INTEGRAREA SOCIAL ăAă

PERSOANELORăCUăDIZABILIT I

LECTOR DR. DAN OCTAVIAN RUSU

SUPORT DE CURS

2011
Cursulă urm re teă s ă r spund ă iă necesit țiloră crescândeă deă preg tireă aă speciali tiloră din asistenta
sociala înă domeniulă educațieiă specialeă inclusive,ă exprimateă înă Strategiaă Național ă privindă protecția,ă
integrareaă iăincluziuneaăsocial ăaăpersoanelorăcuăhandicapădinăRomâniaăînăperioadaă2006-2013 (HG
1175 – 14 X 2005).

Temele de curs:

1. Notiuni introductive in problematica integrarii sociale a persoanelor cu dizabilitati. Repere

principaleăînărecuperareaăsiăintegrareaăsociala persoanelor cu dizabilitati.
2.ă Tipuriă deă nevoiă speciale.ă Clasificare.ă Etiologie.ă Particularit țiă diferențiatoareă aleă
Persoanelorăaparținândăvariatelorăcategoriiădeănevoi speciale.
3.ăTr s turiăgeneraleăspecificeăprofiluluiăpsihologicăalăpersoanelorăcuădizabilitati.
4. Liniiă generaleă aleă organiz riiă procesuluiă instructiv-educativ pentru persoanele cu
dizabilitati.
5.ăParticularit țiădiferențiatoareăînăabordareaăterapeutic ăa persoanelor cu dizabilitati. Direcțiiă
clasiceăversusăabord riăalternative.
6. Drepturile persoanelor cu dizabilitati din Romania.
7. Principalii indicatori statistici asupraăpersoanelorăcuădizabilit ți

Obiectivele generale ale cursului:

• înțelegereaă deă c treă studențiă aă principiiloră fundamentaleă înă abordareaă persoaneloră cuă
nevoi speciale,
• cunoa tereaă modeleloră deă organizareă iă deă desf urareă aă activit țiiă înă relațiileă cuă
persoanele cu nevoi speciale,
• aprofundareaăspecificuluiămetodelorădeăcercetareă iădeăterapieăînădomeniulăpersoaneloră
cuănevoiăspecialeă i
• înțelegereaă problemeloră psihosocialeă implicateă deă specificulă profiluluiă psihologică ală
persoanelor cu nevoi speciale

Obiectiveăoperaţionale:
Dup ăceăvorăstudiaăcon inutul,ăcursan iiăvorăputeaăs :
 operezeăcuăprincipaleleăconcepteăspecificeăeduca ieiăspeciale/psihopedagogieiăspeciale;
 analizezeăcriteriileăşiămodalit ileădeăclasificareăaăprincipalelorăcategoriiădeădizabilit i;
2
  descrie principalele categorii de factori etiologici responsabili de apari iaăprincipaleloră
categorii de dizabilit i;
 identificeă principaleleă caracteristiciă careă alc tuiescă tabloulă clinică ală fiec ruiă tipă deă
dizabilitateăînăparte;
 sugerezeănoiămodalit iădeăac iuneăpentruăoptimizareaăprocesuluiădeăintegrare sociala a
persoanelor cu dizabilitati in comunitate respectiv in societate;
 ▪ elaborezeă diferiteă scenariiă aleă activit iloră educativeă cuă copiiiă careă prezint ă cerin eă
educa ionale speciale,

Seăvizeaz :
• prezentareaărecuperariiă iăintegrariiăpersoanelorăcuănevoiăspeciale,ă
• inventariereaătras turilorăgeneraleăspecificeăprofiluluiăpsihologic,ă
• trasareaăliniilorăgeneraleăaleăorganiz riiăprocesuluiăinstructiv-educativ,
• evidențiereaă tipuriloră deă nevoiă speciale,ă cuă scoatereaă înă evidenț ă aă particularit țiloră
diferențiatoareăaleăpersoanelorăaparținândăvariatelorăcategoriiădeănevoiăspeciale,ă
• specificulădiagnosticuluiăpersoanelorăcuănevoiăspeciale,ăprecumă iă
• particularit țileădiferențiatoareăînăabordareaăterapeutic ăaăpersoanelorăcuănevoiăspecialeă
(direcțiiăclasiceăvs.ăabord riăalternative).
• elaborareaă unuiă programă deă profesionalizareă înă concordan ă cuă cerin eleă pie eiă for eiă
deă munc ă şi încadrareaă înă unit iă productiveă sauă ateliereă protejateă aă persoaneloră cuă
nevoi speciale.
• elaborareaă strategiiloră deă integrareă social ă aă persoaneloră aflateă înă dificultateă prină
valorificarea tuturorăresurselorăexistenteălaănivelulăcomunit ii.
• urm rireaăevolu ieiăşiăaăgraduluiădeăadaptare-integrare a persoanelor cu nevoi speciale
înăcâmpul rela iilorăsociale.
• elaborareaă unoră strategiiă deă interven ieă pentru prevenireaă şi/sauă ameliorareaă
consecin elor diferiteloră tipuriă deă deficien eă sauă aă unoră disfunc iiă laă nivelă familial,ă
comunitarăşiăsocial.

Criterii de evaluare a studentilor:

▪ realizarea, pe parcursul semestrului, a unei lucrari-din temele propuseă înă cadrul
suportului de curs (sau a altor teme la alegerea cursantului, cu acordul titularului de curs) –
3
50%ă dină notaă final ; termenulă deă predareă aă temeloră vaă fiă stabilită laă începutulă fiec ruiă
semestru.
▪ examen scris laăsfârşitulăfiec ruiăsemestruă– 50% din notaăfinal ;

1. NO IUNI INTRODUCTIVE ÎN PROBLEMATICA INTEGR RII

SOCIALE A PERSOANELOR CU DIZABILIT I. REPERE
PRINCIPALEăÎNăRECUPERAREA ȘI INTEGRAREA SOCIAL
PERSOANELOR CU DIZABILIT I.

Lucrarile publicate sub egida UNESCO referitoare la terminologia educa ieiă specialeă şiă aă
disciplineloră eiă conexe,ă cumă ară fiă psihopedagogiaă medical ,ă psihopedagogiaă medico-social ă
sauă psihologiaă copilului,ă seă subliniaz ă faptulă c ă domeniulă asisten eiă persoaneloră cuă cerin eă
nevoiăspeciale/dizabilit iă(înăprincipal,ăpersoaneăcuădiferiteătipuriădeădeficien ăsauăhandicap)ă
utilizeaz ă informa iiă furnizateă deă medicin ă (pediatrie,ă neuropsihiatrie,ă neuropatologie,ă
neurologieă infantil , oftalmologie, oto-rino-laringologie,ă ortopedie,ă audiologie,ă igien ă etc.),ă
psihologie, pedagogie, sociologie,ă asisten ă social ,ă ştiin eă juridice,ă înă studiulă personalit iiă
persoanelorăcuădiferiteătipuriădeădeficien ă(mintal ,ăauditiv ,ăvizual ,ăsomatic ,ădeăconduit ,ă
deălimbajăetc.)ăsauăaăpersoanelorăaflateăînădificultateăprivindăintegrareaăşiărela ionarea lor cu
institu iileăcomunit iiăsauăcuăsemeniiălorădinăcomunitateaădinăcare fac parte. In felul acesta,
domeniulăasisten eiăpersoanelorăcuănevoiăspecialeăpreia termeni, concepte din alte discipline a
c roră semnifica ieă esteă utilizat ă într-oă manier ă interdisciplinar ă distinct ,ă înă func ieă deă
varietateaăformelorădeădeficien ăşiăinadaptareaăconsecutiv ătipuluiădeădeficien .ă

Domeniul de studiu al acestei discipline seăsitueaz ăîntreăaria st riiădeănormalitateăşiăariaăst riiă

patologice. Acest studiu se realizeaza prin parcurgerea unui traseu complex care include
prevenirea,ă depistarea,ă diagnoza,ă terapia,ă recuperarea,ă educarea,ă orientareaă şcolar ă şiă
profesional ,ă integrareaă social ă şiă monitorizareaă evolu ieiă ulterioareă aă persoaneiă aflateă înă
dificultate. Etapele in munca cu persoanele cu dizabilitati potă fiă incluseă într-oă formul ă
specific ă acestuiă domeniuă careă justific ă înă mareă parteă caracterulă s uă pragmatic,ă ac ională -
asistenţa psihopedagogică şi socială. Asistenţa psihopedagogică şi socială a persoanelor cu
cerinţe speciale (persons with special needs) constituie un ansamblu de măsuri de natură
4
psihologică, pedagogică şi socială în vederea depistării, diagnosticării, recuperării, educării,
instruirii, profesionalizării, adaptării şi integrării sociale a persoanelor care prezintă o serie
de deficienţe de natură intelectuală, senzorială, fizică, psihică, comportamentală sau de
limbaj, precum şi a persoanelor aflate în situaţii de risc datorită mediului în care trăiesc,
resurselor insuficiente de subzistenţă sau prezenţei unor boli cronice sau a unor fenomene
degenerative care afectează integritatea lor biologică, fiziologică sau psihologică.

Asistenţaăsocial ăaăpersoanelorăcuănevoiăspeciale reprezint ăoăcomponent ăfundamental ăa

asisten eiăgeneraleăacordateăacestorăpersoaneăiarădinăpunctădeăvedereăalăeficien eiăinterven ieiă
ea trebuieăcorelat ăcuăinterven iaăpsihologic ,ăpedagogic ,ămedical ăetc.ălaănivelulăuneiăechipe
interdisciplinare.
Componentele fundamentale ale asistenţei psihopedagogice şi sociale (Ghergu ,ă A.,ă 2005,ă
2007):
a) psihologică:
– cunoaştereaă particularit iloră specificeă dezvolt riiă psihiceă aă persoaneiă şiă aă tuturoră
componentelor personalit ii;
– atitudineaăşiăreac iileăpersoaneiăînăraportăcuădeficien aăsauăcuăincapacitateaăsaăşiăatitudinea şi
rela iileăpeăcareăleăareăcuăceiădinăjur;
– modulădeămanifestareăaăcomportamentuluiăînădiferiteăsitua ii;
– identificareaădisfunc iilorălaănivelăpsihic;
– identificareaă c iloră deă terapie,ă recuperare,ă compensareă aă func iiloră şiă proceseloră psihiceă
afectate;
– asigurareaăunuiăcadruădeăsecuritateăşiăconfortăafectivăpentruămen inereaăechilibruluiăpsihicăşi
dezvoltareaăarmonioas ăaăpersonalit ii;
b) pedagogică:
– eviden iereaă problemeloră specificeă înă educarea,ă instruireaă şiă profesionalizareaă persoaneloră
cu diferiteătipuriădeădeficien e;
– adaptareaăobiectivelor,ămetodelorăşiămijloacelorădeăînv mântălaăcerin eleăimpuseăde
particularit ileădezvolt riiăpsihofiziceăaăpersoanelorăcuăcerin eăeducativeăspeciale;
– adaptarea/modificareaă con inutuluiă înv mântuluiă înă func ieă deă nivelulă evolu ieiă şiă
dezvolt rii biopsihiceăaăsubiec ilorăincluşiăînăprocesulăinstructiv-educativ;
– asigurareaă unuiă cadruă optimă deă preg tire,ă astfelă încâtă fiecareă subiectă supusă educa ieiă şiă
instruirii s ă asimilezeă ună minimumă deă cunoştin eă şi deprinderiă practiceă necesareă integr riiă
5
sociale (diversificareaă oferteloră educa ionaleă şiă dezvoltareaă institu iiloră şcolareă deă tipă
incluziv);
c) socială:
– inser iaăbio-psiho-socio-cultural ăaăpersoaneiăînărealitateaăsocial ăactual ăsauăînăschimbareă
pe axele:ăfamilial ,ăşcolar ,ăprofesional ăşiăsocial ;
– ac iuniădeăprevenireăşiăcombatereăaămanifest rilorădeăinadaptareăsocial ăsauădeămarginalizareă
a persoanelor cu dizabilitate;
– promovareaă şiă sus inereaă unoră politiciă coerenteă şiă flexibile,ă precumă şiă organizarea unor
servicii eficienteăpentruăprotec iaăşiăasisten aăsocial ăaăpersoanelorăaflateăînădificultate;
– informareaăopinieiăpubliceăcuăprivireălaăresponsabilitateaăcivic ăaămembrilorăcomunit iiăfa ă
de persoaneleă aflateă înă dificultate,ă precumă şiă posibilit ileă deă valorificareă aă poten ialuluiă
aptitudinalăşi rela ionalăalăacestorăpersoaneăînăfolosulăcomunit ii.

