Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
WWW - Referat.ro-Masinideadunatsibalotatfan 3f360
WWW - Referat.ro-Masinideadunatsibalotatfan 3f360
Vorona-Botosani
PROIECT
Indrumator Absolvent
Profesor, Inginer Elev
Cuciureanu Dinu Vasiliu Cristian
Temele de proiect…………………………………………………………
Argumentul……………………………………………………………..
Consideratii generale…………………………………………………….
Clasificarea generala a masinilor agricole……………………………….
Domeniul de utilizare si metode de recoltare a plantelor furajere………..
Cositori…………………………………………………………………..
Masini de adunat si incarcat fan………………………………………….
Prese de adunat si balotat fan……………………………………………..
Parti componente ale preselor si procesul de lucru executat de acestea…
Constructia organelor componente ale preselor………………………….
Mecanismul de presare…………………………………………………..
Aparate de legat……………………………………………………………..
Tipuri constructive de prese de adunat si balotat………………………….
Productivitatea si puterea necesara pentru actionarea preselor…………..
Combine de recoltat si tocat………………………………………………
Aparate de tocare………………………………………………………….
Tipuri constructive de combine de siloz………….……………………….
Masini de adunat si balotat fan
Prese de adunat si balotat fan
Combine de recoltat si tocat
Motivul alegerii acestor teme a fost cel de documentare
si informare cu privire la procesele si pasii care pot fi
parcursi pentru o dezvoltare a unei ferme si totodata
subiectele acestei teme sunt elemente de uz general in ce
priveste viata rurala.
Consideratii generale priviind masinile agricole
Masinile agricole sunt destinate pentru a efectua o diversitate de lucrari in cadrul
proceselor de productie din agricultura, conform cu cerintele agrobiologice si
tehnicoeconomoce, impuse fiecarei lucrari in parte.
Prin mecanismele diverselor lucrari, din agricultura, se asigura:
marirea productivitatii muncii
realizarea unor lucrari cu indicatii calitative si
executarea acestor in termini optimi agrotehnici,
ducand la cresterea productiei pe unitetea de
suprafata cultivata.
usurarea munci, munca manuala se transforma intr-o
munca de conducere a masini
A:CONSIDERATII GENERALE
B.COSITORI
1. Consideratii generale
a. Domeniul de utilizare si clasificarea preselor
Presele sunt folosite pentru strangerea fanului din brazde si
presarea paielor in baloturi. Ele se folosesc de asemenea pentru strangerea si
presarea paielor rezultate in urma recoltarii cerealelor cu combine. Avantajele
presatii fanului constau in: miscarea volumului fanuliu recoltat, ceea ce usureaza
transpotrul si pastrarea; fanului presat pastrandu-si mirosul si culoarea mai mult
timp decat cel nepresat.
Presale de adunat si balotat se pot clasifica dupa mai multe criterii:
a Dupa forma balotului cxecutat pot fi prese ce formeaza balot de forma
paralelipipedica (numite prese cu camera de presare sau cu piston).
b Dupa gradul de presare (greutate volumica a baloturilor) presale pot fi: de
presiune mica (γ=600-100 kgf/m³), de presiune mijlocie (γ=150-250 kgf/m³), si
de presiune mare (γ=250-400 kgf/m³).
c Dupa fluxul tehnologic (circuitul materialului) presale pot fi cu flux in
forma de L si cu flux in forma de I.
presale de adunat si balotat construite in present sint masini cu functionare
continua, camerele de presare fiind la majoritatea preselor dispuse paralel cu
directia de inaintare. Ele pot fi tractate, purtate, semipurtate si autodeplasabile.
Legarea baloturilor se face cu sfoara sau cu sarma, pe ditectia paralela cu
directia de presare. Numarul legaturilor este in mod frecvent de doua.
Actionarea organelor de lucru ale preselor de adunat si balotat se face in
majoritatea cazurilor de la priza de putere a tractorului. Exista unele tipuri de
prese care pentru actionarea organelor de lucru sint prevazute cu motoare proprii
(cu putere de 15-20 CP), tractorul servind numai pentru tractare.
b. Partile componente ale preselor si procesul de
lucru executat de acestea.
Presele de adunat si preset sint formate din urmatoarele parti
componente: Dispozitivul de adunat si ridicat (ridicator de plante), organe de
alimentare, mecanismul de presare, aparatul de legat, transmisia, montate pe un
cadru sustinut pe un cadru de rulare. In partea anterioara cadrul este prevazut cu
dispozitiv de tractiune.
Procesul de lucru executat de presa cu piston (sau cu camera de presare)
este reprezentat in figura 14.19.
Canera de presare este formata dintr-o parte cu sectiune constanta (ABCD) si
o alta parte (ADD’C’) cu sectiune variabila (peretele superior CC’ fiind
inclinat).
Organele de alimentare introduce fanul din gura de alimentare EFGH
prevazuta prevazuta in peretele lateral al camerei de presare ABC’D’ (la unele
prese alimentarea se face pe partea superioare). Introducerea materialului in
camera de presare, de catre furca de alimentare, se face in timpul cat pistonul se
deplaseaza in zona gurii de alimentare spre PMA.
Portia de material introdusa in camera de presre, la deplasarea pistonului de
la PMA spre PMD este supusa presarii in camera ABCD.
Procesul presarii se poate considera ca decurge in trei faze :
-faza I cand pistonul se deplaseaza pe distanta ae (dup ace a deposit
marginea EF a gurii de alimentare); in aceasta faza are loc presarea initiala a
materialului caracterizata prin deformarea locala a acestuia, forta de presare
netransmitandu-se asupra altor straturilor ce se gasesc in portiunea CDD’C’ a
camerei de presare;
-faza a II-a, cand pistonul se deplaseaza pe distanta ef cand se produce
presarea propriu-zisa, materealul fiind comprimat la greutatea volumica
necesara, forta de presare transmitindu-se si asupra altor portii de material,
presate anterior;
-faza a III-a, cand pistonul de deplaseaza pe distante fg, facandu-se
deplasarea portiei de fan preset si evacuarea acestea din camera ABCD.
Fig. 14.19 – Schema procesului de Fig. 14.20 – Schema de
lucru executat de presa cu piston functionare a presei cu benzi continue
Forta de presare necesara P, corespunzator clor trei faze, variaza dupa curba
abcd, valoarea maxima a acesteia fiind P, corespunzatoare sfarsitului fazei aII-a,
de presare propriu-zisa.
Formarea unui ballot se realizeaza prin presare succesiva a 10-25 portii de
fin de cate 2-3 kgf fiecare. Cand balotul este format (ajunge la lingimea
necesara), dupa presarea ultimei portii si evacuarea acesteia din camera ABCD
are loc reglarea balotlui Baloturile legate sant treptat evacuate din presa prin
impingerea lor succesiva in camera CDC’D’.
Gredurile de presare (greutatea volumica a balotului) depinde de rezistentele
ce se opun la comprimarea si deplasarea pe portiunea eg a portiei de material
introduce. Aceste rezistente depend de valoarea fortelor de frecare ce se pun la
deplasarea baloturilor in camera CDC’D’. Reglarea gradului de presare prin
modificarea valorii rezistentelor opuse la deplasarea baloturilor in camera
CDC’D’. In acest scop la toate prsele se prevede posibilitatea reglarii inclinatiei
peretelui superior sau inferior a acmerei CDC’D’,prin aceasta raglandu-se gradul
de presare.
Presiunea specifica exercitata de suprafata frontala a pistonului la sfarsitul
fazei a II-a si incepitul fazei a III-a la presale de presiune mijlocie (γ=150-250
kgf/m³) este ρ=2-2.4 kg/m².
Dimensiunile balotului de forma paralelipipedica frecvent realizate de prese
sant: lungimea 80-90 cm, sectiunea 36×45 cm² si 40×55 cm², greutatea balotului
fiind 30-40 kgf.
In figura 14.20 se arata schematic procesul de lucru executat de presa cu
benzi continue. In cazul acestor prese formarea balotului se realizeaza sub
actiunea a doua randuri de banzi 1 si 2 montate pe sulurile 2, 3 si 4 si 5, 6 si 7.
Sulurile 2 si 5 sint motoare si isi mentin pozitia fixa. Sulurile 3, 4, 6, si 7 prin
intermediul unor mecanisme cu parghii isi pot midifica pozitia in functie de
stadiul formarii balotului.
Fanul este introdusintre ramurile active ale celor doua randuri de benzi (a
caror sens de deplasare este diferit) prin intermediul unui transportor de
alimentare, a unui uniformizator 8 si a sulului de presare initiala 9. Prin
deplasarea in sens invers a ramurilor celor dou Rnduri de benzi (curele), fanul
introdus in spatial dintre ele este preset si infasurat in spirala formandu-se astfel
balotul.
Pe masura infasurarii stratului de fan sulurile ocupa treptat pozitii diferite
(pozitia finala este reprezentata cu linii plina).
Dupa formarea balotului se face legarea acestuia prin infasurarea acestuia cu
sfoara, fara a mai lega capetele. Dupa ifasurarea balotului cu sfoara acesta este
evacuate, sulurile 6 si 3 deplasandu-se. In timpul legarii si evacuarii balotului se
intrerupe introducerea fanului in spatial dintre benzi, fie prin oprirea masinii fie
prin reciclarea fanului, prin intermediul unui transportor suplimentar.
Dimensiunile baloturilor cilindrice realizate de presale cu benzi continue
sant: lungimea 90-92 cm, diametrul 40-45 cm, greutatea unui balot fiind de 25-
30 kgf.
c) Mecanismul de presare
Mecanismul de presare este format din camera de presare, piston actionat
de un mechanism biela-manivela si volant.
Camera de presare este reprezentata printr-un canal de forma
paralelipipedica, realizata din tabla. Peretii laterali sant formati din tabla
profilata in forma de rigidizati prin peretele superiorsi inferior, in partea din fata
sau cu platbandein partea din spate.
In peretele inferior al camerei de presare sunt prevazute orificii pentru
trecerea acelor, precum si pentru clichetii de protejare a acelor. La extremitatea
posterioaraa parti cu sectie constanta a camerei de presare sant prevazuti
clichetii de retinere a materialului preset.
In peretele lateral al camerei de presare este montata o roata dintata care este
actionatade de ballot in miscarea acestuia si comanda mecanismul de cuplare a
transmisiei la arboreal aparatului de legat.
Pistonul (fig.14.24,a) este format dintr-o sectie de placi din otel sudate intre
ele, prevazute cu bucati de lemn (in special in exterior), care asigura gidarea
acestuia. La unele masini este prevazut cu rulmenti de ghidare.
Fp
Dar Fb= cos
sin( )
Rezulta: T=F p cos
M t
P= , CP
75
In care:
ω este viteza unghiulara a manevrei, 1/s.
L este lucrul mechanic necesar pentru presarea unei portii de fan de 2 – 3 kgf, in kgfm;
n – turatia manivelei, rot/min.
d) Aparate de legat
Prin rotirea parghiei 14 se elibereaza parghia 15. Sub actiunea arcului rola 17
este deplasata spre exterior. Cuplarea carcasei 16 cu arborele 4 se face in
momentul cand proeminenta 19 in miscarea de rotatie intalneste rola 17.
Decuplarea transmisiei se va face dupa ce arborele 4 se va roti cu 360º, parghia
15 ajungand in dreptul ciocului de pe parghia 14.
Prin rotirea arborelui 4 sint actionatetoate elementele aparatului de legat.
Fig. 14.27 – Schema mecanismului acelor
In figura 14.27, a se arata mecanismul acelor. Acul 1 este de forma unei bare
curbe, prevazute la extremitatea sa doua role, in corpul acestuia fiind prevazute
un canal semicircular pentru ghidarea sarmei. De la camera 2, prin rotirea
arborelui 3 prin sistemul de parghii 4, 5, 6, si 7 miscarea care transmite la axul 8
al acelor. Pentru aducerea acelor din pozitia limita inferioara in pozitia limita
superioara axul 9 se roteste cu 90º. Intrarea in functiune a acelor se produce in
momentul in care pistonul in deplasarea sa a depasit limita m, acelor in miscarea
lor de ridicare trecand prin spatiile din corpul pistonului. In felul acesta miscarea
acelor nu este impiedicata de materialul ce se gaseste in camera de presare.
In cazul blocarii acelor, cand acestea se gasesc in camera de presare, spre a
evita deformarea acestora de catre piston este prevazut dispozitivul de siguranta
format din parhgiile 10 si 11, clichetul 12 si arcul 13. Cand acele se gasesc in
camera de presare, sub actiunea arcului 13, clichetul 12 este rotit in sensul acelor
unui ceasornic si intra in camera de presare. La deplasarea acelor in pozitia
inferioara axul 8 se deplaseaza pe doua frane cu banda 14.
In figura 14.28, a se arata discul de actionare a prinzatorului 1 si a degetului
2. Pe partea laterala a discului 3 sint prevazute sectoare dintate 4 si 5 pentru
actionarea prinzatorului si a degetului, precum si ghidajele 6 si 7 pentru
mentinerea pozitiei acestora.
Fig. 14.28 – Innodatorul aparatului de legat al presei
Prinzatorul este format din doua placi 8 (fig. 14.28, b) montate rigid pe un
ax. Fiecare placa este prevazuta cu doua degajari, sub forma de V in care se
introduc sarma adusa de ac. Degajarile sint decalate intre ele sub un unghi de
180º. Actionarea prinzatorului se face prin angrenarea sectorului 4 cu roata
dintata 9, miscarea la axul prinzatorului transmitandu-se prin grupul de roti
dintate elicoidale 10.
Intre cele doua placi 8 este introdusa o placa fixa 11, montata pe batiul
comun. Taierea sirmei se face de catre cutitul 12, montat pe batiul dedesubtul
placii inferioare.
Sirma adusa ce ac este introdusa in degajarea din placi. Placile 8, rotindu-se
cu 180º antreneaza sarma in miscarea de rotatie, facand-o sa se indoaie in spatiul
dintre placile 8 si placa 11. Dupa prinderea sarmei este taiata de catre cutitul 12.
Degetul-indoitor 2 (sau degetul de rasucire) este format dintr-o tija,
prevazuta in partea inferioara cu un cioc. In partea superioara pe tija degetului
este montata roata dintata conica 13(cu 8 dinti). Actionarea degetului se face
prin angrenarea sectorului 5 cu roata 13.
Dupoa ce sarma adusa de ac este antrenata de prinzator incepe rasucirea
celor doua capete ale sarmei de catre degetul 2, acestea fiind asezate pe ciocul
degetului. Degetul 2 rotindu-se in jurul axei sale rasuceste sarma, imbinand
astfel cele doua capete. Formarea nodulu prin rasucire se realizeaza prin rotirea
degetului cu un unghi de 3 × 360º.
Dupa formarea nodului de face deplasarea acestuia de pe cioc, cu
mecanismul format din parghiile 14 si 15 si placa 16. Actionarea acestui
mecanism se face prin intermediul camei 18, rola 19 a parghiei 15 fiind montata
in canalul camei. Prin deplasarea placii 16, nodul format este evacuat ee pe cioc.
Toate operatiile de legare a balotului se fac la o rotatie a arborelui 4,
respectiv la o rotatie a arborelui cotit al mecanismului biela manivela al presei.
Presele de adunat si balotat cele mai raspandite in prezent sint cele tractate
cu piston, cu legarea balotului cu sirma sau sfoara. Ele se construesc pentru
productivitati de 4 – 15 t/h. In tara noastra se construeste presa PMT – 5.
Presa PMT – 5 este destinata a lucra in agregat, cu tractoarele U – 72, U –
650, U – 651, fiind folosita pentru presarea fanului din brazde si a paielor lasate
sub forma de brazde de catre combinele C-1 (C-3).
Presa PMT – 5 este formata dintr-un cadru, sustinut pe doua roti cu pneuri,
prevazute cu un triunghi de tractiune, pe care aint montate : ridicatorul de plante,
melcul si furca de alimentare, mecanismul de presare, aparatul de legat si
transmisia.
Cadrul masinii reprezinta o constructie metalica, fiind sustinuta pe doua roti
cu pneuri cu dimensiunile : 7,50×16˝ si 6,50×16˝.
1. CONSIDERATII GENERALE
2. APARATE DE TOCARE
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate