ZAFIU

Figurile semantice și transformarea lor în clișee

Discursul journalistic utilizează destul de mult figurile semantice – mai ales

metafora și metonimia – cu rol ornant sau explicative. Figurile publicistice
corespund mai curând cadrelor conceptuale generale, analogiilor și asociațiilor
din viața cotidiană și din limbajul current. Clișeele provenite din metafore și
metonimii sunt adesea iritante, dar au avantajul accesibilității, al maximei
comodități manifestate în producerea și receptarea textului.

ANTONOMAZA – ZAFIU

Antonomaza = figură semantică, un trop, mai exact o specie de sinecdocă „prin

care un nume comun este luat ca nume propriu, sau un substantive propriu ca
substantive comun”.Cel de-al doilea tip al figurii, numit și antonomază
generalizantă, apare mai frecvent și e ilustrat de retoricieni prin exemple clasice
un Nero, un Mecena, în variant feminine o Lucreție, o Penelopă.

Stilul publicistic actual uzează și abuzează de antonomază, pe care o produce, în

modul cel mai spontan, pornind de la nume prorpiu de celebritate adesea
efemeră. Esența figurii nu suportă multe inovații: vorbim de numele unei
persoane care a devenit emblem pt o trăsătură morală pozitivă sau o trăsătură
morală negative. Majoritatea zdrobitoare a exemplelor contemporane ilustrează
variant negative, transformarea numelui propriu în nume comun funcționând în
genere ca degradare, cu care conotații peiorative.

Antonomaza contemporană cel mai des întâlnită are și o caracteristică formală

proprie: prefer, ca mijloc de formare, mai mult chiar decât articularea cu
articolul nehotărât (un Eminescu al zilelor noastre”, trecerea la plural, cu
ajutorul desinențelor specific. Implicația depreciativă este mai accentuate prin
producerea pluralului: insul de la care se ppornește incarnează un defect, dar nu
nici măcar individualizat. Multe antonomaze sunt interesate mai puțin de „țintă”,
cât de sursă; cazul unor persoane publice contemporane„ a doua generație de
Corneliu Vadim Tudori” (OS 17-18, 1990, 7), „careva din marineștii de
serviciu” (OS 39, 1990, 1). „noi Verdeți, Cîrciumari, Dumitrasci, spre jalea
națională(Cotidianul 21, 1991, 2). Când sursele sunt consecrate, livrești
(„cațavenci, tipătești) desigur că ironia nu mai vizează sursa, ci doar ținta.
(ZAFIU 2001: 60)

„pluralul Stelianilor Tănase”

1|Pagina
„vlazi țepeși fără de număr, cu țepușile pregătite” (ZAFIU, 60)

Într-o ierarhie a gradului de uzură, procedeul transformării numelui propriu în

nume comun prin adăugarea articolului nehotărât ar sta pe primul loc
(„adevăratul chip al unui Ceaușescu local, trecerea la plural ar fi ceva mai puțin
convențională „scos din căciula FSN-istă în ultima secundă pe motiv de lipsă de
severini necompromiși(zafiu, 61) Cel mai îndrăzneț: articularea cu articol
hotărât. Depersonalizare: „logodna patriciului cu directorul satului” (z, 61),
eliminarea trăsăturilor umane „toată lumea văzu limpede cum a funcționat
Cazimirul” (61). Când transformarea în obiect e totală, antonomaza intră în
relație cu aluzia, cu metonimie ori chiar cu metafora. Banalitatea figurii face loc
imaginii inedite: „să vedem care dintre noi are mai mult verdeț în sânge” sau
„ de rușine, o să-ți iasă nicușori în obrăjori”

Inovațiile stilistice sunt oricând posibile.

Metafore publicistice

1996, unul din sloganurile utilizate în cmpania electorală - Formulă românească.

Generalizată a statorniciei, a neclintirii „Apa trece, pietrele rămân” jocul de
cuvinte se voia subtil (fostul președinte care trebuia să treacă deținuse o
importantă demnitate la APE, cel care trebuia să vină era geolog.), „pata trece,
culorile rămân (reclamă la un detergent cu totul „nou” , deviza unui restaurant
ieșean, face aluzie la faptul că pe vremuri, a fost frecventat de Creangă și
Eminescu „la Bolta Rece, timpul trece, prietenii rămân”. O altă reclamă „frâna
bună (furnizată de firma x) trece primejdia rea” (p. 214). De la nu da vrabia din
mână pe cioara din parvizând tentații și ambiții aungem la „schimb Cotrocenii
din mână pe Nobelul din gard„ (ANTONOMAZĂ), „guvernul l-a dat pe Orban
din mână pentru voturile din par.”(215)

Odata co dispariția navei Prahova, ministrul transporturilor „ a intrat în gura

presei” (se pare, mai grav decât cea a lumii) – În gura presei –Mircea Badea.

Un mare constructor „se bate cu cărămida în piept” și „orice naș își are nașa”.

După Alecsandri (e unul care cântă mai bine) la „e unul care fură mai bine decât
mine?”(216)

Atmosfera bucolică a începutului din Miorița „aici, pe gura noastră de rai, toată
lumea face politică”217

Reclamă la tel mobile(dacă voi nu le vreți, noi le vrem!)217

2|Pagina
Capul lui moțoc vrem – metafora se păstrează „cârlan cere capul lui simirad
(personalități ieșene), presa italiană cere capul lui jean todt, suporterii realului
vor capul lui toshack, rusia vrea capetele teroriștilor ceceni. 217

Imagini sarcastice din versurile lui eminescu sunt folosite pt abordări polemice
pe teme de actualitate „remeș trece, remeș vine”, „la Steaua care-a strălucit/ E o
cale-atât de lungă/ Încât steliștii actuali/ Nu reușesc s-ajungă.”217

Opera lui caragiale – cercetarea cauzelor unei revolte din închisoarea de la Iași
„pupat toți coloneii la Penitenciar” 218, Dorin Tudoran cu rubrica sa la romania
Liberă „Pupat toți Piața Unive/sității

„ieșenii mai câștigă ceva teren pe frontul de vest”219

De la J.D. Salinger – de veghe în lanul de secară se ajunge la De veghe în lanul

de se cară sau titlu de eseu Dorin Tudoran De veghe-n lanul cu se cară ei219

(Prot)ocolul lumii în optzeci de greve – ineficiența semnării de protocoale

pentru curmarea grevelor studențești din 99 220

Pornind de la provocatorul titlu „cui i-e frică de virginia woolf?”al

dramaturgului american Eduard Albee, la Cui i-e frică de manualele alternative?
220

De la mândrie și prejudecată (jane austen), la „a trăit mult, intens, cu panaș; a

trăit cu mândrie și fără prejudecată o viață de personaj...” (moartea prozatoarei
Dina Balș) 220

Metafora este un trop, noțiune ce desemnează un tip de figură care implică

schimbarea „sensului propriu„ al cuvântului, trecrea la „un sens figurat” (20
Verdeș)conotativ-panul expresiei este în limbaj (111 verdeș)

2 „surse de conotație” – asocierea cuvântului cu alte cuvinte și asocierea

referentului cu alte entități ale lumii reale.111

Metafora este definită ca o schimbare de sens, care are la bază o comparație

prescurtată. Metafora presupune existența a două unități distincte pe plan
paradigmatic, care se găsesc în reație de opoziție. (9, slave)

3|Pagina
Există un proces prin care o anumită semnificație este supusă unor modificări
dinamice, determinate de factori din afara simplei structuri a sememului. (9)

Efectle stilistice împărțite în 2 categorii:efecte naturale și efecte prin evocare.

Efectele naturale se bazează pe relațiile de opoziție din cadrul sistemului, iar
efectul prin evocare se bazează pe relațiile de contrast contextual care apar în
procesul de enunțare. Metafora este prin natura sa,procedeu bazat pe efecte
naturale. (44)

Gabriela DUDA

Metafora publicisică, SCL, LVII, 2, 2006

Figurilor de sens (tropii) primesco atenție specială în construcția discursului

literar.251

Metafora deține o poziție privilegiată, este o figură de sinteză, fie generată de

mecanisme metonimice, fie de mecanisme sinecdotice.251

În limbajul literar metafora reprezintă figura centrală în măsura în care aceasta

exprimă condiția unei bune părți a literaturii, cea întemeiată pe mimesis. 251

Metafora se întemeiază pe un als ob (ca și cum)

„Imaginea metaforică are întotdeauna caracterul unei echivocități” (Tudor

Vianu, Problemele metaforei și alte studii de lingvistică, în Despre stil și artă
literară, Buc, Ed Tineretului, 1964, p. 63

Metafora este o figură centrală nu numai pentru limbajul poetic, ci și pentru cel
filozofic (Ricoeur) sau științific (Max Black)

Metafora oferă imaginea a ceea ce înțelegem din ceea ce ne înconjoară și, mai
ales, imaginea modului în care înțelegem. 252

Ceea ce apare ca trăsătură fundamentală a exprimării metaforice pentru cele mai

variate ipostaze de utilizare a limbii naturale, inclusiv exprimarea comună,
caracterizează, în egală măsură, și stilul publicistic.252

Limbajul publicistic trebuie să facă față unei duble exigențe: să informeze

publicul cititor și de a-i aduce opinii, certitudini. Metafora intervine ca stategie
constructivă a discursului publicistic choar în acesta operație de interpretare, pt
că îngăduie referirea la o realitate în termenii alteia, legând între ele mai multe
domeniiale percepției și aleexperienței. „esenșa metaforei este înțelegerea și

4|Pagina
experimentarea unui lucru în termenii altuia” (George Lakoff și Mark Johnson,
Metaphors we live by, the Universituy Chicago Press) 252

Metafora numește o funcție denotativă, organizează percepția faptelor, făcând

recurs la elemente de cunoaștere comună, și ghidează interpretarea acelor fapte.
De aici rezulltă că prin limbajul publicistic, metafora nu reprezintă neapărat un
simplu artificiu retoric, ci de multe ori, însăși substanța interpretării pe care
jurnalistul dorește să o transmită publicului cititor.252

Tipare de metaforizare comune presei scrise românești din 2002-2006:

clasa politică - faună

Justiția se poate mândri cu alte două performanțe care îi confirmă reputația de

corp a oligarhiei. Mai întâi, ea a fert de sancțiunea legală tot rechinatul din
piscina romîneacă” 253

Dan Tapalagă caracteriza lupta pt putere din PSD: Liderii se devorează între ei
cu o ferocitate macabră; Haite de lupi tineri au atacat, prin puci organizat,
pozițiile de putere din partid.253

Mircea Dinescu (membru CNSAS) vorbește despre cvasieficiența instituției în

măsura în care SRI a blocat dosarele „peștilor mari”253

Cu referire la politicienii corupți ai partidului de guvernământ cu probleme de

imagine și de corupție „dalmațienii ies din cușcă” 253

Lupta politică – război

Astăzi, nemuritorul nea nelu va da atacul pt recucerirea Imperiului„254

Lupta dintre adrian nastase si ion iliescu ptr șefia psd este percepută ca „războiul
dintre palatele Victoria și Cotroceni”

„interese pe axa Cotroceni – Palatul Victoria 254

Intenția unui parlamentar PNL, care „dorește să poarte un război de gherilă cu

premierul” 254

Luptă politică – joc

Meci și joc de cărți

Calitatea de „președinte-jucător”

5|Pagina
Marginalizarea lui A Năstase în PSD „trimite baronul arogant în afara
terenului”255

Lupta împotriva corupțior

„deschiderea sezonului de vânătoare la corupți”

Fenomenul corupției patronate de guvernul Năstase „ au fost create plase cu

ochiuri atît de mari, încât treceau prin ele chiar și rechini și balene din domeniu”
255

Fostul premiei A Năstase este asimilat metaforic speciei „răpitorilor de apă

dulce”; dacă nici acum nu considerați că marele răpitor al PSD trebuie curățat de
solzi, atunci să nu vă plângeși când vă va înghiți cu totul”

Presa a fost singura care a atacat glezna corupției (inanimat – animat),

transformarea realității abstracte în sensibilitate și percepție imediată a
cititorului 255

Mă tot întreb cum ar fi arătat România dacă n-ar fi existat presa, care să atace
corupția la gioale255

Funcția principală pe care metafora o deține în limbajul științific este cea

denotativă, la care se adaugă funcția metalingvistică: metafora devine un
instrument lingvistic de edificare a unui sistem conceptual. În limbajul comun,
met. Suplinește neceitățile de numire a unor realități pentru care în limbă nu
există termeni proprii. Metafora are o funcție denotativă ca în limbajul științific
sau ca în limba comună, dar are și o fncție expresivă ca în limbajul poetic.

Ceea ce contribuie la transformarea unor metafore în clișee este frecvenșa cu

care acestea sunt întrebuințate. Acceptarea, preluarea de către publicul cititor a
unor clișee lansate de ziariști valizează comunicarea și sugerează funcționarea
strategiilor pozitive de adaptare a cititorului la modul de interpretare propus de
ziariști

Metafora întâlnește inevitabil clișeul, pentru că funcția ei de a pune în evidență

un punct de vedere, un tip de atitudine, sugerat cititorilor este
evidentă.Clișeizarea metaforei presupue, în limbaj jurnalistic, catacreza,
„naturalizarea unor transferuri de sens, care anulează conținutul semantic primar
a cuvintelor în cauză:

Politician corupt – baron

6|Pagina
Baronii locali ai PSD fac tot posibilul pentru a controla informația 257

Cabinetul năstase s-a ocupat mai degrabă cu căpătuirea baroonilor decât de

eradicarea corupției 258

Baronii sunt ciuma țării – traian băsescu – președintele Partidului Democrat

„baroni locali”

„baronii petrolului sunt arestași, capii lumii interlope sunt aduși, cu sau fără
mascați la Parchet” 258

Cu privire la defrișările sălbatice din munții Vrancei, din județele Neamț și

Suceava „baronii lemnului”

Evenimente publice – circ

Cu toate că transformarea sărbătorii într-un adevărat circ electoral era evidentă,

N. A declarat că el a venit la Alba Iulia mai ales ca prim-ministru 258

Schimbare dramatică în viața politică – cutremur:

Vestea demiterii preș PSD Galați a reprezentat „un cutremur ptr administrația
gălățeană”259

Decarațiile Elenei Udrea dau „frispane oamenilor politici de fiecare dată când
apare la emisiuni televizate și le pronunță numele”

Personaj politic cu reflexe comuniste – dinozaur:

Vadim e văzut ca un dinozaur ajuns în urmă de trecutul său 259

Revenirea în echipa de conducere a BNR a unor personaje expirate politic și

profesional „Banca Centrală s-a umplut, încet-încet, cu tot felul de dinozauri cu
coc sau nu”

În sport „ignorați de public, dinozaurii (conducătorii frf și lrf)și-ar pierde

rașiunile pentru care țin cu dinții de scaune„ 259

Păstrarea lui Ilie Botoș în funcția de Procuror General al României – limba de

lemn din mesajele de odinioară către Marele Conducător: „mulțumim încă o
dată pe această cale președintelui Băsescu că l-a uitat pe dinozaur în
funcție”.259

Demitere- mazilire:

7|Pagina
Imediat după mazilirea sa, acoliții PSD s-au întâlnit la hotelul său259

Este atât de stridentă dorința de răzbunare pe liderii PSD care l-au mazilit, încât
demersurile sale nu pot fi luate chiar de bune”260

Marii corupți – rechini:

Mircea Dinescu, în calitate de membru CNSAS: Am chemat rechinii și nu au

venit decât hamsiile260

Cum dosarele Revoluției au fost ferecate mult timp la Parchet, tot așa cele ale
rechinilor au fost legate cu trei rânduri de sfoară 260

Unii pești se zbat să scape din năvodul pe care Monica Macovei și Daniel Morar
îl construiesc 255

Ziariștii sunt, în lumea modernă, formatori de opinie. Maniera ziaristilor de a

selecta informațiile, de a relata și de a interpreta faptele influențează modul de a
gândi și de a (re)acționa al unei întregi societăți.Presa, a patra putere în stat,
chiar dacă nu are putere executivă, legislativă ori judecătorească, datorită
limbajului ce exprimă unica armă, poate modifica percepția unor evenimente sau
personaje publice, poate orienta în direcția corectă ori propusă, poate oferi cheia
de interpretare a realității.

8|Pagina