6
 2. TIPURI DE NEVOI SPECIALE. CLASIFICARE. ETIOLOGIE.
PARTICULARIT IăDIFEREN IATOAREăALEă
PERSOANELORăAPAR INÂNDăVARIATELORăCATEGORIIă
DE NEVOI SPECIALE

Terminologia folosita in caracterizarea generala a persoanelor cu nevoi speciale.

HandicapţTermenulăesteăoăno iuneăvag ,ăambigu ,ăconfuz ,ăfiindăintrodusăînăliteratur ăpentruă
aăînlocuiăexpresiiătraumatizanteădeăgenul:ăanormal, deficient, inadaptat, sauăpentruăaăîngloba,ă
într-unătermenămaiăgeneral,ătoateădificult ileăîntâmpinateădeăoăpersoan ăcuăconsecin eădirecteă
pe plan social.
Copil handicapat=persoana aleă c reiă aptitudini fizice, psihice, fie ele înnăscute, fie
dobândite, sunt net inferioare copiilorădeăaceeaşiăvârst ăcronologic ,ăelăneputândăfiărecuperată
înă totalitate,ă ciă doară într-ună anumită grad,ă prină compensareă sauă ameliorare,ă înă func ieă deă
posibilit ileăsaleăreale.ă

Termeniăconsidera iădeăbazaă(clasici):ădeficienţ ,ăincapacitate,ăhandicap.

Deficienţa=situa iaă intrinsec ă ceă seă defineşteă înă termeniă anatomiciă caă lipsaă deă integritateă
anatomica si functionala a unui organ (aspectul medical),
Incapacitatea=aspectulă func ională (lipsaă deă capacitate,ă functionalitateă limitataă aă activitatiiă
fizice si/sau psihice a individului), iar
handicapulă vizeaz ă aspectulă socială (consecin eleă concretizateă înă dificult iă deă adaptareă
personal ăşiăsocial ,ăfiindăoădefavorizareăaăindividuluiălaăcerinteleămediuluiăfizicăsiăsocial).ă

Noua terminologie (Ghergu ,ăA., 2005, 2007):

• persoane in dificultate,
• persoane cu nevoi speciale,
• persoane cu cerinte educative speciale,
• persoane cu dizabilitati etc.,

termenii sunt considerati mai putin traumatizanti, mai putin stigmatizanti pentru persoanele in
cauza; in plus aceasta terminologie induce cumva si ideea de posibilitate de interventie

7
externa de tip recuperator, care sa faciliteze dobandirea autonomiei si insertiei, integrarii
sociale a persoanelor in cauza.

Normalizare – termenă careă seă refer ,ă înă principal,ă laă asigurareaă unoră condi iiă deă via
corespunz toareăpentruăpersoaneleăcuănevoiă speciale,ăacceptareaăacestoraăînă cadrulă societ iiă
sau comunit iiă dină careă facă parte,ă fiindu-leă asigurateă aceleaşiă drepturi,ă responsabilit iă şiă
posibilit iădeăacces la serviciileăcomunitareă(medicale,ăpublice,ăeduca ionale,ăprofesionale,ădeă
timpă liberă etc.)ă caă şiă celorlal i membriiă aiă societ ii,ă înă scopulă dezvolt riiă şiă valorific riiă
optimeăaăpoten ialuluiădeăcareăacesteăpersoane dispun.ăAltfelă spus,ă normalizareaăseărefer ălaă
sprijinulăoferităpersoanelorăcuănevoiăspecialeădeăc tre componentele sistemului social pentru a
permiteă acestoraă ună modă deă via ă similară sauă apropiată cuă al celorlal iă membriiă aiă societ ii;ă
consecin eleă practiceă aleă normaliz riiă suntă programeleă şiă ac iunileă bazate peă incluziuneă şiă
integrare.ă Conceptulă aă ap rută înă rileă nordiceă (Norvegia,ă Suedia,ă Danemarca)ă şiă apoiă s-a
extinsă şiă înă alteă stateă europeneă careă auă preluată şiă auă adaptată sensulă şiă semnifica iaă acestuiă
termen la condi iileăspecificeădinăsociet ileărespective,ăiarăulterior,ăprinădeciziileăşiăac iunileă
întreprinseăînăplan juridic, politic, socio-economic,ăeduca ionalăşiăalăserviciilorădeăasisten ,ăauă
pusă înă aplicareă în elesul acestui termen (Ainscow, M., 1999). Aplicareaă înă practic ă aă
normaliz riiăseădesf şoar ăpeăpatruăniveluriăfunc ionale:
▪ normalizarea fizică – seărefer ălaăposibilitateaăpersoaneiăcuănevoiăspecialeădeăaăaveaăaccesăla
mijloacele fizice necesare satisfacerii nevoilor fundamentale – deă aă aveaă oă locuin ă proprie,ă
bunuri personale,ă îmbr c minteă şiă hran ,ă ună minimă deă posibilit iă financiareă pentruă uneleă
cheltuieli absolut necesare, posibilitatea de a avea contacte sociale, de a se asocia cu alte
persoane etc.
▪ normalizarea funcţională – const ăînăasigurareaăaccesuluiălaăserviciileăpubliceăaleăsociet iiă-
transportă înă comun,ă facilit iă deă accesă înă şcoli,ă institu iiă publiceă şiă deă cultur ,ă spa iiă
comerciale, facilit iădeăpetrecereăaătimpuluiăliber,ăaccesulălaăinforma ii/mediileădeăinformareă
înămas ăetc.
▪ normalizarea socială – areăînăvedere posibilitatea de a avea contacte sociale spontane sau
permanentizateăşiădeăaăfiăperceputăcaăf cândăparteădintr-un context social normal – rela iileăcu
membriiăfamiliei,ă vecinii,ă prietenii,ăcolegiiădeămunc ,ăoameniiă deăpeăstrad ,ăfunc ionariiăsauă
prestatorii de servicii publice etc.

8
▪ normalizarea societală – seă refer ă laă nivelulă particip riiă persoaneloră cuă nevoiă specialeă înă
diferite organiza ii,ă asocia ii,ă sectoareă aleă vie iiă publiceă sauă laă activit iă productive,ă avândă
responsabilit iăşi beneficiind de încredereaăcelorădinăjur.

Reabilitarea seărefer ălaăunăprocesădestinatăs ăofereăpersoanelorăcuădizabilit iăposibilitateaăs

ajung ălaăniveluriăfunc ionaleăfizice,ăpsihiceăşiăsocialeăcorespunz toare,ăfurnizându-le acestora
instrumenteleăcuăajutorulăc rora îşiăpotăschimbaăvia aăînădirec iaăob ineriiăunuiăgradămaiămareă
de independen .ă Exist ă tendin aă deă aă utilizaă înă cupluă no iunileă deă abilitare – reabilitare,
prima referindu-se laăaceleăfunc iiăcareănuămaiăpotăfiărecuperateăprinăinterven iiădeăspecialitate;
înăschimb,ăprinămecanismele deăcompensareăseăpotăformaăaceleăabilit iăsauăcapacit iădeăbaz ă
necesareăpentruăintegrareaăsocial ăşi profesional .

Înăanulă1994ăOrganiza iaăInterna ional ăaăMunciiă(OIM),ăUNESCOăşiăOrganiza iaăMondial ăa

S n t iiăOMS)ăauăelaborat un Document de poziţie comună cu privire la reabilitarea bazată
pe comunitate1 (RBC).ă Aceastaă reprezint ă oă strategieă dină cadrulă deă dezvoltareă general ă aă
comunit ii pentruăreabilitarea,ăîmbun t ireaăcalit iiăvie ii,ăegalizareaăşanselorăşiăincluziunea
social ă aă tuturor persoaneloră cuă dizabilit i.ă Reabilitareaă bazat ă peă comunitateă seă refer ă laă
toateă categoriileă deă vârst ă şi esteă implementat ă prină eforturileă concertateă aleă persoaneloră cuă
dizabilit i,ăfamiliilorăacestoraăşi comunit ilorădeăcareăapar in,ăprecumăşiăceleăaleăserviciiloră
deă educa ie,ă medicale,ă socialeă şiă profesionale existenteă laă nivelulă comunit ii.ă Obiectivulă
principală ală RBCăconst ăînă dezvoltareaăşiă valorificarea abilit ilorăpersoanelorăcuădizabilit iă
prin intermediul serviciilor şiăoportunit ilorăcreateălaănivelul comunit ii,ăînăbeneficiulătuturoră
membrilor acesteia.
Incluziune socială seărefer ălaăschimbareaăatitudinilorăşiăpracticilorădinăparteaăindivizilor,
institu iiloră şiă organiza iilor,ă astfelă încâtă toateă persoanele,ă inclusivă ceiă percepu iă caă fiindă
„diferi i”ă datorit unoră deficien e,ă apartenen eiă etnice,ă condi iiloră socio-economiceă deă via ă
etc.ăs ăpoat ăcontribuiăşi participaăînămodăegalălaăvia aăşiăculturaăcomunit iiădinăcareăfacăparte.ă
Opera ional,ă acestă termenă poateă fi în elesă şiă astfel:ă non-discriminare + acţiune pozitivă =
incluziune socială.
Şanse egale pentruăpersoaneleăcuădeficien e,ăreprezint ărezultatulăprinăcareădiferiteăsistemeăale
societ iiăşiămediului,ăprecumăserviciile,ăactivit ile,ăinformareaăşiădocumentarea, sunt puse la
dispozi ia tuturor,ăînăparticularăaăpersoanelorăcuădizabilit i.ăTermenulădeăegalizare a şanselor
(creareaă deă şanse egale)ă esteă procesulă prină careă diferiteleă sistemeă socialeă şiă deă mediuă
9
(infrastructur ,ă servicii,ă activit i informative,ă documentare)ă devină accesibileă fiec ruiaă şi,ă înă
special,ăpersoanelorăcuădizabilit i.

Servicii de sprijin seărefer ălaăaceleăserviciiăcareăasigur ăatâtăindependen ăînăvia aădeăziăcuăziă

a persoaneiăcuădizabilit iăcâtăşiăexercitareaădrepturilorăeiă(dispozitive de asistare, servicii de
interpretare, asistentăpersonal,ăserviciiădeăîngrijireăcomunitar ăetc.).

Protecţie specială cuprindeătotalitateaăac iunilorăîntreprinseădeăsocietateăînăvedereaădiminu rii

sauă chiară înl tur riiă consecin eloră peă careă deficien aă cauzatoareă deă handicapă (considerat ă
factor de risc social)ăoăareăasupraăniveluluiădeătraiăaăpersoaneiăcuădizabilit i. Înăacordăcuănoileă
m suriăinstituiteăpeăplanămondialăprivindăprotec iaăşiăeduca iaăpersoanelorăcu dizabilit iăşiăînă
conformitate cu prevederileăConstitu ieiăşiăaăLegiiăînv mântului,ă araănoastr ăaăintrat într-o
etap ădeătransform riăradicaleăaăsistemuluiădeăeduca ie,ăînă spiritulăegaliz riiăşanselor,ăpentruă
copiii, tineriiă şiă adul iiă cuă deficien eă sauă incapacit i.ă Dină perspectivaă noiloră reglement riă
adoptate de statul român,ă copiiă cuă cerin eă educativeă specialeă potă fiă integra i,ă fieă înă unit iă
distincteădeăînv mântăspecial,ăfie înăgrupeăşiăclaseăspecialeădinăunit iăpreşcolareăşiăşcolareă
obişnuite,ăfie,ăînămodăindividual,ăînăunit iăde înv mântăobişnuite.ăAnalizândăorganizareaăşiă
func ionareaă procesuluiă deă asisten ă şiă educa ieă adresat persoaneloră cuă dizabilit iă seă potă
desprindeăurm toareleăobserva ii:
▪ peă timpulă şcolariz rii,ă copiiiă cuă cerin eă educativeă specialeă auă accesă laă toateă sursele de
reabilitare/recuperareăpsihopedagogic ,ămedical ăşiăsocial ,ălaăserviciileădeăasisten ănecesareă
şi disponibileăînăcomunitateăsauăînăunit ileăspecializate,ăinclusivăînăceleădeăînv mântăspecial
(Kameenui Edward J., Simmons Deborah C., Mih il Ionela, 2008);
▪ evaluarea,ăexpertizarea,ăorientareaăşiăreorientareaăşcolar ăşiăprofesional ăaăcopiilorăcuăcerin e
educativeăspeciale,ăprecumăşiăstabilireaătipuluiăşiăgraduluiădeăhandicapărevinăunorăcomisiiădeă
expertiz complex ;ă principiileă evalu rii,ă expertiz rii,ă orient riiă şiă reorient riiă şcolareă şiă
profesionale a copiilor cu cerin eăeducativeăspecialeăvorăaveaăînăvedere:
- examinareaă global ă şiă individualizat ă aă fiec ruiă copilă înă parteă cuă privireă laă întregulă s uă
poten ial deădezvoltareăşiăînv are;
- expertizaăşiăevaluareaăcomplex ăcareăincludeăexaminareaămedical , psihologic ,ăpedagogic ă
şi social ăaăcopilului;
- flexibilitateaăşiăreversibilitateaădecizieiădeăexpertiz ăşiăorientare,ăcuădeosebireăîntreăvârstaădeă
3ăşi 12 ani.
10
▪ categoriileă deă copiiă sauă eleviă cuă cerin eă educativeă specialeă (tipuriă deă handicapă şi/sauă
dificult iă de înv are)ă careă intr ă înă competen aă comisiiloră deă expertiz ă complex ă sunt
(Popa Doini a, Sava Aurora, 2007)
- copii/eleviăcuădeficien eămintale;
- copii/eleviăcuădeficien eăsenzorialeă(vizualeăşiăauditive);
- copii/eleviăcuădeficien eăfizice;
- copii/eleviăcuădeficien eăsauătulbur riădeălimbaj;
- copii/eleviăcuădificult iăsauătulbur riădeăînv are;
- copii/eleviăcuădeficien eăsauătulbur riăsocio-afectiveăşiădeăcomportamentă(inclusivăcopiiăcu
autism);
- copii/eleviăcuădeficien eăasociate;
- copiiă şiă tineriă cuă dizabilit i,ă nedeplasabili,ă înă vârst ă deă pân ă laă 30ă deă ani,ă careă nuă seă potă
integra înăstructurileăînv mântuluiăobişnuit.

Categorii de persoane cu nevoi speciale (Popa Doini a, Sava Aurora, 2007)

- persoanele cu diferite deficiențe (mintale, senzoriale – vizual , auditiv , fizice,
comportamentale, de limbaj, polideficiențe)
- copiiiăabandonați,ăcopiiiăstr zii
- persoanele abuzate (fizic, psihic, emotional iăsexual),ăindiferentădeăvârst ă i sex
- femeileăgravideă iăl uzele
- persoaneleăcuădisfuncții psihice
- persoanele traumatizate emoțional/psihic
- dependențiiădeădiferiteăsubstanțeă(alcoolicii,ădrogații,ăfum torii)
- persoaneleăeliberateădinădetenție
- b trânii
- copiiiăapartinând diferitelor etnii (rroma de ex.)
- copiiiă„genii”.ă

11
 3. TR S TURIăGENERALEăSPECIFICEăPROFILULUIă
PSIHOLOGIC AL PERSOANELOR CU DIZABILIT I.

a. Vâscozitateaă genetic =presupune existența la copilul deficient mintal a unei

dezvoltariă anevoioaseă şiă neterminate.ă Dac ă laă normal,ă maiă devremeă sauă maiă târziu,ă
construc iaă mintal ă seă des vârşeşteă laă nivelulă opera iiloră formale,ă la deficientul mintal -
îndeosebiă debilulă mintală – aceast ă construc ieă seă împotmoleşte,ă stagneaz ,ă seă opreşteă
undevaăînăzonaăopera iilorăconcrete.ă
b. Heterocroniaă dezvolt riiă (R.ă Zazzo) Reprezint ă oă caracteristic ă aă structur riiă
dizarmoniceăaăpersonalit iiădeficientuluiămintal,ăparalelăcuăîncetinireaăînădezvoltare,ăceeaă
ceă înseamn ă c ă întârziereaă înă dezvoltareă seă manifest ă inegală laă nivelulă diferiteloră paliere.
Anumiteă diferen eă întreă ritmurileă deă dezvoltareă aă diferiteloră elementeă careă intr ă înă
componen aăprofiluluiăpsihologicăpotăfiăconstatateăşiălaănormali.ăÎnăacestăscop,ăvorbimădeăoă
heterocronieă normal ,ă careă afecteaz ă esen ială echilibrulă personalit ii,ă spreă deosebireă deă
heterocroniaă deficien iloră mintal,ă generatoareă deă dizarmonie,ă numit ă deă R.ă Zazzo,ă
heterocronieăoligofrenic .ă
c. Rigiditate (psihica, conduita)= laă deficientulă mintală „regiunileă psihologice"ă nuă
permităschimbulăfunc ionalăîntreăele,ăschimbăcorespunz torăvârsteiăcronologice.ă

Profilul psihologic al deficientului mintal

Deficienta mintala=lipsa totala a discernamantului (anticiparea consecintelor actelor
personaleăsiădiferentiereaăintreăbineăsiărau),ăseăcaracterizeaz ăînăplanulăvie iiăpsihiceăprintr-o
serieădeătr s turiăgeneraleăspecifice:ă
• vâscozitateăgenetic ,ă
• heterocronie,
• rigiditate psihic ,ă
• rigiditate a conduitei,
• deficien eădeăcomunicare,ăheterogenitate,ă
• heterodezvoltareăintelectual .

12
Pondereaă ocupataă deă deficien aă mintal ă înă cadrulă popula ieiă infantileă esteă apreciat ă deă uniiă
autoriă(ArcanăşiăCium geanu,ă1980ăşiăI.ăDru u,ă1995)ăcaăfiindă4ș,ăiarădeăal iiă(I.ăStr chinaru,ă
1994) de 5%. Deficien iiă mintală reprezint ă 50șă dină totalulă deficien ilor,ă deă 15ă oriă maiă
numeroşiădecâtăsurdomu iiăşiădeă35ădeăoriămaiănumeroşiădecâtănev z torii.ă

R spândireaăpeăetapeădeădezvoltare:
• esteă inegală r spândit ă de-aă lungulă aniloră deă şcolarizare,ă existândă oă dinamic ă
ascendent ădinspreăclaseleămiciăspreăceleămari.ă
• Laă nivelulă preşcolarit ii,ă propor iaă esteă redus ,ă evidenteă fiindă doară cazurileă deă
deficien ăsever /ăprofund .ă
• Înădebutulăşcolarit ii,ăaparăvizibileăşiăcazurileădeădeficien ămintal ămedie.ă
• Înă claseleă primareă esteă decelat ă deficien aă mintal ă uşoar ,ă iară intelectulă liminară seă
reliefeaz ăînămomentulătreceriiăînăciclulăgimnazial.ă

Senzaţiile=procesă psihică prină intermediulă c ruiaă seă reflect ă nemijlocit,ă direct,ă subă form ă deă
imagini,ă realizateă prină leg turileă temporareă primare,ă efectuateă prină intermediulă activit iiă
nervoaseăsuperioare,ăînătimpulăac iuniiăacestoraăasupraăorganelorădeăsim . esteădependent ădeă
integritateaă şiă maturitateaă c iloră nervoase. La persoanele cuă deficien ă mintal ă exist ă
probabilitateaămaiămareădeădiminuareăaăsensibilit ii,ă faptăconfirmatădeădificult ileăsenzorialeă
frecventeăpeăcareăaceştiăcopiiăleămanifest .
• afectarea difuza a cortexului, deci a segmentului central al analizatorilor, sensibilitatea
lor,ă îndeosebiă ceaă diferen ial ă r mâneă sc zut ,ă peă fondulă unoră praguriă senzorialeă
ridicate.
• seăconstat ăfrecventăoăcreştereăaătipuluiădeălaten ăsau,ă
• dimpotriv ,ăoăprecipitareăînărela iileălorălaăstimuliăsenzoriali.

Afectarea sensibilit iiă esteă unaă dină tr s turileă ceă potă fiă constatateă deă timpuriuă laă deficien iiă
mintală şiă careă vaă exercitaă oă influen ă negativ ă asupraă activit iiă senzorial-perceptiveă şiă aă
form riiăcapacit iiăcognitiveăaăacestorădeficien i.ă

Percepţiile=ă caracterulă fragmentar,ă incomplet,ă limitat,ă s r ciaă imaginiloră mintale.ă Sunt

consecintaă uneiă activit iă perceptiveă rigide,ă lente,ă dezorganizate,ă aă sensibilit iiă sc zute,ă aă
dificult ilorădeăanaliz ăşiăsintez .ă
13
 • persoanele cuădeficien ămintal ădesprindădinăimaginiămaiăpu ineădetalii,ăceeaă
ceăfaceăcaăpercep iileăs ăfieăinsuficientădeăspecificeăşiăs ăapar ăconfuziile.ă
• îngustimeaăcâmpuluiăperceptiv,ăcapacitateaăredus ădeăaăstabiliăăînăplanăintuitivă
rela iaădintreăobiecteăfacăcaăorientareaăînăspa iuăs ăfieădificil .
• oădisociereăîntreăpercep iaăimaginiiăşiăverbalizare.ăAstfel,ăseăpoateăca,ăar tândăoă
parteă aă uneiă imagini,ă s ă denumeasc ă alt ă parteă sauă s ă indiceă oă caracteristic ă
absent .
• dificult iă maiă pronun ateă privindă capacitateaă deă aă recunoaşteă obiecteleă într-o
pozi ieădiferit ădeăceaăobişnuit .ă

Reprezentările
Reprezent rileă suntă imaginiă mintaleă secundareă aleă realit ii,ă peă careă oă reflect ă cuă ună anumită
gradă deă generalitateă şiă selectivitate.ă Caracterulă maiă multă sauă maiă pu ină cuprinz toră ală
reprezent rilor,ăbog iaăsauăs r ciaălorădepindădeăcalit ileăactivit iiăperceptiveăînăcontextulăînă
care s-au format.

Caracteristici:
• slabaădiferen iereăîntreăreprezent riădeăaceeaşiăcategorie,ăasem n toareăîntreă
ele;
• caracterulăîngustăşiăunilateral,ăs r ciaăbagajuluiădeăreprezent ri;
• rigiditatea,ă lipsaă deă dinamism,ă deă flexibilitateă aă reprezent rilor,ă insuficientaă
corelareăcuăexperien a;
• pierdereaă treptat ă aă specificuluiă reprezent riloră formate,ă înă leg tur ă cuă lipsaă
accentuat ăaăfidelit iiămemoriei;

Gândirea zona proximei dezvoltări (Vîgotski)= înăcondi iileăactivit iiădeăgrupăsauăcuăajutorulă

adultului,ăoriceăcopilăesteăcapabilăs ărezolveăoăserieădeăsarcini,ăinclusivăcognitive,ăpeăcareănuăleă
poate rezolva singur.
Diferen aădintreănivelulărezolv riiăuneiăsarciniăcuăajutorulăadultuluiăşiănivelulărezolv riiă
aceleiaşiăsarciniăindependent,ădefineşteăzonaăproximeiădezvolt riăaăcopiluluiărespectivăşiăpuneă
înăeviden ăperspectiveleădeădezvoltareăînăetapaăimediatăurm toare.ă

14
Caracteristici
• zonaăproximeiădezvolt riăesteălimitat ,ălipsit ădeădinamismăopera ionalăşiăpu ină
eficient ăsubăaspectulăachizi iilorăposibile,ăcuăatâtămaiăîngust ă,ăcuăcâtăgravitateaă
deficitului mintal este mai mare.
• nuăseădescurc ăsingurăînărezolvareaăuneiăsarciniădeăînv are,ă
• nuăsolicit ăajutorulăadultului,ă
• nu resimte nevoia de feedback,
• particip ămecanic,ăstereotip,ăf r ăoăraportareăconştient ăşiăpermanent ălaăobiectivulă
urm rit.ă

J.ăPiaget:ăstadiulăinteligen eiăsenzorio-motorii – 0-2ăani;ăstadiulăinteligen eiăpreopera ionaleă–

