Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3. analiză funcţională - este o metoda foarte clara de cercetare a functiilor unui produs, care
evalueaza si ierarhizeaza toate caracteristicile acestuia. Aceasta analiza a valorii de
concepere a produsului identifica obiectiv functiile acestuia prin metode specifice de
analiza, urmarind sa enunta criteriile de valoare, si sa identifice nivelul de flexibilitate pe
piata.
2. Dacă produsul marginal al factorului variabil devine negativ, volumul total al producţiei se va
reduce; Adevarat MP<0 ↔Q↓
3. Dacă produsul mediu al factorului variabil se reduce, volumul total al producţiei de asemenea se
reduce; Fals AP↓↔MP<AP
4. Aplicarea unei tehnologii de fabricare mai performante se va reflecta într-o nouă funcţie de
producţie; Fals
5. Acţiunea legii productivităţii marginale descrescânde se manifestă doar atunci când cantităţile
utilizate ale tuturor factorilor de producţie se modifică în aceeaşi mărime. Adevarat
Întrebări alegere multiplă
1. Care din următoarele noţiuni nu ţine de obiectul de cercetare al microeconomiei?
a) concurenţa;
b) planificarea centralizată;
c) proprietatea privată;
d) libertatea întreprinzătorilor în adoptarea deciziilor;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.
4. Analiza marginală presupune că decizia adoptată de către un subiect economic va fi optimă
pentru el doar dacă în urma realizării ei:
Teoria pieţelor
Teoria concurenţei
Teoria echilibrului microeconomic
Analiza microeconomică porneşte de la două axiome:
2. Cererea: definirea, factorii, funcţia, legea, curba. Cererea individuală şi cererea globală.
Cererea reprezinta cantitatea dintr-un anumit bun pe care consumatorul doreste si poate sa
o cumpere intr-un anumit interval de timp,la un anumit nivel al apretului.Asemeni
bunurilorcare se impart in bunuri substituibile ,complementare sau derivate,cerea la rindul ei
poate fi -
a)cerere pentru bunurile substituibile,adica cerea pentru bunuri care satisfac aceleasi nevoi.
CA = C + G + I + EN
Marimea cererii este determinata de factorii:volumul cererii,pretul cererii,functia sau factorii cererii.
Legea cererii
Legea cererii exprima raportul de interdependenta dintre modificarea pretului unitar al unui produs si
schimbarea cantitatii cerute.O data cu cresterea pretului la un bun ,cantitatea ceruta de consumator
tinde sa scada,si invers, o scadere a pretului genereaza tendinta de sporire a cantitatii cerute.
Cu alte cuvinte , atunci cind preturile scad, cumparatorul tinde sa procure mai multe marfuri,iar
atunci cind preturile cresc,cererea scade.
Exceptii sunt:
bunurile Giffen
Bunurile Veblen
Cel de al doilea factor important (dupa pret) care determina comportamentul cererii este
venitul.Daca insa in raport cu cresterea pretului cererea se afla in pozitie descrescatoare,atunci o
data cu cresterea veniturilor se mareste si cererea.
Funcţia cererii este liniară de forma Qc = a– bp, unde Qc reprezintă cantitatea cerută la
preţul p, iar a şi b sunt constante pozitive.
Pentru determinarea constantelor a şi b, alegem două puncte de pe curba cererii (respectiv
două perechi de preţuri şi cantităţi cerute) şi obţinem un sistem de două ecuaţii cu două
necunoscute:
10 a50 b a 60
Qc 600,1 p
20 a40 b b 0,1
3. Oferta: definirea, factorii, funcţia, legea, curba. Oferta individuală şi oferta globală.
Factorul principal care determina schimbarea ofertei este pretul.Cu cit pretul creste ,cu atit cantitatea de bunuri
oferita este mai mare
Factorii de influenta:
1.pretul;
2.costul de productie,care ,de exemplu, poate fi redus in urma utilizarii unor noi tehnologii.El poate sa creasca
din cauza sporirii pretului la resursele limitate.Daca costul de productie se va reduce, atunci oferta pentru
bunurile respective se va mari. Si invers, cind costul de productie va creste , oferta se va reduce.
3.Numarul de ofertanti, adica numarul firmelor care produc acelasi bun.Iesirea pe piata a noilor firme va
contribui la cresterea ofertei,indiferent de prêt.
4.Schimbarea pretului la alte bunuri, fapt care va conditiona trecerea resurselor la alte domenii de activitate
prin plecarea unor firme din ramura data , ceea ce va contribui la reducerea ofertei.
5.Politica fiscal si subsidiile.Majoritatea impozitului pe profit si a altor taxe provoaca o reducere a ofertei si
invers,micsorarea lor contibuie la sporirea ofertei.In cazul in care statul acorda unor firme si industrii
anumite subsidii ,acestea incurajeaza cresterea ofertei.
6.Calamitatile natural si social-politice.Calamitatile natural, cum arfi inundatiile ,seceta, cutremurele de
pamint, ingheturile etc., conditioneaza de obicei ,reducerea ofertei.Conditiile social-politice pot fi favorabile
cresterii ofertei(stabilitate politica, de exemplu) sau defavorabile (schimbarea frecventa a guvernelor si a
regulior de joc)
7. Anticiparea preturilor
Curba ofertei Pentru un bun arata cantitatile diferite din acel bun pe care vanzatorii in
ansamblul lor pot si sunt dispusi sa le vanda pe piata la niveluri diferite de pret. Deoarece
oferta pietei rezulta din agregarea ofertelor individuale,in conditiile unui comportament
relative asemanator al vanzatorilor,si-n acest caz cantitatea oferita este functie crescatoare de
pretul sau.
Preţ
Oferta
500
Funcţia ofertei este liniară de forma Qo=m + np, unde Qo reprezintă cantitatea oferită, p este preţul, iar
m şi n sunt două constante pozitive. Pentru determinarea acestor constante se aleg două puncte de pe
curba ofertei şi se obţine un sistem de două ecuaţii cu necunoscutele m şi n:
În funcţie de nivelul la care se manifestă relaţia preţ – cantitatea oferită (celelalte condiţii rămânând
constante) distingem oferta individuală şi oferta pieţei.
Oferta individuală reprezintă cantitatea pe care un producător este dispus să o aducă pe piaţă la fiecare
nivel al preţului.
Oferta globala reprezintă cantitatea oferită de către toţi producătorii unui aceluiaşi bun la fiecare nivel al
preţului.
Similar cu cazul cererii, curba ofertei pieţei(globala) se obţine prin însumarea pe orizontală a
tuturor curbelor individuale ale ofertei. Altfel spus, oferta pieţei se determină prin însumarea cantităţilor
oferite de toţi producătorii de pe piaţă la fiecare nivel al preţului.
4. Echilibrul pieţei: esenţa, mecanismul de apariţie, modificarea în cazul variaţiei cererii şi ofertei.
Echilibrul static şi dinamic.
Piata reprezinta confruntarea dintre cerere si oferta.La intersectia cererii si ofertei se
formeaza pretul si cantitatea de echilibru,la acest pret cantitatea tranzitionala e maxima
pentru comparative cu orice alta cantitate tranzactionala la alt pret decat cel de echilibru.
Piata concurentiala:
Presupune existent unui numar mare de cumparatori si vanzatori,nici unul dintre acestia
neputand exercita vreun control asupra pretului pietei.O asemenea ipoteza exclude si
posibilitatea practicarii discriminarii de catre un vanzator.
Cresterea cererii:
Cresterea ofertei:
Cresterea ofertei depinde de mai multi factori cum ar fi,introducerea unor noi tehnologii
sau reducerea preturilor fac ca oferta unui bun sa creasca,modificarea ofertei determina
modificarea pretului cantitatii de echilibru,daca oferta creste pretul de echilibru se reduce iar
cantitatea de echilibru scade.In schimb,daca oferta scade,pretul creste iar cantitatea de
echilibru se reduce.
5. Aspecte practice ale modelului cererii şi ofertei (limitarea preţului; implicaţiile taxelor şi
subvenţiilor asupra echilibrului pieţei).
Intr-un sistem de piaţă, coordonările activitatii se realizează în mod descentralizat prin
intermediul preţurilor.
Ex: sa presup. că preţul crt. al pâinii este de 15.000 lei. La acest preţ fabricile de pâine,
brutarii produc, mai multă pâine decât doresc gospodăriile individuale să consume. Intr-un sist.
de piaţă producătorii de pâine devin conştienţi de faptul că produc prea mult dacă pâinea rămâne
nevândută.
Există deci un surplus de pâine. In consecinţă preţul pâinii va scădea la 12.000 lei/buc.
Această scădere de preţ are 2 efecte:
- având în ved. că pâinea a devenit mai ieftină, consumatorii doresc să cumpere mai mult
decât înainte
- la un preţ mai scăzut brutarii nu doresc să mai producă la fel de mult ca înainte
Ambele efecte tind să reducă surplusul. In cele din urmă preţul scade destul de mult pt. ca
cererea să egaleze oferta. In acest fel preţul pâinii a fost elementul care a coordonat activit-le atât
ale producătorilor, cât şi ale consumatorilor.
In general, dacă se produce prea mult dintr-un anumit produs într-un sist. de piaţă,
preţul acestuia scade, iar dacă se produce prea puţin, atunci preţul creşte. Preţul rămâne stabil
numai atunci când se realizează echilibrul între cantitatea pe care doresc să o producă firmele şi
cantit. pe care doresc să o cumpere consumatorii.
CEREREA
Factorii care influenţează cererea pieţei sunt:
- preţul produsului
- venitul
Pentru a construi versiunea grafică a modelului tb. să ne concentrăm asupra relaţiei dintre
cantit. cerută dintr-un bun şi preţul acestuia. Presupunem că se păstrează constante venitul,
preţurile b-lor înrudite şi gusturile. Singurul element care se modifică este preţul.
CURBA CERERII = relaţia dintre preţul de piaţă al unui bun şi cantit. cerută din acel bun într-o
pt. că dif-le cantit. dintr-un bun sunt cerute într-o zi, lună, an..
P1
-
P2
D
Q1 Q2
Q
+
P
P1
D1
P2
D2
Q1 Q2 Q
O modificare a preţului b-lui înseamnă o mişcare (deplasare) de-a lungul curbei cererii. O
schimbare a oricărei variabile care influenţează cererea pt. un bun, cu excepţia preţului său, duce
la deplasarea întregii curbe a cererii. Economiştii au dezvoltat o anumită terminologie pt. a
clarifica această distincţie.
OFERTA
Factorii care influenţează oferta sunt:
- preţul produsului
- condiţiile de producţie
CURBA OFERTEI = relaţia dintre preţul de piaţă şi cantit. dintr-un bun, pe care producătorii
sunt dispuşi să o ofere în decursul unei per. date de timp.
Atunci când oricare variabilă care influenţează oferta (alta decât preţul b-lui respectiv) se
S3 S1 S2
modifică, curba ofertei se deplasează.
P2
Q1 Q2 Q
O schimbare a preţului b-lui det. o mişcare de-a lungul curbei ofertei. Prin urmare, o
modificare a ofertei se ref. la o deplasare a întregii curbe a ofertei, iar o modificare a cantit.
P2
Q1 Q2 Q
ECHILIBRUL PIETEI
P S
QE Q