Literatura Spaniola

4) Particularitati importante ale fabulei gongoriene

Fabula gongoriana este o specie literara umpluta cu sens nou:
1) in titlu este prezent oximoronul, prin care se ciocneste uritul cu frumosul (ex:Polifemo si
Galatea), titlul gongorian are capacitatea de a creiona prin mijloace culteraniste imaginea
artistica sugestiva a operei ce-l reprezinta;
2)specificitatea: in fabula gongoriana mai mult se nareaza; pentru Gongora este specific socul
sperantei deoarece la el, moartea nu mai este o sursa de pessimism, prin acest mijloc, autorul
tinde sa dea o speranta omului baroc, care este mic si neinsemnat; de asemenea sint prezente
elemente mitologice fantastice si cosmice;
3)compozitia: lipseste dialogul( prin acest mijloc inlaturindu-se si conflictul operei); fabula ia
nastere dintr-un mit in proza, dar capata o structura in versuri;
4)conflictul nu este prezent atunci cind dispare dialogul (in Polifemo si Galatea); dar de obicei
conflictul este dintre pagin si crestin, cinic si umoristic, grav si burlesc, urit si frumos;
5)inovatia se gaseste in transformarea mitului in fabula, dialogul fiind inlocuit cu naratiunea;
finalul este optimist si plin de speranta; uritul fascineaza chiar daca trezeste frica.
6)limbajul este pur culteranist: cult metaforizat, dificil, artificializat, complicat; predomina
ermetismul excesiv, imaginile artistice sint rafinate, selecte si pretioase, de asemenea, se
intensifica sensul retoric.
9)Analiza poeziei Mientras por competir con tu cabello Luis de Gngora
Mientras por competir con tu cabello,
oro bruido al sol relumbra en vano;
mientras con menosprecio en medio el llano
mira tu blanca frente el lilio bello;
mientras a cada labio, por cogello.
siguen ms ojos que al clavel temprano;
y mientras triunfa con desdn lozano
del luciente cristal tu gentil cuello:
goza cuello, cabello, labio y frente,
antes que lo que fue en tu edad dorada
oro, lilio, clavel, cristal luciente,
no slo en plata o vola troncada
se vuelva, mas t y ello juntamente
en tierra, en humo, en polvo, en sombra, en nada.
(cu referire la tema/subiect; compozitie; specie; problema/conflict; stil)
Opera Mientras por competir con tu cabello apartine specie literare sonet. Din versurile
textului literar se desprinde tema Carpe diem, adica Traieste clipa, relevindideea ca
tineretea si frumusetea sint valori efemere, sfirsitul lor soldindu-se cu moartea. De aceea,
fiecare clipa a prezentului trebuie valorificata si traita cu maxima intensitate.
Structura sonetului se ramifica in 3 parti: in prima parte se regaseste descrierea frumusetii
feminine (cabello, frente, labios, cuello); in partea a doua, prin verbul goza(gozar-a se bucura),
autorul face trimitere la tema principal Carpe diem, indemnindu-ne la bucuria ce trebuie
disfrutata odata ce sintetizam frumusetea, deoarece timpul este trecator. In partea a treia isi

gaseste locul concluzia pesimista si obscura ce reflecta finitatea frumusetii prin moarte, cu toate
ca aceasta a impodobit atit de frumos aproape intregul continut al sonetului.
Conflictul poiemului se da intre frumusete si efemeritate, viata si moarte, deoarece la inceput
frumusetea exagerata picteaza un tablou exceptional si sentimental, dupa care, in punctual
culminant culorile se sterg, iar imaginatia se scufunda in abis spre moarte si efemeritate. Astfel
noua ne ramine doar schita problematicii care releva ideia ca frumusetea este trecatoare.
Opera este scrisa intru-nu stil pur cultist: rafinat, select si pretios prin combinatiile artistice
deosebite in care se regaseste, imaginile plastic sunt exagerate, incifrate si artificializate,
continutul fiind umplut de metafore, culoare si forma.

Literatura Universala
I
31) Spiritul voltairian se caracterizeaza prin: proslavirea ratiunii, atitudine sceptica fata de
sentimentalism; critica absolutismului; critica fanatismului religios; necesitatea schimbarilor(in
plan socoal, dar si la nivel de personalitate); credinta in viitor(optimism moderat); dreptul natural
al omului la fericire.
Iar spiritual voltairean in particular s-a caracterizat prin meticulozitate i idei provocatoare
despre religie, libertate i etic.
32) Principalele curente literare din secolul luminilor: clasicismul, neoclasicismul, realismul,
sentimentalismul, preromantismul.
33)Rolul Enciclopediei s-a extins la maxim odata cu trecerea timpului; ea s-a transformat in
cartea de vizita a iluminismului, in concentrarea conceptiilor iluministe, reprezentind un fel de
arbore genealogic al tuturor stiintelor si artelor. Enciclopedia este prin urmare, o adevarata
biblioteca care a servit ideei progresului deoarece in ea descoperim informatie din matematica,
fizica, chimie, geologie, istorie, filozofie, literature, teatru, accesibila marelui public cititor.
34) Disputa dintre clasici si moderni
*Daca in clasicism subiectele erau strict preluate din antichitate, atunci modernii pledeaza
pentru abordarea subiectelor din istoria nationala.
*La classicisti, se considera drept specie majora tragedia, pe cind modernii reabiliteaza dreptul
la viata al romanului, care la rindul sau, era considerat specie minora in classicism
*Clasicii considerau cunoasterea limbilor antice prept privilegiu si symbol al superioritatii, pe
cind modernii sustineau ca cunoasterea acestora nu este obligatory, deoarece l.franceza intruneste
toate abilitatile care ar asigura realizarea unor opera de mare valoare artistica, in acest fel,
devenind mai accesibile marelui public.
35)Principalii reprezentanti ai clasicismului illuminist in Lit. Univ: Voltaire, Alfieri, Goethereprezentanti ai tragediei; printre reprezentanii principali ai comediei iluministe se numaraBeaumarchais, Goldoni, Sheridan; in proza iluminist s-au remarcat: Defoe, Swift, Fielding,
Richardson, Sterne, Goethe, Diderot, Rousseau.
36) Particularitatile clasicismului illuminist:
*este depasita regula celor 3 unitati (de loc, timp si spatiu), acestea nefiind deja strict delimitate;
*nu se mai cere nici dezvoltarea unei singure linii de subiect;
*personajul nu mai este incadrat in canoane stricte, este mai liber, nu se mai supune doar
simtului de datorie, fiind condus nu doar de ratiune, dar si de sentiment; nu-si mai are originile
strict deliminate, si nici nu mai reprezinta neaparat o patura superioara a societatii; el nu mai
reprezinta un ideal etern, ci se apropie mai mult de comportamentul si modul real de a gindi.

*subiectele nu mai sint preluate strict din istoria nationala sau antichitate, sursa de inspiratie
poate devein chiar realitatea cotidiana;
*tragedia se coboara din ierarhia genurilor literare, si se apropie mai mult de specificul si
problemele realitatii contemporane
*se produce amestecul de stiluri, temetica si problematica.
37)Caracteristici ale neoclasicismului englez:
1-micsirarea caracterului normativ al doctrine;
2-inspiratia din antichitatea latina;
3-criza ideilor ce confirma prioritatea ratiunii, in comparatie cu sentimental;
4-interes sporit fata de traditiile nationale;
5-se creioneaza undele asemanari cu arta rococo.
38) Clasicismul de la Weimar:
*se inspira din valorile Greciai antice cu sensibilitatea si perspectiva filosofica a ginditorului
modern, operele fiind ajustate la spiritual realitatii contemporane;
*evita aspectele ce presupun reproducerea individualului si a cotidianului;
*demonstreaza tendinta spre generalizare;
*depaseste subiectivismul in favoarea unor descrieri mai obiective;
*personajul, este omul puternic, idealul moral, prezentat in manifestarile sale sociale, eroice,
preocupat de soarta poporului si a omenirii
*sustine ca dramele trebuie sa fie scrise in versuri, nu in proza.
39)Caracteristici ale realismului illuminist:
Realismul illuminist se caracteriseaza prin zugravirea veridica, obiectiva a realitatii, prin critica
orinduirii existente, prin prezentarea unui ideal de societate corecta si armonioasa(aceste
caracteristici prevaleaza in romane)
40) Trasaturile povestirii filozofice:
*presupune reproducerea unei succesiuni de incercari neasteptate cu care omul trebuie sa se
confrunte ca sa invinga, demonstrind astfe tangente cu lit. de calatorie.
II
15)Semnificatia motivului calatoriei in lit. iluminista:
Calatoria serveste drept motiv pentru investigatii despre specificul naturii umane si al existentei
in genere. Calatorul apare in pozitia de observator, care asimileaza noul, pentru a-l include in
cimpul de valori personale. In secolul luminilor, acest motiv se descopera intr-o multime de
texte, epre exemplu: Robinson Crusoe, de D.Defoe; Calatoriile lui Gulliver, de J.Swift; Candid
sau optimismul, de Voltaire; Faust, de Goethe, s.a. Astfel in Robinson Crusoe,prin figura
personajului principal si ale experienteler sale, se reflecta conceptia iluminista despre existent si
om, consecintele plasarii omului in situatii-limita, si ale confruntarii lui cu necunoscutul. Din
romanul lui J.Swift, Calatoriile lui Gulliver, se denota o viziune mai sceptica asupra conditiei
umane, autorul punind in evidenta, prin privirea unui strain, esenta relativa a tuturor valorilor
protajate de acesta. Deaorece, aflat intr-un mediu strain, care are un nivel de dezvoltare mai inalt,
el va observa cele mai mici detalii, iar trecindu-le prin sine, va stoarce concluzii. In Candid,
plecarea in lumecpune in lumina multiple aspect ale realitatii, pentru ainsira o spactaculoasa
galerie de caractere si tipuri umane si pentru a confrunta deverse idei. Pe Faust, cautarile il duc
spre perfectionare, deaorece confruntindu-se cu diverse problem si facintu-le fata, el devine mai
puternic, mai matur si mai sigur pe sine.
16)Importanta temei muncii si raportul ei cu societatea contempotana

Majoritatea temelor iluministe, isi pastreaza actualitatea si astazi. Una dintre acestea este tema
muncii. In epoca luminilor, cit si astazi munca reprezinta forta catalizatoare a civilizatiei si al
progresului in general. In romanul Robinson Crusoe, personajul supravietuieste, in mare parte,
datorita muncii, atit fizice cit si spiritual, reusind sa-si pastreze integritatea umana sis a-si
cultiveze calitati noi-rationalismul, optimismul, spiritual intreprinzator si active. Anume prin
munca, el a reusit sa sparga zidul neputintei si singuratatii timp de 30 de ani. In perioada
contemporana, aceleasi valori pot fi cultivate nu atit prin munca fizica, cit prin munca ca creatie,
in timpul careia omul observa, gindeste, evolueaza, ia decizii, experimenteaza si se formeaza ca
personalitate. Or, munca il salveaza pe om de la degradare, deoarece ea este o parte decisiva in
formarea caracterului si comportamentului uman zi de zi, secole la rind.
(alte opere: Candid sau Optimismulin care munca este un support al existentei ce le ofera
oamenilor sensul existentei; Faustodata ce intelege valoarea fericirii, el isi vede scopul vietii
in munca comuna pentru binele tuturora, el are convingerea ca prin munca oamenii vor trai
liberi si fericiti, deoarece fericirea presupune o permanenta dezvoltare, cautare si cunoastere).
17)Importanta temei cunoasterii
Cunoasterea inseamna eruditie, ratiune, dezvoltare, progres. Iata de ce, aceasta tema a fost
preluata in litaratura, pledindu-se pentru inspitarea conceptelor masei despre realitate. Spre
exemplu, atunci cind personajul Candid a fost alungat de acasa, pilonul sau de salvare a fost atit
cunostintele adunate din carti, cit si experienta adunata pe parcursul calatoriilor sale. Toate
piedicile intilnite l-au cizelat si l-au facut sa accepte realitatea in care se regaseste. Prin urmare,
datorita acumularii bagajului de cunostinte, el se formeaza ca personalitate utila sieinsusi si
societatii. Un alt personaj care a fost adept al cunoasterii, a fost Faust. Din paginile operei, ni se
desprinde imaginea unui om erudit, priceput in filozofie, matematica, astrologie si chimie, care
nu se multumeste doar cu cunostintele accumulate din carti, dar doreste sa cunoasca viata si pe
sine insusi prin experienta. Astfel in urma unei calatorii, el intelege ca pentru a fi cu adevarat
fericit, este nevoie de o dezvoltare continua: prin munca, calatorie dar cel mai important, prin
cunoastere.
Or, tema cunoasterii este indispensabila iluminismului. Prin cunoastere, se intelege adevaata
valoare umana, cunoasterea il pregateste pe om pentru un viitor mai bun, ii insufla idei
progresiste si il mentine in permanenta dezvoltare.
18)Caracterul illuminist al sentimentalismului:
Chiar daca iluminismul mizeaza foarte mult pe ratiune, iar sentimentalismul pe sentimente,
sentimentalismul continua sa fie un current lit. illuminist, deoarece el nu neaga ratiunea, ci doar
schimba accentele de pe ratiune, care acum incepe sa fie receptata ca rationalism rece, pe
sentiment si pe caracterul natural. De asemenea, in aceasta perioada, sentimentalismul acorda
atentie mai mare omului simplu, mentinind totodata si caracterul optimist al limbajului.
19) RAPORTUL DINTRE CLASICISM SI SENTIMENTALISM

1) clasicismul mizeaza in primul rind pe ratiune, iar sentiment-ul pe sentimente;

2)clasicismul lucreaza cu omul in general, tipul general-uman, in timp ce sent-lismul cu
caracterul fiecarui om in parte;
3)pentru classicism valoarea suprema este statul, iar pentru sent-lism-omul, interesele caruia
statul trebuie sa le ia in considerare
4)daca clasicismul selecreaza din realitate doar aspectele ei frumoase, perfecte, atunci sentlismulopereaza asa cu realitatea din astpectele ei positive si negative.