2-7ă ani;ă stadiulă opera iiloră concrete – 7-11/12ă ani;ă stadiulă opera iiloră formale/abstracteă –
11/12-18ăani).ăDeăasemenea,ăutilizeaz ădou ămariăcategoriiădeăformuleă(algoritmiceă– opera iiă
standardizateăşiărezolv ri-tip; euristice – sistemeădeăoperareăplasticeăşiădeschiseăcareăconducălaă
rezolv riă originale)ă pentruă opera iileă deă ra ionamentă inductivă şiă deductiv,ă reversibilitate,ă
transferăşiărezolvareădeăprobleme,ăavândădreptărezultatăformareaăunuiăbagajăcognitivăbazatăpeă
concepteăşiă no iuniă caăexpresieăaăprelucr riiăşiă valorific riiăsuperioareăaă produsuluiă cogni ieiă
primareă (reprezent rile),ă înă strâns ă leg tur ă cuă informa iaă mediat ă prină limbaj. Înă cazulă
persoaneloră cuă deficien e,ă gândireaă cap t ă oă serieă deă particularit iă careă determin sc dereaă
eficien eiă intelectualeă subă nivelulă minimă ală adaptabilit iiă laă solicit rileă mediului.ă Astfel,ă
putem vorbiă despreă inconsecven aă gândiriiă sauă lipsaă deă coeren ,ă pierdereaă treptat ă aă
capacit iiăde concentrareăşiăefortă(spreăexemplu,ăelevulăîncepeăcorectăoăactivitateă– rezolvarea
unei probleme accesibile –,ă dară laă primaă greşeal ă întâmpl toare,ă înă virtuteaă iner iei,ă exist ă
riscul de a se abate de la rezolvareaă corect ,ă alunecândă peă oă pist ă fals ă dină cauzaă unoră
eventualeăasem n riăîntreăprocedeeleăcu care fost deprins anterior).
Coeficientulă deă inteligen ă exprim ă raportulă dintreă dou ă performan e:ă performan a real ă aă
subiectuluiă (V.M.)ă şiă performan aă aşteptat ă înă func ieă deă vârstaă saă (V.C.). Înă func ieă deă
valoareaăcoeficientuluiădeăinteligen ăputemăoperaăurm toareaăclasificare:
▪ peste 140 – inteligen ăextremădeăridicat
▪ 120-140 – inteligen ăsuperioar
▪ 110-119 – inteligen ădeasupraăniveluluiămediu
▪ 90-109 – inteligen ădeănivelămediu
▪ 80-89 – inteligen ăsubămedie
15
▪ 70-79 – inteligen ădeălimit ă(intelectăliminar)
▪ 50-69 – deficien ămintal ăuşoar (debilitateămintal )
▪ 20-49 – deficien ămintal ăsever ăsauămijlocieă(imbecilitate)
▪ 0-19 – deficien ămintal ăprofund ăsauăgrav ă(idio ie)

Indicatorulă deă dezvoltareă intelectual ă esteă reprezentată prină coeficientul de inteligenţă (C.I.)
sau intelligence quotient (I.Q.),ă introdusă înă literaturaă psihologic ă deă W.ă Sternă pentruă aă
completaăno iuneaăde vârst ămintal ă(V.M.)ăfolosit ădeăA.ăBinetăşiăT.ăSimonăînăinterpretareaă
testelorădeăinteligen .ăCaăunitate deăm sur ăpsihologic ,ăcoeficientulădeăinteligen ăreprezint ă
raportulădintreăvârstaămintal ă(V.M.)ăşi vârstaăcronologic ă(V.C.),ăexprimateăînăluni.

Memoria
Memoriaăinterac ioneaz ămaiăalesăcuăreprezentarea,ăgândirea,ăimagina ia,ădeprinderile,ăadic ă
cuăaceleăfunc iiăşiăproceseăpsihiceăevidentăafectateălaădeficien iiămintal.ă
Caracteristici:
• ritmulăîncetinitădeăînsuşireăaănoilorăinforma ii;
• instabilitateaăp str riiănoilorăinforma ii,ă
• inexactitatea reproducerii.
• eficien aămemorieiădeficientuluiămintalăeădiminuat ,ăelăreduceăînv areaălaăasimilareaă
auditiv ăaăinforma iilor,ăf r ăprelucrareaăactiv ,ăîntr-unăprocesădeăasimilareămecanic .
• dificult ileăînăîntip rireaăşiăfixareaăinforma ieiăducălaăunăvolumăredusăalămemoriei.ă
• memoria,ăcaăşiăgândirea,ăsuntădominateădeăiner ieăşiăviscozitate,ăcuăconsecin eănegative
înărealizareaătransferuluiădeăinforma ii.
• memoriaămecanic ăeămaiădezvoltat ădecâtăceaălogic ,ăiarăuitareaăseăinstaleaz ărapid.
• rară apareă ă hipermnezia,ă numaiă peă anumiteă paliere,ă reprezint ă doară manifest riă
patologice.

Atenţia
Func iaă deă preg tireă şiă orientareă aă subiectuluiă pentruă activitateă esteă puternică diminuat ,ă maiă
alesăînădebutulăşcolarăalădeficientuluiămintal.
Func iaădeădetectareăşiăselectareăaăobiectuluiăac iuniiăesteăafectat ,ădeoareceădeficientulămintală
întâmpin ădificult iăînădistingereaăobiectuluiădeăfond,ăaăobiectivuluiăactivit ii.

16
Aten iaă seă caracterizeaz ă prină insuficient ă concentrareă şiă stabilitate,ă sauă fixareă rigid ă peă
anumite aspecte.
• lips ădeărezisten ăînăfa aăsolicit rilorăintense,ăfugaăinstinctiv ădeăefort.
• dezechilibreă întreă memoriaă involuntar ă şiă ceaă voluntar ,ă maiă alesă laă nivelulă claseloră
mici.
• oă lips ă deă concentrareă aă aten iei,ă oă stabilitateă redus ă înă timp,ă distributivitateaă şiă
flexibilitateaăaten ieiăsuntăfoarteădificil,ăadeseaădificilădeăatins.
• volumulă aten iei,ă adic ă num rulă deă elementeă asupraă c roraă seă poateă concentraă
simultan, este foarte redus.

1. Dificultăţi de ordin general:

▪ dificult iădeădeplasareăşiămişcare,ăpentruăceiăcuădeficien eăfizice;
▪ dificult iădeăexprimareăşiăcomunicare,ăpentruăceiăcuădeficien eăsenzoriale;
▪ dificult iă deă adaptareă laă modulă deă via ă cotidiană şiă laă rigorileă vie iiă sociale,ă pentruă ceiă cu
deficien eămintaleăşiăintelectuale;
▪ dificult iădeăîntre inereăpentruăpersoaneleălipsiteădeăresurseăşiăvenituriăsauăcareăauăvenituriă
mici.

2. Dificultăţi de ordin profesional:

▪ dificult iălegateădeăinstruireaăşiăpreg tireaăprofesional ăaăpersoanelorăcuădiferiteăformeăşiă
grade deădeficien ;
▪ dificult iădeăplasareăînălocuriădeămunc ăcorespunz toareăprofesieiăsauăabsen aăunorălocuriăde
munc ăînăcondi iiăprotejateă(ateliereăprotejate,ăsec iiăspecialeădeăproduc ieăpentruăpersoaneăcu
handicap etc.) (Albu, A., Albu, C., 2000).

3. Dificultăţi de ordin psihologic şi social:

▪ bariereăpsihologiceăcareăaparăîntreăpersoaneleăcuăşiăf r ăhandicapăcaăurmareăaădificult ilor
întâmpinateă înă activit ileă cotidiene,ă profesionaleă sauă sociale,ă precumă şiă datorit ă unor
prejudec iă sauă aă unoră reprezent riă deformateă cuă privireă laă posibilit ileă şiă activitatea
persoanelorăcuădeficien e.

Evaluareaăşiăexpertizaăpersoanelorăcuănevoi speciale
Evaluareaăpersoanelorăcuănevoiăspecialeăesteăfundamentat ăpeăcunoaştereaăcomplex ăînăplan
17
medical,ă psihologic,ă educa ională şiă social,ă cuprinzândă întreagaă problematic ă întâmpinat ă deă
c tre acesteaăînă mediulă obişnuitădeăvia .ăTrebuieăsubliniată faptulăc ,ăînă imensaămajoritateă aă
cazurilor, evaluareaă esteă ună procesă continuu,ă şiă nuă oă radiografiereă instantaneeă aă st riiă
subiectului,ă fiindă necesar ă o colaborareă prelungit ,ă diferen iat ă întreă membriiă echipeiă deă
evaluatoriăşiăpersoanaăcuăcerin eăspeciale. Deăasemenea,ăevaluareaăcaăprocesăindispensabilăînă
structura serviciilor oferite persoanelor cu dizabilit i,ă esteă fundamentat ă şiă peă oă serieă deă
elementeă importante,ă frecventă invocateă înă literaturaă de specialitate din ultima vreme: o
anumit ăfilosofieăaăevalu rii,ăcoeren ăşiăconstruc ieăunitar ăa con inutuluiăevalu rii,ălegisla ieă
modern ăşiăflexibil ăînădomeniulăserviciilorăsociale.ăNuăînăultimulărând, evaluareaăareălaăbaz ă
şiăoăserieădeăcriteriiăcareăpotăfiăclasificateăastfel:
– criteriiăspecificeăfiec ruiădomeniuăînăparteă(medicale,ăpsihologice,ăeduca ionaleăşiăsociale);
– criteriiăspecificeăîncadr riiăîntr-unăgradădeădeficien /handicap;
– criteriiăspecificeăorient riiăşcolareăşiăprofesionale.
Toateă acesteă tipuriă deă criteriiă seă completeaz ă uneleă peă alteleă şi,ă înă consecin ,ă evaluatoriiă
trebuieăs aib ăînăvedereătoateăaspecteleăevalu rii. Înămomentulăînăcareăunăspecialistăseăafl ăînă
situa iaădeă aăevaluaăunăcopilăcuă(posibile)ădizabilit i, acestaătrebuieăs ăştieădeălaăîncepută c ă
demersulăs uănuăpoateăfiăunic, ci complementar cu al altor specialiştiăşiăcorelatăcuăac iuniăcareă
apar inăaltorăniveluriădeăevaluare (Ghergu ,ăA.,ă2005,ă2007):
a) evaluarea medicală – presupuneă examinareaă clinic ă şiă efectuareaă unoră investiga iiă deă
laboratorăşiăparaclinice,ăînăvedereaăstabiliriiăunuiădiagnosticăcompletăcareăvaăconduce,ăal turiă
deărezultateleăcelorlalteătipuriădeăevaluare,ălaădeterminareaătipuluiădeădeficien ;
b) evaluarea psihologică – seărealizeaz ăprină raportareălaăstandardeleăexistente,ăprină testeăşiă
instrumente specificeă careă vizeaz ă anumiteă proceseă psihice,ă inteligen a,ă aptitudinileă şiă
personalitateaăînăansamblulăei;
c) evaluarea educaţională – seărefer ălaăstabilireaăniveluluiădeăcunoştin e,ăgradulădeăasimilareă
şiă corelareaă acestoraă cuă poten ialulă aptitudinală şiă nivelulă intelectuală ală copilului,ă precumă şiă
identificareaăcerin elorăeduca ionaleăspeciale;
d) evaluarea socială – presupuneă analiza,ă cuă prec dere,ă aă calit iiă mediuluiă deă dezvoltareă aă
copilului,ăaăfactorilorădeămediuăşiăfactorilorăpersonali.

18
 4. LINIIăGENERALEăALEăORGANIZ RIIăPROCESULUIă
INSTRUCTIV-EDUCATIV PENTRU PERSOANELE CU
DIZABILIT I

Integrareaăcopiilorăcuădizabilit ţiăînăşcoalaădeămas
Înăanulă1988ăUNESCOăaăelaboratăşiălansatăoănou ătez ăcare,ăulterior,ăaăstatălaăbazaădirectiveloră
de ac iuneă aleă Conferin eiă Mondialeă aă Educa ieiă Specialeă deă laă Salamanca1ă dină anulă 1994:ă
“Educaţia integrată şi reabilitarea pe baza resurselor comunitare reprezintă abordări
complementare care se sprijină reciproc in favoarea acordării de servicii pentru persoanele
cu cerinţe speciale.” (UNESCO, 1988).ăPrinăaceast ătez ăseăarat ăc ăreabilitareaăinăcomunitateă
aă persoaneloră cuă deficien eă esteă parte component ă aă dezvolt riiă uneiă comunit iă şiă vizeaz ă
implicarea prin eforturi combinate a persoanelor cu dizabilit i,ăaăfamiliilorălorăşiăaămembriloră
comunit iiă dină careă facă parte,ă împreun ă cuă serviciileă de s n tate,ă educa ie,ă profesionaleă şiă
socialeădinăcomunitateaăînăcareătr iesc. Unăaltămomentădeăreferin ăaăfostăConferin aăUNESCOă
aăminiştrilorăeduca ieiădeălaăJomtien, Tailanda (1990) care a reprezentat deschiderea unei noi
direc iiăaăpoliticilorăeduca ionaleăînălume: educaţia pentru toţi.ăAceastaăareăînăvedereănevoiaă
deă deschidereă aă sistemelor/structuriloră deă educa ie pentruă aă fiă înă m sur ă s ă primeasc ă şiă s ă
sprijine to iăcopiii (Kameenui Edward J., Simmons Deborah C., Mih il Ionela, 2008). Astfel,
şcolile pentru toţi sunt percepute ca şcoliăaleăcomunit ii,ădeschise,ăflexibile,ădemocraticeăşiă
inovatoare. Educa iaăpentruăto iăaăfostădefinit ăcaăacces la educaţie si calitatea acesteia pentru
toţi copiii, fiind identificateădou ăobiective generale (Salamanca,1994):
▪ asigurarea posibilităţilor participării laă educa ieă aă tuturoră copiilor,ă indiferentă deă câtă deă
diferi iă suntă eiă şi se abat, prin modelul personal de dezvoltare, de la ceea ce societatea a
denumit normal. Participarea presupuneăînă primulă rândă acces şiă apoiă identificareaăc ilorăcaă
fiecareăs ăfieăintegrat în structurileăcareăfaciliteaz ăînv areaăsocial ăşiăindividual ,ăs -şiăaduc ă
contribu iaăşiăs ăseăsimt parte activa a procesului. Accesul areăînăvedereăposibilitateaăcopiilor
deăaăajungeăfizicălaăinfluen ele educativeăaleăuneiăsociet iă(familie,ăşcoal ,ăcomunitate),ădeăaă
seăintegraăînăşcoal ăşiădeăaăr spunde favorabilăsolicit rilorăacesteia (Ainscow, M., 1999).
▪ calitatea educaţiei seă refer ă laă identificareaă aceloră dimensiuni ale procesului didactic,
con inuturilor înv riiăşiăcalit iăaleăagen ilorăeduca ionali,ăcareăs ăsprijineăînv areaătuturoră
categoriilor de elevi, s ăasigureăsuccesul,ăs ăfac ăsistemulădeschis,ăflexibil,ăeficientăşiăefectiv.

19
Conform principiilor promovateă înă materieă deă educa ieă deă c treă organismeleă interna ionale,ă
precumă şiă aă prevederiloră incluse înă Declaraţia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, se
men ioneaz ă c ă persoanele/eleviiă cuă diferiteă tipuri deă deficien eă auă aceleaşiă drepturiă
fundamentaleă caă şiă ceilal iă cet eniă deă aceeaşiă vârst ,ă f r discriminare pe motive de sex,
limb ăvorbit ,ăreligie,ăopiniiăpolitice,ăorigineăna ional ăsauăsocial ,ăstare financiar ăsauăoriceă
alt ă caracteristic ă aă persoaneiă înă cauz ă sauă aă familieiă sale.ă Deă asemeneaă aceste persoane au
dreptulălaătratamentămedical,ăpsihologicăşiăfunc ional,ălaărecuperareămedical ăşiăsocial ,ăla
şcolarizare,ă preg tireă şiă educare/reeducareă profesional ,ă laă serviciiă deă consiliere,ă laă asisten ă
pentru încadrareă înă munc ă precumă şiă laă alteă serviciiă careă s ă leă permit ă dezvoltareaă şiă
manifestarea aptitudinilor şiăcapacit ilorădeăcareăaceştiaădispunăşiăs ăleăfacilitezeăprocesulădeă
integrare/reintegrareăsocial .

Înă Declara iaă deă laă Salamancaă seă spuneă c :ă şcoala obişnuită cu o orientare incluzivă
reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare, un mijloc
care creează comunităţi primitoare, construiesc o societate incluzivă şi oferă educaţie pentru
toţi; mai mult, ele asigură o educaţie eficientă pentru majoritatea copiilor şi îmbunătăţesc
eficienţa şi chiar rentabilitatea întregului sistem de învăţământ.
Declara iaăadoptat ădeăreprezentan iiăaă88ădeăguverneăşiă25ădeăorganiza iiăinterna ionaleămai
includeăşiăurm toareleăpuncte:
▪ "fiecareăcopilăareădreptulăfundamentalălaăeduca ieăşiăfiec ruiăcopilătrebuieăs ăiăseăofereăşansaă
de a ajungeăşiădeăaăseăputeaămen ineălaăunănivelăacceptabilădeăînv are;
▪ fiecareăcopilăposed ăcaracteristici,ăinterese,ăaptitudiniăşiănecesit iădeăînv areăproprii;
▪ proiectareaă sistemeloră educa ionaleă şiă implementareaă programeloră educa ionaleă trebuieă s ă
in seamaă deă mareaă diversitateă aă caracteristiciloră şiă trebuin eloră copiiloră incluşiă înă procesulă
educa ional;
▪ copiiiăcuăcerin eăspecialeătrebuieăs ăaib ăaccesăînăşcolileăobişnuiteă(şcolileăpublice),ăiarăacesteă
şcoli trebuieă s -şiă adaptezeă procesulă didactică conformă uneiă pedagogii centrate asupra
copilului,ăcapabil deăaăveniăînăîntâmpinareaănevoilorădeăcunoaştereăaleăfiec ruiăelevăînăparte;
▪ şcolileă obişnuite,ă careă auă adoptată aceast ă orientare,ă suntă celeă maiă importanteă instan eă deă
combatere aăatitudinilorădiscriminatorii,ăconstruindăoăsocietateăbazat ăpeăspiritulădeăacceptareă
şiărespect,ăoferind şanseăegaleădeăaccesălaăeduca ieăpentruăto iăelevii;ămaiămult,ă eleăasigur ăoă
educa ieăutil ăpentru majoritateaăcopiilor,ăîmbun t indăeficien aăşiăgradulădeăutilitateăsocial ă
alăîntreguluiăsistem educa ional"ă(Declara iaăConferin eiădeălaăSalamanca).
20
Avândăînăvedereăacesteăaspecteăputemăafirmaăc ăprocesulăeduca ieiăîn lumeăaăintratăîntr-oănou
etap ă deă dezvoltareă - trecereaă deă laă atitudineaă şiă abordareaă segrega ionist ă aă procesuluiă
didactic, la deschidereaăşiăatitudineaăintegratoare,ăprofundăumanist ăaăşcolii.

Integrarea şcolară – reprezint ăprocesulădeăincludereăînăşcolileădeămas /claseleăobişnuite,ăla

activit ileăeducativeăformaleăşiănonformale,ăaăcopiilorăconsidera iăcaăavândăcerin eăeducativeă
speciale. Considerândă şcoalaă caă fiindă principalaă instan ă deă socializareă aă copiluluiă (familiaă
fiindăconsiderat ăprima instan ădeăsocializare),ăintegrareaăşcolar ăreprezint ăoăparticularizareă
aă procesuluiă deă integrareă social aă acesteiă categoriiă deă copii,ă procesă careă areă oă importan ă
fundamental ă înă facilitareaă integr riiă ulterioare înă via aă comunitar ă prină formareaă unoră
conduiteă şiă atitudini,ă aă unoră aptitudiniă şiă capacit iă favorabile acestui proces
(Kameenui Edward J., Simmons Deborah C., Mih il Ionela, 2008).ăÎnăplusăintegrareaăşcolar ă
aăcopiilorăcuăcerin eăspecialeăpermite,ăsubăîndrumareaăatent a cadrelor didactice, perceperea
şiăîn elegereaăcorect ădeăc treăeleviiănormaliăaăproblematiciiăşi poten ialuluiădeărela ionareăşiă
participareălaăvia aăcomunitar ăaăsemenilorălorăcare,ădinămotive independenteădeăvoin aălor,ăauă
nevoieădeăoăabordareădiferen iat ăaăprocesuluiădeăinstruc ieăşiăeduca ie dinăşcoal ăşiădeăanumiteă
facilit iăpentruăaccesulăşiăparticipareaălorălaăserviciileăoferiteăînăcadrul comunit ii.

Curriculum adaptat – esteăînăstrâns ăleg tur ăcuătermenulădeăcurriculumădiferen iat,ăînăsensulă

c diferen iereaăpresupune,ăimplicit,ăşiă oăadaptareăaă con inuturilor,ămetodelor,ămijloacelorăşiă
tehnicilor de lucruăînăcadrulăactivit ilorăinstructiv-educative. Dintr-un anumit punct de vedere
cei doi termeni sunt aproapeăsinonimi,ăînăsensulăc ănuăpoateăexistaădiferen iereăf r ăadaptare,ă
la fel cum nu poate exista adaptareăf r ădiferen iereă(evidentăînăsferaăno iuniiădeăcurriculum).ă
Termenul de curriculum adaptat se potriveşteămaiă bineăînă contextulăeduca ieiă integrateăundeă
adaptareaă con inuturiloră laă oă categorieă anume deă eleviă cuă cerin eă educativeă specialeă areă înă
vedereă atâtă volumulă deă cunoştin e,ă dară maiă alesă procesele psihiceă şiă particularit ileă
func ionaleă aleă sistemuluiă nervosă laă eleviiă cuă cerin eă specialeă undeă func ia compensatorie
determin ă oă serieă deă modific riă aleă re eleloră neuronaleă deă transmitereă şiă prelucrareă a
informa iilor.
Adaptarea curriculum-ului se poate realiza prin:
▪ extensiune (înă cazulă înă careă poten ialulă intelectulă nuă esteă afectată – de exemplu, copii cu
deficien e vizualeăsauăfizice),ăadic ăprinăintroducereaăunorăactivit iăsuplimentareăcareăvizeaz ă
cuăprec dere aspecte legateădeăînsuşireaăunorălimbajeăspecificeă(dactileme,ăalfabetulăBraille,ă
21
limbajul semnelor etc.)ăşiăcomunicare,ăorientareăspa ial ,ăactivit iădeăsocializareăşiăintegrareă
înă comunitate,ă activit i practiceă focalizateă peă oă preg tireă profesional ă adecvat ă tipului de
deficien ;
▪ selectarea unor conţinuturi din curriculum-ul general adresat copiilor normali, care pot fi
în eleseăşi însuşiteădeăcopiiăcuăcerin eăspeciale,ărenun areaălaăalteăcon inuturiăcuăunăgradăridicată
de complexitate;
▪ accesibilizarea şi diversificarea componentelor curriculum-ului general prin introducerea
elevilor cu cerin eăeducativeăspecialeăîntr-oăvarietateădeăactivit iăindividuale,ăcompensatorii,ă
terapeutice, destinateă recuper riiă acestoraă şiă asigurareaă particip riiă loră înă modă eficient la
activit ileădesf şurate înăînv mântulăobişnuit.
▪ folosirea unor metode şi procedee didactice şiăaăunorămijloace de învăţământ preponderent
intuitive careă s ă ajuteă elevulă cuă cerin eă specialeă s ă în eleag ă şiă s ă interiorizezeă con inuturileă
predate la clas ;
▪ folosirea unor metode şi procedee de evaluare prină careă s ă seă eviden iezeă evolu iaă şiă
performan ele elevilor,ănuănumaiăînăplanăintelectualăcâtămaiăalesăînăplanăaplicativă(gradulădeă
valorificare a poten ialuluiăaptitudinalăşiămodalit ileădeărezolvare a unor probleme tipice de
via ă sauă aă unor situa iiă problem ,ă posibilit ileă deă rela ionareă şiă comunicareă cuă ceiă dină jur,ă
performan eleăînăplan profesional etc).

Profesor de sprijin/suport (teacher assistant/support teacher) – esteă aceaă persoan ă

specializat înă activit ileă educativeă şiă recuperatoriiă adresateă copiiloră cuă cerin eă specialeă înă
educa ie.ăStatutulăs u esteădeăprofesorăspecializatăcareăpoateăfiăangajatulăuneiăşcoliăspeciale,ăaă
unui centru de recuperare sau chiară angajatulă uneiă şcoliădeămas ă (atunciă cândăactivit ileădeă
terapieă şiă recuperareă seă desf şoar ă în perimetrulă şcoliiă deă mas ,ă înă spa iiă specială amenajate,ă
echipateă corespunz toră şiă destinateă acestor activit iă – camera de resurse pentru copii cu
cerinţe educative speciale).
Procesul integr riiăeduca ionaleăaăcopiilorăcuăcerin eăspecialeăînăeduca ieăpresupuneăelaborareaă
şi aplicareaă unuiă plană deă interven ieă individualizat,ă centrată peă folosireaă unoră modalit iă
eficiente de adaptare a curriculum-uluiă şiă diversificareaă oferteloră deă înv areă înă cadrulă
lec iilor.ă Înăacestă scop, principalele strategii care ar putea fi folosite pentru proiectarea unui
curriculumădinăînv mântulăintegrat seărefer ăla:

22
▪ „selectareaă unoră con inuturiă dină curriculum-ul general adresat copiilor normali, care pot fi
în eleseăşi însuşiteădeăcopiiăcuădeficien eăşiărenun areaălaăalteăcon inuturiăcuăunăgradăridicatădeă
complexitate;
▪ accesibilizareaăîntreguluiăcon inutăprintr-unăprocesădeăsimplificare,ăastfelăîncât,ăs ăfieăîn elesă
şi însuşitădeăeleviiăcuăcerin eăspeciale;
▪ diversificarea componentelor curriculum-uluiă generală prină introducereaă eleviloră cuă cerin eă
educative specialeă într-oă varietateă deă activit iă individuale,ă compensatorii,ă terapeutice,ă
destinateă recuper rii acestoraă şiă asigurareaă particip riiă loră înă modă eficientă laă activit ileă
desf şurateăînăînv mântul obişnuit”ă(Ainscow,ăM.,ă1994,ăpp.98-99).

Relaţiaădintreăincluziuneăsiăintegrare:
▪ integrareaăcopiilorăcuăcerin eăspecialeăareăînăvedereăincludereaăacestoraăînăclaseleăobişnuite,ă
se centreaz ăpeătransferul copiilorădeălaăşcoliăseparateă(aşa-numiteleăşcoliăspeciale)ălaăşcolileă
obişnuite dinăcadrulăcomunit ii.ăDac ănuăseăconstat ăoăcreştereăaăinterac iunilorăîntreăeleviiăcuă
şiă f r dizabilit iă sauă cuă diferen eă înă înv are,ă putemă consideraă c ă nuă esteă ună proces de
integrareăşcolar real ăciănumaiăoăetap ăînăintegrare:ăintegrareaăfizic .
▪ educa iaă incluziv ă presupuneă ună procesă permanentă deă îmbun t ireă aă institu ieiă şcolare,ă
avândăca scopăvalorificareaăoptim ăaăresurselorăexistente,ămaiăalesăaăresurselorăumane, pentru
aăsus ine participareaălaăprocesulădeăînv mântăaătuturorăelevilorădinăcadrulăuneiăcomunit iă
(aceasta înseamn ă c ă şiă oă şcoal ă special ă poateă fiă incluziv ă sauă poateă dezvoltaă practiciă
incluziveăîn abordarea copiilor).

23
 5. DIREC II DE ACTIVITATE ÎN INTEGRAREA PERSOANELOR
CU DIZABILIT I

Elementeleă fundamentaleă careă orienteaz ă şiă sus ină activit ile ce vizeaz integrarea
persoanelor cu dizabilitati din domeniul serviciilor sociale sunt (Ghergu ,ăA.,ă2005,ă2007)::
▪ respectarea demnităţii umane - fiec reiă persoaneă îiă esteă garantat ă dezvoltareaă liber ă şiă
deplin ăa personalit ii;
▪ universalitatea - fiecareă persoan ă areă dreptulă laă asisten ă psiho-pedagogic ă şiă social ,ă înă
condi iile prev zuteădeălege;
▪ solidaritatea socială - comunitateaăparticip ălaăsprijinireaăpersoanelorăcareănuăîşiăpotăasiguraă
nevoile sociale,ăpentruămen inereaăşiăînt rireaăcoeziuniiăsociale;
▪ parteneriatul - institu iileă publiceă şiă organiza iileă societ iiă civileă coopereaz ă înă vedereaă
organiz riiăşi dezvolt riiăserviciilorăsociale;
▪ subsidiaritatea - statulăintervineăatunciăcândăini iativaălocal ănuăaăsatisf cutăsauăaăsatisf cut
insuficientănevoileăpersoanelorăaflateăînădificultateăşiăcareăauănevoieădeăserviciiădinădomeniulă
social.
• Perfectionarea interventiei recuperatorii, vizand integrarea sociala si educationala a
persoanelor aflate in dificultate si a elevilor cu cerinte educative speciale,
• imbunatatirea activitatii de cercetare in domeniul psihopedagogiei integrarii si
normalizarii persoanelor handicapate
• consolidarea potentialului de colaborare in domeniul integrarii cu diverse categorii de
institutii guvernamentale si neguvernamentale
• necesitatea organizarii unor forme de educatie integrata in tara noastra, in acord cu
recomandarile din domeniu: Conferinta UNESCO-Educatie pentru toti, Jomtien-1990,
Recomandarile Consiliului Europei R-92, Regulile standard privind egalizarea
sanselor persoanelor cu handicap –ONU –1993 si Declaratia de la Salamanca si
Directiile de actiune in domeniul educatiei speciale, adoptate la Conferinta mondiala
asupraăeducatieiăspecialeă„Accesăsiăcalitate”ă– Salamanca, Spania, 1994;

24
 • obligativitatea respectarii principiului egalitatii sanselor, aceasta insemnand liberul
acces la invatamantul general si profesional pentru elevii cu dizabilitati alaturi de
colegii lor;
• elaborarea unor modele autohtone de integrare pentru respectarea reglementarilor din
proiectul legii invatamantului (devenit ulterior Legea Invatamantului Nr. 84/1995,
cap.6) cu privire la organizarea unor forme alternative de educatie integrata in
invatamantul public;
• diminuarea numarului de copii cu cerinte speciale aflati in institutiile de ocrotire si
cresterea proportionala a celor integrati in comunitate;
• sprijinirea programelor pilot pentru educatie integrata aflate in derulare in diverse
orase din tara, precum si a celor care vor fi organizate in viitor;
• accelerarea pregatirii studentilor si persoanelor din domeniul educatiei integrate pentru
a se putea suplini lipsa personalului de specialitate din prezent;
• realizarea unui parteneriat cu Ministerul Educatiei Nationale, UNICEF, UNESCO si
ONG-uri, in vederea elaborarii unei strategii nationale pentru integrare, element
esential al reformei sistemului de invatamant contemporan.

Înăalt ăordineădeăidei,ăintegrareaăsemnific ăfaptulăc ărela iile dintre indivizi sunt bazate pe o

recunoaştereă aă integrit iiă lor,ă aă valoriloră şiă drepturiloră comuneă peă careă leă posed .ă Cândă
lipseşte recunoaştereaă acestoră valori,ă seă instaureaz ă alienareaă şiă segregareaă întreă grupurileă
sociale. B. Nirje afirm ă c ă “integrareaă înseamn ă s ă iă seă permit ă s ă fiă capabilă s ă fiă tuă însu iă
printreăceilal i”ă(Albu, A., Albu, C., 2000).ăAltfelăspus,ăintegrareaăseărefer ălaărela iaăstabilit ă
întreăindividăşiăsocietateăşiăseăpoate analizaăavândăînăvedereămaiămulteăniveluri,ădeălaăsimplu la
complex. Astfel, putem vorbi de:
▪ integrarea fizică – permiteăpersoanelorăcuăcerin eăspecialeăsatisfacereaănevoilorădeăbaz ăale
existen eiălor,ăadic ăasigurareaăunuiăspa iuădeălocuităînăzoneăreziden iale,ăorganizareaăclaseloră
şi grupelorăînăşcoliăobişnuite,ăprofesionalizareaăînădomeniiădiverse,ălocuriădeămunc ă(înăsistemă
protejat) etc.;
▪ integrarea funcţională – areăînăvedereăposibilitateaăaccesuluiăpersoanelorăcuăcerin eăspecialeă
la utilizareaă tuturoră facilit iloră şiă serviciiloră oferiteă deă mediul social/comunitate pentru
asigurarea unui minimădeăconfortă (deă exemplu:ă folosireaămijloacelorădeătransportăînă comun,ă
facilit iă privindă accesul stradală sauă înă diferiteă institu iiă publiceă etc.) (Albu, A., Albu, C.,
2000);
25
▪ integrarea socială – seă refer ă la ansamblulă rela iiloră socialeă stabiliteă întreă persoaneleă cuă
cerin e specialeă şiă ceilal iă membriiă aiă comunit iiă (vecini,ă colegiă deă serviciu,ă oameniă deă peă
strad ,ăfunc ionari publiciăetc.).ăAcesteărela iiăsuntăinfluen ateădeăatitudinileădeărespectăşiăstim ă
şiădeăansamblul manierelorădeăinterac iuneădintreăoameniiănormaliăşiăceiăcuăcerin eăspeciale;
▪ integrarea personală – esteălegat ădeădezvoltareaărela iilorădeăinterac iuneăcuăpersoane
semnificative1,ăînădiverseăperioadeăaleăvie ii.ăAiciăsuntăincluseădiverseăcategoriiădeărela ii,ăînă
func ie deă vârstaă subiectuluiă – pentruă ună copilă rela iileă cuă p rin ii,ă rude,ă prieteni;ă pentruă ună
adultărela iileăcuăso ul/so ia,ăprieteni,ăcopii,ărudeăetc.ăAltfelăspus,ăintegrareaăeficient ăimpuneă
anumiteăcondi iiăsiăanume, pentruăunăcopilăexisten aăunorărela iiăcâtămaiăapropiateăcuăfamilia,ă
iară pentruă ună adult,ă asigurareaă uneiă existen eă demne,ă cuă rela iiă diverseă înă cadrulă grupuriloră
sociale din comunitate;
▪ integrarea în societate – seă refer ă laă asigurareaă deă drepturiă egaleă şiă respectarea
autodetermin riiăpersoaneiăcuăcerin eăspeciale;
▪ integrarea organizaţională – seărefer ălaăstructurileăorganiza ionaleăcareăsprijin ăintegrarea.ă
Esteănecesarăcaăserviciileăpubliceăs ăfieăorganizateăînăaşaăfelăîncâtăs ăr spund ănevoilorătuturor
indivizilor din societate.

26
 6. DREPTURILE PERSOANELOR CU DIZABILIT I DIN
ROMÂNIA. Legisla ia ce vizeaza integrarea social a
principalelor categorii deăpersoaneăcuănevoiăspeciale/dizabilit ţi

Orice persoan care aparține unei anumite categorii de deficienț are a adar o serie de drepturi
recunoscute prin lege, de care trebuie s fie con tient i de care poate beneficia, ap rându- i-
le, pe baza cunoa terii lor detaliate, atunci cand este cazul (Ghergu ,ăA.,ă2005,ă2007).
In primul rând orice persoane cu deficiența (indiferent de vârsta, sex, etnie etc.) are dreptul la
un certificat de handicap, in baza caruia primeste o serie de indemnizații, de facilit ți sau de
gratuit ți. Un alt exemplu din legislație, de data aceasta din legislatia muncii este acela care
arat existența menționarii exprese in lege a unor categorii de persoane/salariați care pot
beneficia de un regim special de munca (minorii, persoanele cu diferite dizabilitați, gravidele).
De asemenea, pentru incurajarea sanselor la munc si a persoanelor cu dizabilitati, legislatia
româneasc prevede ca, in cazul in care o companie depaseste 75 de salariați, cel putin 4% din
personalul acesteia sa fie reprezentat de angajati cu dizabilitati.

La noi in țar pe lâng o serie intrega de asociatii, fundatii si organizatii nonguvernamentale

(ONG –uri) de sprijin pentru persoanele cu dizabilitati si institutii ale statului care urmaresc
acelasi obiectiv. Principala instituție de stat care urmareste monitorizarea si intra-jutorarea
persoanelor cu cerinte speciale din România este Autoritatea Național pentru Persoanele cu
Handicap (ANPH) care functioneaza in subordinea Ministerului Muncii, Familiei i Egalit ții
de anse.

Tot in scopul sprijinirii integrarii sociale reale a persoanelor cu deficienta s-a stabilit o Zi
Nationala de Solidaritate cu persoanele cu dizabilitati – 3 decembrie. La fel de adevarat este si
faptul ca drepturi, recunoscute si ele prin legi, au si apartinatorii persoanelor cu deficienta
(familii, asistenti maternali etc.). Astfel, de ex. persoana care are in ingrijire un copil cu un
handicap accentuat sau grav beneficiaza de concediu medical pana la implinirea de catre copil
a varstei de 18 ani.
Interesulăpentruădrepturileăcopiluluiăaăap rutăînăaădouaăjum tateăaăsecoluluiăalăXIXlea,ăcând a
luată naştereă primaă mişcareă preocupat ă deă aspecteă referitoareă laă DEZVOLTAREAă copilului,ă

27
careă pledaă pentruă PROTEC IAă copiluluiă împotrivaă neglij rii,ă exploat riiă şiă aă violen ei.ă Înă
Europa,ă aceast ă perioad ă s-aă caracterizată prină deschidereaă unuiă num ră considerabil de
institu iiăpubliceădeăocrotire,ăşcoliăşiăinstitu iiăseparateăpentruăcopiiădelincven i,ăprecumăşiădeă
tribunale pentru minori.

Dintre drepturile concrete ale copilului cu diferite deficien e din România

enumeram spre exemplificare: dreptul la alocatie dubla (indiferent de tipul si gradul de
handicap), gratuitate la telefon si tv, gratuitate pe mijloacele de transport in comun si pe CFR.

Parlamentul României Lege nr. 275/2007 din 10/10/2007 privindă aprobareaă Ordonan eiă deă
urgen ă aă Guvernului nr.ă 14/2007ă pentruă modificareaă şiă completareaă Legiiă nr.ă 448/2006ă
privindăprotec iaăşiăpromovareaădrepturilorăpersoanelorăcuăhandicap Publicat in MOF nr. 700 -
17/10/2007. Actul va intra in vigoare la data de 20 octombrie 2007. Parlamentul României
adoptă prezenta lege. Articol unic. - Seăaprob ăOrdonan aădeăurgen ăaăGuvernuluiă nr. 14
dină7ămartieă2007ăpentruămodificareaăşiăcompletareaăLegiiă nr. 448/2006 privindăprotec iaăşiă
promovarea drepturilorăpersoanelorăcuăhandicap,ăpublicat ăînăMonitorulăOficialăalăRomâniei,ă
ParteaăI,ănr.ă187ădină19ămartieă2007,ăcuăurm toareleămodific riăşiăcomplet ri:ă 9. La articolul
I,ădup ăpunctulă14ăseăintroduceăunănouăpunct,ăpunctulă141,ăcuăurm torulăcuprins:

"141.ăLaăarticolulă57,ăalineatulă(11)ăseămodific ăşiăvaăaveaăurm torulăcuprins:ă

«(11)ă Cuantumulă drepturiloră seă actualizeaz ă anuală cuă indiceleă creşteriiă pre uriloră deă
consum,ăprinăhot râreăaăGuvernului.»"ă

10. Laă articolulă I,ă dup ă punctulă 15ă se introduce un nou punct, punctul 151,ă cuă urm torulă
cuprins:

"151.ăLaăarticolulă84,ăalineatulă(5)ăseămodific ăşiăvaăaveaăurm torulăcuprins:ă

«(5)ă Criteriileă medicopsihosocialeă peă bazaă c roraă seă stabileşteă încadrareaă înă gradă deă
handicap sunt aprobateă prină ordină comună ală ministruluiă s n t iiă publiceă şiă ală ministruluiă
muncii,ăfamilieiăşiăegalit iiădeăşanse,ălaăpropunereaăAutorit iiăNa ionaleăpentruăPersoaneleăcuă
Handicap,ăpân ălaă30ănoiembrieă2007.»"ă

11. La articolul II, alineatul (1) se modific ăşiăvaăaveaăurm torulăcuprins:ă

28
 "Art. II. - (1)ăDrepturileăprev zuteălaăart.ă12ăalin.ă(1)ălit.ăa),ăb),ăe),ăf)ăşiăg)ăşiălaăalin.ă(2)ădină
Legea nr. 448/2006, cuămodific rileăşiăcomplet rileăulterioare,ăseăacord ,ăpotrivitălegii,ădac ă
cerereaă deă acordareă aă acestora,ă înso it ă deă documenteleă doveditoare,ă seă depuneă deă c treă
persoanaă îndrept it ă înă termenă deă maximumă 180ă deă zileă deă laă intrareaă înă vigoareă aă legii,ă
indiferentădeăanulănaşteriiăcopilului,ădac ăacestaănuăaăîmplinităînc ăvârstaădeă2,ă3ăşi,ărespectiv,ă
7ăani,ădup ăcaz."ă

12. LaăarticolulăII,ădup ăalineatulă(2)ăseăintroduceăunănouăalineat,ăalineatulă(3),ăcuăurm torulă

cuprins:

"(3)ăPentruăasigurareaăîn anulă2007ăaăfondurilorănecesareăaplic riiăart.ă12ăalin.ă(1)ălit.ăa),ăb),ă

e),ă f)ă şiă g)ă şiă alin.ă (2)ă dină Legeaă nr.ă 448/2006,ă cuă modific rileă şiă complet rileă ulterioare,ă seă
autorizeaz ă Ministerulă Economieiă şiă Finan eloră ca,ă laă propunereaă Ministeruluiă Muncii,
FamilieiăşiăEgalit iiădeăŞanse,ăs ăintroduc ămodific rileăceădecurgădinăaplicareaăprevederiloră
acesteiă legiă înă structuraă bugetuluiă deă stată şiă aă bugetuluiă Ministeruluiă Muncii,ă Familieiă şiă
Egalit iiădeăŞanseăpeăanulă2007."ăAceast ălegeăaăfostăadoptat ădeăParlamentulăRomâniei,ăcuă
respectarea prevederilor art. 75 şiăaleăart. 76 alin.ă(1)ădinăConstitu iaăRomâniei,ărepublicat .ă
Bucureşti,ă10ăoctombrieă2007.ă

Lege nr. 360/2009 din 20/11/2009 pentru modificarea lit. a) a art. 26 din Legea nr. 448/2006
privindăprotec iaăşiăpromovareaădrepturilorăpersoanelorăcuăhandicap. Publicat in MOF nr. 800
- 24/11/2009 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 800 din 24/11/2009. Actul a intrat in
vigoare la data de 27 noiembrie 2009. Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articol
unic. - Litera a) a articolului 26 din Legea nr. 448/2006 pentruă protec iaă şiă promovarea
drepturiloră persoaneloră cuă handicap,ă republicat ă înă Monitorulă Oficială ală României,ă Parteaă I,ă
nr.ă 1ă dină 3ă ianuarieă 2008,ă cuă modific rileă şiă complet rileă ulterioare,ă seă modific ă şiă vaă aveaă
urm torulăcuprins:ă

"a) scutire de impozit pe veniturileădinăsalarii,ăindemniza iiădeănatur ăsalarial ăşiăpensii;".ăă

Aceast ălegeăaăfostăadoptat ădeăParlamentulăRomâniei,ăcuărespectareaăprevederilorăart. 75 şiă
ale art. 76 alin. (1)ădinăConstitu iaăRomâniei,ărepublicat .ă

Lege nr. 448/2006 din 06/12/2006 privindăprotec iaăşiăpromovareaădrepturilorăpersoanelorăcuă

handicap. Publicat in MOF nr. 1006 - 18/12/2006 Republicare 1 MOF nr. 1 - 03/01/2008

29
Versiune consolidata in 01/01/2009 Versiune consolidata in 13/06/2009 Versiune consolidata
in 27/11/2009 Versiune consolidata in 01/01/2010 Versiune consolidata la data de
01/01/2010

Text actualizat la dataădeă27.11.2009.ăActulăincludeămodific rileădinăurm toareleăacte:ăăH.G.ă

nr. 10/2008 publicat ăînăMOFănr.ă20ădină10/01/2008, O.U.G. nr. 86/2008 publicat ăînăMOFă
nr. 474 din 27/06/2008, O.U.G. nr. 118/2008 publicat ăînăMOFănr.ă680ădină03/10/2008, H.G.
nr. 1.665/2008 publicat ă înă MOFă nr.ă 856ă dină 19/12/2008, Legea nr. 207/2009 publicat ă înă
MOF nr. 391 din 10/06/2009, Legea nr. 360/2009 publicat ăînăMOFănr.ă800ădină24/11/2009,
Codul fiscalăpublicatăînăMOFănr.ă927ădină23/12/2003, O.U.G. nr. 109/2009 publicat ăînăMOFă
nr. 689 din 13/10/2009.

Îmbun t ţirileă aduseă deă Legeaă 448/2006ă privindă protecţiaă şiă promovareaă drepturiloră
persoanelor cu handicap şi Perspectiveleă „dreptuluiă laă adaptareă rezonabil ”ă stabiliteă deă
Directiva 2000/78 a Consiliuluiă Europeă deă creareă aă unuiă cadruă generală înă favoareaă
tratamentuluiă egală privindă ocupareaă for eiă deă munc ă şiă condi iileă deă munc . Aceste linii
directoareă rezult ă dintr-ună contractă europeană deă înfr ireă “înă scopulă facilit riiă integr riiă
persoanelor cu dizabilit iăprinăasigurareaăadapt riiărezonabileălaăloculădeămunc ”(extrasădină
Contractulă deă înfr ireă institu ional ă ROă 2007/IB/OT-02TL). Acest concept nou de adaptare
rezonabil ,ăintrodusăprinăDirectivaăConsiliuluiăEuropeiă 2000/78,ă „trebuieăs ăaliniezeănevoile
persoanelorăcuădizabilit iăcuăceleăaleăangajatorilorăînăvedereaăasigur riiădeăoportunit iăegaleă
pentruă persoaneleă cuă dizabilit iă careă suntă înă c utareaă unuiă locă deă munc ”ă (extrasă dină
Contractulă deă înfr ireă institu ional ă ROă 2007/IB/OT-02TL). Aceste liniiă directoareă ofer ă
„analize,ămodeleăşiăbuneăpracticiădeăadaptareărezonabil ”ăşiăpropună„metodeăşiăproceduriădreptă
standardeă pentruă adaptareaă locuriloră deă munc ă pentruă persoaneleă cuă dizabilit i”.ă Acesteaă
constituieă„oăbaz ăpentruădezvoltareaăstrategiilorăintegrateăşiăaăreglement rilorăcareăvorătrebuiă
aplicateă deă c treă angajatoriiă deă peă întregă teritoriulă rii.”ă (extrasă dină Contractulă deă înfr ireă
institu ional ăROă2007/IB/OT-02TL)

Acesteaă auă fostă întocmiteă şiă redactateă deă c treă oă echip ă deă exper iă franceziă înă cooperareă cuă
ANPH,ăANOFMăşiăMinisterulăMuncii,ăFamilieiăşiăProtec ieiăSocialeădinăRomânia.

30
 Anexa 1

Adresele centrelor de consiliere pentru persoanele cu handicap

Centrul de consiliere pentru persoanele cu handicap IAŞI - AJOFMăIaşi

Iaşi

Str. Cucu nr.1

Tel.0232/254577

e-mail: iasi@ajofm.anofm.ro

www.anofm.ro

Persoan ădesemnat ădeăc treăDGASPC:ăElenaăMATEIă– Şefăserviciuăintegrare

Centrul de consiliere pentru persoanele cu handicap VRANCEA - AJOFM Vrancea

Focşani

Str. Unirii nr. 53 A

Tel.0237/239059

e-mail: vrancea@ajofm.anofm.ro

www.vrancea.anofm.ro

Persoan ădesemnat ădeăc tre DGASPC: Niculina STERIAN – şefăserviciu

Centrul de consiliere pentru persoanele cu handicap ARGEŞ - AJOFMăArgeş

Piteşti

Bd. Republicii nr.11

Tel.0248/222415

e-mail: arges@ajofm.anofm.ro

31
www.arges.anofm.ro

Persoan ădesemnat ădeăc treăDGASPC:ăCornelăOLTEANUă– consilier

Centrul de consiliere pentru persoanele cu handicap OLT - AJOFM Olt

Slatina

Str.ăPrelungireaăCrişanănr.2

Tel. 0249/438531

olt@ajofm.anofm.ro

www.olt.anofm.ro

Persoan ădesemnat ădeăc treăDGASPC:ăFlaviusăANTONESCUă– consilier juridic

Centrul de consiliere pentru persoanele cu handicap CARAŞ-SEVERIN - AJOFMă Caraş-

Severin

Reşi a

Str. Traian Lalescu nr.17

Tel.0255/212160

e-mail: carasseverin@ajofm.anofm.ro

www.carasseverin.anofm.ro

Persoan ădesemnat ădeăc treăDGASPC:ăDorina ANDREŞă– Şefăserviciuăîngrijiriălaădomiciliu

Centrul de consiliere pentru persoanele cu handicap CLUJ - AJOFM Cluj

Cluj Napoca

Str.ăGeorgeăCoşbucănr.2

Tel.0264/595214

cluj@ajofm.anofm.ro

www.cluj.anofm.ro

Persoan ădesemnat ădeăc treăDGASPC:ăLauraăS PL CANă– consilier

32
Centrul de consiliere pentru persoanele cu handicap SIBIU - AJOFM Sibiu

Sibiu

Str. Morilor 51 A

Tel.0269/210882

e-mail: sibiu@ajofm.anofm.ro

www.sibiu.anofm.ro

Persoaneleădesemnateădeăc treăDGASPC: Gabriella PETREA – consilier

MariusăCR CEAă- consilier

Centrul de consiliere pentru persoanele cu handicap BUCUREŞTI - AMOFMăBucureşti

Str.ăVân toriănr.1,ăsectoră3

Tel.021/3162903; 021/3165508

amofm@ajofm.anofm.ro

www.bucuresti.anofm.ro

33
 ANEXA 2

MODEL DE SOLICITARE DE INFORMATII PUBLICE

Conform Anexei Nr. 1 la Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001

CERERE-TIP

C tre
AutoritateaăNaţional ăpentruăPersoaneleăcuăHandicap

CaleaăăVictorieiăNr.ă194,ăBucureşti

Telefon: (021) 212 5439; (021) 212 5440

Fax: (021) 212 5443

Dataă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…

Stimateădomnuleă/ăStimat ădoamn ă.......................................................,

(seăvaăcompletaănumeleăfunc ionaruluiădeălaăcareăsuntăsolicitateăinforma iile)

Prin prezenta formulez o cerere conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la
informa iileădeăinteresăpublic.ăDorescăs ăprimescăcâteăoăcopieădeăpeăurm toareleădocumente:
(petentulăvaăenumeraăcâtămaiăconcretădocumenteleăsauăinforma iileăsolicitate)
..................................................................................................................................................... .

..................................................................................................................................................... .

..................................................................................................................................................... .

..................................................................................................................................................... .

34
 Dorescăcaăinforma iileăsolicitateăs ăîmiăfieăfurnizate,ăînăformatăelectronic,laăurm toareaă
adres ădeăe-mailă(op ional):ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.

V ămul umescăpentruăsolicitudine,

...............................
(semn turaăpetentului)

Numele / Prenumeă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…

Adresaă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…

Telefonă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…

Faxă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă

35
 ANEXA 3

NUMARUL PERSOANELOR CU HANDICAP ANGAJATE IN MUNCA, PE JUDETE, LA 30

SEPTEMBRIE 2010

TOT
AL, FIZI SOMA AUDI VIZU MENT PSIH ASOCI HIV / BOLI SURDOCECI
JUDETUL
din C TIC TIV AL AL IC AT SIDA RARE TATE
care:
ALBA 1.113 296 386 94 72 196 36 32 0 1 0
ARAD 494 137 135 99 72 20 15 9 5 2 0
ARGRS 1.148 284 370 224 106 13 57 86 7 1 0
BACAU 497 98 56 114 38 13 43 9 11 115 0
BIHOR 719 237 246 120 63 13 31 8 0 1 0
BISTRITA 299 90 107 31 33 6 10 22 0 0 0
BOTOSA
NI 288 106 78 11 63 6 6 14 3 1 0
BRASOV 917 215 341 130 105 10 67 23 25 0 1
BRAILA 332 81 133 37 40 24 4 10 3 0 0
BUZAU 376 92 145 48 46 3 16 24 2 0 0
CARAS
SEVERIN 460 100 219 37 37 18 42 5 2 0 0
CALARAS
I 174 46 76 29 16 1 1 4 1 0 0
CLUJ 1.139 461 281 141 124 42 44 31 15 0 0
CONSTA
NTA 609 175 181 94 84 10 27 24 10 4 0
COVASN
A 138 45 50 22 10 1 1 4 1 4 0
DAMBOVI
TA 503 167 190 58 47 19 5 14 2 1 0
DOLJ 304 106 125 16 33 3 6 10 1 4 0
GALATI 436 149 121 10 41 7 6 18 7 0 77
GIURGIU 199 25 130 14 10 3 4 8 5 0 0
GORJ 512 169 141 46 38 34 37 45 0 2 0
HARGHIT
A 272 98 61 63 32 5 5 7 0 0 1
HUNEDO
ARA 886 223 213 100 94 37 45 21 6 147 0
IALOMITA 239 90 79 22 32 4 6 6 0 0 0
IASI 1.130 155 577 177 131 14 43 31 2 0 0
MARAMU
RES 471 83 248 47 28 22 37 5 1 0 0
MEHEDIN
TI 643 105 304 18 67 12 12 39 0 86 0
MURES 926 226 380 57 203 27 20 0 13 0 0
NEAMT 275 64 64 61 67 5 2 10 0 2 0
OLT 300 57 92 67 26 21 8 29 0 0 0
PRAHOV
A 1.537 216 721 190 145 8 175 70 6 6 0
SATU
MARE 322 104 51 67 63 11 14 12 0 0 0
SALAJ 933 191 541 31 80 12 50 23 0 5 0
SIBIU 1.535 339 801 147 134 38 29 38 2 7 0

36
SUCEAVA 348 80 103 65 22 35 25 16 2 0 0
TELEORM
AN 208 81 70 23 17 5 4 4 2 2 0
TIMIS 1.543 412 485 225 236 58 88 17 9 12 1
TULCEA 566 103 233 45 125 5 24 29 2 0 0
VASLUI 299 97 128 23 28 6 11 4 2 0 0
VALCEA 791 170 363 101 74 7 49 19 2 6 0
VRANCE
A 719 199 241 53 60 6 20 136 2 1 1
ILFOV 237 41 80 46 28 8 27 1 1 4 1
BUCURE
STI 1 669 123 335 39 44 18 51 22 7 30 0
BUCURE
STI 2 998 221 405 121 138 23 65 19 5 1 0
BUCURE
STI 3 847 128 348 113 116 41 89 0 11 1 0
BUCURE
STI 4 407 105 155 14 51 8 19 39 10 0 6
BUCURE
STI 5 504 86 215 48 44 14 28 63 6 0 0
BUCURE
STI 6 901 111 444 111 120 10 80 8 13 4 0
BUCURE
STI 4.326 774 1.902 446 513 114 332 151 52 36 6
TOTA
29.16 6.9 1.48
GENERA 3 87
11.248 3.449 3.283 902
4
1.068 204 450 88
L

SURSA: DIRECTIILE GENERALE DE ASISTENTA SOCIALA SI

PROTECTIA COPILULUI

37
 ANEXA 4
Persoaneăcuăhandicap,ăpeăgrupeădeăvârst ,ălaă30ăseptembrieă2010

Faţ ădeă30ăseptembrieă

din total out of total:

2009
din care:
Grupa de (To September 30, 2009)
femei
out of
vârst TOTA (+/-)
Age group L Înăfamilieă Instituţionaliz
which: din care: femei din care: femei din care: femei
women out of which: out of which: out of which:
TOTA (neinstituţionalizate) ate
In family – Institutionalis
women women women
L
non-institutionalised ed
691.57
TOTAL 374.665 22.056 10.486 674.602 366.104 16.977 8.561
9
0-4 ani 0-4
years
14.132 6.287 -35 -41 14.132 6.287 0 0

5-9 ani 5-9

years
17.741 7.467 771 273 17.739 7.465 2 2

10-14 ani
10-14 years
18.500 8.009 211 54 18.490 8.004 10 5

15-17 ani
15-17 years
11.401 5.110 -406 -215 11.377 5.099 24 11

18-19 ani
18-19 years
9.474 4.413 -590 -308 9.176 4.269 298 144

20-24 ani
20-24 years
32.525 15.072 802 448 30.261 13.947 2.264 1.125

25-29 ani
25-29 years
29.949 13.790 223 147 27.976 12.732 1.973 1.058

30-34 ani
30-34 years
36.485 16.994 993 494 34.782 16.141 1.703 853

35-39 ani
35-39 years
36.962 17.980 905 190 35.604 17.292 1.358 688

40-44 ani
40-44 years
40.873 20.947 4.768 2.210 39.718 20.429 1.155 518

45-49 ani
45-49 years
34.266 18.565 -61 -248 33.421 18.205 845 360

50-54 ani
50-54 years
56.355 31.950 -1.603 -1.043 55.262 31.494 1.093 456

55-59 ani
55-59 years
69.955 39.098 3.366 1.810 68.788 38.620 1.167 478

60-64 ani
60-64 years
62.829 34.562 5.975 2.864 61.837 34.152 992 410

65-69 ani
65-69 years
52.897 30.459 -514 -410 51.979 30.051 918 408

70-74 ani 60.230 35.538 1.609 814 59.215 34.982 1.015 556

38
 70-74 years
75-79 ani
75-79 years
51.092 31.432 1.932 1.190 50.203 30.860 889 572

80-84 ani
80-84 years
34.628 22.173 1.930 1.228 33.928 21.695 700 478

85ăaniăşiă
peste 85
21.285 14.819 1.780 1.029 20.714 14.380 571 439
years and
over
Sursa:ăDirecţiileăGeneraleădeăAsistenţ ăSocial ăşiăProtecţiaăCopiluluiăjudeţeneăşiăaleăsectoarelorămunicipiuluiăBucureşti.
Source: General Departmens for Social Asistance and Child Protection at the country leve land at the local level for the districts of Bucharest

39
 ANEXA 5

Persoaneăcuăhandicapăangajate,ăpeătipuriădeăhandicap,ăpeăregiuni/jude e,ălaă30ăseptembrie 2010

Boli rare Surdocecitate

Regiune/Judeţ Fizic Somatic Auditiv Vizual Mintal Psihic Asociat HIV/SIDA
Rare
(Region/County Physical Somatic Auditive Visual Mental Psychic Associated HIV/AIDS)
Total
(Deafness-
diseases blindness)

TOTAL 29.163 6.987 11.248 3.449 3.283 902 1.484 1.068 204 450 88

Nord-Est 2.837 600 1.006 451 349 79 130 84 20 118 0

Ba ău 497 98 56 114 38 13 43 9 11 115 0

Botoşa i 288 106 78 11 63 6 6 14 3 1 0

Iaşi 1.130 155 577 177 131 14 43 31 2 0 0

Nea ţ 275 64 64 61 67 5 2 10 0 2 0

Suceava 348 80 103 65 22 35 25 16 2 0 0

Vaslui 299 97 128 23 28 6 11 4 2 0 0

Sud-Est 3.038 799 1.054 287 396 55 97 241 26 5 78

Brăila 332 81 133 37 40 24 4 10 3 0 0

Buzău 376 92 145 48 46 3 16 24 2 0 0

Co sta ţa 609 175 181 94 84 10 27 24 10 4 0

Galaţi 436 149 121 10 41 7 6 18 7 0 77

Tulcea 566 103 233 45 125 5 24 29 2 0 0

Vrancea 719 199 241 53 60 6 20 136 2 1 1

Sud-Muntenia 4.008 909 1.636 560 373 53 252 192 23 10 0

Argeş 1.148 284 370 224 106 13 57 86 7 1 0

Călăraşi 174 46 76 29 16 1 1 4 1 0 0

Dâ oviţa 503 167 190 58 47 19 5 14 2 1 0

Giurgiu 199 25 130 14 10 3 4 8 5 0 0

Ialo iţa 239 90 79 22 32 4 6 6 0 0 0

Prahova 1.537 216 721 190 145 8 175 70 6 6 0

Teleorman 208 81 70 23 17 5 4 4 2 2 0

Sud-Vest Oltenia 2.550 607 1.025 248 238 77 112 142 3 98 0

40
Dolj 304 106 125 16 33 3 6 10 1 4 0

Gorj 512 169 141 46 38 34 37 45 0 2 0

Mehedi ţi 643 105 304 18 67 12 12 39 0 86 0

Olt 300 57 92 67 26 21 8 29 0 0 0

Vâl ea 791 170 363 101 74 7 49 19 2 6 0

Vest 3.383 872 1.052 461 439 133 190 52 22 161 1

Arad 494 137 135 99 72 20 15 9 5 2 0

Caraş-Severin 460 100 219 37 37 18 42 5 2 0 0

Hunedoara 886 223 213 100 94 37 45 21 6 147 0

Ti iş 1.543 412 485 225 236 58 88 17 9 12 1

Sursa: Dire ţiile Ge erale de Asiste ţă So ială şi Prote ţia Copilului judeţe e şi ale se toarelor u i ipiului Bu ureşti

41
 BIBLIOGRAFIE

Ainscow, M., 1999, Understanding the development of inclusive school, Falmer Press,
London.
Albu, A., Albu, C., 2000, Asistenta psihopedagogică şi medicală a copilului deficient fizic,
Editura Polirom,ăIaşi.
Arcan Petru, Cium geanu Dumitru, 1980: Copilul deficient mintal. Timişoara : Facla,
Ghergu ,ăA.,ă2005,ă2007,ăSinteze de psihopedagogie specială,ă(edi iaăIăşiăII),ăEdituraăPolirom,ă
Iaşi.
Ghergu ,ăA.,ă2006,ăPsihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale. Strategii diferenţiate şi
incluzive în educaţie,ăEdituraăPolirom,ăIaşi.
Kameenui Edward J., Simmons Deborah C., Mih il Ionela, 2008, C treăincluziuneaăcuă
succesăaăelevilorăcuădizabilit i : arhitecturaăinstruc iei. Timişoara : Mirton,
Popa Doini a, Sava Aurora, 2007, Practiciăeuropeneăînăincluziuneaăşcolar ăşiăprofesional ăaă
elevilor cu CES. Gala i : ŞcoalaăG l ean .
Strachinaru Ion, Psihopedagogie speciala. Iasi : Trinitas, 1994.
***, 1988, Consultation on Special Education, UNESCO, Paris.
***, 1995, Regulile standard privind egalizarea şanselor pentru persoanele cu handicap,
ONU, Rezolu iaă48/96ădină20.12.1993,ăUNICEF.
***,1995, Declaraţia de la Salamanca şi direcţiile de acţiune în domeniul educaţiei speciale.
Conferinţa mondială asupra educaţiei speciale: acces şi calitate. Salamanca, Spania, 1994
(editat înălimbaăromân ădeăReprezentan aăSpecial ăUNICEFăînăRomânia,ă1995).

42
43