Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

Universitatea Tehnică din Cluj Napoca

Facultatea de Automatică şi Calculatoare
Specializarea Automatică și Informatică Aplicată

Proiect de semestru
la disciplina
Conducerea Proceselor Industriale

Analiza şi reglarea unui sistem

cazan – turbină – generator–
sistem electro-energetic radial

Coordonator:
Prof. Dr. Ing. Tiberiu Coloși
Student:

Pagina 1
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

Cuprins

Capitolul 1: Prezentarea procesului. Tema de proiectare..................................... 3

Capitolul 2: Sisteme de reglare asociate cazanului ............................................. 6

Capitolul 3: Date de proiectare.............................................................................12

A. Partea termică........................................................................................12

B. Partea electrică.......................................................................................15

Capitolul 4: Modelele proceselor tehnologice aferente cazanului. Identificarea sub

formă simplificată a cazanului cu abur (în jurul punctului static de
funcționare)........................................................................................17

Capitolul 5: Acordarea regulatoarelor pentru principalele bucle de reglare (a

presiunii aburului viu şi a debitului de abur viu)...............................27

A. Reglarea presiunii aburului viu..............................................................27

B. Acordarea regulatorului din bucla de reglare a debitului de abur viu....31

Capitolul 6: Reglarea frecvenţei şi a puterii active...............................................34

Capitolul 7: Reglarea tensiunii şi a puterii reactive...............................................46

Capitolul 8: Modelarea analogică a regulatoarelor...............................................56

Pagina 2
 Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

Capitolul 1. Prezentarea procesului

Tema de proiectare

Proiectarea într-o formă simplificată a principalelor circuite de reglare

pentru un sistem cazan – turbină – generator (sistem electro – energetic radial) şi
analiza unor răspunsuri indiciale semnificative.

Date preliminare:

Puterea grupului P = 550 [MW]

Presiunea aburului viu p = 180 [bar]
Consumul specific 1/ = 2232 [Mcal/MWh]
Entalpia aburului viu i2 = 870 [Mcal/to]
Se vor proiecta într-o formă simplificată principalele circuite de reglare
automată şi se vor analiza răspunsuri semnificative la perturbaţii pentru un sistem
cazan al grupului (C) - turbină (T) - generator sincron (G) şi un sistem
energetic radial (S). Detalierea circuitului de reglare într-o formă simplificată
este următoarea:
EC1
u*f - uf
+ uf f
f

STATISM EC3
RUG + u*G
∆UP ± ∆N
-
u * EC2
P + RN SMH
EEx =
~
-
uP V -I U

C T G S
f
qabv P+jQ

P UG
uP
P
Figura 1: Sistemul electro – energetic radial (circuit de reglare)

Pagina 3
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

Notaţii: RN: regulator de putere activă;

SMH: servomotor hidraulic de acţionare a ventilului
de admisie parţială V a debitului de abur qab la
intrarea în turbină.
C: cazan;
T: turbină;
G: generator sincron;
S: sistem energetic radial
P/UP: traductoare şi adaptoare de putere-tensiune
unificată;
f/Uf: adaptoare de frecvenţă – tensiune unificată;
Statism: bloc corector format dintr-un quadripol activ
care asigură o dependenţă liniară cu o anumită
pantă predeterminată pentru panta f(p);
~/=: bloc de redresare a tensiunii;
RUG: regulatorul tensiunii la bornele generatorului;
EEx: element de excitaţie a generatorului;

Alte notaţii:
- iapv* = referinţa presiunii aburului-viu;
- iO2* = referinţa de O2 în gazele arse;
- iΔPF* = referinţa a depresiunii în focar;
- iθav* = referinţa de temperatură a aburului viu;
- ih* = referinţa nivelului apei din tambur;
- iS*= referinţa de salinitate.

Aşadar sistemul este format din 4 subsisteme: cazanul grupului, C; turbina, T;

generatorul sincron, G; sistemul energetic radial, S.
În componenţa sistemului există bucle de reglare în raport cu puterea activă
(P) şi în raport cu frecvenţa (f). De asemenea există regulatoare pentru debitul
aburului în turbină asigurat prin servomotorul hidraulic (SMH) şi ventilul (V) care
asigură admisia parţială a aburului în turbină. Avem şi un sistem de reglare a
tensiunii U la bornele generatorului la care se asociază o corecţie de curent cu efect
de compensare.
Mai există traductoare şi adaptoare de putere - tensiune unificată
(P/UP), adaptoare de frecvenţă - tensiune unificată (f/U), un bloc de statism, un
bloc de redresare din circuitul de reglare a tensiunii la bornele generatorului (~/=),

Pagina 4
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

etaje de amplificare în putere (EEx), reprezentând excitatricea generatorului şi

altele. Schema de ansamblu a sistemului este:

Cf

Figura 2: Schema de ansamblu a sistemului

În componenţa schemei de mai sus intră:
1. Cazanul (C) pentru care numărul minim al semnalelor de intrare este 6. Sub
forma simplificată se consideră un singur semnal de ieşire, qabv, care este reglat
prin strangulare cu ventilul (V) echivalent de admisie a aburului în turbină.
2. Turbina (T) antrenează generatorul G. Aburul viu destins în turbine trece
în condensatorul CO, rezultând datorită răcirii, acelaşi debit masic de apă
condensată, qabv.
3. Elementul de execuţie SMH e format dintr-o cremalieră care e antrenată printr-
un sistem hidraulic de tip sertăraş - piston având în componenţă sertăraşul
S şi pistonul P. Suplimentar mai există o reacţie negativă mecanică de tip
poziţioner prin intermediul pârghiei L1, L2. Prin această reacţie negativă
se obţin două avantaje:
a) micşorarea inerţiei mecanice echivalente;
b) îmbunătăţirea comportării liniare prin micşorarea distorsiunilor neliniare de tip

Pagina 5
 Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

frecare uscată, jocuri şi dereglări mecanice.

Deoarece uleiul este incompresibil se cumulează numeroase avantaje: inerţie
mecanică foarte mică, forţe în regim tranzitoriu neatenuate, precizie ridicată.
Mai există blocurile funcţionale: RN - regulatorul puterii active; Ap
-amplificator în putere; SM - servomotor
4. Generatorul (G) antrenat coaxial de turbina T livrează în sistemul energetic în
regim trifazat RST, atât putere activă proporţională cu puterea mecanică preluată
de la turbină, cât şi putere reactivă necesară magnetizării circuitelor de forţă
(transformatoare şi mașini electrice).
5. Rotorul generatorului este alimentat în tensiune continuă de excitaţie, furnizată de
excitatricea Ex, având puterea activă cel mult 1% din puterea generatorului.
Excitaţia excitatricei este alimentată în tensiune continuă la curentul Iexc rezultat
la bornele de ieşire ale punţii redresoare comandate formată din 6 tiristoare.
Reglarea curentului mediu redresat se asigură în forma clasică, respectiv prin
impulsuri de comandă pe grilă cu faza variabilă (a). Modificarea lui a se face
teoretic intre 0° şi 180°, practic între 5° şi 175°.
Reglarea puterii active se face printr-o schemă de reglare în paralel în
raport cu puterea activă P şi în raport cu frecvenţa f. Caracteristica liniară
descrescătoare f(P) asigură prin panta –kS statismul reglării puterii active. Mai
există 2 traductoare putere-tensiune unificată şi frecvenţă-tensiune unificată.
Reglarea tensiunii şi a puterii reactive se asigură printr-o triplă cascadă având
în componenţă RUG (regulatorul tensiunii la bornele generatorului), RIE
(regulatorul curentului de excitaţie), RUE (regulatorul tensiunii de excitaţie), care
comandă blocul CCG (complexul de comandă pe grilă). La ieşirea CCG se obţin
defazajele variabile în limite largi pentru comanda pe grilă a celor 6 tiristoare.
Această buclă echivalentă în triplă cascadă posedă o reacţie pozitivă de curent cu o
pondere mult mai mică, de câteva procente (reacţie de compundare, max 5%).

Capitolul 2. Sisteme de reglare asociate cazanului

Cele 6 bucle de reglare (într-o formă destul de generală) pentru un cazan de

abur se prezintă în figura de mai jos:

Pagina 6
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

R11 R12 cip12 E12

ip* abv + i qc pab.v.
PI PI p SPR
- -
Er12 C Δp 12
√ i
Δp
C pi11
i
p
R21 R22 C i p 22 E 22
i O* 2 + q aer O2
PI PI i SPC
- p
Er22 C Δpi22
k2 √ i
Δp
Cui 21 C O2 u 21
i u
u O2
R31 C ip 31 E 31
i Δ* pF + i q ga Δ pF
PI p SPC
-
CΔ pi31
i
Δp
R43 C ip 43 E43
i *h + + + q apa h
PI i SPR
- - - p

Er43 CΔ pi43
CΔ pi42
√ i
Δp i
Δp
p ab.v.
C ni 42 E 42 C pi 42
i El. de i
n exec. p q ab.v.
Er41 CΔ pi41
√ i
Δp
R52 C ip 52 E52
iθ* ab.v. + q ij θ ab.s.i.
PID i SPR
- - p
R52 C ui52 Cθu 52
PID i u
u θ θ ab.v.
C ui
i u
u θ
R62 C ip 52 E62
i *s + q pj S
PI i SPR
- - p
Er62 CΔ pi62
√ i
C ui62 Δp CSu61
i u
u S

