei probleme, prezentarea primei probleme, prezentarea
primei probleme.
Pentru ajustajul butuc arbore se cunoaşte dimensiunea butucului
de Ф40mm, şi As= +19μm, iar Ai= -3μm. Să se determine
dimensiunile limită ale arborelui şi valorile limită ale ajustajului
ştiind că ajustajul asigură o strângere maximă S M = + 21μm şi
are toleranţa arborelui t =13μm.
Prezentarea celei de a doua probleme, prezentarea celei de-a doua
probleme.
Pentru ajustajul butuc arbore se cunoaşte dimensiunea
ARBORELUI de Ф30mm şi as= +14μm, iar ai= -11μm. Să se
31
determine dimensiunile limită ale butucului şi valorile limită ale

ajustajului ştiind că ajustajul asigură un joc maxim J M = + 20μm
şi are toleranţa butucului T=12μm.
Termen pentru postare: sfârşitul săptămânii 4.
1. Autori – Titlu lucrare, editura, an
2. ................................................
3. Zvi Bodie, Alex Kane, Alan Marcus, Essentials of Investments, 8e,
Harvard Business School Press, 2009, Partea I, Capitolul 1 (carte
disponibilă la CRID – cota 687).............................................................

1. www.imt.uoradea.ro/.../Tolerante%20si%20Control
%20Dimensional%20-%20...de S PATER
2. www.mec.ugal.ro/Resurse/MENUS/Facultate/IFR/TCD.pdf
Bibliografie
................................................
................................................
................................................
................................................
................................................
32
Modul ul 2 – Denumi rea di sci pli nei
MODULUL 2:
SIMBOLIZAREA ALEZAJELOR
2
Timpul mediu necesar pentru studiu: ..... minute.
şi aptitudini:
- - NOŢIUNEA DE ARBORE ŞI ALEZAJ
- - MODUL DE FORMARE AL AJUSTAJELOR
- -SIMBOLIZAREA ARBORILOR, ALEZAJELOR ŞI
AJUSTAJELOR
Cuvinte cheie:
- arbore
- alezaj
- ajustaj
Modulul 2: INTRODUCETI TITLUL MODULULUI...........................43
Cuvinte cheie...........................................................................................43
2.1 .................................. Se va scrie AICI titlul Submodulului 2.1.........47
2.1.1 .................... Sub-Submodulul 2.1.1..............................................47
2.1.2 .......................... Submodulul 2.1.2................................................49
33
Modul ul 2 – Denumi rea di sci pl i nei
2.2 ............... Submodulul 2.2.....................................................................51

2.2.1 ...................... Submodulul 2.2.1....................................................52
2.2.2 ..................... Submodulul 2.2.2.....................................................53
Subiecte pentru autoevaluare....................................................................55
Jocuri de rol............................................................................................59
Teste grilă................................................................................................60
Aplicaţii...................................................................................................61
Bibliografie..................................................................................................65
34
Aici se va scrie o scurtă introducere referitoare la această unitate teoretică de

învăţare .............................
În această secţiune se va face legătura cu noţiunile introduse în UI din
Modulul/Modulele anterioare.
2.1 SIMBOLIZAREA ALEZAJELOR

Alezajele se simbolizează cu un simbol lateral, cu majusculă urmată
de un simbol numeric . simbolul lateral reprezintă poziţia câmpului de
toleranţă în raport cu dimensiunea nominală sau litera 0.
Simbolizarea câmpului de toleranţă corespunzătoare alezajului
unitar:
Simbolul numeric reprezintă clasa de precizie în care s-a executat
piesa.
Clasele de precizie sunt de la 0 la 15 însă uzual se utilizează clasele
de precizie de la 3 la 12. precizia cea mai mare se obţine pentru clasa 0.
35

să ....................................:
.......................................................................................?
........................................................................................

...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................

.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................

2.1.2 .......................... SUBMODULUL 2.1.2
a) Pozi'iile toleranțelor fața de linia zero. O

toleranta care se poate prescrie unei dimensiuni nominale
poate sa aiba o infinitate de pozitii. Alcatuirea sistemului,
ISO care cuprinde o multime finita de câmpuri, a condus la
stabilirea anumitor pozitii pentru o anumita dimensiune
36
nominala. Aceste pozitii sunt fixate cu ajutorul unor abateri,

numite abateri fundamentale.
Aceste abateri fundamentale se calculeaza cu o serie
de relatii cuprinse în sistemul ISO. Pentru ușurarea
lucrului cu toleranțe, fiecare poziție a toleranței este
simbolizata printr-o litera. S-au adoptat litere majuscule
pentru pozitiile tolerantelor alezajelor ș i litere minuscule
pentru pozitiile tolerantelor arborilor.
Astfel, pentru tolerantele arborilor situate sub linia

zero, pozitiile lor sunt stabilite prin abaterea superioara, iar
pentru cele dispuse deasupra liniei zero, pozitiile tolerantelor
sunt stabilite cu ajutorul abaterilor inferioare.
Tolerantele alezajelor sunt dispuse simetric cu

tolerantele arborilor fata de linia zero.
În figura 3.10 sunt prezentate pozitiile tolerantelor

arborilor fata de linia zero, împreuna cu simbolurile
respective. Astfel, tolerantele situate sub linia zero sunt
simbolizate prin literele a, b, c, …, h și pozitionate prin
abaterea superioara, numita abatere fundamentala.
37
Fig. 3.10 Pozitiile tolerantelor fata de linia zero și formarea

ajustajelor
Abaterile fundamentale la alezaje, pentru aceleași simboluri, sunt

egale ș i de semn contrar. Astfel, tolerantele situate deasupra liniei
zero corespund simbolurilor A, B, C, …, H, iar pozitiile lor se stabilesc
cu ajutorul abaterii inferioare.
Pentru tolerantele alezajelor situate sub linia zero, simbolizate prin K, M,

N, P, …, ZC, pozitiile lor se fixeaza prin abaterea superioara ș i, pentru
același simbol de la arbore, respecta conditia:
38

să raspunzi la întrebarea:
Cu ce caracrere se simbolizează alezajele și arborii.?
........................................................................................

...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................

.Alezajele cu majuscule.............................................
.Arborii cu caractere mici..........................................
2.2 DOMENII DE APLICARE A AJUSTAJELOR
1. Ajustaje cu jocuri foarte mari

Se utilizează foarte rar deoarece datorită valorii mari a toleranţelor poate să
apară o diferenţă mai mare de 1 mm cea ce conduce la dimensiuni nominale
diferite între arbore şi alezaj.
H8/a9; H11/a11; H8/b9; H11/b11; h12/b12
2. Ajustaje cu jocuri mari

Se utilizează pentru asigurarea unei elasticităţi necesare pieselor la
solicitări mari şi medii de lucru nefavorabile; de exemplu maşinile agricole.
Aceste ajustaje asigură o montare şi demontare uşoară iar jocurile
acestora se pot reduce în cazul în care coeficientul de dilatare al arborelui
este mai mare decât al alezajului.
H7/c8; H8/c9; H11/c11.
3. Ajustaje cu jocuri mijlocii
39
Se utilizează pentru asmblărimobile la maşinile grele; de exemplu la

laminoare, maşini de îndreptat sau lagărele de alunecare ale turbinelor, în
cazul roţilor libere montate pe arbore
H7/d8; H8/d9; H9/d10; H10/d10; H11/D11
4. Ajustaje cu jocuri medii
Se utilizează în cadrul lagărelor de alunecare cu lubrificare abundentă sau în
cazul unor arbori montaţi în mai mult de două lagăre.
H6/e7; H7/e8; H8/e9
5. Ajustaje cu jocuri mici
Se utilizează pentru arbori fixaţi în lagărede alunecare cu lubrificare
normală cu ulei sau unsoare care funcţionează la temperaturi foarte ridicată;
exemplu: lagărele reductoarelor de turaţie sau lagărele motoarelor respectiv
mecanisme cu culisă oscilantă.
H6/f6; H7/f6; H6/f7; H7/f7; H8/f8; H9/f9
6. Ajustaje cu jocuri foarte mici
Se utilizează la asamblările mobile ale mecanismelor de precizie solicitate la
forţe mici sau în cazul unor asamblări fixe.
H6/h5; H7/g6
7. Ajustaje cu joc minim (egal cu zero) şi joc probabil foarte
mic
Aceste ajustaje se utilizează la asamblările fixe pentru fiecare element. Se
foloseşte pentru asamblările mobile cu o aplice foarte precisă sau pentru
lanţurile de dimensiuni care sunt înşiruite:
H6/h5; H7/h6; H8/h8; H8/h7; H9/h9; H10/h10; H11/h11; H12/h12
8. Ajustaje intermediare cu joc probabil foarte mic sau
inexistent
Se utilizează la asamblările fixe, în cadrul asamblărilor cu joc foarte mic
care necesită demontare şi montare.
H6/f5; H7/j6; H8/j7
9. Ajustaje intermediare cu strângere probabilă mică
Se utilizează la asamblările precise cu montaj uşor sau în cazul asamblărilor
care necesită lipsa apariţiilor vibraţiilor.
40
H6/k5; H7/k6; H8/k7

10. Ajustaje intermediare cu strângere probabilă mai mare
Se utilizează la asamblările care necesită o forţă de montare redusă sau în
cazul asamblărilor foarte precise care să aibă jocul limitat la 0.
H6/m5; H7/m6; H8/h7
11. Ajustaje cu strângeri foarte mici şi ajustaje intermediare
Se utilizează la asamblările foarte precise fără joc dar cu strângere nu foarte
mare sau la asamblările cu dimensiuni relativ mari unde strângerea creşte
datorită abaterilor de formă ale celor 2 forme.
H6/n5; H7/n6; H8/n8
12. Ajustaje cu strângeri mici
Se utilizează la fixarea pieselor cu solicitări reduse sau în cazul ajustajelor
care necesită demontare şi montare fără distrugerea elementelor asamblate.
H6/p5; H7/p6
13. Ajustaje cu strângeri mijlocii sau intermediare în cazul
dimensiunilor nominale mai mici de 10 mm
Se utilizează pentru fixarea cu strângere medie a pieselor din materiale
feroase şi cu strângere relativ mică pentru piesele din matereale neferoase.
H6/r5; H7/r6; H8/r7
14. Ajustaje cu strângeri mari
Aceste ajustaje se utilizează în cazul asamblărilor care necesită încălzirea
alezajului şi răcirea arborelui.
H6/s5; H7/s6; H8/s7
15. Ajustaje cu strângeri foarte mari
Se utilizează în cazul asamblărilor pieselor din oţel şi fontă supuse la
solicitări mari care asigură transmiterea unor forţe şi momente relativ mari
fără a necesita rigidizarea suplimentară a celor două piese
H6/t5; H7/t6
16. Ajustaje cu strângeri extrem de mari
41
Se utilizează pentru ajustajele la care montarea se face cu ajutorul preselor

şi care necesită încălzirea alezajului şi răcirea arborelui.
În urma acestei asamblări apare un ajustaj care poate să transmită momente
foarte mari iar asamblarea este nedemontabilă
H6/u5; H7/u6; H8/u8
17. Ajustaje cu strângere cu caracter special

Se utilizează foarte rar în situaţii speciale în cazul în care strângerea
minimă trebuie să asigure transmiterea unor forţe şi momente foarte mari.
H6/v5; H7/y6; H8/z7
42

să .raspunzi:
Ajustajele cu alezaj unitar au abaterea inferioara
pentru alezaj egala cu cât?

...........................................................................................
...........................................................................................

Egala cu zero


să raspunzi.:
Abaterea superioara a arborilor corespunzatoare
câmpului de toleranta h este egala cu cât.?

...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................

Egala cu zero

43
In aceasta sectiune apar intrebarile de autoevaluare finala pentru acest
Modul. La fel ca si in celelalte sectiuni asemanatoare, dupa intrebare va
trebui sa apara o portiune de pagina in care studentul sa poata scrie
raspunsul la intrebare, de exemplu:
1. Aici se scrie textul întrebării de autoevaluare?

.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
44

.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................

acest Modul.
acest Modul.
45
Teste grilă pentru autoevaluare:

1. Investiţia comportă un element de risc deoarece:
a) rezultatele ei apar într-o anumită perioadă de timp,
b) rezultatele sale nu generează niciodată pierdere
c) investiţia nu comportă element de risc
d) rezultatul înregistrat este mereu cel aşteptat.
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ............................
2. ........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
3. ........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
4. ........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
5. ........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
6. ........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
7. ........................................................................................................
46
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
8. ........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
Dacă aţi terminat de răspuns la testele grilă de mai sus, verificaţi-vă

răspunsurile date confruntându-le cu cele din tabelul următor:
Nr. întrebării Răspunsul corect: Nr. întrebării Răspunsul corect:

1. a 6.
2. 7.
3. 8.
4. 9.
5. 10.
47
Probleme/Exerciţii rezolvate:
Rezolvă problemele/exerciţiile propuse mai jos.
Sectiunea aceasta este dedicata prezentarii problemelor propuse spre

rezolvare pentru autoevaluarea cunoştinţelor asimilate în acest Modul. Dupa
fiecare problema prezentata, se sugereaza sa se lase atâtea rânduri libere cate
ar fi necesare pentru a se putea scrie rezolvarea sau solutia problemei
respective, după care se va prezenta şi rezolvarea problemei. Ceva in genul
urmator:

primei probleme.
Rezolvă aici problema

..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
Verifică-te aici dacă ai rezolvat corect problema:

..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
48
Teme pentru aprofundarea cunoştinţelor

Vizitează, în scopul familiarizării cu ele, informaţiile postate pe
următoarele pagini web:
1. Citeşte materialul ................... disponibil la link -

.....................................................
Termen: sfârşitul săptămânii 2.
1. ................................................................
2. ................................................................
3. ................................................................
Jocuri de rol
Aveţi de realizat şi de postat ca şi document MS Office Word, pe pagina web
a disciplinei, la butonul creat în acest scop în secţiunea specifică aferentă
Săptămânii 2, rezolvarea/soluţia la unul dintre următoarele jocuri de rol:
49
1. Compania dvs. are în vedere exportul produselor sale în Egipt. Cu

toate acestea, cunoştinţele conducerii actuale despre politicile
comerciale ale ţării vizate şi despre barierele impuse de aceasta este
limitată. Înainte ca managementul companiei dumneavoastră să
decidă să exporte, este necesară o analiză mai detaliată a condiţiilor
politice şi economice din Egipt. De fapt, ați auzit de la un coleg că
National Trade Estimate Report on Foreign Trade Barriers poate fi
sursă bună pentru a demara acest proces de cunoaştere. Începeți
căutarea acestei surse şi identificați aspecte cu privire la politicile
actuale de import ale Egiptului, cum ar fi tarife şi restricţii. Pregătiți
un rezumat suficient pentru luarea unei decizii de către
managementul companiei dumneavoastră, din cele citite în această
sursă.
2. .........................................................................................
Teste grilă:
1. Investiţia comportă un element de risc deoarece:
e) rezultatele ei apar într-o anumită perioadă de timp,
f) rezultatele sale nu generează niciodată pierdere
g) investiţia nu comportă element de risc
h) rezultatul înregistrat este mereu cel aşteptat.
2. ........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
3. ........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
4. ........................................................................................................
50
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
5. ........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
6. ........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
7. ........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
8. ........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
Aplicaţii
Ai de realizat şi de postat ca şi document MS Office Word, pe pagina web a
disciplinei, la butonul creat în acest scop în secţiunea specifică aferentă
Săptămânii 2, rezolvarea/soluţia la una din următoarele teme:
1. ..........................................................................
Bibliografie recomandată: .............................................
51
Studii de caz propuse pentru acest Modul:

Ai de citit şi de postat pe pagina web a disciplinei, la butonul creat în acest
scop în secţiunea specifică aferentă Săptămânii 2, soluţiile tale pentru
următoarele studii de caz, disponibile pe pagina web a disciplinei, astfel:
1. Studiu de caz: ...................................;

2. Studiu de caz: ...................................
Referate/lucrări de reacţie
Pornind de la materialul teoretic prezentat în acest Modul, realizează un
referat de 3-5 pagini A4 (marginile de 1,5 cm.), tehnoredactat în word (MS
Office), cu caractere TNR 12, la 1 rând, pe una dintre temele menţionate
mai jos. Referatul se va posta pe pagina web a disciplinei, la butonul creat în
acest scop în secţiunea specifică aferentă Săptămânii 2.
Referatul numarul 1. Descriere referat numarul 1, descriere referat

numarul 1, descriere referat numarul 1, descriere referat numarul 1,
descriere referat numarul 1;



..........................................................................................................................
.................................................
52

Rezolvă problemele/exerciţiile propuse mai jos. Rezolvarea lor o vei posta
pe pagina web a disciplinei, la butonul creat în acest scop în secţiunea
specifică aferentă Săptămânii 2.

primei probleme.

probleme.
Prezentarea celei de-a treia probleme, prezentarea celei de-a treia

probleme, etc.
Rezumatul acestui Modul:
53
Aceasta imagine va indica faptul ca urmează rezumatul unui modul. De

fiecare data când prezentaţi rezumatul unei secţiuni sau a unui Modul, va
rog sa folosiţi aceasta imagine. In instrucţiuni se sugerează ca rezumatul sa
fie structurat pe puncte. Daca alegeti aceasta modalitate de prezentare a
rezumatului, va rog sa folosiţi marcatori simpli. De exemplu:
Prima idee a acestui rezumat, prima idee a acestui rezumat, prima idee a
acestui rezumat, prima idee a acestui rezumat;
A doua idee a acestui rezumat, a doua idee a acestui rezumat, a doua idee a
acestui rezumat, a doua idee a acestui rezumat, a doua idee a acestui
rezumat;
A treia idee a acestui rezumat, a treia idee a acestui rezumat, a treia idee a
acestui rezumat, a treia idee a acestui rezumat, a treia idee a acestui rezumat,
etc.
Rezumatul va fi de maxim 1 pagină.
1. Pater, S., Toleranţe şi control dimensional Editura Universităţii
Oradea, 2010
54
.............................................................

