AJUTA-TI COPILUL LA

Un ghid ilustrat, pas cu pas, pentru a rezolva impreuni orice

problem[ de aritmetici, geometrie, trigonometrie ;i algebri

O EDITIE LITEFIA
€axpw&Kxs

cuvArur iruRtrure de Carol Vorderman 8

INTRODUCERE de Barry Lewis 10

,m RRlrmrlcA mGEoMETRIE
Ce sunt numerele? 14 Ce este geometria? 80
Adunarea 16 lnstrumente in geometrie 82
Sciderea 17 Unghiuri 84
inmul!irea 18 Liniidrepte 86
impdr!irea 22 Simetrie 88
Numere prime 26 Coordonate 90
Unitdlide misuri 28 Vectori 94
Ora exactd 30 Transla!ii 98
Cifre romane 33 Rota!ii 100
Numere pozitive 9i negative 34 Reflexii 102
Puteri gi rdddcini 36 Scaldri 104
Numere iralionale 40 Desene la scard 105
Forma canonicd 42 Relevmente 108
Numere zecimale 44 Construc!ii aj utitoa re 110
Numere binare 46 Locuri geometrice 114
Frac!ii It8 Triunghiuri I16
Raport gi proporlie 56 Construirea triunghiurilor 118
Procente 60 Triunghiuri congruente 120
Conversia intre fraclii, Aria triunghiului 122
numere zecimale 5i procente 64 Triunghiuri asemenea 125
Calculmental 66 Teorema luiPitagora 128
Rotunjirea 70 Patrulatere 130
Utilizarea calculatorului 72 Poligoane 134
Finanle personale 74 Cercuri 138
Gestiunea afacerilor 76 Circumferinld gi diametru 140
 Aria cercului 142 Formula ecualiei de gradul 2 192
Unghiuriin cerc 144 Graficele ecualiilor de gradul 2 794
Coarde ;i patrulatere inscriptibile 146 lnecua!ii 198
Tangente 148
Arce 150
Sectoare 151 ffisTATrsTrcn
Solide 152 Ce este statistica? 202
Volum 154 Strdngerea gi organizarea datelor 244
Aria totalS a solidelor 156 Grafice cu bare 246
Diagrame circulare 210

ffi TRTGoNoMETRTE Grafice cu linii

Medii
212
214
Ce este trigonometria? 160 Mediimobile 218
Utilizarea formulelor trigonometrice 16I Misurarea dispersiei 220
Laturi necunoscute 162 Histograme 224
Unghiuri necunoscute 164 Grafi ce de probabilitate 226

ffie ATGEBRA ffi PRoBABTLTTATT

Ce este algebra? 168 Ce sunt probabilitdlile? 230

$iruri 17O A;teptirigi realitate 232
Lucrul cu expresii 172 ProbabilitS!i combinate 234
Dezvoltarea ;ifactorizarea expresiilor 174 Evenimente condi!ionate 236
Expresiide gradul 2 176 Diagrame arborescente 238
Formule 177
Rezolvarea ecualiilor 180 Referin!e 240
Grafice liniare 182 Glosar 252
Sisteme de ecualii 186 lndice 258
Factorizarea ecualiilor de gradul 2 19O Mul!umiri 264
.,i :ui:='.:lirir,=t,i
, :.jr p::. jj t.rj-::r : r::::

14 ARtruerlcA

ffi Ce sunt numerele?

xurnp,mxruL $! re{-',\erKrLg at-e&rll'rsc s&xA Mffir'\lt,&xe
'r.
Numerele sunt simboluri care s-au dezvoltat ca o formi de inregistrare a sumelor

sau a cantitSlilor, dar, in decursul secolelor, matematicienii au descoperit moduri

de a utiliza gi de a interpreta cifrele cu scopul de a obline noi informalii.
ecare mirgea reprezinti
fi

Ce sunt cifrele? unitSli de l0,

cate o unitate { Abac
a5a cd doui Abacul este un
Cifrele reprezintd, in esen16, o mullime de simboluri mdrgele dispozitiv de calcul
standard care reprezintd cantit5ti - cunoscutele reprezinte 20 5i numerare tradi-
cifre de la O la 9. Pe l6nga numerele naturale alcdtuite lional, cu mdrgele
cu acestea, mai existd fraclii (vezi pp. aB-55) 9i numere ce reprezinti cifre.
uniteli de 100,
zecimale (vezipp.44-45). Numerele mai potfi negative, Numerul aretat
a5a ci o mdrgea
adicd mai mici decdt zero (vezi pp. 34-35). reprezint; 1 00 aici este 1 20.

