Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs Legislatie PDF
Curs Legislatie PDF
în legislaþia rutierã
Circulaþie - legea nu defineºte noþiunea juridicã de circulaþie pe drumurile publice.
În limbaj comun, circulaþie înseamnã “miºcare”, deplasare pe o cale de
comunicaþie.
Fiecare dintre aceºti factori, independent sau în corelaþie cu ceilalþi, influenþeazã securitatea
circulaþiei rutiere, care în condiþiile societãþii moderne, constituie o necesitate a vieþii sociale.
CAIETUL CURSANTULUI 1
10. bicicletã 20. moped
Vehiculul prevãzut cu douã roþi, propulsat exclusiv prin Vehiculul cu douã, trei sau patru roþi, a cãrui vitezã maximã
forþa muscularã, cu ajutorul pedalelor sau manivelelor; prin construcþie nu depãºeºte 45 km/h ºi care este echipat cu un
motor cu ardere internã, cu aprindere prin scânteie, cu o capaci-
tate cilindricã ce nu depãºeºte 50 cm 3 sau cu un alt motor cu
11. coloanã oficialã ardere internã ori, dupã caz, electric, a cãrui putere nominalã este
Unul sau mai multe vehicule care circulã pe drumul public de cel mult 4 kW;
ºi sunt însoþite de unul sau mai multe autovehicule ale poliþiei
rutiere, care au în funcþiune semnale speciale de avertizare
sonore ºi luminoase de culoare roºie;
21. motocicletã
Autovehiculul cu douã roþi, cu sau fãrã ataº, echipat cu un
motor care are o capacitate cilindricã mai mare de 50 cm 3
12. conducãtor ºi/sau a cãrui vitezã maximã, prin construcþie, depãºeºte 45
Persoana care conduce pe drum un grup de persoane, un km/h;
vehicul sau animale de tracþiune, animale izolate sau în
turmã, de povarã ori de cãlãrie;
22. parte carosabilã
Porþiunea din platforma drumului destinatã circulaþiei
13. drum public vehiculelor; un drum poate cuprinde mai multe pãrþi caros-
Orice cale de comunicaþie terestrã, cu excepþia cãilor ferate, abile complet separate una de cealaltã printr-o zonã despãrþi-
special amenajatã pentru traficul pietonal sau rutier, deschisã toare sau prin diferenþã de nivel;
circulaþiei publice; drumurile care sunt închise circulaþiei pub-
lice sunt semnalizate la intrare cu inscripþii vizibile;
23. participant la trafic
Persoana fizicã ce utilizeazã, la un moment dat, drumul public;
14. unitãþi de asistenþã medicalã
autorizate
Unitãþile sanitare specializate, cu personal calificat ºi dotare core-
24. pistã pentru biciclete
spunzãtoare pentru examinarea medicalã ambulatorie a candidaþilor la Subdiviziunea pãrþii carosabile, a trotuarului ori a acosta-
obþinerea permisului de conducere ºi a conducãtorilor de autovehicule mentului sau pistã separatã de drum, special amenajatã, sem-
sau tramvai; nalizatã ºi marcatã corespunzãtor, destinatã numai circulaþiei
bicicletelor ºi mopedelor;
15. intersecþie
Orice încruciºare, joncþiune sau bifurcare de drumuri la
25. prioritate de trecere
nivel, inclusiv spaþiile formate de acestea; Dreptul unui participant la trafic de a trece înaintea celor-
lalþi participanþi la trafic cu care se intersecteazã, în conformitate
cu prevederile legale privind circulaþia pe drumurile publice;
16. localitate
Cãtunul, satul, comuna, oraºul ºi municipiul ale cãror intrãri
ºi ieºiri sunt semnalizate în conformitate cu prevederile legale;
26. remorcã
Vehiculul fãrã motor destinat a fi tractat de un autovehicul
sau de un tractor;
17. masã totalã maximã autorizatã
Masa maximã a unui vehicul încãrcat, declaratã admisibilã
în urma omologãrii de cãtre autoritatea competentã;
27. remorcã uºoarã
Remorcã a cãrei masã totalã maximã autorizatã nu depãºeºte 750 kg;
18. mijloc tehnic certificat 28. semiremorcã
Dispozitivul care dovedeºte consumul de produse ori sub- Remorca a cãrei masã totalã maximã autorizatã este prelu-
stanþe stupefiante sau al medicamentelor cu efecte similare atã în parte de cãtre un autovehicul sau de cãtre un tractor;
acestora ori prezenþa în aerul expirat a alcoolului sau prin care
se probeazã încãlcãri ale unor reguli de circulaþie ;
29. tractor
Vehiculul cu motor, pe roþi sau pe ºenile, conceput special
19. mijloc tehnic omologat ºi verificat pentru a trage sau a împinge anumite utilaje sau remorci
metrologic folosite în exploatãrile agricole ori forestiere sau pentru alte
Dispozitivul care stabileºte concentraþia de alcool în aerul lucrãri, care se deplaseazã numai ocazional pe drumul pub-
expirat ori destinat mãsurãrii vitezei ; lic;
CAIETUL CURSANTULUI 3
48. ºeful serviciului poliþiei rutiere 49. urgenþã
Ofiþerul de poliþie rutierã care îndeplineºte atribuþiile funcþiei Situaþia de crizã sau de pericol potenþial major care necesitã
de ºef al serviciului poliþiei rutiere din structura unui inspectorat deplasarea imediatã pentru prevenirea producerii unor eveni-
judeþean de poliþie sau al Brigãzii de Poliþie Rutierã din cadrul mente cu consecinþe negative, pentru salvarea de vieþi
Direcþiei Generale de Poliþie a Municipiului Bucureºti; omeneºti sau a integritãþii unor bunuri ori pentru limitarea
afectãrii mediului înconjurãtor. (Art. 2 din R)
Drumul public
Definiþe: Orice cale de comunicaþie terestrã, cu excepþia cãilor ferate, spe-
cial amenajatã pentru traficul pietonal sau rutier, deschisã circulaþiei publice;
Drumurile care sunt închise circulaþiei publice sunt semnalizate la intrare cu
inscripþii vizibile. (art. 6 alin. 14 din OUG )
La intrarea pe un drum care nu este deschis circulaþiei publice,
proprietarul sau administratorul acestuia este obligat sã instaleze, în
loc vizibil, indicator cu semnificaþia „Accesul interzis” ºi panou cu inscripþia
„Drum închis circulaþiei publice” (art.3 alin. 5 din R)
DRUM ÎN ALINIAMENT:
» este drumul în linie dreaptã
DRUM ÎN CURBÃ:
» este segmentul de drum cuprins între
douã drumuri în aliniament;
DRUM ÎN PALIER
DRUM CU DECLIVITÃÞI:
» În RAMPÃ - când urcãm
» În PANTÃ - când coborâm
Este partea drumului public pe Este linia care separã cele douã Este oricare din subdiviziunile
care toate vehiculele circulã în sensuri de circulaþie indiferent longitudinale ale pãrþii carosabile
acelaºi sens, fãrã sã fie necesarã o dacã este materializatã sau imagi- materializate sau nu prin marcaje
semnalizare specificã sensurilor. narã. Trebuie sã amintim faptul cã cu condiþia sã aibã o lãþime sufi-
Drumurile au douã sensuri de cir- axa drumului nu se confundã cu cientã care sã permitã circulaþia cu
culaþie, separate între ele de axa axa geometricã (de simetrie) a dru- uºurinþã a unui ºir de vehicule
drumului, care poate fi o linie mului cu care este adevãrat cã în altele decât vehiculele care se
imaginarã sau materializatã prin majoritatea cazurilor coincide, dar deplaseazã pe douã roþi.
marcaj longitudinal discontinuu sînt ºi cazuri cînd sensurile de cir- (Art. 6 pct. 7 din OUG)
sau continuu, simplu sau dublu. culaþie sînt inegale.
CAIETUL CURSANTULUI 5
CLASIFICAREA BENZILOR DE CIRCULAÞIE:
Când benzile de circulaþie sunt materializate, drumul public are atâtea benzi, cîte sau materializat (marcat).
Numerotarea benzilor de circulaþie pe fiecare sens se efectueazã în ordine crescãtoare de la marginea din
partea dreaptã a drumului cãtre axa acestuia. În cazul autostrãzilor, banda de urgenþã nu intrã în numerotarea ben-
zilor de circulaþie. (Art. 41 alin. 2 din OUG)
Când benzile sunt nematerializate (imaginare), un drum public oricît de lat ar fi, nu are decât douã benzi în acelaºi sens
(în aceastã situaþie pentru termenul de bandã se mai foloseºte denumirea de rând), deci circulaþia se desfãºoarã pe maxim
douã rânduri sau douã benzi imaginare. Regulamentul precizeazã ºi locul de amplasare a rîndurilor (benzilor imaginare)
pe sensul de circulaþie astfel: rândul din dreapta (1) va fi amplasat întotdeauna lângã bordura din dreapta sau acostament,
iar rândul din stânga (2) va fi amplasat întotdeauna lângã axa drumului.
Când drumul are douã sau mai multe benzi pe sensul de mers, vehiculele se conduc pe
banda situatã lângã acostament sau bordurã. Celelalte benzi pot fi folosite succesiv, de la
ulã
dreapta spre stânga, dacã banda de circulaþie utilizatã este ocupatã, cu obligaþia de a reveni
reg
pe banda din dreapta atunci când acest lucru este posibil.(Art. 101 din R )
Dacã un drum este prevãzut cu o pistã specialã destinatã circulaþiei bicicletelor, acestea,
precum ºi mopedele vor fi conduse numai pe pista respectivã.(Art. 41 alin. 3 din OUG)
Dacã un drum este prevãzut cu o bandã destinatã vehiculelor lente sau transportului pub-
lic de persoane, semnalizatã ca atare, acestea vor circula numai pe banda respectivã.(Art. 43
alin. 1 din OUG)
Pe drumul public cu cel mult douã benzi pe sens ºi cu o a treia bandã pe care este
amplasatã linia tramvaiului lângã axa drumului, conducãtorii de vehicule pot folosi
aceastã bandã, cu obligaþia sã lase liberã calea tramvaiului, la apropierea acestuia.
(Art. 103 din R)
Vehiculele grele, lente sau cu mase ori gabarite depasite sau cele care se deplaseaza cu viteza redusã
trebuie conduse numai pe banda de lângã acostament sau bordura, dacã în sensul de mers nu este ame-
najatã o banda destinatã acestora. (Art. 102 d in R)
Schimbarea direcþiei de mers spre stânga, în cazul vehiculelor care intrã într-o inter-
secþie circulând pe acelaºi drum în aliniament, dar din sensuri opuse, se efectueazã prin
ulã
CAIETUL CURSANTULUI 7
Preselecþia la intersecþii, încadrarea pe benzi
Preselecþia reprezintã acþiunea conducãtorilor de a ocupa poziþia corespunzãtoare
direcþiei de mers dorite cu cel puþin 50m înaintea colþului de intersecþie.
La i n t e r s e c þ i i l e f ã r ã m a r c a j e d e d e l i m i t a r e a
ulã
benzilor, conducãtorii vehiculelor ocupã în
mers, cu cel puþin 50 m înainte de intersecþie,
reg
urmãtoarele poziþii:
a) r â n d u l d e l â n g ã b o r d u r ã s a u a c o s t a m e n t , c e i c a r e v o r s ã
schimbe direcþia de mers spre dreapta;
b) r â n d u l d e l â n g ã a x a d r u m u l u i s a u d e l â n g ã m a r c a j u l d e s e p -
arare a sensurilor, cei care vor sã schimbe direcþia de mers
spre stânga.
c) o r i c a r e d i n t r e r â n d u r i , c e i c a r e v o r s ã m e a r g ã
înainte. (Art. 107 alin. 2 din R )
Se interzice:
Amplasarea, în zona drumului public, de construcþii, panouri sau dispozitive ce pot fi confundate cu indicatoarele ori insta-
laþiile ce servesc la semnalizarea rutierã ori realizarea de amenajãri, care sunt de naturã sã stânjeneascã participanþii la traf-
ic sau sã le distragã atenþia, punând în pericol siguranþa circulaþiei; lipirea de afiºe, inscripþii sau înscrisuri pe indicatoarele
ori dispozitivele ce servesc la semnalizarea rutierã, inclusiv pe suporturile acestora.(( Art. 30 alin. 7 din OUG )
Participanþii la trafic trebuie sã respecte regulile de circulaþie, semnalele, indicaþiile ºi dis-
poziþiile poliþistului rutier, precum ºi semnificaþia diferitelor tipuri de mijloace de semnalizare
rutierã, în urmãtoarea ordine de prioritate:
a) semnalele, indicaþiile ºi dispoziþiile poliþistului rutier;
b) semnalele speciale de avertizare, luminoase sau sonore;
c) semnalizarea temporarã care modificã regimul normal de desfãºurare a circulaþiei;
d) semnalele luminoase sau sonore;
e) indicatoarele;
f) marcajele;
g) regulile de circulaþie. (Art. 31 din OUG )
» BRAÞUL RIDICAT VERTICAL: semnific[ ATENÞIE OPRIRE pentru toþi participanþii la trafic care se apropie (indiferent
de direcþia sau direcþiile lor de mers) , cu excepþia acelora care nu ar mai putea opri în condiþii de sigu-
ranþã. Dacã semnalul este dat într-o intersecþie, aceasta nu impune oprirea conducãtorilor de vehicule
care se aflã deja angajaþi în traversare; (Art. 88 din R )
CAIETUL CURSANTULUI 9
» BRAÞUL SAU BRAÞELE ÎNTINSE ORIZONTAL: semnificã oprire pentru toþi participanþii la trafic care indifer-
ent de direcþiile lor de mers , circulã de pe sensul sau sensurile care intersecteazã braþul sau
braþele intinse .Dupã ce a dat acest semnal, poliþistul poate coborî braþul sau braþele, poziþia sa
însemnând, de asemenea, "oprire" pentru participanþii la trafic care vin din faþã ori din spate;
» PE TIMPUL NOPÞII: balansarea , în plan vertical, a unui dispozitiv cu luminã roºie ori a bastonului fluo-
rescent-reflectorizant semnificã "oprire" pentru participanþii la trafic spre care este îndreptat;
» ROTIREA VIOAIE A BRAÞULUI: semnificã mãrirea vitezei de deplasare a vehiculelor sau grãbirea traver-
sãrii drumului de cãtre pietoni.
» BALANSAREA BRAÞULUI ÎN PLAN VERTICAL balansarea pe verticalã a braþului, având palma orientatã
cãtre sol, semnificã reducerea vitezei;
Poliþistul care dirijeazã circulaþia poate face semn cu braþul ca vehiculul sã avanseze, sã depãºeascã, sã
treacã prin faþa ori prin spatele sãu, sã-l ocoleascã prin partea sa stângã sau dreaptã, iar pietonii sã tra-
verseze drumul ori sã se opreascã. La efectuarea comenzilor prevãzute la aliniatele de mai sus poliþistul
poate folosi ºi fluierul. ( Art. 88 alin 1, 2 ºi 3 din R )
Poliþistul rutier aflat într-un autovehicul al poliþiei poate utiliza ºi dispozitive luminoase cu mesaje vari-
abile pentru a transmite o dispoziþie sau o indicaþie participanþilor la trafic. Aceste semnale pot fi adresate
concomitent cu transmiterea unui apel prin amplificatorul de voce. ( Art. 92 alin. 1 din R)
Poliþistul rutier aflat într-un autovehicul al poliþiei poate executa semnale cu braþul, cu sau fãrã baston
reflectorizant, scos PE PARTEA LATERALÃ DREAPTÃ a vehiculului. Acest semnal semnificã OPRIRE pentru
conducãtorii vehiculelor care circulã în spatele autovehiculului poliþiei. Acelaºi semnal efectuat PE PARTEA
STÂNGÃ a autovehiculului semnificã OPRIRE pentru conducãtorii vehiculelor care circulã pe banda din
partea stângã în acelaºi sens de mers ori în sens opus celui al autovehiculului poliþiei.
( Art. 92 alin. 2 din R )
B. Semnale speciale
A) LUMINA ROªIE, care poate fi folositã de cãtre autovehiculele aparþinând poliþiei ºi pompierilor;
CONDUCÃTORII DE VEHICULE SUNT OBLIGAÞI SÃ OPREASCÃ IMEDIAT, PE ACOSTAMENT SAU, ÎN LIPSA ACESTUIA, CÂT
MAI APROAPE DE MARGINEA DRUMULUI SAU BORDURA TROTUARULUI, ÎN SENSUL DE DEPLASARE, LA APROPIEREA ªI LA
TRECEREA AUTOVEHICULELOR CU REGIM DE CIRCULAÞIE PRIORITARÃ CARE AU ÎN FUNCÞIUNE MIJLOACELE SPECIALE DE
AVERTIZARE LUMINOASÃ DE CULOARE ROªIE ªI SONORE. LA INTERSECÞII , CONDUCÃTORII VEHICULELOR SUNT OBLIGAÞI
SÃ ACORDE PRIORITATE DE TRECERE ACESTOR VEHICULE . ( ART. 37 ALIN 1 DIN OUG )
B) LUMINA ALBASTRÃ, care poate fi folositã doar de cãtre autovehiculele aparþinând politiei, jandarmeriei,
poliþiei de frontierã, serviciului de ambulanþã, protecþiei civile, Ministerului Apãrãrii Naþionale, ale Serviciului
Român de Informaþii ºi ale Serviciului de Protecþie ºi Pazã, de cele ale Ministerului Justiþiei, precum ºi de cele
ale Parchetului Naþional Anticorupþie, atunci când se deplaseazã in acþiuni de intervenþie sau in misiuni care
au caracter de urgenþã;
CONDUCÃTORII DE VEHICULE SUNT OBLIGAÞI SÃ REDUCÃ VITEZA, SÃ CIRCULE CÂT MAI APROAPE DE MARGINEA DRU -
MULUI ÎN SENSUL DE DEPLASARE ªI SÃ ACORDE PRIORITATE LA TRECEREA AUTOVEHICULELOR CU REGIM DE CIRCULAÞIE
PRIORITARÃ CARE AU ÎN FUNCÞIUNE MIJLOACELE SPECIALE DE AVERTIZARE LUMINOASÃ DE CULOARE ALBASTRÃ ªI
SONORE. LA INTERSECÞII , CONDUCÃTORII VEHICULELOR SUNT OBLIGAÞI SÃ ACORDE PRIORITATE DE TRECERE ACESTOR
VEHICULE . ( ART. 37 ALIN. 2 DIN OUG )
C) LUMINA GALBENÃ, care poate fi folositã de cãtre autovehiculele cu gabarite sau mase depãºite ori care
însoþesc asemenea autovehicule, de cele care transportã substanþe periculoase, de cele destinate intreþinerii,
reparãrii sau executãrii unor lucrari de drumuri, curãþeniei strãzilor, deszãpezirii sau tractãrii autovehiculelor
rãmase în panã, precum ºi de utilajele agricole.