1. Exemplu – link: ......................................
2. .................................
3. WIR 2010 – link: http://www.unctad.org/Templates/webflyer.asp?
docid=13423&intItemID=5539&lang=1&mode=highlights
............................................................
Bibliografie suplimentară (facultativă)

2. ................................................
3. ................................................
4. ................................................
5. ................................................
BIBLIOGRAFIE
1. 1 Pater, S., Toleranţe şi control dimensional

2. Pater, S., Tehnica măsurării şi asigurării calităţii, Editura Universităţii
Oradea, 2006
3. Fodor, D., Pater, S., Toleranţe şi control dimensional, Editura
Universităţii Oradea, 1999
55
MODULUL 3:
PRECIZIA PRELUCRĂRII MECANICE
3
şi aptitudini:
- - NOŢIUNEA DE ABATERE
- - ABATERI DE FORMĂ
- - SIMBOLIZAREA ABATERILOR DE FORMĂ.
Cuvinte cheie:
- abatere
- abatere de formă
- simbolizare.
Modulul 3: INTRODUCETI TITLUL MODULULUI...........................65

Cuvinte cheie:..........................................................................................65
3.1 .................................. Se va scrie AICI titlul Submodulului 3.1.........67
3.1.1 .................... Sub-Submodulul 3.1.1..............................................67
3.1.2 .......................... Submodulul 3.1.2................................................69
57
3.2 ............... Submodulul 3.2.....................................................................71

3.3.1 ...................... Submodulul 3.3.1....................................................72
3.2.2. .........................................Submodulul 3.2.2.................................73
Subiecte pentru autoevaluare....................................................................75
Jocuri de rol............................................................................................79
Teste grilă................................................................................................80
Aplicaţii...................................................................................................81
Bibliografie..................................................................................................84
58
Aici se va scrie o scurtă introducere referitoare la această unitate teoretică de

învăţare .............................
În această secţiune se va face legătura cu noţiunile introduse în UI din
Modulul/Modulele anterioare.
Fiecare Unitate de învăţare va avea maxim 15 pagini, incluzând
Q&A aferente, pe acest format de pagină (nu se modifică
formatarea paginilor, căci marginile trebuie să fie generoase,
pentru a permite studentului să-şi ia notiţe pe măsură ce studiază
individual).
O Unitate de învăţare este structurată pe submodule şi sub-submodule, după
cum urmează mai jos.
3.1 PRECIZIA PRELUCRĂRII PE MAŞINI-UNELTE
Piesele utilizate în construcţia de maşini pot fi executate prin matriţare, prin

turnare, prin aşchiere, etc.
Calitatea unei piese finite depinde de valorile efective ale
parametrilor ei geometrici, fizico-mecanici şi este determinată, în principal,
de precizia de prelucrare.
În procesul de prelucrare a semifabricatelor pe maşini-unelte, în
vederea transformării lor în piese finite, intervin o serie de factori
perturbatori, care împiedică obţinerea acestora, aşa cum au fost prevăzute de
proiectant. Prin urmare, organele de maşini (piesele finite) nu pot fi obţinute
riguros, aşa cum au fost concepute, ci cu o serie de abateri mai mici sau mai
mari, dar inerente.
Principalii factori perturbatori, care intervin în procesul de prelucrare
prin aşchiere, sunt:
 dimensiunile variabile ale semifabricatelor;
 neomogenitatea materialului prelucrat;
 rigiditatea insuficientă a sistemului MUSDP;
59
 temperatura variabilă care apare în procesul de

prelucrare;
 uzura sculelor aşchietoare;
 instabilitatea reglajului poziţional sculă-piesă;
 imprecizii şi nestabilităţi în reglajul cinematic al maşinii
şi alţii.
Prin precizia de prelucrare se înţelege gradul de corespondenţă
între elementele geometrice ale piesei finite, obţinute în urma prelucrării şi
aceleaşi elemente, prevăzute de proiectant pe desen.
Cunoaşterea abaterilor de prelucrare şi a cauzelor care le determină,
dă posibilitatea aprecierii preciziei organelor de maşini şi creşterii acestei
precizii, prin diminuarea efectelor factorilor perturbatori.
Abaterile de prelucrare se împart în:
1. abaterile de la dimensiune
2. abaterile de la forma geometrică, care pot fi
 macrogeometrice;
 ondulaţii;
 microgeometrice;
60

să ....................................:
.......................................................................................?
........................................................................................

...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................

.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................

3.2 PRECIZIA FORMEI GEOMETRICE ŞI A POZIŢIEI

RECIPROCE
Piesele executate în construcţia de maşini prezintă abateri de formă (abateri

de ordinul unu), astfel că formele lor reale sau efective diferă de cele
61
geometrice, teoretice. La rândul lor, diversele elemente ale unei piese sau
ale pieselor în cadrul unui ansamblu pot avea abateri de la poziţiile lor
teoretice (nominale) date prin desenele de execuţie.
Pentru a asigura buna funcţionare, în condiţii de interschimbabilitate,

trebuie ca aceste abateri să se înscrie în anumite limite (abateri limită
respectiv toleranţe de formă sau poziţie).
Abaterea de formă AF este abaterea formei elementului (suprafaţă

sau profil) real, respectiv efectiv, faţă de ceea a elementului adiacent
corespunzător. Mărimea ei reprezintă distanţă maximă dintre elementul
efectiv şi cel adiacent corespunzător.
Profilul adiacent este profilul de aceeaşi formă cu cel dat, tangent la
profilul real (efectiv) dinspre partea exterioară a materialului piesei şi aşezat
astfel încât distanţa maximă dintre acestea să aibă o valoare minimă.
Suprafaţă adiacentă este suprafaţa de aceeaşi formă cu ceea dată,
tangentă la suprafaţa reală (efectivă) dinspre partea exterioara a materialului
piesei aşezată astfel încât distanţa maximă dintre acestea să aibă o valoare
minimă.
Lungimea de referinţă este lungimea profilului în limitele căruia se
desfăşoară abaterea de formă sau poziţie şi reprezintă o parte sau toată
lungimea profilului real (efectiv).
Suprafaţa de referinţă este suprafaţa în limitele căreia se determină
abaterea de formă sau poziţie şi reprezintă toată suprafaţă piesei sau o
porţiune determinată din aceasta.
62
Abaterea limită de formă AFlim este valoarea maximă admisă a

abaterii de formă.
Toleranţa de formă TF este egală cu abaterea limită de formă în
valoare absolută (abaterea inferioară fiind zero).
Abarerea de poziţie AP este abaterea de la poziţia nominală a unui
element (suprafaţă, axă, profil, plan de simetrie etc.) faţă de baza de
referinţă sau abaterea de la poziţia nominală reciprocă a elementelor
respective. La aprecierea abaterilor de poziţie (cu excepţia bătăilor radiale şi
frontale) nu se iau în consideraţie abaterile de formă ale profilului sau
suprafeţei. Din această cauză, la stabilirea lor, elementele reale se înlocuiesc
prin elemente adiacente corespunzătoare. De asemenea, ca centre şi axe ale
elememtelor reale se iau cele ale elementelor adiacente corespunzătoare.
Poziţia nominală a unui element geometric este poziţia acestuia
determinată prin cote nominale lineare sau unghiulare faţă de baza de
referinţă sau faţă de un alt element.
Baza de referinţă este acel element (al piesei sau al altei piese din
ansamblu) faţă de care se determină poziţia nominală a elementului
considerat.
Abaterea limită de poziţie APlim este valoarea maximă admisă
(pozitivă sau negativă) a abaterii de poziţie.
Toleranţa de poziţie TP este zona determinată de abaterile limită de
poziţie şi poate fi:
- dependentă, când mărimea acesteia depinde, în afară de valorile
prescrise pentru această toleranţă , şi de abaterile dimensionale efective ale
altor elemente ale piesei;
- independentă, când mărimea acesteia este determinată numai prin
abaterile de poziţie prescrise.
În continuare sunt prezentate câteva dintre cele mai reprezentative abateri
de formă, respectiv de poziţie:
63
64

să ....................................:
.......................................................................................?
........................................................................................

...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................

.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................

65
3.3.1 ABATERI DE LA FORMA GEOMETRICĂ
Abaterea de la rectilinitate (nerectilinitate) în plan - AF r: este

distanţa maximă între dreapta adiacentă şi linia (dreapta) efectivă, în limitele
lungimii de referinţă.
Forme simple de nerectilinitate (fig.1.1):
- concavitatea, la care abaterile liniei efective cresc de la capete
- spre mijloc;
- convexitatea, la care abaterile liniei efective scad de la capete spre
mijloc;
- înclinarea, la care abaterile liniei efective cresc (sau scad) de la
un capăt la celălalt.
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Fig.3.1
- Abaterea de la rectilinitate (nerectilinitate) în spaţiu – AF r: este

diametrul cilindrului adiacent, de rază minimă circumscris liniei (drepte)
efective în spaţiu, în limitele lungimii de referinţă. Aceasta se măsoară, în
mod obişnuit, ca şi nerectilinitatea în plan, prin proiectarea liniei (dreptei)
efective pe un anumit plan, dau pe diferite planuri geometrice (fig.3.1.).
66
Fig.3.2
Abaterea de la planeitate (neplaneitate) – AFp: este distanţa maximă
măsurată între suprafaţa plană efectivă şi planul adiacent, în limitele
suprafeţei de referinţă.
Forme simple de neplaneitate (fig.3.3):
- concavitatea, la care distanţa dintre planul adiacent şi suprafaţa
plană efectivă creşte de la marginile suprafeţei spre mijloc;
- convexitatea, la care distanţa dintre planul adiacent şi suprafaţa
plană efectivă se micşorează de la marginile suprafeţei spre mijloc;
- înclinarea, la care distanţa dintre planul adiacent şi suprafaţa
plană efectivă creşte (sau scade) de la un capăt la celălalt.
-
-
-
-
-
-
-
-
- Fig.3.3
67
Abaterea de la circularitate (necircularitate) (abaterea de la forma

teoretică într-o secţiune perpendiculară pe axa unei piese cilindrice) - AFc:
este distanţa maximă măsurată între profilul (cercul) efectiv şi cercul
adiacent.
Forme simple de necircularitate (fig.3.4):
- ovalitatea, la care profilul efectiv este asemănător cu un oval,
diametrul maxim şi cel minim fiind aproximativ perpendiculare. Valoarea
ovalităţii se măsoară ca diferenţa între diametrele maxim şi minim ale
profilului efectiv, măsurate în aceeaşi secţiune.
- poligonalitatea, la care profilul efectiv are forma unei figuri cu
mai multe laturi.
Fig.3.4
Abateri de la cilindricitate (necilindricitate) (abaterile de la
rectilinitatea generatoarelor) – AFl: este distanţa maximă măsurată între
cilindrul adiacent şi suprafaţa (cilindrică) efectivă, în limitele lungimii de
referinţă.
Forme simple de necilindricitate(fig.3.5):
- abaterea profilului longitudinal, care cuprinde toate abaterile de
formă în această secţiune. Profilul adiacent este format din drepte paralele,
tangente la profilul efectiv;
- curbarea, la care linia centrelor secţiunilor transversale este curbă;
- conicitatea, la care generatoarele în secţiune longitudinală nu sunt
drepte paralele;
- forma de butoi, la care generatoarele sunt linii convexe;
68
- forma de şa, la care generatoarele sunt linii concave. Conicitatea la

forma de butoi se măsoară ca diferenţa între diametrul maxim şi cel minim
din aceeaşi secţiune longitudinală.
Fig.3.5
Abaterea de la forma dată a profilului – AF f : este distanţa maximă
între profilul efectiv şi profilul adiacent, de formă dată, măsurată
perpendicular pe aceasta, în limitele lungimii de referinţă.
Fig.3.6
Abaterea de la forma dată a suprafeţei – AFs : este distanţa maximă
între suprafaţa efectivă şi cea adiacentă de formă dată, măsurată
perpendicular pe aceasta, în limitele suprafeţei de referinţă (fig.2.6)
69

să ....................................:
.......................................................................................?
........................................................................................

...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................

.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................

70
In aceasta sectiune apar intrebarile de autoevaluare finala pentru acest
Modul. La fel ca si in celelalte sectiuni asemanatoare, dupa intrebare va
trebui sa apara o portiune de pagina in care studentul sa poata scrie
raspunsul la intrebare, de exemplu:

.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................

.............................................................................................................
71
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................

acest Modul.
acest Modul.
72
Teste grilă pentru autoevaluare:

1. ........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
2. ........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
3. ........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
4. ........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
5. ........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
6. ........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
7. ........................................................................................................
73
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
Dacă aţi terminat de răspuns la testele grilă de mai sus, verificaţi-vă

răspunsurile date confruntându-le cu cele din tabelul următor:
Nr. întrebării Răspunsul corect: Nr. întrebării Răspunsul corect:

1. 6.
2. 7.
3. 8.
4. 9.
5. 10.
74
Probleme/Exerciţii rezolvate:
Rezolvă problemele/exerciţiile propuse mai jos.
Sectiunea aceasta este dedicata prezentarii problemelor propuse spre

rezolvare pentru autoevaluarea cunoştinţelor asimilate în acest Modul. Dupa
fiecare problema prezentata, se sugereaza sa se lase atâtea rânduri libere cate
ar fi necesare pentru a se putea scrie rezolvarea sau solutia problemei
respective, după care se va prezenta şi rezolvarea problemei. Ceva in genul
urmator:

primei probleme.
Rezolvă aici problema

..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
Verifică-te aici dacă ai rezolvat corect problema:

..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
75
Teme pentru aprofundarea cunoştinţelor

Vizitează, în scopul familiarizării cu ele, informaţiile postate pe
următoarele pagini web:
2. Citeşte materialul ................... disponibil la link -

.....................................................
Termen: sfârşitul săptămânii 3.
1. Ce este abaterea?
2. Care este defiţia abaterii de forma ?
3. Câte tipuri de abaterii de forma există?
4. Ce formă are profilul adiacent?
5. Care este diferenţa dintre abaterea de la cilindricitate şi abaterea de la
circularitate?
6. Care este diferenţa dintre abaterea de la forma dată a profilului şi
abaterea de la forma dată a suprafeţei?
7. Care sunt formele simple de abatere de la circularitate?
8. Care sunt formele simple de abatere de la cilindricitate?
9. Care sunt formele simple de abatere de la planeitate?
10. Ce este lungimea de referinţă?
76
Jocuri de rol
Aveţi de realizat şi de postat ca şi document MS Office Word, pe pagina web
a disciplinei, la butonul creat în acest scop în secţiunea specifică aferentă
Săptămânii 3, rezolvarea/soluţia la unul dintre următoarele jocuri de rol:
1. ..................................................................................
2. .........................................................................................
Teste grilă:
1. ........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
2. ........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
3. ........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
4. ........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
77
5. ........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
6. ........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
7. ........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
........................................................................................................
Aplicaţii
Ai de realizat şi de postat ca şi document MS Office Word, pe pagina web a
disciplinei, la butonul creat în acest scop în secţiunea specifică aferentă
Săptămânii 3, rezolvarea/soluţia la una din următoarele teme:
1. ..........................................................................
Bibliografie recomandată: .............................................
Studii de caz propuse pentru acest Modul:

Ai de citit şi de postat pe pagina web a disciplinei, la butonul creat în acest
scop în secţiunea specifică aferentă Săptămânii 3, soluţiile tale pentru
următoarele studii de caz, disponibile pe pagina web a disciplinei, astfel:
1. Studiu de caz: ...................................;

2. Studiu de caz: ...................................
78
Referate/lucrări de reacţie
Pornind de la materialul teoretic prezentat în acest Modul, realizează un
referat de 3-5 pagini A4 (marginile de 1,5 cm.), tehnoredactat în word (MS
Office), cu caractere TNR 12, la 1 rând, pe una dintre temele menţionate
mai jos. Referatul se va posta pe pagina web a disciplinei, la butonul creat în
acest scop în secţiunea specifică aferentă Săptămânii 3.




..........................................................................................................................
.................................................

Rezolvă problemele/exerciţiile propuse mai jos. Rezolvarea lor o vei posta
pe pagina web a disciplinei, la butonul creat în acest scop în secţiunea
specifică aferentă Săptămânii 2.

primei probleme.
79

probleme.
Prezentarea celei de-a treia probleme, prezentarea celei de-a treia

probleme, etc.
Rezumatul acestui Modul:

Aceasta imagine va indica faptul ca urmează rezumatul unui modul. De
fiecare data când prezentaţi rezumatul unei secţiuni sau a unui Modul, va
rog sa folosiţi aceasta imagine. In instrucţiuni se sugerează ca rezumatul sa
fie structurat pe puncte. Daca alegeti aceasta modalitate de prezentare a
rezumatului, va rog sa folosiţi marcatori simpli. De exemplu:
Prima idee a acestui rezumat, prima idee a acestui rezumat, prima idee a
acestui rezumat, prima idee a acestui rezumat;
80
A doua idee a acestui rezumat, a doua idee a acestui rezumat, a doua idee a
acestui rezumat, a doua idee a acestui rezumat, a doua idee a acestui
rezumat;
A treia idee a acestui rezumat, a treia idee a acestui rezumat, a treia idee a
acestui rezumat, a treia idee a acestui rezumat, a treia idee a acestui rezumat,
etc.
Rezumatul va fi de maxim 1 pagină.
2. Pater, S., Toleranţe şi control dimensional Editura Universităţii
Oradea, 2010
81

1. Exemplu – link: ......................................
2. .................................
3. WIR 2010 – link: http://www.unctad.org/Templates/webflyer.asp?
docid=13423&intItemID=5539&lang=1&mode=highlights
............................................................
Bibliografie suplimentară (facultativă)

2. ................................................
3. ................................................
4. ................................................
5. ................................................
BIBLIOGRAFIE
4. 1 Pater, S., Toleranţe şi control dimensional

Oradea, 2006
82
MODULUL 4:
ABATERI DE POZIŢIE
4
şi aptitudini:
- - ABATERI DE POZIŢIE
- - SIMBOLIZAREA ABATERILOR DE POZIŢIE.
Cuvinte cheie:
- abatere
- abatere de poziţie
- simbolizare
83
ABATERI DE POZIŢIE
Abaterea de la poziţia nominală dată – AP p : este distanţa maximă

între poziţia elementului adiacent respectiv (punct, dreaptă, plan, etc.) şi
poziţia sa nominală măsurată în limitele lungimii de referinţă.
Cazurile particulare mai importante (fig.2.7):
- un punct pe o dreaptă;
- un punct în plan. Această abatere se măsoară ca distanţa în plan,
între poziţia reală şi ceea teoretică; uneori se poate verifica prin coordonate
rectangulare sau polare;
- un punct în spaţiu: abaterea se măsoară ca distanţa în spaţiu între
poziţia reală şi ceea teoretică. Aici abaterile se pot verifica pe trei direcţii
date sau în coordonate cilindrice.
- o dreaptă în plan. Abaterea se măsoară ca distanţa maximă
măsurată între dreapta nominală şi ceea adiacentă în limitele lungimii de
referinţă.
- o dreaptă în spaţiu. Această abatere se verifică prin coordonate.
De obicei se verifică abaterile pe două direcţii date, luându-se ca abatere
distanţa maximă măsurată în cadrul lungimii de referinţă.
- un plan în spaţiu.
84
Fig.2.7
Abaterea de la paralelism (neparalelism) a două drepte sau plane –
APl : este diferenţa dintre distanţele maximă şi minimă dintre dreptele
adiacente măsurată în limitele lungimii de referinţă.
Cazuri particulare importante (fig.2.8):
- neparalelism între două drepte reale în plan, este diferenţa
dintre dreptele adiacente respective în limitele lungimii de referinţă.
- neparalelism a două drepte reale în spaţiu. Acesta se măsoară de
obicei prin neparalelismul dreptelor adiacente la proiecţiile acestor drepte pe
două plane perpendiculare.
- neparalelismul a două plane reale, este diferenţa dintre distanţele
maxime şi minime dintre plane adiacente la suprafeţele plane reale, în
limitele suprafeţei de referinţă.
- neparalelismul a două suprafeţe cilindrice reale, se măsoară prin
neparalelismul axelor suprafeţelor adiacente respective în limitele lungimii
de referinţă.
- neparalelismul între o suprafaţă cilindrică reală şi un plan real,
este diferenţa între distanţele maximă şi minimă dintre axa cilindrului
adiacent la cel real şi planul adiacent la cel în limitele lungimii de referinţă.
85
Fig.2.8
Abaterea de la coaxialitate (necoaxialitate) – APc : este distanţa
maximă dintre axa suprafeţei adiacente considerate şi axa dată (ca bază de
referinţă) măsurată în limitele lungimii de referinţă. Axa de bază poate fi o
axă teoretică (pentru suprafaţa teoretică), axa unei suprafeţe adiacente sau o
axă comună pentru mai multe suprafeţe coaxiale.
Cazuri particulare importante (fig.2.9):
- necoaxialitatea paralelă, atunci când axele corpurilor sunt deplasate
paralel.
- necoaxialitatea unghiulară, când axele corpurilor sunt concurente.
- necoaxialitatea cu axe încrucişate, când axele corpurilor sunt coplanare.
86
Fig.2.9
Abaterea de la concentricitate, a două cercuri, poligoane, sfere, etc.

Obs.: aceasta este un caz particular al necoaxialităţii când lungimea de
referinţă este zero – APc: este distanţa dintre centrul cercului adiacent al
suprafeţei considerate şi bază de referinţă.
Baza de referinţă poate fi (fig.2.10):
- centrul unui cerc adiacent dat;
- axa unei suprafeţe adiacente date;
- axa comună a două sau mai multe suprafeţe de rotaţie.
Fig.2.10
Abaterea de la simetria de poziţie (asimetrie) – AP s : această abatere
apare la două axe sau plane de simetrie care teoretic trebuie să coincidă. Ea
se măsoară pe lungimea de referinţă şi este egală cu valoarea maximă dintre
punctele uneia dintre axele de simetrie şi cealaltă axă de simetrie luată ca
bază.
În cazul mai multor axe de simetrie se poate folosi axa comună de
simetrie, la fel ca la coaxialitate.
Cazuri particulare mai importante fig.2.11):
- pentru axe cazurile de la coaxialitate (asimetrie paralelă,
unghiulară sau încrucişată).
- pentru plane (plane asimetrice, paralele sau asimetrice
unghiulare).
87
Fig.2.11
Abaterea de la intersectarea (neintersectarea) a două drepte (axe) –
APx : este distanţa minimă dintre două drepte adiacente sau dintre două axe
care în poziţia lor nominală trebuie să fie concurente.
Abaterea de la perpendicularitate (neperpendicularitate) – APd
(fig.2.12), este diferenţa dintre unghiul format de dreptele adiacente la
profilele efective şi unghiul teoretic de 90o, măsurată liniar, în limitele
În cazul suprafeţelor cilindrice se folosesc axele cilindrilor adiacenţi.
În cazul a două drepte perpendiculare care nu se întâlnesc în spaţiu abaterea
se examinează proiectând dreapta ce se verifică pe un plan ce cuprinde
dreapta de bază şi este paralel cu dreapta verificată.
Fig.2.12
Bătaia radială (a unei suprafeţe de rotaţie) – ABr : este diferenţa
dintre valorile distanţelor maximă şi minimă ale punctelor suprafeţei reale şi
axa de bază în jurul căreia se roteşte suprafaţa considerată. Axa de bază
poate fi comună pentru mai multe suprafeţe (fig.2.13).
88
Bătaia radială se măsoară pe direcţia razei şi perpendicular pe axa de bază.

Ea se referă la toată lungimea piesei (suprafeţei) dacă nu este indicat un
anumit plan de măsurare. Este o abatere complexă cuprinzând
necoaxialitatea (excentricitatea) şi necilindricitatea (ovalitatea,
poligonicitatea etc.) în secţiunile respective.
Bătaia axială (frontală) – ABf : este diferenţa dintre valorile maximă

şi minimă ale distanţei (măsurată pe generatoarea unui cilindru concentric
cu axa de rotaţie a piesei) între punctele unei suprafeţe frontale şi o
suprafaţă de bază teoretică, perpendiculară pe axa de rotaţie a piesei.
Bătaia axială se măsoară paralel cu axa de rotaţie, iar pe desen se va indica
totdeauna diametrul cilindrului de măsurare. Este o abatere complexă
cuprinzănd neperpendicularitatea şi abaterile de formă ale suprafeţei
frontale (fig.2.13).
Fig.2.13
Bătaia pe o direcţie oarecare dată – AB x : se utilizează în cazuri
speciale, pentru suprafeţe de rotaţie oarecare (conice, sferice etc.), la care
măsurarea bătăii radiale ar fi îngreunată, se admite să se prescrie ca direcţie
de măsurare o direcţie perpendiculară pe suprafaţa ce se controlează.
Această bătaie este diferenţa între valorile maximă şi minimă pe direcţia
dată (fig.2.14).
89
Fig.2.14
Abaterea de la înclinare – APi (fig.2.15): are trei cazuri:
- abaterea de la înclinarea dintre două drepte de rotaţie. Aceasta
este diferenţa dintre unghiul format de dreptele adiacente la profilele
efective, respectiv de axele suprafeţelor adiacente de rotaţie (sau proiecţiile
lor pe un plan perpendicular la normala comună) şi unghiul nominal,
măsurată liniar în limitele lungimii de referinţă.
- abaterea de la înclinarea unei drepte sau a unei suprafeţe de
rotaţie faţă de un plan. Aceasta este diferenţa dintre unghiul format de
dreapta adiacentă sau de axa suprafeţei adiacente de rotaţie cu planul
adiacent la suprafaţa efectivă şi unghiul nominal, măsurată liniar în limitele
- abaterea de la înclinare a unui plan faţă de o dreaptă, o
suprafaţă de rotaţie sau plan. Aceasta este diferenţa dintre unghiul format
de planul adiacent la suprafaţa efectivă cu dreapta adiacentă, cu axa
suprafeţei adiacente de rotaţie sau cu planul adiacent şi unghiul nominal,
măsurată liniar în limitele lungimii de referinţă.
Fig.2.15
90
MODULUL 5: NOTAREAŞI CONTROLUL

ABATERILOR DE FORMĂ
5
şi aptitudini:
- - METODE DE MĂSURARE A ABATERILOR DE FORMĂ
- - NOTAREA PE DESEN A ABATERILOR DE FORMĂ
Cuvinte cheie:
- metode şi mijloace de măsurare
- abatere de formă
- simbolizarea abaterilor de formă
91
NOTAREA ŞI CONTROLUL ABATERILOR DE FORMĂ
Notarea pe desen a abaterilor de formă şi poziţie (STAS 7385-66) se

face numai atunci când limitarea acestora este necesară pentru asigurarea
calităţii piesei în utilizare (interschimbabilitate, montaj, funcţionare etc.). În
cazul în care nu se indică pe desene, aceste abateri trebuie să aibă astfel de
valori maxime încât orice punct al piesei să rămână în limitele câmpurilor
de toleranţă prescrise pentru dimensiuni.
92
Toleranţele de formă sau poziţie pot fi prescrise şi în cazul când nu

se prescriu toleranţe la dimensiunile elementelor efective.
De regulă, forma sau orientarea elementelor poate fi oricare în
interiorul zonei toleranţei de formă sau poziţie (se pot face şi limitări
suplimentare prin texte scrise pe desen sau în documentaţie).
Valorile toleranţelor de formă şi poziţie sunt standardizate şi date în
STAS 7391/1, 2, 3, 4, 5 şi 6-74. Conform acestor standarde sunt 12 clase de
precizie, ceea mai precisă fiind clasa I. În standarde se indică numai
abaterile uzuale, cazurile speciale rezolvându-se după specificul lor urmând,
pe cât posibil, principiile standardizate, iar notaţiile pe desen făcându-se
prin note scrise.
Valorile şi prescripţiile pentru abaterile de formă şi poziţie nu se
aplică pentru cazurile speciale tratate prin standarde separate (ex. roţi
dinţate, rulmenţi ş.a.).
Pentru controlul abaterilor se folosesc o serie de metode care se aleg,
de la caz la caz, în funcţie de tipul şi mărimea abaterii, forma concentrică şi
mărimea piesei, comoditatea, productivitatea şi costul controlului.
În continuare sunt prezentate câteva dintre cele mai utilizate mijloace şi
metode de control al abaterilor de formă şi poziţie.
2.3.1. Pentru măsurarea abaterilor de formă
1. Cu aparate de măsurare relativă deplasabile
93
Controlul abaterilor de la rectilinitate şi planeitate:

- Abaterea de la rectilinitate se poate stabili folosind un instrument
de măsurare relativă (comparator, minimetru, ortotest ş.a.), care este
deplasat, în lungul piesei ce se controlează, paralel cu direcţia pe care se
măsoară abaterea, folosind un sistem de ghidare (fig1.16.a.); piesa se aşează
pe o placă de verificat sau pe prisme, iar dacă este rotundă între vârfuri.
- Pentru verificarea planeităţii se procedează în mod similar repetând
măsurarea în mai multe secţiuni longitudinale şi transversale (fig1.16.b).
- Urmărind indicaţia acului indicator se poate stabili atât valoarea cât
şi tipul abaterii.
Fig.2.16
2. Cu rigle de precizie, înguste sau late
- Rectilinitatea suprafeţelor înguste şi lungi se controlează cu
ajutorul riglelor de precizie (clasele 0 şi 1) după metoda fantei de lumină.
Aceste rigle se execută într-o gamă largă de dimensiuni şi cu număr diferit
de muchii. Pentru o mai precisă apreciere a fantei de lumină, se poate folosi
o fantă etalon obţinută prin aşezarea riglelor prin intermediul calelor plan-
paralele (egale) pe un platoul plan şi neted. Între calele se introduc alte cale
mai mici cu 1…3 μm, iar în timpul controlului sursa de lumină, rigla şi piesa
controlată trebuie să fie în linie, la nivelul ochiului observatorului.
94
- Riglele de verificare cu suprafaţa de lucru lată se utilizează la

controlul rectilinităţii sau planeităţii prin metoda fantei de lumină sau a
petelor de vopsea.
- Riglele unghiulare se folosesc pentru verificarea planeităţii şi a
unghiului dintre suprafeţele care se întretaie (de ex. la canalele în coadă de
rândunică).
3. Cu platouri de verificare
- Pentru controlul rectilinităţii şi planeităţii suprafeţelor, înguste sau
late, se folosesc foarte mult platourile de verificare cu dimensiuni cuprinse
între 100 x 200 şi 1000 x 1500 mm. Controlul cu ajutorul acestor platouri
se face la fanta de lumină (rectilinitatea suprafeţelor înguste) sau la pata de
vopsea (planeitatea).
4. Cu riglă – punte sau platou şi cale plan – paralele
- Rectilinitatea şi planeitatea pieselor mari se poate controla cu
ajutorul platourilor de verificare sau a riglelor şi cu cale plan
paralele (fig.2.17).
Fig.2.17
Rigla – punte 3 este aşezată pe suprafaţa piesei 1 prin

intermediul calelor plan – paralele 2.
Între riglă şi piesă se introduce, din loc în loc, blocuri de cale

sau o sondă 4, cu ajutorul căreia se determină abaterile de la rectilinitate.
95
5. Cu mijloace universale (şublere, micrometre, microscoape, optimetre etc.)

Controlul abaterilor de la circularitate şi cilindricitate:
- Ovalitatea, de determină, cel mai adesea, măsurând diametrul
piesei, în aceeaşi secţiune, pe mai multe perechi de direcţii perpendiculare
între ele. Diferenţa maximă găsită între rezultatele măsurătorilor pe două
direcţii perpendiculare reprezintă ovalitatea (abaterea de la circularitate) în
secţiunea dată. Dacă piesa este lungă se poate repeta măsurătoarea în mai
multe secţiuni transversale în lungul piesei, mărimea efectivă a ovalităţii
considerându-se valoarea ceea mai mare găsită în una din secţiunile
considerate.
- Abaterea de la cilindricitate (formele de butoi, mosor ş.a.) se
determină măsurând diametrul piesei, în mai multe secţiuni. La suprafeţele
exterioare abaterile generatoarelor pot fi verificate şi cu grile de precizie
prin metoda fantei de lumină (fig.2.18).
Fig.2.18
6. Cu aparate cu palpator
- Ovalitatea se poate determina şi prin rotirea piesei cu ceva mai
mult de 180o sub palpatorul unui aparat de măsură. Valoarea ovalităţii este
diferenţa dintre indicaţiile limită ale aparatului.
- Poligonalitatea se determină cu ajutorul unui aparat de măsurare
relativă cu palpator, fie introducând piesa într-un inel (a), fie aşezând-o pe o
prismă (b) şi rotind-o cu 360o (fig.1.19).
96
Fig.2.19
7. Cu traductor cu contacte
- Piesa se aşează pe o prismă sau pe un platou. Tija palpatoare se
deplasează în sus şi în jos datorită variaţiei de dimensiune a piesei, care se
roteşte şi acţionează asupra pârghiei cu braţe. Dacă piesa are ovalitatea sub
limita prescrisă contactul mobil, apăsat în canalul pârghiei de arc, va atinge
numai unul din şuruburile de contact. Dacă ovalitatea depăşeşte valoarea
limită prescrisă prin oscilaţia pârghiei, contactul mobil va atinge ambele
şuruburi de contact (reglate la valoarea maximă a ovalităţii). Acest aparat
are o mare productivitate.
97
8. Măsurarea curbării pieselor cilindrice exterioare

Curbarea pieselor cilindrice exterioare se poate măsura în două
feluri:
- se sprijină piesa pe o suprafaţă (plană şi netedă) suficient de întinsă
şi se roteşte sub palpatorul unui comparator (fig.2.20.a);
- cu ajutorul calelor plan – paralele (fig.2.20.b).
Fig.2.20
9. Măsurarea abaterilor la suprafeţe cilindrice interioare
- Abaterile de circularitate şi cilindricitate ale suprafeţelor cilindrice
interioare se determină în mod similar cu cele exterioare, folosind
instrumente de măsură adecvate (micrometre de interior, comparatoare de
interior cu două palpatoare ş.a.)
- Curbarea suprafeţelor cilindrice interioare se poate determina
calitativ cu ajutorul unui cilindru tampon de lungime egală cu ceea a
alezajului.
- Valoarea efectivă a curbării se poate determina cu mare precizie cu
ajutorul instalaţiilor cu calibre pneumatice speciale (fig.2.21). Calibrul are la
capete doi cilindri elastici 1, pentru ghidarea şi centrarea în alezaj precum şi
un ajustaj de ieşire a aerului 2 plasat la mijloc. Valoarea curbării este egală
cu semidiferenţa indicaţiilor limită ale aparatului de măsură la o rotaţie a
calibrului sau piesei.
98
Fig.2.21
99
MODULUL 6: MĂSURAREA ABATERILOR DE