Figura 3:Bucle de reglare (forma generală) pentru un cazan de abur

Pagina 7
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

Detalii funcţionale
qabv - debitul aburului viu comandat printr-un circuit clasic de reglare a puterii active prin
compararea unei puteri de referinţă impuse UP* proporţională cu puterea activă reală debitată de
grup în sistem
RN - regulatorul puterii active care prin servmotorul hidraulic SMH comandă ventilul V de
admisie parţială a aburului viu în turbină
Generatorul G este prevăzut cu reacţii de reglare a puterii reactive, a tensiunii la borne
UG prin regulatorul RUG și elementul de excitaţie Eex, iar UG* este tensiunea de referinţă pentru
generator.
Se prevede o reacţie de comparare în raport cu curentul i 0. Se mai asigură o reacţie de
statism în raport cu frecvența f prin compararea unei referinţe de frecvenţă (de obicei 50 Hz) cu
tensiunea Uf proporţională cu frecvenţa reală. Abaterea U f*-Uf se prelucrează printr-un efect
proporţional în elementul de statism asigurând o componentă suplimentară ∆UP a puterii active.
Reglarea presiunii aburului viu se asigură printr-o schemă în cascadă având 2
regulatoare PI. Pe circuitul principal de reacţie avem un convertor presiune-curent unificat,
iar pe circuitul interior de reacţie avem un convertor presiune diferențială-curent unificat, urmat
de un extractor de radical. În general pe bucla de reacţie a debitului este necesar un traductor cu
diafragmă calibrată, presiunea diferenţială ∆p fiind proporţională cu pătratul debitului.
Curentul unificat i care rezultă din convertor este de asemenea proporţional cu pătratul
debitului. Se impune deci utilizarea unui extractor de radical, curentul unificat fiind astfel
proporţional cu debitul. Bucla externă de reacţie asigură reacţia în raport cu presiunea
aburului viu, iar bucla internă asigură reacţia în raport cu debitul de combustibil qc.
A doua buclă de reglare asigură combustia corectă prin menţinerea concentraţiei de
oxigen rezultat din gazele arse în limitele acceptabile. Bucla posedă tot o reglare în cascadă, în
raport cu oxigenul pentru bucla externă, respectiv cu aerul de combustie qaer pentru bucla internă.
A treia buclă de reglare este pentru depresiunea din focar ∆pF. Se impune menţinerea
unei depresiuni de -2mmH2O (milimetri coloană de apă) în interiorul focarului. Pe buclele
de reacţie există traductoare presiune diferenţială-curent unificat.
Reglarea debitului apei de alimentare se asigură printr-o reglare convergentă având
următoarele reacţii:
- în raport cu debitul de alimentare: qapa
- în raport cu nivelul apei din tambur: h
- în raport cu presiunea aburului viu: pabv
- în raport cu debitul aburului viu: qabv
Tipul traductoarelor şi convertoarelor în semnal unificat este acelaşi ca în schemele
anterioare.
Reglarea temperaturii aburului viu este o reglare convergentă în raport cu 2
reacţii: temperatura aburului viu Ө abv, respectiv temperatura aburului viu dintr-un
supraîncălzitor intermediar Өabsi. Pe circuitele de reacţie există convertor temperatură
tensiune/curent unificat.
Pagina 8
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

Reglarea salinităţii S a apei condensate din pâlnia rece a cazanului. Bucla

principală este asigurată de salinitate, existând şi o buclă suplimentară de corecţie,
dependentă liniar de debitul aburului viu. Există un traductor salinitate-tensiune, apoi
tensiune-curent. Mai există de asemenea bucle suplimentare cu efect de corecţie.

Notaţii:
i* -curent unificat de referință
u* -tensiune unificată de referință
t -timpul
Ө -temperatura
qij -debitul de injecţie între 2 trepte de supraîncălzitor pentru reglarea temperaturii
aburului viu
ipabv* -referinţa în curent unificat pentru presiunea aburului viu
Qpj -debitul de purjă
qabv -debitul de abur viu care intră în turbină
iO2* -referinţa în curent unificat de oxigen pentru analizatorul gazelor arse
Өabsi -temperatura aburului în supraîncălzitorul intermediar
iΔpF *
-referinţa depresiunii din focar
Өabv -temperatura aburului viu la intrarea in turbină
ih *
-referinţa nivelului apei în tambur
h -nivelul apei în tambur
iӨabv* -referinţa temperaturii aburului viu
ΔpF -depresiunea din focar
iS * -referinţa de salinitate
Cip,Cpi-convertor curent - presiune si invers
Q, q -se referă la debite
P -se referă la presiuni
E -element de execuţie
Δp -presiune diferenţială (ieşirea din diafragma calibrată)
pabt -presiunea aburului în tambur
Er -extractor de radical
SPR -servomotor pneumatic cu robinet
SPC -servomotor pneumatic cu clapetă
S -salinitate
Qc,qc -debit de combustibil
qaer, qapa, qgaz-debite de aer de combustie de apă de alimentare, respectiv de gaze arse
EC -element de corecţie
O2[%] -concentraţia procentuală de oxigen molecular;

Pagina 9
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

SHR -servomotor hidraulic cu robinet;

SHP -servomotor hidraulic cu clapetă;
R -regulator.

Explicaţii:
STATISM: bloc corector format dintr-un quadripol activ care asigură o dependenţă
liniară cu o anumită pantă predeterminată pentru panta f(p);
Pe barele de la bornele generatorului G se aplică cele două componente ale puterii
(P,Q) formând S – puterea aparentă: S= √ P2 +Q 2 ;[ MVA ]
Frecvenţa f din sistemul electro-energetic-radial (neinterconectat cu alt sistem) este
introdusă în traductorul (uf/f) iar semnalul unificat în tensiune (-uf) liniar dependentă de
frecvenţă se introduce elementul de comparare EC, unde uf* este semnalul unificat de
tensiune în referinţă a frecvenței. Abaterea de reglaj la ieşire EC este corectată în elementul
Statism şi reprezintă un real semnal de reacţie negativă care se aplică în EC2. Al 2-lea
semnal unificat de referinţă este uP* - referinţa puterii active care se compară cu semnalul de
reacţie negativ –uP liniar dependent de puterea activă P, debitată în sistem de generatorul G
(al doilea circuit de reacţie negativă).
Abaterea de reglare de ieşire din EC2 este prelucrată de regulatorul puterii active RN
iar semnalul de comandă acţionează asupra unui element de execuţie SMH. Semnalul de
ieşire din SMH este deplasarea axială (forţe mari – de sute de kg) care acţionează asupra
ventilului V destinat reglării debitului aburului (qabv).
Reglarea tensiunii a puterii reactive la bornele generatorului se realizează printr-o
reacţie dublă, cu efect de reacţie negativă în raport cu U şi de reacţie pozitivă în raport cu I
(cu o pondere mult mai mică). Cele două semnale (U şi I) sunt redresate și se aplică
semnalul unificat în tensiune continuă ca reacţie echivalentă în EC3.
Abaterea de reglare la ieşire din EC3 este prelucrată în RUG, iar semnalul de
comandă se aplică asupra unui element complex numit excitaţia excitatricei. Ieşirea din acest
element este curentul continuu de excitaţie a rotorului generatorului G pentru a realiza fluxul
de excitaţie.

Pagina 10
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

Observaţii:

referinţele de curent sunt notate cu i* şi se referă la procese lente: 2-10 sau 4-20 mAcc;
-
Se evită zeroul natural (0 mA) pentru a atenua influenţa zgomotului din proces; deoarece
procesele lente au cel puţin o constantă de timp mai mare de 10 s.
referinţele de tensiune sunt notate cu u* şi se referă la procese rapide 1-10V sau
-
 10Vcc; constanta de timp mai mică de 10 sec.

Toate debitele de fluide sunt notate cu q (Q), temperaturile cu , presiunile cu p,

depresiunea cu p (presiune diferenţială) şi salinitatea cu S, ca urmare :
1
2 Δp= p1 − p2
Q =k∗Δp; 2
Q=k ∗√ Δp;
Există două circuite de reglare distincte:
în raport cu puterea activă pentru reglarea frecvenţei;
1)
în raport cu tensiunea la bornele G pentru stabilizarea tensiunii şi reglarea puterii
2)
reactive.
În schema de reglare a cazanului există următoarele circuite de reglare:
sarcina cazanului, regulatorul de sarcină, funcţia de presiune acţionând asupra
1)
combustibilului şi aerului de combustie;
reglarea de combustie urmărind calitatea arderii, respectiv reglarea de urmărire în
2)
proporţie stoichiometrică a aerului de combustie în raport cu combustibilul;
depresiunea în focar;
3)
alimentarea cu apă, funcţie de nivelul apei din tambur, debitul de abur; o corecţie în
4)
raport cu presiunea aburului din tambur;
temperatura aburului de ieşire cu o corecţie în raport cu temperatura aburului înainte de
5)
injecţie;
6) purja continuă, funcţie de debitul aburului şi salinitatea apei din tambur
Referinţele pentru aceste şase circuite de reglare sunt: iapv*, iO2*, iΔPF*, ih*, iqav* iS*.

Pagina 11
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

Capitolul 3. Date de proiectare

A. Partea termică

PGnom  P   550[MW];

1) Parametrul principal: puterea nominală a generatorului:

2) Presiunea nominală a aburului viu în cazan:

pabvnom  p  180[bar];

1  Mcal 
  2232  ;
  MWh 
Consumul termic specific:
3)

Entalpia aburului viu:

4)
i2= 870 [Mcal/tona];
P [bar] 1/η
abv θ

150 2400

100
2240

Pagina 12
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

100 600 P 100 600 P

Gnom Gnom

MCal
PC CH 4 =8,5
[ ]
Nm 3
Puterea calorică a combustibilului: (gaz metan)
5)

1  MCal 
 PGnom MW 
  MWh  2232  550  Nm 3 
q Cnom  q CH 4 nom    144423.5294  
 MCal  8.5  h 
PCCH4  3 
 Nm 
Debitul de combustibil nominal:
6)

Temperatura nominală a aburului viu:

7)
θabnom =5300 C
Conţinutul de oxigen molecular în gazele arse:
8)
O (%) = 5%
2
Presiunea nominală a aburului în tambur:
9)
pabvtnom = 1.1 pabvnom = 1.1· 180 = 198 [bar]

0
θab sin om =480 C
Temperatura nominală a aburului după primul supraîncălzitor
10)

11) Debitul nominal de aer de combustie:

 Kcal 
PCCH4  3
 Nm3   Nm   b) 1 44423.5294  1.11.09  8500  0.25  
q aernom  q combnom      (a  
 h   Kcal   1000 
1000  3
 Nm 
 Nm 3 
 1511608.8705  
 h 
α - coeficient de exces al aerului de combustie; α =1.1;
a = 1.09 si b = 0.25 - coeficienţi care depind de compoziţia gazului

Pagina 13
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

12) Depresiunea nominală în focar:

ΔpFnom =−2[ mm H 2 O]

−2mm H2O
13) Debitul de gaze arse:

qganom = q CH4nom + qaernom = 144423.5294 + 1511608.8705 = 1656032.4

[Nm3/h]

14) Debitul nominal al aburului viu:

1  MCal 
  MWh   PGnom MW  2232  550  tona 
q abvnom  q abviu       1461.4285 
 MCal  870  30 
(i 2  i1 )   h 

 tona 
i1: entalpia apei de alimentare la ieşirea din condensator la 300C;
- energia termică conţinută în apa condensată

MCal
i 1=30
[ ]
Tonă

i2: entalpia aburului viu după supraîncălzitor (se consideră în limitele parametrilor
aburului viu şi se determină prin interpolare liniară).
pabvvar = 100 [bar] => i2= 809 [Mcal/tonă]
pabvvar = 210 [bar] => i2= 781 [Mcal/tonă]

Pagina 14
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

15) Debitul apei de alimentare: qapanom = qabvnom= 1461.4285 [tona/h]

16) Salinitate nominală: Snom= 0,01 [mg/tonă] = 10-8 [kg/tona]

17) Debitul injecţie:

qijnom = 10-2 · qabvnom = 0.01 · 1461.4285 = 14.6142 [tona/h]

18) Debitul de purjă:

q = 10-3 · q = 0.001 · 1461.4285 = 1.4614 [tona/h]
pjnom abvnom

B. Partea electrică

Parametrii circuitului de excitaţie şi ai generatorului.