OBLIGÃ PARTCIPANÞII LA TRAFIC SÃ CIRCULE CU ATENÞIE SPORITÃ. ( ART. 32 ALIN. 1 LIT. c DIN OUG )
D. Semnale luminoase
Semnalele luminoase grupeazã totalitatea aparaturii electrice sau electronice cu ajutorul cãreia se dirijeazã ºi se con-
troleazã miºcarea fluxurilor de circulaþie pe arterele rutiere. Pot fi instalate de regulã pe partea dreaptã a drumului, pe
partea stângã uneori suspendate sau peste intersecþie orientate cãtre conducãtorii de vehicule cãrora li se adreseazã.
Aceºtia sunt obligaþi în toate situaþiile de mai sus sã respecte semnificaþia semnalelor luminoase.
Semafoarele care emit semnale luminoase pentru dirijarea circulaþiei în intersecþii se instaleazã obligatoriu înainte de
intersecþie, astfel încât sã fie vizibile de la o distanþã de cel puþin 50 m. Acestea pot fi repetate în mijlocul, deasupra ori
de cealaltã parte a intersecþiei.
Semnificaþia semnalelor luminoase pentru dirijarea circulaþiei vehiculelor este valabilã pe întreaga lãþime a pãrþii
carosabile deschise circulaþiei conducãtorilor cãrora li se adreseazã. Pe drumurile cu douã sau mai multe benzi pe sens,
pentru direcþii diferite, delimitate prin marcaje longitudinale, semafoarele se pot instala deasupra uneia sau unora din-
tre benzi, caz în care semnificaþia semnalelor luminoase se limiteazã la banda sau benzile astfel semnalizate.
( Art. 48 alin. 1 ºi 2 din R )
SEMNALUL VERDE permite tre- culaþiei conducãtorul de vehicul riscã ce urmeazã a fi intersectat.
cerea. Din cele de mai sus reiese cã la sã rãmânã imobilizat, stânjenind sau ( Art. 52 alin 1 ºi 2 din R )
pãtrunderea în intersecþie pe culoarea împiedicând desfãºurarea traficului.
verde se poate circula în principiu pe ( Art. 105 din R ) SEMNALUL GALBEN intrezice
toate direcþiile (înainte, stânga sau SEMNALUL DE CULOARE trecerea sau pãtrunderea în inter-
dreapta) .Când semaforul este însoþit ROªIE interzice trecerea. secþie. Excepþie: când semnalul galben
de una sau mai multe lãmpi care emit La semnalul de culoare roºie apare dupã cel de culoare verde, con-
lumina intermitentã de culoare verde vehiculul trebuie oprit înaintea mar- ducãtorii de vehicule nu trebuie sã
sub forma uneia sau unor sãgeþi pe cajului pentru oprire sau, dupã caz, treacã, de locurile prevãzute la aliniat-
fond negru cãtre dreapta, acestea per- pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa ul precedent cu excepþia cazului în
mit trecerea numai în direcþia indi- acestuia, în dreptul semaforului. care, la apariþia semnalului, se afla
catã, oricare ar fi în acel moment sem- Dacã semaforul este instalat dea- atât de aproape de acele locuri încât
nalul în funcþiune al semaforului.(( Art. supra ori de cealaltã parte a inter- nu mai pot opri în condiþii de sigu-
51 din R ) Se interzice intrarea într-o secþiei, în lipsa marcajului pentru ranþã. (Art. 53 alin 1 din R )
intersecþie chiar dacã semnalul lumi- oprire sau pentru trecerea pietonilor, Semnalul de culoare galbenã împre-
nos ori un indicator de prioritate per- vehiculul trebuie oprit înainte de unã cu cel de culoare roºie interzic tre-
mite, dacã din cauza aglomerãrii cir- marginea pãrþii carosabile a drumului cerea. ( Art. 30 alin. 3 lit.c din OUG)
SEMNALELE LUMINOASE PENTRU PIETONI sunt de culoare roºie sau verde, funcþionând corelat cu semnalele pentru dirijarea cir-
culaþiei vehiculelor. Semnalele luminoase pentru pietoni pot fi însoþite de semnale acustice pentru a asigura traversarea dru-
mului de cãtre nevãzãtori. ( Art. 58 din R )
SEMNALUL VERDE, de forma unui pieton în mers, permite trecerea. Când acesta începe sã funcþioneze intermitent, avertizeazã
pietonii cã timpul alocat traversãrii drumului este în curs sã se epuizeze, ºi urmeazã semnalul roºu. Semnalul roºu, de forma
unui pieton oprit, interzice pietonilor sã se angajeze pe partea carosabilã. Când pietonii sunt surprinºi în timpul traversãrii de
culoarea roºie, aceºtia trebuie sã grãbeascã traversarea pânã la primul refugiu ori spaþiu interzis circulaþiei vehiculelor, iar în
lipsa acestora, pânã la trotuarul de vis-a-vis.(( Art. 59 din R )
CAIETUL CURSANTULUI 11
SEMNALE LUMINOASE PENTRU DIRIJAREA CIRCULAÞIEI PE BENZI REVERSIBILE
Când deasupra benzilor de circulaþie sunt instalate dispozitive care emit semnale roºii ºi verzi, acestea sunt destinate
semnalizãrii benzilor cu circulaþie reversibilã. Semnalul roºu, având forma a douã bare încruciºate, interzice accesul
vehiculelor pe banda deasupra cãreia se gãseºte, iar semnalul verde, de forma unei sãgeþi cu vârful în jos, permite
intrarea vehiculelor ºi circulaþia pe acea bandã.
Semnalul luminos intermediar care are forma unei sau unor sãgeþi de culoare galbenã ori albã cu vârful orientat cãtre
dreapta sau stânga jos anunþã schimbarea semnalului verde, în cazul benzilor cu circulaþie reversibilã, ori faptul cã banda
deasupra cãreia se aflã este pe punctul de a fi închisã circulaþiei conducãtorilor cãrora li se adreseazã, aceºtia fiind obli-
gaþi sã se deplaseze pe banda sau benzile indicate de sãgeþi. ( Art. 56 alin. 1 ºi 2 din R )
Se instaleazã atât la trecerile la nivel cu calea feratã fãrã bariere cât ºi la cele pre-
vãzute cu bariere sau semibariere (în acest ultim caz avertizând apropiata coborâre a
acestora). Funcþionarea semnalului constând în douã lumini roºii care funcþioneazã
intermitent alternativ, anunþã apropierea trenurilor. Când acest semnal este stins
poate funcþiona un semnal cu lumina albã intermitentã, având cadenþa lentã, care
semnificã permisiunea de a trece. Dacã nici unul dintre semnalele luminoase nu
funcþioneazã (situaþie datoratã unei eventuale defecþiuni) conducãtorii de vehicule
vor opri obligatoriu, fãrã sã depãºeascã indicatorul “Trecere la nivel cu o cale feratã
simplã (dublã), prevazutã cu semnalizare luminoasã” pentru a se asigura cã nu
existã nici un pericol.
b) de reglementare, care pot fi:1.de prioritate; 2.de interzicere sau restricþie; 3.de obligare;
c) de orientare ºi informare, care pot fi: 1.de orientare; 2.de informare; 3.de informare turisticã; 4.panouri adiþionale; 5.indi-
catoare kilometrice ºi hectometrice;
d) mijloace de semnalizare a lucrãrilor, care cuprind:1.indicatoare rutiere temporare; 2.mijloace auxiliare de semnalizare a lucrãrilor.
( Art. 64 din R )
Indicatoarele se instaleazã, de regulã, pe partea dreaptã a sensului de mers. în cazul în care condiþiile locale împiedicã
observarea din timp a indicatoarelor de cãtre conducãtorii cãrora li se adreseazã, ele se pot instala ori repeta pe partea
stângã, în zona medianã a drumului, pe un refugiu ori spaþiu interzis circulaþiei vehiculelor, deasupra pãrþii
carosabile sau de cealaltã parte a intersecþiei, în loc vizibil pentru toþi participanþii la trafic..
( Art. 65 din R )
Indicatoarele pot fi însoþite de panouri cu semne adiþionale conþinând inscripþii sau simboluri care le
precizeazã, completeazã ori limiteazã semnificaþia.
Semnele adiþionale se pot aplica pe panouri ce includ indicatoare ori chiar pe indicatoare, dacã
înþelegerea semnificaþiei acestora nu este afectatã. Semnificaþia unui indicator este valabilã pe întreaga
lãþime a pãrþii carosabile deschise circulaþiei conducãtorilor cãrora li se adreseazã.
Când indicatorul este instalat deasupra benzii sau benzilor, semnificaþia lui este valabilã numai pen-
tru banda ori benzile astfel semnalizate. (Art. 66 din R )
Se instaleazã înainte de începutul unei rampe sau dupã caz a unei pante. În
zona de acþiune a indicatoarelor, conducãtorii de vehicule vor reduce viteza , vor
schimba din timp treptele de vitezã în funcþie de înclinarea rampei sau pantei iar
la coborârea unei pante vor folosi frâna de motor. În apropierea vârfurilor de
rampã sau pantã se interzic toate manevrele iar pe toatã lungimea rampei sau
pantei se interzice numai staþionarea. Pe drumurile publice cu declivitate pro-
Urcare Coborâre nunþatã, în cazul în care trecerea unul pe langã altul a doua vehicule care circu-
periculoasã periculoasã la din sensuri opuse , sau trecerea pe lângã un obstacol imobil , este imposibilã
sau dificilã, conducatorul vehiculului care coboarã este obligat sã opreascã pen-
tru a permite trecerea vehiculului care urcã. (prioritatea de rampã)
Se instaleazã înaintea unei intersecþii (dirijate) cu un drum public fãrã prioritate (în afara local-
itãþilor). Înainte de traversarea intersecþiei, ºoferii vor circula cu atenþie, fãrã sã mãreascã viteza de
deplasare, pentru evitarea evenimentelor rutiere. Simbolul de pe indicator descrie forma inter-
secþiei. Intersecþia care urmeazã dupã indicator fiind dirijatã conducãtorii de vehicule au urmã-
toarele interziceri ale manevrelor: oprirea, staþionarea, mersul înapoi sunt interzise în intersecþie ºi
la mai puþin de 25m de acestea. Depãºirea este permisã iar întorcerea este deasemenea permisã cu
Intersecþie cu un anumite excepþii.
drum fãrã prioritate
CAIETUL CURSANTULUI 13
Se amplaseazã înaintea trecerii pentru pietoni semnalizatã corespunzãtor atunci când
prezenþa trecerii nu poate fi observatã din timp de conducãtorii de vehicule. La întâlnirea aces-
tui tip de indicator ºoferii trebuie sã circule cu atenþie sporitã pentru a putea opri vehiculul în
condiþii de siguranþã, în situaþia în care, pe trecerea pentru pietoni se aflã sau urmeazã sã se
angajeze persoane în traversare.
Presemnalizare
trecere de pietoni
Trecere la nivel cu
linii de tramvai
Indicatoare de prioritate
Se instaleazã în intersecþiile cu vizibilitate pe drumurile sau strãzile care pierd prioritatea de trecere.
La întâlnirea indicatorului, conducãtorii de vehicule vor circula cu vitezã redusã, se vor asigura din mers
cã pe drumul cu prioritate ( drumul transversal ) nu se apropie nici un vehicul cãruia ar putea sã-i stân-
jeneascã deplasarea ºi numai dupã aceea îºi vor putea continua drumul.
În cazul în care pe drumul cu prioritate ( drumul transversal ) circulã ori se apropie alte
vehicule, conducãtorii de vehicule sunt obligaþi sã opreascã în dreptul marcajului transversal
sau în lipsa acestuia fãrã a depãºi colþul intersecþiei ºi sã le cedeze trecerea ( sã acorde prior-
itate de trecere ) . Dacã, datoritã unor condiþii care împiedicã vizibilitatea, indicatorul
Cedeazã trecerea amplasat în intersecþie nu poate fi observat din timp de cãtre cei care trebuie sã cedeze tre-
cerea, el poate fi precedat de altul similar însoþit de panoul adiþional -Distanþa între indicator
ºi începutul locului periculos- . (vezi ºi secþiunea Panori adiþionale ºi Marcaje ) .
Se instaleazã la începutul sectorului de drum îngustat . Este precedat de indicatorul "Drum îngustat" .
Când lãþimea pãrþii carosabile nu permite decât circulaþia simultanã, în sensuri opuse, numai a unor cate-
gorii de vehicule, sub acest indicator se instaleazã panoul adiþional având înscrise siluetele vehiculelor care
trebuie sã acorde prioritate.
Când întâlnesc indicatorul, conducãtorii de vehicule au obligaþia sã acorde prioritate de trecere
Prioritate pentru vehiculelor care au ajuns în acelaºi timp cu ei la celãlalt capãt al sectorului de drum îngustat. În zona sa de
circulaþia din sens acþiune nu este permisã oprirea sau staþionarea
invers
Se amplaseazã la celalalt capãt al sectorului de drum îngustat la care este instalat indicatorul "Prioritate
pentru circulaþia din sens invers". Acest indicator conferã prioritate pe sensul de mers pe care este întâlnit.
Zona sa de acþiune se întinde pânã la întâlnirea pe sens opus a indicatorului prezentat anterior. Sunt
interzise între cele douã indicatoare oprirea ºi staþionarea.
Prioritate faþã
de circulaþia
din sens invers
CAIETUL CURSANTULUI 15
Indicatoare de interzicere
sau restricþie
Semnificaþia indicatoarelor de interzicere sau restricþie începe sau este aplicabilã din
dreptul acestor indicatoare. În lipsa unei semnalizãri care sã precizeze lungimea sectoru-
lui pe care se aplicã reglementarea ori a unor indicatoare care sã anunþe sfârºitul inter-
dicþiei sau a restricþiei, semnificaþia acestor indicatoare înceteazã în intersecþia cea mai
apropiatã. Când indicatoarele de interzicere sau restricþie sunt instalate împreunã cu indi-
catorul ce anunþã intrarea într-o localitate, semnificaþia lor este valabilã pe drumul
respectiv, cu excepþia locurilor unde alte indicatoare dispun altfel.(Art. 66 alin. 6 din R )
Se instaleazã la începutul sectorului de drum sau stradã pe care este interzis accesul oricãrei cat-
egorii de vehicule. Poate fi însoþit de panoul adiþional, atunci când anumite categorii de vehicule sunt
exceptate de la interdicþie (vehicule cu ecuson etc.).
Se amplaseazã, de regulã, la capãtul opus al unui sector de drum pe care circulaþia se desfaºoarã
în sens unic.
Accesul interzis
Se monteazã la capetele sectorului de drum sau stradã pe care este interzisã circulaþia
vehiculelor în ambele sensuri. Poate fi însoþit de un panou adiþional cu fond alb, în cazul în care
anumite categorii de vehicule sunt exceptate, precum ºi în situaþia în care restricþia este limitatã
în timp.
Excepþiile sau limitarea temporalã se vor înscrie cu negru pe panoul dreptunghiular sub indi-
cator.
Sfîrºitul interzicerii
de a depãºi
Se amplaseazã pe partea sectoarelor de drum sau stradã pe care sunt interzise oprirea ºi
staþionarea. Interdicþia începe din locul în care este amplasat indicatorul ºi se întinde pânã la
prima intersecþie. Pentru interzicerea opririi pe lungimi mai mari indicatorul se repetã fiind însoþit
de semnele adiþionale simbolizând începutul, dupã caz confirmarea, ºi sfârºitul sectorului de
drum pe care este valabilã semnificaþia indicatorului. Aceeaºi semnificaþie (ca ºi semnele
adiþionale prezentate anterior) o au ºi sãgeþile de culoare albã desenate în interiorul indicatoru-
Oprirea interzisã lui "Oprirea interzisã". În cazul în care anumite autovehicule sunt exceptate indicatorul este
însoþit de semnul adiþional pe care sunt înscrise categoriile exceptate .
Staþionarea
interzisã
CAIETUL CURSANTULUI 17
Indicatoare de obligare
Se instaleazã la cel mult 50m înaintea intersecþiei în care sensul de circulaþie indicat de
sãgeata este obligatoriu. Poate fi amplasat ºi deasupra unei benzi de circulaþie când semnifi-
caþia indicatorului se aplicã numai celor care circulã pe banda respectivã.
Semnificaþia indicatorului este valabilã doar pentru prima intersecþie întâlnitã de conducã-
torii de vehicule, din locul în care este instalat. În aceastã intersecþie sunt interzise virajele la
stânga ºi la dreapta, cu excepþia cazurilor când indicatorul este amplasat deasupra unei benzi
de circulaþie.
ÎNAINTE
Indicatoare de orientare
ºi informare
Indicatoarele de orientare ºi informare au forma poligonalã, în majoritatea cazurilor pe
fond albastru, pe care sunt desenate sau sunt înscrise, cu caractere de culoare albã,
informaþii referitoare la direcþia ce trebuie urmatã pentru a se ajunge la destinaþia
doritã ori la diferitele utilitãþi publice de care pot beneficia participanþii la trafic pe
traseul pe care urmeazã sã-l parcurgã.
Se instaleazã imediat înaintea locurilor de trecere pentru pietoni. Conducãtorii de vehicule ce se apropie de o
trecere pentru pietoni, semnalizatã ca atare, trebuie sã circule cu o vitezã suficient de redusã pentru a nu pune în
pericol pietonii care se aflã ori care se angajeazã pe trecere ºi, la nevoie, sã opreascã pentru a-i lãsa sã treacã.
Totodatã, conducãtorul nu trebuie sã depãºeascã un alt vehicul care se apropie de o trecere pentru pietoni sem-
nalizatã ca atare ori sã ocoleascã un vehicul oprit înaintea trecerii, decât cu o vitezã suficient de redusã, pentru a
putea opri imediat în cazul în care un pieton se aflã în traversare.
Se interzice conducãtorilor de autovehicule: întoarcerea ºi mersul înapoi, (peste trecerile pentru pietoni),
Trecere pentru oprirea sau staþionarea (pe trecerile pentru pietoni ºi la 25 m înainte ºi dupã trecere). Atunci când urmeazã sã
pietoni traverseze, pietonii au obligaþia sã foloseascã trecerile semnalizate ca atare, dacã asemenea treceri existã la o
distanþã mai micã de 100m. Pietonii nu trebuie sã intre pe partea carosabilã fãrã sã þinã seama de distanþa pânã
la trecere ºi viteza vehiculelor care se apropie.
Panouri adiþionale
Panourile adiþionale pot însoþi indicatoarele ºi conþin inscripþii sau simboluri care pot preciza, completa ori limi-
ta semnificaþia indicatoarelor. Asemenea inscripþii sau simboluri se pot aplica ºi pe panouri ce includ indicatoarele
ori chiar pe indicatoare, dacã înþelegerea semnificaþiei acestora nu este afectatã.
CAIETUL CURSANTULUI 19
Se amplaseazã, de regulã, Se amplaseazã pentru a
sub indicatoarele de aver- indica orele de interzicere,
tizare (ex. "Curba dublã de restricþie sau de obli-
sau o succesiune de mai gare.
Lungimea sectorului mult de douã curbe, prima Intervalele de timp în care
periculos la care se la stânga, ) pentru a indi- acþioneazã indicatorul
referã indicatorul ca lungimea sectorului
periculos la care se referã
indicatorul.
Direcþia drumului
cu prioritate
F. Marcajele
Marcajele servesc la organizarea circulaþiei, averti- drumurile publice trebuie sã fie reflectorizante sau
zarea sau îndrumarea participanþilor la trafic. Acestea însoþite de dispozitive reflectorizante care trebuie sã-ººi
pot fi folosite singure sau împreunã cu alte mijloace de pãstreze proprietãþile de reflexie ºi pe timp de ploaie
semnalizare rutierã pe care le completeazã sau le pre- sau ceaþã.
cizeazã semnificaþia.
Marcajele nu trebuie sã incomodeze în nici un fel des-
Marcajele se aplicã pe suprafaþa pãrþii carosabile a fãºurarea circulaþiei, iar suprafaþa acestora nu trebuie
drumurilor modernizate, pe borduri, pe lucrãri de artã, sã fie lunecoasã. Marcajele pe partea carosabilã se exe-
pe accesorii ale drumurilor, precum ºi pe alte elemente cutã cu microbile de sticlã ºi pot fi însoþite de butoni cu
ºi construcþii din zona drumurilor. Marcajele aplicate pe elemente retroreflectorizante. ( Art. 75 din R )
Administratorul drumului public este obligat sã mului. Când o asemenea linie însoþeºte un indicator de
aplice marcaje cu linii continue sau discontinue, dupã interzicere a staþionãrii, aceasta precizeazã lungimea
caz, atât pentru separarea sensurilor ºi benzilor de cir- sectorului de drum pe care este valabilã interzicerea.
culaþie, cât ºi pentru delimitarea pãrþii carosabile. Marcajul longitudinal format din linii continue care
MARCAJUL LONGITUDINAL FORMAT DINTR-O O LINIE delimiteazã banda pe care este aplicat ºi un marcaj
CONTINUÃ SIMPLÃ SAU DUBLÃ INTERZICE ÎNCÃLCAREA simbolizând o anumitã categorie sau anumite categorii
ACESTUIA. de vehicule semnificã faptul cã banda este rezervatã
Marcajul format dintr-o linie continuã aplicatã pe circulaþiei acelei sau acelor categorii de vehicule.
bordura trotuarului sau la marginea pãrþii carosabile ( Art. 77 din R )
interzice staþionarea vehiculelor pe acea parte a dru-
CAIETUL CURSANTULUI 21
MARCAJELE PENTRU INTERZICEREA STAÞIONÃRII lui, indicã locul destinat traversãrii pãrþii carosabile de cãtre
SE POT REALIZA: bicicliºti. ( Art.81 alin. 1,2,3,4, din R )
a) prin linie continuã galbenã aplicatã pe bordura trotu- În scopul sporirii impactului vizual asupra participanþilor
arului sau pe banda de consolidare a acostamentului, la trafic, pe partea carosabilã se pot executa marcaje sub
dublând marcajul de delimitare a pãrþii carosabile formã de inscripþii, simboluri ºi figuri.
spre exteriorul platformei drumului;
b) printr-o linie în zig-zag la marginea pãrþii carosabile. Pe autostrãzi, pe drumurile expres ºi pe drumuri
naþionale deschise traficului internaþional (E), la extrem-
MARCAJELE PRIN SÃGEÞI SUNT FOLOSITE PENTRU: itãþile pãrþii carosabile se aplicã marcaje rezonatoare pentru
avertizarea conducãtorilor de autovehicule la ieºirea de pe
a) selectarea pe benzi; partea carosabilã. ( Art.82 alin.1 ºi 2 din R )
b) schimbarea benzii (banda de accelerare, banda supli- Marcajele, cum sunt: sãgeþile, inscripþiile, liniile paralele
mentarã pentru vehicule lente, banda care se suprimã sau oblice, pot fi folosite pentru a repeta semnificaþia indi-
prin îngustarea pãrþii carosabile); catoarelor sau pentru a da participanþilor la trafic indicaþii
c) repliere, numai în afara localitãþilor pe drumuri cu o care nu le pot fi furnizate, în mod adecvat, prin indica-
bandã pe sens ºi dublu sens de circulaþie. toare.
( Art.80 alin. 1,2,3,4 din R ) Marcajul sub forma unei sau unor sãgeþi, aplicat pe
Marcajul transversal constând dintr-o linie continuã, banda ori pe benzile delimitate prin linii continue, obligã
aplicatã pe lãþimea uneia sau mai multor benzi, indicã linia la urmarea direcþiei sau direcþiilor astfel indicate. Sãgeata
înaintea cãreia vehiculul trebuie oprit la întâlnirea indica- de repliere care este oblicã faþã de axul drumului, aplicatã
torului "Oprire". Un asemenea marcaj poate fi folosit pentru pe o bandã sau intercalatã într-un marcaj longitudinal for-
a indica linia de oprire impusã printr-un semnal luminos, mat din linii discontinue, semnalizeazã obligaþia ca
printr-o comandã a agentului care dirijeazã circulaþia, de vehiculul care nu se aflã pe banda indicatã de sãgeatã sã
prezenþa unei treceri la nivel cu o cale feratã, cu o linie de fie condus pe acea bandã.
tramvai sau a unei treceri pentru pietoni. înaintea marcaju- Marcajul format dintr-o linie în zig-zag semnificã interz-
lui ce însoþeºte indicatorul "Oprire" se poate aplica pe icerea staþionãrii vehiculelor pe partea drumului pe care
partea carosabilã inscripþia "Stop". este aplicat. O astfel de linie completatã cu înscrisul "Bus"
Marcajul transversal constând dintr-o linie discontinuã, sau "Taxi" poate fi folositã pentru semnalizarea staþiilor
aplicatã pe lãþimea uneia sau mai multor benzi, indicã linia de autobuze ºi troleibuze, respectiv de taximetre.
care nu trebuie depãºitã atunci când se impune cedarea Marcajul aplicat în afara benzilor, format din linii par-
trecerii. înaintea unei asemenea linii se poate aplica pe alele, înconjurate sau nu cu o linie de contur, delimiteazã
partea carosabilã un marcaj sub forma de triunghi având o spaþiul interzis circulaþiei.
laturã paralelã cu linia discontinuã, iar vârful îndreptat spre Marcajele se pot aplica ºi pe ziduri de sprijin, parapete
vehiculul care se apropie. de protecþie sau alte amenajãri rutiere laterale drumului,
Marcajul transversal constând din linii paralele cu axul dru- pentru a le face mai vizibile conducãtorilor de vehicule.
mului indicã locul pe unde pietonii trebuie sã traverseze drumul. (Art. 83 alin. 1,2,3,4,5 din R)
Aceste linii au lãþimea mai mare decât a oricãror alte marcaje.
Marcajul transversal constând din linii discontinue par-
alele, aplicate perpendicular sau oblic faþã de axul drumu-
1. La intrarea pe drumul cu sens unic se întîlneºte indicatorul de informare "drum cu sens unic";
2. La apropierea din lateral de un drum cu sens unic se întâlneºte indicatorul de informare "drum cu sens unic"
3. La ieºirea de pe un drum cu sens unic se întâlneºte indicatorul de avertizare "circulaþie în ambele sensuri".
4. La apropierea din sens invers de un drum cu sens unic se întâlneºte indicatorul de interzicere "accesul interzis”
CAIETUL CURSANTULUI 23
Intersecþia cu sens giratoriu
DEFINIÞIE: se numeºte intersecþie cu sens giratoriu intersecþia
care are în mijloc un rondou, un monument sau marcaj rotund de
spaþiu interzis ºi indicatorul " Intersecþie cu sens giratoriu", montat
pe fiecare drum care pãtrunde în intersecþie. Intersecþiile cu sens
giratoriu sunt intersecþii dirijate, unde datoritã formei specifice, se
respectã urmãtoarele obligaþii suplimentare:
Vehiculele care nu circulã pe prima stradã sau arterã la Întoarcerea este interzisã în intersecþia cu sens giratoriu
dreapta, vor circula pe lângã insulã sau rondou pânã în (prin manevre înainte - înapoi ) dar este permisã în locul cu
momentul pãrãsirii intersecþiei cu respectarea reglementãrilor sens giratoriu (prin ocolirea insulei).
privitoare la semnalizarea schimbãrii poziþiei de mers a În i n t e r s e c þ i i l e c u s e n s g i r a t o r i u s e m n a l i z a t e c a
vehiculelor. atare, vehiculele care circulã în interiorul acestora au
Oprirea, staþionarea, mersul înapoi ºi depãºirea sînt prioritate faþã de cele care urmeazã sã pãtrundã în
interzise în aceastã intersecþie. i n t e r s e c þ i e . ( A r t . 5 7 a l i n 4 din OUG )
INTERSECÞIILE SUNT:
a) cu circulaþie nedirijatã;
b) cu circulaþie dirijatã.
(În aceastã categorie sunt incluse ºi intersecþiile în care circulaþia se desfãºoarã în sens giratoriu) ( Art. 55 din OUG )
La apropierea de o intersectie conducatorul de vehicul tre- ACORDARE A PRIORITÃÞII - obligatia oricarui participant la
buie sa circule cu o viteza care sa ii permita oprirea, pentru a trafic de a nu-si continua deplasarea sau de a nu efectua orice
acorda prioritate de trecere participantilor la trafic care au alta manevra, daca prin acestea ii obliga pe ceilalti participanti la
acest drept. ( Art. 56 din OUG ) trafic care au prioritate de trecere sa-si modifice brusc directia
La intersectiile cu circulatie dirijata, conducatorul de sau viteza de deplasare ori sa opreasca; ( Art. 6 pct. 1 din OUG )
vehicul este obligat sa respecte semnificatia indicatoarelor, Deci prioritatea este dreptul pe care îl are un vehicul de a
culoarea semaforului sau indicatiile ori semnalele politistul trece înaintea altui vehicul atunci când se întîlnesc. Pierderea
rutier. prioritãþii este situaþia inversã prioritãþii, pentru cã în cazul
Patrunderea unui vehicul intr-o intersectie este interzisa cînd douã vehicule întîlnindu-se, unul are prioritate, iar
daca prin aceasta se produce blocarea intersectiei.( Art. 57 celãlalt pierde prioritatea. Regulile de prioritate ºi de pierdere
alin. 2 ºi 3 din OUG ) a priori -tãþii, sînt de o importanþã deosebitã, pentru cã nere-
PRIORITATE DE TRECERE - dreptul unui participant la trafic spectarea lor este una din principalele cauze care duc la pro-
de a trece inaintea celorlalti participanti la trafic cu care se ducerea de accidente cu urmãri deosebit de grave. Mai trebuie
intersecteaza, in conformitate cu prevederile legale privind þinut cont cã în aplicarea regulilor de prioritate ºi de pierdere
circulatia pe drumurile publice;(( Art.6 pct. 26 din OUG ) de prioritate, legea nu face deosebire între tipurile de vehicule.
Este o prioritate stabilitã prin lege. Se aplicã în vehicule urmeazã sã se întâlneascã într-o intersecþie
intersecþiile cu circulaþie nedirijatã ºi în toate cazurile dirijatã prin indicatoare, venind de pe douã drumuri
de egalitate. ATUNCI CÎND DOUÃ SAU MAI MULTE publice unde sunt instalate indicatoare cu aceeaºi
VEHICULE SE APROPIE SIMULTAN DE O INTERSECÞIE semnificaþie, vehiculul care vine din dreapta are priori-
NEDIRIJATÃ ,SAU SE AFLÃ ÎNTR-O O SITUAÞIE DE EGALI - tate.(( Art. 129 alin. 2 din R ) Un alt caz de egalitate
TATE , PRIMUL VA TRECE CEL CARE VINE DIN DREAPTA. este atunci cînd într-o intersecþie se întîlnesc autove-
În intersectiile cu circulatie dirijata prin indicatoare de hicule din grupa de prioritate specialã,în orice combi-
prioritate, regula prioritatii de dreapta se respecta naþie(poliþie cu salvare, poliþie cu pompieri,salvare cu
numai in cazul in care doua vehicule urmeaza sa se pompieri)Cand doua autovehicule cu regim de circu-
intalneasca, fiecare intrand in intersectie de pe un latie prioritara, care se deplaseaza in misiune avand
drum semnalizat cu un indicator avand aceeasi semni- semnalele luminoase si sonore in functiune, se apropie
ficatie de prioritate sau de pierdere a prioritatii. ( Art. de o intersectie, venind din directii diferite, vehiculul
59 alin. 3 din OUG ) Insistãm asupra situaþiilor de egal- care circula din partea dreapta are prioritate.((Art. 62
itate, în care de asemenea se aplicã regula prioritãþii alin.2 din OUG ).Pentru cã aceste autovehicule când
de dreapta. Se considerã cã atunci cînd douã sau mai sînt în misiune,au aceleaºi drepturi de a trece înaintea
multe vehicule, se întîlnesc într-un anumit loc (indifer- celorlante vehicule,între ele este o situaþie de egali-
ent locul unde se întîlnesc) ºi au drepturi egale sã tate, rezolvatã prin prioritatea de dreapta.
treacã prin locul respectiv, ele se aflã în situaþia de În intersectii, conducatorii vehiculelor care vireaza
egalitate. Trebuie reþinut cã situaþiile de egalitate pot fi spre stanga sunt obligati sa acorde prioritate de tre-
întîlnite ºi în intersecþiile dirijate, unde situaþiile sînt cere vehiculelor cu care se intersecteaza si care circula
rezolvate prin regula prioritãþii de dreapta.Când douã din partea dreapta. ( Art. 59 alin.2 din OUG )
3). PRIORITATEA FAÞÃ DE CIRCULAÞIA DIN SENS INVERS ( Art. 129 alin. 1 din R )
Este o prioritate stabilitã prin indicatoare, aplicîn- Au prioritate, vehiculele care întîlnesc indicatorul
du-se pe sectoarele de drum îngustat, unde nu au loc "Priortate faþã de circulaþia din sens invers",ceilalþi ca
sã circule douã vehicule unul pe lîngã celãlalt, indifer- sã cunoascã dacã pierd prioritatea, întâlnind indica-
ent de natura îngustãrii, cu caracter torul "Prioritate pentru circulaþia din sens invers" În
permanent(poduri) sau temporar (lucrãri) ºi unde este situaþia cînd sub indicatoare apar ºi panouri adiþionale
necesarã reglementarea prioritãþii la drum îngustat, cu siluetele autobuzului sau autocamioanelor, se pre-
reglementare care se face prin instalarea celor douã cizeazã la cine se referã indicatorul, deci vor pierde pri-
indicatoare "Prioritate faþã sau pentru circulaþia din oritatea numai autovehiculele a cãror siluetã apare pe
ses invers". semnul adiþional, celelalte nepierzând prioritatea.
CAIETUL CURSANTULUI 25
4). PRIORITATEA DE RAMPÃ ( Art. 135 lit.e din R )
Este o prioritate stabilitã prin lege, aplicându-se vehiculele care circulând în rampã, din cauza imposi-
pe sectoarele de drum cu declivitãþi, unde nu au loc bilitãþii trecerii a douã vehicule unul pe lîngã celãlalt,
sã circule douã vehicule unul pe lângã celãlalt, avînd în locul respectuv, sã opreascã, ºtiind faptul cã dupã
prioritate vehiculele care urcã faþã de cele care oprire este mult mai greu sau uneori imposibil sã se
coboarã la trecerea pe lângã un obstacol imobil. pornescã în urcare, faþã de cel care oprind în
Aceastã prioritate a fost creatã pentru a nu obliga coborâre, pornirea nu constituie un impediment.
Este o prioritate stabilitã prin lege. Pentru a avea pri- cu excepþia celor care reglementeazã trecerea la nivel
oritate de trecere, autovehiculele cu prioritate specialã, cu calea feratã. ( Art. 61 alin. 2 din OUG )Când pe dru-
atunci când se deplaseazã în acþiuni de intervenþie sau mul public circulaþia este dirijatã de un poliþist rutier,
în misiuni care au caracter de urgenþã, trebuie sã aibã conducãtorii autovehiculelorcu prioritate specialã tre-
în funcþiune semnalele luminoase ºi sonore. ( Art. 61 buie sã respecte semnalele, indicaþiile ºi dispoziþiile aces-
alin. 1 din OUG ) tuia.(( Art. 61 alin. 3 din OUG ) Menþionãm cã noþiunea de
Conducãtorii autovehiculelor cu prioritate specialã coloana oficialã, care fiind însoþitã de autovehiculele
aflaþi în situaþiile prevãzute la alin de mai sus pot încãl- poliþiei, intrã în prima categorie a acestei prioritãþi (adicã a
ca regimul legal de vitezã sau alte reguli de circulaþie, prioritãþii autovehiculelor poliþiei în misiune).
ORDINEA ESTE: B, D, C, A.
CAIETUL CURSANTULUI 27
Oprirea, staþionarea, parcarea
Se considerã oprire imobilizarea voluntarã a unui vehicul pe drumul public, pe o duratã de cel mult 5 minute.
( Art. 63 alin. 1 din OUG )
NU SE CONSIDERÃ OPRIRE:
a) imobilizarea vehiculului atât timp cât este necesarã pentru îmbarcarea sau debarcarea unor persoane,
dacã prin aceastã manevrã nu a fost perturbatã circulaþia pe drumul public respectiv;
b) imobilizarea autovehiculului având o masã totalã maximã autorizatã de pânã la 3,5 tone, atât timp cât este
necesar pentru operaþiunea de distribuire a mãrfurilor alimentare la unitãþile comerciale. ( Art. 63 alin. 2 din OUG )
Vehiculul oprit sau staþionat pe partea carosabilã trebuie aºezat lângã ºi în paralel cu
þie
liga
marginea acesteia, pe un singur rând, dacã printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune
altfel. Motocicletele fãrã ataº, mopedele ºi bicicletele pot fi oprite sau staþionate ºi câte
Ob
douã, una lângã alta. În afara localitãþilor oprirea sau staþionarea voluntarã a vehiculelor se
face în afara pãrþii carosabile, iar atunci când nu este posibil, cât mai aproape de marginea din
dreapta a drumului, paralel cu axa acestuia.( Art. 63 alin. 5 din OUG )
re
ice
þie
SE INTERZICE CONDUCÃTORULUI DE liga Conducãtorii autovehiculelor imobi-
erz
ie
epþ
Exc
ie
epþ
epþ
Exc
Staþionarea voluntarã
re
ice
lizarea voluntarã a unui vehicul pe 20. în locul unde este instalat indica-
Int
drumul public, pe o duratã mai mare torul "Staþionarea interzisã" ; sau Nu este per-
de 5 minute. ( Art. 63 alin. 1 din OUG ) indicatorul cu semnificaþia misã staþionarea
"Staþionare alternantã", în altã zi pe partea caros-
SE INTERZICE STAÞIONAREA VOL- sau perioadã decât cea permisã ; abilã, în timpul nopþii, a
UNTARÃ A VEHICULELOR: sau a indicatorului cu semnificaþia tractoarelor, a remorcilor,a mope-
"Zona de staþionare cu duratã limi- delor, a bicicletelor, a maºinilor
În toate cazurile în care este interzisã tatã" peste durata stabilitã. ºi utilajelor autopropulsate uti-
oprirea voluntarã (15 cazuri) + 5 situaþii ( Art. 143 din R ) lizate în lucrãri de construcþii,
unde se interzice numai staþionarea; agricole sau forestiere, a
vehiculelor cu tracþiune animalã
16. pe drumurile publice cu o lãþime ori a celor trase sau împinse cu
mai micã de 6 m; mâna. ( Art. 141 alin. 6 din R )
Orice vehicul care staþioneazã pe
17. în zona unde este aplicat pe timp de noapte pe partea carosabilã
carosabil marcajul cu semnificaþia a unui drum public, acolo unde
de interzicere a staþionãrii; staþionarea este permisã, trebuie sã Se considerã parcare staþionarea
fie semnalizat cu lanterne de poziþie, vehiculelor în spaþii special amena-
18. în dreptul cãilor de acces care dacã locul de staþionare nu este ilu- jate sau stabilite ºi semnalizate core-
deservesc proprietãþile alãturate minat. ( Art. 114 alin. 1 lit. a din R ) spunzãtor. ( Art. 63 alin. 4 din OUG )
drumurilor publice;
19. în pante ºi în rampe pe toatã
lungimea lor;
CAIETUL CURSANTULUI 29
Întoarcerea
REGULÃ:Pentru a putea întoarce vehiculul de pe un sens de mers pe celãlalt prin manevrare înainte ºi înapoi sau
prin viraj, conducãtorul acestuia este obligat sã semnalizeze ºi sã se asigure cã din faþã, din spate sau din lateral
nu circulã în acel moment niciun vehicul.Semnalizarea schimbãrii direcþiei de mers trebuie sã fie menþinutã pe
întreaga duratã a manevrei. ( Art. 125 din R )
Mersul înapoi
REGULÃ: Conducãtorul de vehicul care executã o manevrã de mers cu spatele spre este obligat sã semnalizeze din timp
ºi sã se asigure cã o poate face fãrã sã perturbe circulaþia sau sã punã în pericol siguranþa celorlalþi participanþi la trafic.
Pe drumurile publice înguste ºi/sau În cazul vehiculelor de aceeaºi cate- 21. pe autostrãzi; ( Art. 128 alin.1 din
cu declivitate, unde trecerea gorie, obligaþia de a efectua o manevrã R)
vehiculelor care circulã din sensuri de mers înapoi revine conducãtorului
opuse, unele pe lângã altele, este care urcã, cu excepþia cazului când În locurile în care mersul înapoi este
imposibilã sau periculoasã, se pro- este mai uºor ºi existã condiþii pentru permis dar vizibilitatea în spate este
cedeazã dupã cum urmeazã: conducãtorul care coboarã sã execute împiedicatã, vehiculul poate fi
aceastã manevrã, mai ales atunci manevrat înapoi numai atunci când
a) la întâlnirea unui ansamblu de când se aflã aproape de un refugiu. conducãtorul acestuia este dirijat de
vehicule cu un vehicul conducãtorul ( Art. 127 alin. 2 din R ) cel puþin o persoanã aflatã în afara
acestuia din urmã trebuie sã vehiculului. Persoana care dirijeazã
manevreze cu spatele; SE INTERZICE MERSUL manevrarea cu spatele a unui vehicul
ÎNAPOI CU VEHICULUL: este obligatã sã se asigure cã manevra
b) la întâlnirea unui vehicul greu cu se efectueazã fãrã a pune în pericol
un vehicul uºor, conducãtorul acestuia În toate cazurile prevãzute la siguranþa participanþilor la trafic. ( Art.
din urmã trebuie sã manevreze cu manevra de întoarcere (18 cazuri), cu 128 alin. 2 ºi 3 din R )
spatele; excepþia drumului cu sens unic unde Mersul înapoi cu autovehiculul tre-
mersul înapoi este permis; buie semnalizat cu lumina sau
c) la întâlnirea unui vehicul care luminile speciale din dotare. Se reco-
efectueazã transport public de per- 19. pe o distanþã mai mare de 50 m; mandã dotarea autovehiculelor ºi cu
soane cu un vehicul de transport dispozitive sonore pentru sem-
mãrfuri conducãtorul acestuia din 20. la ieºirea de pe proprietãþi alãtu- nalizarea acestei manevre. ( Art. 128
urmã trebuie sã manevreze cu spatele. rate drumurilor publice; alin. 4 din R )
( Art. 127 alin. 1 din R )
Depãºirea
DEFINIÞIE: depãºirea este manevra prin care un vehicul trece înaintea altui vehicul ori pe lângã un obstacol, aflat
pe acelaºi sens de circulaþie, prin schimbarea direcþiei de mers ºi ieºirea de pe banda de circulaþie sau din ºirul de
vehicule în care s-aa aflat iniþial. ( Art. 45 alin. 1 din OUG )
Nu constituie depãºire, situaþia în care un vehicul circulã mai repede pe una dintre benzi decât vehiculele care
circulã pe altã bandã în acelaºi sens de circulaþie. ( Art. 45 alin. 4 din OUG )
REGULÃ: Depãºirea se efectueazã numai pe partea stângã a vehiculului depãºit. ( Art. 45 alin. 5 din OUG )
Tramvaiul sau vehiculul al cãrui conducãtor Tramvaiul aflat în mers poate fi depãºit ºi pe
ii
epþ
a semnalizat intenþia ºi s-a încadrat corespunzã- partea stângã atunci când drumul este cu sens unic
Exc
tor pãrãsirii sensului de mers spre stânga se sau când între ºina din dreapta ºi marginea trotuarului
depãºeºte prin partea dreaptã. ( Art. 45 alin 5 din OUG ) nu existã spaþiu suficient.(( Art. 45 alin. 6 din OUG )
CAIETUL CURSANTULUI 31
Graficul tuturor restricþiilor
MERSUL ÎNAPOI
DEPêIREA
În toate cazurile de la întoarcerea interzisã 1-8. din grafic +
13. pe pista bicicliºtilor sau a pietonilor (18 cazuri) cu excepþia... sensului unic... 9. în zona... indicatorului... Depãºirea interzisã
14. pe autostrãzi, expres, europene 19. pe distanþe > de 50 m 10. când... se trece... marcaj linie continuã....
15. pe trotuar dacã... 1m... pentru pietoni. 20. la ieºirea... proprietãþile alãurate... drumului... 11. când din sens opus... se apropie... vehicul...
21. pe autostrãzi 12. se interzice depãºirea... s-a format o coloanã în aºteptare...
13. depãºirea... coloane oficiale.
Viteze maxime legale
Conducãtorii de vehicule sunt obligaþi sã respecte viteza maximã admisã pe sectorul de drum pe care
circulã ºi pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum ºi cea impusã prin mijloacele de
semnalizare,sã o adapteze în funcþie de condiþiile de drum astfel încât sã poatã efectua orice manevrã
în condiþii de siguranþã. ( Art. 121 alin 1 din R )
» VITEZELE MAXIME ADMISE ÎN AFARA LOCAL- semiremorci este cu 10 km/h mai micã decât
ITÃÞILOR PENTRU CATEGORIILE ªI SUBCATEGORI- viteza maximã admisã pentru categoria din care
ILE DE AUTOVEHICULE SUNT: face parte autovehiculul trãgãtor.
Viteza maximã admisã pentru autovehicule cu
a) 130 km/h pe autostrãzi, 100 km/h pe dru- mase ºi/sau gabarite depãºite ori care trans-
murile expres sau pe cele naþionale europene (E) portã produse periculoase este de 40 km/h în
ºi 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri, localitãþi, iar în afara localitãþilor de 70 km/h.
pentru autovehiculele din categoriile A, B ; Viteza maximã admisã în afara localitãþilor
pentru autovehiculele ai cãror conducãtori au
b) 110 km/h pe autostrãzi, 90 km/h pe dru- mai puþin de un an practicã de conducere sau
murile expres sau pe cele naþionale europene (E) pentru persoanele care efectueazã pregãtirea
ºi 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri, practicã în vederea obþinerii permisului de con-
pentru autovehiculele din categoriile C, , D ºi ducere este cu 20 km/h mai micã decât viteza
subcategoriile D1; maximã admisã pentru categoria din care fac
parte autovehiculele conduse. (Art. 50 alin.
c) 90 km/h pe autostrãzi, 80 km/h pe dru- 1,2,3 ºi 4 din OUG )
murile expres sau pe cele naþionale europene (E) Conducãtorul unui vehicul care circulã în
ºi 70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri, spatele altuia are obligaþia de a pãstra o distanþã
pentru autovehiculele din subcategoriile A1, B1, suficientã faþã de acesta, pentru evitarea coliziu-
C1 ; nii. ( Art. 51 din OUG )
d) 45 km/h, pentru tractoare ºi mopede. Se interzice conducãtorilor de vehicule sã
Viteza maximã admisã în afara localitãþilor reducã brusc viteza ori sã efectueze o oprire
pentru autovehiculele care tracteazã remorci sau neaºteptatã, fãrã motiv întemeiat. ( Art. 122 din R )
CAIETUL CURSANTULUI 33
Reducerea vitezei
Conducãtorul de vehicul este obligat sã circule cu o vitezã care sã nu depãºeascã 30 km/h, în localitãþi, sau
50 km/h în afara localitãþilor, în urmãtoarele situaþii:
1. la trecerea prin intersecþiile cu cortegii, indiferent dacã acestea se ibilitatea este mai micã de 50 m;
circulaþie nedirijatã; aflã în mers sau staþioneazã pe 9. în zona de acþiune a indicatoru-
2. la trecerile pentru pietoni nese- partea carosabilã a drumurilor cu o lui de avertizare "Copii" în intervalul
maforizate, semnalizate prin indica- singurã bandã de circulaþie pe sens; orar 0700 - 2200 precum ºi a indica-
toare ºi marcaje, când drumul public 5. pe drumuri cu denivelãri, sem- torului "Accident";
are cel mult o bandã pe sens, iar nalizate ca atare; 10. la schimbarea direcþiei de
pietonii aflaþi pe trotuar, în imediata 6. când partea carosabilã este mers prin viraje; ( Art. 123 din R )
apropiere a pãrþii carosabile, acoperitã cu polei, gheaþã, zãpadã Administratorul drumului public
intenþioneazã sã se angajeze în bãtãtoritã, mâzgã sau piatrã cubicã este obligat ca în locurile prevãzute
traversare; umedã; mai sus sã instaleze indicatoare de
3. când vizibilitatea este sub 100 7. la trecerea pe lângã animale avertizare ºi sã ia mãsuri pentru
m în condiþii de ceaþã, ploi care sunt conduse pe partea caros- realizarea de amenajãri rutiere care
torenþiale, ninsori abundente. abilã sau pe acostament; sã determine conducãtorii de
4. la trecerea pe lângã grupuri 8. în curbe deosebit de pericu- vehicule sã reducã viteza de
organizate, coloane militare sau loase semnalizate ca atare unde viz- deplasare. ( Art. 124 din R )
Alte cazuri de reducere a vitezei obstacol sau de prezenþa altor partic- suri opuse, conducãtorii acestora
fãrã a fi precizatã valoarea acesteia: ipanþi la trafic, este obligat sã reducã sunt obligaþi ca de la o distanþã de
1. la trecerea autovehiculelor cu viteza ºi, la nevoie sã opreascã pen- cel puþin 200m sã foloseascã
regim de circulaþie prioritarã care au tru a permite trecerea vehiculelor luminile de întâlnire concomitent cu
în funcþiune semnalele speciale de care circulã din sens opus. reducerea vitezei.
avertizare luminoase de culoare 5. la semnalul prin balansarea pe 9. în zona de acþiune a indicatoru-
albastrã ºi sonore. verticalã a braþului , având palma lui COBORÂRE PERICULOASÃ.
2. la intrarea în intersecþiile unde orintatã catre sol, de cãtre : polþiºtii 10. la semnalul de culoare gal-
lumina roºie a semaforului este în de frontierã; îndrumîtorii de circu- benã intermitent care permite tre-
funcþiune ori indicatoarele obligã la laþie ai Ministerului Apãrãrii; agenþii cerea cu respectarea regulilor de cir-
acordarea prioritãþii de trecere, con- de cale feratã, la trecerile la nivel; culaþie aplicabile în acel loc.
duc[torii autovehiculelor speciale aflate personalul autorizat din zona 11. la trecerea la nivel cu calea
în misiune trebuie sã reducã viteza ºi lucrãrilor pe drumurile publice. feratã curentã, conducãtorul de
sã circule cu atenþie sporitã pentru 6. la semnalul dat prin bal- autovehicul este obligat sã circule
evitarea producerii de accidente. ansarea pe verticalã a braþului de cu vitezã redusã ºi sã se asigure cã
3. la apropierea de o staþie pentru cãtre poliþistul rutier care se aflã pe din partea stângã sau din partea
mijloacele de transport public de drumul public, în intersecþie sau pe dreaptã nu se apropie nici un
persoane prevãzutã cu alveolã , motocicleta poliþiei. vehicul feroviar.
unde trebuie acordatã ºi prioritatea 7.la mesajul afiºat REDUCEÞI VITEZA 12. ca primã mãsurã, în zona de
de trecere. transmis din autovehiculul poliþiei . acþiune a indicatoarelor de averti-
4. conducãtorul de vehicul al cãrui 8. pe timpul nopþii, la apropierea zare precum ºi la întâlnirea indica-
mers înainte este obturat de un a douã vehicule care circulã din sen- toarelor Cedeazã trecerea ºi Oprire.
CAIETUL CURSANTULUI 35
stanþe stupefiante ori a medicamentelor 6. Pãrãsirea locului accidentului
cu efecte similare acestora. de cãtre conducãtorul vehiculului 7. Punerea în circulaþie sau con-
( Art. 87 alin. 5 din OUG ) sau de cãtre instructorul auto, ducerea pe drumurile publice a
3. Fapta conducãtorului de aflat în procesul de instruire, sau de unui autovehicul ori a unui tram-
vehicul sau a instructorului auto, examinatorul autoritãþii competente, vai (sau tractarea unei remorci) neînma -
aflat în procesul de instruire, ori a aflat în timpul desfãºurãrii probelor triculat sau neînregistrat.
examinatorului autoritãþii competente, practice ale examenului pentru Conducerea pe drumurile publice a
aflat în timpul desfãºurãrii probelor obþinerea permisului de conducere, unui autovehicul sau tractarea unei
practice ale examenului pentru implicat într-un accident de circulaþie în remorci ale cãrei plãcuþe cu numãrul de
obþinerea permisului de conducere, de a urma cãruia a rezultat uciderea sau vãtã- înmatriculare sau de înregistrare au fost
consuma alcool, produse ori substanþe marea integritãþii corporale ori a retrase sau a unui vehicul înmatriculat în
stupefiante sau medicamente cu efecte sãnãtãþii uneia sau mai multor persoane alt stat, care nu are drept de circulaþie în
similare acestora, dupã producerea unui ori dacã accidentul s-a produs ca urmare România, se pedepseºte cu închisoare.
accident de circulaþie care a avut ca a unei infracþiuni, fãrã încuviinþarea ( Art. 85 alin. 1 din OUG )
rezultat uciderea sau vãtãmarea poliþiei care efectueazã cercetarea locu- 8. Punerea în circulaþie sau con-
integritãþii corporale ori a sãnãtãþii uneia lui faptei. ( Art. 89 alin. 1 din OUG ) ducerea pe drumurile publice a
sau mai multor persoane, pânã la unui autovehicul ori a unui tram-
recoltarea probelor biologice ori pânã la Deasemenea este consideratã vai sau tractarea unei remorci cu numãr
testarea cu un mijloc tehnic omologat ºi infracþiune ºi fapta oricãrei persoane de fals de înmatriculare sau de înregistrare.
verificat metrologic sau pânã la sta- a modifica starea locului sau de a ºterge ( Art. 85 alin. 2 din OUG )
bilirea cu un mijloc tehnic certificat a urmele accidentului de circulaþie din 9. Organizarea sau participarea,
prezenþei acestora în aerul expirat. ( Art. care a rezultat uciderea sau vãtãmarea în calitate de conducãtor de
90 alin. 1 din OUG ) integritãþii corporale ori a sãnãtãþii uneia vehicul sau de animale, la între-
sau mai multor persoane, fãrã acordul ceri neautorizate pe drumurile publice.
Nu constituie infracþiune con- echipei de cercetare la faþa locului. ( Art. Deasemenea este infracþiune ºi se
sumul de medicamente cu 89 alin. 2 din OUG ) sancþioneazã blocarea cu intenþie a drumu-
efecte similare produselor sau lui public, dacã se pune în pericol siguranþa
substanþelor stupefiante, dupã produc- Nu constituie infracþiune fapta circulaþiei ori se aduce atingere dreptului la
erea accidentului de circulaþie ºi pânã la conducãtorului de vehicul care, libera circulaþie a celorlalþi participanþi la
sosirea poliþiei la faþa locului, dacã aces- în lipsa altor mijloace de trafic. ( Art. 92 alin. 3 ºi 4 din OUG )
tea sunt administrate de personal medical transport, el însuºi transportã per-
autorizat, în cazul în care acestea sunt soanele rãnite la cea mai apropiatã uni- 10. Neîndeplinirea obligaþiilor pre-
impuse de starea de sãnãtate sau de vãtã- tate sanitarã în mãsurã sã acorde asis- vãzute în lege de cãtre medicul de fami-
marea corporalã a conducãtorului auto. tenþã medicalã necesarã ºi la care a lie, în cazul producerii unui accident de
( Art. 90 alin. 2 din OUG ) declarat datele personale de identitate circulaþie care a avut ca rezultat uciderea
4. Conducerea pe drumurile pub- ºi numãrul de înmatriculare sau înregis- sau vãtãmarea integritãþii corporale ori a
lice a unui autovehicul sau tram- trare a vehiculului condus, consemnate sãnãtãþii uneia sau mai multor per-
vai, de c[tre o persoan[ care nu într-un registru special, dacã se soane, ca urmare a afecþiunilor medicale
posedã permis de conducere ori al c[rei înapoiazã imediat la locul accidentului. ale conducãtorului de vehicul.
permis de conducere este ( Art. 89 alin. 3 din OUG )
necorespunz[tor categoriei din care face Nu constituie infracþiunea de 11. Fapta sãvârºitã cu intenþie de a
parte vehiculul respectiv ori acesta i-a fost pãrãsire a locului accidentului sustrage, distruge, degrada ori de a
retras sau anulat, ori c[reia exercitarea fapta conducãtorului autove- aduce în stare de neîntrebuinþare indica-
dreptului de a conduce i-a fost sus- hiculului cu regim de circulaþie priori- toarele, semafoarele, amenajãrile rutiere
pendat[. ( Art. 86 alin 1 ºi 2 din OUG ) tarã, dacã acesta anunþã de îndatã sau crearea de obstacole pe partea
poliþia ºi dupã terminarea misiunii se carosabilã.
5. Deasemenea este infracþiune prezintã la sediul unitãþii de poliþie pe a Deasemenea este infracþiune ºi se
ºi se sancþioneazã persoana care cãrei razã de competenþã s-a produs sancþioneazã instalarea de mijloace de
incredinþeazã cu bunã ºtiinþã un accidentul, în vederea întocmirii docu- semnalizare rutierã sau modificarea poz-
autovehicul sau tramvai, pentru conduc- mentelor de constatare. ( Art. 89 alin. 4 iþiilor acestora, fãrã autorizaþie eliberatã
erea pe drumurile publice, unei per- din OUG ) de autoritãþile competente, de naturã sã
soane care se aflã în una dintre situaþiile inducã în eroare participanþii la trafic.
prevãzute la aliniatul de mai sus sau Nu constituie infracþiune
unei persoane care suferã de o boalã psi- pãrãsirea locului accidentului, 12. Lãsarea fãrã supraveghere pe
hicã ori se aflã sub influenþa unor produse dacã victima pãrãseºte locul partea carosabilã a drumurilor publice a
ori substanþe stupefiante sau a medica- faptei, iar conducãtorul de vehicul unui vehicul care transportã produse
mentelor cu efecte similare acestora. anunþã imediat evenimentul la cea mai sau substanþe periculoase.
( Art. 86 alin. 3 din OUG ) apropiatã unitate de poliþie. ( Art. 89
alin. 5 din OUG ) 13. Îndeplinirea defectuoasã sau
CAIETUL CURSANTULUI 37
termen de 10 zile de la data constatãrii ultimei Nu beneficiazã de reducerea perioad-
3. nerespectarea regulilor de circu- contravenþii. ( Art. 103 alin. 3 din OUG ) ei de suspendare a exercitãrii dreptului
laþie la trecerea unei coloane oficiale sau de a conduce conducãtorul de autove -
intercalarea într-o astfel de coloanã; În cazul înºtiinþãrii cu privire la sus- hicul sau tramvai, dacã:
pendarea dreptului de a conduce, contra-
4. circulaþia pe sens opus, cu excepþia venientul este obligat sã se prezinte la a) perioada de suspendare a fost
cazurilor în care se efectueazã regula- unitatea de poliþie pe raza cãreia domicil- majoratã, conform legii;
mentar manevra de depãºire. iazã sau, dupã caz, are reºedinþa, în ter- b) a cumulat, din nou, cel puþin 15
men de 5 zile de la primirea înºtiinþãrii puncte de penalizare în urmãtoarele 12
5. dacã titularul permisului de con- scrise, pentru a preda permisul de con- luni de la data expirãrii ultimei sus-
ducere cumuleazã din nou cel puþin 15 ducere. ( Art. 103 alin.6 din OUG ) pendãri a exercitãrii dreptului de a con-
puncte de penalizare în urmãtoarele 12 duce;
luni de la data expirãrii ultimei sus- Neprezentarea contravenientului în c) a fost implicat într-un accident de
pendãri a exercitãrii dreptului de a con- termenul prevãzut, în mod nejustificat, circulaþie din care au rezultat numai
duce. ( Art. 101 alin. 3 din OUG ) atrage majorarea cu 30 de zile a duratei pagube materiale, iar rezultatul testãrii
de suspendare a exercitãrii dreptului de aerului expirat sau al probelor biologice
CONTRAVENÞII CARE ATRAG ªI a conduce. (Art. 103 alin.7din OUG ) au stabilit cã a condus vehiculul în timp
SUSPENDAREA DREPTULUI DE A Suspendarea exercitãrii dreptului de ce se afla sub influenþa alcoolului;
a conduce autovehicule opereazã în ziua d) sancþiunea contravenþionalã com-
CONDUCE AUTOVEHICULE PE 90 urmãtoare celei în care a fost predat per- plementarã s-a dispus ca urmare a neo-
ZILE: misul de conducere sau, dupã caz, a pririi la trecerea la nivel cu calea feratã
expirat termenul de predare a acestuia. când barierele sau semibarierele sunt
1. conducerea sub influenþa bãu- (Art. 209 alin. 3 din R ) coborâte ori în curs de coborâre sau
turilor alcoolice, dacã fapta nu constitu- când semnalele cu lumini roºii ºi/sau
ie, potrivit legii, infracþiune; REDUCEREA PERIOADEI sonore sunt în funcþiune.
( Art. 221 alin. 2 din R )
2. conducerea vehiculului cu defecþiu- DE SUSPENDARE
ni grave la sistemul de frânare sau la La cererea titularului permisului de CONTRAVENÞII CARE PE LÂNGÃ
mecanismul de direcþie, constatate de conducere, perioadele de suspendare se AMENDÃ ATRAG ªI 2 PUNCTE DE
poliþia rutierã împreunã cu specialiºtii reduc de cãtre ºeful poliþiei rutiere al PENALIZARE:
R.A.R; judeþului sau al municipiului Bucureºti 1. folosirea incorectã a luminilor de
pe raza cãreia a fost sãvârºitã fapta ori drum la întâlnirea cu un autovehicul care
3. neoprirea la trecerea la nivel cu de cãtre ºeful poliþiei rutiere din Inspec- circulã din sens opus;
calea feratã când barierele sau semibari- toratul General al Poliþiei Române, dar
erele sunt coborâte ori în curs de nu mai puþin de 30 de zile. 2. folosirea telefoanelor mobile în
coborâre sau când semnalele cu lumini (Art. 104 din OUG ) timpul conducerii, cu excepþia celor pre-
roºii ºi/sau sonore sunt în funcþiune; Perioada de suspendare a exercitãrii vãzute cu dispozitive de tip "mâini
dreptului de a conduce se reduce , la 30 libere";
4. depãºirea cu mai mult de 50 km/h zile, dacã sunt îndeplinite, cumulativ,
a vitezei maxime admise pe sectorul de urmãtoarele condiþii: 3. nerespectarea obligaþiei de a
drum respectiv ºi pentru categoria din purta, în timpul circulaþiei pe drumurile
care face parte autovehiculul condus, a) a fost declarat admis la testul de publice, centura de siguranþã ori cãºtile
constatatã, potrivit legii, cu mijloace verificare a cunoaºterii regulilor de circu- de protecþie omologate, dupã caz;
tehnice omologate ºi verificate metrolog- laþie; 4. depãºirea cu 10-20 km/h a vitezei
ic. ( Art. 102 alin. 3 din OUG ) b) a obþinut permis de conducere cu maxime admise pe sectorul de drum
OBSERVAÞIE: în cazul în care conducã- cel puþin 1 an înainte de sãvârºirea respectiv pentru categoria din care face
torul de autovehicul sau tramvai faptei; parte autovehiculul condus, constatatã,
sãvârºeºte, într-un interval de 6 luni de la c) în ultimii 3 ani de la data sãvârºirii potrivit legii, cu mijloace tehnice omolo-
data restituirii permisului de conducere, faptei pentru care se solicitã reducerea gate ºi verificate metrologic;
din nou o nouã faptã prevãzutã la situaþi- perioadei de suspendare a exercitãrii
ile de suspendare a dreptului de a con- dreptului de a conduce nu a beneficiat 5. circulaþia pe un sector de drum pe
duce autovehicule pe 30, 60 sau 90 zile, de o astfel de mãsurã; care accesul este interzis;
perioada de suspendare se majoreazã cu d) în ultimii 2 ani de la data con-
încã 30 de zile. ( Art. 103 alin. 2 din OUG ) statãrii contravenþiei pentru care se 6. nerespectarea regulilor privind
aplicã sancþiunea contravenþionalã com- manevra de întoarcere, mersul înapoi,
Hotãrârea de suspendare a exercitãrii plementarã nu a mai avut suspendatã schimbarea benzii de circulaþie sau a
dreptului de a conduce se comunicã titu- exercitarea dreptului de a conduce direcþiei de mers;
larului de cãtre serviciul poliþiei rutiere, autovehicule sau tramvaie.
care are în evidenþã contravenientul, în ( Art. 221 alin. din R )
CAIETUL CURSANTULUI 39
DINTRE URMÃTOARELE FAPTE: REÞINEREA CERTIFICATULUI semnificative de carburant sau lubrifi-
( Art. 117 alin. 1 din OUG ) ant;
a) conducerea unui vehicul neînma- DE ÎNMATRICULARE o) plãcuþele cu numãrul de înmatric-
triculat sau neînregistrat ori cu numãr de Certificatul de înmatriculare sau de ulare sau de înregistrare nu sunt con-
înmatriculare sau de înregistrare fals ori înregistrare ori dovada înlocuitoare a forme cu standardul ori au aplicate dis-
fãrã a avea montate plãcuþele cu acestuia se reþine de cãtre Poliþia Rutierã pozitive de iluminare, altele decât cele
numãrul de înmatriculare sau de înregis- în urmãtoarele cazuri: omologate;
trare; a) vehiculul nu are efectuatã inspecþia p) datele din certificatul de înmatric-
b) conducerea unui vehicul a cãrui tehnicã periodicã valabilã; ulare sau de înregistrare nu concordã
stare tehnicã pune în pericol grav sigu- b) nu sunt respectate normele tehnice cu caracteristicile tehnice ale vehiculu-
ranþa circulaþiei, deterioreazã drumul constructive referitoare la transportul lui;
public sau afecteazã mediul; produselor periculoase; r) vehiculul nu a fost radiat din circu-
c) conducerea unui vehicul cu încãl- c) vehiculul circulã noaptea fãrã faruri laþie în cazurile prevãzute în prezenta
carea regulilor referitoare la transportul sau lãmpi de semnalizare, dispozitivele ordonanþã de urgenþã;
mãrfurilor periculoase ori cu gabarite de iluminare ºi semnalizare luminoase, s) vehiculul nu este asigurat de
ºi/sau mase depãºite; mijloacele fluorescent-reflectorizante, rãspundere civilã în caz de pagube pro-
d) conducerea unui vehicul despre prevãzute în normele tehnice în vigoare; duse terþilor prin accidente de circu-
care existã date sau indicii cã face obiec- d) vehiculul circulã cu defecþiuni laþie, conform legii;
tul unei fapte de naturã penalã; majore la sistemele de iluminare-sem- t) deþinãtorul vehiculului nu a
e) refuzã sã se legitimeze; nalizare sau cu alte dispozitive decât preschimbat certificatul de înmatricu-
f) se aflã sub influenþa bãuturilor cele omologate; lare sau de înregistrare, în conformitate
alcoolice, a produselor sau substanþelor e) sistemul de frânare de serviciu este cu prevederile legale;
stupefiante ori a medicamentelor cu defect; u) vehiculul nu are montatã una din-
efecte similare acestora, iar conducerea f) sistemul de frânare de ajutor sau de tre plãcuþele cu numãrul de înmatricu-
vehiculului nu poate fi asiguratã de o staþionare este defect; lare sau de înregistrare;
altã persoanã; g) mecanismul de direcþie prezintã v) vehiculul are lipsã elemente ale
g) nu respectã timpii de conducere ºi uzuri peste limitele admise; caroseriei ori aceasta este într-o stare
de odihnã prevãzuþi de lege. h) anvelopele au alte dimensiuni sau avansatã de degradare;
Imobilizarea unui vehicul se dispune caracteristici decât cele prevãzute în x) lipsa dotãrilor obligatorii pe
ºi în cazul în care conducãtorul acestuia cartea de identitate a vehiculului, prez- autovehicule destinate învãþãrii con-
ori unul dintre pasageri sãvârºeºte o intã tãieturi sau rupturi ale cordului ori ducerii autovehiculelor în procesul
faptã de naturã penalã sau este urmãrit sunt uzate peste limita legal admisã; instruirii persoanelor în vederea
pentru sãvârºirea unei infracþiuni. i) zgomotul în mers sau staþionare obþinerii permisului de conducere, pre-
( Art.117 alin.2 din OUG ) depãºeºte limita legal admisã pentru vãzute de reglementãrile în vigoare.
tipul respectiv de vehicul; ( Art.112 alin. 1 din OUG )
j) motorul emite noxe poluante peste
CONFISCAREA BUNURILOR DESTI- limitele legal admise;
NATE ORI FOLOSITE LA SÃVÂRªIREA k) elementele dispozitivului de
CONTRAVENÞIILOR: cuplare pentru remorcare prezintã uzuri
pronunþate ori nu sunt compatibile,
REÞINEREA PLÃCUÞELOR
Sunt supuse confiscãrii: fiind de naturã sã provoace CU NUMERELE DE
desprinderea remorcii sau dezechili-
(a) mijloacele speciale de avertizare brarea ansamblului; ÎNMATRICULARE
luminoase si sonore detinute, montate l) autovehiculul sau tramvaiul are
si folosite pe alte autovehicule decat aplicate pe parbriz, lunetã sau gea- În situaþiile prevãzute mai jos odatã
cele prevazute de lege ; murile laterale afiºe sau reclame pub- cu reþinerea certificatului de înmatricu -
b) dispozitivele care perturba func- licitare, folii neomologate ºi/sau lare poliþistul rutier retrage ºi plãcuþele
tionarea mijloacelor tehnice de nemarcate corespunzãtor ori accesorii cu numãrul de înmatriculare sau de
supraveghere a traficului; care restrâng sau estompeazã vizibili- înregistrare.
c) placutele cu numarul de inmatricu- tatea în timpul mersului, atât din interi- 1. nu sunt respectate normele tehnice
lare sau inregistrare care nu corespund or, cât ºi din exterior; constructive referitoare la transportul
standardelor in vigoare si care sunt mon- m) autovehiculul are aplicat pe produselor periculoase;
tate pe vehicule; partea frontalã ºi/sau posterioarã a
( Art. 96 alin. 6 din OUG ) acestuia afiºe, înscrisuri sau reclame 2. plãcuþele cu numãrul de înmatricu-
care diminueazã eficacitatea dispozi- lare sau de înregistrare nu sunt con-
tivelor de iluminare ºi semnalizare forme cu standardul ori au aplicate dis-
luminoasã ori citirea numãrului de pozitive de iluminare, altele decât cele
înmatriculare; omologate;
n) autovehiculul prezintã scurgeri
CAIETUL CURSANTULUI 41
dupã caz, permisul de conducere, docu- rezultat numai avarierea vehiculului este Conducãtorului de autovehicul sau
mentul de înmatriculare ori de înregis- obligat sã-l scoatã imediat în afara pãrþii tramvai, instructorului auto atestat care
trare a vehiculului condus, documentele carosabile ori, dacã nu este posibil, sã-l se aflã în procesul de instruire practicã a
referitoare la bunurile transportate, pre- deplaseze cât mai aproape de bordurã unei persoane pentru obþinerea per-
cum ºi documentele prevãzute de lege. sau acostament, semnalizându-l core- misului de conducere, precum ºi exami-
( Art. 35 alin. 1 ºi 2 din OUG ) spunzãtor ºi sã se prezinte în termen de natorului autoritãþii competente în tim-
Participanþii la trafic sunt obligaþi sã 24 ore la unitatea de poliþie pe raza cãreia pul desfãºurãrii probelor practice ale
anunþe administratorul drumului public s-a produs accidentul, în vederea examenului pentru obþinerea permisului
ori cea mai apropiatã unitate de poliþie întocmirii documentelor de constatare. de conducere sau pentru oricare dintre
atunci când au cunoºtinþa despre exis- ( Art. 79 alin. 1 din OUG ) categoriile ori subcategoriile acestuia,
tenþa pe drum a unui obstacol sau a implicaþi într-un accident de circulaþie,
oricãrei alte situaþii periculoase pentru Conducãtorul unui vehicul implicat le este interzis consumul de alcool sau
fluenþa ºi siguranþa circulaþiei. într-un accident de circulaþie în urma de substanþe ori produse stupefiante
Se interzice oricãrei persoane sã arunce, cãruia a rezultat moartea sau vãtãmarea sau medicamente cu efecte similare
sã lase sau sã abandoneze obiecte, integritãþii corporale ori a sãnãtãþii unei acestora dupã producerea evenimentu-
materiale ori substanþe sau sã creeze persoane este obligat sã ia mãsuri de lui ºi pânã la testarea concentraþiei
obstacole pe drumul public. Persoana anunþare imediatã a poliþiei, sã nu mod- alcoolului în aerul expirat sau recoltarea
care nu a putut evita crearea unui obsta- ifice sau sã ºteargã urmele accidentului probelor biologice. În situaþia în care nu
col pe drumul public este obligatã sã îl ºi sã nu pãrãseascã locul faptei. sunt respectate dispoziþiile alin. de mai
înlãture ºi, dacã nu este posibil, sã îi ( Art. 77 alin. 1 din OUG ) sus, se considerã cã rezultatele testului
semnalizeze prezenþa ºi sã anunþe ime- sau ale analizei probelor biologice
diat administratorul drumului public ºi Este interzis oricãrei persoane sã recoltate reflectã starea conducãtorului,
cea mai apropiatã unitate de poliþie. schimbe poziþia vehiculului implicat într- a instructorului auto sau a examinatoru-
( Art. 96 alin. 1 ºi 2 din R ) un accident de circulaþie în urma cãruia lui respectiv în momentul producerii
a rezultat moartea sau vãtãmarea accidentului.
OBLIGAÞII integritãþii corporale ori a sãnãtãþii ( Art. 78 alin. 1 ºi 2 din OUG )
uneia sau a mai multor persoane, sã Proprietarul sau deþinãtorul al cãrui
ÎN CAZ DE ACCIDENT modifice starea locului sau sã ºteargã autovehicul, remorcã sau tramvai a fost
Accidentul de circulaþie este eveni- urmele accidentului fãrã încuviinþarea avariat în alte împrejurãri decât într-un
mentul care îndeplineºte cumulativ poliþiei care cerceteazã accidentul.. accident de circulaþie este obligat sã
urmãtoarele condiþii: ( Art. 77 alin. 3 din OUG ) anunþe în termenul legal prevãzut de
a) s-a produs pe un drum deschis cir- Nu constituie infracþiune fapta con- lege , poliþia pe raza cãreia s-a produs
culaþiei publice ori ºi-a avut originea ducãtorului de vehicul care, în lipsa altor evenimentul, pentru întocmirea docu-
într-un asemenea loc; mijloace de transport, el însuºi trans- mentelor de constatare.
b) a avut ca urmare decesul, rãnirea portã persoanele rãnite la cea mai ( Art. 80 alin. 1 din OUG )
uneia sau mai multor persoane ori cel apropiatã unitate sanitarã în mãsurã sã
puþin un vehicul a fost avariat sau au acorde asistenþã medicalã necesarã ºi la
rezultat alte pagube materiale; care a declarat datele personale de iden- OBLIGAÞII PRIVIND
c) în eveniment a fost implicat cel titate ºi numãrul de înmatriculare sau
puþin un vehicul în miºcare. înregistrare a vehiculului condus, con- SEMNALELE
( Art. 75 din OUG ) semnate într-un registru special, dacã se
înapoiazã imediat la locul accidentului.
CONDUCÃTORILOR
Orice persoanã care este implicatã ( Art. 89 alin.3 din OUG ) În circulaþia pe drumurile publice con-
sau are cunoºtinþã de producerea unui Nu constituie infracþiunea de pãrãsire ducãtorii de vehicule pot folosi, în
accident de circulaþie în urma cãruia a a locului accidentului fapta conducã- condiþiile prevãzute de regulament,
rezultat moartea sau vãtãmarea torului autovehiculului cu regim de cir- mijloacele de avertizare sonorã ºi lumi-
integritãþii corporale ori a sãnãtãþii culaþie prioritarã, dacã acesta anunþã de noasã aflate în dotare ºi omologate.
uneia sau a mai multor persoane, pre- îndatã poliþia ºi dupã terminarea misiu- În circulaþia pe autostrãzi, pe dru -
cum ºi în situaþia în care în eveniment nii se prezintã la sediul unitãþii de poliþie murile expres ºi pe cele naþionale
este implicat un vehicul care transportã pe a cãrei razã de competenþã s-a pro- europene (E) conducãtorii de autove -
mãrfuri periculoase este obligatã sã dus accidentul, în vederea întocmirii hicule sunt obligaþi sã foloseascã ºi în
anunþe de îndatã poliþia ºi sã apeleze documentelor de constatare. timpul zilei luminile de întâlnire.
numãrul naþional unic pentru apeluri de ( Art.89 alin.4 din OUG )
urgenþã 112, existent în reþelele de tele- Nu constituie infracþiune pãrãsirea Conducãtorii motocicletelor ºi
fonie din România. locului accidentului, dacã victima mopedelor sunt obligaþi sã
( Art. 77 alin. 2 din OUG ) pãrãseºte locul faptei, iar conducãtorul foloseascã luminile de întâlnire pe
de vehicul anunþã imediat evenimentul toatã durata deplasãrii acestora pe
Conducãtorul de vehicul implicat într-un la cea mai apropiatã unitate de poliþie. drumurile publice.
accident de circulaþie în urma cãruia a ( Art. 89 alin. 5 din OUG )
CAIETUL CURSANTULUI 43
Conducãtorii vehiculelor cu douã roþi, În cazul rãmânerii în panã a unui REMORCAREA UNUI AUTOVEHICUL
precum ºi ai celor cu tracþiune animalã autovehicul ori a remorcii acestuia, con- SE FACE CU RESPECTAREA URMÃ-
ori ai celor trase sau împinse cu mâna ducãtorul ansamblului este obligat sã îl TOARELOR REGULI:
sunt obligaþi sã efectueze urmãtoarele scoatã imediat în afara pãrþii carosabile a) conducãtorii autovehiculelor traga-
semnale: sau, dacã nu este posibil, sã îl tor ºi, respectiv, remorcat trebuie sa
a)braþul stâng întins orizontal atunci deplaseze lângã bordurã ori acosta- posede permise de conducere valabile
când intenþioneazã sã schimbe direcþia ment, aºezându-l paralel cu axa drumu- pentru categoriile din care face parte
de mers spre stânga sau de a depãºi; lui ºi luând mãsuri pentru remedierea fiecare dintre autovehicule;
b)braþul drept întins orizontal atunci defecþiunilor sau, dupã caz, de remor- b) autovehiculul trãgãtor sã nu
când intenþioneazã sã schimbe direcþia care. remorcheze un autovehicul mai greu
de mers spre dreapta; Pe timpul nopþii sau în condiþii de viz- decât masa lui proprie, cu excepþia cazu-
c)braþul drept întins orizontal bal- ibilitate redusã, autovehiculul sau lui când remorcarea se efectueazã de
ansat în plan vertical atunci când remorca acestuia care are defecþiuni la cãtre un autovehicul destinat special
intenþioneazã sã opreascã. sistemul de iluminare sau de sem- depanãrii;
(2)Semnalele prevãzute la alin. (1) nalizare luminoasã nu poate fi c) remorcarea trebuie sã se realizeze
trebuie efectuate cu cel puþin 25 m tractat/tractatã pe drumurile publice prin intermediul unei bare metalice în
înainte de efectuarea manevrelor. fãrã a avea în funcþiune, în partea stan- lungime de cel mult 4 m. Autoturismul
( Art. 117 din R ) ga, în fata, o lumina de întâlnire ºi în ale cãrui mecanism de direcþie ºi sistem
spate, una de poziþie. ( Art. 155 din R ) de frânare nu sunt defecte poate fi
OBLIGAÞII remorcat cu o legãturã flexibilã omolo-
Dacã un autovehicul sau o remorcã a gatã, în lungime de 3-5 m. Bara sau legã-
ÎN CAZ DE REMORCARE rãmas în panã pe partea carosabilã a dru- tura flexibilã trebuie fixatã la elementele
Un autovehicul poate tracta pe dru- mului ºi nu poate fi deplasat/deplasatã în de remorcare cu care sunt prevãzute
mul public o singura remorca. Se afarã acesteia, conducãtorul autovehicul- autovehiculele;
excepteazã tractorul rutier care poate ului este obligat sã punã în funcþiune d) conducãtorul autovehiculului
tracta doua remorci, precum ºi autove- luminile de avarie ºi sã instaleze triunghi- remorcat este obligat sã semnalizeze
hiculele amenajate pentru formarea urile reflectorizante. corespunzãtor semnalelor efectuate de
unui autotren de transport persoane în Triunghiurile reflectorizante se conducãtorul autovehiculului trãgãtor.
localitãþile turistice, cu condiþia ca aces- instaleaza în faþã ºi în spatele vehiculului, Atunci când sistemul de iluminare ºi
ta sa nu fie mai lung de 25 m ºi sã nu cir- pe aceeaºi bandã de circulaþie, la o dis- semnalizare nu funcþioneazã, este
cule cu vitezã mai mare de 25 km/h. tanþã de cel puþin 30 m de acesta, astfel interzisã remorcarea acestuia pe timpul
Motocicleta fãrã ataº, precum ºi bicicle- încât sã poatã fi observate din timp de nopþii ºi în condiþii de vizibilitate redusã,
ta pot tracta o remorcã uºoarã având o cãtre participanþii la trafic care se apropie. iar ziua poate fi remorcat dacã pe partea
singura axa. ( Art. 153 din R ) În localitãþi, atunci când circulaþia este din spate are aplicate inscripþia "Fãrã
intensã, triunghiurile reflectorizante pot fi semnalizare", precum ºi indicatorul
CUPLAREA UNUI VEHICUL CU UNA aºezate la o distanta mai micã sau chiar "Alte pericole".
pe vehicul, astfel încât sã poatã fi obser-
SAU DOUA REMORCI, PENTRU vate din timp de ceilalþi conducãtori de Dacã remorcarea se realizeazã prin
FORMAREA UNUI ANSAMBLU DE vehicule. suspendarea cu o macara sau sprijinirea
VEHICULE, Dacã vehiculul nu este dotat cu lumini pe o platformã de remorcare a partii din
SE POATE EFECTUA NUMAI DACÃ: de avarie sau acestea sunt defecte, con- faþã a autovehiculului remorcat, atunci
a) elementele care compun dispozi- ducãtorul poate folosi, pe timpul nopþii ori în acesta nu trebuie sã se afle nicio per-
tivul de cuplare sunt omologate ºi com- în condiþii de vizibilitate redusã, o lampã soanã.
patibile; portativã cu luminã galbenã intermitentã, Se interzice remorcarea unui autove-
b) ansamblul de vehicule poate real- care se instaleazã la partea din spate a hicul cu douã roþi, cu sau fãrã ataº, a
iza raza minima de virare a autovehicul- vehiculului. autovehiculului al cãrui sistem de
ului tragator; Se interzice folosirea triunghiurilor direcþie nu funcþioneazã sau care nu
c) dimensiunile ansamblului de reflectorizante ori a luminilor de avarie în este înmatriculat ori înregistrat sau când
vehicule nu depãºesc limitele prevãzute mod nejustificat sau pentru a simula o drumul este acoperit cu polei, gheaþã ori
de lege; rãmânere în panã în locurile unde oprirea zãpadã. Se interzice ºi remorcarea a
d) elementele de cuplare ale echipa- ori staþionarea este interzisã. În cazul douã sau mai multe autovehicule, a
mentelor de frânare, de iluminare ºi cãderii din vehicule, pe partea carosabilã, cãruþelor, a vehiculelor care în mod nor-
semnalizare luminoasã sunt compati- a încãrcãturii sau a unei pãrþi din aceasta, mal sunt trase sau impinse cu mâna ori
bile; care constituie un obstacol ce nu poate fi a utilajelor agricole.
e) vehiculele care compun ansamblul înlãturat imediat, conducãtorul este obli-
nu se ating la trecerea peste denivelãri, gat sã îl semnalizeze cu unul dintre Prin excepþie, se permite remorcarea
la efectuarea virajelor sau la schimbarea mijloacele prevãzute la aliniatul de mai unui autovehicul al cãrui sistem de
direcþiei de mers. ( Art. 154 din R ) sus. direcþie nu funcþioneazã numai în cazul
( Art. 156 alin. 1-55 din R ) când remorcarea se realizeazã prin sus-
CAIETUL CURSANTULUI 45
nu se apropie un vehicul feroviar. obligaþi sa semnalizeze din timp ºi sa se
( Art. 136 alin. 1 din R ) La intersectarea unui drum public cu o angajeze pe banda de ieºire (de decelerare).
Conducãtorul de vehicul poate traver- calea feratã industrialã, accesul ( Art. 169 alin. 1 ºi 2 din R )
sa calea feratã curentã prevãzutã cu vehiculelor feroviare se face numai dupã Circulaþia autovehiculelor destinate
bariere sau semibariere, dacã acestea semnalizarea corespunzãtoare ºi din timp transportului public de persoane sau de
sunt ridicate ºi semnalele luminoase ºi de cãtre cel puþin un agent de cale feratã. mãrfuri se desfãºoarã pe banda din
sonore nu funcþioneazã, iar semnalul cu În cazul prevãzut la alin.de mai sus, partea dreapta a autostrazii, cu excepþia
luminã albã intermitentã cu cadenþã conducãtorii de vehicule sunt obligaþi sã cazului în care se efectueazã depãºirea
lentã este în funcþiune. se conformeze semnificaþiei semnalelor sau semnalizarea rutiera existenta insti-
Când circulaþia la trecerea la nivel cu agenþilor de cale feratã. tuie o alta reglementare de utilizare a
calea feratã curentã este dirijatã de ( Art. 140 alin. 1 ºi 2 din R ) benzilor.
agenþi de cale feratã, conducãtorul de ( Art. 170 din R )
vehicul trebuie sã respecte semnalele OBLIGAÞII
acestora.
( Art. 137 alin 1 ºi 2 din R ) PE AUTOSTRÃZI OBLIGAÞII PENTRU
CONDUCÃTORUL DE VEHICUL ESTE Pe autostrãzi este interzisã circulaþia CONDUCÃTORII
OBLIGAT SÃ OPREASCÃ ATUNCI pietonilor, a autovehiculelor cu gabarite
sau mase depãºite, fãrã autorizaþie spe-
ÎNCEPÃTORI
CÂND:
cialã de transport eliberatã de adminis- Conducãtorul de autovehicul sau de
a) barierele sau semibarierele sunt tratorul drumului public, conform regle- tramvai cu o vechime mai mica de un an
coborâte, în curs de coborâre sau ridicare; mentãrilor în vigoare, a vehiculelor cu de la data obþinerii permisului de conduc-
b) semnalul cu lumini roºii ºi/sau tracþiune animalã, a animalelor, a ere are obligaþia de a aplica semnul dis-
semnalul sonor sunt în funcþiune; vehiculelor trase sau împinse cu mâna, a tinctiv sub forma unui disc de culoare gal-
c) întâlneºte indicatorul "Trecerea la bicicletelor ºi mopedelor, a tractoarelor ben[, cu diametrul de 100 mm, care are în
nivel cu calea feratã simplã, fãrã ba- ºi maºinilor autopropulsate pentru centru semnul exclamarii, de culoare nea-
riere", "Trecerea la nivel cu calea feratã lucrãri agricole, precum ºi a vehiculelor grã, cu lungimea de 60 mm ºi diametrul
dublã, fãrã bariere" însoþite de indica- care, prin construcþie sau din alte cauze, punctului de 10 mm, dupã cum urmeazã:
torul "Oprire". nu pot depãºi viteza de 50 km/h. a) la motocicleta, în partea din spate
Vehiculele trebuie sa opreascã, în lângã numãrul de înmatriculare;
ordinea sosirii, în dreptul indicatoarelor De asemenea, pe autostrãzi sunt b) la autovehicul, pe parbriz în partea
prevãzute la aliniatul de mai sus lit. c) sau, interzise învãþarea conducerii unui din dreapta jos ºi pe luneta, în partea
dupã caz, înaintea marcajului pentru vehicul, încercãrile prototipurilor de stanga jos;
oprire, în locul în care existã vizibilitate ºasiuri ºi de autovehicule, manifestaþi- c) la autovehiculul care nu este pre-
maximã asupra cãii ferate ori înaintea bari- ile, defilãrile, caravanele publicitare, vãzut cu luneta, pe parbriz în partea din
erelor sau semibarierelor, când acestea antrenamentele ºi competiþiile sportive dreapta jos ºi pe caroserie în partea din
sunt închise în curs de coborâre sau ridi- de orice fel, precum ºi cortegiile. spate stanga sus;
care. d) la tramvai, pe parbriz în partea din
( Art. 138 alin. 1 ºi 2 din R ) Se interzice circulaþia, oprirea sau dreapta jos ºi pe luneta ultimului vagon
În cazul imobilizãrii unui vehicul pe staþionarea autovehiculelor pe banda de în partea din spate stanga sus;
calea feratã, conducãtorul acestuia este urgenþã, cu excepþia cazurilor justificate, e) la autovehiculul care tracteaza o
obligat sã scoatã imediat pasagerii din precum ºi a autovehiculelor cu regim de remorca, pe parbrizul autovehiculului în
vehicul ºi sa elibereze platforma cãii fer- circulaþie prioritar. partea din dreapta jos ºi pe caroseria
ate, iar când nu este posibil, sã semnal- remorcii în partea din spate stanga sus.
izeze prezenþa vehiculului cu orice mijloc Circulaþia autovehiculelor destinate
adecvat. transportului public de persoane sau de CONDUCATORULUI DE VEHICUL
Participanþii la trafic care se gãsesc în mãrfuri se efectueazã, de regulã, numai PREVÃZUT LA ACEST ALINIAT ÎI
apropierea locului unde un vehicul a pe banda marginalã din partea dreaptã
rãmas imobilizat pe calea feratã, sunt obli- a autostrãzii, în sensul de mers.
ESTE INTERZIS:
gaþi sã acorde sprijin pentru scoaterea ( Art. 74 alin. 1 - 4 din OUG ) a) sa conducã autovehicule care
acestuia sau, când nu este posibil, pentru Conducãtorii de autovehicule care transporta mãrfuri sau produse pericu-
semnalizarea prezenþei lui. intra pe autostrazi folosind banda de loase;
Conducãtorului de vehicul ii este intrare (de accelerare) trebuie sa cedeze b) sa conducã vehicule destinate tes-
interzis sã treacã sau sã ocoleascã trecerea autovehiculelor care circula pe tarii sau cele pentru probe;
porþile de gabarit instalate înaintea prima banda a autostrazilor ºi sa nu c) sa conducã vehicule destinate
cãilor ferate electrificate, dacã înãlþimea stânjeneascã în niciun fel circulaþia transportului public de persoane, inclu-
sau încãrcãtura vehiculului atinge ori acestora. siv în regim de taxi.
depãºeºte partea superioarã a porþii. Conducãtorii de autovehicule care ( Art. 149 alin 1 ºi 2 din R )
( Art. 139 alin. 1 - 3 din R ) urmeazã sa pãrãseascã autostrada sunt
CAIETUL CURSANTULUI 47
emana noxe peste limita legalã admisã ori al cãrui zgomot în FRACTURILE se recunosc dupa deformarea zonei fracturate
mers sau stationare depãºeºte pragul fonic prevãzut de lege sau observarea de fragmente osoase (fractura deschisã)
ori care are montat pe sistemul de evacuare a gazelor dispozi- Primul ajutor consta in imobilizarea zonei fracturate cu aju-
tive neomologate; torul unor atele (suficient de lungi, sã nu fie prea grele, sã fie
rigide) care vor cuprinde atât zona fracturatã c]t §i articulati-
18. sã circule cu autovehiculul având placutele cu numerele ile alaturate (atât cea inferioarã cât ºi cea superioarã).
de înmatriculare sau de înregistrare, provizorii ori pentru Fracturile se recunosc dupa deformarea zonei fracturate sau
probe deteriorate sau neconforme cu standardul; observarea de fragmente osoase (fractura deschisã).
19. sã sãvârºeascã acte sau gesturi obscene, sa profereze În CAZUL FRACTURILOR DE COLOANÃ se recomandã ca victi-
injurii, sa adreseze expresii jignitoare ori vulgare celorlalþi par- ma sã nu fie miºcatã, iar dacã este necesarã scoaterea vic-
ticipanþi la trafic; timelor acest lucru, se va face prin ridicarea cu atenþie,
menþinându-se în acelaºi plan capul, gâtul ºi trunchiul.
20. sã circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de La scoaterea victimelor prin ridicare se va avea în vedere
zile de la data producerii avariei; sã nu se agraveze leziunile victimei.
21. sã arunce, pe drumurile publice, din autovehicul
obiecte, materiale sau substanþe. La transportul victimelor cu fracturã de coloanã se
( Art. 148 din R ) foloseºte autovehicul cu platformã victima nu va fi zdrunci-
natã; imobilizatã pe spate.
CAIETUL CURSANTULUI 49
c) PREVEDEREA trebui sã fie de cel mult 75km/h.
Reprezintã capacitatea conducãtorului auto de a - se va evita stilul agresiv
anticipa situaþii din trafic cât mai din timp ºi de - se va respecta mersul planificat
a gãsi posibilitaþi pentru ca în desfaºurarea trafi-
cului sã nu se producã nici un eveniment rutier. 4.CONDUITA PREVENTIVÃ PE TIMP DE PLOAIE
Clasificare :
imediatã (apropiatã) a) Factorii de risc
indepãrtatã - reducerea aderentei
Prevederea imediatã se referã la acþiunile conducãtorului - creºterea spaþiului de oprire
auto când se aflã la volan (prima este folosirea centurii de si- - pericol de derapaj
guranþã, reducerea vitezei la depãºire dacã este necesarã). - reducerea vizibilitaþii
Prevederea îndepãrtatã se referã la acþiunea întreprinsã - oboseala apare mai rapid
de conducãtorul auto înainte de a urca la volan (pregãtirea - imposibilitatea aprecierii corecte, a distanþei si vitezelor
autovehiculului pentru drum, planificarea judicioasã a cãlã- celorlanþi participanþi la trafic
toriei (a cursei) ,stabilirea itinerariului ,etapizarea acestui - traversarea in fugã a strãzii de cãtre pietoni
traseu ,starea fizicã si psihicã a conducãtorului auto). - apariþia stãrii de somnolenþã
b) Mãsuri
d) JUDECATA - pregãtirea autovehiculului (ºtergãtoare, instalaþia de
Reprezintã procesul psihic de gândire si alegerea unei spãlare a parbrizului etc)
soluþii optime cu cel mai bun rezultat dintr-o situaþie apãrutã - stare psiho fizicã bunã
in trafic. Decizia, hotarârea pe care o luãm implicã - regimul de vitezã trebuie sã fie mult redus
cunoaºterea sau recunoaºterea alternativelor unei situaþii din - nu trebuie sã bruscãm comenzile (volan ,frânã,acceleraþie)
trafic si abilitatea de a alege soluþia pentru evitarea accidentu- - folosirea ºtergãtoarelor in timpul trecerii pe lângã alt
lui. vehicul chiar dacã ploaia a stat
Judecata trebuie sã fie: - din când in când trebuie privit in colþul parbrizului (unde
• promptã • rapidã • selectivã • justã nu ajung ºtergãtoarele trebuie oprit si curãþat)
CAIETUL CURSANTULUI 51
b) Mãsuri: manevre
- pregãtirea autovehiculului (stare tehnicã ireproºabilã, sis- - existenþa unui numãr relativ mare de indicatoare ºi marcaje
temul de rulare, motor) - încãlcarea regulilor de prioritate
- pregãtirea cãlãtoriei, stabilirea itinerariului, etapizarea - ignorarea ROªU ºi GALBEN la semafor
acestuia
- alegerea traseelor neaglomerate, evitarea oraºelor b) Mãsuri
- þinuta corespunzãtoare (sport) - apropierea de o intersecþie trebuie fãcutã cu prudenþã
indiferent de intensitatea traficului ºi de modul de regle-
10. CONSECINÞELE OBOSELII LA VOLAN mentare a prioritãþii
- observarea intersecþilor din timp (configuraþia, starea
Manifestãri carosabilului, indicatoare, marcaje, intesitatea traficului)
- reducerea atenþiei care duce la scãderea nivelului de per- - reducerea vitezei din timp prin frâna de motor mai ales pe
cepþie ºi apoi al gândirii,memoriei ºi activitate practice carosabil umed, mâzgã, polei sau gheaþã
- tulburãri de vedere,auditive - asigurarea într-o intersecþie trebuie sã fie:
- nu mai observã indicatoarele, marcaje, situaþii din trafic 1. COMPLETÃ • 2. CONTINUÃ • 3. INDIVIDUALÃ
- cresc timpii de reacþie se diminueazã reflexele - renunþarea cu desãvârºire la depãºirea vehiculelor care au
- în final adormirea (remediu - odihnã, somn) redus viteza sau au oprit pentru a se conforma indica-
b) Mãsuri toarelor sau marcajelor
- confortul asigurat de calitatea scaunelor (pernelor ) - evitarea accelerãrii pentru a prinde verde la semafor
uºurând manevrarea, climantizarea caroseriei, - plecarea pe culoare verde trebuie fãcutã fãrã ezitãri ºi cât
evitarea pãtrunderii gazelor în habitaclu, izolarea mai rapid pentru a asigura fluenþa traficului
fonicã, starea tehnicã a autovehiculului, calitatea - privirea în intersecþia nedirijatã trebuie îndreptatã în stân-
ºoselelor, respectarea orelor de program, anotimpul, ga mai întâi pentru a ne asigura cã ni se acordã prioritate
condiþiile de mediu, dozarea efortului în funcþie de - la executarea viraj stânga/dreapta vitezã cât mai micã
lungimea traseului ºi caracteristicile deplasãrii - prudenþa într-o intersecþie este mama înþelepciunii
- datoria de a menaja pietonii
11. CONDUITA PREVENTIVÃ ÎN MEDIUL URBAN
13.CONDUITA PREVENTIVÃ ÎN CAZUL ACORDÃRII
a) Factori de risc: PRIORITÃÞII VEHICULELOR ªI PIETONILOR
- numãrul mare sau foarte mare de intersecþii
- diversitatea acestora (dirijate/nedirijate etc.) - este necesar sa se reþinã importanþa deosebitã a precizãrii
- circulaþia pe mai multe benzi cu nenumãrate strangulãri intenþiei de a acorda prioritate care se realizeazã prin
- categoria drumului în oraº ( I-IV ) reducerea vitezei progresiv manevra ce dã alt înþeles celor-
- diversitatea mare de participanþi la trafic lanþi participanþi la trafic cã pot trece nestingheriþi cã pot
- trafic pietonal deosebit de intens uza de dreptul de prioritate acordat de tine
- omul este solicitat psihic ºi fizic intens - un semn vizibil prin care confirmãm cã poate trece în sigu-
- frecvenþa pericolelor relativ mare ranþã (politeþe rutierã, atitudine în trafic)
- stresul, poluarea aerului, inclusiv fonic - obligaþia de a opri la intersecþie este încãlcatã atunci când
pãtrund în intersecþie vehicule de pe drumurile care au
b) Mãsuri: întâlnind indicatoare de OPRIRE sau CEDEAZÃ TRECEREA
- starea tehnicã a autovehiculului ireproºabilã ºi îi determinãm pe cei prioritari sã reducã viteza sã facã
- solicitarea fizicã ºi psihicã corespunzãtoare manevre de evitare
- sã evitãm orele de vârf La trecerile de pietoni
- alegem trasee neaglomerate - observarea din timp a traficului pietonal
- sã folosim avertizarea sonorã ºi opticã fãrã abuz ori de - reducerea progresivã a vitezei chiar dacã nu sunt angajaþi
câte ori este nevoie pietoni
- în oraº trebuie mãritã prudenþa: prinicipala calitate a con- - apãsarea intermitentã a pedalei de frânã pentru a sesiza
ducãtorului auto ºi ceilalþi participanþi la trafic intenþia de a opri sau de a
- problematizarea unor situaþii din trafic (trec pe lângã reduce viteza
grupuri de tineri pe trotuar, locuri joacã etc) - sesizarea nehotãrârii unor pietoni ºi sã-i invite la traversare
- sã nu forþeze intrarea pe trecerea pentru pietoni când
12. CONDUITA PREVENTIVÃ LA TRAVERSAREA semaforul este verde ºi mai sunt pietoni pe trecere
INTERSECÞILOR - sporirea atenþiei în principal dimineaþa,la terminarea pro-
gramului sau pe ploaie
a) Factori de risc: -atenþia deosebitã la copii, bãtrâni
- volumul mare de vehicule ºi pietoni pe suprafaþa redusã
- intersecþia fluxurilor de vehicule între ele
- intersecþia fluxurilor de vehicule cu pietoni
- executarea viraj la stânga una dintre cele mai dificile
CAIETUL CURSANTULUI 53
19.CONSECINÞELE CONSUMULUI DE ALCOOL
- funcþionarea ºtergãtoarelor de parbriz, instalaþiei de spãlare
Ber- creeazã stãri de euforie, emotivitate, agresivitate - verificarea plinurilor ºi pneurilor etc
- conducãtorul auto se comportã spontan, necontrolat ºi 2. a conducãtorului auto
puþin autocritic - odihnã
- apasã mai mult pe acceleraþie - stare psiho-fizicã bunã
- nu acordã prioritate - stabilirea itinerarului
- depãºeºte pe muchie de cuþit - informaþii asupra itinerariului
- nu suportã sã fie depãºit, are impresia ca este în mare formã - þinuta de drum a conducãtorului auto
- se comportã agresiv - etapizarea cãlãtoriei
- în ciuda acestei impresii capacitatea lui fizicã ºi psihicã
este diminuatã la 0,3 ‰, apar tulburãri de vedere (nu II Folosirea rezervelor care depind de:
apreciazã corect distaþele ºi vitezele, atenþia se dimin- 1. vehicul
ueazã, se diminueazã ºi reflexele, cresc timpii de reacþie) - rezerva de putere, posibilitatea realizãrii unor demaraje
- la 0,5‰ atenþia se diminueazã cu 66% iar timpii de puternice care asigurã depãºiri rapide ºi posibil de a efec-
reacþie se dubleazã tua manevre sigure în situaþii dificile
- dacã alcoolemia e mai mare de 0,5‰ faþa se conges- - rezerva de frânã
tioneazã iar în starea psiho-fizicã intervine o cãdere, ºoferul - rezerva de pneu (starea pneurilor)
este dezorientat, confuz în ceea ce face ºi traiectoria - rezerva de piese (becuri, curele, siguranþe)
autovehiculului este sinuoasã 2. conducãtor auto
- în ultima fazã ºoferul nu mai nimereºte comenzile, el se - rezerva de spaþiu a circula astfel încât vehiculul sã poatã fi
aflã în stare de anestezie totalã rezultând coma alcoolicã oprit în orice situaþie
ºi chiar moartea - rezerva de timp, planificarea cursei, evitarea crizei de timp
20.CONSECINÞELE CONSUMULUI DE MEDICAMENTE - rezerva de energie fizicã ºi nervoasã: a circula astfel într-o
stare fizicã psihicã bunã astfel încât la sfârºitul cãlãtoriei
- provoacã stãri de euforie,somnolenþã sau irascibilitate sã nu fim obosiþi
(nervozitate)
- tulburãri auditive ºi vizuale III. Mãrirea vizibilitãþii vehiculului
- confuzii, halucinaþii - starea esteticã ºi de curãþenie a vehiculului
- incapacitate de concentrare - oglinzi interioare, exterioare, funcþionarea ºtergãtoarelor
- cresc timpii de reacþie diminuând reflexele. Sunt foarte (curãþirea parbrizului pe toatã suprafaþa)
multe medicamente care influenþeazã capacitatea de con- - aprinderea luminii de întâlnire la amurg ºi dimineaþa
ducere (barbituricele, extraveralul, diazepam, rudotelul - apãsarea pe frânã ori de câte ori un vehicul se apropie
etc), iar când se recomandã un tratament, sã întrebe îngrijorãtor
medicul ce efecte au asupra sa ºi dacã influenþeazã capa- - intrarea pe drumuri prioritare de pe arterele laterale chiar
citatea de a conduce un autovehicul cu aprinderea luminii de întâlnire
21. CONDUITA PREVENTIVÃ A ÎNCEPÃTORULUI - controlul vederii (la medic)
- consumul de energie psihicã ºi nervoasã este foarte mare, IV. Oportunitatea semnalizãrii
ei circulând încordaþi, stresaþi, astfel cã oboseala apare - semnalizarea numai dupã asigurare totalã
mult mai rapid - semnalizãrile fãcute oportum eliminând semnalizãrile
- manifestã stângãcie la manevrarea autovehiculului derutante
Mãsuri: - sã ne facem înþeleºi de ceilalþi participanþi la trafic
- abordarea progresivã a dificultãþilor, la început alegând
trasee neaglomerate V. Anticiparea pericolului în diferite situaþii
- planificarea voiajelor mai lungi etapizat - capacitatea de a ºti sã prevezi, sã anticipezi un eventual
- în primele voiaje sã fie însoþit de un conducãtor auto cu pericol din trafic
experienþã - adoptarea vitezei dupã condiþile atmosferice
- conducerea în siguranþã a unui vehicul este direct pro- - prevenirea situaþiilor dificile (sã nu stânjenim circulaþia,
porþionalã cu deprinderile pe care le are ºi cu experienþa participanþii la trafic)
- dupã un interval mai mare de absenþã la volan necesitã o - evitarea virajului la stânga în intersecþii aglomerate
reacomodare - evitarea staþionãrii în intersecþii aglomerate
- sã nu ezite în a cere ore de perfecþionare a pregãtirii profe-
sionale VI. Folosirea raþionalã a vehiculelor
22. MIJLOACE, METODE, PROCEDEE DE REALIZARE - sã evitãm demarajele puternice
A CONDUITEI PREVENTIVE - sã evitãm frânãrile bruºte
- motorul sã fie reglat dupã prescripþii sã economisim com-
I. Pregãtirea pentru drum bustibil
1. a vehicului - sã protejãm mediul înconjurãtor.
- controlul ºi întreþinerea zilnicã
PÃRÞILE COMPONENTE
ALE UNUI MOTOR SUNT:
Mecanismul bielã-manivelã constituit din biela ºi arborele
cotit, care transformã miºcarea rectilinie a pistonului în miº-
care de rotaþie a arborelui motor.
Schema constructivã cuprinde:
• Motorul care este sursa de energie. Ciclul motor cu aprindere prin scânteie în patru timpi este:
• Transmisia care asigurã transmiterea puterii de la motor admisia, compresia, aprinderea ºi evacuarea.
la roþile motoare 1. Admisia - pistonul se deplaseazã în jos ºi se absoarbe o
• Sistemul de rulare care cuprinde cadrul uneori inclus în cantitate de amestec carburant format din aer ºi benzinã.
caroserie, suspensia, punþile ºi roþile aferente acestora.
• Sistemul de conducere ºi de comandã (direcþia) 2. Compresia - pistonul se deplaseazã în sus, amestecul
• Caroseria. carburant este comprimat în camera de compresie a
• Instalaþiile auxiliare: elemente de pornire, semnalizare, cilindrului.
control, ventilaþie, încãlzire etc.
3. Aprinderea/detenþia - bujia produce scânteie ºi astfel se
MOTORUL aprinde amestecul carburant, prin aprinderea ames-
tecului carburant creºte temperatura ºi presiunea ga-
Motorul este sursa de energie necesarã deplasãrii autove- zelor rezultate din ardere, apãsând pe piston. Pistonul
hiculelor, este organul cel mai important ºi cel mai complex este obligat sã se deplaseze ºi astfel sã realizeze cursa
care are rolul de a transforma energia caloricã (prin arderea activã.
combustibilulului ) în energie mecanicã sau lucru mecanic.
4. Evacuarea - la deplasarea pistonului, gazele arse sunt
ROLUL MOTORULUI: creaza lucrul mecanic necesar de- lãsate sã iasã în atmosferã prin supapa de evacuare,
plasãrii autovehiculului si este sursa de energie pentru cele- dupã care toþi timpii de mai sus se repetã.
lalte componente auxiliare: sistemul de ungere, sistemul de
CAIETUL CURSANTULUI 55
DE RETINUT! Fenomenul de functionare a motorului pentru
cateva secunde dupa scoaterea cheii din contact se numeste
autoaprindere.
Instalaþia de alimentare a motoarelor cu aprindere prin
scânteie (MAS) este ansamblul organelor care servesc la ali-
mentarea motorului cu amestec carburant format din benzinã
ºi aer, având compoziþia ºi cantitatea necesarã regimului de
funcþionare.
Rolul carburatorului este de a realiza amestecul carburant. La
motoarele cu aprindere prin scânteie, instalaþia de alimentare
cu injecþie de benzinã este de tip monopunct sau multipunct.
Instalaþia de rãcire asigurã menþinerea unui regim termic
normal de funcþionare a pieselor motorului pentru economici-
tatea ºi siguranþa în exploatare a motorului.
Instalaþia de rãcire cu lichid are ca pãrþi componente:
Amestecul carburant este asigurat de carburator, care pul- - pompa de apã;
verizeazã combustibil ºi realizeazã dozajul necesar pentru o - ventilatorul;
bunã funcþionare a motorului. - radiatorul;
Amestecul carburant ajunge în cilindru prin galeria de aspi- - termostatul;
raþie ºi se aprinde de la scânteia produsã de bujie. - conducte/racorduri.
La motoarele cu aprindere prin compresie aerul este puter- Pompa de apã (pompa centrifugã) este antrenatã de cãtre
nic comprimat, combustibilul este introdus în cilindru, fiind arborele cotit printr-o curea trapezoidalã. Radiatorul are rol de
injectat la sfârºitul cursei de comprimare, el se aprinde atunci a dispersa apa supraîncãlzitã venitã de la motor pentru a fi
când vine în contact cu aerul care a ajuns la temperatura de rãcitã de cãtre ventilator.
autoaprindere a combustibilului. Termostatul are rol de a conduce lichidul de rãcire spre radi-
La motoarele în patru timpi, ciclul de funcþionare se rea- ator sau spre pompã, de a regla ºi a pãstra temperatura aces-
lizeazã în patru curse simple ale pistonului, deci în douã rotaþii tuia între limitele necesare, prin deschiderea ºi închiderea cir-
ale arborelui cotit. La motoarele în doi timpi, ciclul de cuitului de rãcire.
funcþionare se realizeazã în douã curse simple ale pistonului, Blocarea termostatului în poziþia deschis duce la scãderea
adicã, într-o rotaþie completã a arborelui cotit. Arborele cotit temperaturii lichidului de rãcire, având ca efecte:
realizeazã ciclul de funcþionare al unui motor în patru timpi în - scãderea puterii motorului;
douã rotaþii complete. - consum mãrit de carburant;
Chiulasa reprezintã piesa care închide cilindrii motorului la - uzura prematurã a motorului.
capãtul cel mai îndepãrtat de axa arborelui cotit. Ruperea sau slãbirea curelei de ventilator, blocarea ter-
Strângerea insuficientã a acesteia constituie o cauzã a mostatului în poziþia închis, înfundarea sau spargerea radia-
arderii garniturii de chiulasã ºi duce la apariþia apei în insta- torului precum ºi pierderea de lichid de rãcire conduc la
laþia de ungere . supraîncãlzirea motorului.
Mecanismul de distribuþie asigurã deschiderea ºi închi- Verificarea instalaþiei de rãcire
derea supapelor de admisie ºi evacuare, precum ºi evacuarea Circuitul de racire este format din pompa de apa, care recir-
gazelor rezultate din ardere. cula lichidul in instalatie, radiatorul de racire cu ventilator,
vasul de expansiune care permite dilatarea lichidului si fur-
pinion de pe arborele cu came tune. Lichidul de racire este format din antigel si apa distilata.
(are diametrul dublu ºi se învârteºte Se verifica nivelul lichidului in vasul de expansiune. Se verifi-
de 2 ori mai încet) ca eventuale scurgeri la imbinarea furtunelor cu coliere.
ATENTIE! Circuitul este sub presiune, nu desfaceti busonul
lanþ sau curea de distribuþie vasului de expansiune cand motorul este foarte cald.
Instalaþia de ungere are rolul de a asigura ungerea pieselor
pinion de pe arborele cotit în miºcare, pentru a reduce frecarea ºi a preveni uzura motorului.
La motoarele de automobile ungerea se realizeazã prin
stropire, uleiul fiind împroºcat de cãtre arborele cotit, care prin
În funcþie de tipul motorului distribuþia se clasificã în: miºcarea lui de rotaþie, barboteazã uleiul din carterul inferior.
- distribuþie pentru motoare în patru timpi; Scãderea nivelului uleiului sub cota minimã duce la
- distribuþie pentru motoare în doi timpi. ungerea insuficientã a componentelor motorului ºi ca urmare
Antrenarea mecanismului de distribuþie se realizeazã de la a frecãrii mari, se produce supraîncãlzirea motorului.
arborele cotit la arborele cu came prin intermediul unor roþi Instalaþia de ungere are ca pãrþi componente:
dinþate, unui lanþ sau unei curele dinþate. - pompa de ulei;
Uzura inegalã a camelor de la arborele cu came duce la - filtrul de ulei;
funcþionarea neregulatã a motorului. - radiatorul de ulei.
TRANSMISIA
Rolul transmisiei este de a transmite, de a modifica ºi a dis- loasele efecte numite popular "scartait de roti".
tribui momentul motor la roþile automobilului. Probleme ale ambreiajului
Ambreiajul are rolul de a realiza cuplarea progresivã ºi decu- Problema tipica a ambreiajului este cand acesta incepe sa
plarea motorului de restul transmisiei în momentul pornirii, pre- patineze. Aceasta se datoreaza in special uzurii stratului de
cum ºi în timpul mersului, la schimbarea treptelor cutiei de viteze. frictiune. La un moment dat discul de ambreiaj va incepe sa se
Ambreiajul este un mecanism pentru transmiterea miscarii roteasca independent de ansamblul volanta - placa de pre-
de rotatie, care poate fi deconectat si conectat dupa dorinta. siune si va transmite doar partial sau deloc miscarea de rotatie
Când ambreiajul este cuplat - pedala de ambreiaj este li- catre roti. In practica veti constata o crestere brusca a turatiei
bera (neacþionatã) legãtura între motor ºi transmisie este rea- motorului neinsotita de o accelerare evidenta a autovehiculu-
lizatã. Când ambreiajul este necuplat sau partial actionat - lui. Cauzele pot fi: un stil de conducere sportiv, tinutul frecvent
pedala este partial sau total apasata, legãtura între motor ºi al piciorului stang pe pedala, sau daca aceasta se intampla
CAIETUL CURSANTULUI 57
dupa o vizita la service, o reglare necorespunzatoare a pedalei, DE RETINUT! Bateria (acumulatorul) alimenteaza cu curent
"prea strans". consumatorii electrici. In baterie este un lichid numit electrolit
- O alta problema a ansamblului numit ambreiaj este rul- (apa distilata+acid sulfuric), care trebuie sa fie cu 10-15 mm
mentul de presiune. Acesta incepe sa "emita" un hârâit ori de peste nivelul placilor cu plumb. Daca nivelul scade se com-
cate ori este actionata pedala de ambreiaj. pleteaza cu apa distilata.
- Uneori cuplarea este greoaie, insotita de un sunet metalic
si de ºocuri. Conform celor scrise mai sus, daca cele douã pãrþi MECANISMUL DE DIRECÞIE
ale ambreiajului nu se separã total, cuplarea si decuplarea
este greoaie datorita imposibilitatii cutiei de a inlatura difer- Mecanismul de direcþie serveºte la schimbarea direcþiei de
entele de tensiune dintre pinioanele in miscare. mers a automobilului, prin schimbarea planului roþilor de
direcþie în raport cu planul longitudinal al automobilului.
CUTIA DE VITEZE
Rolul cutiei de viteze este de a modifica forþa de tracþiune,
în funcþie de valoarea rezistenþei la înaintare.
Daca momentul maxim al motorului ar fi transmis direct
rotilor motoare automobilul n-ar putea pleca de pe loc. Pentru
ca turatia motorului sa fie transmisa rotilor, ori sa putem
manevra automobilul inapoi in conditiile in care arborele cotit
al motorului se roteste intr-un singur sens, sau in vederea
rezolvarii tuturor problemelor ridicate de circulatia pe diferite
drumuri, cind valoarea necesara fortei de tractiune poate fi
diferita, intre motor si rotile automobilului se monteaza o serie
de mecanisme cu roti dintate, care reduc turatia dupa necesi-
tati, marind in acelasi timp cuplul transmis.
Rolul cutiei de viteze care face parte din transmisia automo -
bilului este deci urmatorul:
• permite modificarea fortei de tractiune in functie de varia-
tia rezistentelor de inaintare
• permite deplasarea automobilului cu viteze reduse in
raport cu turatia motorului
• permite mersul inapoi al automobilului, fara a inversa
sensul de rotatie al motorului SISTEMUL DE RULARE
• realizeaza intreruperea legaturii dintre motor si restul
transmisiei in timp ce motorul functioneaza (dar automo- Roþile au mai multe roluri: de susþinere, de ghidare, amor-
bilul sta pe loc). tizeazã ºocurile, iar roþile motoare au rol de propulsie a
DE RETINUT! Conducerea ecologica inseamna adaptarea autovehiculului.
stilului de conducere astfel incat sa reduci consumul de com - O roatã este compusã din pneu, jantã ºi butuc .
bustibil. Noxele emise de motor sunt determinate de canti- Pneurile pot fi: de înaltã presiune ( 3-7 atmosfere ) pt auto-
tatea de combustibil arsa in motor. buze ºi autocamioane ºi de joasã presiune ( 1,4-3 atmosfere )
pentru autoturisme .
INSTALATIEA DE ILUMINARE SI SEMNALIZARE Un pneu se compune din: anvelopã, camera de aer. În ultimul
timp se folosesc tot mai des pneuri fãrã camerã de aer (TUBLLES).
Face parte din instalatia electrica a autovehiculului si În cazul în care înãlþimea profilului anvelopei scade sub 1,6 mm
cuprinde farurile fata, lampile STOP spate, luminile de trebuie schimbatã. Se recomandã sã fie anvelope de acelaºi fel
staþionare fata-spate, lampa de ceata, lampa alba de mers cu pe o punte. Pentru un numãr cât mai mare de km parcursi cu
spatele si lampile de semnalizare. Aceasta instalatie primeste anvelopele, roþile trebuie echilibrate periodic ºi se verificã obliga-
curent de la alternator in timp ce motorul functioneaza, iar daca toriu presiunea în pneuri lunar.
motorul este oprit, de la baterie. Faza lunga (lumina de drum) Dacã presiunea este prea mare pneul se uzeazã pe creasta
trebuie sa lumineze pe o distanta de minim 100 m, faza scurta benzii de rulare;
(lumina de intalnire) trebuie sa lumineze pe o distanta de minim Dacã presiunea este prea micã pneul se uzeazã pe margini
30 m, dar fara sa-i orbeasca pe cei care vin din fata. Lampile de sau în zona talonului, se încãlzeºte, se pot desface firele de cord,
pozitie fata cu lumina alba trebuie sa fie vizibile de la 150 m, iar unori pneul devine inutilizabil ºi trebuie schimbat.
lampile de pozitie spate cu lumina rosie vizibile noapte, pe timp Uzura localã sau neuniformã a unui pneu se produce la
senin, de la 150 m. Lampile STOP se aprind la apasarea pedalei supraîncãrcarea autovehiculului sau când tamburul de frânã se
de frana si sunt de intensitate mai mare decat luminile de sta- ovalizeazã ori roþile sunt neechilibrate . Uzura pe una din
tionare. Pentru mersul cu spatele se foloseste una sau doua marginile pneului are loc din cauza dereglãrii geometriei roþilor
lampi cu lumina alba. Numarul de inmatriculare spate trebuie sa directoare. Încãlzirea excesivã a pneurlior se produce la vitezã
fie luminat cu lumina alba vizibila de la 20 m. foarte mari, la presiuni foarte mici sau la suprasarcini.
CAIETUL CURSANTULUI 59
•La manipularea soluþiei antigel trebuie sã fiþi extrem de pre- •Acþionând o singurã datã pedala de frânare, cursa acesteia
caut sã nu aspiraþi cu gura, întrucât ingerarea a 100 g de este prea lungã. Acþionând de repetate ori, cursa pedalei se
soluþie antigel este mortalã. scurteazã. în aceastã situaþie este necesarã o reparaþie a frânei
•Termostatul aparþine instalaþiei de rãcire. într-un atelier specializat.
•Rolul termostatului este de a închide ºi de a deschide circuitul lichidu- •Cursa liberã a pedalei de frânã, mai micã decât cea obiº-
lui de rãcire la anumite temperaturi. nuitã, indicã un joc insuficient între saboþi ºi tambur! (discuri).
•Uleiul pentru motor are rolul de a reduce uzura motorului, •Atunci când simþiþi un miros specific de frânã încinsã, tre-
prin crearea unui film rezistent de lubrifiant între suprafeþele buie sã opriþi imediat în afara pãrþii carosabile ºi sã controlaþi
pieselor aflate în miºcare. roþile, întrucât este posibil ca acestea sã fie blocate, precum ºi
•Vâscozitatea ºi punctul de congelare reprezintã calitãþile sã eliberaþi imediat frâna de mânã, dacã aceasta este în funcþi-
unui ulei de motor. une.
•Cauzele ce pot determina creºterea nivelului de ulei în baia •Frâna de serviciu a autovehiculului trebuie sã aibã capac-
de ungere sunt pãtrunderea apei sau a combustibilului în baia itatea de a asigura încetinirea ºi oprirea rapidã, sigurã ºi efi-
de ulei. cace, indiferent de gradul de încãrcare a autovehiculului ºi de
•Pentru întreþinerea sistemului de ungere, trebuie sã efectu- înclinarea drumului.
aþi verificarea ºi completarea nivelului uleiului din baie ºi sã •Echipamentul de frânare nu este obligatoriu la remorcile cu
înlocuiþi uleiul dupã expirarea termenului de utilizare. masa totalã maximã autorizatã mai micã de 750 kg.
•Controlul nivelului de ulei din baie se realizeazã cu ajutorul •Sistemul de frânare A.B.S. (Anti-lock Braking System)
unei tije metalice numite jojã, introdusã în blocul motor. reprezintã un sistem pentru vehiculele motorizate, ce previne
•Nivelul corect al uleiului din baie trebuie sã fie între reperele blocarea roþilor în timpul frânãrii.
MIN - MAX, însemnate pe joja de ulei. •În situaþia unui început de blocaj al uneia sau al mai mul-
•Schimbarea uleiului ºi a elementului filtrant se face conform tor roþi, în timpul frânãrii autovehiculului, modul de control
periodicitãþii stabilite de constructor. electronic ABS permite stãpânirea direcþiei autovehiculului.
•Simbolurile EURO I, EURO II, EURO III ºi EURO IV reprezintã stan- •Cele mai solicitate elemente ale suspensiei sunt arcurile.
dardele de poluare din Uniunea Europeanã. •La apariþia defecþiunilor tehnice ale mecanismului de
•Aprinderea luminii "martor" de la bord, care semnalizeazã direcþie se apeleazã numai la atelierele specializate, care au
funcþionarea generatorului de curent, poate indica ruperea personal calificat.
curelei de antrenare a pompei de apã, a ventilatorului ºi a •Transmiterea unor vibraþii la volan se poate datora pneurilor,
alternatorului. insuficient umflate sau neechilibrate.
•Bateria de acumulatori este descãrcatã dacã, la aprinderea •Dacã, atunci când circulaþi cu autoturismul, simþiþi cã aces-
farurilor, intensitatea luminoasã a acestora scade progresiv, ta trage constant într-o parte, cauza poate fi geometria greºitã
iar când este acþionat claxonul, acesta emite un sunet slab, a roþilor.
întrerupt. •Atunci când, pe roþile unei osii, eficienþa frânãrii este mult
•Dupã întreruperea contactului electric, motorul continuã sã diferitã, vehiculul poate derapa lateral.
funcþioneze. Fenomenul se numeºte autoaprindere electricã. •Uzura prematurã a pneurilor din faþã se datoreazã, în primul
•Rolul bateriei de acumulatori este de a alimenta consuma- rând, dereglãrii geometriei direcþiei.
torii cu energie. •Presiunea este factorul care influenþeazã cel mai mult dura-
•Ambreiajul are rolul de a realiza cuplarea progresivã ºi decu- ta de serviciu a pneurilor.
plarea motorului de restul transmisiei. •Presiunea din pneuri se mãsoarã înaintea plecãrii în cursã,
•Cutia de viteze asigurã puterea transmisã roþilor, permite când pneurile sunt reci.
mersul înapoi, fãrã a inversa sensul de rotaþie a motorului, •Încãlzirea excesivã a pneurilor se poate datora presiunii
precum ºi staþionarea cu motorul în funcþiune. insuficiente, supraîncãrcãrii autovehiculului sau deplasãrii cu
Observaþie: Deprinderea greºitã a conducãtorului auto, care vitezã excesivã, timp îndelungat.
determinã defectarea frecventã a ambreiajului, este sprijinirea •Uzura pneurilor creºte foarte mult la demarãri ºi frânãri
piciorului pe pedala de ambreiaj în timpul deplasãrii autove- intense, consecinþe ale unui stil agresiv de conducere.
hiculului sau aºteptarea la semafor având pedala de ambreiaj •Uzura anormalã a unuia dintre pneuri poate fi cauzatã de anu-
apãsatã. mite defecþiuni ale sistemului de direcþie ºi de frânare.
•Dacã efortul depus pentru acþionarea volanului este mai mare
ÎN LEGÃTURÃ CU SISTEMELE DE DIRECÞIE, DE SUSPENSIE ªI decât în mod obiºnuit, trebuie sã verificãm, în primul rând, pre-
DE FRÂNARE, ESTE BINE DE ªTIUT: siunea în pneurile punþii din faþã.
•Criteriul de apreciere a eficacitãþii frânelor este spaþiul de •Cuvântul TUBELESS, imprimat pe o anvelopã, semnificã fap-
frânare. tul cã aceasta poate funcþiona fãrã camerã de aer.
•Neeliberarea completã a frânei de staþionare determinã un •Jantele deformate ºi dezechilibrate, precum ºi jocurile la
consum suplimentar de carburant, precum ºi încãlzirea excesivã articulaþiile direcþiei pot determina autooscilatia roþilor direc-
a butucilor roþilor din spate. toare, manifestatã prin vibraþia volanului.
•Efortul mai mare depus la acþionarea pedalei de •Griparea rulmenþilor poate determina blocarea unei roþi în
frânã indicã griparea cilindrilor receptori ºi a piston- timpul mersului.
aºelor.
CAIETUL CURSANTULUI 61
ªcoala de ºoferi «EXIGENT»
62 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
CAIETUL CURSANTULUI 63
ªcoala de ºoferi «EXIGENT»
64 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32