POZIŢIE
6
şi aptitudini:
- - METODE DE MĂSURARE A ABATERILOR DE POZITIE
- - NOTAREA PE DESEN A ABATERILOR DE POZITIE
Cuvinte cheie:
- metode şi mijloace de măsurare
- abatere de pozitie
- simbolizarea abaterilor de pozitie
101
MĂSURAREA ABATERILOR DE POZIŢIE
1. Abaterea de la poziţia nominală
102
- Aceste abateri se determină prin diverse metode directe sau

indirecte în funcţie de situaţia respectivă.
- Dacă există baze de măsurare iar punctul sau dreapta sunt
materializate (prin trasare), poziţia corectă a acestora se controlează uşor
prin măsurări directe cu mijloace universale adecvate sau cu dispozitive de
măsurat în coordonate.
- În cazul în care punctul sau dreapta nu sunt materializate se
folosesc dornuri de mare precizie prin care se materializează elementul
respectiv. Abaterea de la poziţia nominală a centrului alezajului (fig.2.22.a)
se determină, folosind un bloc de cale, cu relaţia:
A = [B – (C + d/2)]
unde: B este valoarea teoretică prescrisă. Abaterea de la poziţia
nominală a alezajului (fig.2.22.b) se stabileşte deplasând comparatorul pe o
lungime determinată a dornului şi calculând tangenta unghiului de înclinare.
Fig.2.22
2. Abaterea de la coaxialitate
- Măsurarea acestei abateri se poate face prin diverse metode. Pentru
alezajele coaxiale se pot folosi şi schemele pentru abaterea de la poziţia
nominală făcând măsurările pentru ambele alezaje.
- Schemele de măsurare utilizează, sau cu dispozitive adecvate cum sunt
cele din schiţele alăturate (fig.2.23).
a. Prin rotirea dornului se obţine în fiecare plan de măsurare o diferenţă a
citirilor la aparatul de măsură. Jumătatea diferenţei celei mai mari obţinută este
abaterea efectivă de la coaxialitate.
103
b. Dornul materializează axa comună a celor două alezaje. Prin

deplasarea şi rotirea lui se obţine pe fiecare generatoare o diferenţă a valorilor citite.
Jumătate din diferenţa maximă citită reprezintă necoaxialitatea găurii faţa de axa
comună.
c. Arborele în trepte se aşează pe două lineale şi se roteşte. Jumătatea
diferenţei maxime între citirile la comparator, pentru diferite planuri de măsurare,
este abatere de la coaxialitate.
d. În cazul abaterilor dependente se preferă verificarea
necoaxialităţii cu ajutorul calibrelor.
104
Fig.2.23
3. Abaterea de la simetrie
- Se măsoară prin diverse metode funcţie de forma reală a piesei. În
exemplul alăturat (fig.2.24) se asigură mai întâi paralelismul părţii cilindrice
cu masa de trasaj, după care rotind piesa cu 180o, se măsoară distanţele a1 şi
a2. Semidiferenţa (a1 – a2) este abaterea de simetrie de poziţie.
Fig.2.24
4. Abaterea de la intersecţie (neintersecţia)
- Neintersectarea a două drepte (axe) este importantă, în special,
pentru cazul axelor unor alezaje. Pentru aceasta se pot utiliza dornuri de
precizie care materializează axele alezajelor reale. Diferenţa citirilor faţă de
placa de verificare reprezintă abaterea de la intersectare.
5. Abaterea de la paralelism
- Aceasta se măsoară după diverse scheme adecvate respective.
a. Abaterea de la paralelism a două trepte în plan se stabileşte
măsurând distanţele BD şi AC între dreapta adiacentă CD şi dreapta
105
adiacentă de bază AB pe lungimea de măsurare dată (AB). Abaterile de la

paralelism pe unitatea de lungime este [BD – AC] / AB (fig.2.25.a).
b. Pentru măsurarea abaterii de la paralelism a două plane reale,
piesa se aşează pe o suprafaţă de bază. Măsurarea se face faţă de planul de
bază, pe distanţa de măsurare prescrisă sau pe toată mărimea piesei, şi pe
direcţii diferite (fig.2.25.b)..
c. Abaterea de la paralelism între o suprafaţă cilindrică şi una plană
se măsoară prin diferenţa faţă de o generatoare a cilindrului pe lungimea de
referinţă (fig.2.25.c).
d. Abaterea de la paralelism a două suprafeţe cilindrice reale se
măsoară prin neparalelismul axelor suprafeţelor adiacente respective.
Abaterea de la paralelism se măsoară pe lungimea dată, ca diferenţă între
indicaţiile comparatorului (fig.2.25.d).
106
Fig.2.25
6. Abaterea de la perpendicularitate
- Aceasta se măsoară în funcţie de elementele la care se referă. În
cazul alezajelor acestea se materializează prin dornuri calibrate.
- Pentru două suprafeţe reale se foloseşte . Diferenţa indicaţiilor
aparatului de măsoară, în poziţiile A1 şi A2 , raportată la distanţa de
măsurare, este abaterea de la perpendicularitate (fig.2.26).
- Perpendicularitatea axei unei găuri faţă de planul frontal se
măsoară cu un dispozitiv ca în figură. Semidiferenţa indicaţiilor maximă
raportată la D reprezintă abaterea de la perpendicularitate.
107
Fig.2.26
7. Bătaia radială, axială şi pe o suprafaţă conică
- Bătaia radială se măsoară ca diferenţa citirilor la un aparat de
măsurare (comparator), într-o secţiune de măsurare, la rotirea completă a
piesei. Piesa se poate prinde într-un alezaj (fig.2.27.a) sau între vârfuri
(fig.2.27.b), în funcţie de forma ei.
- Bătaia axială (sau frontală) este diferenţa dintre citirile maxime şi
minime ale aparatului de măsurare la rotirea completă a piesei. Piesa se
poate prinde în alezaj (fig.2.27.c) sau între vârfuri.
- Bătaia unei suprafeţe conice se măsoară aşezând comparatorul
perpendicular pe generatoarea conului la o anumită distanţă A de vârful
teoretic al conului.(fig.2.27.d).
- Bătăile suprafeţelor interioare se măsoară în mod similar utilizând
scheme corespunzătoare.
108
Fig.2.27
Înscrierea pe desene a abaterilor de formă şi poziţie se înscriu pe

desene de către proiectant, numai în cazul în care limitarea abaterilor
efective este impusă de criteriile de asigurare a unei calităţi anume privitor
la precizia de prelucrare a piesei.
În cazul în care datorită unor condiţii funcţionale specifice sau a unor
cerinţe de interschimbabilitate se vor trece toleranţele sau abaterile
admisibile referitoare la forma şi poziţia pieselor.
1. Ce este abaterea?
2. Care este defiţia abaterii de poziţie ?
3. Care este defiţia abaterii de formă?
4. Ce mijloace de masurare se utilizează?
5. Cum se măsoară abaterea de la coaxialitate?
6. Cum se măsoară bătaia radiala şi bătaia frontală?
7. Cum se măsoară abaterea de la perpendicularitate?
8. Cum se măsoară abaterea de la paralelism?
9. Cum se măsoară abaterea de la rectilinitae şi planeitae?
10. Ce este lungimea de referinţă?
109
Modulul 7: STUDIUL ERORILOR DE PRELUCRARE CU
AJUTORULCALCULULUI PROBABILITĂŢILOR
7
şi aptitudini:
- Noţiunea de eroare
- Metode de evaluare a erorilor
- Probabilitatea de apaririţie a erorilor
Cuvinte cheie:
- eveniment
- fenomen
- probabilitate
111
STUDIUL ERORILOR DE PRELUCRARE CU AJUTORUL

CALCULULUI PROBABILITĂŢILOR
Calculul probabilităţilor şi statistica matematică se ocupă cu studiul

fenomenelor aproape egale repetate de multe ori în activitatea practică, aşa
cum este şi cazul erorilor de prelucrare şi a celor de măsurare.
3.1. Definiţia erorilor de prelucrare, cauzelor apariţiei şi

clasificarea erorilor.
112
Prin eroare de prelucrare se înţelege diferenţa dintre valoarea

efectivă şi cea teoretică (prescrisă) a parametrului considerat (dimensiune,
formă sau poziţie a suprafeţei sau a suprafeţelor prelucrate).
Cauzele apariţiei erorilor de prelucrare pot fi:
a) imprecizia şi deformaţiile elastice şi termice ale sistemului
tehnologic elastic, maşină unealtă (MU), sculă (S), dispozitiv (D), piesă (P);
b) uzura sistemului MU-S-D;
c) tensiunile interne şi imprecizia semifabricatului;
d) gradul de calificare, atenţia, conştiinciozitatea şi condiţiile de lucru
ale lucrătorului.
Experimental s-a constat că aproximativ 80% din eroarea totală de
prelucrare se datorează deformaţiilor elastice ale sistemului tehnologic
elastic MU-S-D-P, din cauza rigidităţii necorespunzătoare a acestui sistem.
Prelucrarea (aşchierea), conform schemei prezentate în (fig.3.1) are
loc în prezenţa mişcării principale n şi mişcării secundare S, rezultând în
timpul aşchierii forţelor Fx, Fy şi F (componente principale ale apăsării de
aşchiere).
Fig.3.1
113
Prelucrării cu adâncime variabilă de la tmin la tmax, din cauza

impreciziei semifabricatului (fig.3.1,a) sau din cauza excentricităţii “e”
(fig.3.1,b), îi corespund forţe de aşchiere variabile şi ca urmare a acestora,
deformaţiile sistemului tehnologic elastic vor fi variabile. Deformaţiile fiind
variabile, diametrele piesei prelucrate vor fi şi ele variabile şi ca atare vor
apărea erori de prelucrare (erori dimensionale, de formă şi de poziţie a
suprafeţelor).
CLASIFICAREA ERORILOR DE PRELUCRARE
În funcţie de caracterul apariţiei lor, erorile de prelucrare se clasifică

astfel : sistematice, grosolane (greşeli) şi întâmplătoare.
Erorile sistematice – sunt acele erori la care mărimea şi semnul sunt

date de legi bine determinate. Aceste erori pot fi:
- fixe (ex.: erori de reglare la zero a micrometrelor);
- variabile progresiv (ex.: erori provocate de uzura sculei);
- variabile periodic (ex.: erori de măsurare la un aparat la care
centrul de rotaţie al acului indicator este excentric faţă de centrul
cadranului). Cauzele erorilor sistematice se pot cunoaşte cu uşurinţă şi se
pot înlătura. Când cauzele sunt greu de înlăturat se poate dirija procesul de
prelucrare şi control astfel încât să se evite rebuturile.
Erorile grosolane (greşelile) – provin din cauza neatenţiei sau a
calificării necorespunzătoare. Au caracteristic faptul că modifică esenţial
rezultatul prelucrării sau măsurării. Exemple:
- măsurarea diametrelor unor alezaje cu un şubler de interior, când la
valoarea citită pe şubler nu se adaugă dimensiunea fălcilor (10 mm);
- citirea incorectă a desenului, a indicaţiei aparatului, etc.
Erorile grosolane se datorează executantului sau alegerii greşite a metodei
de prelucrare sau de control. Se pot evita prin calificare, atenţie şi
conştiinciozitate corespunzătoare.
114
Erorile întâmplătoare – sunt acele erori a căror mărime şi sens sunt

variabile întâmplător de la o piesă la alta. Cauzele principale ale acestor
erori pot fi cele notate mai sus cu a şi c, cauze care pot acţiona diferit de la o
piesă la alta:
- sunt mult mai periculoase decât cele sistematice şi grosolane
deoarece nu pot fi cunoscute anticipat pentru fiecare piesă în parte;
- influenţa comună a erorilor întâmplătoare asupra preciziei de
prelucrare se poate determina pe baza calculului probabilităţilor şi a
statisticii matematice.
Înainte de trece la studiul propriu-zis al erorilor de prelucrare
întâmplătoare vom prezenta în continuare unele noţiuni de calculul
probabilităţilor.
3.2. Noţiuni din calculul probabilităţilor
Noţiunile din calculul probabilităţilor mai uzual folosite în tehnica

industrială sunt următoarele:
- Noţiunea de mărime întâmplătoare (aleatoare), continuă sau
discontinuă (discretă);
- Noţiunea de eveniment (fenomen);
- Noţiunea de probabilitate, etc.
3.2.1. Mărimi
Mărimile întâmplătoare pot lua valori numerice diferite şi de semne

diferite într-un interval dat.
Exemple:
- mărimea abaterilor efective la un lot de piese identice;
- mărimea jocurilor sau a strângerilor la asamblarea unei mulţimi
de arbori cu o mulţime de alezaje pentru care s-a prescris aceeaşi
dimensiune nominală.
115
Mărimile întâmplătoare pot fi continui când pot lua o infinitate de

valori într-un anumit interval dat sau discontinui (discrete) când pot lua
numai anumite valori izolate într-un anumit interval dat.
Exemplu de mărimi întâmplătoare discontinui: dimensiunile efective
pieselor unui lot, măsurate cu un şubler cu valoare diviziunii de 0,1 mm.
3.2.2. Evenimente sau fenomene
a) Eveniment întâmplător (aleator) - este un fenomen care poate fie

să apară fie să nu apară, de exemplu, apariţia jocului sau a strângerii la un
ajustaj intermediar;
b) Eveniment cert - care apare totdeauna în cursul unei experienţe,
de exemplu, abaterile efective la un lot de piese;
c) Eveniment imposibil - este atunci când apariţia acestuia este
exclusă, când def < Def, apariţia strângerii este imposibilă;
d) Evenimente complexe (formate din două sau mai multe
evenimente simple) pot fi:
- dependente – când apariţia unui eveniment influenţează apariţia
altui eveniment. De exemplu, abaterea +Δd, duce la apariţia
surplusului, +ΔG, de greutate sau într-un alt caz, apariţia uzurii
cuţitului duce la apariţia lui +Δd1, la prelucrarea arborilor şi la –
ΔD1, la prelucrarea alezajelor;
- independente – de exemplu, abaterile efective la două loturi de
piese prelucrate la două maşini unelte diferite cu scula reglată la
cotă, vor avea valori în mod necondiţionat;
- incompatibile – când fenomenele se exclud reciproc. De
exemplu în acelaşi lot de piese, una şi aceeaşi piesă nu poate fi şi
bună şi rebut;
- compatibile – când fenomenele considerate nu se exclud, de
exemplu, existenţa într-un lot atât a pieselor bune cât şi a pieselor
rebut.
116
3.2.3. Probabilitatea
Probabilitatea de apariţie a unei anumite valori a unei mărimi

întâmplătoare discontinui (discrete) este egală cu raportul dintre numărul
cazurilor favorabile apariţiei valorii respective şi numărul total de cazuri
posibile:
n
P (3.1)
N
în care: n – reprezintă numărul de cazuri care favorizează apariţia
valorii respective (sau a evenimentului întâmplător);
N – numărul total de cazuri.
Se pot distinge următoarele cazuri:
n = N, când P = 1 (eveniment cert);
n < N, când P < 1 (eveniment probabil);
n = 0, când P = 0 (eveniment imposibil).
Deci: 0  P  1 (3.2)
Aplicaţie: Dacă într-un lot de piese, de 60 de arbori există 3 arbori

rebut (+) şi 2 arbori rebut (-) să se determine probabilitatea extragerii
arborilor rebut r(+) şi r(-), precum şi probabilitatea totală a rebutului.
Rezolvare: Conform relaţiei (3.1) se obţine:
nr    3
Pr       0,05  5%
N 60
nr    2
Pr       0,033  3,3%
N 60
Probabilitatea totală a rebutului va fi:
Pr  total   Pr     Pr     8,3% (3.3)
Teoreme cu privire la calculul probabilităţii în cazul fenomenelor

complexe
117
a) Teorema adunării probabilităţii – se aplică în cazul

evenimentelor complexe formate din evenimente simple independente.
Aplicaţie: La un lot de 20 alezaje cu D00, 012 mm , având: n1=2
alezaje cu abateri între 0 şi 6 m (Grupa 1); n2 =18 alezaje cu abateri între 6
şi 12 m (Grupa 2), care este probabilitatea montării pieselor din cele două
grupe şi care este probabilitatea totală.
Rezolvare: Este vorba de două evenimente incompatibile, deoarece
cele două alezaje din grupa 1 nu pot avea în acelaşi timp şi abaterile
alezajelor din grupa 2 şi invers. În baza datelor cunoscute în enunţul
problemei se calculează:
n1 2
P1    0,1  10%
N 20
n 18
P1  2   0,9  90%
N 20
Probabilitatea totală va fi:
Ptot  p1  p 2  10  90  100%
b) Teorema înmulţirii probabilităţilor
Probabilitatea unui eveniment complex format din evenimente

independente compatibile este egală cu produsul probabilităţilor
evenimentelor componente:
P  p1  p 2 ... p n (3.4)
Aplicaţie: La asamblarea unui lot de 50 arbori  d  60  0,032  cu un

0
 0 , 032
lot de 50 alezaje D  60 0 
la care prin măsurare s-a găsit:
n1 = 20 arbori cu abateri între 0 şi -16 m (Grupa 1)
n2 = 30 arbori cu abateri între –16 şi –32 m (Grupa 2)
şi respectiv,
nț1 = 10 alezaje cu abatere între 0 şi +16 m (Grupa1ț)
nț2 = 40 alezaje cu abatere între +16 si 32 m (Grupa2ț)
care este probabilitatea obţinerii asamblărilor cu jocul;
0  j  32 m
118
Rezolvare: Se reprezintă grafic toleranţele arborilor şi alezajelor

împărţite în grupe menţionate în enunţul problemei.
Din fig. 2.2 se observă că 0  j  32 se obţine numai la asamblarea
grupelor 1 cu 1ț:
n1 20
p1    0,4
N 50
n1' 10
p1'    0,2
N 50
P  p1  p1'  0,4  0,2  0,08  8%
Fig. 3.2
1. Ce este eveniment?
2. Care este defiţia unui fenomen ?
3. Care este defiţia probabilităţii?
4. Cum se clasifică erorile?
5. Cum se clasifică evenimentele?
6. Care sunt cauzele apariţiei erorilor?
7. Câte tipuri de eveninemente cunoaşteţi?
8. Ce spune teorema adunării probabilităţilor?
119
9. Ce spune teorema înmulţirii probabilităţilor?