/ num5r intreg / numdr fractie , num;r

/ / v / zecimal
v* rI
negativ
v

x -l 3
3
&r& V Primul numir
Unu nu este numdr Prim.
V Numir prim par
Numdrul 2 este singurul
numdr prim par - numdr
Senumegte,,identitate
multiplicativi", deoarece care este divizibil
A Tipuri de numere orice numdr inmullit cu 1 doar la el insugi gi la 1

Aici I este un numir intreg pozitiv iar -2 este un dd ca rdspuns acel numir. (vezi pp.26-27).
num5r negativ. Simbolul 1/3 reprezintd o fracfie,
aceasta fiind o parte dintrun intreg care a fost
impdrlit in trei pdrli egale. Un numir zecimal
reprezintd un alt mod de a exprima o fracfie.

,:ra*r-*s.u# -&'s{rn

Utilizarea simbolului pentru zero este considerate

un progres important in modul de scriere a numerelor
inainte de adoptarea simbolului pentru zero, in calcule
era folosit un spaliu liber Acest spaliu liber putea con-
duce la ambiguiteli !i producea confuzli. De exemplu,
era dificil sd faci diferenla dintre 400,40 ti 4, toate
fiind reprezentate prin nundrul 4. Simbolul pentru
zero a apdrut sub forma unui punct, folosit mai int6i
de matematicienii indieni drept caracter de inlocuire'

{ Ugor de citit
Zero actioneaze
drept caracter de
inlocuire pentru
,,zeci", fiind mai A Nu este egal cu o sumi
A Numir perfect
simplu si se de pitrate
4 Acesta este cel mai mic numir
,"ro"rr / distingi minutele perfect, adici un numdr care Numdrul 7 este cel mai mic
important pentru a cdror valoare este numdr care nu poate fi
este egal cu suma divizorilor
reprezentarea un numdr dintr-o reprezentat ca suma patra-
s5i pozitivi (exceptindu-se Pe
zilei prin 24 ore singurd cifrd.
sine). Prin urmare 1 + 2 + 3 = 6. telor a trei numere naturale.
 CE SUNT NUMERELE? 15

lvlulte civilizalii ii-au dezvoltat propriile simboluri pentru cifre, unele dintre ele
fiind prezentate maijos, pe 16ngi sistemul nostru numeric modern indo-arab.
Unul dintre principalele avantaje ale sistemului nostru numeric modern este
ca operaliile aritmetice, cum ar fi inmullirea
;i impirlirea, sunt mult mai simplu
de fdcut dec6t in cazul sistemelor de numeralie mai vechi 5i mai complicate.

V Numir triunghiular V Numir compus V Numir prim

Este cel mai mic numdr triun-
ghiular, adicd un numer intreg
pozitiv ce reprezinti suma
adoui numere intregi conse-
cutive. Prin urmare, I + 2 = 3.
numir
4 este cel mai mic
compus - adicd un numir
care este produsul altor doud
numere. Factorii lui4 sunt
doi de 2.
Singurul numir prim care
se termind cu 5. Poligonul
cu 5 laturi este singura formd
la care numdrul de laturi este
egal cu numirul de diagonale.

' Din girul lui Fibonacci
l-.:e un cub perfect (23 = 8)
. este singurul care este
: numir natural din girul
-l Fibonacci (vezi p.171).
A Cea mai mare cifrS
in sistemul zecimal
Este cel mai mare numir natural
scris cu o singuri cifri 5i cel
mai mare numdr dintr-o cifri
in sistemul zecimal.
A Baza
Sistemul de numera!ie occidental
se bazeazd pe numdrul 1 0,
poate pentru cA omuli;i folosea
degetele de la mdini gi de
la picioare pentru num;rat.
16 ARITMETICA

ffi Adunarea
ruu;\,,ls&ilt* s{.i$s? &m*&,'&Tr pxNYlt{.., & L3 sn &r;L& Y*r&}-t}g-. se
un
adund cite
1 in trei etape
Scdderera'
Numere pozitive
5i numere negative 34-35
17,

)
&exgy rarx'.iLyAy $c N{"J&&*syr sx*vl&.

{ Se utilizeazi
Adunarea unei unitalio datd
Un mod simplu de a afla suma a doud se.crlelte_ +1 +1 +1 ,toia.
o axi numerici
Pentru a aduna 3 la

-/-l-l-l-
1,
numere este folosind o axd numericd; pornili cu 'l faceli
gi
un grup de numere aranjate in linie dreapt5, cate un pas la dreapta
care permite numdrarea in sens crescetor pe axa numerici,
sau descrescdtor. Pe aceastd axd numericS, adunAnd cete o unitate
de trei ori.

iii
'i
3 este adunat cu semnul semnul egal

F Ce inseamni
Rezultatul adundrii lui 3
cu 1, de la care pornim,
este 4.lnseamn;
lui 1 cu 3 este 4.
c; suma
$l
i i i=i ,wsx -&
X & ter'&

PRIMUL NUMARUL CARE TOTAL, REZULTAT

NUMAR TREBUIE ADUNAT SAU SUMA

Adunarea numerelor mari

Numerele care conlin doud sau mai multe cifre sunt adunate pe coloane verticale. Mai int6i se adunb
unitdlile, apoi zecile, sutele g.a.m.d. Suma fiecdrei coloane este scrisd dedesubt. Dacd suma are doud
cifre, prima trece mai departe la coloana urmdtoare gi este adunatd apoi cu aceasta.
9+1+acel1
sute care merge
/ Teci
/ porni.ti de la dreapta,
/, mai departe = 1 1

I {,r*n* /
V
adunind mai intii
unititile ,adunalizecile ,t,

93& [T::'J','' 928 92& iJ'IiljillH*'

*' 92S
* x 9x ;""'"".11'' + x91 * 9X
N + 19tr
l[fi:.:",11,:?
in coloana sutelor
rdspunsu,
ttg

I
suma
\
19 >- /esrei
1 +\ I merge mai departe 1

Mai int6i, sunt scrise L Apoi sunt adunate b.. Deoarece suma zecilor L Apoi se aduni sutele gi cifra
numerele astfel incAt $ unitilile suma $p cuprinde doud cifre,
1 5i 8, iar $f care a trecut mai departe.
unitifile, zecile gi sutele si it lor,9, este scrisd la f a doua e scrisi dedesubt i1 Deoarece aceasti sumi are
fie aliniate gi sA se afle exact rezultat, in spaliul de 9i prima trece pe doui cifre, prima dintre ele
unele deasupra celorlalte. sub coloana uniti{ilor. urmitoarea coloanS. va trece in coloana miilor.
 ADUNAREA Sr scAoe Rrn 17

ffi scdderea
u{x eiu&,q&& r*re seax{JT mrixyft-ti!x &Lr ruxn*am tr&ru?$tu & p,pt& eg & M&3
( 15 Adunarea
Numere pozitive
numere negative
gi 34-35)
n*;ixas. e$?* euru*s(uy s** mnp,,se*'frx,q *s *rril&*tuT&.
'?rxuLT&?{j{_
{ Se utilizeaz5
Scdderea unei unit5lio datd
O axd numericd poate fi utilizatd
si pentru a ardta cum sa scldeli
@@ @,il:-**:i;fu;.
o axi numerici
Pentru a scddea 3 din 4,
pornili de la 4 5i treceti
numere. De la primul numdr, vd de trei ori spre stAnga
deplasall inapoi pe axd cu numdrul & trxs&5 cu cate o unitate.

itii
de pozilii indicat de al doilea numdr.
Aici se scade 3 din 4. semnul

l
semnul egal conduce

Jhii$
) Ce inseamni
Rezultatul scdderii
-
lrS
&&_
ryt
E,T
ET
I
lui 3 din 4 este i,
a5a c5 diferen[a PRIMUL NUMARUL CARE REZULTAT
dintre 3 ;i 4 este 1. NUMAR TREBUIE SCAZUT SAU DIFERENTA

Scdderea numerelor mari

Scdderea numerelor care conlin doud sau mai multe cifre se face pe
coloane verticale. Mai int6i se scad unitdlile, apoi zecile, sutele 5.a.m.d
Uneori se imprumutd cate o unitate din coloana urmdtoare.
maiintai imprumutali
sute se scad delasute 1 din 8
,/ -zeci
- unit;lile ,l
/ / -unfteti ,scideli
vvu. v t ,-anoi-duceti-l 81
$3&* IJI::,*;l* $X8
dzeLr

928 sx&
- x$x *"#;"' * xsl * x9x * lSX
full *-""'
- rAsounsul

Mai int6i, sunt scrise
numerele astfel inc6t
unitdtile, zecile gi sutele sd
qe aliniate
;i sd se afle exact
- nele deasupra celorlalte.
w
't:.. Apoi scide!i unitatea in coloana zecilor, 9 nu ln coloana sutelor,
1 din 8 gi notati diferenta poate fi scizut din 2, aqa cd scideli 1 din noul
lor, 7, in spaliul de sub
aa
se imprumutd 1 din coloana
'/ numdr 8, acum
coloana unitdtilor. sutelor, transform6nd 9 in 8 mai mic-
ti 2in 12.