Sunteți pe pagina 1din 43

INTEGRAREA SOCIAL;ăAă PERSOANELORăCUăDIZABILIT;軍I

LECTOR DR. DAN OCTAVIAN RUSU

SUPORT DE CURS

2011

Cursulă urm<re群teă s<ă r<spund<ă 群iă necesit<țiloră crescândeă deă preg<tireă aă speciali群tiloră din asistenta sociala înă domeniulă educațieiă specialeă inclusive,ă exprimateă înă Strategiaă Național<ă privindă protecția,ă integrareaă群iăincluziuneaăsocial<ăaăpersoanelorăcuăhandicapădinăRomâniaăînăperioadaă2006-2013 (HG 1175 14 X 2005).

Temele de curs:

1. Notiuni introductive in problematica integrarii sociale a persoanelor cu dizabilitati. Repere

principaleăînărecuperareaăsiăintegrareaăsociala persoanelor cu dizabilitati. 2.ă Tipuriă deă nevoiă speciale.ă Clasificare.ă Etiologie.ă Particularit<țiă diferențiatoareă aleă Persoanelorăaparținândăvariatelorăcategoriiădeănevoi speciale.

3.ăTr<s<turiăgeneraleăspecificeăprofiluluiăpsihologicăalăpersoanelorăcuădizabilitati.

4. Liniiă generaleă aleă organiz<riiă procesuluiă instructiv-educativ pentru persoanele cu dizabilitati.

5.ăParticularit<țiădiferențiatoareăînăabordareaăterapeutic<ăa persoanelor cu dizabilitati. Direcțiiă clasiceăversusăabord<riăalternative.

6. Drepturile persoanelor cu dizabilitati din Romania.

7. Principalii indicatori statistici asupraăpersoanelorăcuădizabilit<ți

Obiectivele generale ale cursului:

înțelegereaă deăc<treă studențiăaă principiiloră fundamentaleăînă abordareaă persoanelorăcuă nevoi speciale,

cunoa群tereaă modeleloră deă organizareă 群iă deă desf<群urareă aă activit<țiiă înă relațiileă cuă persoanele cu nevoi speciale,

aprofundareaăspecificuluiămetodelorădeăcercetareă群iădeăterapieăînădomeniulăpersoaneloră cuănevoiăspecialeă群i

înțelegereaă problemeloră psihosocialeăimplicateă deă specificulă profiluluiă psihologică ală persoanelor cu nevoi speciale

Obiectiveăoperaţionale:

Dup<ăceăvorăstudiaăconYinutul,ăcursanYiiăvorăputeaăs<:

operezeăcuăprincipaleleăconcepteăspecificeăeducaYieiăspeciale/psihopedagogieiăspeciale;

analizezeăcriteriileăşiămodalit<Yileădeăclasificareăaăprincipalelorăcategoriiădeădizabilit<Yi;

2

descrie principalele categorii de factori etiologici responsabili de apariYiaăprincipaleloră categorii de dizabilit<Yi;

identificeă principaleleă caracteristiciă careă alc<tuiescă tabloulă clinică ală fiec<ruiă tipă deă dizabilitateăînăparte;

sugerezeănoiămodalit<YiădeăacYiuneăpentruăoptimizareaăprocesuluiădeăintegrare sociala a persoanelor cu dizabilitati in comunitate respectiv in societate;

▪ elaborezeă diferiteă scenariiă aleă activit<Yiloră educativeă cuă copiiiă careă prezint<ă cerinYeă educaYionale speciale,

Seăvizeaz<:

prezentareaărecuperariiă群iăintegrariiăpersoanelorăcuănevoiăspeciale,ă

inventariereaătras<turilorăgeneraleăspecificeăprofiluluiăpsihologic,ă

trasareaăliniilorăgeneraleăaleăorganiz<riiăprocesuluiăinstructiv-educativ,

evidențiereaă tipuriloră deă nevoiă speciale,ă cuă scoatereaă înă evidenț<ă aă particularit<țiloră diferențiatoareăaleăpersoanelorăaparținândăvariatelorăcategoriiădeănevoiăspeciale,ă

specificulădiagnosticuluiăpersoanelorăcuănevoiăspeciale,ăprecumă群iă

particularit<țileădiferențiatoareăînăabordareaăterapeutic<ăaăpersoanelorăcuănevoiăspecialeă (direcțiiăclasiceăvs.ăabord<riăalternative).

elaborareaă unuiă programă deă profesionalizareăînă concordanY<ă cuă cerinYeleă pieYeiă forYeiă deă munc<ă şi încadrareaă înă unit<Yiă productiveă sauă ateliereă protejateă aă persoaneloră cuă nevoi speciale.

elaborareaă strategiiloră deă integrareă social<ă aă persoaneloră aflateă înă dificultateă prină valorificarea tuturorăresurselorăexistenteălaănivelulăcomunit<Yii.

urm<rireaăevoluYieiăşiăaăgraduluiădeăadaptare-integrare a persoanelor cu nevoi speciale înăcâmpul relaYiilorăsociale.

prevenireaă şi/sauă ameliorareaă

elaborareaă unoră strategiiă deă intervenYieă pentru

consecinYelor diferiteloră tipuriă deă deficienYeă sauă aă unoră disfuncYiiă laă nivelă familial,ă comunitarăşiăsocial.

Criterii de evaluare a studentilor:

realizarea, pe parcursul semestrului, a unei lucrari-din temele propuseă înă cadrul suportului de curs (sau a altor teme la alegerea cursantului, cu acordul titularului de curs)

3

50%ă dină notaă final<; termenulă deă predareă aă temeloră vaă fiă stabilită laă începutulă fiec<ruiă semestru. examen scris laăsfârşitulăfiec<ruiăsemestruă– 50% din notaăfinal<;

1. NOIUNI INTRODUCTIVE ÎN PROBLEMATICA INTEGR;RII SOCIALE A PERSOANELOR CU DIZABILIT;軍I. REPERE PRINCIPALEăÎNăRECUPERAREA ȘI INTEGRAREA SOCIAL; PERSOANELOR CU DIZABILIT;軍I.

Lucrarile publicate sub egida UNESCO referitoare la terminologia educaYieiă specialeă şiă aă disciplineloră eiă conexe,ă cumă ară fiă psihopedagogiaămedical<,ă psihopedagogiaămedico-social<ă sauă psihologiaă copilului,ă seă subliniaz<ă faptulă c<ă domeniulă asistenYeiă persoaneloră cuă cerinYeă nevoiăspeciale/dizabilit<Yiă(înăprincipal,ăpersoaneăcuădiferiteătipuriădeădeficienY<ăsauăhandicap)ă utilizeaz<ă informaYiiă furnizateă deă medicin<ă (pediatrie,ă neuropsihiatrie,ă neuropatologie,ă neurologieă infantil<, oftalmologie, oto-rino-laringologie,ă ortopedie,ă audiologie,ă igien<ă etc.),ă psihologie, pedagogie, sociologie,ă asistenY<ă social<,ă ştiinYeă juridice,ă înă studiulă personalit<Yiiă persoanelorăcuădiferiteătipuriădeădeficienY<ă(mintal<,ăauditiv<,ăvizual<,ăsomatic<,ădeăconduit<,ă deălimbajăetc.)ăsauăaăpersoanelorăaflateăînădificultateăprivindăintegrareaăşiărelaYionarea lor cu instituYiileăcomunit<Yiiăsauăcuăsemeniiălorădinăcomunitateaădinăcare fac parte. In felul acesta, domeniulăasistenYeiăpersoanelorăcuănevoiăspecialeăpreia termeni, concepte din alte discipline a c<roră semnificaYieă esteă utilizat<ă într-oă manier<ă interdisciplinar<ă distinct<,ă înă funcYieă deă varietateaăformelorădeădeficienY<ăşiăinadaptareaăconsecutiv<ătipuluiădeădeficienY<.ă

Domeniul de studiu al acestei discipline seăsitueaz<ăîntreăaria st<riiădeănormalitateăşiăariaăst<riiă patologice. Acest studiu se realizeaza prin parcurgerea unui traseu complex care include prevenirea,ă depistarea,ă diagnoza,ă terapia,ă recuperarea,ă educarea,ă orientareaă şcolar<ă şiă profesional<,ă integrareaă social<ă şiă monitorizareaă evoluYieiă ulterioareă aă persoaneiă aflateă înă dificultate. Etapele in munca cu persoanele cu dizabilitati potă fiă incluseă într-oă formul<ă specific<ă acestuiă domeniuă careă justific<ă înă mareă parteă caracterulă s<uă pragmatic,ă acYională - asistenţa psihopedagogică şi socială. Asistenţa psihopedagogică şi socială a persoanelor cu cerinţe speciale (persons with special needs) constituie un ansamblu de măsuri de natură

4

psihologică, pedagogică şi socială în vederea depistării, diagnosticării, recuperării, educării, instruirii, profesionalizării, adaptării şi integrării sociale a persoanelor care prezintă o serie de deficienţe de natură intelectuală, senzorială, fizică, psihică, comportamentală sau de limbaj, precum şi a persoanelor aflate în situaţii de risc datorită mediului în care trăiesc, resurselor insuficiente de subzistenţă sau prezenţei unor boli cronice sau a unor fenomene degenerative care afectează integritatea lor biologică, fiziologică sau psihologică.

Asistenţaăsocial<ăaăpersoanelorăcuănevoiăspeciale reprezint<ăoăcomponent<ăfundamental<ăa asistenYeiăgeneraleăacordateăacestorăpersoaneăiarădinăpunctădeăvedereăalăeficienYeiăintervenYieiă ea trebuieăcorelat<ăcuăintervenYiaăpsihologic<,ăpedagogic<,ămedical<ăetc.ălaănivelulăuneiăechipe interdisciplinare. Componentele fundamentale ale asistenţei psihopedagogice şi sociale (GherguY,ă A.,ă 2005,ă

2007):

a) psihologică:

– cunoaştereaă particularit<Yiloră specificeă dezvolt<riiă psihiceă aă persoaneiă şiă aă tuturoră

componentelor personalit<Yii;

– atitudineaăşiăreacYiileăpersoaneiăînăraportăcuădeficienYaăsauăcuăincapacitateaăsaăşiăatitudinea şi

relaYiileăpeăcareăleăareăcuăceiădinăjur;

– modulădeămanifestareăaăcomportamentuluiăînădiferiteăsituaYii;

– identificareaădisfuncYiilorălaănivelăpsihic;

– identificareaă c<iloră deă terapie,ă recuperare,ă compensareă aă funcYiiloră şiă proceseloră psihiceă afectate;

– asigurareaăunuiăcadruădeăsecuritateăşiăconfortăafectivăpentruămenYinereaăechilibruluiăpsihicăşi

dezvoltareaăarmonioas<ăaăpersonalit<Yii;

b) pedagogică:

– evidenYiereaă problemeloră specificeăînă educarea,ăinstruireaă şiă profesionalizareaă persoaneloră cu diferiteătipuriădeădeficienYe;

– adaptareaăobiectivelor,ămetodelorăşiămijloacelorădeăînv<Y<mântălaăcerinYeleăimpuseăde

particularit<Yileădezvolt<riiăpsihofiziceăaăpersoanelorăcuăcerinYeăeducativeăspeciale;

– adaptarea/modificareaă conYinutuluiă înv<Y<mântuluiă înă funcYieă deă nivelulă evoluYieiă şiă

dezvolt<rii biopsihiceăaăsubiecYilorăincluşiăînăprocesulăinstructiv-educativ;

– asigurareaă unuiă cadruă optimă deă preg<tire,ă astfelă încâtă fiecareă subiectă supusă educaYieiă şiă instruirii s<ă asimilezeă ună minimumă deă cunoştinYeă şi deprinderiă practiceă necesareă integr<riiă

5

sociale (diversificareaă oferteloră educaYionaleă şiă dezvoltareaă instituYiiloră şcolareă deă tipă incluziv); c) socială:

– inserYiaăbio-psiho-socio-cultural<ăaăpersoaneiăînărealitateaăsocial<ăactual<ăsauăînăschimbareă pe axele:ăfamilial<,ăşcolar<,ăprofesional<ăşiăsocial<;

– acYiuniădeăprevenireăşiăcombatereăaămanifest<rilorădeăinadaptareăsocial<ăsauădeămarginalizareă

a persoanelor cu dizabilitate;

– promovareaă şiă susYinereaă unoră politiciă coerenteă şiă flexibile,ă precumă şiă organizarea unor servicii eficienteăpentruăprotecYiaăşiăasistenYaăsocial<ăaăpersoanelorăaflateăînădificultate;

– informareaăopinieiăpubliceăcuăprivireălaăresponsabilitateaăcivic<ăaămembrilorăcomunit<YiiăfaY<ă

de persoaneleă aflateă înă dificultate,ă precumă şiă posibilit<Yileă deă valorificareă aă potenYialuluiă

aptitudinalăşi relaYionalăalăacestorăpersoaneăînăfolosulăcomunit<Yii.

6

2. TIPURI DE NEVOI SPECIALE. CLASIFICARE. ETIOLOGIE. PARTICULARIT;軍IăDIFEREN軍IATOAREăALEă PERSOANELORăAPAR軍INÂNDăVARIATELORăCATEGORIIă DE NEVOI SPECIALE

Terminologia folosita in caracterizarea generala a persoanelor cu nevoi speciale. HandicapţTermenulăesteăoănoYiuneăvag<,ăambigu<,ăconfuz<,ăfiindăintrodusăînăliteratur<ăpentruă aăînlocuiăexpresiiătraumatizanteădeăgenul:ăanormal, deficient, inadaptat, sauăpentruăaăîngloba,ă într-unătermenămaiăgeneral,ătoateădificult<Yileăîntâmpinateădeăoăpersoan<ăcuăconsecinYeădirecteă pe plan social. Copil handicapat=persoana aleă c<reiă aptitudini fizice, psihice, fie ele înnăscute, fie dobândite, sunt net inferioare copiilorădeăaceeaşiăvârst<ăcronologic<,ăelăneputândăfiărecuperată înă totalitate,ă ciă doară într-ună anumită grad,ă prină compensareă sauă ameliorare,ă înă funcYieă deă posibilit<Yileăsaleăreale.ă

TermeniăconsideraYiădeăbazaă(clasici):ădeficienţ<,ăincapacitate,ăhandicap. Deficienţa=situaYiaă intrinsec<ă ceă seă defineşteă înă termeniă anatomiciă caă lipsaă deă integritateă anatomica si functionala a unui organ (aspectul medical), Incapacitatea=aspectulă funcYională (lipsaă deă capacitate,ă functionalitateă limitataă aă activitatiiă fizice si/sau psihice a individului), iar handicapulă vizeaz<ă aspectulă socială (consecinYeleă concretizateă înă dificult<Yiă deă adaptareă personal<ăşiăsocial<,ăfiindăoădefavorizareăaăindividuluiălaăcerinteleămediuluiăfizicăsiăsocial).ă

Noua terminologie (GherguY,ăA., 2005, 2007):

persoane in dificultate,

persoane cu nevoi speciale,

persoane cu cerinte educative speciale,

persoane cu dizabilitati etc.,

termenii sunt considerati mai putin traumatizanti, mai putin stigmatizanti pentru persoanele in cauza; in plus aceasta terminologie induce cumva si ideea de posibilitate de interventie

7

externa de tip recuperator, care sa faciliteze dobandirea autonomiei si insertiei, integrarii sociale a persoanelor in cauza.

Normalizare – termenă careă seă refer<,ă înă principal,ă laă asigurareaă unoră condiYiiă deă viaY< corespunz<toareăpentruăpersoaneleăcuănevoiă speciale,ăacceptareaăacestoraăînăcadrulă societ<Yiiă sau comunit<Yiiă dină careă facă parte,ă fiindu-leă asigurateă aceleaşiă drepturi,ă responsabilit<Yiă şiă posibilit<Yiădeăacces la serviciileăcomunitareă(medicale,ăpublice,ăeducaYionale,ăprofesionale,ădeă timpă liberă etc.)ă caă şiă celorlalYi membriiă aiă societ<Yii,ă înă scopulă dezvolt<riiă şiă valorific<riiă optimeăaăpotenYialuluiădeăcareăacesteăpersoane dispun.ăAltfelă spus,ă normalizareaăseărefer<ălaă

sprijinulăoferităpersoanelorăcuănevoiăspecialeădeăc<tre componentele sistemului social pentru a permiteă acestoraă unămodă deă viaY<ă similară sauă apropiată cuă al celorlalYiămembriiă aiă societ<Yii;ă consecinYeleă practiceă aleă normaliz<riiă suntă programeleă şiă acYiunileă bazate peă incluziuneă şiă integrare.ă Conceptulă aă ap<rută înă Y<rileă nordiceă (Norvegia,ă Suedia,ă Danemarca)ă şiă apoiă s-a extinsă şiă înă alteă stateă europeneă careă auă preluată şiă auă adaptată sensulă şiă semnificaYiaă acestuiă termen la condiYiileăspecificeădinăsociet<Yileărespective,ăiarăulterior,ăprinădeciziileăşiăacYiunileă întreprinseăînăplan juridic, politic, socio-economic,ăeducaYionalăşiăalăserviciilorădeăasistenY<,ăauă pusă înă aplicareă înYelesul acestui termen (Ainscow, M., 1999). Aplicareaă înă practic<ă aă normaliz<riiăseădesf<şoar<ăpeăpatruăniveluriăfuncYionale:

normalizarea fizică – seărefer<ălaăposibilitateaăpersoaneiăcuănevoiăspecialeădeăaăaveaăaccesăla

mijloacele fizice necesare satisfacerii nevoilor fundamentale – deăaăaveaă oălocuinY<ă proprie,ă bunuri personale,ă îmbr<c<minteă şiă hran<,ă ună minimă deă posibilit<Yiă financiareă pentruă uneleă cheltuieli absolut necesare, posibilitatea de a avea contacte sociale, de a se asocia cu alte persoane etc.

normalizarea funcţională – const<ăînăasigurareaăaccesuluiălaăserviciileăpubliceăaleăsociet<Yiiă-

transportă înă comun,ă facilit<Yiă deă accesă înă şcoli,ă instituYiiă publiceă şiă deă cultur<,ă spaYiiă

comerciale, facilit<Yiădeăpetrecereăaătimpuluiăliber,ăaccesulălaăinformaYii/mediileădeăinformareă înămas<ăetc.

normalizarea socială – areăînăvedere posibilitatea de a avea contacte sociale spontane sau

permanentizateăşiădeăaăfiăperceputăcaăf<cândăparteădintr-un context social normal – relaYiileăcu membriiăfamiliei,ă vecinii,ă prietenii,ăcolegiiădeămunc<,ăoameniiă deăpeăstrad<,ăfuncYionariiă sauă

prestatorii de servicii publice etc.

8

normalizarea societală – seă refer<ălaă nivelulă particip<riiă persoaneloră cuă nevoiă specialeăînă

diferite organizaYii,ă asociaYii,ă sectoareă aleă vieYiiă publiceă sauă laă activit<Yiă productive,ă avândă responsabilit<Yiăşi beneficiind de încredereaăcelorădinăjur.

Reabilitarea seărefer<ălaăunăprocesădestinatăs<ăofereăpersoanelorăcuădizabilit<Yiăposibilitateaăs< ajung<ălaăniveluriăfuncYionaleăfizice,ăpsihiceăşiăsocialeăcorespunz<toare,ăfurnizându-le acestora instrumenteleăcuăajutorulăc<rora îşiăpotăschimbaăviaYaăînădirecYiaăobYineriiăunuiăgradămaiămareă de independenY<.ă Exist<ă tendinYaă deă aă utilizaă înă cupluă noYiunileă deă abilitare reabilitare, prima referindu-se laăaceleăfuncYiiăcareănuămaiăpotăfiărecuperateăprinăintervenYiiădeăspecialitate; înăschimb,ăprinămecanismele deăcompensareăseăpotăformaăaceleăabilit<Yiăsauăcapacit<Yiădeăbaz<ă necesareăpentruăintegrareaăsocial<ăşi profesional<.

Înăanulă1994ăOrganizaYiaăInternaYional<ăaăMunciiă(OIM),ăUNESCOăşiăOrganizaYiaăMondial<ăa

S<n<t<YiiăOMS)ăauăelaborat un Document de poziţie comună cu privire la reabilitarea bazată pe comunitate1 (RBC).ă Aceastaă reprezint<ă oă strategieă dină cadrulă deă dezvoltareă general<ă aă comunit<Yii pentruăreabilitarea,ăîmbun<t<Yireaăcalit<YiiăvieYii,ăegalizareaăşanselorăşiăincluziunea social<ă aă tuturor persoaneloră cuă dizabilit<Yi.ă Reabilitareaă bazat<ă peă comunitateă seă refer<ă laă toateă categoriileă deă vârst<ă şi esteăimplementat<ă prină eforturileă concertateă aleă persoaneloră cuă dizabilit<Yi,ăfamiliilorăacestoraăşi comunit<YilorădeăcareăaparYin,ăprecumăşiăceleăaleăserviciiloră deă educaYie,ă medicale,ă socialeă şiă profesionale existenteă laă nivelulă comunit<Yii.ă Obiectivulă principalăalăRBCăconst<ăînă dezvoltareaăşiă valorificarea abilit<Yilorăpersoanelorăcuădizabilit<Yiă prin intermediul serviciilor şiăoportunit<Yilorăcreateălaănivelul comunit<Yii,ăînăbeneficiulătuturoră membrilor acesteia. Incluziune socială seărefer<ălaăschimbareaăatitudinilorăşiăpracticilorădinăparteaăindivizilor, instituYiiloră şiă organizaYiilor,ă astfelă încâtă toateă persoanele,ă inclusivă ceiă percepuYiă caă fiindă „diferiYi”ă datorit< unoră deficienYe,ă apartenenYeiă etnice,ă condiYiiloră socio-economiceă deă viaY<ă etc.ăs<ăpoat<ăcontribuiăşi participaăînămodăegalălaăviaYaăşiăculturaăcomunit<Yiiădinăcareăfacăparte.ă OperaYional,ă acestă termenă poateă fi înYelesă şiă astfel:ă non-discriminare + acţiune pozitivă = incluziune socială. Şanse egale pentruăpersoaneleăcuădeficienYe,ăreprezint<ărezultatulăprinăcareădiferiteăsistemeăale societ<Yiiăşiămediului,ăprecumăserviciile,ăactivit<Yile,ăinformareaăşiădocumentarea, sunt puse la dispoziYia tuturor,ăînăparticularăaăpersoanelorăcuădizabilit<Yi.ăTermenulădeăegalizare a şanselor (creareaă deă şanse egale)ă esteă procesulă prină careă diferiteleă sistemeă socialeă şiă deă mediuă

9

(infrastructur<,ă servicii,ă activit<Yi informative,ă documentare)ă devină accesibileă fiec<ruiaă şi,ăînă special,ăpersoanelorăcuădizabilit<Yi.

Servicii de sprijin seărefer<ălaăaceleăserviciiăcareăasigur<ăatâtăindependenY<ăînăviaYaădeăziăcuăziă

a persoaneiăcuădizabilit<Yiăcâtăşiăexercitareaădrepturilorăeiă(dispozitive de asistare, servicii de interpretare, asistentăpersonal,ăserviciiădeăîngrijireăcomunitar<ăetc.).

Protecţie specială cuprindeătotalitateaăacYiunilorăîntreprinseădeăsocietateăînăvedereaădiminu<rii sauă chiară înl<tur<riiă consecinYeloră peă careă deficienYaă cauzatoareă deă handicapă (considerat<ă

factor de risc social)ăoăareăasupraăniveluluiădeătraiăaăpersoaneiăcuădizabilit<Yi. Înăacordăcuănoileă m<suriăinstituiteăpeăplanămondialăprivindăprotecYiaăşiăeducaYiaăpersoanelorăcu dizabilit<Yiăşiăînă conformitate cu prevederileăConstituYieiăşiăaăLegiiăînv<Y<mântului,ăYaraănoastr<ăaăintrat într-o etap<ădeătransform<riăradicaleăaăsistemuluiădeăeducaYie,ăînă spiritulăegaliz<riiăşanselor,ăpentruă copiii, tineriiă şiă adulYiiă cuă deficienYeă sauă incapacit<Yi.ă Dină perspectivaă noiloră reglement<riă adoptate de statul român,ă copiiă cuă cerinYeă educativeă specialeă potă fiă integraYi,ă fieă înă unit<Yiă distincteădeăînv<Y<mântăspecial,ăfie înăgrupeăşiăclaseăspecialeădinăunit<Yiăpreşcolareăşiăşcolareă obişnuite,ăfie,ăînămodăindividual,ăînăunit<Yiăde înv<Y<mântăobişnuite.ăAnalizândăorganizareaăşiă funcYionareaă procesuluiă deă asistenY<ă şiă educaYieă adresat persoaneloră cuă dizabilit<Yiă seă potă desprindeăurm<toareleăobservaYii:

▪ peă timpulă şcolariz<rii,ă copiiiă cuă cerinYeă educativeă specialeă auă accesă laă toateă sursele de reabilitare/recuperareăpsihopedagogic<,ămedical<ăşiăsocial<,ălaăserviciileădeăasistenY<ănecesareă şi disponibileăînăcomunitateăsauăînăunit<Yileăspecializate,ăinclusivăînăceleădeăînv<Y<mântăspecial (Kameenui Edward J., Simmons Deborah C., Mih<il< Ionela, 2008); ▪ evaluarea,ăexpertizarea,ăorientareaăşiăreorientareaăşcolar<ăşiăprofesional<ăaăcopiilorăcuăcerinYe educativeăspeciale,ăprecumăşiăstabilireaătipuluiăşiăgraduluiădeăhandicapărevinăunorăcomisiiădeă

expertiz< complex<;ă principiileă evalu<rii,ă expertiz<rii,ă orient<riiă şiă reorient<riiă şcolareă şiă profesionale a copiilor cu cerinYeăeducativeăspecialeăvorăaveaăînăvedere:

- examinareaă global<ă şiă individualizat<ă aă fiec<ruiă copilă înă parteă cuă privireă laă întregulă s<uă potenYial deădezvoltareăşiăînv<Yare;

- expertizaăşiăevaluareaăcomplex<ăcareăincludeăexaminareaămedical<, psihologic<,ăpedagogic<ă

şi social<ăaăcopilului;

- flexibilitateaăşiăreversibilitateaădecizieiădeăexpertiz<ăşiăorientare,ăcuădeosebireăîntreăvârstaădeă 3ăşi 12 ani.

10

▪ categoriileă deă copiiă sauă eleviă cuă cerinYeă educativeă specialeă (tipuriă deă handicapă şi/sauă dificult<Yiă de înv<Yare)ă careă intr<ă înă competenYaă comisiiloră deă expertiz<ă complex<ă sunt (Popa DoiniYa, Sava Aurora, 2007)

- copii/eleviăcuădeficienYeămintale;

- copii/eleviăcuădeficienYeăsenzorialeă(vizualeăşiăauditive);

- copii/eleviăcuădeficienYeăfizice;

- copii/eleviăcuădeficienYeăsauătulbur<riădeălimbaj;

- copii/eleviăcuădificult<Yiăsauătulbur<riădeăînv<Yare;

- copii/eleviăcuădeficienYeăsauătulbur<riăsocio-afectiveăşiădeăcomportamentă(inclusivăcopiiăcu

autism);

- copii/eleviăcuădeficienYeăasociate;

- copiiă şiătineriă cuă dizabilit<Yi,ă nedeplasabili,ăînă vârst<ă deă pân<ălaă 30ă deă ani,ă careă nuă seă potă integra înăstructurileăînv<Y<mântuluiăobişnuit.

Categorii de persoane cu nevoi speciale (Popa DoiniYa, Sava Aurora, 2007)

- comportamentale, de limbaj, polideficiențe)

- copiiiăabandonați,ăcopiiiăstr<zii

- persoanele abuzate (fizic, psihic, emotional 群iăsexual),ăindiferentădeăvârst<ă群i sex

- femeileăgravideă群iăl<uzele

- persoaneleăcuădisfuncții psihice

- persoanele traumatizate emoțional/psihic

- dependențiiădeădiferiteăsubstanțeă(alcoolicii,ădrogații,ăfum<torii)

- persoaneleăeliberateădinădetenție

- b<trânii

- copiiiăapartinând diferitelor etnii (rroma de ex.)

- copiiiă„genii”.ă

persoanele

cu

diferite

deficiențe

(mintale,

senzoriale

vizual<,

auditiv<,

11

fizice,

3. TR;S;TURIăGENERALEăSPECIFICEăPROFILULUIă PSIHOLOGIC AL PERSOANELOR CU DIZABILIT;軍I.

a. Vâscozitateaă genetic<=presupune existența la copilul deficient mintal a unei

dezvoltariă anevoioaseă şiă neterminate.ă Dac<ă laă normal,ă maiă devremeă sauă maiă târziu,ă

construcYiaă mintal<ă seă des<vârşeşteă laă nivelulă operaYiiloră formale,ă la deficientul mintal - îndeosebiă debilulă mintală – aceast<ă construcYieă seă împotmoleşte,ă stagneaz<,ă seă opreşteă undevaăînăzonaăoperaYiilorăconcrete.ă

b. Heterocroniaă dezvolt<riiă (R.ă Zazzo) Reprezint<ă oă caracteristic<ă aă structur<riiă

dizarmoniceăaăpersonalit<Yiiădeficientuluiămintal,ăparalelăcuăîncetinireaăînădezvoltare,ăceeaă ceăînseamn<ăc<ăîntârziereaăînă dezvoltareă seămanifest<ăinegalălaă nivelulă diferiteloră paliere. Anumiteă diferenYeă întreă ritmurileă deă dezvoltareă aă diferiteloră elementeă careă intr<ă înă componenYaăprofiluluiăpsihologicăpotăfiăconstatateăşiălaănormali.ăÎnăacestăscop,ăvorbimădeăoă heterocronieă normal<,ă careă afecteaz<ă esenYială echilibrulă personalit<Yii,ă spreă deosebireă deă heterocroniaă deficienYiloră mintal,ă generatoareă deă dizarmonie,ă numit<ă deă R.ă Zazzo,ă heterocronieăoligofrenic<.ă

c. Rigiditate (psihica, conduita)= laă deficientulă mintală „regiunileă psihologice"ă nuă permităschimbulăfuncYionalăîntreăele,ăschimbăcorespunz<torăvârsteiăcronologice.ă

Profilul psihologic al deficientului mintal

actelor

personaleăsiădiferentiereaăintreăbineăsiărau),ăseăcaracterizeaz<ăînăplanulăvieYiiăpsihiceăprintr-o

serieădeătr<s<turiăgeneraleăspecifice:ă

Deficienta

mintala=lipsa

totala

a

discernamantului

(anticiparea

consecintelor

vâscozitateăgenetic<,ă

heterocronie,

rigiditate psihic<,ă

rigiditate a conduitei,

deficienYeădeăcomunicare,ăheterogenitate,ă

heterodezvoltareăintelectual<.

12

Pondereaă ocupataă deă deficienYaă mintal<ă înă cadrulă populaYieiă infantileă esteă apreciat<ă deă uniiă

autoriă(ArcanăşiăCium<geanu,ă1980ăşiăI.ăDruYu,ă1995)ăcaăfiindă4ș,ăiarădeăalYiiă(I.ăStr<chinaru,ă

1994) de 5%. DeficienYiiă mintală reprezint<ă 50șă dină totalulă deficienYilor,ă deă 15ă oriă maiă

numeroşiădecâtăsurdomuYiiăşiădeă35ădeăoriămaiănumeroşiădecâtănev<z<torii.ă

R<spândireaăpeăetapeădeădezvoltare:

esteă inegală r<spândit<ă de-aă lungulă aniloră deă şcolarizare,ă existândă oă dinamic<ă ascendent<ădinspreăclaseleămiciăspreăceleămari.ă

Laă nivelulă preşcolarit<Yii,ă proporYiaă esteă redus<,ă evidenteă fiindă doară cazurileă deă deficienY<ăsever</ăprofund<.ă

Înădebutulăşcolarit<Yii,ăaparăvizibileăşiăcazurileădeădeficienY<ămintal<ămedie.ă

Înă claseleă primareă esteă decelat<ă deficienYaă mintal<ă uşoar<,ă iară intelectulă liminară seă reliefeaz<ăînămomentulătreceriiăînăciclulăgimnazial.ă

Senzaţiile=procesă psihică prinăintermediulă c<ruiaă seă reflect<ă nemijlocit,ă direct,ă subă form<ă deă imagini,ă realizateă prină leg<turileă temporareă primare,ă efectuateă prină intermediulă activit<Yiiă nervoaseăsuperioare,ăînătimpulăacYiuniiăacestoraăasupraăorganelorădeăsimY. esteădependent<ădeă integritateaă şiă maturitateaă c<iloră nervoase. La persoanele cuă deficienY<ă mintal<ă exist<ă probabilitateaămaiămareădeădiminuareăaăsensibilit<Yii,ă faptăconfirmatădeădificult<Yileăsenzorialeă frecventeăpeăcareăaceştiăcopiiăleămanifest<.

afectarea difuza a cortexului, deci a segmentului central al analizatorilor, sensibilitatea lor,ă îndeosebiă ceaă diferenYial<ă r<mâneă sc<zut<,ă peă fondulă unoră praguriă senzorialeă ridicate.

seăconstat<ăfrecventăoăcreştereăaătipuluiădeălatenY<ăsau,ă

dimpotriv<,ăoăprecipitareăînărelaYiileălorălaăstimuliăsenzoriali.

Afectarea sensibilit<Yiiă esteă unaă dinătr<s<turileă ceă potă fiă constatateă deătimpuriuălaă deficienYiiă mintală şiă careă vaă exercitaă oă influenY<ă negativ<ă asupraă activit<Yiiă senzorial-perceptiveă şiă aă form<riiăcapacit<YiiăcognitiveăaăacestorădeficienYi.ă

Percepţiile=ă caracterulă fragmentar,ă incomplet,ă limitat,ă s<r<ciaă imaginiloră mintale.ă Sunt consecintaă uneiă activit<Yiă perceptiveă rigide,ă lente,ă dezorganizate,ă aă sensibilit<Yiiă sc<zute,ă aă dificult<Yilorădeăanaliz<ăşiăsintez<.ă

13

persoanele cuădeficienY<ămintal<ădesprindădinăimaginiămaiăpuYineădetalii,ăceeaă ceăfaceăcaăpercepYiileăs<ăfieăinsuficientădeăspecificeăşiăs<ăapar<ăconfuziile.ă

îngustimeaăcâmpuluiăperceptiv,ăcapacitateaăredus<ădeăaăstabiliăăînăplanăintuitivă relaYiaădintreăobiecteăfacăcaăorientareaăînăspaYiuăs<ăfieădificil<.

oădisociereăîntreăpercepYiaăimaginiiăşiăverbalizare.ăAstfel,ăseăpoateăca,ăar<tândăoă parteă aă uneiă imagini,ă s<ă denumeasc<ă alt<ă parteă sauă s<ă indiceă oă caracteristic<ă absent<.

dificult<Yiămaiă pronunYateă privindă capacitateaă deă aă recunoaşteă obiecteleăîntr-o poziYieădiferit<ădeăceaăobişnuit<.ă

Reprezentările Reprezent<rileă suntăimaginiămintaleă secundareă aleă realit<Yii,ă peă careă oă reflect<ăcuă unăanumită gradă deă generalitateă şiă selectivitate.ă Caracterulă maiă multă sauă maiă puYină cuprinz<toră ală reprezent<rilor,ăbog<Yiaăsauăs<r<ciaălorădepindădeăcalit<Yileăactivit<Yiiăperceptiveăînăcontextulăînă care s-au format.

Caracteristici:

slabaădiferenYiereăîntreăreprezent<riădeăaceeaşiăcategorie,ăasem<n<toareăîntreă ele;

caracterulăîngustăşiăunilateral,ăs<r<ciaăbagajuluiădeăreprezent<ri;

rigiditatea,ă lipsaă deă dinamism,ă deă flexibilitateă aă reprezent<rilor,ă insuficientaă corelareăcuăexperienYa;

pierdereaă treptat<ă aă specificuluiă reprezent<riloră formate,ă înă leg<tur<ă cuă lipsaă accentuat<ăaăfidelit<Yiiămemoriei;

Gândirea zona proximei dezvoltări (Vîgotski)= înăcondiYiileăactivit<Yiiădeăgrupăsauăcuăajutorulă adultului,ăoriceăcopilăesteăcapabilăs<ărezolveăoăserieădeăsarcini,ăinclusivăcognitive,ăpeăcareănuăleă poate rezolva singur. DiferenYaădintreănivelulărezolv<riiăuneiăsarciniăcuăajutorulăadultuluiăşiănivelulărezolv<riiă aceleiaşiăsarciniăindependent,ădefineşteăzonaăproximeiădezvolt<riăaăcopiluluiărespectivăşiăpuneă înăevidenY<ăperspectiveleădeădezvoltareăînăetapaăimediatăurm<toare.ă

14

Caracteristici

zonaăproximeiădezvolt<riăesteălimitat<,ălipsit<ădeădinamismăoperaYionalăşiăpuYină eficient<ăsubăaspectulăachiziYiilorăposibile,ăcuăatâtămaiăîngust<ă,ăcuăcâtăgravitateaă deficitului mintal este mai mare.

nuăseădescurc<ăsingurăînărezolvareaăuneiăsarciniădeăînv<Yare,ă

nuăsolicit<ăajutorulăadultului,ă

nu resimte nevoia de feedback,

particip<ămecanic,ăstereotip,ăf<r<ăoăraportareăconştient<ăşiăpermanent<ălaăobiectivulă urm<rit.ă

J.ăPiaget:ăstadiulăinteligenYeiăsenzorio-motorii 0-2ăani;ăstadiulăinteligenYeiăpreoperaYionaleă– 2-7ă ani;ă stadiulă operaYiiloră concrete 7-11/12ă ani;ă stadiulă operaYiiloră formale/abstracteă – 11/12-18ăani).ăDeăasemenea,ăutilizeaz<ădou<ămariăcategoriiădeăformuleă(algoritmiceă– operaYiiă standardizateăşiărezolv<ri-tip; euristice – sistemeădeăoperareăplasticeăşiădeschiseăcareăconducălaă rezolv<riă originale)ă pentruă operaYiileă deă raYionamentă inductivă şiă deductiv,ă reversibilitate,ă transferăşiărezolvareădeăprobleme,ăavândădreptărezultatăformareaăunuiăbagajăcognitivăbazatăpeă concepteăşiă noYiuniăcaăexpresieăaăprelucr<riiăşiă valorific<riiă superioareăaă produsuluiăcogniYieiă

primareă (reprezent<rile),ă înă strâns<ă leg<tur<ă cuă informaYiaă mediat<ă prină limbaj. Înă cazulă persoaneloră cuă deficienYe,ă gândireaă cap<t<ă oă serieă deă particularit<Yiă careă determin< sc<dereaă eficienYeiă intelectualeă subă nivelulă minimă ală adaptabilit<Yiiă laă solicit<rileă mediului.ă Astfel,ă putem vorbiă despreă inconsecvenYaă gândiriiă sauă lipsaă deă coerenY<,ă pierdereaă treptat<ă aă capacit<Yiiăde concentrareăşiăefortă(spreăexemplu,ăelevulăîncepeăcorectăoăactivitateă– rezolvarea unei probleme accesibile –,ă dară laă primaă greşeal<ă întâmpl<toare,ă înă virtuteaă inerYiei,ă exist<ă riscul de a se abate de la rezolvareaă corect<,ă alunecândă peă oă pist<ă fals<ă dină cauzaă unoră eventualeăasem<n<riăîntreăprocedeeleăcu care fost deprins anterior). Coeficientulă deă inteligenY<ă exprim<ă raportulă dintreă dou<ă performanYe:ă performanYa real<ă aă subiectuluiă (V.M.)ă şiă performanYaă aşteptat<ă înă funcYieă deă vârstaă saă (V.C.). Înă funcYieă deă valoareaăcoeficientuluiădeăinteligenY<ăputemăoperaăurm<toareaăclasificare:

peste 140 – inteligenY<ăextremădeăridicat<

120-140 – inteligenY<ăsuperioar<

110-119 – inteligenY<ădeasupraăniveluluiămediu

90-109 – inteligenY<ădeănivelămediu

80-89 – inteligenY<ăsubămedie

15

70-79 – inteligenY<ădeălimit<ă(intelectăliminar)

50-69 – deficienY<ămintal<ăuşoar< (debilitateămintal<)

20-49 – deficienY<ămintal<ăsever<ăsauămijlocieă(imbecilitate)

0-19 – deficienY<ămintal<ăprofund<ăsauăgrav<ă(idioYie)

Indicatorulă deă dezvoltareă intelectual<ă esteă reprezentată prină coeficientul de inteligenţă (C.I.) sau intelligence quotient (I.Q.),ă introdusă înă literaturaă psihologic<ă deă W.ă Sternă pentruă aă completaănoYiuneaăde vârst<ămintal<ă(V.M.)ăfolosit<ădeăA.ăBinetăşiăT.ăSimonăînăinterpretareaă testelorădeăinteligenY<.ăCaăunitate deăm<sur<ăpsihologic<,ăcoeficientulădeăinteligenY<ăreprezint<ă raportulădintreăvârstaămintal<ă(V.M.)ăşi vârstaăcronologic<ă(V.C.),ăexprimateăînăluni.

Memoria

MemoriaăinteracYioneaz<ămaiăalesăcuăreprezentarea,ăgândirea,ăimaginaYia,ădeprinderile,ăadic<ă

cuăaceleăfuncYiiăşiăproceseăpsihiceăevidentăafectateălaădeficienYiiămintal.ă

Caracteristici:

ritmulăîncetinitădeăînsuşireăaănoilorăinformaYii;

instabilitateaăp<str<riiănoilorăinformaYii,ă

inexactitatea reproducerii.

eficienYaămemorieiădeficientuluiămintalăeădiminuat<,ăelăreduceăînv<Yareaălaăasimilareaă auditiv<ăaăinformaYiilor,ăf<r<ăprelucrareaăactiv<,ăîntr-unăprocesădeăasimilareămecanic<.

dificult<Yileăînăîntip<rireaăşiăfixareaăinformaYieiăducălaăunăvolumăredusăalămemoriei.ă

memoria,ăcaăşiăgândirea,ăsuntădominateădeăinerYieăşiăviscozitate,ăcuăconsecinYeănegative înărealizareaătransferuluiădeăinformaYii.

memoriaămecanic<ăeămaiădezvoltat<ădecâtăceaălogic<,ăiarăuitareaăseăinstaleaz<ărapid.

rară apareă ă hipermnezia,ă numaiă peă anumiteă paliere,ă reprezint<ă doară manifest<riă patologice.

Atenţia FuncYiaă deă preg<tireă şiă orientareă aă subiectuluiă pentruă activitateă esteă puternică diminuat<,ămaiă alesăînădebutulăşcolarăalădeficientuluiămintal. FuncYiaădeădetectareăşiăselectareăaăobiectuluiăacYiuniiăesteăafectat<,ădeoareceădeficientulămintală întâmpin<ădificult<Yiăînădistingereaăobiectuluiădeăfond,ăaăobiectivuluiăactivit<Yii.

16

AtenYiaă seă caracterizeaz<ă prină insuficient<ă concentrareă şiă stabilitate,ă sauă fixareă rigid<ă peă anumite aspecte.

lips<ădeărezistenY<ăînăfaYaăsolicit<rilorăintense,ăfugaăinstinctiv<ădeăefort.

dezechilibreăîntreă memoriaăinvoluntar<ă şiă ceaă voluntar<,ă maiă alesălaă nivelulă claseloră mici.

oă lips<ă deă concentrareă aă atenYiei,ă oă stabilitateă redus<ă înă timp,ă distributivitateaă şiă flexibilitateaăatenYieiăsuntăfoarteădificil,ăadeseaădificilădeăatins.

volumulă atenYiei,ă adic<ă num<rulă deă elementeă asupraă c<roraă seă poateă concentraă simultan, este foarte redus.

1. Dificultăţi de ordin general:

▪ dificult<Yiădeădeplasareăşiămişcare,ăpentruăceiăcuădeficienYeăfizice;

▪ dificult<Yiădeăexprimareăşiăcomunicare,ăpentruăceiăcuădeficienYeăsenzoriale;

▪ dificult<Yiă deăadaptareălaămodulă deă viaY<ăcotidiană şiălaă rigorileă vieYiiă sociale,ă pentruă ceiă cu deficienYeămintaleăşiăintelectuale;

▪ dificult<YiădeăîntreYinereăpentruăpersoaneleălipsiteădeăresurseăşiăvenituriăsauăcareăauăvenituriă

mici.

2. Dificultăţi de ordin profesional:

▪ dificult<Yiălegateădeăinstruireaăşiăpreg<tireaăprofesional<ăaăpersoanelorăcuădiferiteăformeăşiă

grade deădeficienY<;

▪ dificult<Yiădeăplasareăînălocuriădeămunc<ăcorespunz<toareăprofesieiăsauăabsenYaăunorălocuriăde

munc<ăînăcondiYiiăprotejateă(ateliereăprotejate,ăsecYiiăspecialeădeăproducYieăpentruăpersoaneăcu handicap etc.) (Albu, A., Albu, C., 2000).

3. Dificultăţi de ordin psihologic şi social:

▪ bariereăpsihologiceăcareăaparăîntreăpersoaneleăcuăşiăf<r<ăhandicapăcaăurmareăaădificult<Yilor

întâmpinateă înă activit<Yileă cotidiene,ă profesionaleă sauă sociale,ă precumă şiă datorit<ă unor prejudec<Yiă sauă aă unoră reprezent<riă deformateă cuă privireă laă posibilit<Yileă şiă activitatea persoanelorăcuădeficienYe.

Evaluareaăşiăexpertizaăpersoanelorăcuănevoi speciale Evaluareaăpersoanelorăcuănevoiăspecialeăesteăfundamentat<ăpeăcunoaştereaăcomplex<ăînăplan

17

medical,ă psihologic,ă educaYională şiă social,ă cuprinzândă întreagaă problematic<ă întâmpinat<ă deă c<tre acesteaăînămediulă obişnuitădeăviaY<.ăTrebuieăsubliniată faptulăc<,ăînăimensaămajoritateăaă cazurilor, evaluareaă esteă ună procesă continuu,ă şiă nuă oă radiografiereă instantaneeă aă st<riiă subiectului,ă fiindă necesar<ă o colaborareă prelungit<,ă diferenYiat<ă întreă membriiă echipeiă deă evaluatoriăşiăpersoanaăcuăcerinYeăspeciale. Deăasemenea,ăevaluareaăcaăprocesăindispensabilăînă structura serviciilor oferite persoanelor cu dizabilit<Yi,ă esteă fundamentat<ă şiă peă oă serieă deă elementeă importante,ă frecventă invocateă înă literaturaă de specialitate din ultima vreme: o anumit<ăfilosofieăaăevalu<rii,ăcoerenY<ăşiăconstrucYieăunitar<ăa conYinutuluiăevalu<rii,ălegislaYieă modern<ăşiăflexibil<ăînădomeniulăserviciilorăsociale.ăNuăînăultimulărând, evaluareaăareălaăbaz<ă şiăoăserieădeăcriteriiăcareăpotăfiăclasificateăastfel:

– criteriiăspecificeăfiec<ruiădomeniuăînăparteă(medicale,ăpsihologice,ăeducaYionaleăşiăsociale);

– criteriiăspecificeăîncadr<riiăîntr-unăgradădeădeficienY</handicap;

– criteriiăspecificeăorient<riiăşcolareăşiăprofesionale.

Toateă acesteă tipuriă deă criteriiă seă completeaz<ă uneleă peă alteleă şi,ă înă consecinY<,ă evaluatoriiă trebuieăs< aib<ăînăvedereătoateăaspecteleăevalu<rii. Înămomentulăînăcareăunăspecialistăseăafl<ăînă situaYiaădeăaăevaluaăunăcopilăcuă(posibile)ădizabilit<Yi, acestaătrebuieăs<ăştieădeălaăîncepută c<ă demersulăs<uănuăpoateăfiăunic, ci complementar cu al altor specialiştiăşiăcorelatăcuăacYiuniăcareă

aparYinăaltorăniveluriădeăevaluare (GherguY,ăA.,ă2005,ă2007):

a) evaluarea medicală – presupuneă examinareaă clinic<ă şiă efectuareaă unoră investigaYiiă deă

laboratorăşiăparaclinice,ăînăvedereaăstabiliriiăunuiădiagnosticăcompletăcareăvaăconduce,ăal<turiă

deărezultateleăcelorlalteătipuriădeăevaluare,ălaădeterminareaătipuluiădeădeficienY<;

b) evaluarea psihologică – seărealizeaz<ăprină raportareălaăstandardeleăexistente,ăprinătesteăşiă

instrumente specificeă careă vizeaz<ă anumiteă proceseă psihice,ă inteligenYa,ă aptitudinileă şiă personalitateaăînăansamblulăei; c) evaluarea educaţională – seărefer<ălaăstabilireaăniveluluiădeăcunoştinYe,ăgradulădeăasimilareă

şiă corelareaă acestoraă cuă potenYialulă aptitudinală şiă nivelulă intelectuală ală copilului,ă precumă şiă identificareaăcerinYelorăeducaYionaleăspeciale;

d) evaluarea socială – presupuneă analiza,ă cuă prec<dere,ă aă calit<Yiiămediuluiă deă dezvoltareă aă

copilului,ăaăfactorilorădeămediuăşiăfactorilorăpersonali.

18

4. LINIIăGENERALEăALEăORGANIZ;RIIăPROCESULUIă INSTRUCTIV-EDUCATIV PENTRU PERSOANELE CU DIZABILIT;軍I

Integrareaăcopiilorăcuădizabilit<ţiăînăşcoalaădeămas<

Înăanulă1988ăUNESCOăaăelaboratăşiălansatăoănou<ătez<ăcare,ăulterior,ăaăstatălaăbazaădirectiveloră

de acYiuneă aleă ConferinYeiăMondialeă aă EducaYieiă Specialeă deălaă Salamanca1ă dină anulă 1994:ă “Educaţia integrată şi reabilitarea pe baza resurselor comunitare reprezintă abordări complementare care se sprijină reciproc in favoarea acordării de servicii pentru persoanele cu cerinţe speciale.” (UNESCO, 1988).ăPrinăaceast<ătez<ăseăarat<ăc<ăreabilitareaăinăcomunitateă aă persoaneloră cuă deficienYeă esteă parte component<ă aă dezvolt<riiă uneiă comunit<Yiă şiă vizeaz<ă implicarea prin eforturi combinate a persoanelor cu dizabilit<Yi,ăaăfamiliilorălorăşiăaămembriloră comunit<Yiiă dină careă facă parte,ă împreun<ă cuă serviciileă de s<n<tate,ă educaYie,ă profesionaleă şiă socialeădinăcomunitateaăînăcareătr<iesc. UnăaltămomentădeăreferinY<ăaăfostăConferinYaăUNESCOă aăminiştrilorăeducaYieiădeălaăJomtien, Tailanda (1990) care a reprezentat deschiderea unei noi direcYiiăaăpoliticilorăeducaYionaleăînălume: educaţia pentru toţi.ăAceastaăareăînăvedereănevoiaă deă deschidereă aă sistemelor/structuriloră deă educaYie pentruă aă fiăînă m<sur<ă s<ă primeasc<ă şiă s<ă sprijine toYiăcopiii (Kameenui Edward J., Simmons Deborah C., Mih<il< Ionela, 2008). Astfel, şcolile pentru toţi sunt percepute ca şcoliăaleăcomunit<Yii,ădeschise,ă flexibile,ădemocraticeă şiă inovatoare. EducaYiaăpentruătoYiăaăfostădefinit<ăcaăacces la educaţie si calitatea acesteia pentru toţi copiii, fiind identificateădou<ăobiective generale (Salamanca,1994):

asigurarea posibilităţilor participării laă educaYieă aă tuturoră copiilor,ă indiferentă deă câtă deă diferiYiă suntă eiă şi se abat, prin modelul personal de dezvoltare, de la ceea ce societatea a denumit normal. Participarea presupuneăînă primulă rândă acces şiăapoiăidentificareaăc<ilorăcaă

fiecareăs<ăfieăintegrat în structurileăcareăfaciliteaz<ăînv<Yareaăsocial<ăşiăindividual<,ăs<-şiăaduc<ă contribuYiaăşiăs<ăseăsimt< parte activa a procesului. Accesul areăînăvedereăposibilitateaăcopiilor deăaăajungeăfizicălaăinfluenYele educativeăaleăuneiăsociet<Yiă(familie,ăşcoal<,ăcomunitate),ădeăaă seăintegraăînăşcoal<ăşiădeăaăr<spunde favorabilăsolicit<rilorăacesteia (Ainscow, M., 1999).

calitatea educaţiei seă refer<ă laă identificareaă aceloră dimensiuni ale procesului didactic,

conYinuturilor înv<Y<riiăşiăcalit<YiăaleăagenYilorăeducaYionali,ăcareăs<ăsprijineăînv<Yareaătuturoră categoriilor de elevi, s<ăasigureăsuccesul,ăs<ăfac<ăsistemulădeschis,ăflexibil,ăeficientăşiăefectiv.

19

Conform principiilor promovateăînă materieă deă educaYieă deă c<treă organismeleăinternaYionale,ă precumă şiă aă prevederiloră incluse înă Declaraţia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, se menYioneaz<ă c<ă persoanele/eleviiă cuă diferiteă tipuri deă deficienYeă auă aceleaşiă drepturiă fundamentaleă caă şiă ceilalYiă cet<Yeniă deă aceeaşiă vârst<,ă f<r< discriminare pe motive de sex, limb<ăvorbit<,ăreligie,ăopiniiăpolitice,ăorigineănaYional<ăsauăsocial<,ăstare financiar<ăsauăoriceă alt<ăcaracteristic<ă aă persoaneiăînă cauz<ă sauă aă familieiă sale.ă Deăasemeneaăaceste persoane au dreptulălaătratamentămedical,ăpsihologicăşiăfuncYional,ălaărecuperareămedical<ăşiăsocial<,ăla şcolarizare,ă preg<tireă şiă educare/reeducareă profesional<,ălaă serviciiă deă consiliere,ălaăasistenY<ă pentru încadrareă înă munc<ă precumă şiă laă alteă serviciiă careă s<ă leă permit<ă dezvoltareaă şiă manifestarea aptitudinilor şiăcapacit<Yilorădeăcareăaceştiaădispunăşiăs<ăleăfacilitezeăprocesulădeă integrare/reintegrareăsocial<.

Înă DeclaraYiaă deă laă Salamancaă seă spuneă c<:ă şcoala obişnuită cu o orientare incluzivă reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare, un mijloc care creează comunităţi primitoare, construiesc o societate incluzivă şi oferă educaţie pentru toţi; mai mult, ele asigură o educaţie eficientă pentru majoritatea copiilor şi îmbunătăţesc eficienţa şi chiar rentabilitatea întregului sistem de învăţământ.

DeclaraYiaăadoptat<ădeăreprezentanYiiăaă88ădeăguverneăşiă25ădeăorganizaYiiăinternaYionaleămai

includeăşiăurm<toareleăpuncte:

▪ "fiecareăcopilăareădreptulăfundamentalălaăeducaYieăşiăfiec<ruiăcopilătrebuieăs<ăiăseăofereăşansaă

de a ajungeăşiădeăaăseăputeaămenYineălaăunănivelăacceptabilădeăînv<Yare;

▪ fiecareăcopilăposed<ăcaracteristici,ăinterese,ăaptitudiniăşiănecesit<Yiădeăînv<Yareăproprii;

▪ proiectareaă sistemeloră educaYionaleă şiă implementareaă programeloră educaYionaleă trebuieă s<ă

Yin< seamaă deămareaă diversitateăaăcaracteristiciloră şiătrebuinYelorăcopiilorăincluşiăînă procesulă educaYional;

▪ copiiiăcuăcerinYeăspecialeătrebuieăs<ăaib<ăaccesăînăşcolileăobişnuiteă(şcolileăpublice),ăiarăacesteă

şcoli trebuieă s<-şiă adaptezeă procesulă didactică conformă uneiă pedagogii centrate asupra copilului,ăcapabil< deăaăveniăînăîntâmpinareaănevoilorădeăcunoaştereăaleăfiec<ruiăelevăînăparte;

▪ şcolileă obişnuite,ă careă auă adoptată aceast<ă orientare,ă suntă celeă maiă importanteă instanYeă deă combatere aăatitudinilorădiscriminatorii,ăconstruindăoăsocietateăbazat<ăpeăspiritulădeăacceptareă

şiărespect,ăoferind şanseăegaleădeăaccesălaăeducaYieăpentruătoYiăelevii;ămaiămult,ăeleăasigur<ăoă educaYieăutil<ăpentru majoritateaăcopiilor,ăîmbun<t<YindăeficienYaăşiăgradulădeăutilitateăsocial<ă alăîntreguluiăsistem educaYional"ă(DeclaraYiaăConferinYeiădeălaăSalamanca).

20

Avândăînăvedereăacesteăaspecteăputemăafirmaăc<ăprocesulăeducaYieiăîn lumeăaăintratăîntr-oănou< etap<ă deă dezvoltareă - trecereaă deă laă atitudineaă şiă abordareaă segregaYionist<ă aă procesuluiă didactic, la deschidereaăşiăatitudineaăintegratoare,ăprofundăumanist<ăaăşcolii.

Integrarea şcolară – reprezint<ăprocesulădeăincludereăînăşcolileădeămas</claseleăobişnuite,ăla activit<Yileăeducativeăformaleăşiănonformale,ăaăcopiilorăconsideraYiăcaăavândăcerinYeăeducativeă speciale. Considerândă şcoalaă caă fiindă principalaă instanY<ă deă socializareă aă copiluluiă (familiaă fiindăconsiderat<ăprima instanY<ădeăsocializare),ăintegrareaăşcolar<ăreprezint<ăoăparticularizareă aă procesuluiă deă integrareă social< aă acesteiă categoriiă deă copii,ă procesă careă areă oă importanY<ă fundamental<ă înă facilitareaă integr<riiă ulterioare înă viaYaă comunitar<ă prină formareaă unoră conduiteă şiă atitudini,ă aă unoră aptitudiniă şiă capacit<Yiă favorabile acestui proces (Kameenui Edward J., Simmons Deborah C., Mih<il< Ionela, 2008).ăÎnăplusăintegrareaăşcolar<ă aăcopiilorăcuăcerinYeăspecialeăpermite,ăsubăîndrumareaăatent< a cadrelor didactice, perceperea şiăînYelegereaăcorect<ădeăc<treăeleviiănormaliăaăproblematiciiăşi potenYialuluiădeărelaYionareăşiă participareălaăviaYaăcomunitar<ăaăsemenilorălorăcare,ădinămotive independenteădeăvoinYaălor,ăauă nevoieădeăoăabordareădiferenYiat<ăaăprocesuluiădeăinstrucYieăşiăeducaYie dinăşcoal<ăşiădeăanumiteă facilit<Yiăpentruăaccesulăşiăparticipareaălorălaăserviciileăoferiteăînăcadrul comunit<Yii.

Curriculum adaptat – esteăînăstrâns<ăleg<tur<ăcuătermenulădeăcurriculumădiferenYiat,ăînăsensulă c< diferenYiereaăpresupune,ăimplicit,ă şiă oăadaptareăaăconYinuturilor,ămetodelor,ămijloaceloră şiă tehnicilor de lucruăînăcadrulăactivit<Yilorăinstructiv-educative. Dintr-un anumit punct de vedere cei doi termeni sunt aproapeăsinonimi,ăînăsensulăc<ănuăpoateăexistaădiferenYiereăf<r<ăadaptare,ă la fel cum nu poate exista adaptareăf<r<ădiferenYiereă(evidentăînăsferaănoYiuniiădeăcurriculum).ă Termenul de curriculum adaptat se potriveşteămaiă bineăînăcontextulăeducaYieiăintegrateăundeă adaptareaă conYinuturiloră laă oă categorieă anume deă eleviă cuă cerinYeă educativeă specialeă areă înă vedereă atâtă volumulă deă cunoştinYe,ă dară maiă alesă procesele psihiceă şiă particularit<Yileă funcYionaleă aleă sistemuluiă nervosă laă eleviiă cuă cerinYeă specialeă undeă funcYia compensatorie determin<ă oă serieă deă modific<riă aleă reYeleloră neuronaleă deă transmitereă şiă prelucrareă a informaYiilor. Adaptarea curriculum-ului se poate realiza prin:

extensiune (înă cazulă înă careă potenYialulă intelectulă nuă esteă afectată – de exemplu, copii cu deficienYe vizualeăsauăfizice),ăadic<ăprinăintroducereaăunorăactivit<Yiăsuplimentareăcareăvizeaz<ă cuăprec<dere aspecte legateădeăînsuşireaăunorălimbajeăspecificeă(dactileme,ăalfabetulăBraille,ă

21

limbajul semnelor etc.)ăşiăcomunicare,ăorientareăspaYial<,ăactivit<Yiădeăsocializareăşiăintegrareă

înă comunitate,ă activit<Yi practiceă focalizateă peă oă preg<tireă profesional<ă adecvat<ă tipului de deficienY<;

selectarea unor conţinuturi din curriculum-ul general adresat copiilor normali, care pot fi

înYeleseăşi însuşiteădeăcopiiăcuăcerinYeăspeciale,ărenunYareaălaăalteăconYinuturiăcuăunăgradăridicată

de complexitate;

accesibilizarea şi diversificarea componentelor curriculum-ului general prin introducerea

elevilor cu cerinYeăeducativeăspecialeăîntr-oăvarietateădeăactivit<Yiăindividuale,ăcompensatorii,ă terapeutice, destinateă recuper<riiă acestoraă şiă asigurareaă particip<riiă loră înă modă eficient la

activit<Yileădesf<şurate înăînv<Y<mântulăobişnuit.

folosirea unor metode şi procedee didactice şiăaăunorămijloace de învăţământ preponderent

intuitive careă s<ăajuteăelevulă cuăcerinYeă specialeă s<ăînYeleag<ă şiă s<ă interiorizezeăconYinuturileă predate la clas<; ▪ folosirea unor metode şi procedee de evaluare prină careă s<ă seă evidenYiezeă evoluYiaă şiă performanYele elevilor,ănuănumaiăînăplanăintelectualăcâtămaiăalesăînăplanăaplicativă(gradulădeă valorificare a potenYialuluiăaptitudinalăşiămodalit<Yileădeărezolvare a unor probleme tipice de viaY<ă sauă aă unor situaYiiă problem<,ă posibilit<Yileă deă relaYionareă şiă comunicareă cuă ceiă dinăjur,ă

performanYeleăînăplan profesional etc).

Profesor de sprijin/suport (teacher assistant/support teacher) – esteă aceaă persoan<ă specializat< înă activit<Yileă educativeă şiă recuperatoriiă adresateă copiiloră cuă cerinYeă specialeă înă educaYie.ăStatutulăs<u esteădeăprofesorăspecializatăcareăpoateăfiăangajatulăuneiăşcoliăspeciale,ăaă unui centru de recuperare sau chiarăangajatulă uneiă şcoliădeămas<ă (atunciă cândăactivit<Yileădeă terapieă şiă recuperareă seă desf<şoar<ăîn perimetrulă şcoliiă deămas<,ăînă spaYiiă specială amenajate,ă echipateă corespunz<toră şiă destinateă acestor activit<Yiă – camera de resurse pentru copii cu cerinţe educative speciale). Procesul integr<riiăeducaYionaleăaăcopiilorăcuăcerinYeăspecialeăînăeducaYieăpresupuneăelaborareaă şi aplicareaă unuiă plană deă intervenYieă individualizat,ă centrată peă folosireaă unoră modalit<Yiă eficiente de adaptare a curriculum-uluiă şiă diversificareaă oferteloră deă înv<Yareă înă cadrulă lecYiilor.ă Înăacestă scop, principalele strategii care ar putea fi folosite pentru proiectarea unui curriculumădinăînv<Y<mântulăintegrat seărefer<ăla:

22

▪ „selectareaă unorăconYinuturiă dină curriculum-ul general adresat copiilor normali, care pot fi

înYeleseăşi însuşiteădeăcopiiăcuădeficienYeăşiărenunYareaălaăalteăconYinuturiăcuăunăgradăridicatădeă complexitate;

▪ accesibilizareaăîntreguluiăconYinutăprintr-unăprocesădeăsimplificare,ăastfelăîncât,ăs<ăfieăînYelesă şi însuşitădeăeleviiăcuăcerinYeăspeciale;

diversificarea componentelor curriculum-uluiă generală prinăintroducereaă eleviloră cuă cerinYeă

educative specialeă într-oă varietateă deă activit<Yiă individuale,ă compensatorii,ă terapeutice,ă destinateă recuper<rii acestoraă şiă asigurareaă particip<riiă loră înă modă eficientă laă activit<Yileă desf<şurateăînăînv<Y<mântul obişnuit”ă(Ainscow,ăM.,ă1994,ăpp.98-99).

Relaţiaădintreăincluziuneăsiăintegrare:

▪ integrareaăcopiilorăcuăcerinYeăspecialeăareăînăvedereăincludereaăacestoraăînăclaseleăobişnuite,ă

se centreaz<ăpeătransferul copiilorădeălaăşcoliăseparateă(aşa-numiteleăşcoliăspeciale)ălaăşcolileă

obişnuite dinăcadrulăcomunit<Yii.ăDac<ănuăseăconstat<ăoăcreştereăaăinteracYiunilorăîntreăeleviiăcuă şiă f<r< dizabilit<Yiă sauă cuă diferenYeă înă înv<Yare,ă putemă consideraă c<ă nuă esteă ună proces de integrareăşcolar< real<ăciănumaiăoăetap<ăînăintegrare:ăintegrareaăfizic<.

▪ educaYiaă incluziv<ă presupuneă ună procesă permanentă deă îmbun<t<Yireă aă instituYieiă şcolare,ă

avândăca scopăvalorificareaăoptim<ăaăresurselorăexistente,ămaiăalesăaăresurselorăumane, pentru aăsusYine participareaălaăprocesulădeăînv<Y<mântăaătuturorăelevilorădinăcadrulăuneiăcomunit<Yiă (aceasta înseamn<ă c<ă şiă oă şcoal<ă special<ă poateă fiă incluziv<ă sauă poateă dezvoltaă practiciă incluziveăîn abordarea copiilor).

23

5. DIRECII DE ACTIVITATE ÎN INTEGRAREA PERSOANELOR CU DIZABILIT;軍I

Elementeleă fundamentaleă careă orienteaz<ă şiă susYină activit<Yile ce vizeaz integrarea persoanelor cu dizabilitati din domeniul serviciilor sociale sunt (GherguY,ăA.,ă2005,ă2007)::

respectarea demnităţii umane - fiec<reiă persoaneă îiă esteă garantat<ă dezvoltareaă liber<ă şiă deplin<ăa personalit<Yii;

universalitatea - fiecareă persoan<ă areă dreptulă laă asistenY<ă psiho-pedagogic<ă şiă social<,ă înă condiYiile prev<zuteădeălege;

solidaritatea socială - comunitateaăparticip<ălaăsprijinireaăpersoanelorăcareănuăîşiăpotăasiguraă

nevoile sociale,ăpentruămenYinereaăşiăînt<rireaăcoeziuniiăsociale;

parteneriatul - instituYiileă publiceă şiă organizaYiileă societ<Yiiă civileă coopereaz<ă înă vedereaă organiz<riiăşi dezvolt<riiăserviciilorăsociale;

subsidiaritatea - statulăintervineăatunciăcândăiniYiativaălocal<ănuăaăsatisf<cutăsauăaăsatisf<cut insuficientănevoileăpersoanelorăaflateăînădificultateăşiăcareăauănevoieădeăserviciiădinădomeniulă social.

Perfectionarea interventiei recuperatorii, vizand integrarea sociala si educationala a persoanelor aflate in dificultate si a elevilor cu cerinte educative speciale,

imbunatatirea activitatii de cercetare in domeniul psihopedagogiei integrarii si normalizarii persoanelor handicapate

consolidarea potentialului de colaborare in domeniul integrarii cu diverse categorii de institutii guvernamentale si neguvernamentale

necesitatea organizarii unor forme de educatie integrata in tara noastra, in acord cu recomandarile din domeniu: Conferinta UNESCO-Educatie pentru toti, Jomtien-1990, Recomandarile Consiliului Europei R-92, Regulile standard privind egalizarea sanselor persoanelor cu handicap ONU 1993 si Declaratia de la Salamanca si Directiile de actiune in domeniul educatiei speciale, adoptate la Conferinta mondiala asupraăeducatieiăspecialeă„Accesăsiăcalitate”ă– Salamanca, Spania, 1994;

24

obligativitatea respectarii principiului egalitatii sanselor, aceasta insemnand liberul acces la invatamantul general si profesional pentru elevii cu dizabilitati alaturi de colegii lor;

elaborarea unor modele autohtone de integrare pentru respectarea reglementarilor din proiectul legii invatamantului (devenit ulterior Legea Invatamantului Nr. 84/1995, cap.6) cu privire la organizarea unor forme alternative de educatie integrata in invatamantul public;

diminuarea numarului de copii cu cerinte speciale aflati in institutiile de ocrotire si cresterea proportionala a celor integrati in comunitate;

sprijinirea programelor pilot pentru educatie integrata aflate in derulare in diverse orase din tara, precum si a celor care vor fi organizate in viitor;

accelerarea pregatirii studentilor si persoanelor din domeniul educatiei integrate pentru a se putea suplini lipsa personalului de specialitate din prezent;

realizarea unui parteneriat cu Ministerul Educatiei Nationale, UNICEF, UNESCO si ONG-uri, in vederea elaborarii unei strategii nationale pentru integrare, element esential al reformei sistemului de invatamant contemporan.

Înăalt<ăordineădeăidei,ăintegrareaăsemnific<ăfaptulăc<ărelaYiile dintre indivizi sunt bazate pe o

recunoaştereă aă integrit<Yiiă lor,ă aă valoriloră şiă drepturiloră comuneă peă careă leă posed<.ă Cândă lipseşte recunoaştereaă acestoră valori,ă seă instaureaz<ă alienareaă şiă segregareaă întreă grupurileă

sociale.

printreăceilalYi”ă(Albu, A., Albu, C., 2000).ăAltfelăspus,ăintegrareaăseărefer<ălaărelaYiaăstabilit<ă

întreăindividăşiăsocietateăşiăseăpoate analizaăavândăînăvedereămaiămulteăniveluri,ădeălaăsimplu la complex. Astfel, putem vorbi de:

integrarea fizică – permiteăpersoanelorăcuăcerinYeăspecialeăsatisfacereaănevoilorădeăbaz<ăale

existenYeiălor,ăadic<ăasigurareaăunuiăspaYiuădeălocuităînăzoneărezidenYiale,ăorganizareaăclaseloră

şi grupelorăînăşcoliăobişnuite,ăprofesionalizareaăînădomeniiădiverse,ălocuriădeămunc<ă(înăsistemă protejat) etc.;

integrarea funcţională – areăînăvedereăposibilitateaăaccesuluiăpersoanelorăcuăcerinYeăspecialeă

la utilizareaă tuturoră facilit<Yiloră şiă serviciiloră oferiteă deă mediul social/comunitate pentru asigurarea unui minimădeăconfortă (deăexemplu:ă folosireaămijloacelorădeătransportăînăcomun,ă facilit<Yiă privindă accesul stradală sauă înă diferiteă instituYiiă publiceă etc.) (Albu, A., Albu, C.,

2000);

25

B. Nirje afirm<ă c<ă“integrareaăînseamn<ă s<ăYiă seă permit<ă s<ă fiăcapabilă s<ă fiătuăînsuYiă

integrarea socială – seă refer<ă la ansamblulă relaYiiloră socialeă stabiliteă întreă persoaneleă cuă

cerinYe specialeă şiă ceilalYiă membriiă aiă comunit<Yiiă (vecini,ă colegiă deă serviciu,ă oameniă deă peă strad<,ăfuncYionari publiciăetc.).ăAcesteărelaYiiăsuntăinfluenYateădeăatitudinileădeărespectăşiăstim<ă şiădeăansamblul manierelorădeăinteracYiuneădintreăoameniiănormaliăşiăceiăcuăcerinYeăspeciale; ▪ integrarea personală – esteălegat<ădeădezvoltareaărelaYiilorădeăinteracYiuneăcuăpersoane

semnificative1,ăînădiverseăperioadeăaleăvieYii.ăAiciăsuntăincluseădiverseăcategoriiădeărelaYii,ăînă

funcYie deă vârstaă subiectuluiă – pentruă ună copilă relaYiileă cuă p<rinYii,ă rude,ă prieteni;ă pentruă ună adultărelaYiileăcuăsoYul/soYia,ăprieteni,ăcopii,ărudeăetc.ăAltfelăspus,ăintegrareaăeficient<ăimpuneă anumiteăcondiYiiăsiăanume, pentruăunăcopilăexistenYaăunorărelaYiiăcâtămaiăapropiateăcuăfamilia,ă

iară pentruă ună adult,ă asigurareaă uneiă existenYeă demne,ă cuă relaYiiă diverseă înă cadrulă grupuriloră sociale din comunitate; integrarea în societate – seă refer<ă laă asigurareaă deă drepturiă egaleă şiă respectarea autodetermin<riiăpersoaneiăcuăcerinYeăspeciale;

integrarea organizaţională – seărefer<ălaăstructurileăorganizaYionaleăcareăsprijin<ăintegrarea.ă

Esteănecesarăcaăserviciileăpubliceăs<ăfieăorganizateăînăaşaăfelăîncâtăs<ăr<spund<ănevoilorătuturor

indivizilor din societate.

26

6. DREPTURILE PERSOANELOR CU DIZABILIT;軍I DIN ROMÂNIA. Legislaia ce vizeaza integrarea social< a principalelor categorii deăpersoaneăcuănevoiăspeciale/dizabilit<ţi

Orice persoan< care aparține unei anumite categorii de deficienț< are aadar o serie de drepturi recunoscute prin lege, de care trebuie s< fie contient< 群i de care poate beneficia, ap<rându-i- le, pe baza cunoaterii lor detaliate, atunci cand este cazul (GherguY,ăA.,ă2005,ă2007). In primul rând orice persoane cu deficiența (indiferent de vârsta, sex, etnie etc.) are dreptul la un certificat de handicap, in baza caruia primeste o serie de indemnizații, de faciliti sau de gratuiti. Un alt exemplu din legislație, de data aceasta din legislatia muncii este acela care arat< existența menționarii exprese in lege a unor categorii de persoane/salariați care pot beneficia de un regim special de munca (minorii, persoanele cu diferite dizabilitați, gravidele). De asemenea, pentru incurajarea sanselor la munc< si a persoanelor cu dizabilitati, legislatia româneasc< prevede ca, in cazul in care o companie depaseste 75 de salariați, cel putin 4% din personalul acesteia sa fie reprezentat de angajati cu dizabilitati.

La noi in țar< pe lâng< o serie intrega de asociatii, fundatii si organizatii nonguvernamentale (ONG uri) de sprijin pentru persoanele cu dizabilitati si institutii ale statului care urmaresc acelasi obiectiv. Principala instituție de stat care urmareste monitorizarea si intra-jutorarea persoanelor cu cerinte speciale din România este Autoritatea Național< pentru Persoanele cu Handicap (ANPH) care functioneaza in subordinea Ministerului Muncii, Familiei i Egalitii de anse.

Tot in scopul sprijinirii integrarii sociale reale a persoanelor cu deficienta s-a stabilit o Zi Nationala de Solidaritate cu persoanele cu dizabilitati 3 decembrie. La fel de adevarat este si faptul ca drepturi, recunoscute si ele prin legi, au si apartinatorii persoanelor cu deficienta (familii, asistenti maternali etc.). Astfel, de ex. persoana care are in ingrijire un copil cu un handicap accentuat sau grav beneficiaza de concediu medical pana la implinirea de catre copil a varstei de 18 ani. Interesulăpentruădrepturileăcopiluluiăaăap<rutăînăaădouaăjum<tateăaăsecoluluiăalăXIXlea,ăcând a luată naştereă primaămişcareă preocupat<ă deă aspecteă referitoareălaă DEZVOLTAREAă copilului,ă

27

careă pledaă pentruă PROTECXIAă copiluluiă împotrivaă neglij<rii,ă exploat<riiă şiă aă violenYei.ă Înă Europa,ă aceast<ă perioad<ă s-aă caracterizată prină deschidereaă unuiă num<ră considerabil de instituYiiăpubliceădeăocrotire,ăşcoliăşiăinstituYiiăseparateăpentruăcopiiădelincvenYi,ăprecumăşiădeă tribunale pentru minori.

Dintre drepturile concrete ale copilului cu diferite deficiene din România enumeram spre exemplificare: dreptul la alocatie dubla (indiferent de tipul si gradul de handicap), gratuitate la telefon si tv, gratuitate pe mijloacele de transport in comun si pe CFR.

Parlamentul României

urgenY<ă aă Guvernului nr.ă 14/2007ă pentruă modificareaă şiă completareaă Legiiă nr.ă 448/2006ă

privindăprotecYiaăşiăpromovareaădrepturilorăpersoanelorăcuăhandicap Publicat in MOF nr. 700 -

Parlamentul României

adoptă prezenta lege.

dină7ămartieă2007ăpentruămodificareaăşiăcompletareaăLegiiă nr. 448/2006 privindăprotecYiaăşiă promovarea drepturilorăpersoanelorăcuăhandicap,ăpublicat<ăînăMonitorulăOficialăalăRomâniei,ă ParteaăI,ănr.ă187ădină19ămartieă2007,ăcuăurm<toareleămodific<riăşiăcomplet<ri:ă 9. La articolul

Articol unic. - Seăaprob<ăOrdonanYaădeăurgenY<ăaăGuvernuluiă nr. 14

privindă aprobareaă OrdonanYeiă deă

Lege nr. 275/2007 din 10/10/2007

17/10/2007. Actul va intra in vigoare la data de 20 octombrie 2007.

I,ădup<ăpunctulă14ăseăintroduceăunănouăpunct,ăpunctulă14 1 ,ăcuăurm<torulăcuprins:

"14 1 .ăLaăarticolulă57,ăalineatulă(11)ăseămodific<ăşiăvaăaveaăurm<torulăcuprins:ă

«(11)ă Cuantumulă drepturiloră seă actualizeaz<ă anuală cuă indiceleă creşteriiă preYuriloră deă consum,ăprinăhot<râreăaăGuvernului.»"ă

10. Laă articolulă I,ă dup<ă punctulă 15ă se introduce un nou punct, punctul 15 1 ,ă cuă urm<torulă

cuprins:

"15 1 .ăLaăarticolulă84,ăalineatulă(5)ăseămodific<ăşiăvaăaveaăurm<torulăcuprins:ă

«(5)ă Criteriileă medicopsihosocialeă peă bazaă c<roraă seă stabileşteă încadrareaă înă gradă deă handicap sunt aprobateă prină ordină comună ală ministruluiă s<n<t<Yiiă publiceă şiă ală ministruluiă muncii,ăfamilieiăşiăegalit<Yiiădeăşanse,ălaăpropunereaăAutorit<YiiăNaYionaleăpentruăPersoaneleăcuă

Handicap,ăpân<ălaă30ănoiembrieă2007.»"ă

11. La articolul II, alineatul (1) se modific<ăşiăvaăaveaăurm<torulăcuprins:ă

28

"Art. II. - (1)ăDrepturileăprev<zuteălaăart.ă12ăalin.ă(1)ălit.ăa),ăb),ăe),ăf)ăşiăg)ăşiălaăalin.ă(2)ădină Legea nr. 448/2006, cuămodific<rileăşiăcomplet<rileăulterioare,ăseăacord<,ăpotrivitălegii,ădac<ă cerereaă deă acordareă aă acestora,ă însoYit<ă deă documenteleă doveditoare,ă seă depuneă deă c<treă persoanaă îndrept<Yit<ă înă termenă deă maximumă 180ă deă zileă deă laă intrareaă înă vigoareă aă legii,ă

indiferentădeăanulănaşteriiăcopilului,ădac<ăacestaănuăaăîmplinităînc<ăvârstaădeă2,ă3ăşi,ărespectiv,ă

7ăani,ădup<ăcaz."ă

12. LaăarticolulăII,ădup<ăalineatulă(2)ăseăintroduceăunănouăalineat,ăalineatulă(3),ăcuăurm<torulă cuprins:

"(3)ăPentruăasigurareaăîn anulă2007ăaăfondurilorănecesareăaplic<riiăart.ă12ăalin.ă(1)ălit.ăa),ăb),ă e),ă f)ă şiă g)ă şiă alin.ă (2)ă dinăLegeaă nr.ă 448/2006,ă cuămodific<rileă şiă complet<rileă ulterioare,ă seă autorizeaz<ă Ministerulă Economieiă şiă FinanYeloră ca,ă laă propunereaă Ministeruluiă Muncii, FamilieiăşiăEgalit<YiiădeăŞanse,ăs<ăintroduc<ămodific<rileăceădecurgădinăaplicareaăprevederiloră acesteiă legiă înă structuraă bugetuluiă deă stată şiă aă bugetuluiă Ministeruluiă Muncii,ă Familieiă şiă

Egalit<YiiădeăŞanseăpeăanulă2007."ăAceast<ălegeăaăfostăadoptat<ădeăParlamentulăRomâniei,ăcuă

respectarea prevederilor art. 75 şiăaleăart. 76 alin.ă(1)ădinăConstituYiaăRomâniei,ărepublicat<.ă

Bucureşti,ă10ăoctombrieă2007.ă

Lege nr. 360/2009 din 20/11/2009 pentru modificarea lit. a) a art. 26 din Legea nr. 448/2006 privindăprotecYiaăşiăpromovareaădrepturilorăpersoanelorăcuăhandicap. Publicat in MOF nr. 800 - 24/11/2009 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 800 din 24/11/2009. Actul a intrat in vigoare la data de 27 noiembrie 2009. Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articol unic. - Litera a) a articolului 26 din Legea nr. 448/2006 pentruă protecYiaă şiă promovarea drepturiloră persoaneloră cuă handicap,ă republicat<ăînăMonitorulăOficială alăRomâniei,ă Parteaă I,ă nr.ă 1ă dină 3ăianuarieă 2008,ă cuămodific<rileă şiă complet<rileă ulterioare,ă seă modific<ă şiă vaă aveaă urm<torulăcuprins:ă

"a) scutire de impozit pe veniturileădinăsalarii,ăindemnizaYiiădeănatur<ăsalarial<ăşiăpensii;".ăă Aceast<ălegeăaăfostăadoptat<ădeăParlamentulăRomâniei,ăcuărespectareaăprevederilorăart. 75 şiă ale art. 76 alin. (1)ădinăConstituYiaăRomâniei,ărepublicat<.ă

Lege nr. 448/2006 din 06/12/2006 privindăprotecYiaăşiăpromovareaădrepturilorăpersoanelorăcuă handicap. Publicat in MOF nr. 1006 - 18/12/2006 Republicare 1 MOF nr. 1 - 03/01/2008

29

01/01/2010

Text actualizat la dataădeă27.11.2009.ăActulăincludeămodific<rileădinăurm<toareleăacte:ăăH.G.ă nr. 10/2008 publicat<ăînăMOFănr.ă20ădină10/01/2008, O.U.G. nr. 86/2008 publicat<ăînăMOFă nr. 474 din 27/06/2008, O.U.G. nr. 118/2008 publicat<ăînăMOFănr.ă680ădină03/10/2008, H.G. nr. 1.665/2008 publicat<ăînăMOFă nr.ă 856ă dină 19/12/2008, Legea nr. 207/2009 publicat<ăînă MOF nr. 391 din 10/06/2009, Legea nr. 360/2009 publicat<ăînăMOFănr.ă800ădină24/11/2009, Codul fiscalăpublicatăînăMOFănr.ă927ădină23/12/2003, O.U.G. nr. 109/2009 publicat<ăînăMOFă nr. 689 din 13/10/2009.

Îmbun<t<ţirileă aduseă deă Legeaă 448/2006ă privindă protecţiaă şiă promovareaă drepturiloră persoanelor cu handicap şi Perspectiveleă „dreptuluiă laă adaptareă rezonabil<”ă stabiliteă deă Directiva 2000/78 a Consiliuluiă Europeă deă creareă aă unuiă cadruă generală înă favoareaă tratamentuluiă egală privindă ocupareaă forYeiă deă munc<ă şiă condiYiileă deă munc<. Aceste linii directoareă rezult<ă dintr-ună contractă europeană deă înfr<Yireă “înă scopulă facilit<riiă integr<riiă persoanelor cu dizabilit<Yiăprinăasigurareaăadapt<riiărezonabileălaăloculădeămunc<”(extrasădină Contractulă deăînfr<YireăinstituYional<ăROă 2007/IB/OT-02TL). Acest concept nou de adaptare rezonabil<,ăintrodusăprinăDirectivaăConsiliuluiăEuropeiă 2000/78,ă„trebuieăs<ăaliniezeănevoile persoanelorăcuădizabilit<Yiăcuăceleăaleăangajatorilorăînăvedereaăasigur<riiădeăoportunit<Yiăegaleă pentruă persoaneleă cuă dizabilit<Yiă careă suntă înă c<utareaă unuiă locă deă munc<”ă (extrasă dină Contractulă deă înfr<Yireă instituYional<ă ROă 2007/IB/OT-02TL). Aceste liniiă directoareă ofer<ă „analize,ămodeleăşiăbuneăpracticiădeăadaptareărezonabil<”ăşiăpropună„metodeăşiăproceduriădreptă standardeă pentruă adaptareaă locuriloră deă munc<ă pentruă persoaneleă cuă dizabilit<Yi”.ă Acesteaă constituieă„oăbaz<ăpentruădezvoltareaăstrategiilorăintegrateăşiăaăreglement<rilorăcareăvorătrebuiă aplicateă deă c<treă angajatoriiă deă peăîntregăteritoriulă Y<rii.”ă (extrasă dină Contractulă deăînfr<Yireă

instituYional<ăROă2007/IB/OT-02TL)

Acesteaă auă fostăîntocmiteă şiă redactateă deă c<treă oă echip<ă deă experYiă franceziăînă cooperareă cuă ANPH,ăANOFMăşiăMinisterulăMuncii,ăFamilieiăşiăProtecYieiăSocialeădinăRomânia.

30

Anexa 1

Adresele centrelor de consiliere pentru persoanele cu handicap

Centrul de consiliere pentru persoanele cu handicap IAŞI - AJOFMăIaşi

Iaşi

Str. Cucu nr.1

Tel.0232/254577

Persoan<ădesemnat<ădeăc<treăDGASPC:ăElenaăMATEIă– Şefăserviciuăintegrare

Centrul de consiliere pentru persoanele cu handicap VRANCEA - AJOFM Vrancea

Focşani

Str. Unirii nr. 53 A

Tel.0237/239059

Persoan<ădesemnat<ădeăc<tre DGASPC: Niculina STERIAN – şefăserviciu

Centrul de consiliere pentru persoanele cu handicap ARGEŞ - AJOFMăArgeş

Piteşti

Bd. Republicii nr.11

Tel.0248/222415

31

Persoan<ădesemnat<ădeăc<treăDGASPC:ăCornelăOLTEANUă– consilier

Centrul de consiliere pentru persoanele cu handicap OLT - AJOFM Olt

Slatina

Str.ăPrelungireaăCrişanănr.2

Tel. 0249/438531

Persoan<ădesemnat<ădeăc<treăDGASPC:ăFlaviusăANTONESCUă– consilier juridic

Centrul de consiliere pentru persoanele cu handicap CARAŞ-SEVERIN - AJOFMă Caraş- Severin

ReşiYa

Str. Traian Lalescu nr.17

Tel.0255/212160

Persoan<ădesemnat<ădeăc<treăDGASPC:ăDorina ANDREŞă– Şefăserviciuăîngrijiriălaădomiciliu

Centrul de consiliere pentru persoanele cu handicap CLUJ - AJOFM Cluj

Cluj Napoca

Str.ăGeorgeăCoşbucănr.2

Tel.0264/595214

Persoan<ădesemnat<ădeăc<treăDGASPC:ăLauraăS;PL;CANă– consilier

32

Centrul de consiliere pentru persoanele cu handicap SIBIU - AJOFM Sibiu

Sibiu

Str. Morilor 51 A

Tel.0269/210882

Persoaneleădesemnateădeăc<treăDGASPC: Gabriella PETREA consilier

MariusăCR;CEAă- consilier

Centrul de consiliere pentru persoanele cu handicap BUCUREŞTI - AMOFMăBucureşti

Str.ăVân<toriănr.1,ăsectoră3

Tel.021/3162903; 021/3165508

33

ANEXA 2

MODEL DE SOLICITARE DE INFORMATII PUBLICE

Conform Anexei Nr. 1 la Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001

CERERE-TIP

C<tre

AutoritateaăNaţional<ăpentruăPersoaneleăcuăHandicap

CaleaăăVictorieiăNr.ă194,ăBucureşti

Telefon: (021) 212 5439; (021) 212 5440

Fax: (021) 212 5443

Stimateădomnuleă/ăStimat<ădoamn<ă

Dataă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…

,

(seăvaăcompletaănumeleăfuncYionaruluiădeălaăcareăsuntăsolicitateăinformaYiile)

Prin prezenta formulez o cerere conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaYiileădeăinteresăpublic.ăDorescăs<ăprimescăcâteăoăcopieădeăpeăurm<toareleădocumente:

(petentulăvaăenumeraăcâtămaiăconcretădocumenteleăsauăinformaYiileăsolicitate)

34

DorescăcaăinformaYiileăsolicitateăs<ăîmiăfieăfurnizate,ăînăformatăelectronic,laăurm<toareaă

adres<ădeăe-mailă(opYional):ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.

V<ămulYumescăpentruăsolicitudine,

(semn<turaăpetentului)

Numele / Prenumeă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…

Adresaă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…

Telefonă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…

Faxă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă…ă

35

ANEXA 3

NUMARUL PERSOANELOR CU HANDICAP ANGAJATE IN MUNCA, PE JUDETE, LA 30 SEPTEMBRIE 2010

 

TOT

                   

JUDETUL

AL,

FIZI

SOMA

AUDI

VIZU

MENT

PSIH

ASOCI

HIV /

BOLI

SURDOCECI

din

C

TIC

TIV

AL

AL

IC

AT

SIDA

RARE

TATE

 

care:

ALBA

1.113

296

386

94

72

196

36

32

0

1

0

ARAD

494

137

135

99

72

20

15

9

5

2

0

ARGRS

1.148

284

370

224

106

13

57

86

7

1

0

BACAU

497

98

56

114

38

13

43

9

11

115

0

BIHOR

719

237

246

120

63

13

31

8

0

1

0

BISTRITA

299

90

107

31

33

6

10

22

0

0

0

BOTOSA

                     

NI

288

106

78

11

63

6

6

14

3

1

0

BRASOV

917

215

341

130

105

10

67

23

25

0

1

BRAILA

332

81

133

37

40

24

4

10

3

0

0

BUZAU

376

92

145

48

46

3

16

24

2

0

0

CARAS

                     

SEVERIN

460

100

219

37

37

18

42

5

2

0

0

CALARAS

                     

I

174

46

76

29

16

1

1

4

1

0

0

CLUJ

1.139

461

281

141

124

42

44

31

15

0

0

CONSTA

                     

NTA

609

175

181

94

84

10

27

24

10

4

0

COVASN

                     

A

138

45

50

22

10

1

1

4

1

4

0

DAMBOVI

                     

TA

503

167

190

58

47

19

5

14

2

1

0

DOLJ

304

106

125

16

33

3

6

10

1

4

0

GALATI

436

149

121

10

41

7

6

18

7

0

77

GIURGIU

199

25

130

14

10

3

4

8

5

0

0

GORJ

512

169

141

46

38

34

37

45

0

2

0

HARGHIT

                     

A

272

98

61

63

32

5

5

7

0

0

1

HUNEDO

                     

ARA

886

223

213

100

94

37

45

21

6

147

0

IALOMITA

239

90

79

22

32

4

6

6

0

0

0

IASI

1.130

155

577

177

131

14

43

31

2

0

0

MARAMU

                     

RES

471

83

248

47

28

22

37

5

1

0

0

MEHEDIN

                     

TI

643

105

304

18

67

12

12

39

0

86

0

MURES

926

226

380

57

203

27

20

0

13

0

0

NEAMT

275

64

64

61

67

5

2

10

0

2

0

OLT

300

57

92

67

26

21

8

29

0

0

0

PRAHOV

                     

A

1.537

216

721

190

145

8

175

70

6

6

0

SATU

                     

MARE

322

104

51

67

63

11

14

12

0

0

0

SALAJ

933

191

541

31

80

12

50

23

0

5

0

SIBIU

1.535

339

801

147

134

38

29

38

2

7

0

36

SUCEAVA

348

80

103

65

22

35

25

16

2

0

0

TELEORM

                     

AN

208

81

70

23

17

5

4

4

2

2

0

TIMIS

1.543

412

485

225

236

58

88

17

9

12

1

TULCEA

566

103

233

45

125

5

24

29

2

0

0

VASLUI

299

97

128

23

28

6

11

4

2

0

0

VALCEA

791

170

363

101

74

7

49

19

2

6

0

VRANCE

                     

A

719

199

241

53

60

6

20

136

2

1

1

ILFOV

237

41

80

46

28

8

27

1

1

4

1

BUCURE

                     

STI 1

669

123

335

39

44

18

51

22

7

30

0

BUCURE

                     

STI 2

998

221

405

121

138

23

65

19

5

1

0

BUCURE

                     

STI 3

847

128

348

113

116

41

89

0

11

1

0

BUCURE

                     

STI 4

407

105

155

14

51

8

19

39

10

0

6

BUCURE

                     

STI 5

504

86

215

48

44

14

28

63

6

0

0

BUCURE

                     

STI 6

901

111

444

111

120

10

80

8

13

4

0

BUCURE

                     

STI

4.326

774

1.902

446

513

114

332

151

52

36

6

TOTA

GENERA

L

                     

29.16

6.9

1.48

3

87

11.248

3.449

3.283

902

4

1.068

204

450

88

SURSA: DIRECTIILE GENERALE DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI

37

ANEXA 4

Persoaneăcuăhandicap,ăpeăgrupeădeăvârst<,ălaă30ăseptembrieă2010

     

Faţ<ădeă30ăseptembrieă

 
 

2009

din care:

   

din total out of total:

 

Grupa de

femei

(To September 30, 2009) (+/-)

 

vârst<

TOTA

out of

which:

   

Age group

L

 

din care: femei

Înăfamilieă

din care: femei

Instituţionaliz

din care: femei

 

TOTA

(neinstituţionalizate)

ate

women

L

out of which:

In family

out of which:

Institutionalis

out of which:

women

non-institutionalised

women

ed

women

 

691.57

             

TOTAL

9

374.665

22.056

10.486

674.602

366.104

16.977

8.561

0-4 ani 0-4

               

years

14.132

6.287

-35

-41

14.132

6.287

0

0

5-9 ani 5-9

               

years

17.741

7.467

771

273

17.739

7.465

2

2

10-14 ani

               

10-14 years

18.500

8.009

211

54

18.490

8.004

10

5

15-17 ani

               

15-17 years

11.401

5.110

-406

-215

11.377

5.099

24

11

18-19 ani

               

18-19 years

9.474

4.413

-590

-308

9.176

4.269

298

144

20-24 ani

               

20-24 years

32.525

15.072

802

448

30.261

13.947

2.264

1.125

25-29 ani

               

25-29 years

29.949

13.790

223

147

27.976

12.732

1.973

1.058

30-34 ani

               

30-34 years

36.485

16.994

993

494

34.782

16.141

1.703

853

35-39 ani

               

35-39 years

36.962

17.980

905

190

35.604

17.292

1.358

688

40-44 ani

               

40-44 years

40.873

20.947

4.768

2.210

39.718

20.429

1.155

518

45-49 ani

               

45-49 years