10. Ce este eroarea?
Referate
1. Să se studieze evenimentele şi fenomenele meteo posibile unei zile.
2. Să se studieze erorile sistematice.
3. Să se prezinte concluzii.
Bibliografie
1. Pater, S., Toleranţe şi control dimensional
Oradea, 2006
120
MODULUL 8: DISTRIBUŢIA DIMENSIUNILOR

EFECTIVE
8
şi aptitudini:
- Noţiunea de distribuţie
- Metode de evaluare a erorilor
- Curba lui Gauss
Cuvinte cheie:
- distribuţie
- interval
- probabilitate
121
DISTRIBUŢIA DIMENSIUNILOR EFECTIVE
Practica a demonstrat că prin procedeele şi mijloacele de prelucrare

normale nu se poate asigura realizarea pieselor cu precizie absolută, ci cu
anumite abateri de la dimensiunea prescrisă, abateri care caracterizează
precizia de prelucrare.
Chiar în urma prelucrării prin acelaşi procedeu (aceeaşi MU) cu

scula reglată la cotă, piesele din lotul considerat, datorită erorilor de
prelucrare, nu vor avea dimensiuni identice, ci vor rezulta cu anumite erori
diferite de la piesă la piesă, de o parte şi de alta a cotei de reglare dr.
Fig. 3.4
Dimensiunile pieselor vor fi cuprinse între un diametru efectiv

minim (def min ) şi un diametru efectiv maxim (def max).
Pentru studiul distribuţiei dimensiunilor sau a abaterilor efective se

procedează astfel:
- se prelucrează un lot de circa 100 de piese, folosind aceeaşi MU
(acelaşi procedeu);
- cu un aparat de precizie corespunzător se măsoară dimensiunea
fiecărei piese din lot şi se notează într-un tabel în ordinea
măsurării;
- pentru a fi posibilă interpretarea modului cum s-a făcut
122
prelucrarea este necesară sistematizarea dimensiunilor sau

abaterilor efective în ordine crescătoare pe intervale şi frecvenţe.
În vederea sistematizării dimensiunilor efective mai întâi se elimină
aproximativ 0,5% din dimensiunile sau abaterile răzleţe (accidentale,
necaracteristice) şi apoi în tabel se observă def min şi def max şi se calculează
amplitudinea dimensiunilor:
W  d ef max  d ef min sau W  a ef max  a ef min
(3.7)
După aceea, amplitudinea W se împarte în mai multe intervale de
dimensiuni. Numărul intervalelor se ia:
5  i  17 (3.8)
Număr mare de intervale pentru loturi mari şi invers. Se recomandă
să se ia număr impar de intervale.
Exemplu: Considerăm că un lot de 100 arbori  d  50  0, 049 mm 

0 , 049
prelucraţi cu scula reglată la cotă s-a obţinut:

d ef min  50mm şi d ef max  50,025mm
se obţine:
123
W  50,025  50  0,025mm  25m
luând, i = 5 intervale, amplitudinea intervalului va fi:

W 25
a   5 m (3.9)
i 5
Cu aceste date, pentru cazul considerate, rezultă intervalele de
dimensiuni notate în tabelul 3.1.
Tabel 3.1
Media 2
Frecvenţa Xi  M 0 Xi  M 0  Xi  M 0 
Nr Peste La intervalulu ni  ni
ni a a  a 
i
0 1 2 3 4 5 6 7
1 50,000 50,005 50,0025 6 -2 -12 24
2 50,005 50,010 50,0075 21 -1 -21 21
3 50,010 50,015 50,0125 50 0 0 0
4 50,015 50,020 50,0175 19 +1 +19 19
5 50,020 50,025 50,0225 4 +2 +8 16
TOTAL   100   0   6   80
124
Coloanele 5,6 şi 7 ale tabelului 3.1 s-au luat pentru a uşura calculul
parametrilor statistici ai distribuţiei.
Considerând că pentru fiecare interval de dimensiuni au rezultat
frecvenţele notate în tabel, se poate trasa cu uşurinţă diagrama distribuţiei
empirice.
Frecvenţa absolută ni a intervalului înseamnă numărul de dimensiuni
(piese) găsite în acelaşi interval.
Frecvenţa relativă este dată de raportul:
ni
nr  (3.10)
ni
Pentru trasarea diagramei distribuţiei, în abscisă se iau intervalele de

dimensiuni şi în ordonată frecvenţele absolute ni, după care se trasează
diagrama distribuţiei empirice a dimensiunilor, diagramă numită histogramă
(fig. 3.5).
Fig. 3.5
În cazul când în abscisă se ia media intervale lor şi în ordonată

frecvenţa pi, se trasează diagrama denumită poligonul frecvenţelor.
Din tabelul 3.1, din diagramele empirice de distribuţie şi în general
din activitatea practică se observă următoarele:
125
a). intervalele centrale, au frecvenţe mai mari decât intervalele

laterale, la care frecvenţa scade în mod treptat;
b). repartiţia (distribuţia) dimensiunilor are loc de o parte şi de alta a
valorii centrale. Acesta ca urmare a acţiunii erorilor întâmplătoare a căror
mărime şi semn sunt variabile întâmplător.
Experimental s-a demonstrat că distribuţia dimensiunilor are în cele
mai multe cazuri forma celei din tabelul 3.1 şi figura 3.5 şi are caracter
legic.
În cazul în care în domeniul amplitudinii W, numărul de intervale se
măreşte la infinit şi simultan cu aceasta se restrâng limitele intervalelor, linia
frântă a poligonului de frecvenţe se va transforma de cele mai multe ori,
într-o curbă continuă în formă de clopot care poartă denumirea de curbă
teoretică a distribuţiei normale [curba Gauss - Laplace].
Fig. 3.6
Distribuţia dimensiunilor efective, la prelucrarea arborilor cu sculă

reglată la cotă are semnificaţia arătată în figura 3.6. Cele mai multe piese
vor avea def = dr. Frecvenţa va scădea de o parte şi de alta a cotei de reglare
dr.
126
Expresia analitică a curbei Gauss, respectiv a legii distribuţiei

normale (fig. 3.7) este:
x2
1 
y  f  x  e 2 2 (3.11)
 2
Fig. 3.7
în care: e – baza logaritmilor naturali (e = 2,718);
x – mărimea întâmplătoare;
ni – frecvenţa absolută.
Ramurile curbei sunt asimptotice la axa absciselor, teoretic merg de

la  la 
Curba de distribuţie normală are caracteristic doi parametrii
principali:
- X media ponderată a dimensiunilor, denumită impropriu şi media
aritmetică;
-  abaterea medie pătratică a dimensiunilor în raport cu X .
În cazul mărimilor discontinui (discrete) cazul dimensiunilor sau a
abaterilor efective, măsurate cu aparate care au o anumită valoare a
diviziunii, X şi  se calculează cu formulele:
ni
X   Xi (3.12)
N
în care:
127
- xi este valoarea de ordin i a mărimii x (media intervalului de

dimensiuni);
- ni este frecvenţa valorii xi (numărul de repetări ale valorii xi, pentru
fiecare interval în parte);
- N este numărul total de cazuri posibile  N   ni  ;
ni
- este probabilitatea (sau ponderea) valorii xi, conform relaţiei
N
(3.11). De aici derivă şi denumirea de medie ponderată a parametrului X
(relaţia 3.12).
În afară de media ponderată se mai întâlneşte şi noţiunea de valoare
centrală:
x min  x max
xc  (3.13)
2
Valoarea lui xc poate să fie egală cu  sau diferită.
Pentru stabilirea relaţiei de calcul a lui  , introducem noţiunea de
eroare accidentală  A (fig.3.7). Această eroare reprezintă abaterea unei
mărimi întâmplătoare, oarecare xi faţă de X denumită eroare accidentală
care se calculează cu relaţia:
 A  xi  x (3.14)
Pentru ca în relaţia (3.14) să se evite semnul (-) se ridică la pătrat
obţinându-se:

 A2  xi  x  2
(3.15)
Media ponderată a mărimii  A2 se numeşte dispersie a mărimii

întâmplătoare xi în raport cu X , care se calculează cu relaţia:
ni
D  x     xi  x  
2
(3.16)
N
Rădăcina pătrată din dispersie poartă denumirea de abatere medie
pătratică  , a mărimii întâmplătoare x, în raport cu X :
  x  x
ni
  D x  
2
i (3.17)
N
128
În cazul sistematizării dimensiunilor sau a abaterilor efective pe

intervale şi frecvenţe, parametrii X şi  se mai pot calcula şi cu ajutorul
relaţiilor:
xi  M 0
 a
ni
(3.18)
X  Mo  a
N
2 2
 x  M0   x  M0 
 a  i  ni   
 (3.19)
 a   a 
în care:
M0 – este valoarea arbitrară, egală cu x i pentru care frecvenţa n i
este maximă; se mai numeşte şi mediană; în cazul considerat în tabelul 3.1,
M0 = 50,0125 mm;
a – amplitudinea intervalului de dimensiuni (diferenţa dintre valorile
medii la două intervale cunoscute, consecutive, sau diferenţa dintre valorile
limită ale intervalului de dimensiuni considerat); a = 0,005 mm;
X - media ponderată a erorilor, care corespunde de regulă,
maximului curbei de distribuţie şi se mai numeşte şi coeficient de justeţe a
prelucrării;
 - abaterea medie practicată ce se mai numeşte şi indice de
dispersie (împrăştiere) care indică gradul de precizie al prelucrării. Cu cât
 este mai mic, cu atât precizia de prelucrare este mai ridicată şi invers.
Pentru mărimile continui formulele de mai sus prezintă unele
deosebiri pe care nu le prezentăm în acest curs, deoarece interesează mai
puţin, întrucât dimensiunile şi abaterile efective sunt mărimi discontinui
(măsurate cu mijloace de control care au caracteristic o anumită valoare a
diviziunii).
Punctele de inflexiune i1 şi i2 (fig.3.7) sunt distanţate la valoarea (
  ) şi respectiv la (   ). Ele separa regiunea cu frecvenţe mari de
regiunile laterale cu frecvenţe mici.
Probabilitatea totală, de găsire a oricărei valori a mărimii
întâmplătoare x se determină cu ajutorul relaţiei:
129
x2
 1   dx
Pr  P    x      ydx   e 2 2
  1100%  (3.20)

2  
în relaţia (3.20) înlocuind
x
z (3.21)

se obţine o funcţie  z  :
z2
1  
 z    e 2
 dz  1100%  (3.22)
2 
Relaţiile de calcul ale probabilităţilor totale (3.20) şi (3.22) ne sunt

de mare utilitate la calculul probabilităţilor parţiale (pentru anumite porţiuni
din curba de distribuţie a erorilor).
De exemplu, probabilitatea obţinerii mărimii întâmplătoare x cu
valori cuprinse între x1 şi x2 (fig. 3.7) se determină cu relaţia:
x 2 A1
1  dx A1
P x1  x  x2   ariaA1  
x2 x2
x1
y  dx 
2 x1
e 2 2


1
(3.23)
în care, xA1 reprezintă abscisa corespunzătoare ariei A1 (fig.3.7).
În relaţia (2.23) notând;
x A1 x2  x1
z A1   (3.24)
 
în care, zA1 exprimă variabila z corespunzătoare ariei A1, relaţia (3.23)
 
devine o funcţie  z A1 :
z 2 A1
P x1  x  x2   A1   z A1  
1 x2 
2
 x1
e 2
 dz A1 (3.25)
În relaţia de calcul (3.24) a variabilei ZA1, mărimile x1, x2 şi  ,

fiind cunoscute ca date ale problemei luată în consideraţie, înseamnă că
pentru ZA1, se poate calcula o valoare bine determinată. În funcţie de această
valoare dintr-o  z  (tabel 3.2) se poate lua direct valoarea funcţiei
 
 z A1 , calculându-se astfel probabilitatea care ne interesează în exemplul
luat.
130
Relaţiile de calcul prezentate, corespunzător situaţiei prezentate în

figura 3.7 sunt variabile pentru cazul când x  0, cazul măsurării pieselor
cu ajutorul aparatelor comparatoare, reglate la zero pentru o dimensiune
egală cu dmed prescris sau reglate pentru dimensionarea nominală, dacă
abaterile prescrise sunt simetrice faţă de nominal  50  0,05 .
În cazul când x  0, cazul cel mai frecvent în practica industrială,
curba de distribuţie se prezintă ca în figura 3.8.
Expresie analitică a curbei de distribuţie este asemănătoare celei
pentru cazul precedent şi anume:
 xi  x  2
1 
y  f  x  e 2 2 (3.26)
  2
Schimbarea de variabilă, procedând în acelaşi mod arătat în cazul
anterior, va fi:
xi  x
Z (3.27)

În rest, ca şi în cazul precedent  x  0 , se obţine o funcţie  z  a
cărei valoare se ia direct din tabelul 2.2, în funcţie de valoarea calculată

pentru z cu relaţia (3.27).
În ambele cazuri, ramurile curbei de distribuţie fiind asimptotice la
axa absciselor (merg de la  la   ), cu suficientă precizie, se va lua în
consideraţie numai o porţiune din curbă, egală cu 6 . Acestei porţiuni îi
corespunde probabilitatea totală P T'  0,9973 , adică aproximativ 99,73%
din totalul valorilor mărimii pentru care s-a trasat curba de distribuţie, ceea
ce practic se poate considera 100%.
.
131
Fig. 3.8
Intervalul de încredere va fi dat de relaţia:

  
P x  3  x  x  3  1    (3.27ț)
în care, x  3 şi x  3 fiind limitele inferioară şi superioară ale
intervalului de încredere denumit limite de încredere
Probabilitatea de depăşire a intervalului de încredere,

  PT  P '  1  0,9973  0,0027   0,27%  (3.28)
T
Ca urmare,
1    1  0,0027  0,9973   99,73%  (3.29)
În concluzie,
P  x  3   x   x  3    1    99,73% (3.30)
Porţiunea 6 din curba de distribuţie se numeşte precizie
caracteristică a procedeului de prelucrare.
Fiecărui procedeu de prelucrare sau de control, fiecărei maşini
unelte, şi respectiv fiecărui mijloc de control îi este caracteristic un anumit
6 (o anumită precizie caracteristică sau cu alte cuvinte, un anumit câmp
de împrăştiere al erorilor de prelucrare sau al erorilor de măsurare).
1. Ce este eveniment?
2. Care este defiţia unui fenomen ?
3. Care este defiţia probabilităţii?
4. Cum se clasifică erorile?
5. Cum se clasifică evenimentele?
6. Care sunt cauzele apariţiei erorilor?
7. Câte tipuri de eveninemente cunoaşteţi?
8. Ce spune teorema adunării probabilităţilor?
132
9. Ce spune teorema înmulţirii probabilităţilor?

Referate
1. Să se studieze evenimentele şi fenomenele meteo posibile unei zile.
2. Să se studieze erorile sistematice.
Bibliografie
Oradea, 2006
133
MODULUL 9: LANŢURI DE DIMENSIUNI
9
şi aptitudini:
- Noţiunea de lanţ de dimensiuni
- Metode de calcul a lanţurilor de dimensiuni
- Algebra dimensiunilor
Cuvinte cheie:
- maxim
- minim
- dimensiune
135
LANŢURI DE DIMENSIUNI
4.1. Calculul cu mărimi tolerate.

4.1.1. Metoda de maxim şi minim.
Fie de adunat expresia:

x = x1 + x2 + x3 (4.1)
în care xi=1,2,3 este o mărime tolerată (prevăzută cu abateri) componentă;
x - mărimea rezultanta.
Rezultatul de valoare maximă se obţine, în mod evident, dacă se
adună valorile maxime ale tuturor termenilor sumei, iar rezultatul de valoare
minimă - pentru valorile minime ale termenilor componenţi:
x max = x1 max + x2 max + x3 max (4.2)
x min = x1 min + x2 min + x3 min (3.3)
Conform relaţiei (4.1), toleranţa mărimii rezultante va fi:
T = x max - x min (4.4)
Dacă unii termeni sunt negativi, de exemplu:
x = x1 - x2 + x3 (4.5)
atunci rezultatul de valoare maximă se obţine dacă se consideră valorile
maxime ale termenilor pozitivi şi valorile minime ale termenilor negativi,
iar rezultatul de valoare minimă - pentru valorile minime ale termenilor
pozitivi şi valorile maxime ale termenilor negativi :
x max = x1 max - x2 max + x3 max; (4.6)
x min = x1 min - x2 min + x3 min. (4.7)
De exemplu :
0,1
a. x = 10 0,2  15 0, 2 0,1
 0,1  20  0, 2 ;
x max = 10,1 + 15,2 + 19,9 = 45,2;

x min = 9,8 + 15,1 + 19,8 = 44,7;
136
T = 45,2 - 44,7 = 0,5.

Toleranţele celor trei termeni componenţi ai sumei, conform relaţiei
(4.9) sau (4.10), sunt :
T10 = +0,1 - (-0,2) = 0,3 ;
T15 = +0,2 - (+0,1) = 0,1 ;
T20 = -0,1 - (-0,2) = 0,1 ;
adunate cele trei, dau pe
T = T10 + T15 + T20 = 0,3 + 0,1 + 0,1 = 0,5.
Aceasta observaţie este importantă. Se poate scrie deci:
n
T   Ti (4.8)
i 1
unde Ti este toleranţa mărimii componente de ordin i.

0,1
b. x = 10 0,2  (15 0, 2 0,1
 0,1 )  20 0, 2 ;
x max = 10,1 - 15,1 + 19,9 = 14,9;

x min = 9,8 - 15,2 + 19,8 = 14,4;
T = 14,9 - 14,4 = 0,5;
Ca şi la exemplul precedent:
T10 = 0,3; T15 = 0,1; T20 = 0,1;
rezultă:
T = 0,3 + 0,1 + 0,1 = 0,5
adică se confirmă relaţia (3.8).
c. 10 0,1 0,3
0, 2  x  25  0, 2 .
Se pune problema să se determine x, aşa fel ca adunat cu 10 0,1

 0, 2 , să
dea 25 0 ,3
 0, 2 . O primă observaţie: T10 = 0,3 şi T25 = 0,5; rezultă ca Tx = 0,2.
Într-adevăr :
10,1 + x max = 25,3 ; x max = 15,2 ;
9,8 + x min = 24,8 ; x min = 15,0 ;
137
Tx = x max - x min = 15,2 - 15,0 = 0,2.
Observaţie. Datorită existenţei relaţiei (4.8), nu este permis să se

schimbe între ei un termen component cu o mărime rezultantă, deoarece
mărimea rezultantă are o toleranţă mai mare decât mărimea componentă.
De exemplu, dacă mai sus se face greşeală ca x să se treacă la
rezultat, atunci se obţinea:
x  25 0,3
 0,1
0, 2  10  0, 2 ;
sau
x max = 25,3 - 9,8 = 15,5 ;
x min = 24,8 - 10,1 = 14,7 ;
Tx = x max - x min = 15,5 - 14,7 = 0,8
adică o valoare a lui x cu totul eronată.
4.1.2. Algebra dimensiunilor (metoda prof. I.Lazarescu).
După cum s-a arătat la formula (4.11), scrierea simbolică a mărimilor

tolerate reprezintă condensarea într-o expresie a două sume neefectuate. Ca
urmare, pentru rezolvarea unei sume de mărimi tolerate, este necesar să se
efectueze cele două rânduri de sume neefectuate. Bineînţeles, se va ţine
seama că semnul minus în faţa unei paranteze schimbă semnele tuturor
termenilor din paranteză (valori nominale sau abateri), iar odată abaterea
schimbându-şi semnul, trebuie să-şi schimbe şi locul (din abatere superioară
devine abatere inferioară şi invers), deoarece trebuie respectată observaţia că
abaterea superioară corespunde valorii maxime, iar abaterea inferioară -
valorii minime (convenţia care trebuie neapărat respectată ).
De exemplu, fie de rezolvat :
x   10 0,1

0, 2
 0,1
0, 2  15  0,1  20 0, 2 ,
Desfăcând paranteza, se obţine :

x   10 0,15 0,1 0,1
0, 2  15 0, 2  20 0, 2 ,
adică:
138
x   10  15  20  0,1 0,1 0,1 0,1

 0, 2 0, 2 0, 2  15  0,6 ,
Se observă că x max = 14,9 şi x min = 14,4, adică tocmai valorile găsite

la exemplul b de la metoda de maxim şi minim.
În mod similar se rezolvă exemplul c:
10 0,1 0,3
0, 2  x  25  0, 2 ;
10  N x  00,,12AA sx
 25  0,3
0, 2 ;
ix
sau:
10+Nx = 25; Nx = 15;
+0,1 + A sx = +0,3; A sx = +0,2 ;
-0,2 + A ix = -0,2; A ix = 0 .
respectiv:
0, 2
x  15 0
adică aceeaşi valoare găsită şi prin metoda de maxim şi minim.

O atenţie deosebită trebuie acordată când x este negativ:
x 00,,12  x  5 0,1
0,3 ,
adică:
15 00,,12   N x Asx   5 00,,13 .

A
 ix 
Desfăcând paranteza:
15 00,,12  N x Aix  5 00,,13

A
sx
sau:
15 - Nx = 5; - Nx = 10; Nx = 10;
+0,2 - A ix = -0,1; - A ix = -0,3; A ix = +0,3;
+0,1 - A sx = -0,3; - A sx = -0,4; A sx = +0,4,
adică:
x  10  0, 4
 0,3 .
Calculul se poate desfăşura dintr-o dată (mai ales după o oarecare
obişnuinţă):
139
Totul este de-a nu se uita, în cazul de faţă, ca ceea ce s-a găsit este -x,
adică:
 x  10  0,3
 0, 4 .
Este necesar să se schimbe semnele, pentru obţinerea lui x :

x  10 0, 4
 0,3 ,
Se poate face proba:

15  0, 2
 0, 4
 0,1
 0,1  10  0,3  5 0,3 .
Observaţie: În calculele făcute, abaterile s-au adunat şi scăzut;

toleranţele întotdeauna se adună (fiind mărimi negative), conform (3.8).
1. Câte tipuri de dimensiuni cunoaşteţi?
2. Care este defiţia dimensiunii de mărire ?
3. Care este defiţia dimensiunii de micşorare?
4. Ce este mărimea de închidere?
5. Cum se determină mărimea de închidere?
6. Care sunt facilităţile oferite de algebra dimensiunilor?
7. Ce este important în calculul dimensiunii de închidere?
8. Dimensiunea de închidere poate fi negativă?
140
9. Câte dimensiuni de mărire sunt dacă cunoştem dimensiunea globală?

Referate
1. Să se studieze un lanţ de dimensiuni prin metoda de maxim şi minim.
2. Să se studieze un lanţ de dimensiuni pri algebra dimensiunilor.
Bibliografie
Oradea, 2006
141
MODULUL 10: METODA PROBABILISTICA
10
şi aptitudini:
- Noţiunea de lanţ de dimensiuni
- Noţiunea de valoare aleatorie
- Noţiunea de abatere medie pătratică
Cuvinte cheie:
- maxim
- minim
- probabilitate
143
METODA PROBABILISTICA.
În practică, în anumite cazuri (se va vedea), se poate pune problema

că nu toate elementele considerate într-un calcul vor fi la maxim sau la
minim, ci vor avea o valoare aleatorie, adică este necesar să se aplice cele
cunoscute de la calculul probabilităţilor şi statistica matematică. Ca urmare,
valoarea nominală a dimensiunii rezultante se stabileşte ca şi la calculul
algebric (deoarece valorile nominale nu au o repartiţie proprie) :
N =  Nxi , (4.9)
dar, in ceea ce priveşte calculul abaterilor, acestea având o repartiţie proprie,
se aplica cele cunoscute de la statistica matematica.
Conform formulei (2.117), se poate scrie :
n
 2    i2 ,
i 1
n
sau      i2 , (4.10)
i 1
în care:
 este abaterea medie pătratică a dimensiunii rezultante;
i - abaterea media pătratică a dimensiunii componente de ordinul I;
n - numărul de termeni componenţi.
Se va introduce un parametru nou: abaterea relativă medie
pătratică, definit de relaţia:
 1
 
R z, (4.11)
2
în care R este amplitudinea, care conform relaţiei are valoarea:
R = x max - x min .
z - raportul dintre jumătatea amplitudinii şi abaterea medie pătratică
(z= 0,5 R/).
144
Pentru legea de repartiţie normală, luată ca etalon, conform relaţiei,

se poate scrie:
0,5 R = 3,
adică:
0,5 R
z  3, (4.12)

respectiv:
1
e  , (4.13)
3
(indicele e s-a pus fiind vorba de o repartiţie etalon).
Deoarece amplitudinea se poate lua egală cu toleranţa - luând în
considerare relaţiile, adică R=T, expresia (4.11) devine:

 , (4.14)
0,5T
Un alt parametru, care se va introduce, va fi coeficientul de

împrăştiere relativă k:

k , (4.15)
e
în care:  - este abaterea relativă medie pătratică pentru legea de

repartiţie considerată;
e - abaterea relativă medie pătratică pentru legea de repartiţie
normală (etalon).
Luând în considerare expresiile (4.13) şi (4.11), relaţia (4.15) devine:
 6
k  3  3 
R R . (4.16)
2
Pe baza relaţiei (4.14), se poate scrie:
 =0,5  T şi i =0,5iTi
în care: ,Ii  ,i, T,i ,sunt mărimi ce se referă la dimensiunea rezultantă x ,
respectiv dimensiunea componentă xi .
Ca urmare, relaţia (4.10) devine:
n
1
T 

 2i Ti2 , (4.17)
i 1
145
Observaţie: În faţa radicalului se ia semnul plus, având în vedere că

toleranţa este o mărime real negativă.
Ţinând seama că, conform relaţiei (4.15), se poate scrie:
 =ke şi  i=kie;
formula (3.17) devine:
n
1
T 
k
 k i2Ti2 . (3.18)
i 1
Coeficientul de împrăştiere ki se determină practic sau se cunoaşte

din alte cazuri similare. Atunci când nu se cunoaşte repartiţia elementelor
componente, se poate considera repartiţia uniformă.
Pentru k  se poate lua :
- repartiţie după triunghi isoscel (Simpson), în cazul unei sume de
două mărimi aleatorii, fiecare după legea de repartiţie uniformă;
- apropiat de repartiţia normală, în cazul unei sume de trei sau mai
multe mărimi aleatorii, fiecare după legea de repartiţie uniformă;
- apropiat de repartiţie normală, în cazul unei sume de două sau
mai multe mărimi aleatorii, fiecare după legea de repartiţie
triunghi isoscel;
- repartiţie normală, in cazul unei sume de mărimi aleatorii, fiecare
după legea de repartiţie normală.
Atunci când mărimea rezultantă este după legea repartiţiei normale,
conform relaţiei (4.15), se obţine
146

k  e  1 . (4.19)

La fel coeficientul de asimetrie, dat de relaţia, va fi:
= 0 (4.20)
deoarece m  = xc
Dacă intervin şi erori sistematice, atunci are loc o deplasare a valorii
medii mi conform relaţiei (2.41, a):
T
mi  xci   i i (4.21)
2
Deoarece valoarea medie a unei sume este egală cu suma algebrică a
valorilor medii ale mărimilor componente, se poate scrie:
147
n
m    mi (4.22)
i 1
Luând în considerare relaţia (4.21), expresia (4.22) devine :

n
T  T 
x c        x ci   i i 
2 i 1  2
 T  T
sau x c    x ci  i      (4.23)
 2 2
Coeficientul  se poate lua nul, deoarece, la însumarea abaterilor

distribuite simetric sau chiar la însumarea unor abateri omogene cu
repartiţie asimetrică, se poate admite că repartiţia tinde către o repartiţie
simetrică
. În acest caz, relaţia (4.23) devine:
 T 
xc    xci   i i  (4.24)
 2
în care suma este algebrică.

Cunoscându-se xc, abaterile mărimii rezultante vor fi (fig. 4.1) :
Fig.4.1.
T
Ai  x c  
2
T
Ai  x c   (4.25)
2
Formulele (4.9), (4.18), (4.24) şi (4.25) servesc la rezolvarea unui

calcul pe cale probabilistică.
Exemple :
148
a. X   10 0,1
0, 2
0,1
0, 2  15  0,1  20 0, 2
Se va considera, pentru simplificare: ki = k=1, i =  =0. Se obţine

succesiv:
X = N10 + N15 + N20 = 10 – 15 + 20 = 15 mm;
3
1 1 2 2
T 
k
 k i2Ti2 
1
1 T10  12 T15
2
 12 T20
2
 0,3 2  0,12  0,12  0,332 mm;
i 1
3
 T   T   T 15   T20 
x c    x ci   i i    x c10  0 10    x c15  0    x c 20  0 
i 1 
2   2   2   2 
 0,05  0,15  0,15  0,35 mm;
(semnul minus din faţa celei de-a doua paranteze se datoreşte semnului
negativ al celui de-al doilea termen al sumei);
T 0,332
Ai  x c    0,35   0,184 mm;
2 2
T 0,332
Ai  x c    0,35   0,516 mm;
2 2
A
X    N    As  15 0,184
0,516 mm.
i
Se observă că toleranţa elementului rezultant obţinută este mai mică

decât cea găsită pe cale algebrică şi este simetrică faţă de aceasta.
b. 10  0,1 0,3
 0, 2  x  25 0,3 ;
N10 + Nx = N25, 10 + Nx = 2, Nx = 15 mm;

2
1 1 2 2
T  0,5 
k
 k i2Ti2 
1
1 T10  12 T x2  0,3 2  T x2
i 1
sau
Tx  0,5 2  0,3 2  0,4 mm;
2
 T   T   T 
x c  0,05    x ci   i i    x c10  0 10    x cx  0 x   0,05  x cx,
i 1 
2   2   2 
de unde
xc = +0,05 + 0,05 = 0,1 mm;
T 0,4
Asx  x cx  x  0,1   0,3 mm;
2 2
149
T 0,4
Aix  x cx  x  0,1   0,1 mm;
2 2
A
x   N x   Asx  15 0,3
0,1 mm.
ix
Comparându-se cu rezultatele găsite algebric, se observă că toleranţa

elementului component Tx stabilită probabilistic este mai mare decât cea
stabilită algebric şi simetrică cu aceasta.
Observaţie. În exemplul a era vorba de toleranţa elementului

rezultant T, iar în exemplul b este vorba de toleranţa elementului
component Tx (comentarii se vor da ulterior).
6. Care sunt facilităţile oferite de metoda probabilistică?
7. Ce este toleranţa elemtelor stabilită probabilisc?
8. Abaterile au semn propriu?
9. Ce înţelegeţi prin legea repartiţiei uniforme?
Referate
1. Să se studieze un lanţ de dimensiuni prin metoda de maxim şi minim.
2. Să se studieze un lanţ de dimensiuni prin algebra dimensiunilor.
3. Să se studieze un lanţ de dimensiuni prin metoda probabilistică.
150
Bibliografie
Oradea, 2006
151
MODULUL 11:
REZOLVAREA LANŢURILOR DE DIMENSIUNI
11
şi aptitudini:
- Noţiunea de lanţ de dimensiuni liniare
- Noţiunea de lanţ de dimensiuni unghiulare
- Noţiunea de bază de cotare
Cuvinte cheie:
- dimensiuni
- paralel
- unghiular
153
REZOLVAREA LANŢURILOR DE DIMENSIUNI.

