Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Intretinerea Instalatiilor Si Echipamentelor Electrice - Electric
Intretinerea Instalatiilor Si Echipamentelor Electrice - Electric
MECI–CNDIPT / UIP
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XII-a
MODULUL:
ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR ŞI ECHIPAMENTELOR
ELECTRICE
DOMENIUL: ELECTRIC
NIVEL: 3
CALIFICARE: TEHNICIAN ÎN INSTALAŢII ELECTRICE
Martie 2009
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 1
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
AUTOR:
1. Competenţe 4
5.5 Miniproiecte 37
6. Organizarea evaluării 43
7. Anexe 48
8. Bibliografie 81
Prevederi generale
Orice electrician care constată o stare de pericol care poate conduce la accidente
umane sau avarii tehnice este obligat să ia măsuri de eliminare a acestora.
Personalul care execută manevre şi/sau lucrări în instalaţiile electrice sub tensiune
trebuie să fie dotat şi să utilizeze echipamentul electroizolant de protecţie. La joasă
tensiune trebuie utilizat cel puţin un mijloc de protecţie electroizolant, iar la înaltă
tensiune cel puţin două mijloace de protecţie electroizolante.
Nume:
Activitatea:
“Confirm că informaţiile de mai sus sunt corecte şi au fost convenite cu profesorul meu”.
Semnături:
Elev: Profesor: Data:
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 12
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Acest tip de fişă îl ajută pe elev în analiza propriei activităţi, în sesizarea reuşitelor şi
nereuşitelor, inclusiv în analizarea abilităţilor dobândite pe parcursul desfăşurării unei
activităţi.
FIŞĂ PENTRU
LUCRUL ÎN ECHIPĂ (în pereche sau în grup)
Care este sarcina voastră comună? (ex. obiectivele pe care vi s-a spus că trebuie să le
îndepliniţi)
Data/Ora începerii:
Data/Ora finalizării:
„Confirm faptul că elevii au avut discuţii privind sarcina de mai sus şi:
s-au asigurat că au înţeles obiectivele
au stabilit ceea ce trebuie făcut
au sugerat modalităţi prin care pot ajuta la îndeplinirea sarcinii
s-au asigurat că au înţeles cu claritate responsabilităţile care le revin şi modul de
organizare a activităţii”
Nume elev:
Această fişă stabileşte sarcinile membrilor grupului de lucru, precum şi modul de
organizare a activităţii.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 13
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
PENTRU A REZOLVA CU SUCCES SARCINILE DE LUCRU...
Citiţi cu atenţie toate cerinţele unei sarcini de lucru, înainte de a începe să le
rezolvaţi!
Dacă observaţi vreo problemă sau aveţi o neclaritate la una din cerinţe, aduceţi
acest lucru în atenţia profesorului înainte de a începe proba.
Înainte de a vă apuca de lucru, asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele,
ustensilele, utilajele şi echipamentele necesare petru rezolvarea sarcinilor de lucru.
Dacă nu aţi înţeles sau dacă nu ştiţi cum să rezolvaţi sarcina de lucru, solicitaţi
sprijinul profesorului care vă va îndruma şi ajuta la rezolvarea ei.
Rezolvaţi toate activităţile date pentru ca sarcina de lucru să fie încheiată !
Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor şi problemelor pe care le-aţi rezolvat şi a
activităţilor pe care le-aţi desfăşurat şi va evalua progresul realizat.
Obs. În lipsa acestei truse se poate analiza componenţa altui locator de defect set
aflat în dotarea agentului economic la care se efectuează practica.
Atenţie! Studiaţi manualul de utilizare şi cereţi autorul maistrului instructor.
Verificări executate:
Verificarea Corespund Observaţii
e
Verificarea fixării izolatoarelor pe suportul da nu
metalic şi a suportului metalic pe stâlp
Verificarea stării izolatoarelor da nu
Verificarea stării contactelor da nu
Verificarea distanţelor între faze şi între
fază şi masă
Verificarea legării la priza de pământ a da nu
separatorului şi a dispozitivului de acţionare
Verificarea modului de închidere/deschidere da nu
al separatorului şi blocarea dispozitivului
de acţionare
Verificare interblocaj între CP şi CLP da nu
Verificarea gresării articulaţiilor şi da nu
a îmbinărilor de contact
Verificarea îmbinărilor cu ştifturi şi şuruburi da nu
ale dispozitivului de acţionare
Verificarea stării protecţiei anticorosive a da nu
separatorului şi a dispozitivului de acţionare
Verificarea inscripţionării de interdicţie şi de da nu
identificare a separatorului
2. Verificări executate
Lucrări la care
Operaţia DA/NU
s-a participat
Curăţirea izolatorilor
Verificarea legăturii la pământ a cuvei transformatorului
Verificarea sistemului de consolidare antiseismică
Verificarea legăturii bornei de nul la priza de protecţie a
postului (în cazul în care priza de pământ şi protecţie
sunt legate în comun)
Verificarea etanşeităţii cuvei transformatorului
Verificarea nivelului de ulei în conservator
Verificarea filtrului de aer cu silicagel
Controlul funcţionării şi al etanşeităţii robinetului de
golire ulei
Degresare şi refacere vopsitorie cuvă transformator
Verificarea gradului de deformare cuvei(numai la
transformatoarele de putere ermetice)
Verificarea funcţionării comutatorului
Verificarea şi reglarea elementelor de protecţie la
supratensiuni atmosferice (eclatorul montat pe fiecare
din izolatoarele de MT a transformatorului)
Recoltarea probă ulei Indicativ sticlă probă=
3. Lucrări executate
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
4. Concluzii şi recomandări
Transformatorul de putere corespunde / nu corespunde conform 3.2 FT10/85
1.Schemă electrică:
2. Aparate necesare:
3. Mod de lucru:
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
4. Date experimentale:
0,8xIn 1xIn 1,2xIn 1,4xIn 1,6xIn 1,8xIn 2,8xIn
Ir [A]
Ia [A]
5. Concluzii:
1. Scopul lucrării
În cadrul lucrării se va studia funcţionarea releului termic şi se va trasa
caracteristica de protecţie (timp de declanşare în funcţie de curent).
5. Tabel de date:
t (s)
6. Caracteristica de protecţie:
t
1. Schema electrică:
I *W
ATR 8 Tr
A a
A
*
220V
ca V V
1 2
x
X
2. Nomenclator aparate:
- sursă de curent alternativ monofazat 220 V;
- I – întreruptor bipolar;
- autotransformator monofazat ATR 8;
- V1 – voltmetru de c. a. ales pentru U1≤ 1,2U1n ;
- V2 – voltmetru de c. a. ales pentru U2≤ 1,2U2n;
- A – ampermetru de c. a. ales pentru I0≤ 0,10 I1n;
- W – wattmetru electrodinamic;
- Tr – transformator monofazat.
3. Mod de experimentare:
Se realizează montajul şi se variază cursorul autotransformatorului până când în
înfăşurarea primară se aplică tensiunea nominală. Se citesc curentul de mers în gol I0,
puterea absorbită de înfăşurarea primară P10 şi tensiunea la bornele înfăşurării
secundare U20.
5. Concluzii:…………………………………………………………………………………
6. Relaţii de calcul:
La funcţionarea în gol, transformatorul absoarbe de la reţea o putere activă P10
necesară acoperirii pierderilor în miezul magnetic PFe şi pierderilor în înfăşurări PCu
.Pierderile în înfăşurări se pot neglija ţinînd cont de valorile curenţilor care le parcurg:
P10 PFe
Raportul de transformare al unui transformator este egal cu raportul tensiunilor
electromotoare induse în înfăşurarea primară, respectiv secundară şi la mers în gol,
devine:
E U
kT 1 1
E 2 U 20
Curentul de mers în gol exprimat în procente din curentul primar nominal i0% , este dat
de relaţia:
I
i0 % 0 100
I 1n
Componenta activă, respectiv cea reactivă a curentului de mers în gol, sunt date de
relaţiile:
P
I 0a 10 ; I 0r I 02 I 02a
U1n
P10
Factorul de putere la mers în gol va fi: cos 0
U1n I 0
1. Schema electrică:
I *W
ATR 8 Tr
A
a
A1 *
220V
ca V A
2
x
X
2. Nomenclator aparate:
- sursă de curent alternativ monofazat 220V;
- I – întreruptor bipolar;
- ATR 8 – autotransformator monofazat;
- A1 – ampermetru de curent alternativ ales pentru I1≤ 1,2I1n;
- A2 – ampermetru de curent alternativ ales pentru I2≤ 1,2 I2n;
- V – voltmetru ales pentru Uk≤ 0,1U1n;
- W – wattmetru electrodinamic;
- Tr – transformator monofazat.
3. Mod de experimentare:
Se realizează montajul şi se variază cursorul autotransformatorului până
când prin înfăşurarea primară circulă curentul primar nominal. Se citesc tensiunea de
scurcircuit Uk, puterea absorbită de transformator Pk şi curentul din secundar I2k.
5. Concluzii:…………………………………………………………………………………
6. Relaţii de calcul:
Tensiunea de scurcircuit exprimată în procente este dată de relaţia:
U
u k % k 100
U1n
Deoarece alimentând transformatorul la o tensiune foarte mică fluxul magnetic
principal este mic, se pot neglija pierderile în fier, considerându-se că întreaga putere
absorbită de transformator serveşte la acoperirea pierderilor în înfăşurări:
P1k PFe PCu1 PCu 2 PCu
Rezistenţa, reactanţa şi impedanţa de scurtcircuit se pot determina cu relaţiile:
P U
R k 12k ; Z k k
I1n I1n
X k Z k2 R k2
Se vor face corecţiile necesare ţinând cont că rezistenţele cresc cu temperatura şi
trebuie calculate pentru 75°C. Se determină componentele activă şi reactivă ale
tensiunii de scurtcircuit:
R k ( 75o C )I1n
u ka 100
U1n
X I
u kr k 1n 100
U1n
Cerinţe:
analizaţi schemele şi grupele de conexiuni Yy12 şi Yy6 ale unui transformator
trifazat;
deduceţi relaţiile de calcul ale tensiunilor UbB, UcC, UbC şi UcB pe baza
bB cC bC cB
diagramelor fazoriale;
executaţi montajele conform schemelor electrice pentru conexiunile Yy12 şi
Yy6;
comparaţi valorilor măsurate cu cele calculate;
respectaţi normele de tehnica securităţii muncii.
1. Schema electrică:
I I
A B C A B C
X Y Z X Y Z
a b c x y z
x y z a b c
Yy 12 Yy 6
2. Nomenclator aparate:
- sursă de curent alternativ trifazat 380 V;
- I – întreruptor tripolar;
- transformator trifazat;
-2 voltmetre cu domeniile adecvat alese:
- conductoare de legătură.
4. Tabel cu date:
( k 1)U ab k 2 k 1U ab
Yy6
U AB U BC U CA
5. Relaţiile de calcul: k
U ab U bc U ca
B B
360ْ/12=12 180ْ/12=
b b 6
A=a
c
C
A=a c C
b
Grupa Yy12. Grupa Yy6
U bB U cC U AB U ab ( k 1)U ab U bB U cC U AB U ab ( k 1)U ab
U bC U cB k 2 k 1U ab U bC U cB k 2 k 1U ab
Înfăşurările sunt cele mai afectate părţi ale transformatorului, fiind supuse
la deteriorări ale conductorului, desfaceri de pe bobină, contacte între spire,
întreruperi, alterarea izolaţiei.
1. Realizaţi fişa tehnologică pentru repararea înfăşurărilor unui transformator
electric de putere, urmărind criteriile de mai jos.
2. Precizaţi probele şi încercările care se efectuează după refacerea înfăşurărilor
pentru a verifica calitatea lucrărilor executate.
Obs. Se poate realiza fişa tehnologică pentru o altă lucrare executată în cadrul
reparării unui transformator electric.
Nr. Modalităţi de
Deranjamente Cauze posibile
crt. remediere
1. Motorul nu porneşte.
Motorul porneşte greu în
2. gol; se roteşte cu viteză
redusă
Motorul absoarbe brusc un
3.
curent mult mai mare
Motorul absoarbe la pornire
4.
un curent prea mare
Motorul porneşte numai în
5.
gol şi cu jumătate din viteză
Motorul prezintă o
6. accentuată cădere de
tensiune
Periile scânteiază; unele
7. perii şi armăturile lor se
încălzesc excesiv
Inelele colectoare se uzează
8.
intens, neuniform
Lagărele se încălzesc peste
9.
limitele admisibile
Periile se uzează foarte
10.
intens
1 2 3 4 5
6 7 8 9 10
Probe şi încercări
Avaria Cauzele producerii Lucrări executate
realizate
- SĂ VIZEZE :
interpretarea creativă a informaţiilor
capacitatea de a rezolva o problemă tehnică
Elev:
Perioada:
Locaţie (Agent economic şi departament):
Modul:
Tema:
Sarcina de lucru:
46
Modalitatea de evaluare a portofoliului:
1. PREZENTARE:
- evoluţia evidenţiată faţă de prima
prezentare a portofoliului
- dacă este complet
- estetica generală
2. REZUMATE:
- ceea ce a învăţat elevul şi cu succesele
înregistrate
- calitatea referatelor
- concordanţa cu temele date
3. LUCRĂRI PRACTICE
- adecvarea la scop
- eficienţa modului de lucru
- rezultatul lucrărilor practice
- dacă s-a lucrat în grup sau individual
- repartizarea eficientă a sarcinilor
4. REFLECŢIILE ELEVULUI ASUPRA
ANUMITOR PĂRŢI ALE PORTOFOLIULUI
- reflecţiile asupra propriei munci
- reflecţii asupra lucrului în echipă
- aşteptările elevului de la activitatea
desfăşurată
5. CRONOLOGIE
-punerea în ordine cronologică a
materialelor
6. AUTOEVALUAREA ELEVULUI:
- autoevaluarea activităţilor desfăşurate
- concordanţa scop-rezultat
- progresul realizat
- nota pe care cred că o merit
7. ALTE MATERIALE:
- calitatea acestora
- adecvarea la temele propuse
- relevanţa pentru creşterea aprecierilor
47
FIŞĂ DE EVALUARE
STUDIUL ŞI VERIFICAREA RELEULUI TERMIC
Nr. Puncta
DENUMIREA CRITERIULUI Notare Observaţii
crt. j
1 Completarea Tabelului de la punctul A. 18
2. Alegerea aparatelor şi specificarea rolului lor 10
3. Realizarea montajului conform schemei 24
electrice.
4. Măsurarea curentului de acţionare 9
5. Determinarea timpului de acţionare 9
6. Trasarea caracteristicii de protecţie 10
7. Respectarea NTSM. 10
8. Punctaj din oficiu 10
9. TOTAL 100
FIŞĂ DE EVALUARE
Încercarea la mers în gol a unui transformator monofazat
Nr.
Observaţi
crt DENUMIREA CRITERIULUI Punctaj Notare
i
.
1. Alegerea aparatelor şi specificarea rolului 10
lor.
2. Realizarea montajului conform schemei 35
electrice.
3. Măsurarea I0, P10 şi U20 15
4. Calcularea mărimilor cerute pe baza relaţiilor 15
i0%, KT, I0a, I0r, cosφ0.
5. Compararea rezultatelor cu cele din 5
cataloage.
6. Respectarea NTSM. 10
7. Punctaj din oficiu 10
8. TOTAL 100
FIŞĂ DE EVALUARE
Încercarea la scurtcircuit a transformatorului monofazat
Nr.
Observaţi
crt DENUMIREA CRITERIULUI Punctaj Notare
i
.
1. Alegerea aparatelor şi specificarea rolului 10
lor.
2. Realizarea montajului conform schemei 35
electrice.
3. Măsurarea Uk, Pk şi I2k 15
4. Calcularea mărimilor cerute pe baza relaţiilor 15
uk%,PCu, Zk uka, ukr
5. Compararea rezultatelor cu cele din 5
cataloage.
6. Respectarea NTSM. 10
48
7. Punctaj din oficiu 10
8. TOTAL 100
FIŞĂ DE EVALUARE:
Verificarea grupelor de conexiuni Yy12 şi Yy6 ale transformatoarelor trifazate
Nr Punctaj Notare
crt DENUMIREA CRITERIULUI Observaţii
Yy12 Yy6 Yy12 Yy6
1. Desenarea schemei electrice. 10 10
2. Selectarea aparatelor 10 10
3. Executarea montajului. 25 25
4. Determinarea raportului de 15
transformare.
5. Calcularea tensiunilor UbB, UcC, UbC şi 10 10
UcB.
6. Măsurarea tensiunilor UbB, UcC, UbC şi 10 10
UcB.
7. Respectarea NTSM. 10
8. Punctaj din oficiu. 10
9. TOTAL PUNCTAJ. 100
FIŞĂ DE EVALUARE
Verificarea raportului de transformare al transformatorului de curent
Nr.
Observaţi
crt DENUMIREA CRITERIULUI Punctaj Notare
i
.
1. Întocmirea schemei electrice 10
2. Alegerea aparatelor şi specificarea rolului lor 10
3. Scrierea relaţiilor de calcul. 5
4. Realizarea montajului conform schemei 25
5. Măsurarea curentului secundar pentru cei trei 10
cureţi primari.
6. Calcularea raportului real de transformare. 10
7. Calcularea erorii de raport şi indicarea 10
destinaţiei TC.
8. Respectarea NTSM. 10
9. Punctaj din oficiu 10
10. TOTAL 100
Studiul de caz.
Studiul de caz este o metodă ale cărei caracteristici o recomandă ca o metodă
alternativă de evaluare a capacităţii elevilor de a realiza astfel de demersuri (de
analiză, de înţelegere, de interpretare a unor fenomene, de exersare a capacităţii de
argumentare, de emitere a unor judecăţi de evaluare, precum şi de formare şi
dezvoltare a trăsăturilor de personalitate);
Studiul de caz, ca mijloc de evaluare, se realizează prin analiza şi dezbaterea
cazului pe care îl implică.
49
Ea reprezintă o modalitate eficientă de a urmări evoluţia şi progresul elevilor în
contextul activităţilor şcolare. Pot fi obţinute informaţii cu privire la:
► nivelul de pregătire;
► direcţia de evoluţie şcolară a elevului;
► destinul profesional;
► interesele manifestate către anumite domenii;
► aptitudinile de care dă dovadă elevul;
► atitudinile acestuia faţă de învaţătură;
► entuziasmul şi participarea la activităţile şcolare;
50
toleranţa şi acceptarea punctelor de vedere diferite de cel personal;
capacitatea de a asculta cu atenţie;
rezolvarea nonviolentă a conflictelor;
asumarea responsabilităţilor;
ANEXE
51
FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 1
52
FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 2
Pentru aplicarea acetei metode şi pentru o precizie cât mai buna este necesar
ca valoarea rezistentei de izolaţie între faze sau între acestea şi manta sa aibă cel
mult 5Ω.
Daca aceasta conditie nu este îndeplinită, deci defectul nu este destul de
ferm, se procedeaza la arderea acestuia, adica la distrugerea voită a izolaţiei prin
stabilirea într-un circuit care sa contina înseriat si locul de defect, a unui curent de
valoare mare care pe seama efectului termic sa distrugă izolaţia parţial afectată.
53
La LDC aceasta se vizualizează pe ecranul unui tub cinescopic. Pe panoul din
faţă al LDC sunt accesibile o serie de butoane care asigură punerea în funcţie şi
condiţiile de calitate ale imaginii şi ale măsuratorii.
54
În cazul când unul din conductori este legat la masă (sau este mantaua)
cordonul bifilar al aparatului se va introduce direct în mufa aparatului, iar firul negru al
cordonului se va conecta la mantaua cablului. Dupa stabilirea imaginii si
determinarea intervalului de timp t, pentru determinarea lungimii pâna la locul cu
defect trebuie stabilita viteza de propagare a undelor electromagnetice. Aceasta este
determinata de tipul cablului si se indica în tabelul 1.
Rezultă deci, ca lungimea maxima a cablului ce poate fi explorat cu LDC,
depinde de natura cablului (prin V) si de lungimea bazei de timp a aparatului (t).
Având în vedere ca exploatarea se face pe la unul din cele doua capete, lungimea
maximă a cablului ce poate fi exploatat cu un anumit LDC este:
Tabelul 1
55
56
FISĂ DE DOCUMENTARE NR. 3
Studiul construcţiei releelor electromagnetice
Principalele părţi componente ale unui releu electromagnetic sunt:
- elementul sensibil ES care transformă semnalul de intrare x (curent, tensiune) într-
un semnal de altă natură x* necesar funcţionării releului (cuplu mecanic activ);
- elementul comparator C realizează compararea semnalului x* de la ieşirea
elementului ES cu un semnal prescris xR de aceeaşi natură fizică (cuplu mecanic
rezistent);
- elementul de execuţie E realizează în funcţie de rezultatul comparaţiei x **, una din
valorile de ieşire ale releului ym - neacţionat (x* < xR) sau yM – acţionat (x* > xR).
y
x S K E
a
xR
x1 S1
y1
K E b
yn
x2 S2
xR
Relee de curent
Releele de curent tip RC-2 sunt construite ca relee maximale, acţionarea
acestora obţinându-se la creşterea intensităţii curentului peste valoarea reglată IR,
condiţia de acţionare fiind I > IR.. Elementul sensibil al releelor de curent
electromagnetice este un electromagnet format din circuitul magnetic 1, pe care este
amplasata o bobină de curent 2 (număr mic de spire de diametru corespunzător
intensităţii nominale) prevăzută cu priză mediana. Armătura 3 a electromagnetului
este o lamelă feromagnetică în formă de Z şi care se poale roti în întrefier în jurul
axului lagărului 4. Pe acest ax este fixat dispozitivul de reglare a valorii prescrise a
curentului IR şi care este formal dintr-un resort spiral 5, axul 6, scara gradată 7,
butonul de reglare 8. Elementul de comparaţie este format din acest dispozitiv şi
armătura mobilă 4 la nivelul căreia se manifestă un cuplu electromagnetic activ Ma
proporţional cu variaţiile semnalului de intrare I, respectiv un cuplu rezistent Mr
general prin tensionarea resortului spiral 5 Releul acţionează dacă este îndeplinită
condiţia:
Ma=ki∙(N∙I)2≥km∙IR=MR
Aceste relee sunt prevăzute cu un contact normal deschis ND sau cu un
contact cu pol comun, normal deschis - normal închis ND-C-NI (starea normală a
contactelor corespunde bobinei nealimentate) şi care este acţionat, la deplasarea
57
armăturii mobile, prin intermediul piesei electroizolante 9. Pentru extinderea
domeniului de utilizare se utilizează eclisa 10 care în funcţie de poliţia de montaj
permite utilizarea întregii înfăşurări (In/2) sau numai a unei jumătăţi (In).
Caracteristica timp-curent a releelor electromagnetice de curent este practic
independentă de curent după ce sa depăşit pragul de acţionare (scăderea timpului
de acţionare faţă de valoarea de acţionare esie de maxim 20 % pentru 3∙In ). Timpul
propriu de acţionare este de ta= 0,05...0,1 s în funcţie de curentul nominal In=
0,05...200 A iar factorul de revenire arc valorii, kr > 0,85.
Relee de tensiune
Releele electromagnetice de tensiune se construiesc de tip maximal
(variantele RT-3, RT-3S), cu acţionare la valori ale tensiunii U > UR , fie de tip minimal
(variantele RT-4, RT-4S) care acţionează la valori ale tensiunii U < UR, UR fiind
tensiunea reglală. Releele maximale de tensiune au un contact normal deschis, cele
minimale au un contact normal închis care se deschide atunci când este îndeplinită
condiţia de funcţionare normală U ≥ Un, şi se închide atunci când tensiunea scade,
sub valoarea reglată UR = 0,8...0,9 Un , semnalizându-se o situaţie anormală de
funcţionare. Releele de tensiune RT-3S, RT-4S au bobina de tensiune alimentată în
curent continuu, tensiunea aplicată bobinei este obţinută prin redresarea tensiunii
alternative de intrare, pe aceasta cale obţinându-se atenuarea vibraţiilor armăturii
mobile a electromagnetului. Pentru valori mari ale tensiunii de intrare (linii electrice,
motoare de m.t.) releele de tensiune se conectează prin intermediul
transformatoarelor de tensiune cu tensiunea secundară standardizată de 100V.
58
Ampermetrul se alege corespunzător scalei releului verificat. Pentru fiecare
valoare a curentului reglat IR, se efectuează următoarele operaţii:
- se poziţionează comutatorul domeniilor de curent pe poziţia 5A şi comutatorul
domeniilor de tensiune pe poziţia 0, se verifică poziţia de zero a cursorului trusei de
curent şi tensiune TCT, se deschide separatorul S1;
- se fixează eclisa 10 corespunzător domeniului de lucru ales, apoi se reglează
curentul releului IR în domeniul 0,5...1xIn;
- se acţionează butonul ANCLANŞARE al TCT şi se creşte intensitatea curentului
până la acţionarea releului Ia , semnalizată de aprinderea lămpii de control H;
- se creşte în continuare intensitatea curentului, până la circa 1,2∙Ia = Is (curent
acţionare sigură), apoi se scade curentul până la obţinerea valorii de revenire Ir
înregistrată în momentul stingerii lămpii de control.
59
RELEE TERMICE
1 – termobimetale
2 – pârghie
3 – bimetal de compensare
4 – piesă metalică
5 – lamelă elastică
6 - şurub
Fig. 2
Curent de lucru în
multipli ai curentului Timp de Starea bimetalului Observaţii
nominal al releului declanşare
1,05 t > 2h din stare rece
1,2 t<2h din stare caldă
1,5 t < 2 min din stare caldă Nu e impusă de STAS. E
necesară totuşi pentru
motoare
6,0 t > 2 sec din stare rece Pornire normală
6,0 t > 5 sec din stare rece Pornire grea
60
FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR. 5
DEFECTELE RELEULUI TERMIC
Nr.
Defectul Cauze Mod de verificare Mod de remediere
crt.
1. Arderea Scurtcircuit între Se măsoară curentul Introducerea protecţiei
bimetalului spirele absorbit de motor şi se prin siguranţe fuzibile
sau a electromagnetului verifică funcţionarea Rebobinarea motorului
rezistenţei protejat şi mecanismului de Inlocuirea
încălzitoare nefuncţionarea declanşare conductoarelor defecte
mecanismului de
declanşare
Scurtcircuit între Se verifică rezistenţa de
Repararea
conductoarele ce izolaţie cu ajutorul
mecanismului de
leagă întreruptorul megohmmetrului
declanşare a releului
de electromotorul
termic
protejat
2. Bimetalul nu Capetele bimetalului Se verifică cu puntea Strângerea şuruburilor
se nu fac contact cu contactul dintre bimetal şi de legătură între borne
încălzeşte bornele borne
Rezistenţa Se verifică cu puntea
Se înlocuieşte rezistenţa
încălzitoare continuitatea rezistenţei
încălzitoare
întreruptă
Transformatorul de Se verifică cu un Repararea
alimentare defect ampermetru alimentarea transformatorului
bimetalului reductor de curent
3. Bimetalul se Şuntul montat în Se verifică continuitatea Se înlocuieşte şuntul cu
încălzeşte paralel cu bimetalul şuntului altul cu aceleaşi
puternic ars sau întrerupt caracteristici
Transformatorul Se verifică cu ampermetrul Se repară
debitează un curent curentul debitat de transformatorul de
mai mare decât cel transformator curent
nominal
4. Bimetalul Bimetalul a fost Se verifică funcţionarea Se înlocuieşte bimetalul
rămâne parcurs timp releului de curent într-o cu altul cu aceleaşi
îndoit îndelungat de un instalaţie specială dimensiuni şi
curent mai mare prevăzută cu reglaj de caracteristici
decât cel nominal curent
5. Bimetalul se Şuntul nu face un Se măsoară temperatura Se cositoreşte locul de
încălzeşte contact prea bun cu ambiantă contact între şunt şi
prea puţin bimetalul bimetal
Temperatura Se înlocuieşte releul cu Se reface reglajul pentru
ambiantă prea unul cu compensator temperatura ambiantă
scăzută şi releul nu corespunzătoare
are compensator
6. Bimetalul Temperatura Se măsoară temperatura Se reface reglajul pentru
declanşează ambiantă este prea ambiantă temperatura ambiantă
intempestiv mare şi releul nu Se înlocuieşte releul cu corespunzătoare
are compensator unul cu compensator
61
FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 6
REPARAREA TRANSFORMATOARELOR
Principalele defecte şi modul de recunoaştere a lor la transformatoarele de putere
Tipul defectului Modul de recunoaştere Cauze posibile
a defectului
Scurtcircuitarea locală Lucrează releul de gaze Îmbătrânirea lacului izolant al tolelor,
a tolelor de oţel deteriorarea tolelor
Funcţionează protecţiile: de Deteriorarea izolaţiei între spire datorită
gaze, diferenţială, maximală îmbătrânirii în urma uzurii normale sau a
Scurtcircuit între spire (dacă aceasta este instalată suprasarcinilor de durată sau a insuficientei
pe partea alimentării) răciri.
Descoperirea înfăşurărilor în urma coborârii
nivelului de ulei. Poziţia necorespunzătoare
a înfăşurărilor.
62
cuplarea la reţea prin executarea operaţiilor indicate în foaia de manevră.
1. Demontarea transformatorului.
Aceasta cuprinde operaţiile descrise pe scurt în cele ce urmează:
Evacuarea uleiului parţial sau total într-un vas pregătit, curat şi uscat, prin
robinetul de golire de la partea inferioară.
Deşurubarea şi desfacerea legăturilor electrice se va realiza începând cu
Capacul cuvei, apoi legăturile la izolatoarele de trecere. Dacă buloanele nu pot fi
deşurubate din cauza ruginii se ung cu petrol lampant. Se refac filetele defecte, iar
piesele defecte se înlocuiesc cu altele noi.
Demontarea subansamblurilor începe cu demontarea izolatoarelor, şi
continuă cu expandorul. Se demontează conservatorul de ulei prin detaşarea lui pe
flanşa conductei de ulei, apoi de piesele de care este fixat şi cu un cablu cu inele de
ridicare se ridică de pe capacul cuvei. Se fereşte de deteriorări sticla indicatorului de
nivel de ulei. Releul de gaze şi termometrul cu rezistenţă sau termosemnalizatorul
sunt demontate imediat după evacuarea uleiului.
Decuvarea reprezintă scoaterea părţii active din interiorul cuvei şi deasupra
Unei tăvi se aşează pe traverse de cale ferată. Acest proces se realizează lin, cu
ajutorul macaralei.
Demontarea părţii active începe cu prizele şi comutatorul de ploturi care vor
trebui în prealabil numerotate prin etichete. Se dezlipesc lipiturile cu lampa de lipit
(cele cu cositor) şi cu dalta şi ciocanul (cele realizate cu aliaj tare).
Se demontează grinzile jugului, se despachetează jugul superior, şi se
depresează înfăşurările deşurubându-se buloanele de presare. Se deşurubează
buloanele de strângere a jugului superior şi grinzile respective, se leagă cu funii
grinzile şi se scot buloanele de strângere. Se ridică grinzile jugului scoţându-le de pe
tiranţii verticali. Se despachetează jugurile scoţând câte 2-3 tole simultan din două
părţi. Muncitorii vor aşeza lângă ei pe schelă tolele despachetate.
Pentru scoaterea înfăşurărilor se folosesc nişte gheare aşezate în cruce.
Acestea se prind de înfăşurarea respectivă şi cu ajutorul unei macarale se ridică cu o
funie strict vertical, după care se depozitează pe două grinzi pe pardoseală.
Demontarea radiatoarelor se realizează dacă sunt detaşabile după
demontarea părţii active. Se închid robinetele, se deşurubează piuliţele flanşelor, se
deplasează radiatoarele de pe prezoane, se aşează pe podea.
63
regiune în care există tola scurtcircuitate. Locul de defect se stabileşte la demontarea
pachetelor de tole.
Măsurarea rezistenţei în c.c. a izolaţiei între tolele diferitelor pachete, conform fig. 5.
Fixându-se un curent de 2-2,5 A, se determină rezistenţa diferitelor pachete cu
relaţiile:
U U U
R1 1 ; R 2 2 ; R 3 3
I I I
Rh
V E
A
Fig. 4 Schema de măsurare a rezistenţei în c.c. a pachetelor separate ale miezului.
3. Repararea înfăşurărilor.
64
Înfăşurările sunt cele mai afectate părţi ale transformatorului, fiind supuse la
deteriorări ale conductorului, desfaceri de pe bobină, contacte între spire, întreruperi,
alterarea izolaţiei. Repararea presupune :
- Scoaterea izolaţiei de pe conductor după care se îndreaptă cu un ciocan din lemn
şi se şterg cu cârpe. Dacă conductorul este ecruisat şi izolaţia se curăţă greu se
recoc în cuptoare la 550-600°C. Dacă se constată goluri, crăpături, ele se taie şi
conductorul se lipeşte cu cleştele electric.
- Reizolarea conductorului se face manual sau cu maşini de izolat. Pentru izolare se
utilizează hârtie de cablu cu grosimea de 0,05 mm, iar la ultimul strat hârtie cu
grosimea de 0,12mm. Productivitatea izolării în cazul folosirii maşinilor este de 6-8 ori
mai mare. În cazul izolării manuale, lucrătorul şterge conductorul cu o cârpă curată,
ia ruloul şi începe să izoleze aşezănd mai întâi primul strat. „jumătate acoperit”,
parcurgând tot tronsonul (distanţa între două tambure), iar apoi cel de-al doilea strat
ş.a.m.d.
Este necesar să se aşeze izolaţia cât mai strâns, tot timpul netezind-o şi
întinzând hârtia cu mâna, astel încât să nu se formeze goluri. Când tronsonul este
complet izolat acesta se înfăşoară pe tambur, aşezănd strâns o spiră lângă alta.
4. Remontarea transformatorului.
După asamblarea părţii active sunt pregătite pentru montare cuva,
conservatorul, expandorul, radiatoarele, capacul, bornele, comutatorul, instrumentele
de măsură, robinetele etc.
Asamblarea constă în:
-montarea conservatorului şi expandorului;
-instalarea garniturilor de etanşare;
-montarea radiatoarelor, robinetelor, roţilor;
-ridicarea părţii active şi coborârea ei în cuvă;
-instalarea capacului;
-umplerea transformatorului cu ulei şi verificarea etanşeităţii garniturilor;
-vopsirea exterioară a transformatorului
FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 7
65
PROBE ŞI ÎNCERCĂRI ALE TRANSFORMATOARELOR ELECTRICE
a A
MΩ
b 2500
B
MΩ c
1000 C
66
Se face pe toate fazele şi pe toate prizele transformatorului. Pe partea de
înaltă tensiune, unde nu se poate măsura tensiunea de fază (conexiunea de regulă
este triunghi), se face măsurarea tensiunii între faze ( U1 3U f ) . Raportul de
transformare nu trebuie să difere de cel indicat de întreprinderea constructoare cu
0,5 %..
67
În figura 6 se prezentată prima metodă fiind cea mai utilizată pentru
transformatoarele de putere din dotarea consumatorilor. Tensiunea de încercare se
aplică în modul următor: se aplică brusc 50 % din valoarea tensiunii de încercare,
apoi treptat, până se atinge valoarea tensiunii de încercare; aceasta se menţine un
minut, apoi se scade treptat până la zero.
Transformatorul se consideră bun, dacă în timpul probelor nu se produc
conturnări sau străpungeri, care se manifestă atât prin zgomote caracteristice, cât şi
prin oscilarea pronunţată a acelor aparatelor de măsură.
Încercarea la scurtcircuit;
Se face cu scopul de a verifica tensiunea procentuală de scurtcircuit uk% şi
pierderile în scurtcircuit Pk. Montajul este cel indicat în figura 7. Tensiunea aplicată se
creşte treptat, până când indicaţiile ampermetrelor ating valoarea curentului nominal.
În acest moment se citesc: tensiunea de scurtcircuit Uk în V şi Pk în W (prin metoda
celor două wattmetre). Valorile măsurărilor se compară cu cele înscrise în fişa
tehnică a transformatorului.
68
calculează curentul de mers în gol în procente i 0%. Valorile se compară cu cele din
fişa tehnică a transformatorului.
69
FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 8
DEFECTELE MOTOARELOR ASINCRONE
Repararea motoarelor.
Tehnologia reparării unei maşini electrice aflate în exploatare cuprinde
următoarele faze mai importante:
izolarea electrică de restul instalaţiei prin deschiderea întreruptorului (manual
sau automat) şi scoaterea patroanelor siguranţelor din tabloul de forţă, cu
luarea tuturor măsurilor de protecţie a muncii;
desfacerea legăturilor electrice de la bornele maşinii;
desfacerea legăturilor de transmisie de la utilajul antrenat;
desfacerea piuliţelor de la prezoanele din fundaţie ;
transportul la atelierul de reparaţii ;
demontarea motorului ;
repararea părţilor componente defecte ;
remontarea ;
încercări ;
reinstalarea motorului pe fundaţie ;
refacerea legăturilor electrice şi mecanice ;
ridicarea izolării
70
Principalele deranjamente şi modul de remediere a lor la motoarele asincrone trifazate.
Deranjamente Cauze posibile Remedieri
Motorul nu porneşte. Întreruperea circuitului de forţă; o fază a Se verifică cu ohmmetrul şi se
statorului este întreruptă sau o legătură exterioră restabileşte legătura.
este desfăcută.
Statorul are curenţi inegali pe cele trei Una din cele trei faze ale statorului este legată Se controlează sensul bobinei şi se
faze, iar motorul nu porneşte. cu capetele inversate la montajul Y refac legăturile; se determină
începuturile şi sfârşiturile fazelor
Motorul porneşte greu în gol ; se Conexiunile statorului sunt legate în stea în loc Se refac legăturile
roteşte cu viteză redusă de triunghi
Motorul capătă viteză, dar curentul în La rotorul în colivie există o dezlipire a uneia sau Se caută contactul defect şi se reface
stator pulsează tare ; rotorul şi statorul mai multor bare de la inelul de scurtcircuitare lipitura
se încălzesc ; motorul produce un
zgomot anormal
Motorul nu se poate încărca ; curenţii Scurtcircuit într-una din bobinele statorului sau Se înlocuiesc bobinele defecte cu
inegali în stator; în sarcină se opreşte între două bobine învecinate altele noi sau se rebobinează statorul
brusc
Motorul absoarbe brusc un curent mult S-a întrerupt o fază a statorului Se depistează faza întreruptă şi se
mai mare stabileşte circuitul
Motorul absoarbe la pornire un curent Cele trei perii sunt scurtcircuitate sau există Se caută defectul şi se remediază
prea mare scurtcircuit în rezistenţa de pornire, pe ultimul
plot
Motorul porneşte numai în gol şi cu Scurtcircuit între două perii Se verifică circuitul şi se înlătură
jumătate din viteză defectul
Motorul prezintă o accentuată cădere Rezistenţa înfăşurării sau cuplu de pornire mari ; Se verifică cu ohmmetrul valoarea
de tensiune circuit întrerupt în rotor rezistenţelor; se înlătură întreruperea
rotorică
71
Deranjamente Cauze posibile Remedieri
Periile scânteiază ; unele perii şi Periile nu se mişcă liber în portperii sau nu sunt Se aleg perii de dimensiuni potrivite, se
armăturile lor se încălzesc excesiv şlefuite ; inelele colectoare au asperităţi sau finisează inelele ; se reglează
lovituri ; periile nu se presează suficient asupra presiunea de contact a periilor
inelelor
Miezul de fier al statorului este Tensiunea reţelei este mai mare decât cea Se aduce tensiunea la valoarea
supraîncălzit uniform, cu toate că nominală ; scurtcircuite locale între tolele nominală ; se execută reparaţia
sarcina motorului nu depăşeşte pe cea statorului miezului statoric
nominală
La pornirea motorului apare un cerc de Inelele şi periile sunt îmbâcsite cu ulei ; este Se înlătură scurgerea de ulei ; se refac
foc la inelele colectoare întreruptă una din legăturile dintre rotor şi legăturile întrerupte
reostatul de pornire
Motorul vibrează în timpul funcţionării Rotorul, cuplajul şi şaiba de transmisie sunt Se remediază aceste cauze mecanice
dezechilibrate; deplasarea bobinajului rotorului;
fundaţia nu este suficient de rigidă.
Inelele colectoare se uzează intens, Periile sunt necorespunzătoare (prea tari); Se montează perii corespunzătoare; se
neuniform presiunea pe inele este prea mare reglează presiunea pe contact
Lagărele se încălzesc peste limitele Debitul uleiului de răcire este insuficient sau de Se verifică nivelul uleiului; se reglează
admisibile prostă calitate; jocul dintre fusul fusul arborelui şi jocul dintre arbori şi cuzineţi
cuzineţi este prea mic
Periile se uzează foarte intens Inelele colectoare sunt imbâcsite cu praf de la Se îmbunătăţesc condiţiile de
perii, pulbere de metal, nisip ; curentul este întreţinere a inelelor colectoare şi se
repartizat neuniform între perii ; calitatea periilor curăţă mai des; se controlează şi se
este necorespunzătoare remediază presiunea de contact a
periilor pe inele.
72
Secţia executantă (Faţǎ)
APROBAT
INGINER ŞEF,
8 Verificarea şi repararea
dispozitivelor de protecţie.
73
74
FIŞĂ TEHNOLOGICĂ PENTRU
REPARAŢII_________________
Poz. plan
Comandǎ
Total manoperă X X X X
Lucrari la terţi
Total manoperǎ
Total
Beneficiu
Total general
Întocmit,
75
FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 9
MĂSURAREA REZISTENŢEI DE IZOLAŢIE A UNUI MOTOR ASINCRON TRIFAZAT
76
FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 10
TRANSFORMATORUL DE CURENT
Transformatoarele de curent fac parte din categoria transformatoarelor de măsură
şi îndeplinesc următoarele funcţii în instalaţiile electroenergetice:
- reduc curenţii la valori convenabile alimentării aparatelor de măsurat, releelor de
protecţie şi dispozitivelor de automatizare: 5A sau 1A;
- izolează galvanic aparatele de măsură, releele de protecţie şi dispozitivele de
automatizare faţă de tensiunea înaltă din circuitele primare şi au secundarul legat la
pământ, protejând personalul de exploatare faţă de instalaţiile de înaltă tensiune;
- prin anumite scheme de conexiuni se pot depista anumite tipuri de defecte (de
exemplu prin conectarea în paralel a înfăşurărilor secundare ale transformatoarelor de
curent de pe cele trei faze se obţine componenta homopolară de curent care
evidenţiază o punere la pământ a unei faze).
d
Tipuri constructive de transformatoare de curent : a – transformatoare de curent pentru
instalaţii de joasă şi medie tensiune; b – transformator 1200 A; c – transformator pentru
reţele de înaltă tensiune 24 kV / 1200 A, d – tip cleşte
Mărimi caracteristice.
Transformatoarele de curent au următoarele mărimi caracteristice pe baza cărora
sunt definite:
a). Tensiunea nominală. În ţara noastră se construiesc transformatoare de curent
pentru: 10 KV, 20, 35, 110, 220, 400 KV.
b). Curentul nominal primar poate fi: 50, 100, 200, 300, 400, 500, 600, 800, 1000, 1250,
1500, ..., 6000 A.
c). Curentul nominal secundar. Acest parametru are valoarea standardizată de 5 A
pentru tensiuni de până la 110 KV inclusiv şi 1A pentru tensiuni nominale peste 110 KV.
d). Numărul înfăşurărilor secundare este de două, trei sau patru bobinate pe tot atâtea
miezuri magnetice individuale .
e). Raportul de transformare nominal este raportul curenţilor nominali din înfăşurarea
primară şi secundară şi este dat de relaţia:
I
nTCn n
in
77
f). Eroarea de curent reprezintă eroarea de transformare a valorilor efective ale
curenţilor primar şi secundar, fiind dată de relaţia:
n n
I % TCn TC 100
nTCn
S Z S in2 (VA )
g). Eroarea de unghi di care reprezintă defazajul dintre curentul primar şi curentul
secundar, sensul acestora fiind astfel ales încât acest unghi să fie nul pentru un
transformator ideal; eroarea de unghi se consideră pozitivă dacă vectorul curentului
secundar este defazat înainte;
I max
n C C max
In
78
FIŞA A. Determinarea erorilor transformatorului de curent
1. Schema electrică.
Pentru verificarea raportului real de transformare şi determinarea erorilor se va
folosi următoarea schemă de montaj:
I ATR 8
K k
220V
ca TC
A
1200 A
2
L l
A
1
2. Nomenclator aparate:
- sursă de curent alternativ monofazat 220 V;
- I – întreruptor bipolar cu pârghie;
- ATR8 – autotransformator monofazat;
- TC – 1200A – trusă de curent cu domeniul maxim 1200 A;
- A1, A2 – ampermetre cu domeniul 0 ÷ 6 A;
- transformatorul de curent verificat.
3. Mod de experimentare:
Se realizează montajul şi manevrând cursorul autotransformatorului, se aplică trei
curenţi de sarcină transformatorului de curent: 0,5I 1n, I1n, 1,2I1n. Se citeşte de fiecare dată
intensitatea curentului secundar la ampermetrul A 2.
Raportul de transformare nominal al unui transformator de curent este raportul
curenţilor nominali din înfăşurarea primară şi cea secundară, este înscris pe plăcuţa
acestuia şi este dat de relaţia:
I
kTCn 1n
I 2n
Raportul real de transformare se poate determina cu relaţia:
I
kTC 1n
I2
unde I2 este curentul real care circulă prin înfăşurarea secundară a transformatorului de
curent când primarul este parcurs de curentul nominal. Eroarea de raport (eroarea de
curent) se calculează cu relaţia:
k k
I % TCn TC 100
kTCn
În funcţie de valoarea acestei erori, se poate determina destinaţia
transformatorului de curent. Astfel dacă:
eroarea este de ordinul ±0,1% - transformatorul de curent este etalon;
eroarea este de ordinul ±0,2 - ±0,5%, el va alimenta aparate de măsură;
79
eroarea este cuprinsă în intervalul ±0,5 - ±1%, el va alimenta aparate de tablou;
eroarea este peste ±1% transformatorul de curent va fi destinat alimentării
protecţiilor prin relee.
1. Tabel cu date:
5. Concluzii:
Destinaţia :…………………………………………………………………………………
Noţiuni generale.
Curba de magnetizare a miezului magnetic a unui transformator de curent sau
caracteristica Volt-Ampere, dă informaţii despre starea miezului magnetic. Dacă miezul
este scurtcircuitat, se obţine o dreaptă (1) transfornatorul comportându-se ca un
consummator rezistiv, dacă miezul este în stare bună de funcţionare se obţine curba (2).
În plus se obţin informaţii despre starea înfăşurării secundare: dacă ea este întreruptă
curentul nu va creşte.
Scopul lucrării:
Este trasarea experimentală a curbei de primă magnetizare a miezului magnetic a
unui transformator de curent.
Schema de montaj:
80
Aparate necesare:
o sursa de curent alternativ monofazat 220V
o I- intreruptor bipolar
o TC-U – trusa de curent şi tensiune cu domeniile indicate (se poate folosi un
autransformator ATR8)
o A- ampermetru cu domeniul 0-6-30 A
o V -voltmetru cu domeniu adecvat
o transformatorul de curent verificat
Modul de experimentare:
Se realizează montajul şi se închide I. Se variază cursorul autotransformatorului
astfel încât sa se aplice înfăşurării secundare a transformatrului de curent, curenţii:
0,5I2n, 1,5 I2n 2I2n,3I2n, 5I2n. Se citeşte de fiecare dată tensiunea la borne. Se trasează
curba în coordonate U=f(I).
Tabel de date:
0,25 I2n 0,5 I2n 1 I2n 1,5 I2n 2 I2n 3 I2n 5 I2n
I(A)
U(V)
Curba de magnetizare:
U(V)
I(A)
Concluzii:................................................................................................................
81
FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR. 11
BULETINE DE VERIFICARE ŞI MĂSURĂTORI
1. Verificări executate
82
BULETIN DE MĂSURĂTORI PROFILACTICE
TRAFO DE PUTERE, M.T./j.t.
Transformatorul nr. …. din staţia de transformare /postul de transformare………………………….
Fabricaţie ………………….. Anul ………seria ………………… Tip ……………………
Prilejul încercării …………………..; Temperatura mediu °C= …. ; Umiditatea % = ……; Temperatura de referinţă °C= …….
Temperatura izolaţiei ° C = …
IT-(JT+m)
JT-(IT+m)
(IT+JT)-m
A –B B –C A -C
referinţă măsurată recalculată referinţă măsurată recalculată referinţă măsurată recalculată
t= °C t= °C t= °C (%) t= °C t= °C t= °C (%) t= °C t= °C t= °C (%)
83
3 . Aparate de măsură folosite (denumire, tip, serie)
4. Concluzii şi recomandări
Trafo corespunde / nu corespunde conform PE 116/94, 3.2. RE-I 53/91
84
Hilohi S., Ghinea D., Bichir N. – Elemente de comandă şi control pentru acţionări şi
sisteme de reglare automată, Manual pentru clasele a XI-a şi a XII-a, licee tehnologice
profil tehnic, specializarea electrotehnică, EDP, Bucureşti 2002
Florin Mareş, Petru Cociuba, ş.a – Modulul 2 – Tehnologii în electrotehnică, Editura Art
Grup Editorial, 2006
Fl. Mareş ş.a. – Sinteze pentru examenul de bacalaureat, Tehnic I, Editura Pax Aura
Mundi, Galati, 2007
www.baur.at
85