P[W ]
cos   0.825
S [VA]
Factorul de putere:
1.
Cu cât puterea activă este mai mare şi cos  este mai ridicat din motive economice. Se
mai asigură o bună rezervă de stabilitate. De obicei nu se depăşeşte cosφ = 0.91-0.92 pentru
a asigura şi o putere reactivă suficient de mare pentru a putea forţa în regimul de scurt circuit
excitaţia generatorului.
Q[VAr ] - puterea reactivă necesară magnetizării circuitelor magnetice din motoare,
transformatoare, motoare electrice. Se urmăreşte compensarea puterii reactive.

2. Puterea aparentă: P = UIcosφ; Q = UIsin φ

S
jQ
PGnom [MW]
cosnom Pagina 15
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

S = = 666.6666 [MVA] φ
Gnom

P
3. Puterea reactivă nominală:

Q2 = S2 [MVA] – P2 [MW] => Q = 376.7551 [MVAr]

Gnom Gnom Gnom Gnom

4. Tensiunea la bornele generatorului: UGnom = 30 [kV]

5. Tensiunea de excitaţie nominală: UEnom = 600 [V]

6. Puterea nominală a excitatricei: PEnom = 0.0025 · P Gnom = 1.375 [MW]

7. Puterea nominală a punţii comandate: PPCnom = 0.01 · P Enom = 13.75 [kW]

P
8. Curent nominal de excitaţie: iEnom= Enom [MW] = 2.2916 [kA]
UEnom [V]

9. Tensiune nominală a punţii comandate: UPCnom = 270 [V]

10. Constanta de timp a excitaţiei excitatricei: TEE = 0.2 [sec]

11. Constanta de timp a excitatricei generatorului: T = 1 [sec]

E

12. Constanta de timp a generatorului trifazat: TG = 6 [sec]

13. Curentul punţii comandate:

iPcnom= PPCnom [W] = 50.9259 [A]

UPCnom [V]
Mărimile nominale UGnom, UEnom, UPCnom, TE, TEE, TG au fost luate conform
tabelelor de mai jos:
(UPCnom – tensiunea punţii redresoare comandate)
PGnom [MW]
100÷200 201÷300 301÷400 >401
(aici = )
UGnom [kV] 15 20 25 30
UEnom [V] 300 400 500 600

Pagina 16
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

UPcnom [V] 270 360

PGnom [MW] 100 – 300 301 – 500 >500

TEE [sec] 0.1 0.15 0.2
TE [sec] 0.5 0.75 1
TG [sec] 4 5 6
UGnom
– tensiunea la bornele generatorului
UEnom – tensiunea de excitaţie nominală
UPCnom – tensiunea punţii redresoare comandate

TEE – constanta de timp a excitaţiei excitatricei

TE – constanta de timp a excitaţiei generatorului

TG – constanta de timp a generatorului trifazat

Capitolul 4. Modelele proceselor tehnologice aferente cazanului. Identificarea

sub formă simplificată a cazanului cu abur (în jurul punctului static de
funcționare)

Cazanul se consideră ca având 6 semnale de intrare şi 9 semnale de ieşire. Teoretic

există funcţiile de transfer de la fiecare intrare către fiecare ieşire. Practic majoritatea acestor
funcţii de transfer au ponderi neglijabile, rezultând 19 funcţii de transfer mai importante
dintre care unele au valori foarte mari faţă de altele.
Se operează grafic pentru a stabili acţiunea unor semnale asupra altor semnale.

p
H11 1 abv

qCH4 H21 O2
1 H12 2
H22 pF
q H23 3
aer 2
H33 h
qga H44 4
3
H15 pabt
Pagina 17
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

H25 5
q H27
apa 4 H 16
qabv
H26 6
H 46
q H28 H17 absi
ij
5 7
H57 
qpj H 18
abv
6 H 49 8
H69
9
Figura 4: Reprezentarea legăturilor între funcţiile principale

Se va parcurge citirea răspunsurilor indiciale semnificative între aceste semnale

pentru a aproxima funcţiile de transfer. Nu toate aceste funcţii de transfer au interpretarea
fenomenologică sau au o pondere suficientă pentru a putea fi luate în considerare.
Se iau numai cele cu modul suficient de mare.

Funcţii de transfer (reprezentative) pentru subprocese din cazanul de aburi

Având în vedere caracterul de filtru trece jos cu întârziere de fază a majorităţii
subproceselor incluse în funcţiile de transfer, aproximările se pot face prin identificare pe baza
unor răspunsuri indiciale. Cu toate că aproximarea funcţiilor de transfer prin forme proporţionale
de ordinul I şi cu timp mort poate fi grosieră, în general se utilizează în proiectare şi relativ rar se
utilizează funcţii de transfer de ordinul II.
Se întâlnesc două cazuri:
A.
Comanda
i
Valoarea nominală
i0

0 t
e 1 3
Ieşire
est

0 Tm t

T
Pagina 18
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

În toate cazurile avem timp mort Tm. (e=ieşire; i=comandă)

Le k −T m s est
H 1=
= ε ; k= ;
Li 1+Ts i0
Pentru curba 1 vom avea:
Pentru curba 2 vom avea:

Le k −T s
H 2= = ε m ;
Li 1+(T 1 +T 2 )s+T 1 T 2 s 2
Le k −T s 2
H 3= = ε m ; ω p =ω n √ 1−ξ ;
Li 2ξ 1
1+ s+ 2 s 2
ωn ωn
Pentru curba 3 vom avea:

B. Comanda
i
Valoarea nominală
i0

0 t
e Ieşire
0 Tm t
1
2
est

T
Pentru acest caz funcţiile de transfer vor fi opusele celor de la punctul A (corespunzătoare
pentru fiecare curbă).
Am folosit următoarele notaţii:
e – valoarea staţionară a ieşirii;
st
i – valoarea staţionară a comenzii;
0
T – constanta de timp a subprocesului;
Tm – constanta de timp mort.

Pagina 19
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

Calculul funcţiilor de transfer principale*:

1. Funcția de transfer a presiunii aburului viu în cazan în raport cu debitul de combustibil:
L {p abv } k 11 −T m 11 s
H 11 ( s )= = ε ;
L {qc } 1+T 11 s

p abvnom bar  180  h  bar 

k11     1.246  103  3
 Nm3  144423.5294 Nm 
q cnom  
 h 

T m11 =10[ min ]=600[ sec]; T 11 =100[ min ]=6000[ sec];

1.246  103   600s

H11 (s)  ;
1  6000s
*k – coeficient de proporţionalitate în regim staţionar; Tm- constanta de timp mort; T – constanta de timp

2. Funcția de transfer a conţinutului de O2 în gazele arse în raport cu debitul de combustibil :

T m12=10[sec ] ; T 12=60[sec ];

L{O 2 } k 21 −T m 12 s O2 [%] 5 %h

k12     3.46203  10 5 
[ h⋅% ]
[ Nm 3 ]

3 
H 12( s)= = ε ;  Nm3  144423.5294  Nm 
L {qc } 1+T 12 s qcnom  
 h 

3.46203  105   10s

H12 (s)  ;
1  60s
3. Funcția de transfer a presiunii aburului viu în tambur în raport cu debitul de combustibil:
L {pabt } k 15 −T m15 s
H 15 (s )= = ε ;
L {qc } 1+T 15 s
T m15 =9[ min ]=540[ sec];
T 15 =90[ min ]=5400[ sec];
p abvtnom [bar] 198  h  bar 
k15     1.371  103  3 
 Nm  144423.5294
3
 Nm 
q cnom  
 h 
3 540s
1.371  10  
H15 (s)  ;
1  5400s

4. Funcția de transfer a debitului de abur viu în raport cu debitul de combustibil:

Pagina 20
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

L {q abv } k −T s
H 16 (s )= = 16 ε m 16 ;
L {qc } 1+T 16 s
T m16 =12[ min ]=720 [sec ];
T 16 =120[ min ]=7200[sec ];

 tonă 
q abvnom  
k16   h     1461.4285  10.119  10 3  tona 
 Nm3  144423.5294  Nm3 
 
q cnom  
 h 

10.119  103   720s

H16 (s)  ;
1  7200s
5. Funcția de transfer a temperaturii aburului în supraîncalzitorul intermediar în raport
cu debitul de combustibil:

L {θ abvsi } k s
= 17 ε m17 ;
−T
H 17 (s)=
L{q c } 1+T 17 s
T m17 =10[ min ]=600[ sec];
T 17 =100[ min ]=6000[ sec];
absin om [C] 480[C]   
3 h  C
k17    3.324  10  3 
 Nm3   Nm3   Nm 
q cnom   144423.5294  
 h   h 
3 600s
3.324  10  
H17 (s)  ;
1  6000s

6. Funcția de transfer a temperaturii aburului viu în raport cu debitul de combustibil:

L {θ abv } k 18 −T m18 s
H 18 (s )= = ε ;
L {q c } 1+T 18 s
T m18 =12[ min ]=720 [sec ];
T 18 =120[ min]=7200[sec ];
abvnom [C] 530[  C]   
3 h  C
k18    3.6697  10  3 
 Nm3   Nm3   Nm 
q cnom   144423.5294  
 h   h 

3.6697  103   720s

H18 (s)  ;
1  7200s

Pagina 21
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

7. Funcția de transfer a presiunii aburului viu din cazan în raport cu debitul de aer de
combustie
L{ pabv } k −T s
H 21 (s )= = 21 ε m 21 ;
L {q aer } 1+T 21 s
T m21=10 [ min ]=600[sec ];
T 21=100 [ min ]=6000[sec ];

pabvnom [bar ] 180  h  bar 

k21    1.191  104  3 
 Nm  1511608.8705
3
 Nm 
qaernom  
 h 

1.191  104   600s

H 21 (s)  ;
1  6000s
8. Funcția de transfer a conţinutului de oxigen în gazele arse în raport cu debitul de aer de
combustie :
L {O 2 } k −T s
H 22 (s )= = 22 ε m22 ;
L{q aer } 1+T 22 s
T m22=10[sec ];
T 22=60[sec ];
O2 nom [%] 5[%] %h
k22    3.308  106  3
 Nm 3  Nm 
3
 Nm 
qaernom   1511608.8705  
 h   h 

3.308  106   10s

H 22 (s)  ;
1  60s

9. Funcția de transfer a depresiunii din focar în raport cu debitul de aer de combustie:

L {Δp F } k −T s
H 23 (s )= =− 23 ε m 23 ;
L{q aer } 1+T 23 s
T m23 =10[ sec];
T 23 =5[ sec];
p Fnom [mmH 2O] 2[mmH 2O]  h  mmH 2O 
k 23    1.323  106  3 
 Nm3   Nm3   Nm 
q aernom   1511608.8705  
 h   h 

1.323  106   10s

H 23 (s)   ;
1  5s
La creşterea debitului de aer depresiunea scade la valori negative.

Pagina 22
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

10. Funcția de transfer a presiunii aburului din tambur în raport cu debitul de aer de
combustie:
L {pabt } k −T s
H 25 (s )= = 25 ε m 25 ;
L {q aer } 1+T 25 s
T m25 =9[ min ]=540[ sec];
T 25 =90[ min ]=5400[ sec];

pabvnom [bar] 180  h  bar 

k 25    1.1907  10 4  3 
 Nm  1511608.8705
3
 Nm 
q aernom  
 h 

1.1907  104   540s

H 25 (s)  ;
1  5400s
11. Funcția de transfer a debitului de abur viu în raport cu debitul de aer de combustie:

L {q abv } k 26 −T m 26 s
H 26 (s )= = ε ;
L{q aer } 1+T 26 s
T m26 =12[ min ]=720 [sec ];
T 26 =120[ min ]=7200[sec ];
 tona 
q abvnom  
k 26   h   1461.4285  0.9668  10 3  tona  ;
 Nm3  1511608.8705  Nm3 
 
q aernom  
 h 

0.9668  103   720s

H 26 (s)  ;
1  7200s

12. Funcția de transfer a temperaturii aburului viu în supraîncalzitorul intermediar în

raport cu debitul de aer de combustie:
L {θ absi } k −T s
H 27 (s )= = 27 ε m 27 ;
L{q aer } 1+T 27 s
T m27 =10[ min ]=600[ sec];
T 27 =100[ min ]=6000[ sec];
ab sin om [C] 480[C]   
4 h  C
k 27    3.1754  10  3 
;
 Nm3   Nm 3   Nm 

q aernom   1511608.8705  
 h   h 

3.1754  104   600s

H 27 (s)  ;
1  6000s

Pagina 23
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

13. Funcția de transfer a temperaturii aburului viu în raport cu debitul de aer de combustie:
L {θ abv } k 28 −T m28 s
H 28 (s )= = ε ;
L {qaer } 1+T 28 s
T m28 =12[ min ]=720 [sec ];
T 28 =120[ min ]=7200[sec ];

abvnom C 530 C 4  h  C 


k 28    3.5061  10  3 
 Nm3   Nm3   Nm 
q aernom   1511608.8705  
 h   h 

3.5061  104  720s

H 28 (s)  ;
1  7200s
14. Funcția de transfer a depresiunii în focar în raport cu debitul de gaze arse :
L {Δp F } k 33 −T m 33 s
H 33 (s)= = ε ;
L {q ga} 1+T 33 s
T m33 =5[sec ];
T 33 =10[sec ];
p Fnom [mmH 2O] 2[mmH 2O]  h  mmH 2O 
k 33    1.2077  10 6  
 Nm 
3  Nm 
3
 Nm
3

q ganom   1656032.4  
 h   h 

1.2077  106   5s

H33 (s)   ;
1  10s
În ipoteza qaer = 0 și qapa = 0 se consideră că presiunea în focar este egală cu cea din exterior.
Dacă se pornesc exhaustoarele la qganom menținând în continuare qaer = 0 în focar rezultă o
depresiune care în regim staționar este –2 [mmH2O].

15. Funcția de transfer a nivelului apei din tambur în raport cu debitul apei de alimentare:
L{h} k 44 −T m 44 s
H 44 ( s)= = ε ;
L {q apa} 1+T 44 s
T m44= 20[sec];
T 44= 20[sec]; h =100[mm]=0.1 [m];
nom
h nom [m] 0.1[m] hm
k 44    6.8426  105  
 tona   tona   tona 
q apanom   1461.4285  
 h   h 

6.8426  105   20s

H 44 (s)  ;
1  20s

Pagina 24
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

16. Funcția de transfer a debitului aburului viu în raport cu debitul apei de alimentare:
L {qabv } k 46 −T m 46 s
H 46 (s)= = ε ;
L {qapa } 1+T 46 s

T m 46=12[ min]=720[ sec]; T 46=120[ min ]=7200[ sec];

 tona   tona 
q abvnom   1461.4285  
k 46   h   h   1;
 tona   tona 
q apanom   1461.4285  
 h   h 

 720s
H 46 (s)  ;
1  7200s
17. Funcția de transfer a salinităţii în raport cu debitul apei de alimentare:
L {S} k 49 −T m 49 s
H 49 (s)= = ε ;
L {qapa } 1+T 49 s
T m49=60[ min ]=3600[ sec];
T 49=600[ min ]=36000[ sec];
Snom %  1[%] h %
k 49    6.8426  106  
 tona   tona   tona 
q apanom   1461.4285  
 h   h 

6.8426  106   3600s

H 49 (s)  ;
1  36000s
18. Funcția de transfer a temperaturii aburului viu în supraîncălzitorul intermediar în
raport cu debitul de injecție (apă sau abur)

L {θ absi} k 57 −T m 57 s
H 57 (s)= = ε ;
L{q ij } 1+T 57 s
T m57 =10[ sec];
T 57 =10[ sec];
Δθ absin om =100° C ;
ab sin om [C] 100[  C]  h  C 
k 57     6.843  
 tona   tona  
 tona 
qijnom   14.614285  
 h   h 

6.843   10s
H57 (s)   ;
1  10s

Pagina 25
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

19. Funcția de transfer a salinităţii debitului de purjă :

L{S } k 69 −T m69 s
H 69 (s )= = ε ;
L {q pj } 1+T 69 s

T m69 =60[ sec];

T 69 =60[ sec];
Snom [%] 1[%] h %
k 69     0.6843  
 tona   tona   tona 
q pjnom   1.4614285  
 h   h 

0.6843   60s
H 69 (s)   ;
1  60s
Se poate reprezenta matricea de transfer a cazanului
având dimensiunea (9x6) cu 19 funcţii de transfer şi restul 35 elementelor nule:

qc qaer qga qapa qij qpj

pabv H11 H21 0 0 0 0
O2 H12 H22 0 0 0 0
ΔpF 0 H23 H33 0 0 0
h 0 0 0 H44 0 0
pabt H15 H25 0 0 0 0
qabv H16 H26 0 H46 0 0
θabsi H17 H27 0 0 H57 0
θabv H18 H28 0 0 0 0
S 0 0 0 H49 0 H69
Figura 5

Acest proces este un exemplu tipic de proces mare, având următoarele

caracteristici importante: de la un semnal de intrare semnificativ (q c) si celalalt semnal de ieşire
semnificativ (qabv) teoretic există relaţii complicate, dar care prin interpretarea unor răspunsuri
tipice se pot aproxima prin funcţii de transfer care cumulează doar câțiva poli dominanţi si un
număr foarte mare de poli reziduali care se neglijează; în acest caz cu 1 până la 2 poli

Pagina 26
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

dominanţi și cel puţin 6 până la 10 poli reziduali se justifică aceste aproximări simple ale
funcţiilor de transfer.
Această observaţie este valabilă mai ales la procese puternic inerţiale, la care primele 2
derivate sunt semnificative, iar celelalte derivate sunt puternic atenuate, deci se justifică
neglijarea acestora.
(q – debit;  - temperatură; h – nivel; PF – depresiune; O2 – concentrație; P – presiune

H26 – funcția de transfer a cazanului, considerând ca intrare qaer și ca ieșire qabv.

5. Acordarea regulatoarelor pentru principalele bucle de reglare (a presiunii

aburului viu şi a debitului de abur viu)

A. Reglarea presiunii aburului viu

Bucla de reglare este un sistem de urmărire în raport cu referinţa de comandă, având o

comportare rapidă pentru că servomotorul pneumatic plus robinet SPR posedă inerţie redusă.

−s⋅T m 11
k11 ε
H 11 ( s )=
1+T 11 s
cip12 — convertor curent unificat-presiune diferenţială
SPR — servomotor pneumatic cu robinet
cpi11 — convertor presiune-curent unificat care asigură reacţia exterioară
(principală în regim staţionar)
i*pabv — curent unificat de referinţă destinat stabilizării presiunii aburului viu
Er12 — extractor de radical

Pagina 27
 Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

Bucla de reglare internă are un convertor Δp i12 şi deoarece presiunea diferenţială

ca semnal de ieşire din diafragma calibrată este proporţională cu pătratul debitului, se
impune extragerea de radical.
Diafragma calibrată :

p1 > p2 (Δp=p1-p2);
q =k·Δp;
2

Obs: - ci11 şi ci12 sunt semnale de comandă în curent unificat iar cp12 este semnal
de comandă în presiune unificată.
Se stabilesc funcţiile de transfer componente ale schemei de mai sus
a) Convertorul curent-presiune C ip12

- se consideră neinerţial, cu factorul de proporţionalitate care rezultă din

caracteristica statică a generatorului
i[mA]

p[bar]
10

k
(
1


0
.
2 bar
) 

0
.
1

bar
H(
s
)k

0
.
1

ba
Cip
12
(
10
2 mA
)   Cip
12 
Cip
12 
 
mA  
mA
2

Figura 7
1

0,2

b) Servomotorul pneumatic SPR (cu robinet)

- se consideră că are o caracteristică liniară, dar inerţia evidenţiată prin constanta

de timp de 1 sec nu se poate neglija
cp12[bar]
qCH4[Nm3/h]
qCH4nom 0.8

qc[Nm3/h] t[sec]
TE11
qCH4no
m

cp11[bar]
t[sec]
Pagina 28
0,2 1
Figura 8 Figura 9: Răspunsul indicial al SPR
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

[ ] 126

 Nm3 
q cnom  
 h  144423.5294  Nm3 
k E12    180529.4117   ;
(1  0.2) bar  0.8  h  bar 
TE12  1[sec];
L{q c } k E12 180529.4117
H E12 (s)   
L{Cp12 } 1  TE12s 1 s

c) Circuitul intern de reacţie

- cuprinde traductorul de debit-presiune diferenţială K M12, convertorul de presiune

diferenţială-curent, extractorul de radical al cărui efect compensează efectul pătratic
al traductorului; toate aceste elemente se consideră în ansamblu neinerţiale;
qCH4[Nm3/h]

- coeficientul de proporţionalitate rezultă din figura de mai jos:

(10  2) mA  8[mA]  A  h 

k M12    5.5392  105  3 
 Nm 
3  Nm 
3
 Nm 
qCH4nom

q cnom   144423.5294  
 h   h 
Figura 10
iqCH4[mA]

Bucla de reglare internă are urmatoarea formă:

2
10

R12 Cip12 E12

ci11 a12 ci12 cp12 K qc
HR12 Kcip11 H (
s ) E
12
E12

1TE
12s
-
iqc

KM12

Er12 + CΔpi12
Pagina 29
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

Acest sistem fiind de inerţie mică şi de stabilizare, regulatorul R12 se va acorda după
criteriul modulului, constanta de timp mort fiind neglijabilă (nu există Tm).
1 1
H R12 ( s )   ;
2T12 s (1  T12 s ) H EX 12 ( s )
K cip11  K E12  K M 12 1 K Ex12
H EX 12 ( s )   ;
1  TE12 s 1  T12 s (1  TE12 s )(1  T12 s )

TΣ – suma constantelor de timp necompensabile, comparabile ca mărime cu T R12 din HR12

(aici);

TΣ12 = 10-2 [sec] = 0.01 [sec] si TE12 = 1 [sec]; KEX12=1;

1 (1  T12s)(1  TE12s) 1  TE12s

H R12 (s)    ;
2T12s(1  T12s) 1 2  T12s
TE12  s 1 1 1 1 1
H R12 (s)      50   VR12  ;
2T12s 2T12s 0.02 0.02s 0.02s Ti12  s

VR = 50; Ti = 0.02 [sec]; → reg. P.I.

d) Circuitul extern de reacţie

R11
i*pabv+ a11 c11 1 qCH4 K pabv
PI H(
s
11) 
11 
Tm s
11

s  s 
22
_ 2
T 2T 1 1T s
11

r11
i

p
C
pi11
Spre deosebire de bucla internă, în această buclă externă există o constantă de timp
relativ mare: Tm11=10 min. Ca urmarep acordarea regulatorului R 11 se face analog proceselor
lente după criteriul Ziegler-Nichols în varianta de stabilizare, având funcţia de transfer
exterioară.

Pagina 30
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

1 K 11 −T m 11 s K 11 K cpi11 −Tm11 s
H EX 11 (s )= ε K cpi 11 ¿ ε
1+2 T Σ s+2 T 2Σ s 2 1+T 11 s 1+T 11 s

Pabvnom Pabv [bar]

Constanta de proporţionalitate KCpi11
rezultă din caracteristica statică din
figura alaturată:

T = 100 min (T << T );

11 Σ12 11

i[mA]
T = 10 min (T << T );
m11 Σ12 m11

P1

10

2
(10  2)[mA] 8[mA]  mA 
K cpi11    0.04444  
pabvnom [bar] 180[bar]  bar 

Se face modelarea pentru convertor:

i0=2mA
i
P k + +

(10  2)[mA] 8[mA]  mA 

K   0.04444  ;
pabvnom [bar] 180[bar]  bar 
i  i 0  K  p  2[mA]  8[mA]  10[mA];

Folosind criteriul Ziegler-Nichols obţinem:

T 11 6000[sec ]
V R 11 =0 . 8 =0 . 8 =8 ;
T m 11 600[ sec]
T = 3T = 30 [min] = 1800 [sec];
i11 m11
1
H R11 (s)  8  ;  reg.P.I.
1800s

Pagina 31
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

B. Acordarea regulatorului din bucla de reglare a debitului de abur viu (în tambur)

Figura 11

i ¿h → curentul unificat de referinţă a nivelului apei în tambur (h).

Apa condensată la temperatura de fierbere în
tambur
h

a) Convertorul curent-presiune Cip43

- se consideră neinerţial, cu factorul de proporţionalitate ce rezultă din

caracteristica din figura de mai jos:
i[mA]
10

(1  0.2)[bar ]  bar 
KCip 43   0.1  
Figura 12

(10  2)[mA]  mA 
 bar 
H Cip 43 ( s )  KCip 43  0.1  ;
 mA 
2
1
p[bar]

0,2

b) Servomotorul pneumatic cu ventil de reglare SPR (cu robinet)

Pagina 32
 Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

- se consideră că are o caracteristică liniară, având coeficientul de

proporţionalitate rezultând din figura:

qapa[to/h] cp43[bar]

qapanom qapa[to/h] 0 t[sec]

TE43
qapanom

cp43[bar]
0 0
0,2 1 t[sec]

 tona   tona 
q apanom   1461.4285  
K E43   h   h   1826.7857  tona  ;
(1  0.2)[bar] 0.8[bar]  h  bar 
 
TE43  1[sec];
L{q apa } K E43         1 826.7857      
H E43 (s)    ;
L{Cp43} 1  TE43  s 1 s

c) Circuitul intern de reacţie

- cuprinde traductorul de debit-presiune diferenţială, convertorul de presiune diferenţială-
curent, extractorul de radical al cărui efect compensează efectul pătratic al traductorului; toate
aceste elemente se consideră neinerţiale, având coeficientul de proporţionalitate:

Coeficientul a rezultat din figura de mai jos:

qapa[to/h]
qapanom

Pagina 33
[mA]
 2
10
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

d) Circuitul extern de reacţie

- conţine aceleaşi elemente ca şi bucla internă având:

(10  2)[mA]  mAh 

K M41   K M 43  54.7409  10 4  ;
 tona   tona 
q abvnom  
 h 
Tm46  720[sec];
T46  7200[sec];K 46  1;
1 1 L{q abv }
partea fixata este : H 46 (s)     Tm46 s    720s 
1  T46  s 1  7200s L{q apa }

Procesul este lent, cu o constantă de timp T 46=7200 [sec] =2 [h] şi are un timp
mort considerabil Tm46=720 [sec] =12 [min]. Din cauza întârzierii mari introduse de
proces, regulatorul va acţiona prin bucla de reacţie internă asupra debitului de apă, la
acordarea lui putându-se neglija efectul buclei de reacţie externe.
Bucla interioară fiind fără timp mort, regulatorul se poate acorda după criteriul
modulului astfel:
k
H 'Ext 43 (s)  k Cip43  H E43  k M43  k Cip43  1 TE43 s  k M43 ;
E 43
1826.7857 0.99999 1
H 'Ext 43 (s)  0.1   54.7409  10 4   ;
1 s 1 s 1 s
La aceasta se adaugă o constantă de timp T Σ43=0.01 [sec], considerată ca fiind suma
constantelor de timp principial necompensabile.

1 1 1
H Ext43 (s)  H 'Ext43 (s)    ;
1  T 43s 1  s 1  0.01s
1 1
H R 43 (s)  H Ext43 (s)   
2Ts(1  Ts) 0.02s(1  0.01s)
1 (1  s)  (1  0.01s) 1  s 1 s
 H R 43 (s)     50 ;
0.02s(1  0.01s) 1 0.02s s

Se obţine aşadar un regulator P.I. cu VR = 50 si Ti = 0.02 [sec];

           Capitolul 6. Reglarea frecvenţei şi a puterii active

Pagina 34
 Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

Există 2 bucle principale de reglare:

 reglarea în raport cu puterea activă
 reglarea care asigură corecţia de statism
Notaţii:

RP - regulatorul puterii active

SMH - servomotor hidraulic
V - ventilul de admisie parţială a aburului în turbină
T - turbina
G - generatorul sincron cu o pereche de poli în regim trifazat
U/f - convertor frecvenţă-tensiune
Uf - tensiune unificată (0M 0V) proporţională cu frecvenţa
Uf* - tensiunea de referinţă a frecvenţei
KS - element de statism

Deoarece acest sistem de reglare intră în categoria proceselor rapide, semnalele unificate
în curent se înlocuiesc cu semnale unificate în tensiune. Curentul unificat se utilizează la
procese lente pentru care distanţele sunt mari şi implicit pretabile la inducţii parazite.
Deoarece generatoarele de curent unificat posedă rezistențe de ieşire mari la care se
asociază reacţii negative de curent puternice, există o desensibilizare aproape totală la
inducţii parazite şi la modificarea rezistenţelor de sarcină echivalente.
Prezenţa unui nul fals desensibilizează şi mai mult influenţa parazită.

Pagina 35
 Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

Tensiunea unificată se pretează pentru procese rapide pentru care lungimea circuitelor
este scurtă. Se pretează alimentarea cu generatoare de tensiune constantă având rezistenţa de
ieşire cât mai mică deoarece sunt mai ieftine şi mai avantajoase.

Uf*,Up* - tensiuni de referinţă pentru frecvenţă, putere activă

Uf – reacţia în tensiune proporţională cu frecvenţa uf
Us – tensiunea de ieşire din elementul de statism Ks
a – abaterea de reglare dintre Up* si Up care este tensiune proporţională cu puterea activă
Cqabv – comanda debitului de abur viu
mqabv – semnalul de execuţie a debitului de abur viu: reprezintă deplasarea unghiulară pe care o
dezvoltă axul cu came acţionat hidraulic şi care prin rotire deschide progresiv cele n supape de admisie
parţială a aburului.

Abaterea dintre Up si Up* este considerată semnal de intrare pentru regulatorul RP,
rezultând astfel comanda Cqabv pentru servomotorul hidraulic SMH, care prin intermediul
ventilului acţionează asupra turbinei T şi generatorului G.
Abaterea dintre Up si Up* reprezintă abaterea de la reglare fără corecţia de statism.
Este bucla principală faţă de care ponderea corecţiei de statism este mult mai mică (circa
10%) asigurând încărcarea grupului cu putere activă, proporţională cu puterea nominală a
grupului, în ipoteza apariţiei unei abateri în regim de avarie a frecvenţei de 50Hz. Corecţia
de statism se realizează prin intermediul abaterii dintre Uf si Uf* şi a elementului de statism Ks.
Ne interesează stabilirea şi interpretarea funcţiilor de transfer ale elementelor
componente.

a) Servomotorul hidraulic SMH

Schema SMH se prezintă în figura de mai jos:

Pagina 36
 Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

Sertăraşul S alimentat la presiunea Pal (intre 6-100 atm) etanşează complet spre cele 2
admisii, spre pistonul P, numai dacă sertăraşul S se află într-o poziţie mediană. Ca urmare
pistonul P este nemişcat iar semnalul de ieşire (deplasarea axială 'u') este nulă.
Resortul antagonist R este calibrat în funcţie de poziţia unui şurub de tensionare. Se
asigură o poziţie axială a elementului hidraulic de reacţie format din carcasa C şi pistonul
interior F. Nu există legătură axială directă între punctele O 3 şi O, decât prin acţiunea
intermediară, prin variaţia presiunii de ulei deasupra şi dedesubtul pistonului P.
Semnalul de intrare este abaterea 'a', iar semnalul de ieşire este comanda 'u' ce
acţionează direct asupra ventilului. Dacă abaterea 'a' creşte, pârghia L1L2 se roteşte în jurul
lui O3, asigurând deplasarea în sus 'b↑' şi implicit admisia uleiului prin sertăraşul S în partea
de sus a pistonului P, care este antrenat în jos (scade 'u'). Apare o reacţie prin L3L4 care se
roteşte în jurul lui O şi asigură deplasarea în jos a acestuia, rezultând deplasarea în jos a lui
'v'. Astfel coboară şi carcasa C, rezultând o uşoară suprapresiune în partea de sus a pistonului
F cu efect de antrenare în jos a axei şi implicit prin 'w↓' se deplasează O 3 în momentele
următoare. Astfel coboară şi O2 rezultând 'r↓'.
Deoarece 'b↑' şi 'r↓' sunt antagoniste rezultă o reacţie negativă hidraulică, care
cumulează anumite avantaje:
- micşorează inerţia echivalentă mecanică
- îmbunătăţeşte liniarizarea, cu efect de atenuare a unor dereglări mecanice
- măreşte rezerva de stabilitate, cu efect de atenuare a unor tendinţe de autooscilaţii
Deoarece uleiul este incompresibil, asociat cu avantajele reacţiei negative hidraulice,
rezultă că sistemul sertăras-piston este foarte puţin inerţial, asigură forţe şi cupluri foarte mari,
ceea ce la motoarele electrice ar prezenta soluţii prea complicate şi ineficiente.
Se pot scrie următoarele ecuaţii:

Pagina 37
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

L2
( 1) b=K 1⋅a unde K 1 = ;
L1 + L2
( 2) c=b−r ;
du
( 3) =K⋅c ;
dt
L3
( 4 ) v=K 2⋅u unde K 2 = ;
L3 + L 4
d
( 5) F⋅ ( v−w )=R⋅w ;
dt
L1
( 6 ) r=K 3⋅w unde K 3 = ;
L1 + L2

Ecuaţia (3) reprezintă viteza de deplasare a pistonului P, proporţională cu suprafaţa

de admisie a sertăraşului S şi cu presiunea de alimentare Pal.
Ecuaţia (5) reprezintă echilibrul între forţa dezvoltată de amortizorul hidraulic F şi forţa
antagonistă dezvoltată de resortul R.
Aplicând transformata Laplace cu condiţii iniţiale nule asupra sistemului de ecuaţii
(l)÷(6), rezultă:

(1) L{b}=K 1⋅L{a}

(2) c=L{b−r};
(3) s⋅L{u}=K⋅L{c}
(4) v=K 2⋅u
(5) F⋅s⋅L{v−w}=R⋅L{w}
(6) L{r}=K 3⋅L{w}
Eliminând variabilele intermediare L{b}, L{c}, L{u}, L{w}, L{r} obţinem forma
funcţiei de transfer a sistemului sertaraş-piston:

Pagina 38
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

1
K p+
L{u} T i⋅s
= unde
L{a} 1+T⋅s
F⋅K⋅K 1 R+ K⋅K 2⋅K 3⋅F F
K p= ; T i= ; T= ;
R+ K⋅K 2⋅K 3⋅F F⋅K⋅K 1 R+ K⋅K 2⋅K 3⋅F

F - coeficientul de vâscozitate al amortizorului hidraulic

Deoarece K - foarte mare, constanta T are valori uzuale mult sub 1 sec, deci se poate
L{u}
neglija. Vom obţine aşadar L{a} cu comportare PI, fără inerţie proprie.
1
⇒ H SMH (s)≃K SMH + ;
T iSMH⋅s
m 0. 1[ m] m
K SMH = qabvnom =
c qabvnom 10 [V ]
=0 . 01
V []
unde mq abv nom – deplasarea tijei SMH la extreme.

T iSMH =20[ sec]⇒

1
⇒ H SMH (s )≃0 . 01+ ;
20⋅s

Cqabv[V]
Cqabv[V]

Cqabvnom
Cqabvnom

0 t[sec]

mqabv[
mqabv[m]

m]
mqabvnom

0 t[sec]
b) Ventilul V

Pagina 39
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

 tona   tona 
q abvnom   1461.4285  
H V (s) 
L{q abv }
 KV   h   h   14614.285  tona 
L{mqabv } mqabvnom [m] 0.1[m] m h 
 
c) Turbina + generatorul T+G

L{PG } KT G
H T  G (s)   ;
L{qabv } 1  TT  G  s
TT  G  10[sec];
PGnom [MW] 550[MW]  MW  h 
KTG    0.376344  
 tona   tona   tona 
q abvnom   1461.4285  h 
 h   
0.376344
 H T  G (s) 
1  10s

d) Bucla de reacţie de putere activă şi corecţie de statism

1. Pentru traductorul de putere activă-tensiune

L{U P } 10[V]  V 
Kp    0.0181818  ;
L{P} 550[MW]  MW 

Pagina 40
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

2. Coeficientul de transfer pe circuitul de corecţie al statismului

L{U f } 10[V] V

KF    0.2   ;
L{f} 50[Hz]  Hz 

3. Coeficientul reacţiei de statism KS

Coeficientul KS rezultă din comportarea dorită în regim staţionar.
În general se consideră f(P) liniarizată. Se urmăreşte ca pentru o
descreştere accidentală a frecvenţei sistemului energetic cu (-∆f) să rezulte o
anumită contribuţie crescătoare a puterii active (+∆P), proporţională cu puterea
nominală a grupului, rezultând astfel un efect de readucere parţială a frecvenţei
spre valoarea nominală.
df
Statismul S este definit ca: S = dP ;
Fie PS puterea activă consumată în sistem. Dacă de exemplu apare
descreşterea accidentală (-∆f) rezultă încărcarea automată prin bucla de corecţie
de statism a grupului de la PSO la PS cu efect de readucere a frecvenţei la frecvenţa
nominală, după cum se observă în figura de mai jos:
f[Hz]

f= f0 - Δf
f0
-∆f

Ps =λ⋅U f −μ( f 0 −Δf )=

¿

λU f −μf 0 +μΔf
¿

0 PS0 ∆P PS P[W] P S0 ΔP

Se pot scrie relaţiile:

¿ ¿
U S =K S⋅(U f −U f )=K S⋅(U f −K f⋅f )
PS =K SP⋅U S =K SP⋅K S⋅(U ¿f −K f⋅f )→P s =puterea corectieide statism
unde KSP este puterea corecţiei de statism raportată la reacţia
f =f 0 −Δf ⇒ P S =λ⋅U ¿f −μ( f 0 −Δf )= λ⋅U ¿f −μ⋅f 0 +μ⋅Δf =PS 0 + ΔP
unde μ=K SP⋅K S⋅K F si λ=K SP⋅K S

Pagina 41
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

Deci pentru o descreştere (-∆f) corespunde din partea grupului o

contribuţie de putere ∆P = μ∆f
Se impune acest statism sub forma:
f[Hz]
f  f0  S  P Δf
S=−
df f 1 ΔP
S  
dP   f  f0
-∆f
0.4[Hz]  Hz 
S  0.7272  103   f
PGnom [MW]  MW 

0 PS0 ∆P PS
P[W]
unde:
-0.4 reprezintă abaterea de frecvenţă maximă admisă în jurul frecvenţei nominale;
-S reprezintă raportul între variaţia frecvenţei sistemului energetic la variaţia
puterii grupului de la "0" la Pnom.

d) Sistemul echivalent de reglare al frecvenţei şi al puterii active

Dacă puterea livrată de grup este nulă (PG = 0), frecvenţa sistemului
electroenergetic este f0. În aceleaşi condiţii de consum, prin creşterea progresivă a PG,
rezultă o creştere aproximativ liniară a frecvenţei. Dacă grupul este încărcat la o
putere PG, dar sarcina prezintă fluctuaţii, datorită statismului, grupul se va autoîncărca /
descărca după cum frecvenţa descreşte respectiv creşte.
f = f + ·P unde = 0.7272·10-3 [Hz/MW]
0 G
Ca urmare, o putere livrată în sistem PG = 550 [MW] va atrage o creştere a frecvenţei
sistemului de 0.7272·10-3 [Hz]

Pagina 42
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

uf* -uf 0.2

Uf*- Uf f/Uf
KS fo
uS SMH V T+G
*
uP
0.01 
1
10703.93 0.376344 PG + f
α=0.7272·10-3
RP 20s 1  10s
- af Cqabv mqabv qabv

Up 0.0181818

P/Uf
Acordarea regulatorului puterii active RP se face după criteriul modulului, sistemul echivalent
fiind cel mai apropiat de un sistem rapid, fiind impusă o comportare de stabilizare a frecvenţei.

H Ex1 (s)  HSMH (s)  H V  H T  G (s)

 1  0.376344
Deci, H Ex1 (s)   0.01    14614.285  
 20s  1  10s
1100s  5500 s  55
  55                       
2
200s  20s s(10s  1)

Circuitul pe calea directă are funcţia de transfer fără regulator HEX. întreaga buclă
împreună cu convertorul de putere activă-tensiune va avea funcţia de transfer:

s  55 20s  100 20(s  5) s5

H d (s)  H Ex1 (s)  K P   55  0.0181818                          
s(10s  1) 2
200s  20s 20s(10s  1) s(10s  1)
1 s5 1 10(s  5)
H Ex (s)  H d (s)     ;

1  T  s s(10s  1) 1  0.01s s s 2  100.1s  10 
unde TΣ = 0.01 [sec] şi reprezintă suma constantelor de timp principal necompensabile.

1 1
H RP (s)   
2  T  s  (1  T  s) H Ex (s)

             
1


s s 2  100.1s  10
 10
10s  1 
2  0.01s(1  0.01s) 10(s  5) 0.2s  1
e) Modelarea analogică a regulatorului

Pagina 43
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

Funcţia de transfer a regulatorului RP se poate modela analogic prin 2

amplificatoare operaţionale legate în serie ca în figura de mai jos:

R2 C2 R4

R1 C1
- R3 -
af A01
A02
+ + af
R R

HA01HA02

Un amplificator operaţional are următoarele proprietăţi:

- în circuit deschis amplificarea este foarte mare (cel puţin 10 4)
- posedă 2 borne de intrare: una inversoare (folosită uzual) şi una
neinversoare care se asociază reacţiilor pozitive
- impedanţa de intrare foarte mare (cel puţin 1 MΩ)
- impedanţa de ieşire foarte mică (1÷10Ω) - generator ideal la ieşire
- constanta de timp echivalentă neglijabilă (cel mult 10 -4)
L{V o } −Z R
H AO ( s )= ≃
- L {V i } Zi
R se calibrează astfel încât puntea rezistivă echivalentă să fie echilibrată în
regim staţionar.
Se consideră că C1 =C 2=C
1
R2 +
C 2⋅s R4 1+T 2⋅s
H AOech ( s )=− ⋅(−1 )⋅ = ⋅K
1 R3 1+T 1⋅s
R1 +
C 1⋅s
R
unde K = 4 ; T 1 =R1 C ; T 2=R 2 C ;
R3

Primul amplificator introduce un pol şi un zero, iar al doilea este un

amplificator inversor. Prin identificare ( HRP(S) = HAOech(s)) se obţine:
Pentru AO1:

Pagina 44
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

1  T2  s 1  R 2C  s
H AO1 (s)                          
1  T1  s 1  R1C  s
T  R1C  0.2[sec]
 1
T2  R 2 C  10[sec]

Valoarea condensatorului C se alege din catalog:

C  10[F]
R  T1 / C  20[k]

 1
R 2  T2 / C  1[M]


Rezistenţa R1 se poate obţine prin înserierea a două rezistenţe de câte 10 kΩ sau

dintr-o rezistenţă de 10 kΩ si un potenţiometru de 1-100 kΩ.

Pentru AO2:

R4
H AO2 (s)  K   10
R3
;
R 3  100[k]

R  1[M]
Valorile rezistenţelor R3 si R4 se aleg din catalog:  4
f) Calculul buclei corectoare de statism

Coeficientul KS se calculează din condiţia ca plaja de frecvenţă ±0.2Hz,

adică Δf=0.4Hz, în jurul frecvenţei nominale de 50Hz, să poată fi asigurată de
puterea nominală a grupului.

f[Hz] 0.4  Hz 
S   0.7272  10 3  
PGnom [MW] 550  MW 
Creşterea puterii nominale PGnom are ca efect scăderea frecvenţei f, după cum se observă
în figura de mai jos:

Pagina 45
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

f[Hz]

50,2

50

49,8
0
0.5PGnom PGnom PG[MW]

Traductorul de putere are coeficientul 0.2[V/Hz].

În regim staţionar rezultă:
~ 1 1
PG   PGnom  (U*P  US )   PGnom   U*P  K S  (U*f  0.2  f ) 
10 10
~ 1
PG   PGnom  (U*P  K S  U*f )  0.02  PGnom  KS  f
10
1 1 * *
~ 
f   P  (U  K  U )  P
0.02  PGnom  K S  10
Gnom P S f G

df 1 1 1
S ~
  KS    125.01  125
0.02  PGnom  KS 0.02  PGnom  S 0.00799
d PG
Observaţie: (1/10)*PGnom evidenţiază rezerva de putere reglantă a frecvenţei, impusă de
dispecer în funcţie de performanţele grupului.

Pe baza acestor precizări rezultă schema finală:

Uf* - 0.2

125
US
+ af PG + f0 f
UP* + 0.7272·10-3

Capitolul 7. Reglarea tensiunii şi a puterii reactive

Pagina 46
 Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

Se adoptă o reglare în cascadă triplă în raport cu tensiunea de la bornele generatorului,

curentul de excitaţie şi tensiunea de excitaţie.

uG* aUG ciE aiE cUE aUE c α

RUG RiE RUE CCG PC
PC
_ _ _ Upc
Ex1
UUEx = KUEUE Mu UE

Ex2
UiEr=KiE·iE U
Mi IE G

G
- IG
În figura de mai sus s-au folosit următoarele notaţii:
UGr=KUG·UG-KiG·iG = +
RUG – regulatorul tensiunii la bornele generatorului;
RIE – regulatorul curentului de excitaţie;
RUE – regulatorul tensiunii de excitaţie;
Mu, Mi – traductoare de măsură plus adaptoare de tensiune, respectiv de curent.
ciE – comanda curentului de excitaţie;
cuE – comanda tensiunii de excitaţie;

Avem o cascadă de trei regulatoare în raport cu semnalele uE, iE și uG. Abaterea tensiunii la
generator, auG este diferenţa dintre tensiunea de referinţă uG* şi tensiunea de reacţie
uGr=KuG· uG - KiG· iG, unde KuG si KiG sunt coeficienţii de ponderare a reacţiei după
tensiune, respectiv curent. Abaterea auG se aplică regulatorului tensiunii la bornele
generatorului rezultând comanda ciE. Abaterea dintre acest semnal de comandă şi tensiunea
de reacţie uiEr , proporţională cu curentul de excitaţie se aplică regulatorului curentului de
excitaţie, RIE. Abaterea dintre cuE şi tensiunea proporţională cu tensiunea de excitaţie uuEr ,
se aplică regulatorului tensiunii de excitaţie, RUE. Complexul de comandă pe grilă, CCG,

Pagina 47
 Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

generează la ieşire impulsuri având faza α care comandă puterea punţii comandate, PC
rezultând tensiunea UPC.

a) Elementele componente principale

1. Generatorul sincron

Puterea nominală aparentă SGnom = 666.6667 [MWA]

Factorul de putere cos = 0.825
Tensiunea la bornele generatorului UGnom = 30 [KV]

SGnom
IGnom   12.83[kA]  12830.005[A]
3  U Gnom
PGnom  SG  cos   550[MW]
QGnom  SGnom 2  PGnom 2  666.6662  550 2  376.75515[MVAr]

2. Excitatricea EE
iPC IE R S T Ex = EE
L
EE
REE UPC UE IE
GEE G EX1 EX2
UPC ~
UE

n=cst.
PEnom  0.25%  PGnom  0.0025  550  1.375[MW]
U Enom  600[V]
PEnom [MW] 1.375
I Enom    2291.666[A]  2.29166[kA]
U Enom [V] 600

3. Puntea comandată PC

Pagina 48
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

Alimentează înfăşurarea de excitaţie a excitatricei cu tensiunea UPC

Curentul iPC şi puterea PPC :

α[˚]
90
PPCnom  1%  PEnom  0.01  1.375  1000  13.75[kW]

UPC[
Se considera UPCnom = 270 [V] pentru care

V]

0
3
6
0
PPCnom [W] 13.75
i PCnom    50.9259[A]
U PCnom [V] 270

270
Se consideră că:
U PC  270  .
90

Astfel am obţinut prin aproximare o dependenţă liniară între UPC si α. Unghiul α se

încadrează prin intermediul unui adaptor intre 0˚ si 90˚.

4. Complexul de comandă pe grilă

Cf
UEE = UPC

REE, LEE

În analiza circuitului, se va neglija timpul mort al acestui bloc: TmCCG≈0;

R S T
− Δα 90° °
Se defineşte factorul de conversie tensiune-fază:
K CCG= = =−11.25
Δc 8V V []
Pagina 49
 Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

Acest raport corespunde unei variaţii maxime a defazajului impulsurilor de comandă pe grilă
ale curentului care pentru o variaţie de 8V a tensiunii de comandă la intrarea în CCG
realizează prin proiectare un defazaj maxim de 900.

α
[˚]

180

90

-8 0 8
Tensiunea de comandă a regulatorului
c[V]notat cu „c” se încadrează între –8V si 8V.
Se asigură condiţia:
c = 0 => α = 90˚

90
  90   c  90  11.25  c
8V
U PC  360  4    360  4  (90  11.25  c)  45  c
În general :
U PCnom U
U PC  U PCnom     U PCnom  PCnom  (90  11.25  c)
90 90
U PCnom
 U PC  11.25  c
90
Pentru U PCnom  270[V]  U PC  33.75  c

Schema de reglare arată ca în figura de mai jos:

L{U*G} L{aUG} L{ciE} L{aiE} L{cUE} L{ aUE } L{c} L{ UPC }

HRUG HRIE RUE 33.75

- - - KUE LUE
L{UUEr}

Pagina 50
L{UiEr}
KiE
LIE
 LUG
LIG
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

+ -
~
=
L{UGr}

b) Calculul funcţiilor de transfer ale elementelor componente

Funcţia de transfer a excitaţiei excitatricei EE

1.

L{U E } K EE
H EE (s )= =
L {U PC } 1+T EE s
di PC
{U PC =LEE⋅ +R EE⋅i PC ¿ ¿¿¿
dt
Se aplică transformata Laplace pentru condiţii iniţiale nule:

{U PC(s)=(LEE⋅s+REE )⋅L{iPC}¿ ¿¿¿

LEE
TEE   0.2[sec];
R EE
U Enom [V] 600[V] 2.222
K EE    2.222  H EE (s) 
U PCnom [V] 270[V] 1  0.2s

2. Funcţia de transfer a excitaţiei generatorului

Pagina 51
 Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

L{i E } KE
H E (s)  
L{u E } 1  TEs
i Enom [A] 2291.666[A] A
KE    3.81944  
U Enom [V] 600[V] V
3.81944
TE (s)  1[sec]  H E (s) 
1 s

3. Funcţia de transfer a generatorului

L{iG } KG
H EG (s)  
L{u G } 1  TGs
U Gnom [V] 30[kV] V
K EG    13.0909  
i Enom [A] 2.29166[kA] A 
iGnom [A] 12.83[kA] A
KG    0.42766  
U Gnom [V] 30[V] V 
TG (s)  6[sec]
0.42766
 H G (s) 
1  6s

4. Funcţia de transfer a reacţiei de compundare

- KUG – se alege în ipoteză iG=0 pentru care:

 U Gr  K UG  U G
 * 4
 U G  10[V]  K UG  3.3333  10
 *
 U Gr  U G

0.5[V] 0.5[V] V

K iG    3.8971  105  
i Gnom [A] 12830.005[A] A 
- KiG – se alege în ipoteză:

- KiE – se alege în ipoteză:

UiEr [V] 10[V] V

UiEr  10[V]; si K iE    0.004363  
i Enom [V] 2291.666[V] A

- KUE – se alege în ipoteză:

Pagina 52
 Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

U UEr [V] 10[V] V

U UEr  10[V]; si K UE    0.1666  
U Enom [V] 600[V] V

Rezultă schema bloc din figura de mai jos:

L{U*G} L{aUG} L{ciE} L{aiE} L{cUE} L{ aUE } L{c} L{ UPC }

HRUG HRIE RUE 33.75

- - - KUE = 0.1666 LUE

L{UUEr} A

L{UiEr} KiE = 0.004363

LIE
B
13.0909

LUG
LIG

KUG = 3.333·10-4 C

+
L{UGr}
KiG = 3.8971·10-5
-
Acordarea regulatoarelor se va face cu criteriul modulului deoarece perturbaţiile care
apar sunt de tipul treaptă iar efectul dorit este de stabilizare.

a) Bucla internă A

Pagina 53
 Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

K EE 1.25
H 'Ex (s)  K CCG  PC   K UE                         
1  TEE  s 1  0.2s
1 625
H ExA (s)  H 'Ex (s)   2 unde T  102 [sec];
1  T  s s  105s  500
1 1 1 s 2  105s  500
 H RUE (s)                                   
2Ts(1  T  s) H ExA (s) 0.02  s  (1  0.01  s) 625
8s  40 1
H RUE (s)  8
s 1
s
40
VRUE  8               

 1
TiRUE  40  0.025[sec]
un regulator PI având: 
b) Bucla internă B
Funcţia de transfer a buclei interne este:

L{U E } H RUE (s)  K CCG  PC  H EE (s)

H1 (s)  
L{c IE } 1  H RUE (s)  K CCG  PC  H EE (s)  K UE
7.5s 4  900s3  15750s 2  75000s
H1 (s) 
0.0025s5  0.425s 4  20.25s3  287.5s 2  1250s
3000
H1 (s) 
s  50
L{U*G} L{aUG} L{ciE} L{aiE} L{cUE} L{ UE } L{IE} L{ uG } L{ iG }

HRUG HRIE 13.090

9

- -

B
L{UiEr} KiE = 0.004363

C
KUG = 3.333·10-4

+
L{UGr} KiG = 3.8971·10-5
-
Pagina 54
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

KE 3000 3.81944 50
H ''Ex (s)  H1 (s)   K IE    0.004363  2
1  TE  s s  50 1  s s  51s  50
1
H ExB (s)  H ''Ex (s)  unde T  10 2[sec];
1  T  s
50 1 50
H ExB (s)     
s  51s  50 1  0.01s 0.01s  1.51s 2  51.5s  50
2 3

L{c UE } 1 1 s 2  51s  50
 H RIE (s)     
L{a iE } 2Ts(1  T  s) H ExB (s) s
 
50  50 1 1   1 
 s  51   511     s   511   0.0196  s  
s  51 s 51   51 
s
 50 
 1 
 511   0.0196  s 
 1.02  s 

ceea ce reprezintă un regulator PID cu următorii parametri:

VRIE  51

TiRIE  1.02[sec]  1[sec]
T
 dRIE  0.0196[sec]  0.02[sec]

c) Bucla internă C

Funcţia de transfer a buclei interne H2(s) din schema bloc simplificată din figură este:

L{i E } H RIE (s)  H1 (s)  H E (s)

H 2 (s)  
L{cIE } 1  H RIE (s)  H1  H E (s)  K IE

s2  51s  50 3000 3.81944 

11458.32 s 2  51s  50 
 
s s  50 s 1 s(s  1)(s  50)
H 2 (s)  
1
2
s  51s  50 3000 3.81944
 
2

 0.004363 s(s  1)(s  50)  50 s  51s  50 
s s  50 s 1 s(s  1)(s  50)
11458.32(s  1)(s  50) 1.1458  104
H 2 (s)  
(s  1)(s  50)(s  50) s  50

Schema bloc va avea următoarea formă:

Pagina 55
 Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

L{U*G} L{aUG} L{ciE} 2.222 L{u G} 0.42766

L{iG}
HRUG 1  0.2s 13.0909
1  6s
-
KUG = 3.333·10-4 C
+
L{UGr}
_ KiG = 3.8971·10-5

Se transfigurează schema:

0.42766
H reactie (s)  K UG  K IG  H G  3.333 10 4  3.8971  10 5 
1  6s
4 1.6666  105 0.002s  0.0003167
 3.333  10  
1  6s 1  6s

1.1458  10 4 149999.721 150000

H direct (s)  H 2 (s)  K EG   13.0909  
s  50 s  50 s  50

L{U*G} L{aUG} L{ciE} L{uG}

HRUG
-

L{UGr}

1 5000(s  0.1583)
H Ex (s)  H reactie  H direct  
(1  T  s) (s  0.1667)(s  50)(s  100) T  0.01[sec]
cu

L{ci E } 1 1 (s  0.1667)(s  50)(s  100) 52.65(6s  1)(0.02s  1)

H RUG (s)     
L{a UG } 2  T  s  (T  s  1) H Ex (s) s(s  100)(s  0.1583) s(6.3s  1)

Pagina 56
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

1. Dacă se consideră  6s  1  6.3s  1  un regulator de tip PI :

 
s  50  1 
H RUG (s)  1.053  1.053 1  
s  1 
s 
 50 
VR RUG  1.053         
          
 TiRUG  0.02[sec]

2. Altfel, rezultă un regulator PID cu filtru de ordinul I :

1 1
2 6.02   0.12s 1  0.019s
1  6.02s  0.12s s
H R UG (s)  52.65  52.65  316.953 6.02s
s(6.3s  1) 6.3s  1 6.3s  1
 VR RUG  316.953

 TiRUG  6.02[sec]

TdRUG  0.02[sec]
 T  6.3[sec]
 N

Capitolul 8. Modelarea analogică a regulatoarelor

Modelarea regulatorului RU G

R2 C2
R4 C4
R1 C1
R3

a UG AO 1 c iE
AO 2
R
R

H AO1 H AO2

Pagina 57
Proiect la Conducerea Proceselor Industriale Student:

1
R2 +
C2¿ s 1
H AO (s )=− R4 +
1 1 C4 ¿ s
H RU (s )=H AO (s )⋅H AO (s ) R1 + H AO (s)=−
G 1 2 , unde C1¿ s şi
2 R3
1 1

( )( )
R2 + R4 +
C2 ¿ s C4 ¿ s C1 ( R2 ¿ C 2 ¿ s+ 1)⋅( R 4 ¿C 4 ¿ s+1)
⇒ H RU ( s )= ⋅ = ¿
G 1 R3 C 2 ¿C 4 ¿ R3 R1 ¿ C1 ¿ s +1
R1 +
C1¿ s

Prin identificare ⇒
6.3
R1  100K  C1   63F
T1  R1  C1  6.3[sec] 105
; se alege
0.02
R 2  100K  C 2   0.2F
T2  R 2  C 2  0.02[sec] 105
; se alege
T4  R 4  C 4  6.02[sec]
; se alege R 4  100K  C 4  60.2F

Alegem condensatorii dupa datele de catalog condensatori de tip E6, cu 6 tipuri cuprinse între
1 si 10 și care au valori standardizate , multiple de: 1, 2.2, 3.3, 4.7, 6.8, 10.
        
 R1             K 
Astfel alegem C1= µF             , dar în catalog nu avem o rezistență de acea
valoare și înseriem o rezistență R1’= KΩ cu o rezistență variabilă R1”= KΩ , alegem C2=
           
 R2             K 
µF            și o obținem astfel R2’= kΩ înseriată cu o rezistență variabilă
          
 R4               K 
”
R = kΩ, alegem C4= µF
2
          și o obținem astfel R4’= kΩ
înseriată cu rezistența variabilă R4”= Ω.
C1                1
VR               R3           R3          k 
C2  C4  R3                   
 R3           
pe care o obținem din
’ ”
R =
3 kΩ înseriată cu rezistența variabilă R3 = Ω.
R1 =R ' +R } } } } { ¿ R3=R ' +R } } } } { ¿ R4=R ' +R
; R2        k  ;
¿
Deci, 3 3 ; 4 } } } } { ¿¿ ¿ ;
¿¿
1 1 ¿¿
¿ ¿ 4

C1          F , C2           F
; C4           F ;

Pagina 58