LANŢURI DE DIMENSIUNI LINIARE PARALELE.
Prin lanţ de dimensiuni se înţelege un ansamblu de dimensiuni

liniare sau unghiulare, care formează un contur închis (de exemplu, lanţul de
dimensiuni liniare paralele din figura 3.2, care stabileşte jocul J al unei
asamblări).
Fig.4.2.
Observaţie: I
În desenul produsului finit, jocul nu se trece; acesta este un element
care rezultă. Ca urmare, în desene nu se va cota astfel încât să se închidă
lanţul de dimensiuni, deoarece nu se va şti care element trebuie să rezulte.
Parametrul care asigură funcţionarea ansamblului şi care trebuie să
rezulte la o anumită valoare, impusă de buna funcţionare, este în exemplul
considerat (fig.4.2), jocul J . Ca urmare, dimensiunea J se va pune la
rezultat:
J  D0
TD

 d 0T
D
 (4.26)
Elementele D0+TD şi d0-Td sunt elemente componente ale lanţului de

dimensiuni; elementul J este elementul rezultant (elementul de închidere)
al lanţului de dimensiuni.
154
Se observă că există mai multe elemente componente, dar nu

singurul element rezultant. Iată, de ce, pentru scrierea corectă a ecuaţiei
lanţului de dimensiuni, este bine a se urmări mai întâi care este elementul ce
trebuie să rezulte (şi care se pune la rezultat), iar toate celelalte elemente vor
fi elemente componente.
Aşa după cum s-a mai spus, se pot schimba între ei termenii
componenţi (comutativitate), dar nu se poate schimba un termen component
cu termenul rezultant.
Găsirea ecuaţiei (4.26), în exemplul considerat a fost simplă. Sunt
însă cazuri când lanţul de dimensiuni este mai complicat (fig.4.3). În această
situaţie, se va lua un punct de plecare oarecare 0 şi un sens oarecare de
parcurgere a lanţului de dimensiuni (notat prin săgeata curbilinie); de
asemenea, se va alege de exemplu sensul pozitiv la parcurgerea în sus a unui
element şi sensul negativ - în jos (sau invers).
Fig.4.3.
Observaţie: La elaborarea lanţului de dimensiuni, se poate porni

cu oricare din elementele lanţului (de exemplu variantele a, b etc. din fig.
4.3.
Considerând varianta b (fig. 4.3, b) ecuaţia lanţului de dimensiuni va
fi:
   
30 00,05  5 00,1  J  10 00,1  5 00,1  30 00,05  0.
Luându-se în analiză rolul funcţional al elementelor lanţului, se

izolează elementul rezultant (punându-se la rezultat):
155
   
J  30 00,05  5 00,1  10 00,1  5 00,1  30 00,05 .
Aplicând, de exemplu, algebra dimensiunilor, se găseşte:

J   30  5  10  5  30  00,05 0,1 0,1 0,05  0 00, 4 m.
Aşa cum s-a cotat asamblarea cu pană, aceasta s-a făcut conform
STAS 1004 -71. Se observă că lanţul de dimensiuni are 5 elemente
componente - ceea ce este prea mult pentru o asamblare cu 3 piese [31, p.
95]. Dacă se cotează după varianta din figura 4.4 [31], lanţul de dimensiuni
va avea numai 3 elemente componente:

25 00,1  10 00,1  J  35 00,1  0. 
respectiv
   
J  35 00,1  25 00,1  10 00,1  0 00,3 mm.
Ca urmare, cotarea din figura 3.4 permite construirea de lanţuri de

dimensiuni formate din numărul minim posibil de elemente componente -
ceea ce trebuie întotdeauna urmărit în cotare
Fig4.4.
Într-adevăr, dacă jocul permis este de exemplu J  0 00,4 mm (aşa
cum a rezultat în cotarea din fig. 4.3), atunci, în cazul cotării mai raţionale
din figura 4.4, se poate încă mări toleranţele elementelor componente, de
exemplu:
   
J  35 00,2  25 00,1  10 00,1  0 00, 4 mm.
Orice mărire a unor toleranţe componente, în cadrul limitelor admise

de lanţul de dimensiuni, aduce ieftinirea fabricaţiei. Aşadar, ultima cotare
(fig. 4.4) este superioară cotării date în STAS 1004 -71 (care corespunde, de
fapt, cu recomandarea ISO/R 773 din ianuarie 1989*).
156
Dacă se aplică metoda probabilistică în rezolvarea ultimei ecuaţii, se

găseşte succesiv (luând k = k i = 1;  =  i= 0 ):
   
J  35 00, 2  25 00,1  10 00,1 ;
Nj = N35 - N25 - N10 = 35 – 25 – 10 = 0 mm;

3
1 1
T 
k
 k i2Ti2 1  1 12 0,2 2  12 0,12  12 0,11  0,2 mm;
i 1
adică o toleranţă mai mică, putându-se mări toleranţele elementelor

componente - pentru a obţine J = 0,4:
  
J  35 00, 2  25 00,2  10 00, 2 ; 
T  0,2 2  0,2 2  0,2 2  0,346  mm.
Se trage concluzia că aplicarea calculului probabilistic, peste tot

unde aceasta este permisă, constituie o metodă mai economică.
În cadrul lanţurilor de dimensiuni, se va mai analiza un caz:
schimbarea bazei de cotare.
Fie, de exemplu, desenul produsului finit din figura 3.5. Se observă
că există 3 baze funcţionale: BF1, BF2 si , BF3 de la care pleacă cotele piesei,
pe cele trei direcţii.
Fig.4.5.
157
La execuţie, la operaţia de frezare (fig. 4.6), baza tehnologică BT 2 nu

corespunde cu baza funcţională BF2 (deoarece pe maşina-unealtă; se execută
cota x, cuprinsă între baza de aşezare a piesei pe maşina-unealtă BT 2 şi
scula - care, la rândul său, este fixată pe maşina-unealtă; lucrurile se petrec
ca şi cum dimensiunea x sa-r găsi între două valţuri de laminor aşezate la
distanţa x - adică ceea ce se execută este dimensiunea x).
Fig.4.6.
Este necesar să se determine dimensiunea x aşa fel ca piesa să rezulte

0, 2 0, 2
la dimensiunea prescrisă 10 0 (fig. 4.6). Ca urmare, dimensiunea 10 0 se
va pune la rezultat:
0, 2
10 0  30 0
 0,1  x.
La rezolvarea algebrică, se găseşte:

 x  20  0, 2
 0,1 ,
adică:
x  20 0,1
 0, 2 mm.
Prin metoda probabilistică (pentru k = kI = 1;  = i = 0):

10 = 30 – Nx, Nx = 20 mm;
T  0,2  0,12  T x2 , T x  0,2 2  0,12  0,173 mm;
 T   T 
x c  0,1   xc30  0 30    x cx  0 x ;
 2   2 
0,1  0,05  x cx; x cx  0,15 mm;
T 0,173
Asx  xcx  x  0,15   0,0635;
2 2
158
T 0,173
Aix  x cx  x  0,15   0,2365;
2 2
x  20  0,0635
 0, 2365 mm,
Comparând cele două toleranţe, obţinute algebric şi probabilistic, se

vede că toleranţa Tx = 0,173 mm găsită probabilistic este mai mare decât
toleranţa Tx = 0,1 determinată algebric. Aceasta înseamnă că elementul
component x al lanţului de dimensiuni se execută mai ieftin, adică, şi în
acest caz, metoda probabilistică este mai economică.
Cele două câmpuri de toleranţă stabilite algebric sau probabilistic se
suprapun simetric - ceea ce poate constitui o verificare a calculelor făcute.
Observaţie: În exemplul din figura 4.4, s-a găsit pentru elementul

rezultant o toleranţă mai mică, adică elementele componente pot avea
toleranţe mai mari. În exemplul din figura 4.6, s-a găsit pentru elementul
component o toleranţă mai mare. Ca urmare, în ambele cazuri este vorba de
toleranţa elementelor componente care poate fi mai mare - la rezolvarea
probabilistică.
Alegerea metodei de rezolvare a lanţurilor de dimensiuni este o
problemă ce aparţine proiectantului (de maşini sau procese tehnologice). Ca
urmare nu se va insista asupra acesteia..
4.2.2. Lanţuri de dimensiuni liniare neparalele.
Fie lanţul de dimensiuni din figura 4.7. Pentru rezolvare, se

proiectează toate elementele componente pe direcţia elementului rezultant:
x = x1cos (90 - ) + x2 + cos.
Dacă se notează cos (90 - ) = A1 şi cos = A2, atunci se obţine :
n
x   A1 x1  A2 x 2   Ai xi , (4.27)
i 1
159
în care Ai joacă rolul unui raport de transfer. (Este important să se

urmărească semnele elementelor componente).
Fig.4.7.
Exemplu : Fie x1 = 173,2  0,07 mm; x2 = 100  0,07 mm şi  =

60. Rezultă:
A1 = cos(90 - ) = cos30  0,866 şi A2 = cos  = cos 60  0,5 .
Pe cale algebrică:
x = A1x1 + A2x2 = 0,866 (173,2  0,07) + 0,5 (100  0,07) =
= (150  0,06) + (50  0,035) =  200  0,095 mm
Pe cale probabilistică:
(pentru k = ki=;  =  I= 0):
1
T 
k
 Ai2 k i2Ti2  sin 2 6 12140 2  cos 2 60 12140 2 
 
 140 2 sin 2 60   cos 2 60   140 2  140 m  0,14 mm;
 T   T 
x c  A1 xc1  1 1   A2  x c 2   2 2  
 2  2 
= 0,866 (0 + 0 0,07) + 0,5(0 + 0 0,07) = 0 mm;

T 0,14
Ai  x c    0   0,07 mm;
2 2
T 0,14
Ai  x c    0   0,07 mm;
2 2
A
x    N    Ai  200  0,07 mm.
i
160
4.2.3. Lanţuri de dimensiuni unghiulare.
Se întâlnesc doua cazuri :

1 - elementele unghiulare au un vârf comun (fig. 4.8);
2 - elementele unghiulare nu au acelaşi vârf comun (fig. 4.9).
În ambele cazuri se aplică, pentru rezolvarea, pe cale probabilistică,
formulele (4.9), (4.18), (4.24) şi (4.25), în care se introduce, atunci când este
cazul, raportul de transfer Ai.
Fig.4.8. Fig.4.9.
Pentru elementele unghiulare date sub forma de rapoarte - vezi

relaţia - raportul de transfer are valoarea:
b
Ai  i ,
b
în care: - bi este lungimea convenţională la care se raportează elementul

unghiurilor componente, de ordinul I;
b - lungimea convenţională pentru elementul rezultant.
161

6. Cum se rezolvă lanţurile de dimensiuni paralele?
7. Cum se rezolvă lanţurile de dimensiuni neparalele?
8. Cum se rezolvă lanţurile de dimensiuni unghiulare?
9. Care metodă este mai des utilizată?
10. Ce concluzii se pot evidenţia?
Referate
1. Să se studieze un lanţ de dimensiuni paralele.
2. Să se studieze un lanţ de dimensiuni neparalele.
3. Să se studieze un lanţ de dimensiuni unghiulare.
Bibliografie
Oradea, 2006
162
MODULUL 12:
METODE PRACTICE DE REZOLVARE
12
şi aptitudini:
Rezolvarea lanţurilor de dimensiuni prin metoda sortării
- Rezolvarea lanţurilor de dimensiuni prin metodareglării
- Rezolvarea lanţurilor de dimensiuni prin metoda
compensării
Cuvinte cheie:
- reglare
- sortare
- compensare
163
REZOLVAREA LANŢURILOR DE DIMENSIUNI.

REZOLVAREA LANŢURILOR DE DIMENSIUNI PRIN
METODA SORTĂRII.
În cazul când toleranţele elementelor rezultante ale lanţurilor de

dimensiuni sunt foarte mici, fiind necesar ca toleranţele elementelor
componente ale lanţului să fie şi mai mici - ceea ce poate ridica greutăţi în
execuţie, se utilizează metoda sortării. Aceasta constă, în esenţă, în (fig.
4.10) :
- mărirea toleranţei elementelor componente Ti de n ori, astfel încât

toleranţele obţinute: Tți = nTi să fie economice;
- execuţia elementelor la toleranţele Tți (dar cu rugozitatea
corespunzătoare pentru Tți);
- sortarea fiecărui element component în n grupe (cu ajutorul
calibrelor sau alte instrumente de măsură), astfel încât în cadrul fiecărei
grupe să nu se depăşească toleranţa iniţială Ti;
164
montarea elementelor componente din grupe de acelaşi ordin (fig. 4.10, b),
astfel încât, pentru toate asamblările să se obţină ajustajele urmărite iniţial
(fig. 4.10, a).
Fig.4.10.
Se obţin rezultate bune atunci când TD = Td.
Metoda se aplică în cazul lanţurilor de dimensiuni cu elemente

componente puţine (de exemplu: rulmenţi, arbori principali de la maşini-
unelte etc.).
165
4.4. Rezolvarea lanţurilor de dimensiuni prin metoda ajustării.
În cazul când lanţurile de dimensiuni sunt formate din multe

elemente componente, fiecare având o toleranţă foarte mică (neeconomică),
se aplică metoda ajustării. Aceasta constă din prescrierea de toleranţe mari
(economice) la n-1 elemente componente, iar, pentru a obţine o toleranţă
mică la elementul rezultant, se prevede cel de-al n-lea element component la
dimensiuni mai mari, asfel încât, prin ajustare (aşchiere sau alte procedee de
prelucrare), să rezulte elementul rezultant în limitele prescrise de buna
funcţionare a asamblării.
Se va lua un exemplu. Fie lanţul de dimensiuni (fig 4.11):
x = x1 + x2 + x3 - x4.
Fig.4.11.
0,05 0, 2 0, 2
Dacă x1  3 0 , x 2  65 0 , x3  118 0 mm, x 4  213 0
0,3 şi
elementul rezultant x   0 00,02 mm atunci, aplicând de exemplu algebra

dimensiunilor, se găseşte:
 
x e  30 00,05  65 00, 2  118 00, 2  213 00,3  0 00,75 mm,
adică o valoare care depăşeşte limitele permise. Se va ajusta elementul x2 în

limitele 0...0,75 mm, după cum elementul rezultant are valoare efectivă xe =
0 sau valori până la xe = 0,75 mm. Ajustarea reclamă o muncă de calificare
înaltă, pentru a asigura o rigiditate de contact bună la suprafaţa ajustată.
166
Observaţie: Proiectantul va prescrie de la început care din

elementele componente se va ajusta (aşa numitul element de compensare).
4.5. Rezolvarea lanţurilor de dimensiuni prin metoda reglării.
Metoda reglării diferă de metoda ajustării prin aceea că elementul de

compensare, în loc să fie ajustat, poate fi modificat ca dimensiune, şi
anume:
- cu element compensator mobil (compensarea se face de obicei prin
deplasarea unei piese - v. fig. 4.12);
Fig. 4.12
- cu element compensator fix (compensarea se face prin introducerea
în lanţul de dimensiuni a unei piese executate la diferite dimensiuni v. fig.
4.13).
167
Fig.4.13.
Desigur, aplicarea metodei reclamă uneori soluţii de proiectare

adecvate. Aşa, de exemplu, dacă suportul şurubului conducător de la strung
nu ar fi fost montat lateral (fig. 4.14,b),
Fig.4.14
ci în faţă (fig. 4.14, a), atunci nu ar fi fost posibil decât o deplasare în sus şi
jos şi nu şi una mai în faţă sau mai în spate (în ultimul caz, se putea utiliza
totuşi un adaos - adică element compensator fix).
168

Referate
Bibliografie
Oradea, 2006
169
MODULUL 13:
MIJLOACE DE MASURARE
13
şi aptitudini:
- Construcţia şublerului
- Tipuri de şublere
- Modul de utilizare
Cuvinte cheie:
- şubler
- vernier
- precizie
171
MĂSURAREA PIESELOR CU ŞUBLERUL
1.1. Şublerul
172
Şublerul este un instrument cu scară gradată şi vernier utilizat pentru

măsurarea lungimilor.
Vernierul este o scară gradată suplimentară, cu ajutorul căruia se
măreşte precizia de citire a fracţiunilor de diviziune de pe scara gradată
principală. În funcţie de vernier, precizia de citire la şublere poate fi de 0,1;
0,05 şi 0,02 mm.
Între indicii metrologici ai scării gradate principale şi ai vernierului
există următoarele relaţii:
C'  C  i  mm 
(1)
C
n 
i
(2)
l  n C'
(3)
în care:
C = este diviziunea pe scara principală, în mm (de obicei C = 1 mm);
i = precizia, şublerului, în mm;
Cț = diviziunea pe vernier, în mm;
n = numărul diviziunilor pe vernier;
l = lungimea vernierului, în mm;
 = 1, 2 etc. - modulul vernierului (de regulă =1)
1.2. Clasificarea şublerelor
Din punct de vedere al dimensiunilor pieselor care se măsoară,

şublerele pot fi:
- şublere de exterior şi interior;
- şublere de adâncime;
- şublere combinate;
- şublere de trasare;
173
- şublere pentru roţi dinţate
174
1.2.1. Şublerul de exterior şi interior
Acest şubler este prezentat în fig.1.1, fiind executat în diferite

variante constructive:
- cu două ciocuri de măsurare (fig.1.1, a)
- cu patru ciocuri de măsurare, din care:

- două normale pentru exterior, două pentru interior (tip
fig.1.1,b)
- două normale pentru exterior, două inverse pentru interior

(fig.1.1,c)
175
Şublerul se compune din următoarele părţi:
- rigla gradată 1, a cărei diviziune este de 1 mm;
- ciocul fix 2, solidar cu rigla;
- cursorul 3 deplasabil în lungul riglei;
- ciocul mobil 4 solidar cu cursorul;
- vernierul 5;
176
- şurub de blocare 6;
- suprafeţele de măsurare exterioare 7 şi interioare 8.

Măsurarea propriu-zisă a unei dimensiuni se face astfel:
- se deplasează cursorul cu ciocul mobil până când dimensiunea de
măsurat este cuprinsă între suprafeţele de măsurare;
- se blochează cursorul cu ajutorul şurubului de blocare;
- se face citirea valorii măsurate.
Citirea valorii măsurate se face astfel: se citeşte numărul întreg de
milimetri de la indicaţia 0 de pe riglă, până în dreptul diviziunii 0 de pe
vernier; se caută diviziunea de pe vernier care se găseşte în prelungirea
liniei diviziuni de pe riglă, se înmulţeşte numărul ei de ordine cu precizia
instrumentului şi se adaugă la numărul întreg de milimetri citiţi anterior.
Aceste şublere sînt executate conform STAS pentru următoarele
limite superioare de măsurare: 150; 200; 300; 500; 800; 1000; 1500; .
2000.
1.2.2. Şublerul de adâncime (fig.1.2) este utilizat pentru măsurarea

adâncimii unor cavităţi, a unor găuri înfundate, a formelor interioare în
trepte etc.
177
Părţile componente ale şublerului de adâncime sînt :
- rigla gradată 1, (diviziunea de 1 mm);
- suprafaţa de măsurare a riglei, 2;
- cursor cu vernier, 3;
- talpa 4 solidară cu cursorul;
- suprafaţa de măsurare, 5;
- şurubul de blocare, 6 a cursorului
În vederea măsurării, şublerul se aşează cu suprafaţa de măsurare 5 a
tălpii 4 pe suprafaţa frontală exterioară a găurii, iar rigla gradată 1 fiind
împinsă, alunecă în cursor până când suprafaţa de măsurare 2 atinge partea
interioară a găurii, după care se face blocarea cu şurubul 6.
Citirea instrumentului se face în mod identic cu a şublerului de
exterior şi interior. Şublerele de adâncime sînt realizate în variantele: 125;
150; 200; 300 şi 500 mm a limitei superioare de măsurare.
1.2.3. Şublere combinate (fig.1.1,c) se caracterizează prin aceea că
au rigla gradată prevăzută în spate cu un canal în care culisează o tijă
solidară cu cursorul, folosită la măsurarea adâncimilor, ciocurile fiind
utilizate la măsurarea dimensiunilor exterioare sau interioare. In acest caz,
suprafeţele de măsurare a adâncimii vor fi constituite de către extremitatea 9
a tijei 1 şi capătul riglei gradate.
Deoarece lungimea cu care se deplasează tija în interiorul găurii este
egală cu deplasarea cursorului, deci cu deschiderea ciocurilor, valoarea
mărimii măsurate se va citi pe riglă şi vernier ca şi la şublerele precedente.
1.2.4. Şublerul de trasare (fig.1.3) este folosit la lucrări de trasare
sau de măsurare a înălţimilor fiind compuse din următoarele elemente:
178
- rigla gradată 1;
- talpa 2;
- cursor vernier 3;
- consola 4;
- vârful de trasare 5;
- vârful plat 6 pentru măsurarea înălţimilor;
- şurubul de blocare.
Elementele componente ale şublerelor se confecţionează din oţel-
carbon de calitate sau oţel carbon pentru scule, suprafeţele de măsurare
trebuind să aibă o duritate de minimum 65 HRC şi o rugozitate de Ra = 0,4
mm.
1.2.5. Şublerul pentru roţi dinţate (fig 1.4) este folosit la verificarea
deplasării suplimentare a profilului de referinţă faţă de poziţia normală.
Deplasarea profilului se face indirect, prin citirea grosimii dintelui pe
vernierul 3 Părţile componente sînt :
- rigle, 1;
- cursoarele 3 4;
- falca de măsurare, 2;
179
1. Câte tipuri de şublere cunoaşteţi?
2. Care este defiţia vernierului ?
3. Care este defiţia preciziei de măsurare?
4. Care este domeniul de măsurare al şublerelor?
Referate
180
Bibliografie
Oradea, 2006
181
MODULUL 14: MICROMETRUL
14
şi aptitudini:
- Ce este micrometrul
- Care este precizia de masurae
- Cum se utilizeaza
Cuvinte cheie:
- palpator fix
- palpator mobil
- tambur
183
MĂSURAREA PIESELOR CU MICROMETRUL
Micrometrul
Micrometrele sînt aparate micrometrice, la baza cărora stă principiul
mişcării elicoidale simple, conform căruia deplasarea axială a unui punct
este proporţională cu unghiul de rotire, adică:

S  p
3600
(1)
în care:
S - este deplasarea axială, mm;
p - pasul şurubului micrometric, mm;
φ - unghiul de rotire, rad

Şurubul micrometric este executat foarte precis, cu pasul de 0,5 mm,
astfel că, la o rotaţie completă el se deplasează în direcţie axială cu o valoare
egală cu pasul.
2.2. Clasificarea micrometrelor

Din punct de vedere al dimensiunilor pe care le măsoară,
micrometrele pot fi:
- micrometre de exterior;
- micrometre de interior;
- micrometre de adâncime;
- micrometre speciale.
2.2.1. Micrometrul de exterior, este folosit la măsurarea

dimensiunilor exterioare ale pieselor şi este compus din următoarele
elemente (fig.2.1):
184
- potcoava sau corpul 1;

- nicovala 2 a cărei suprafaţă frontală formează una din suprafeţele
de măsurare;
- bucşa 3 care ghidează şi în care se înşurubează şurubul
micrometric;
- şurubul micrometric 4 cu tija a cărei suprafaţa frontala formează a
doua suprafaţă de măsurare;
- tamburul gradat 5 presat pe capul şurubului micro-metric;
- mecanismul de limitare a forţei de măsurare format din:
corpul 6; clichet; ştift şi un arc
- mecanismul de blocare 7;
- contrapiuliţă, pentru reglarea jocului dintre şurubul
micrometric şi piuliţă.
185
Figura 2.1.
Pe bucşa 3 este imprimată o scară gradată longitudinal cu repere din

0,5 în 0,5 mm, alternative de o parte şi al-ta a unei generatoare.
Pe extremitatea conică a tamburului 5 sunt trasate 50 de diviziuni, ele
formând o scară circulară.
Dacă la o rotaţie completă a tamburului şi a şurubului micrometric,
tija se deplasează cu o,5 mm, înseamnă că deplasarea corespunzătoare unei
diviziuni de pe scara circulara va fi: 0,5 / 50 = 0,0l mm.
Citirea valorii dimensiunilor măsurate se face astfel:
- se prinde piesa între suprafeţele de palpare ale aparatului;
- se citeşte numărul întreg de milimetri de la 0 pe rigla
longitudinală până la extremitatea tamburului pe care se
găseşte scara circularcă (fig.2.2, a);
186
- dacă este cazul, se citeşte şi jumătatea de mili-metru alături de numărul de

milimetri întregi (fig.2.2, b);
Figura 2.2
- se citeşte numărul de ordine a diviziunii de pe scara circulară care se
suprapiune cu generatoarea scării lon-gitudinale, acest numâr reprezentînd
sutimile de milimetru şi se adună la valoarea citită anterior.
Micrometrele de exterior se execută cu un domeniu de măsurare de 25 mm,
cu limitele: 0-25 mm; 25-50 mm; etc.
2.2.2. Micrometrul de interior se utilizează la mă-surarea
dimensiunilor interioare ale pieselor şi este realizat în două variante
constructive: tip vergea şi cu ciocuri.
2.2.2.1. Micrometrul de interior tip vergea (fig. 2.3, a) se
compune din următoarele părţi:
187
- şurubul micrometric 1;
- capul şurubului micrometric 2;

- vîrf de măaurare sferic 3 (o suprafaţă de măsurare);
- tambur gradat 4;
- piuliţa 5 de strîngere a tamburului;
- capul bucşă 6;
- vîrf de măsurare sferic 7 (a doua suprafaţă de măsurare)
- mecanismul de blocare 8.
Figura 2.3.
Pentru mărirea domeniului de utilizare, micrometrul este prevăzut cu
o porţiime filetată 9 în care se înşurubeaza diferite prelungitoare, lungimea
totală putînd ajunge pînă la 1500 mm»
Citirea valorilor măsurate se face analog cu regula de la micrometrul
exterior*
2.2.2.2. Micrometrul de interior cu ciocurl (fig. 2.3, b), este prevăzut cu
două ciocuri 1, dintre care unul es-te solidar cu corpul bucşă, celălalt fiind
mobil se deplasea-ză odată cu tija* Limitele de măsurare sînt de la 5 şi 30
mm, şi 30-55 mm cu menţiunea că pe cele două scări gradate indica-ţiile
sînt inverse.
188
2.2. 2.3. Micrometrul de adîncime (fig.2.4) este fo-losit la măsurarea

adîncimii găurilor înfundate sau a alezaje-lor în trepte.. Caracterlstic acestui
micrometru este aceea că este prevăzuta cu talpa 1 a cărei parte inferioară
constituie suprafaţa de măsurare. Talpa fiind solidară cu bucşa gradata 2,
prin rotirea şurubului micrometric tija 3 se va deplasa perpendicular pe
suprafaţa tălpii pînă în fundul cavităţii pe care o măsoară, blocarea făcîndu-
se cu mecanismul 4. Scă-rile longitudinale şi circulară au indicaţiile în sens
invers faţă de micrometrul de exterior.
Figura 2.4.
189
2. Care este defiţia micrometrului ?
3. Ce este tamburul?
4. Care este valoarea îscrisă pe tabur?
5. Care este valoarea îscrisă pe bucşă?
6. Care este domeniul de măsurare uzual?
7. Câte tipuri de micrometre cunoşteţi?
8. Cum se măsoară roţile dinţate?
Referate
Bibliografie
Oradea, 2006
190
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..............................................
191
TEME DE CONTROL
TEMA DE CONTROL 1
PRECIZĂRI ŞI INSTRUCŢIUNI REFERITOARE LA TEMELE DE

CONTROL
MODEL
Această disciplină prevede rezolvarea a 2 Teme de control (TC) pe parcursul

semestrului, care sunt obligatorii. Tema de control reprezintă o verificare
parţială a cunoştinţelor asimilate pe parcursul semestrului, urmare a
studiului individual al Modulelor din acest SSI. În general, tema de control
este programată în săptămâna imediat următoare Activităţii tutoriale (AT).
Data la care trebuiesc predate TC-urile vă apare precizată în Calendarul
disciplinei, pe care îl găsiţi postat şi pe pagina web a disciplinei de pe
platforma http://distance.iduoradea.ro.
În această secţiune vei găsi precizări legate de modul în care se va derula TC
şi ce anume ai de făcut cu această ocazie, urmând ca subiectele efective ale
TC să le găseşti postate pe pagina web a disciplinei de pe platforma
http://distance.iduoradea.ro, în secţiunea aferentă săptămânii în care este
programat TC. De asemenea, în cele ce urmează, vei vedea modele de
subiecte pentru TC, cu precizarea însă că aceste subiecte sunt doar
orientative, pentru a te putea pregăti corespunzător pentru TC.
193
Această disciplină prevede rezolvarea a 2 Teme de control (TC) pe parcursul
semestrului, care sunt obligatorii. Tema de control reprezintă o verificare
parţială a cunoştinţelor asimilate pe parcursul semestrului, urmare a
studiului individual al Modulelor din acest SSI. În general, tema de control
este programată în săptămâna imediat următoare Activităţii tutoriale (AT).
Data la care trebuiesc predate TC-urile vă apare precizată în Calendarul
disciplinei, pe care îl găsiţi postat şi pe pagina web a disciplinei de pe
platforma http://distance.iduoradea.ro.
În această secţiune vei găsi precizări legate de modul în care se va derula TC
şi ce anume ai de făcut cu această ocazie, urmând ca subiectele efective ale
TC să le găseşti postate pe pagina web a disciplinei de pe platforma
http://distance.iduoradea.ro, în secţiunea aferentă săptămânii în care este
programat TC. De asemenea, în cele ce urmează, vei vedea modele de
subiecte pentru TC, cu precizarea însă că aceste subiecte sunt doar
orientative, pentru a te putea pregăti corespunzător pentru TC.
Aşadar, te rog să reţii faptul că TC îţi solicită unele activităţi care necesită
cunoaşterea Modulelor parcurse până la data când este programat TC, din
prezentul Suport pentru studiu individual (SSI). Rezolvarea TC va trebui fie
să o încarci pe pagina web a disciplinei pentru corectare şi eventuale
comentarii, fie va trebui să o realizezi on-line (de ex., test grilă on-line).
TEMA DE CONTROL NR. 1 (TC1)
Tema de control, al cărei conţinut este prezentat mai jos, vă solicită unele
activităţi care necesită cunoaşterea Modulelor 1 la 4 din prezentul Suport
pentru studiu individual. Răspunsurile la întrebări vor fi incarcate pe pagina
web a disciplinei pentru corectare şi eventuale comentarii. Pe prima pagină
a lucrării se vor scrie următoarele informaţii:
194
Numele acestei discipline (Managementul implementării programelor de
formare prin educaţie la distanţă), Numărul Temei de control (Tema de
control nr. 1), Numele studentului şi adresa de e-mail a acestuia.
Vă recomand să scrieţi clar şi direct răspunsurile la întrebări. Dacă este
posibil utilizaţi un procesor de texte Word 2003. Pentru comentariile
tutorelui, lăsaţi un spaţiu alb de circa 5 cm pe marginea din stânga a paginii.
Pentru securitatea lucrării vă recomand să scrieţi numele cursantului pe
fiecare pagină.
Pentru început doresc din partea dumneavoastră o prezentare scurtă a
activităţii în domeniul educaţional. Care este pregătirea dumneavoastră
anterioară în domeniu? Dacă activaţi in domeniul educaţiei la distanţă?
Dacă răspunsul este da, care este profilul instituţiei şi care este poziţia
dumneavoastră în cadrul acesteia? în final, care sunt aşteptările
dumneavoastră la terminarea acestui curs?
Obiectivul Lucrării:
1) Prezentarea structurii organizatorice a Departamentului IDIFR din
instituţia de învăţământ superior în care activaţi şi a echipei manageriale cu
precizarea responsabilităţilor fiecărei poziţii.
2) Prezentarea structurii taxei de studiu, aprobată de Senatul Universităţii
din instituţia de învăţământ superior în care activaţi şi specificată în
contractul de şcolarizare.
3) Prezentarea modului concret de desfăşurare a activităţilor didactice şi
administrative din cadrul programelor ID implementate în instituţia de
învăţământ superior în care activaţi. Prezentarea va cuprinde referiri la: a)
modul de distribuire a resurselor de învăţământ; b) modul de comunicare
între cursanţi şi tutori; c) modul de desfăşurare a activităţilor tutoriale şi
asistate; d) modul de verificare pe parcurs şi de evaluare finală prin examen;
e) modul de organizare şi de funcţionare a centrelor teritoriale.
Notarea lucrării (maxim 10 puncte) se va face funcţie de modul în care sunt
dezvoltate cele trei subiectele:
1. Subiectul 2 puncte
195
196
TEMA DE CONTROL 2
197
198
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ

199

Macheta SSI - ID Si IFR Pater Sorin 2018-2019-1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Macheta SSI - ID Si IFR Pater Sorin 2018-2019-1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TOLERANȚE ȘI CONTROL

SUPORT PENTRU STUDIU INDIVIDUAL

Universitatea din Oradea

SUPORT PENTRU STUDIU INDIVIDUAL

Universitatea din Oradea

Modulul 2: Titlul Modulului

Modulul 3: Titlul Modulului

Modulul 4: Titlul Modulului

Modulul 5: Titlul Modulului

Modulul 6: Titlul Modulului

Modulul 7: Titlul Modulului

Modulul 8: Titlul Modulului

Modulul 10: Titlul Modulului

Modulul 11: Titlul Modulului

Modulul 12: Titlul Modulului

Modulul 13: Titlul Modulului

Modulul 14: Titlul Modulului

Cuvinte cheie - se prezintă cuvintele cheie principale din conţinutul

Cuprinsul modulului - se prezintă cuprinsul modulului

Important! - atrage atenţia asupra unei porţiuni de text care conţine

Subiecte pentru autoevaluare - se prezintă subiectele destinate

Întrebări de autoevaluare - se prezintă întrebările destinate

Subiecte pentru evaluare şi control propuse pentru un Modul.

Teste grilă propuse pentru un Modul.

Studii de caz propuse pentru un Modul.

Jocuri de rol propuse pentru un Modul.

Teme pentru aprofundarea cunoştinţelor propuse pentru un Modul.

Întrebări de evaluare propuse pentru un Modul.

Aplicaţii practice/ comentarii/ analize de texte/ situaţii propuse

Referate / lucrări de reacţie propuse pentru un Modul.

Rezumatul Unităţii de învăţare inclusă într-un Modul.

Bibliografia obligatorie pentru un Modul.

Bibliografie disponibilă on-line pentru un Modul.

Bibliografie suplimentară (facultativă) pentru un Modul. Este

Conform instrucţiunilor şi cerinţelor ARACIS, aici urmează să apară o introducere care să

NU UITATI! Consiliul DIDIFR a hotărât ca ponderea evaluării pe parcursul semestrului în

Introducerea va conţine şi instrucţiuni clare pentru a ghida studentul cum să parcurgă

Textul va fi scris cu caractere Times New Roman de mărime 12, la 1,5

Se va scrie doar cu diacritice româneşti, adică ă, â, î, ş, ţ !!!

Introducerea va detalia obiectivele şi competenţele asigurate de disciplină, corelându-le cu

Introducerea va mai include şi: instrucţiuni privind parcurgerea materialului de studiu;

Se va include o prezentare preliminară a rezultatelor aşteptate şi a competenţelor dobândite

A se vedea ca şi model de Introducere, SSI realizat de Petrescu, Iordan, Ghid pentru

Modulul 1: Precizia dimensională.............................................................15

1.3. Ajustaje intermediare..........................................................................25

Subiecte pentru autoevaluare:...................................................................28

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 1

Fiecărei piese îi sunt proprii anumite suprafeţe care urmează să

Abaterea – reprezintă diferenţa algebrică dintre DM, Dm, De şi N.

Câmp de toleranţă – reprezintă zona cuprinsă între dimensiunea

Se numeşte ajustaj asamblarea între două piese (arbore şi alezaj)

1.1 JOCUL. AJUSTAJE CU JOC.

În mod similar poate fi definit jocul într-un sistem cu ajustaj cu

Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te rog

Dacă consideri că ai răspuns corect, verifică-te mai jos. Dacă

Dacă ai răspuns corect, te felicit!

1.2 STRÂNGEREA. AJUSTAJE CU STRÂNGERE

Se defineşte ca valoarea existentă în urma asamblării între un alezaj şi un

Pentru un ajustaj cu strângere poziţia câmpului de toleranţă a arborelui este

Ajustajele cu strângere au întotdeauna două valori limită: strângerea

Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te rog

Completează aici răspunsul considerat corect de către tine:

Răspunsul corect este: