FIŞA

DISCIPLINEI

1. DATE DESPRE PROGRAM
1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

1.2 Facultatea FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE

1.3 Departamentul DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE POLITICE, RELAŢII INTERNAŢIONALE
ŞI STUDII DE SECURITATE
1.4 Domeniul de studii ȘTINȚE POLITICE

1.5 Ciclul de studii LICENȚĂ

1.6 Programul de studii / calificarea ȘTINȚE POLITICE


2. DATE DESPRE DISCIPLINĂ
2.0 Codul disciplinei
SP1125
2.1 Denumirea disciplinei
TEORII ALE DEMOCRAŢIEI

2.2 Titularul activităţilor de curs
Miruna-Irina Tătaru-Cazaban

2.3 Titularul activităţilor de seminar
-

2.4 Anul de studii 2.5 Semestrul 2.6 Tipul de evaluare 2.7 Regimul disciplinei

II I (III) E
OBL

3. TIMPUL TOTAL ESTIMAT (ORE PE SEMESTRU) AL ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE
3.1 Număr de ore pe săptămână

3 din care 3.2 Curs 3 3.3 Seminar -
3.4 Total ore din planul de învăţământ

42 din care 3.5 Curs 42 3.6 Seminar -
3.7 Total ore studiu individual 3.8 Total ore pe semestru 3.9 Număr de credite

58

100 4
Studiu după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe
34
DISTRIBUŢIA FONDULUI DE TIMP

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren
10

Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri
10

Tutoriat (opţional)
1

Examinări
3

Alte activităţi -


4. PRECONDIŢII
4.1 De curriculum -

4.2 De competenţe -


5. CONDIŢII
5.1 De desfăşurare a cursului Acces la retroproiector, Internet şi staţie de lucru (desktop, laptop, tabletă etc.)

5.2 De desfăşurare a seminarului -


6. COMPETENŢE SPECIFICE ACUMULATE
6.1 Competenţe profesionale Dobândirea principalelor noţiuni de filosofie politică modernă şi a conceptelor definitorii
pentru teoria democraţiei
6.2 Competenţe transversale Dezvoltarea capacităţii de analiză conceptuală şi aplicarea cunoştinţelor istorico-teoretice
la problematica democraţiei contemporane

7. OBIECTIVELE DISCIPLINEI
7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea cu principalele noţiuni de teorie politică şi cunoaşterea istoriei şi ascensiunii
conceptului de democraţie în lumea modernă
7.2 Obiective specifice Analizarea ideilor fundamentale ale modernităţii politice din perspectiva interpretărilor
care le-au fost consacrate în secolul XX

8. CONŢINUTURI
Curs Metode de predare Observaţii

Democraţia greacă şi interpretările ei moderne Curs, urmat de sesiune de întrebări şi 3 h
răspunsuri
Consimţământ popular si voinţă divină în gândirea politică Curs, urmat de sesiune de întrebări şi 3 h
medievală răspunsuri
Conceptul de democraţie în modernitate (sec. al XVII-lea) Curs, urmat de sesiune de întrebări şi 6 h
răspunsuri
Conceptul filosofic-politic al stării de natură: Hobbes, Locke Curs, urmat de sesiune de întrebări şi 6 h
şi Rousseau răspunsuri

Democraţia şi problema separaţiei puterilor în stat Curs, urmat de sesiune de întrebări şi 6 h
răspunsuri
Democraţie şi libertate în liberalismul secolului al XIX-lea Curs, urmat de sesiune de întrebări şi 6 h
răspunsuri
Democraţie şi totalitarism Curs, urmat de sesiune de întrebări şi 6 h
răspunsuri
Creştinism şi democraţie Curs, urmat de sesiune de întrebări şi 6 h
răspunsuri
Bibliografie
SURSE:
ARISTOTEL, Politica, cartea a III-a, traducere, comentarii şi index de Alexander Baumgarten, cu un studiu introductiv de Vasile
Muscă, Editura IRI, Bucureşti, 2001
CONSTANT Benjamin, „Despre libertatea anticilor şi libertatea modernilor”, în Polis, nr. 1, 1995, pp. 11-24
CONSTANT Benjamin, Scrieri politice, trad. de Cristian Preda şi Miruna Tătaru-Cazaban, Nemira, Bucureşti, 2000
GUGLIELMO D’OCKHAM, Il filosofo e la politica. Otto questioni circa il potere del papa, introduzione, testo latino a fronte,
traduzione e apparati di Francesco Camastra, Rusconi, 1999
GUILLAUME D’OCKHAM, Court traité du pouvoir tyrannique, traduction du latin et introduction par Jean-Fabien Spitz, Paris, PUF,
1999
2
HAYEK Friedrich von, Drumul către servitute, trad. de Eugen B. Marian, Humanitas, Bucureşti, 1993, 1997
HAYEK Friedrich von, Constituţia libertăţii, trad. de L.-D. Dârdală, Institutul European, Iaşi, 1998
HOBBES Thomas, Elementele dreptului natural şi politic, trad. de Cătălin Avramescu, Humanitas, Bucureşti, 2005
LABOULAYE Edouard, Limitele statului şi alte scrieri politice, trad. de Cristian Preda, Camelia Runceanu şi Miruna Tătaru-Cazaban,
Nemira, Bucureşti, 2001
LOCKE John, Al doilea tratat despre cârmuire. Scrisoare despre toleranţă, trad. de Silviu Culea, Nemira, Bucureşti, 1999
MACHIAVELLI N., Principele, în Măştile puterii, trad. de Nina Façon, Institutul European, Iaşi, 1996
MARITAIN Jacques, Christianisme et démocratie, Paris, 1942
MARSILE DE PADOUE, Defensor Pacis, éd. C.W. Prévité-Orton, Cambridge, 1928
IDEM, Œuvres mineures. Defensor minor, De translatione imperii, texte établi, traduit et annoté par Colette Jeudy et Jeannine
Quillet, avant-propos de Bernard Guénée, Éditions du Centre National de la Recherche Scientifique, Paris, 1979
MISES Ludwig von, Capitalismul şi duşmanii săi, trad. de Dan-Cristian Comănescu, Nemira, Bucureşti, 1998
NICOLAS DE CUES, Concordance catholique, traduction par Roland Galibois, revisée par Maurice de Gandillac, introduction et
analyse de Jacques Doyon et Joseph Tchao, Centre d’Études de la Renaissance, Université de Sherbrooke, 1977
NOZICK Robert, Anarhie, stat şi utopie, trad. de Mircea Dumitru, Humanitas, Bucureşti, 1997
ROUSSEAU Jean-Jacques, Discours sur l’origine et les fondements de l’inégalité parmi les hommes, Paris, Garnier-Flammarion, 1971
TOCQUEVILLE Alexis de, Vechiul Regim şi Revoluţia, trad. de Cristian Preda şi Constantin Davidescu, Nemira, Bucureşti, 2000

BIBLIOGRAFIE SECUNDARĂ:
ARENDT Hannah, Originile totalitarismului, Humanitas, Bucureşti, 1993
BERLIN Isaiah, Patru eseuri despre libertate, trad. de Laurenţiu Ştefan-Scalat, Humanitas, Bucureşti, 1996
ESLIN Jean-Claude, Dieu et le pouvoir. Théologie et politique en Occident, Paris, Seuil, pp. 69-94 (trad. rom. Tatiana Petrache,
Editura Anastasia, Bucureşti, 1999)
GRAY John, Liberalismul, trad. de Anca Gheauş, DU Style, Bucureşti, 1998
HIRSCHMAN Albert, Abandon, contestare şi loialitate, trad. de Radu Carp, Laura Cucu şi Simona Pop, Nemira, Bucureşti, 1998
ILIESCU Adrian-Paul, SOCACIU Emanuel-Mihail (ed.), Fundamentele gândirii politice moderne, Polirom, Iaşi, 1999
2
MANENT Pierre, Istoria intelectuală a liberalismului, trad. de Mona Antohi şi Sorin Antohi, Humanitas, Bucureşti, 1992, 2003
PREDA Cristian, Le libéralisme du désespoir, Editura Universităţii din Bucureşti, 2000
PREDA Cristian (ed.), Liberalismul, Nemira, Bucureşti, 2000
REVEL J-Fr., Revirimentul democraţiei, trad. de Dan C. Mihăilescu, Humanitas, 1995
TĂTARU-CAZABAN Miruna, „Hiperbola libertăţii. Dificultăţile liberalismului hayekian”, în Studia Politica. Revista Română de Ştiinţă
Politică, Vol. I, No. 3, 2001, pp. 873-917
TATARU-CAZABAN Miruna (ed.), Teologie şi politică. De la Sfinţii Părinţi la Europa unită, Editura Anastasia, Bucureşti, 2004, pp. 69-
83, 284-359
ULLMANN Walter, The Growth of Papal Government in the Middle Ages. A Study in the Ideological Relation of Clerical to Lay Power,
Methuen & Co. Ltd, London, 1970
VALADIER Paul, Maritain à contre-temps. Pour une démocratie vivante, Desclée de Brouwer, 2007

9. SCURTĂ DESCRIERE*
* COROBORAREA CONŢINUTURILOR DISCIPLINEI CU AŞTEPTĂRILE REPREZENTANŢILOR COMUNITĂŢII EPISTEMICE, ASOCIAŢIILOR PROFESIONALE ŞI ANGAJATORI
REPREZENTATIVI DIN DOMENIUL AFERENT PROGRAMULUI
Cursul analizează evoluţia teoriilor despre democraţie de-a lungul istoriei gândirii politice, concentrându-se asupra definirii
conceptului de democraţie în cadrul modernităţii, în raport cu noţiunile de libertate, stare de natură şi consimţământ politic. De
asemenea, este tratat raportul dintre democraţie şi contestarea sa în regimurile totalitare, precum şi revirimentul democraţiei din
perspectiva curentelor politice postbelice (creştin-democraţie, liberalism).

10. EVALUARE
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Examen oral din tematica 70%
tratată în cadrul cursului
Redactarea unui eseu pe o 30%
temă tratată în cadrul
cursului
10.6 Standard minim de performanţă Nota finală 5 (cinci)

Studenţii sunt obligaţi să cunoască politica de probitate intelectuală a Facultăţii: plagiatul, copiatul, înşelătoria, multipla
utilizare a unui referat, recursul nemărturisit la surse bibliografice sau la internet vor conduce la nepromovarea cursului. În
conformitate cu Carta Universității din București, cazurile de plagiat pot fi sancționate prin exmatriculare fără drept de apel.

Data completării Semnătura titularului de curs/seminar
14.09.2017 Miruna-Irina Tătaru-Cazaban



Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament