Manual Prog. Siemens 802D

Operare si programare - Editia 11/03
sinumerik
SINUMERIK 802D
Frezarea
Introducere 1
Setarea
punctelor de
referinta 2
Setarea comenzii 3
SINUMERIK 802D
Controlul manual 4
Operare si programare
Frezarea Modul automat 5
Programarea pieselor 6
Sistemul 7
Programarea 8
Cicluri 9
Valid for
Control System Software Version

SINUMERIK 802D 2
11.03 Edition
Documentatie SINUMERIK®
3ls
Istoricul tipa ririi
Rezumatul detaliilor acestei editii si al editiilor precedente sunt listate mai jos.
tarea fiec arei editii este prezentat a dupa cod în coloana „Observa tii”.
Codul de stare în coloana „Observatii”:
. . . . .Documentatie noua .
A ....
. . . . .Retiparita nerevizuita cu numar nou de comanda .
B ....
. . . . .Editie revizuita noua .
C ....
Dac a au fost facute schimbari de la ultima editie, acest lucru este indicat de un cod de editie
noua în capul paginii.
Editia Nr. comanda Observatii

11.00 6FC5 698-2AA10-0BP0 A
07.01 6FC5 698-2AA10-0BP1 C
10.02 6FC5 698-2AA10-0BP2 C
11.03 6FC5 698-2AA10-0BP3 C
Acest manual este inclus n

î documenta tia disponibila pe CD-ROM (DOCONCD)
Marci înregistrate
SIMATICr, SIMATIC HMIr, SIMATIC NETr, SIROTECr, SINUMERIKr and SIMODRIVErsunt marci înregistrate
ale Siemens. Tertii ce folosesc pentru scopuri proprii orice alt nume din acest document, care sã refere la
marcile înregistrate, pot sã încalce drepturile proprietarilor marcii înregistrate.
Alte funct ii care nu sunt descrise n

î aceasta documentat ie pot fi executabile pe
chipament. Oricum, aceasta nu reprezinta obligat ia de a pune la dispozit ie aceste
funct ii cu un nou panou al echipamentului sau în timpul
service-ului.
Aceasta publicatie a fost editata cu Interleaf V 7 Am verificat cont inutul acestui document si acesta corespunde echipamentului si
programelor descrise. Cu toate acestea ar putea exista diferente. Oricum, informatia
Reproducerea, transmiterea sau folosirea acestui document sau a cont inutului sau nu continuta n
î acest material este revizuita regulat si orice schimbari necesare vor fi
este permisa fara permisiune scrisa. Cei care nu respecta aceste reguli vor fi incluse n
î urmatoarea editie. Primim sugestii pentru m î bunatatiri.
rãspunzatori pentru daune. Toate drepturile, incluzâ
nd drepturile presupuse de patent sau
înregistrarea unui desen sau model utilitar, sunt rezervate.
© © Siemens AG 1996, 1997. Toate drepturile sunt rezervate. Acestea pot fi modificate fara notificare prealabila.
Bestell - Nr. 6FC5 698 - 2AA10 - 0BP3 Siemens - Aktiengesellschaft

Printed in the Federal Republic of Germany
Notite de avertizare
Acest material contine notite de avertizare in scopul prevenirii distrugerii echipamentelor. Aceste notite sunt
precedate de un triunghi de avertizare, in functie de pericolul existent:
Pericol
! indica avertizari referitoare la pericolul de moarte sau de accidente grave umane sau materiale ce pot rezulta in
urma unor actiuni neadecvate.
Atentionare
! indica avertizari referitoare la pericolul de moarte sau de accidente grave umane sau materiale ce pot rezulta in
urma nerespectarii avertizarilor prescrise.
Avertizare
! indica avertizari la pericole minore ce pot aparea in urma nerespectarii precautiunilor.
Prudenta
fara triunghi de avertizare, darpot aparea incidente neplacute.
Atentie
se pot intampla evenimente neasteptate daca nu se respecta indicatiile.
Note
se utilizeaza pentru formularea unor observatii privind modul de functionare a unor instructiuni in functie de
diverse situatii prezentate anterior sau ulterior in documentatie.
Personal calificat
Pornirea echipamentului si operarea acestuia se poate face cu personal calificat adecvat. Calificarea personalului
se refera atat la masurile de securitate in munca cat si la cunostintele prezentate in acest manual.
Se utilizeaza pentru pregatire proprie

Please observe the following:
Avertizare
! Acest dispozitiv poate sã se întrebuinteze numai pentru cazurile de aplicatie, cum s-a intentionat în Catalog,
si numai împreunã cu dispozitivele terte si componentele recomandate sau aprobate de Siemens
Functionarea corespunzatoare si sigura a produsului necesitã transport, depozitare si instalare conform
instructiunilor semnificative, funcaionarea calificatã si întretinerea la intervalele prescrise.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) v
Cuprins
Cuprins
1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1-13
1.1 Forma ecranului. .de
. . .comanda
........................................................... 1-13
1.2 Zonele de operare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1-16
1.3 Optiuni de accesare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1-17
1.3.1 Calculator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1-17
1.3.2 Editarea caracterelor chinezesti ..................................................... 1-23
1.3.3 Scurtaturi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1-23
1.4 Functia ajutor (help)
. . a. .sistemului
......................................................... 1-24
1.5 Sisteme de coordonate
........................................................... 1-26
2 Pornire NC si stabilirea punctelor de referinta ..................................... 2-29
3 Setarea ................................................................... 3-31
3.1 Introducerea sculelor si a parametrilor
. . . . . .sau
. . . corectiilor
. . . . . . . . . de
. . .scula
............................ 3-31
3.1.1 Introducerea unei scule
. . .noi
........................................................ 3-33
3.1.2 Determinarea corectiilor de. . scula
..................................................... 3-33
3.1.3 Determinarea compensarilor de scula prin utilizarea . . .probelor
. . . . . . . senzitive
........................ 3-36
3.1.4 Setarea probelor
................................................................ 3-37
3.2 Monitorizarea sculelor
............................................................... 3-40
3.3 Introducerea si modificarea corectiei
. .de
. . .zero
.......................................... 3-42
3.3.1 Determinarea corectiei de zero
.................................................... 3-43
3.4 Programarea Setting Data - Operating Area ”Parameters” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3-45
3.5 R Parameters - Operating Area ”Offset/Parameters” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3-48
4 Comenzi manuale ................................................ 4-49
4.1 Modul Jog - Operating Area “Pozitionarea”
............................................ 4-50
4.1.1 Inregistrarea rotilor de mana
......................................................... 4-53
4.2 Operarea in mod manual MDA (Manual. .Input).......................................... 4-54
4.2.1 Frezarea unei. .fete
. . . .(suprafete)
............................................................ 4-57
5 Modul Automat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5-59
5.1 Selectarea si pornirea unui program piesa
............................................ 5-63
5.2 Cautarea blocurilor - Zona de operare “Machine”
......................................... 5-64
5.3 Oprirea/Abandonarea unui program. .piesa
............................................. 5-65
5.4 Reapropierea dupa intrerupere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5-66
5.5 Repozitionarea dupa intrerupere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5-67
5.6 Executarea programelor externe (RS232 interfata seriala)
................................ 5-68
6 Programarea ............................................................ 6-69
6.1 Crearea unui nou program ............................... 6-72
6.2 Editarea unui program piesa in mod "Program" ................................ 6-73
6.3 Blueprint programming . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6-75
6.4 Simularea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6-91
6.5 Transferul datelor cu interfata seriala RS232
............................................ 6-92
SINUMERIK 802D
vi 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Cuprins
7 Sistemul .NC
..................................................................... 7-95
7.1 Diagnosticarea PLC prin utilizarea schemelor de functionare ............................. 7-116
7.1.1 Forma ecranului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7-116
7.1.2 Optiuni de operare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7-117
8 Programarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-127
8.1 Fundamentele programarii numerice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-127
8.1.1 Numele programului .............................................................. 8-127
8.1.2 Structura programului ............................................................. 8-127
8.1.3 Structura cuvintelor si adreselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-128
8.1.4 Structura unui bloc............................................................... 8-129
8.1.5 Setul de caractere
................................................................ 8-130
8.1.6 Lista de adrese ............................................................. 8-132
8.2 Date de pozitionare
............................................................... 8-146
8.2.1 Selectarea planului de lucru: G17,
. . . . . G18
. . . . sau
. . . . G19
....................................... 8-146
8.2.2 Introducerea datelor in coordonate absolute sau relative: . . . .G90,
. . . . G91,
. . . . . AC,
. . . .IC
.............. 8-147
8.2.3 Dimensiuni Metrice si in Inch: G71, G70, G710, G700 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-148
8.2.4 Coordonate polare, Definirea polului: G110, G111, G112 .............................. 8-149
8.2.5 Programarea corectiei de zero (Zero Offset): TRANS, . . . . . . .ATRANS
.............................. 8-150
8.2.6 Programarea corectiei dupa o axa de rotatie: . . . . . . ROT,
. . . . . .AROT
................................ 8-151
8.2.7 Programarea factorului de scalare: SCALE, ASCALE .................................. 8-152
8.2.8 Programarea simetriei dupa axe: MIRROR, AMIRROR .................................... 8-154
8.2.9 Workpiece Clamping - Settable Zero Offset:
G54 to G59, G500, G53, G153 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-155
8.2.10 Programarea zonei de lucru sau a limitelor axelor:
G25, G26, WALIMON, WALIMOF . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-157
8.3 Deplasarile axiale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-159
8.3.1 Avansul rapid: G0 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-159
8.3.2 Prelucrare sau interpolare liniara: G1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-160
8.3.3 Interpolarea circulara: G2, G3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-161
8.3.4 Interpolarea circulara printr-un punct intermediar: .CIP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-166
8.3.5 Interpolare circulara cu racordare tangentiala: . . . . . . . . CT
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-166
8.3.6 Interpolare elicoidala: G2/G3,T . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-167
8.3.7 Filetarea cu tarodul: G33 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-168
8.3.8 Filetarea cu tarodul si dispozitiv elastic de compensare . . . .al. .pasului:
. . . . . .G63
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-169
8.3.9 Filetare: G331, G332 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-170
8.3.10 Selectarea un punct fix: G75 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-171
8.3.11 Stabilirea punctelor de referinta: G74 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-172
8.3.12 Measuring with Switching Tracer: MEAS, MEAW . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-172
8.3.13 Avansul .F. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-173
8.3.14 Corectarea avansului la prelucrarea cercurilor: .CFTCP, . . . . . . . CFC
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-174
8.3.15 Oprirea precisa / Controlul traiectoriei: G9, G60, G64 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-175
8.3.16 Controlul acceleratiei: BRISK, SOFT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-177
8.3.17 Corectarea procentuala a acceleratiei: ACC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-178
8.3.18 Deplasarea dupa axe cu Feedforward Control: FFWON, FFWOF . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-179
8.3.19 A 4-a axa. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-180
8.3.20 Timpul de asteptare . . . .sau
. . . .oprire:
. . . . . .G4
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-180
8.3.21 Deplasare la punctul .de . . oprire
. . . . . fixat
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-181
8.4 Reglarea turatiei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-185
8.4.1 Turatia S; Sensul de rotatie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-185
8.4.2 Limitarea turatiei arborelui principal:. .G25, . . . . G26
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-185
8.4.3 Pozitionarea arborelui principal:.SPOS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-186
8.4.4 Rapoarte de schimb
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-187
8.5 Suport pentru programarea unor elemente de. .contur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-188
8.5.1 Rotunjirea si tesirea muchiilor
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-188
8.5.2 Programarea definitiilor de contur. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-189
8.6 Scula si corectia de scula .................................................... 8-192
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) vii
Cuprins
8.6.1 Note generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-192

8.6.2 Scula T . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-193
8.6.3 Compensarea de scula. .D. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-193
8.6.4 Selectarea compensarii de raza a sculei: G41, G42. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-197
8.6.5 Prelucrarea colturilor: G450, G451 .................................................. 8-199
8.6.6 Anularea compensarii de raza a sculei: .G40 ........................................... 8-200
8.6.7 Cazuri speciale de compensare a razei sculei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-201
8.6.8 Exemplu de compensare a razei sculei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-203
8.7 Functiile auxiliare M . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-204
8.8 Functia H . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-205
8.9 Parametrii aritmetici R, variabile LUD si PLC .................................. 8-206
8.9.1 Parametrii aritmetici R ....................................................... 8-206
8.9.2 Date locale utilizatori (LUD)
......................................................... 8-208
8.9.3 Citirea si scrierea variabilelor PLC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-209
8.10 Salturi in program. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-210
8.10.1 Destinatia saltului la programarea acestora . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-210
8.10.2 Salturi neconditionate in program . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-210
8.10.3 Salturi conditionate in program . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-211
8.10.4 Exemplu de program cu salturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-213
8.11 Tehnica SUBRUTINELOR ......................................................... 8-214
8.11.1 Generalitati
...................................................................... 8-214
8.11.2 Apelarea ciclurilor de prelucrare
....................................................... 8-217
8.11.3 Apelarea subrutinelor modale
......................................................... 8-217
8.12 Contorul de timp si contorul piesei de prelucrat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-218
8.12.1 Contorul de timp al executiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-218
8.12.2 Contorul piesei de prelucrat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-219
8.13 Comenzi de limbaj pentru monitorizarea sculelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-221
8.13.1 Generalitati: monitorizarea sculelor .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-221
8.13.2 Monitorizarea vietii sculei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-222
8.13.3 Monitorizarea numararii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-223
8.14 Angajarea lina si retragerea sculei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-226
8.15 Frezarea suprafetelor periferice - TRACYL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-231
8.16 Functii echivalente G pentru SINUMERIK 802S/C - Frezare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-236
9 Cicluri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9-237
9.1 Generalitati
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9-237
9.2 Programarea ciclurilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9-238
9.3 Suportul grafic pentru cicluri in editorul de programe
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9-240
9.4 Cicluri de gaurire
................................................................. 9-242
9.4.1 Generalitati
...................................................................... 9-242
9.4.2 Conditii initiale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9-243
9.4.3 Gaurire, centruire – CYCLE81 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9-244
9.4.4 Lamare – CYCLE82 ...................................................... 9-247
9.4.5 Prelucrarea gaurilor adanci – CYCLE83 .................................................. 9-249
9.4.6 Filetare cu tarod rigid – CYCLE84 ...................................................... 9-254
9.4.7 Filetare cu mandrina de compensare – CYCLE840 ................................... 9-257
9.4.8 Alezare 1 (alezare cu bara de alezat . .1)
. . –. .CYCLE85
......................................... 9-262
9.4.9 Alezare (alezare 2) – CYCLE86 ................................................... 9-265
9.4.10 Alezarea cu oprire 1 (alezare 3) – CYCLE87 ......................................... 9-268
9.4.11 Gaurire cu oprire 2 (alezare 4) – CYCLE88. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9-270
9.4.12 Alezare 2 (alezare cu bara de alezat . .5)
. . –. .CYCLE89
......................................... 9-272
9.5 Cicluri de gaurire dupa. un . . .aranjament
. . . . . . . . . . a. .gaurilor
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9-275
9.5.1 Preconditii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9-275
SINUMERIK 802D
viii 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Cuprins
9.5.2 Sir de gauri – HOLES1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9-276

9.5.3 Dispunerea gaurilor pe un cerc
....– . .HOLES2
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9-280
9.6 Cicluri de frezare
................................................................. 9-283
9.6.1 Conditii initiale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9-283
9.6.2 Frezarea suprafetelor frontale . . . . -. .CYCLE71
................................................. 9-284
9.6.3 Frezare pe contur - CYCLE72 ..................................................... 9-290
9.6.4 Frezarea proeminentelor dreptunghiulare . . -. CYCLE76
........................................ 9-299
9.6.5 Frezarea proeminentelor circulare -. CYCLE77 .............................................. 9-304
9.6.6 Frezarea canalelor longitudinale -. .LONGHOLE ............................................... 9-308
9.6.7 Frezarea canalelor dispuse. pe . . .un. . .cerc
. . . .-. SLOT1
.......................................... 9-313
9.6.8 Frezarea canalelor circulare - .SLOT2 .................................................. 9-319
9.6.9 Frezarea canalelor dreptunghiulare . . -. POCKET3
............................................. 9-325
9.6.10 Dergajari circulare - POCKET4 .................................................... 9-333
9.6.11 Frezarea filetelor - CYCLE90. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9-337
9.7 Mesaje de eroare si cauze .............................................. 9-344
9.7.1 Note generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9-344
9.7.2 Cauzele erorilor in cadrul ciclurilor
..................................................... 9-344
9.7.3 Trecerea in revista a mesajelor . . . . . .de
. . eroare
............................................... 9-344
9.7.4 Mesaje in timpul executiei . . ciclurilor
...................................................... 9-346
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) ix
Tastatura SINUMERIK 802D
Tasta de reapelare Tasta de pozitionare a zonei de lucru
Tasta ETC (in continuare) Tasta apelare program
Informatii despre alarme Tasta parametrii
Tasta comutare canale Tasta pentru Program Manager
Tasta Info Alarma
Tasta Shif
Tasta Control Tasta libera
Tasta Alt Taste defilare pagina
SPACE (INSERT)
Tasta stergere inapoi (Backspace)

Taste cursor
Tasta stergere
Tasta pentru selectare
Tasta pentru inserare
Tabulator
Taste alfanumerice
ENTER Isi schimba semnificatia prin apasarea tastei Shift
SINUMERIK 802D
x 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Taste numerice
Isi schimba semnificatia prin apasarea tastei Shift
Taste Panou control pentru comanda masinii-unelte
Tasta cu LED
Tasta fara LED
INCREMENT
JOG
PUNCT DE REFERINTA
80 0
70 MOD AUTOMAT
100
60
110
BLOC DE COMANDA
120
INTRODUCERE DATE MANUAL
40
60 70 ROTATIE AX PRINCIPAL STANGA
80
20
10 0 sens antiorar
6 100
2 110
ROTATIE AX PRINCIPAL DREAPTA
0 120
sens orar
OPRIRE AX PRINCIPAL (STOP)
AVANS RAPID
Reset
Axa X
NC STOP
Axa Z
NC START
%
Selectare viteza avans
stop de urgenta
%
Selectare turatie ax principal
(option)
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) xi
notite
SINUMERIK 802D
xii 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Introducere 1
1.1 Forma ecranului de comanda
Zona de stare G
function
Zona de aplicatie
Zona de taste soft
Fig. 1-1 Prezentare ecran de comanda
Ecranul este divizat in urmatoarele zone:

S zona de stare
S zona de aplicatie
S zona de taste soft
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 1-13
Introducere
1.1 Prezentarea ecranului
Portiunea de stare
Fig. 1-2 Zona de stare
Tabel 1-1 Explicarea elementelor din portiunea de stare a ecranului
Nr Display Rol:
Element
Zona de operare activa, mod activ
Pozitia
JOG; 1 INC, 10 INC, 100 INC, 1000 INC, VAR INC (evaluarea marimii incrementelor
in mod JOG
MDA
AUTOMATIC
1
Offset
Program
Program Manager
Sistem
Alarma
Marked as ”External language” using G291
Alarme si linii de mesaj
S t afisate
Sunt fi t urmatoarele:
t l
2
1. Cod alarma cu text
2. Mesaje text
Stari program
RESET Abandonare program / stare de baza
3 RUN Program in derulare
STOP Program oprit
4 Controale program in mod Automati
5 Rezervata
6 Mesje NC
7 Selectare program (main program)
SINUMERIK 802D
1-14 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Introducere
1.1 Prezentare ecran
Zona de taste soft
Fig. 1-3 Zona de taste
Table 1-2 Expicarea zonelor marcate din portiunea de taste
Zona Display Rol:

marcata
Recall symbol
1
Prin apasarea tastei Recall se trece la un nivel superior din meniu.
Linia pentru sugestii
2
Apar sugestii si informatii pentru operator
Starea informatiilor MMC
ETC este posibil (prin apasarea acestei taste se axpandeaza ecranul
cu noi informatii.)
Modul de notare mixt este activ

3
Date in transfer
Legatura cu PLC programming tool este activa
4 Bara de taste soft verticala si orizontala
Taste soft standard
Iesire din ecranul curent.
Anulare date introduse.
Acceptare date introduse si incepere calcul.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 1-15
Introducere
1.2 Zona de oparare
Terminare introducere date si acceptare date introduse.
1.2 Zona de operare

Functiile din aceasta zona pot fi utilizate pentru:
Pozitionare Operare masina
Offset/Parametrii Introducerea valorilor de compensare si setare initiala
Program Crearea programului piesa
Program Manager Folder sau director cu programele piesa
Sistem Diagnosticare, pornire
Alarma Alarme si lista de mesaje
Pentru a activa una dintre functiile de mai sus se apasa tasta fizica (hardkey).
Nivele de protectie
Pentru introducerea sau modificarea de date din sistem se pot introduce parole.
Datele de intrare sau modificarile protejate de parole sunt:

S Corectiile de scula (offsets)
S Corectia de zero
S Date de setare
S Setare intrare seriala RS232
S Dezvoltarea sau corectarea de programe
SINUMERIK 802D
1-16 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Introducere
1.3 Optiuni de acces
1.3.1 Calculatorul
Functia calculator poate fi activata prin apasarea tastelor SHIFT si “=”.

Calculatorul permite cele patru operatii aritmetice de baza si de asemenea functiile
“sinus”, “cosinus”, “ridicare la patrat” si “radical” si un numar nesfarsit de paranteze.
Daca in campul de introducere a datelor exista o valoare, calculatorul va accepta aceasta

valoare ca valoare de intrare.
Cand se apasa tasta Input, se face calculul si se afiseaza rezultatul pe calculator.
Prin apasarea tastei soft Accept rezultatul va fi acceptat si introdus in campul din dreptul cursorului
unde se scrie programul piesa, iar calculatorul va fi inchis automat.
Nota
Daca campul de introducere a datelor este in mod editare, este posibila reintoarcerea la pozitia
initiala prin apasarea tastei ”Toggle”.
Fig. 1-4 Calculator
Caractere pentru operarea cu calculatorul

+, - Operatii aritmetice de baza
*, /
S Functia sinus
Valoarea X se introduce in grade inainte de apasarea tastei pentru determinarea sin(X).
C Functia cosinus
Valoarea X se introduce in grade inainte de apasarea tastei pentru determinarea cos(X).
Q Ridicare la patrat
Valoarea calculata va fi X2.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 1-17
Introducere
R Radical
Valoarea calculata va fi √X.
() Paranteze (X+Y)*Z
Exemple de calcul
Problema Valoare introdusa-> Rezultat

100 + (67*3) 100+67*3 -> 301
sin(45_) 45 S -> 0.707107
cos(45_) 45 C -> 0.707107
42 4 Q -> 16
√4 4 R -> 2
(34+3*2)*10 (34+3*2)*10 -> 400
Pentru calculul unui punct auxiliar al unui contur, calculatorul permite urmatoarele functii:
S Calculeaza tangenta dintre un arc de cerc si o dreapta
S Translatarea unui punct in plan
S Convertirea coordonatelor polare in coordonate carteziene
S Adauga un punct de sfarsit secundar pentru o dreapta/sectiune dintr-un contur drept cand realizeaza
o relatie unghiulara
Taste soft
Aceasta functie este utilizata pentru calcularea unui punct pe cerc. Punctul rezulta la intersectia razei cu cercul creat
in punctul de tangenta pentru un anumit unghi.
Fig. 1-5
Se introduce cerntrul cercului, unghiul de tangenta si raza cercului.
Tastele soft G2 / G3 defineste sensul de rotatie sau parcurgere a cercului.

G2/G3
SINUMERIK 802D
1-18 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Introducere
Cand se apasa aceasta tasta soft, abcisa si ordonata sunt calculate. Abcisa este
prima axa si ordonata este a doua axa din plan. Valoarea abcisei este copiata ca
valoare de intrare pentru calcul daca calculatorul este activat, iar valoarea ordonatei este copiata
in urmatoarea caseta de introducere a datelor. Daca aceasta functie a fost apelata in editare,
coordonatele sunt salvate cu numele axelor din planul de baza utilizat.
Examplu: Daca planul G18 este activat, abcisa este axa Z, iar ordonata este axa X.
Examplu: Calcularea punctului de intersectie dintre un sector de cerc si o dreapta.

Daca: Raza: 10
Centrul cercului: Z 20 X20
unghiul de intersectie dintre dreapta si sectorul circular: 45°
Directia de rotatie: G2
Accept
Rezultat X = 12.928
Y = 27.071
Aceasta functie calculeaza coordonatele carteziene ale unui punct in plan, fata de un punct de referinta
(PP) pe o anumita dreapta care trece prin acel punct. Pentru calcularea coordonatelor noului puncteste necesara
cunoasterea distantei din PP la noul punct si a unghiului (A1) pe care il face dreapta fata de sistemul
de coordonate.
Fig. 1-6
Se introduc urmatoarele coordonate sau unghiuri:

S coordonatele punctului (PP)
S unghiul fata de abcisa (A1)
S distanta de la punctul PP la noul punct
S complementara unghiului pe care o face dreapta ce trece prin punctul PP (A2) cu referire la A1
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 1-19
Introducere
Cand se apasa aceasta tasta soft, abcisa si ordonata sunt calculate. Abcisa este
prima axa si ordonata este a doua axa din plan. Valoarea abcisei este copiata in prima caseta ca
Exemplu
Calculare punctului de intersectie a dreptei . Dreapta 2 este la distanta cunoscuta EP. Punctul PP
dupa dreapta (are coordonatele: X = 51.981, Y = 43.081) (vezi pp. 1-11).
Resulta: X = 68.668
Y = 26.393
Aceasta functie converteste coordonatele polare in coordonate carteziene.
Fig. 1-7
Se introduce punctul de referinta, lungimea razei polare si unghiul.
Cand se apasa aceasta tasta soft, abcisa si ordonata sunt calculate. Abscisa este
prima axa si ordonata este a doua axa din plan. Valoarea abcisei este copiata in prima caseta ca
SINUMERIK 802D
1-20 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Introducere
Exemplu
Calcularea punctului de sfarsit a dreptei . Dreapta este la un unghi de

A=45° si se cunoaste lungimea dreptei 1.
Resulta: X = 51.981
Y = 43.081
Aceasta functie este utilizata sa calculeze punctul de sfarsit al unei drepte/cu o alta dreapta
ce este perpendiculara pe prima.
Urmatoarele valori trebuie sa fie cunoscute:
Dreapta 1: Punctul de strat si unghiul cu abscisa
Dreapta 2: Distanta pana la un punct al dreptei pe abscisa
Fig. 1-8
Aceasta functie este utilizata pentru introducerea punctelor de sfarsit.

Ordonata si abscisa sunt cunoscute.
A doua dreapta este parcursa CW or CCW la un unghi de 90 grade fata de prima dreapta.
Aceasta functie ajuta la o setare usoara a sensului de parcurgere.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 1-21
Introducere
Punctul de sfarsit lipsa este calculat prin apasarea acestei taste. Valoarea abscisei este copiata in prima
caseta, iar ordonata in a doua caseta de introducere a datelor, cand functia este activata.
Daca aceasta functie a fost apelata in editare, coordonatele sunt salvate cu numele axelor
din planul de baza utilizat.
Exemplu
Pe desenul unei piese este cunoscut raza de racordare a dreptei cu sectorul circular si unghiul dreptei.
Centrele cercurilor de racordare M1 si M2 sunt necunoscute. Aceste centre lipsa se determina
prin utilizarea functiei prezentate anterior .
Calcularea punctului M1 din sectiunea 1:

In aceasta sectiune, arcul de cerc este parcurs in sens CCW.
Prin utilizarea tastelor si se introduc datele cunoscute.

Se introduce coordonata punctului (PP) P1, unghiul de inclinare a dreptei, ordonata
pana la centrul cercului de racordare.
Resulta: X = -19.449
Y = 30
SINUMERIK 802D
1-22 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Introducere
Calcularea punctului M2 in sectiunea 2:

In aceasta sectiune arcul de cerc de racordare este parcurs in sens orar CW. Se utilizeaza
tasta soft pentru selectarea sensului de parcurgere.

Se introduc parametrii cunoscuti in formularul de pe ecran.
Resulta: X = 21.399
Y = 30
1.3.2 Editarea caracterelor chinezesti
Aceasta functie este disponibila doar pentru versiunile soft chinezesti.

The control system provides a function for editing Chinese characters in the program editor
and in the PLC alarm text editor. After activation, type the phonetic alphabet of the searched
character in the input box. The editor will then offer various characters for this sound, from
which you can choose the desired one by entering either of the digits 1 to 9.
Fig. 1-9 Chinese editor
Alt S is used to turn on/turn off the editor
1.3.3 Taste rapide
Aceste taste rapide pot fi utilizate pentru selectare, copiere, decupare si stergerea textelor. Functiile
sunt disponibile pentru scrierea programelor piesa si pentru campurile de introducere a datelor.
CTRL C Copiere
CTRL B Selectare
CTRL X Decupare
CTRL V Lipire
Alt L comutare intre notatii

Alt H Help sistem
sau tasta Info
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 1-23
Introducere
1.4 Functia Ajutor (Help) a sistemului
1.4 Functia ajutor (help) a sistemului

Activarea ajutorului sau asistentei sistemului se face cu tasta Info. Aceasta functie descrie modul de
operare a diferitelor functii.
Functia de asistenta (help) contine urmatorul topic:
S Un sumar al comenzilor NC cu o descriere scurta a acestora
S Programarea ciclurilor
S Explicatii pentru diverse alerte.
Fig. 1-10 Tabelul de componenta al asistentului sistemului
Show Aceasta functie deschide topicul selectat.
Fig. 1-11 Descrierea si prezentarea unor functii
Go to Se utilizeaza pentru selectarea referintelor incrucisate. Referintele incrucisate sunt marcate cu caracterele
topic “>>....<<”. Aceste taste soft sunt vizibile daca referintele incrucisate sunt vizualizate in zona de aplicatie.
Back to Dupa selectarea referintei incrucisate, aditional este vizualizata si tasta soft Back to topic.
topic Aceasta functie permite reintoarcerea la afisarea din ecranul anterior.
SINUMERIK 802D
1-24 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Introducere
1.4 Functia Ajutor (Help) a sistemu
Find Se utilizeaza pentru cautarea unui termen din tabelul de componenta (cuprins). Se apasa pentru a
incepe procesul de cautare.
Ajutorul din zona Program Editor

Sistemul ofera explicatii pentru toate instructiunile NC. Pentru afisarea informatiilor referitoare
la o anumita instructiune, se pozitioneaza cursorul pe instructiunea respectiva si se apasa tasta INFO..
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 1-25
Introducere

Pentru masinile unelte se foloseste regula mainii drepte pentru stabilirea axelor de coordonate.
Deplasarile dupa axele masinii descriu pozitiile relative succesive dintre scula si piesa de
prelucrat.
+Z
+Y
+Y
90° 90°
90°
+X
+X
+Z
Fig. 1-12 Definirea directiilor axelor de coordonate (sistem de axe de coordonate

rectangular)
Sistemul de coordonate ale masinii (MCS)

Alocarea sistemului de axe de coordonate depinde de fiecare masina in parte in functie de tipul si
configuratia acesteia. Acest sistem de coordonate poate fi rotit in orice directie.
+Z
+Y
+X
Fig. 1-13 Axele de coordonate ale masinii pentru o masina de

frezat
Originea sistemului de coordonate ale masinii reprezinta punctul de zero a masinii (zero masina).
In acest punct toate axele au pozitia ’zero’. Acest punct reprezinta un punct de referinta stabilit
de producatorul masinii.
Parcurgerea axelor masinii in sens invers din punctul de referinta reprezinta o deplasare negativa.
SINUMERIK 802D
1-26 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Introducere
Sistemul de coordonate al piesei (WCS)

Sistemul de coordonate al piesei (see Fig. 1-12) este destinat pentru descrierea geometriei
piesei in programul piesa.
Punctul de zero al piesei (zero piesa) se alege de catre programatorul pieas. Programatorul nu
cunoaste modul de efectuare a deolasarilor masinii, nu se stie daca piesa sau scula face deplasarea.
Aceste deplasari pot fi efectuate diferit dupa fiecare axa. Directia de deplasare este intodeauna definita
astfel incat, indiferent de situatia reala, scula face deplasarea fata de piesa.
ÉÉÉ
Y
W X
W = punctul de zero al piesei
Fig. 1-14 Sistemul de coordonate piesa
Sisteme de coordonate relative

Pe langa sistemele de coordonate absolute ale masinii si piesei, se pot utiliza si sisteme
de coordonate relative. Prin utilizarea acestui sistem relativ de coordonate se pot alege liber puncte
de referinta care nu afecteaza sistemul activ de axe de coordonate ale piesei. Toate deplasarile dupa
fiecare axa sunt descrise dupa noile puncte de referinta alese.
Instalarea semifabricatului
In vederea prelucrarii, semifabricatele se instaleaza pe masina. Semifabricatul trebuie astfel orientat
pe masina astfel incat axele de coordonate ale masinii sa fie paralele cu axele de coordonate ale piesei.
Distantele sau corectiile intre punctul de zero al masinii si punctul de zero al piesei se determina pentru
fiecare axa in parte si se introducin zona de introducere a corectiilor pentru setarea corectiilor de zero. In
programul NC aceasta corectie este activata, prin utilizarea instructiunii G54 (vezi Sectiunea ”Instalarea
semifabricatelor - Setarea corectiei de zero ...”).
ZMachine W = punct zero piesa

M = punct zero masina
ZWorkpiece
Y
ÉÉ
e.g.
W X
G54 YMachine
M XMachine
Fig. 1-15 Instalarea semifabricatului pe masina
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 1-27
Introducere
Sistemul de coordonate curent al piesei

Corectia de zero programata TRANS poate fi utilizata pentru generarea unei referinte corectate (translatate)
fata de sistemul de coordonate al piesi rezultand sistemul de coordonate curent al piesei (vezi Sectiunea
Programarea corectie de zero "Zero Offset: TRANS”).
Corectie programata
TRANS
Z Current
Z Y
ÉÉÉ
Y
X
W X
W = punct zero piesa
Fig. 1-16 Sistemul de coordonate piesa; Sistemul de coordonate curent

al piesei
SINUMERIK 802D
1-28 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Pornire NC si stabilirea punctelor de referinta 2
Note
Inainte de pornirea SINUMERIK 802D si a masinii CNC, va rog sa consultati documentatia masinii, deoarece
pornirea comenzii numerice si a masinii si setarea punctelor de zero sunt comenzi dependente de masina.
Aceasta documentatie descrie panoul de comanda standard 802D (MCP). Daca se foloseste un panou
de comanda diferit MCP, operatiile efectuate pot fi diferite decat cele descrise aici.
Secventa de operare
Prima data se alimenteaza cu curent CNC si masina. Dupa secventa de pornire (boot) a sistemului,
ecranul panoului de comanda trece in Zona de pozitionare in mod Jog.
Fereastra pentru punctul de referinta este activa
Fig. 2-1 Ecranul de start Jog-Ref
Tasta Ref de pe panoul de control al masinii se utilizeaza pentru activarea stabilirii punctului de referinta.
Fereastra pentru stabilirea punctelor de referinta (Fig. 2-1) va afisa care axe au stabilite sau nu
punctele de referinta.
Axei i se poate stabili referinta
Axa are stabilita punctul de referinta
+X Selectarea tastei pentru stabilirea axei si directiei.

...
-Z
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 2-29
Pornirea NC si stabilirea punctelor de referinta
Daca se stabileste gresit directia de deplasare fata de punctul de referinta masina se poate opri.
Stabilirea punctului de referinta se face pentru fiecare axa in parte.
Iesirea din aceasta functie se face prin selectarea unui mod de lucru (MDA, Automatic or Jog).
Nota
”Stabilirea punctelor de referinta“ este posibila doar in mod Jog.
SINUMERIK 802D
2-30 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Setarea 3
Remarci preliminare
Inainte de lucrul cu CNC, setarile pentru masina, scule, etc. sunt urmatoarele:
S Introducerea sculelor si a parametrilor sau corectiilor de scula.
S Introducerea/modificarea corectiei de zero a masinii.
S Introducerea datelor de setare.
3.1 Introducerea sculelor si a parametrilor sau corectiilor de scula
Functionare
Parametrii sculei constau in date care descriu geometria, uzura si tipul sculei.
In functie de tipul sculei, fiecare scula este definita printr-un numar de parametrii. Sculele sunt
identificate printr-un numar (T numar).
Vezi de asemenea Sectiunea 8.6 ”Scule si corectt de scula”
Secvente de operare
Offset Aceasta tasta soft deschide fereastra Tool Offset Data ce contine oi lista cu toate sculele introduse. Navigarea
Param in lista de scule se poate face cu tastele cursor sau Page Up/PageDown.
Tool
List
Fig. 3-1
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 3-31
Setarea
3.1 Introducerea sculelor si a parametrilor de compensare a acestora
Aceasta secventa de operare se utilizeaza pentru introducerea valorilor de compensare (corectie), astfel:
S Se pozitioneaza cursorul in caseta in care se doreste modificarea,
S se introduce valoarea dorita(s)
si se apasa tasta Input sau se muta cursorul in alta parte.
Extend
Pentru sculele speciale, tasta soft extinde lista de parametrii ce poate fi
completata.
Taste soft
Tool Se foloseste pentru determinarea compensarilor sau corectiilor de scula.

Measur.
Measure Se determina datele de compensare a sculei manual.

manually
Measure Se utlizeaza pentru determinarea compensarilor sculei in mod semiautomat (se poate aplica
auto
doar cu ajutorul unei piese etalon).
Calibrate Se foloseste pentru calibrarea piesei etalon.

probe
Delete Se sterg datele referitoare la scula sau la anumite muchii aschietoarel.

tool
Extend Se vizualizeaza toti parametrii unei scule.
Fig. 3-2 Formularul ecran pentru introducerea parametrilor suplimentari
Referirile la parametrii suplimentari sunt descrise in capitolul ”Programarea”.
Edges > Aceasta tasta soft ofera posibilitatea selectarea muchiilor, fiecare muchie fiind introdusa separat
D >> Se selecteaza muchia cu numar superior.
<< D Se selecteaza mucgia cu numar inferior.
SINUMERIK 802D
3-32 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Setarea
3.1 Introducerea sculelor si corectiilor
New Se introduce o muchie noua pentru scula.

edge
Reset Se seteaza compensarea sculei pe fiecare muchie la zero.

edge
Change Permite schimbarea tipului de scula prin alegerea tastei soft corespunzatoare noului tip.
type
<Find Cautarea sculei dupa numarul acesteia

Find
Se tasteaza numarul sculei si se confirma cu tasta soft OK . Daca scula exista
cursorul se pozitioneaza pe linia acesteia.
New Tasta soft pentru introducerea unei scule noi sau a compensarilor.
tool Nota: Pot fi introduse maxim 48 de scule.
3.1.1 Introducerea unei scule noi
Secventa de operare
New Aceasta tasta deschide o fereastra ce ofera posibilitatea alegerii tipului de scula. Dupa selectarea
tool tipului sculei se introduce numarul acesteia in caseta de dialog.
Fig. 3-3 Fereastra pentru o scula noua Introducerea numarului sculei
Se utilizeaza tasta soft OK pentru a se confirma valorile introduse.Valoarea implicita este zero
OK
3.1.2 Determinarea corectiilor de scula
Functionare
Aceasta functie poate fi folosita la determinarea geometriei necunoscute a sculei T.
Cerinte initiale
Scula respectiva este selectata. In mod JOG se apropie muchia taietoare a sculei de un
punct de pe masina care este cunoscut in sistemul masinii. Se poate folosi o piesa etalon
a carui pozitie este bine determinata.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 3-33
Setting Up
3.1 Introducerea sculelor si a corectiilor de scula
Procedura
Se introduc coordonatele punctului de referinta X0, Y0 sau Z0.
Observatie: Pentru freze, lungimea 1 si raza sculei trebuie sa fie determinate, Pentru burghie
se determina doar lungimea 1.
Prin utilizarea punctului F (coordonata masina) si a punctelor de referinta, sistemul poate
calcula valoarea corectiei sculei corespunzatoare lungimii 1sau poate calcula raza
sculei.
Nota: Se poate folosi corectia determinata anterior (e.g. value of G54) pentru a se cunoaste
coordonatele masinii. In acest caz, muchia activa a sculei se apropie de punctul zero al piesei.
In momentul contactului dintre scula si piesa, punctul de referinta este zero.
F - tool carrier reference point

M - machine zero point F
Pozitia actuala Z
Length 1=?
W - workpiece zero point
Z Machine
Pozitie intermediara
coordonata masina
cunoscuta Z
Semifabricat W Compensare
M Gxx, e.g. G54
XMachine
Fig. 3-4 Determinarea compensatiei lungimii unui burghiu: Length 1 / Z axis
Secventa de operare
Tool Se deschide fereastra de compensare.

measure
Fig. 3-5 Selectarea masurarii compensarii manual sau semiautomat
SINUMERIK 802D
3-34 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Setarea
Measure Se deschide fereastra de dialog pentru stabilirea valorilor de compensare manual

manually
Tool Tool
list list
Set Set
length1 length1
Back Back
Fig. 3-6 In fereastra de compensare Masurarea diametrului sculei

se masoara lungimea
S In campurile X0, Y0 sau Z0, se introduc valorile pentru pozitia curenta a sculei.
Acestea pot fi coordonatele curente ale masinii sau valori pentru compensarea de zero de baza
G54 ... G59). Daca sunt utilizate alte valori, acestea se refera doar la pozitia specificata la
determinarea compensarii.
S Dupa selectarea uneia dintre tastele soft Set length sau Set diameter, sistemul va
determina geometria cautata pentru lungimea 1 sau diametru in functie de axa preselectata.
Valoare de compensare determinata este stocata de comanda numerica pana la o noua corectie.
S Daca este introdus un distantier sau o lamela spion intre muchia sculei si piesa, grosimea
acesteia se pate introduce in campul ”Clearance”.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 3-35
Setarea
3.1.3 Determinarea compensarilor de scula prin utilizarea probelor senzitive
Secventa de operare
Tool Measure
Measur. auto
Se deschide fereastra pentru determinarea compensarii.

Dupa ce formularul din fereastra de compensare s-a deschis, scula curenta utilizata apare in fereastra
cu datele si planele in care se vor efectua masuratorile.
Se poate utiliza si formularul Sensing probe setting data (Section 3.1.4).
Note
Pentru crearea unui program de masurare, parametrii ”Safety clearance” din formularul ”Settings” si
"feedrate" din formularul ”Probe data” trebuie utilizate.
Daca deplasarea se face dupa mai multe axe, pozitia probei nu poate fi calculata.
Masurarea lungimii sculei
Fig. 3-7 Fereastra ”Compensation values; length measurement”
Se face deplasarea sculei catre proba.
Dupa ce ”Probe triggered” a aparut, se elibereaza tasta de deplasare si se asteapta pana

cand procesul de masurare este complet. In timpul procesului de masurare automata apare un simbol
animat care atentioneaza asupra faptului ca procesul automat de masurare este in desfasurare.
SINUMERIK 802D
3-36 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Setarea
Masurarea diametrului sculei

Diametrul sculei poate fi determinat numai prin rotatia axului principal. Pentru aceasta se introduce
turatia axului principal si sensul de rotatie in formularul Probe data.
Fig. 3-8 Fereastra ”Compensation values; diameter measurement”
Se apropie muchiile active ale sculei de piesa senzitiva dupa axele necesare. In functie de axa selectata
verificarile se pot face pentru punctele P1 sau P3 sau P2 sau P4.
Dupa ce ”Probe triggered” a aparut, e elibereaza tasta de deplasare si se asteapta pana

cand procesul de masurare este complet. In timpul procesului de masurare automata apare un simbol
animat, care atentioneaza asupra faptului ca procesul automat de masurare este in desfasurare.
Atentie
! Axul principal se va roticu turatia definita in fereastra "probe data"!
3.1.4 Setarea probelor
Data
Settings
probe
Formularul ecran urmator este folosit pentru a stoca coordonatele probelor si pentru setarea
urmatorilor parametrii necesari in procesul de masurarea automata:
S Planul in care se afla proba
S Vitezele de avans
S Turatia si sensul de rotatie a sculei
Sensul de rotatie a sculei trebuie sa fie in sens invers sensului de aschiere a acesteia
Toate valorile se refera la sistemul de coordonate ale masinii.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 3-37
Setarea
3.1 Introducerea sculei si corectiilor
Fig. 3-9 Formularul interactiv ”Probe data”
Table 3-1 Referiri la campurile de introducere a datelor
Parametrul Referire
Abs. position P5 Pozitia absoluta a probei in directia Z
Center point: X Pozitia calculata a punctului de centru a masinii (coordonate masina)
Center point: Y
Diameter Diametrul probei (Diametrul afisat este determinat dupa
calibrare.)
Thickness Grosimea probei disc
Calibrarea probei
Calibrate Calibrarea probei poate fi activata din meniul Settings sau din meniul Measure tool
probe
Atingerea celor 5 puncte ale probei.
Fig. 3-10 Calibrarea probei (lungimea) (diametrul)
SINUMERIK 802D
3-38 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Setarea
Dupa ce fereastra de calibrare a aparut, o animatie semnalizeaza pasii care se executa pentru
pozitionarea sculei in dreptul piesei de proba. This point must be approached with the ap-
propriate axis. Daca proba este triggered, sistemul CNC preia controlul procesului de masurare
prin trecerea in mod AUTOMATIC care selecteaza programul de masurare si porneste
in mod automat procesul. Operatorul va privi cu atentie in sensul de deplasare a axei
respective.
Cand procesul de masurare s-a terminat, un simbol al unui comparator este afisat si
NC este activa.
Pozitia obtinuta dupa rularea programului de masurare va servi la calculul pozitiei reale a probei.
Nota
La crearea unui program de masurare, parametrii ”Safety clearance” din formularul ecran ”Settings”
si viteza de avans din formularul ”Probe data” trebuie sa fie utilizate.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 3-39
Setarea
Tool- Fiecare tip de monitorizare este reprezentata pe patru coloane:

life
S Punctele de setare
S Limitele de alerta
S Valoarea reziduala
S Daca este activa
Prin folosirea casutelor de validare in coloana 4 monitorizarea poate fi activata sau dezactivata.
life
Fig. 3-11 Monitorizarea sculei
Simbolurile din coloana T ofera informatii despre starea sculei.
Limita de alerta atinsa
Scula este dezactivata
Scula este monitorizata
Reset Prin apasarea acestei taste soft se afiseaza doar informatiile de monitorizare ale sculei selectate
monitor
SINUMERIK 802D
3-40 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Setarea
Fig. 3-12
After Se activeaza scula selectata.

enable
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 3-41
Setarea
3.3 Introducerea si modificarea corectiei de zero
Functionare
Dupa atingerea punctelor de referinta, valorile actuale sunt memorate si sunt afisate ca valori actuale
de zero ale masinii. Programul piesa se refera intodeauna la punctul de zero al piesei. Trebuie sa se
realizeze coincidenta punctelor de zero ale masinii si piesei prin corectia de zero.
Secventele de operare
Selecteaza ”Zero Offset” din Parameters si Zero Offset.

Lista cu punctele de zero setabile apare pe ecran. Formularul ecran afiseaza deasemenea valorile
Zero
Offset
de corectie zero programate, factorul activ de scalare, statutul afisat in ”Mirroring
active”, si toate corectiile de zero.
Fig. 3-13 Fereastra pentru corectia de zero
Pozitiile cursorilor pentru a se ajunge la casuta de introducere a datelor care trebuie modificate,
taste de valori. Valoarea introdusa se valideaza prin deplasarea cursorului la o alta casuta de introducere a datelor
sau prin utilizarea tastei Input.
Change Valorile introduse sunt activate imediat.

activated
SINUMERIK 802D
3-42 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Setarea
3.3.1 Determinarea corectiei de zero
Cerinte initiale
Se selecteaza fereastra ecran care corespunde corectie de zero (e.g. G54) si axele pentru care se
doreste determinarea valorii corectiei.
Fig. 3-14 Determinarea corectiei de zero
Procedura
Measure Se apasa tasta soft Workpiece Measurem. Comanda numerica va comuta in ecranul ”Po-
workpiece sition” si va descgide fereastra de dialog pentru determinarea corectiei. Axa soft selectata va aparea
pe un fundal negru.
Se atinge semifabricatul cu taisul sculei.
Daca atingerea nu este posibila sau nu se poate ajunge la punctul dorit de catre scula (e.g. cand se
foloseste o lamela spion), grosimea lamei spion sau distanta dintre scula si piesa trebuie sa fie
introdusa in campul ”Clearance”.
Pentru determinarea corectiei cu scula activa, se va specifica si directia de deplasare a sculei.
Daca scula nu este activa, campul ”Direction” este ascuns.
Fig. 3-15 Fereastra pentru determinarea corectiei de zero dupa axa X Idem, pentru axa Z
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 3-43
Setarea
Fig. 3-16 Formularul ecran pentru determinarea corectiei de zero pe axa Z
Set work Prin apasarea acestei taste soft se va calcula corectia de zero si valoarea acesteia va fi afisata in campul Offse.
offset
SINUMERIK 802D
3-44 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Setarea
3.4 Programarea Setting Data - Operating Area ”Parameters”
Functionare
Datele de setare sunt utilizate pentru a face schimbari de lucru ale masinii. Aceste date pot fi modificate
daca este necesar.
Secventa de operare
Se folosesc tastele soft Tool/Offset si Setting Data pentru a se deschide fereastra Setting Data.
Tasta soft Setting data va permite trecerea in ferestre de nivel superior unde sunt posibilitati multiple
Setting ce pot fi setate.
data
Work
Fig. 3-17 Ecranul Setting data
Viteza de deplasare incrementata Jog

Valoarea vitezei in mod Jog
Daca aceasta valoare este zero, comanda numerica va utiliza valoarea stocata in machine data.
Turatia
Valoarea turatiei
Sensul de rotatie
Min. / max.
Limitarea turatiei la valoarea Max. (G26) si Min. (G25) poate fi anulata, iar valorile folosite vor fi in
acest caz cele definite in machine data.
Programare (LIMS)
Se programeaza turatia limita superioara (LIMS) ca viteza de aschiere constanta (G96).
Turatia fara racire si ungere (DRY)
Valoarea introdusa in acest camp va fi folosita automat de catre comanda numerica in mod automat
cand functia ”Dry run feed” este selectata.
Unghiul de Start la filetare (SF)
Pentru filetare, pozitia de start a axului principal este afisata ca valoare initiala. Daca filetul este
cu mai multe inceputuri se modifica unghiul de start a filetarii.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 3-45
Setare
Taste cursor si de introduce a valorilor.
Validarea datelor introduse se face cu tasta soft Input sau prin deplasarea cursorului cu ajutorul tastelor.
Taste soft
Work area Zona de lucru este limitata si sau nu activata pentru fiecare axa in parte. Se introduc valorile limita
limit. pentru zona de lucru. Tasta soft Set Active activeaza/dezactiveaza valorile pentru axele selectate
prin deplasarea cursorului.
Fig. 3-18
Time
counter
Fig. 3-19
SINUMERIK 802D
3-46 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Setarea
Referiri:
S Parts required: Numarul de piese ce trebuie prelucrate
S Parts total: Numarul total de piese produse (total actual)
S Part count: Acest contor inregistraza toate piesele produse din momentul pornirii
S Run time: Timpul total de functionare a programului NC in mod AUTOMATIC ( in secunde )

In modul AUTOMATIC, timpul de functionare incepe cu NC START si se termina la finalul
programului sau la apasarea tastei RESET. Ceasul trece pe zero la fiecare pornire a sistemului
Timpul de rulare a programului NC (in secunde)
S Cycle time: Timpul de lucru al sculei ( in secunde )
Timpul de lucru al sculei incepe cu NC START si se termina la finalul
programului sau la apasarea tastei RESET. Ceasul se reseteaza la inceperea unui nou program.
S Cutting time
Timpul de aschiere incepe cu NC START si se termina la finalul
programului sau prin resetare fara considerarea deplasarilor rapide. Masuraraea timpului
se intrerupe cand timpul de dwell este activ.
Ceasul este automat resetat la zero in cazul activarii ”Control power-up with default va-
lues”.
Misc
Aceasta tasta soft asigura a lista completa cu datele implicite ale sistemului. Datele sunt divizate
astfel:
S generale,
S specifice axelor
S canalelor de setare a datelor.
Fig. 3-20
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 3-47
Setarea
3.5 R Parameters - Operating Area ”Offset/Parameters”
3.5 R Parameters - Operating Area ”Offset/Parameters”
Functionare
Ecranul R Parameters afiseaza o lista completa cu parametrii R pentru controlul si comanda
sistemului (vezi deasemeni Sectiunea 8.9 ”R Parameters”).
Acesti parametri pot fi modificati daca este necesar.
Fig. 3-21 Fereastra R Parameters
Secventa de operare
Se apasa pe rand tastele soft Parameters si R Parameters,
R vari -
able
Se pozitioneaza cursorul la un nou parametru cand se valideaza datele introduse.
Tasta Input valideaza de asemenea valorile introduse.
SINUMERIK 802D
3-48 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Comenzi manuale 4
Remarci preliminare
Comenzile manuale se pot efectua doar in modurile Jog si MDA.
Set Measure Tool

base workpiece measure Settings
x=0 Measure Data

manual probe
Work Measure
y=0
offset auto
z=0 X
Set rel Switch

Z mm>inch.
Delete Calibrate
base W0 probe
x=z=0 Set work

offset
Back << Back << Back << Back <<
Fig. 4-1 Arborele meniului Jog, Zona de pozitionare
Set
base Face Settings
x=0
y=o
z=0
Set rel
Delete
base Z0
x=y=z=0 Abort
Back << OK
Fig. 4-2 Arborele meniului MDA, Zona de operare a masinii
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 4-49
Comenzi manuale
Secventa de operare
Tasta Jog selecteaza pe pupitrul de comanda modul Jog.
+X -Z
...
Pentru depasarea manuala a axelor se apasa tastele X, Y sau Z.

La o apasare indelungata, deplasarea se va face de-a lungul axei cu o viteza constanta definita in
datele initiale ale masinii. Daca valoarea este zero, deplasarea se va face cu viteza programata in
acel moment.
Daca este necesar, viteza de avans se poate selecta din comutatorul Override.
%
Daca se apasa tasta Rapid Traverse Override deplasarea dupa axele de avans se face cu avans rapid
atat timp cat tasta este apasata.
In modul Incremental Dimension, se poate seta deplasarea incrementala ale saniilor de avans.
Pentru a se iesi din acest mod se apasa tasta Jog o singura data.
Fereastra ecran Jog afiseaza pozitia, turatia arborelui principal, valoarea avansului pentru scula curenta selectata.
Fig. 4-3 Ecranul Jog
SINUMERIK 802D
4-50 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Comenzi manuale
Parametrii
Table 4-1 Descrierea parametrilor afisati in ecranul Jog
Parametrii Explicatia
MCS Afiseaza pozitia in sistemul de coordonate al masinii (MCS).
X
Y
Z
+X Daca deplasarea se face in sens pozitiv (+) sau negativ (-) semnul plus sau minus va fi afisat
.... in campul corespunzator.
-Z If axa este in pozitia dorita, semnul nu mai este afisat.
Position Acest camp afiseaza pozitia curenta a axelor in coordonate MCS sau WCS.
mm
Repos offset Daca deplasarea pe axa se face in mod ”Program interrupted” modul Jog va afisa in aceasta
coloana distanta parcursa pe fiecare axa dupa punctul de oprire a programului (break point).
G function Se afiseaza cele mai importante functii G
Spindle S Se afiseaza turatia actuala sau turatia setata
rpm
Feed F Se afiseaza avansul curent sau avansul selectat
mm/min
Tool Afiseaza numarul sculei folosite
Nota
Daca exista un al doilea arbore principal in sistem, arborele activ va fi afisat cu caractere mai mici
Fereastra va afisa intodeauna doar valorile corespunzatoare unui singur arbore de lucru.
Comanda numerica va afisa datele despre arborele principal prin prisma urmatoarelor aspecte:
primul arbore port scula este afisat:
- in timpul lucrului;
- cand porneste;
- cand ambii arbori sunt activi.
Arborele port scula este afisat:
- cand porneste arborele respectiv.
In bara ecranului este afisat arborele port scula activ in momentul respectiv.
Taste soft
Set Aceasta tasta soft se utilizeaza pentru setarea corectiei de zero de baza sau pentru un punct de referinta
base temporar raportat la un sistem de coordonate relative. Se seteaza baza de zero de start.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 4-51
Comenzi manuale
Urmatoarele subfunctii sunt oferite:

S Introducerea directa a pozitiei dorite dupa o anumita axa
In fereastara de pozitionare se deplaseaza cursorul pe axa dorita si se trece noua pozitie dupa ax
respectiva. Valoarea se valideaza cu tasta Input sau prin deplasarea cursorului in alt camp.
S Setarea tuturor axelor la zero
Tastele soft X=Y=Z=0 asigneaza pozitia curenta a axelor la valoarea
zero.
S Setarea individuala a axelor la zero
Daca se apasa una dintre tastele soft urmatoare X=0, Y=0 sau Z=0, pozitia curenta dupa axa respectiva
va fi zero.
Prin apasarea tastei soft Set Rel pozitia se va afisa in coordonate relative. Urmatoarea valoare introdusa
va modifica punctul de referinta ale axelor de coordonate ale sistemului.
Nota
Modificarea corectiei de zero initiale va afecta orice reglare la zero anterioara.
Measure Determina corectia de zero (cf. Chapter 3)

workpiece
Tool Masoara corectia sau compensarea sculei (cf. Chapter 3)

measure
Acest ecran este folosit pentru a se putea seta planul de retragere a sculei, distantele de siguranta si sensul de rotatie
Settings
a arborelui principal prin utilizarea programului piesa in mod automat MDA mode. Aditional, acesta fereastra poate fi
utilizata pentru setarea avansului in modul JOG feed si pentru valorile deplasarilor incrementale.
Fig. 4-4
Planul de retragere: Functia ”Face” retrage scula in pozitia initiala specificata (pozitie dupa axa Z)
Distanta de siguranta: Distanta pana la atingerea piesei de catre scula dupa efectuarea avansului rapid
Aceasta valoare defineste distanta minima dintre suprafata piesei si scula. Aceasta este utilizata de catre
functiile ”Face” si ”Automatic tool gauging”.
JOG feedrate: Viteza de avans in modul JOG
SINUMERIK 802D
4-52 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Comenzi manuale
Dir. of rot.: Sensul de rotatie al arborelui principal pentru programele generate automat in mod
JOG si MDA.
Switch Se comuta intre sistemul metric si inch

mm > inch
4.1.1 Inregistrarea rotilor de mana
Secventa de operare
Hand
wheel
In modul Jog se afiseaza fereastra Handwheel.

Dupa deschiderea ferestrei, in coloana “Axis” va fi afisata identificatorul axei, care
simultan este reprezentat si prin taste soft. In functie de numarul de roti de mana existente
acestea pot fi selectate cu ajutorul cursorului din campurile 1, 2 sau 3.
Selectarea rotii de mana dorite se face cu ajutorul tastelor cursor. Selectarea rotilor de mana dupa o anumita
axa se poate face si cu ajutorul tastelor soft.
Acceptarea rotii de mana va fi vizualizata .cu simbolul.
Fig. 4-5 Ecranul pentru setarea rotilor de mana
Se utilizeaza pentru setarea sistemului de coordonate masina sau piesa care va fi folosit de roata de mana.
MCS
Setarea curenta va fi afisata in fereastra.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 4-53
Comenzi manuale
4.2 Operarea in mod manual MDA (Manual Input)
Functionare
In modul MDA pot fi scrise si rulate programe piesa.
Atentie
! In modul manual, butoanele de siguranta sunt folosite ca si in cazul automat.
Pe viitor, multe dintre cerintele urmatoare sunt necesare si in modul complet automat.
Secventa de operare
Prin apasarea tastei MDA panoul de comanda afiseaza fereastra MDA.
Fig. 4-6 Fereastra MDA
Cele mai multe date se vor introduce de la tastatura panoului de comanda.
NC START porneste masina cu comanda numerica. In timpul lucrului cu masina nu se pot edita blocuri.
Dupa executia unui program, datele raman stocate pana la o noua comandat NC Start ce va executa
din nou acel program sau va continua cu o noua secventa introdusa.
SINUMERIK 802D
4-54 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Comenzi manuale
Parametrii
Table 4-2 Descrierea parametrilor din fereastra de lucru MDA
MCS Afiseaza axele existente in MCS sau WCS
X
Y
Z
+X Daca deplasarea se face in sens pozitiv (+) sau negativ (-) semnul plus sau minus va fi afisat
... in campul corespunzator axei respective.
-Z If the axis is in the desired position, no sign is displayed.
Position Afiseaza pozitia curenta a axelor in MCS sau WCS.
mm
Distance to Distanta de parcurs dupa o anumita axa in MCS sau WCS.
go
G function Se afiseaza functiile G cele mai importante
Spindle S Se afiseaza turatia curenta sau turatia reglata
rpm
Feed F Se afiseaza viteza de avans in mm/min or mm/rot.
Tool Se afiseaza scula curenta si numarul taisului (T..., D...).
Editing win- In modul de lucru ”Stop” or ”Reset”, in fereastra de editare se pot introduce blocuri de program.
dow
Nota
Daca exista un al doilea arbore principal in sistem, arborele activ va fi afisat cu caractere mai mici
Fereastra va afisa intodeauna doar valorile corespunzatoare unui singur arbore de lucru.
Comanda numerica va afisa datele despre arborele principal prin prisma urmatoarelor aspecte:
primul arbore port scula este afisat:
- in timpul lucrului;
- cand porneste;
- cand ambii arbori sunt activi.
Al doilea arbore este afisat:
- cand porneste.
In bara ecranului este afisat arborele port scula activ in momentul respectiv.
Taste soft
Set Vezi Capitolul 4.1

base
Vezi Capitolul 4.2.1

Face
Vezi Capitolul 4.1

Settings
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 4-55
Comenzi manuale
G Fereastra pentru functiile preparatorii G contine toate functiile G, fiecarei functii fiind asignata unui grup de functii
function ce are o pozitie fixa in ecran.
Prin utilizarea tastelor PageUp si PageDown se afiseaza functiile G din pagina urmatoare sau anterioara.
Prin utilizarea unei alte taste soft aceasta fereastra se inchide.
Auxiliary Aceasta tasta soft afiseaza functiile auxiliare M(iscellaneous). Daca acesata tasta se apasa mai indelungat
function fereastra se inchide.
Axis Se afiseaza fereastra cu valorile avansurilor.

feedrate Prin apasarea indelungata a acestei taste soft fereastra se inchide.
Delete Se sterg blocuri din programul editat.

MDI prog.
Save Se salveaza programul editat in mod MDA cu un anumit nume dorit in directorul de stocare
MDI prog. a acestora. Salvarea se poate face cu numele unui program deja existent, dar in acest caz continutul vechiului
program se pierde. Comutarea intre fereastra de editare si cu lista programelor se face cu tasta TAB.
Fig. 4-7
MCS/WCS Se afiseaza valorile actuale pentru modul MDA in functie de sistemul de coordonate selectat
REL in sistem.
SINUMERIK 802D
4-56 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Comenzi manuale
4.2.1 Frezarea unei fete (suprafete)
Functionare
Aceasta functie poate fi utilizata la frezarea unei fete drepte pentru un semifabricat in
vederea prelucrarii ulterioare fara a se scrie un program special in acest sens.
Secventa de operare
Face
In modul MDA, se deschide fereastra cu formularul de date ce trebuie introduse prin tasta soft Face.
S Pozitia axelor in punctul de start.
S Coordonatele suprafetei ce trebuie prelucrate si parametrii de prelucrare.
IAceasta functie creeaza un program piesa care poate fi utilizat si pornit cu tasta de comanda afisata
NC Start. Fereastra pentru functia Face se va inchide si va fi vizualizat ecranul de lucru al masinii
care va afisa progresele realizate in prelucrarea suprafetei.
Important
Primul nivel de retragere si distanta de siguranta trebuie definite in Settings menu.
Fig. 4-8 Frezarea unei fete (suprafete)
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 4-57
Comenzi manuale
Table 4-3 Descrerea parametrilor din fereastra de lucru Face milling
Parametrul Explicatia
Tool Introducerea sculei care va fi utilizata
Scula este schimbata cu prioritate de catre masina. Rolul acestei functii este acela de a
apela diferite cicluri de prelucrare care sunt dependente de fiecare fabricant in parte.
(LL6).
ZeroOffset Se selecteaza punctul de referinta pe muchia piesei.
Feed F Avansul in mm/min or mm/rot.
Spindle S Turatia
rpm
Direction Sensul de rotatie al sculei
Mach. Calitatea suprafetei
Se poate seta intre degrosare si finisare.
X0, Y0, Z0, X1, Valori ale geometriei semifabricatului
Y1
blank dimensions
Z1 Dimensiunea finala dupa axa Z
finished dimen-
sion
DXY Input box for the amount of the infeed movement (X, Y)
max. infeed
DZ Input box for the amount of the infeed movement (Z)
max. infeed
UZ Se completeaza campul cel mai relevant pentru rugozitate
Taste soft pentru diverse strategii de frezare (opposed/synchronous operation)
Prelucrare paralela cu abscisa cu schimbare de sens
Prelucrare paralela cu ordonata cu schimbare de sens
Prelucrare paralela cu abscisa intr-un singur sens
Prelucrare paralela cu ordonata intr-un singur sens
SINUMERIK 802D
4-58 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Modul Automat 5
Functionare
In modul Automatic mode se pot edita programe piesa in mod automat pentru operatii
de prelucrare simple.
Secventa de operare
Cu tasta Automatic se selecteaza modul Automatic.

Fereastra de lucru Automatic afiseaza pozitia, axa sculei, scula folosita si
blocul curent din program.
Fig. 5-1 Fereastra Automatic
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 5-59
Modul automat
Program Block Real- time Correct

control search simulat. progr.
Program To Zoom
test contour Auto
Dry run To To
feedrate endpoint origin
Condit. Without Show

STOP calculate ...
Skip Interr. Zoom +

point
SiBL fine Find Zoom -
Delete
ROV active window
Cursor
coarse / fine
Back << Back << Back << Back <<
Fig. 5-2 Meniul arbore in modul AUTOMATIC
Parametrii
Table 5-1 Descrierea parametrilor din fereastra de lucru
MCS Afisarea axelor existente in MCS sau WCS
X
Z
+X Daca deplasarea este pozitiva (+) sau negativa (-) semnul plus sau minus este afisat in fata
- Z axei din campul respectiv.
Daca axa este in pozitia dorita nu se afiseaza nici un semn in fata.
Pozitia Afiseaza pozitia curenta in MCS sau WCS.
mm
Distanta de Distanta ce trebuie parcursa in lungul axei in MCS sauWCS.
parcurs
Functia G Afiseaza functiile G importante
Turatia S Afiseaza valoarea curenta a turatiei
rpm
Avansul F Afiseaza valoarea curenta a avansului
mm/min or
mm/rev.
Scula Afiseaza numarul sculei si muchia activa (T..., D...).
Blocul curent Se afiseaza sapte blocuri din cadrul programului activ
SINUMERIK 802D
5-60 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Modul automatic
Nota
Daca exista al doilea arbore principal integrat in sistem, aceasta axa principala va fi afisata cu litere mici
In fereastra activa vor fi afisate date numai despre un singur arbore principal.
Datele despre arborii de lucru cuprind urmatoarele aspecte:
prima axa de lucru:
- daca este activa;
- cand porneste rotatia arborelui;
- daca ambele axe principale sunt active.
pentru a doua axa:
- cand porneste rotatia arborelui.
In bara de stare a sistemului este afisat arborele principal activ.
Taste soft
Program Prin apasarea acestei taste soft se activeaza tastele soft suplimentare cum ar fi Skipped
control Block, Program Test.
Program Apasarea tastei Program Test (PRT) va dezactiva punctele de referinta si turatia. In acest caz,
test se face simularea functionarii programului fara deplasarea sculelor si rotatia arborelui principal.
Dry run Avansul de a lungul axei active se va face cu valoarea setata pentru prelucrare fara racire.
feedrate Avansul in regim uscat este activ la apelarea comenzii.
Condit Daca aceasta functie este activa, executarea programului se intrerupe intodeauna la blocul in
stop care functia M01 este programata.
Blocurile de programe marcate cu ghilimele in fata numarului blocului, vor fi ignorate in timpul
Skip
executarii programului (ex. “/N100”).
Daca aceasta functie este activata, programul piesa este executat bloc cu bloc: Fiecare bloc este
SBL fine
decodat separat si la sfarsitul fiecarui bloc se face stop cu exceptia cazului in care prelucrearea
se face fara dry run feedrate. In aceste blocuri, oprirea (stop) apare la sfarsitul sarcinii de lucru
curente din blocul respectiv. ”Single Block fine” poate fi selectat prin RESET.
Comutatorul de avans este in pozitia de avans rapid.

ROV active
Iesire din ecranul curent.

Back <<
Block Cautarea unui bloc dorit din program.

Search
To Cautarea unui bloc cu punctul de start al unui contur

contour
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 5-61
Modul automat
To Cautarea unui bloc cu punctul de final al unui contur

endpoint
Without Cautarea unui bloc fara efectuarea calculelor

calculate
Interr. Cursorul se pozitioneaza pe punctul de intrerupere.

point
Aceasta tasta soft Search permite cautarea unei linii din program “Find line” si a unui text “Find text”.
Find
Real- time Simulare in timp real.

simulat. (vezi Capitolul 6.4)
Correct Se corecteaza pasajele false din program. Orice schimbare va fi salvata imediat.
progr.
Se activeaza fereastra ecran pentru functiile G.

G funct
Aceasta fereastra contine toate functiile G active
Cu tastele PageUp sau PageDown se vizualizeaza toate paginile cu functiile G.
Fig. 5-3 Fereastra cu functiile G active
Auxiliary Functii auxiliare M.

function Inchiderea ferestrei se face prin apasarea mai indelungata a tastei.
Axis Fereastra pentru avans.

feedrate Inchiderea ferestrei se face prin apasarea mai indelungata a tastei.
Program Se comuta intre afisarea a 7 -pana la 3 -blocuri.

sequence
MCS/WCS Selectarea sistemului de coordonate masina, piesa sau relativ.

REL
External Un program de pe un suport extern este introdus in sistem prin intermediul portului serial RS232
programs si va fi executat imediat la apasarea tastei NC START.
SINUMERIK 802D
5-62 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Modul automat
5.1 Selectiarea si pornirea unui program piesa
5.1 Selectarea si pornirea unui program piesa
Functionare
Inaintea lansarii in executie a unui program, CN si masina trebuie sa fie setate. Se verifica daca conditiile
de securitate impuse de fabricant masinii sunt respectate.
Secventa de operare
Se trece in mod Automatic.
In programul manager al comenzii numerice vor fi afisate toate programele piesa.
Se pozitioneaza cursorul la programul dorit.
Execute
Cu tasta soft Execute se lanseaza programul dorit.. Numele programului piesa selectat va
aparea in linia “Program name”.
Progr. Se selecteaza setarile dorite pentru executia programului.

control
Fig. 5-4 Program control
Daca se apasa tasta NC START, programul piesa va fi executat.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 5-63
Modul automat
Secventa de operare
Cerinte initiale: Programul piesa a gfost selectat pentru rulare (cf. Capitol 5.1) si sistemul
este in statutul reset.
Block Functia de cautare a unui bloc asigura gasirea blocului dorit de catre utilizator. Rezultatul cautarii
Search se realizeaza prin pozitionarea cursorului pe blocul cautat in programul piesa selectat de catre
utilizator.
Fig. 5-5 Cautarea blocurilor
To Cautarea unui bloc de la un anumit punct de start

contour
To Cautarea sfarsitului unui bloc prin punctul de sfarsit

endpoint
Without Cautarea unui bloc fara efectuarea calculelor de pozitionare

calculate
Interr. Incarcarea punctului de intrerupere in program.

point
Find prin apasarea acestei taste soft se deschide o fereastra de dialog in care se va introduce sirul de caractere (termenul) ce
se doreste a fi gasit.
SINUMERIK 802D
5-64 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Modul automat
5.3 Oprirea/Abandonarea unui program piesa
Fig. 5-6 Se introduce termenul cautat
Acest camp se utilizeaza pentru cautarea termenului introdus in acesta.
Rezultatul cautarii
Se afiseaza blocul dorit in Current Block window
5.3 Oprirea/Abandonarea unui program piesa
Secventa de operare
NC STOP se utilizeaza pentru oprirea unui program piesa.

Prin apasarea NC START programul va continua din punctul de oprire.
RESET se utilizeaza pentru abandonarea rularii programului curent.

Daca se apasa NC START din nou, programul abandonat va incepe rularea de la
inceput.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 5-65
Nodul automat
5.4 Reapropierea dupa intrerupere
5.4 Reapropierea dupa intrerupere

Dupa intreruperea programului prin (RESET), scula se poate deplasa in lungul conturului in mod Manual
(Jog).
Secventa de operare
Se selecteaza modul Automatic.
BlockSearc Se deschide fereastra Block Search pentru a se incarca in sistem punctul de intrerupere.
h
Interr. Punctul de intrerupere va fi incarcat de sistem.

Point
To Prin apasarea acestei taste soft, va incepe cautarea blocului ce corespunde punctului de intrerupere.
contour
Prin apasarea NC START va continua executia programului din acest punct.
SINUMERIK 802D
5-66 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Modul automat
5.5 Repozitionarea dupa intrerupere
5.5 Repozitionarea dupa intrerupere

Dupa oprirea programului prin (NC STOP), se poate retrage scula de pe conturul prelucrat in mod manual
(Jog); coordonatele punctului de intrerupere fiind salvate de catre comanda numerica.
Distanta parcursa de la punctul de intrerupere va fi afisata.
Secventa de operare
Se selecteaza modul AUTOMATIC.
Se apasa NC START pentru continuarea executarii programului.
Precautie
Cand se face reapropierea in punctul de intrerupere, deplasarea dupa toate axele se face
in acelasi timp
. . Se va verifica daca zona de deplasare a sculelor nu este blocata.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 5-67
Modul automat
Functionare
Un program transferat de pe un suport extern prin interfata seriala RS232 poate fi executat imediat
prin apasarea tastei NC START.
In perioada in care memoria comenzii numerice se incarca, rularea unui program anterior este oprita.
Un calculator extern poate fi folosit ca un periferic extern pentru incarcarea sau salvarea programelor
in si din comanda numerica.
Secventa de operare
Cerinta initiala: Sistemul trebuie sa fie in RESET.
Interfata RS232 trebuie sa fie setata corect (pentru format text, vezi de asemenea Capitolul 7) si nu
trebuie sa fie ocupata cu o alta operatie (DataIn, DataOut, STEP7).
External Se apasa tasta soft.

progr.
Se utilizeaza meniul PCIN tool de la o interfata externa (PC) pentru a se seta incarcarea datelor direct de
pe calculator.
Programul va fi incarcat in memoria bufer a comenzii numerice si va fi selectat automat si afiset in
sectiunea programelor piesa existente.
Se recomanda ca inainte de executie sa se astepte incarcarea integrala a programului piesa.
Programul va incepe executia prin apasarea tastei NC START. Programul va fi reincarcat in mod continuu.
Programul este sters in mod automat la terminarea lui sau cand se anuleaza prin comanda
RESET.
Nota
Orice eroare de transmitere a datelor este afisata in zona System / Data I/O prin apasarea tastei soft
Error log.
Cautarea blocurilor nu este posibila cand programul se citeste de pe suportul extern.
SINUMERIK 802D
5-68 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea 6
Secventa de operare
Se deschide Program Manager. Vor fi afisate programele piesa sau directorul cu ciclurile de prelucrare
Fig. 6-1 Fereastra Program Manager
Cu ajutorul cursorilor se navigheaza in fereastra de afisare a programelor. Pentru cautarea rapida a unui
program piesa se poate apas prima litera din nume. Cursorul va fi pozitionat automat pe numele
programului care incepe cu caracterele tastate.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 6-69
Programarea
Taste soft
Se afiseaza fisierele (programele) din program manager.

Programs
Se incarca programul pe care este pozitionat cursorul in sistem. Programul va fi executat prin apasarea
Execute tastei NC START.
Crearea unui nou program piesa.

New
Tasta soft Copy se utilizeaza pentru copierea programului selectat intr-un alt program cu alt nume.
Copy
Se deschide fisierul cu programul piesa selectat cu ajutorul cursorilor.

Open
Se utilizeaza prentru stergerea unui program sau a tuturor programelor piesa dupa o confirmare.
Delete
Prin apasarea tastei soft OK se va efectua stergerea sau se poate anula cu tasta soft Abort.
Cu tasta soft Renamese poate redenu numele fisierului selectat in prealabil cu ajutorul tastelor
Rename cursor.
Se introduce noul nume si se confirma cu OK sau se anuleaza cu Cancel.
Se salveaza programul piesa prin intermediul interfetei seriale RS232.

Read out
Se incarca programul prin intermediul unei interfete seriale RS232.

Read in
pentru setarea interfetei seriale, vezi System operating area (Capitolul 7). Transferul datelor trebuie
sa se faca in format text.
Tasta soft User cycles afiseaza directorul ”Standard cycles”. Aceasta tasta soft este afisata doar in cazul
Cycles in care utilizatorul are acces de utilizare a anumitor cicluri.
Se sterge ciclul pe care este cursorul dupa o confirmare a acestei operatii care este definitive si irecuperabile.
Delete
User Tasta soft User cycles afiseaza directorul ”User cycles”.

cycles Se pot apasa apoi tastele soft New, Copy, Open, Delete, Rename, Read out si
Read in ce vor fi afisate.
SINUMERIK 802D
6-70 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
Fig. 6-2
Save Save data

data Aceasta functie va salva datele din memoria volatila in memoria nevolatila.
Cerinte initiale: Programul care se salveaza nu trebuie sa fie in executie.
Sa nu se faca nici o comanda de catre operator in timpul in care se salveaza datele!
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 6-71
Part Programming
6.1 Crearea unui nou program
6.1 Crearea unui nou program
Secventele de operare
Programs
Prin tasta soft Programs se poate deschide fereastra pentru crearea unor programe piesa direct
prin editare la comanda numerica.
Prin apasarea tastei soft New se deschide caseta de dialog in care se scrie numele noului program,
New subprogram sau rutinei. Extensia .MPF este introdusa automat. Extensia pentru subrutine se introduce odata
cu numele programului .SPF.
Fig. 6-3 Ecranul pentru un nou program "New Program"
Se introduce de la tastele alfanumerice numele noului program.
Se valideaza numele fisierului prin OK . Editorul pentru noul program piesa se va deschide automat
OK dupa validarea numelui.
Abort se utilizeaza pentru abandonarea crearii unui nou program.

Abort
SINUMERIK 802D
6-72 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
6.2 Editarea unui program piesa in mod "Program"
Functionare
Un program piease sau o sectiune a acestuia poate fi editata doar daca acest program nu este in
executie.
Orice schimbare in programul piesa este salvata imediat.
Fig. 6-4 Ecranul Program Editor
Arborele meniului
Edit Contour Drilling Milling Simulation Recompile
Drilling Zoom
Execute Auto
centering
Mark Center Face To

block drilling milling origin
Copy Deep hole Contour Show

block drilling milling ...
Insert
Boring Zoom +
block
Delete Standaed Zoom -

Tapping
block pockets
Delete
Find Deselect Grooves window
modal
Hole Thread Cursor co

Renumber arse/fine
pattern milling
Fig. 6-5 Arborele meniului ”Program”
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 6-73
Programarea
Taste soft
Editare
Edit
Executarea fisierului selectat

Execute
Mark Marcarea blocului din pozitia curenta a cursorului.

block
Copy Copierea blocului selectat in clipboard.

block
Insert Lipirea blocului din clipboard in pozitia curenta a cursorului.

block
Delete Stergerea blocului selectat.

block
Tastele Find si Find Next cauta un sir de caractere din program.

Find
Pentru inceperea cautarii se apasa tasta soft OK.
Se utilizeaza Back pentru a se inchide fereastra de cautare.
Se inlocuieste numarul curent al blocului selectat cu ultimul numar din program.

Renumber
Contour Pentru frezare contur (”blueprint programming”), vezi Capitolul 6.3
vezi manualul “Cycles“

Drilling
vezi manualul “Cycles“

Milling
vezi Capitolul ”Cycles”

Turning
Simularea este descrisa in capitolul 6.4.

Simulation
Pentru recompilare se pozitioneaza cursorul pe ciclul dorit. Aceasta functie decodeaza numele
Recompile
ciclului si pregateste formularul pentru parametrii ciclului. Daca unii parametrii vor fi modificati
acestia vor fi incarcate automat ca valori implicite. Daca formularul cu modificarea parametrilor a fost inchis
parametrii originali au fost inlocuiti cu parametrii corectati.
Nota: Orice bloc generat automat poate fi recompilat.
SINUMERIK 802D
6-74 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
6.3 Programarea cu sabloane
Functionare
Acest control de sistem ofera o varietate mare de sabloane ecran pentru scrierea rapida si
corecta a programelor piesa. Sabloanele ecran trebuie sa fie completate cu parametrii ceruti.
Prin folosirea acestor sabloane se pot programa urmatoarele elemente de contur sau sectiuni de or contour
contur:
S O dreapta cu specificarea punctului de sfarsit sau a unghiului pe care il face cu abscisa.
S Un sector circular prin indicarea centrului / punctului de sfarsit / razei
S contur din segment de dreapta - dreapta cu specificarea unghiului si punctului de sfarsit
S Contour section straight line - circle with tangential transition; calculated on the basis of
angle, radius and end point
S Contour section straight line - cerc cu oricare din tranzatiilecalculate pe baza unghiului,
centrului si punctului de sfarsit
S Contur din arc de cerc - dreapta tangenta; calculata pe baza unghiului, razei si a punctului
de sfarsit
S Contur din arc de cerc - dreapta la cerc cu orice continuare; calculata pe baza
unghiului, centrului si punctului de sfarsit
S Contur din arc de cerc - cu arc de cerc tangent; calculata pe baza
unghiului, centrului si punctului de sfarsit
S Contur din arc de cerc - cu arc de cerc oarecare; calculata pe baza centrului si apunctului de
sfarsit
S Contur circular - dreapta - arc de cerc cu continuare tangentiala
S Contur circular - cerc - cerc cu continuare tangentiala
S Segment de dreapta - cerc - segment de dreapta - cerc cu continuare tangentiala
Fig. 6-6
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 6-75
Programarea
Taste soft
Aceste taste soft se utilizeaza pentru a crea un contur individual din diferite elemente.
Cand se deschide fereastra ecran prima data pentru stabilirea conturuluisistemul trebuie sa cunoasca
punctul de start sau elemente relevante din conturul existent. Toate referirile ulterioare se vor face
la acel punct.
Fig. 6-7 Setarea punctului de start
Tasta soft Approach start point va genera un bloc NC block cu coordonatele punctului de
start.
Asistarea pentru programarea unui segment de dreapta
Fig. 6-8
Se introduce punctul de sfarsit al segmentului in dimensiuni absolute (ABS), in dimensiuni incrementale

(INC) (cu referire la punctul de start) sau in coordonate polare (POL). Setarea curenta este afisata
in sablonul interactiv.
Punctul de sfarsit poate fi definit ca o coordonata si unghi intre o axa si linia dreapta.
SINUMERIK 802D
6-76 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
Daca punctul de sfarsit este determinat prin folosirea coordonatelor polare, va fi necesara lungimea razei polare
si punctul de sfarsit (se introduce in campul 1), si de asemenea unghiul pe care il face raza polara
(se introduce in campul 2).
Este necesar selectarea unui pol.
Fereastra de dialog pentru introducerea polului. Acest pol se refera la planul selectat
in formular.
Fig. 6-9
Deplasare rapida sau deplasare cu viteza de avans selectata.

G0/G1
Add. Daca este necesar se pot introduce functii aditionale in fereastra de dialog. Aceste comenzi pot fi separate
functions intre ele prin virgula, spatiu sau punct si virgula.
Fig. 6-10
Acest sablon interactiv furnizeaza toate elementele conturului.
Aceste functii selecteaza planul de lucru curent G17 (X -Y), G18 (Z -X) or G19 (Y -Z).
G17/18/19
Acest sablon interactiv furnizeaza toate elementele conturului.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 6-77
Programarea
Prin apasarea tastei soft OK se accepta toate comenzile in programul piesa.

OK
Cu Abort se iese din sablonul interactiv fara salvarea valorilor introduse in formulare .
Aceasta functie calculeaza punctul de intersectie dintre doua drepte.

Se specifica punctul de sfarsit a celui de al doilea segment de drepta si unghiul pe care il
face.
Fig. 6-11
Table 6-1 Date de intrare in sablonul interactiv
Punctul de sfarsit al seg- E Punctul de sfarsit al segmentului de dreapta.

mentului de dreapta 2
Unghi inclinare dreapta 1 A1 Unghiul este specificat CCW de la valoarea 0 la 360 de grade
Unghi inclinare dreapta 2 A2 Unghiul este specificat CCW de la valoarea 0 la 360 de grade
Avansul F Avansul
Acest sablon interactiv ajuta la crearea unui bloc circular prin utilizarea punctului de sfarsit si a centrului cercului.
point.
Fig. 6-12
SINUMERIK 802D
6-78 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
Se introduc coordonatele centrului cercului si a punctului de sfarsit in campurile din formular.

.
Selectarea sensului de parcurgere al cercului G2 sau G3. Prin apasarea repetata a tastei se
G2/G3
comuta intre G2 si G3.
Cu tasta soft OK se accepta blocul in programul piesa.

OK
Aceasta functie va calcula continuarea tangentiala dintre un contur existent si un arc de cerc. Segmentul
de dreapta trebuie sa fie descris prin punctul de sfarsit, precum si prin unghi. Cercul trebuie sa fie descris
prin raza si punctul de sfarsit.
Pentru calcularea punctului de intersectie cu unghiul dat, tasta soft POI va calcula si afisa
coordonatele centrului cercului.
Fig. 6-13 Dreapta - cerc cu continuare tangentiala
Table 6-2 Datele de intrare in sablonul interactiv
Pct sfarsit arc de cerc E Punctul de sfarsit al arcului de cerc.

Angle of straight line A Unghiul pe care il face dreapta in sens CCW de la 0 la 360 de
grade.
Radius of the circle R Camp pentru introducerea razei
Feedrate F Avansul de interpolaree
Center point of the M Daca nu este o continuare tangentiala trebuie cunoscut
circle centrul cercului. Coordonatele centrului cercului sunt calculate
in functie de tipul de coordonate folosite (absolut, incre-
mental sau polar) selectate din blocul anterior.
G2/G3
Se poate alege intre continuarea tangentiala sau orice continuare dintre dreapta si arcul de cerc.
POI
Acest formular va genera o dreapta si un arc de cerc pe baza datelor introduse.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 6-79
Programarea
Daca exista mai multe puncte de intersectie, punctul de intersectie dorit trebuie specificat in casuta de
dialog.
Daca una dintre coordonate nu este introdusa, programul va incerca sa-l calculeze pe baza datelor existente.
In cazul in care exista multiple posibilitati va trebui sa se aleaga una din caseta de dialog.
Aceasta functie va calcula tranzitia tangentiala dintre un segment de dreapta si un arc de cerc. Arcul de
trebuie sa fie descris prin mai multi parametrii: punctul de plecare, raza, iar drepta prin punctul de start si
unghiul cu abscisa.
Fig. 6-14 Tranzitia tangentiala
Table 6-3 Datele de intrare sablonul interactiv
Punctul de sfarsit al E Punctul de sfarsit se introduce in coordonate absolute, incremental

dreptei sau coordonate polare.
Centrul arcului de cer M Centrul cercului se introduce in coordonate absolute, incremental
sau coordonate polare.
Raza arcului de cerc R Camp de introducere a valorii razei arcului de cerc.
Unghiul dreptei 1 A Unghiul se specifica in sens CCW de la valoarea 0
la 360 de grade avand ca referinta punctul de intersectie.
Avansul F Se introduce valoarea avansului de interpolare.
G2/G3
Se poate alege intre continuarea tangentiala sau orice continuare dintre dreapta si arcul de cerc.
POI
Acest formular va genera o dreapta si un arc de cerc pe baza datelor introduse.
Daca exista mai multe puncte de intersectie, punctul de intersectie dorit trebuie specificat in casuta de
dialog.
Aceasta functie uneste tangential doua arce de cerc. Arcele de cerc sunt determinate prin centrele acestora si raze
In functie de sensul de parcurgere al arcelor de cerc pot rezulta diferite puncte de tangenta dintre arcele de n the direction
cerc si dreapta.
SINUMERIK 802D
6-80 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
Acest sablon interactiv se foloseste pentru introducerea centrului si razei arcului de cerc 1,
parametrii punctului de sfarsit si centru si raza arcului de cerc 2. De asemenea sensul de
parcurgere al arcului de cerc trebuie sa fie selectat. Un ecran de ajutor poate afisa setarile
curente.
Prin apasarea tastei OK se calculeaza blocul pentru traseul de parcurgere al conturului si se
introduce in programul piesa.
Fig. 6-15
Table 6-4 Date de intrare in sablonul interactiv
Punctul de sfarsit E Axele 1si 2 din planul de referinta

Daca nu se introduc coordonate, se va alege automat
punctul de intersectie dintre sectorul circular inserat si
sectorul 2.
Centrul arcului de cerc 1 M1 In planul axelor 1 si 2 in coordonate absolute
Raza arcului de cerc 1 R1 Introducera razei cercului 1

Centrul arcului de cerc 2 M2 In planul axelor 1 si 2 in coordonate absolute
Raza arcului de cerc 2 R2 Introducera razei cercului 2

Avansul F Introducerea avansului de interpolare
Acest sablon interactiv va genera blocuri pentru o dreapta si doua arce de cerc prin datele introduse.
Se utilizeaza pentru selectarea sensului de parcurgere a celor doua arce de cerc. Posibilele combinatii
G2/G3 sunt:
arcul de cerc 1 arcul de cerc 2

G2 G3,
G3 G2,
G2 G2 and
G3 G3
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 6-81
Programarea
Punctul de sfarsit si centrele arcelor de cerc pot fi introduse in coordonate absoulte, incremental sau in
coordonate polare. TSetarile curente sunt afisate in acest formular interactiv.
Examplu
Se cunosc: R1 18 mm
R2 15 mm
R3 15 mm
M1 X 20 Y 30
M2 X 50 Y 75
M3 X 75 Y 20
Puntul de start: Punctul cu coordonatele X = 2 si Y = 30 mm este propus ca punct de start.
Procedura:
Se selecteaza meniul Contour. In sablonul interactiv va aparea caseta de dialog pentru introducerea
punctului de start.
SINUMERIK 802D
6-82 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
Fig. 6-16 Setarea punctului de start
Se apasa OK pentru confirmarea datelor introduse; si apoi va aparea ecranul pentru
-
introducerea -
coordonatelor contururilor
Se utilizeaza tasta soft G2/G3 pentru a se alege sensul de parcurgere a celor doua arce de cerc (G2|G2)
Punctul de sfarsit se calculeaza ca fiind X 50 Y 90 ( 75 + R 15) si trebuie introdus pentru a se continua

descrierea traiectoriei de urmat.
Fig. 6-17 Apelarea formularului interactiv
Dupa ce s-a completat cu date sablonul interactiv, se apasa OK si se iese din formular. Punctele de
intersectie vor fi calculate imediat si vor fi generate doua blocuri de program.
Fig. 6-18 Rezultatul pasului 1
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 6-83
Programarea`
Punctul de sfarsit din pasul anterior, va fi punctul de start actual ce rezulta dintre intersectia dreptei
si arcul de cerc .
Acum se deschide sablonul interactiv pentru calcularea arcelor de cerc - .
Fig. 6-19 Deschiderea formularului interactiv
Punctul de sfarsit din pasul 2 este punctul de intersectie dintre dreapta cu arcul de cerc
. Punctul de start al arcului de cerc trebuie sa fie calculat.
Fig. 6-21 Deschiderea formularului interactiv
SINUMERIK 802D
6-84 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Part Programming
A mai rams de conectat noul punct de sfarsit cu punctul de start. Pentru acesata poate fifolosita functia
Fig. 6-23 Pasul 4
Functia calculeaza racordarea tangentiala a doua arce de cerc. Arcul de cerc 1 trebuie sa fie
descris prin parametrii: punctul de start, centrul cercului si raza, iar arcul de cer 2 prin: punctul de sfrsit si raza
arcului de cerc.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 6-85
Programarea
Fig. 6-25 Tranzitia tangentiala
Table 6-5 Datele de intrare in sablonul interactiv
Punct de sfarsit arc 2 E Dupa axele din planul de lucru

Centrul arcului de M1 Dupa axele din planul de lucru
cerc 1
Raza arcului de cerc 1 R1 Camp de introducere raza
Centrul arcului de cerc 2 M2 Dupa axele din planul de lucru
Raza arcului de cerc 2 R2 Camp de introducere raza
Avansul F Introducerea avansului de interpolare
Specificatiile acestor puncte deping de modul in care se face calculul (coordonate absolute,
incremental sau coordonate polare. Daca valoarea centelor arcurilor de cerc este omisa, trbuie
sa fie specificate neaparat valorile razelor.
Se utilizeaza pentru selectarea sensului de parcurgere a arcelor de cerc G2 to G3. La prima apasare apare G3.
G2/G3
La o noua apasare a tastei soft se va afisa G2. Pentru trrecere la G3 se mai apasa inca o data tasta.
Se poate alege intre tranzitie tangentiala sau orice alt tip de racordare.
POI
Formularul interactiv genereaza blocuri pentru doua arce de cerc.
Selectarea punctului de intersectie

Cand nu se foloseste tranzitia tangentiala pot aparea mai multe puncte de intersectie din care trebuie
selectat unul din casuta de dialog.
SINUMERIK 802D
6-86 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
Fig. 6-26 Selectarea punctului de intersectie
Conturul va fi desenat prin utilizarea punctului de intersectie 1.

POI 1
Fig. 6-27
Conturul va fi desenat prin utilizarea punctului de intersectie 2.

POI 2
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 6-87
Programarea
Fig. 6-28
Se apasa OK pentru acceptarea punctului de intersectie si afisarea blocului corespunzator in program.

OK
Aceasta functie introduce un arc de cerc intre alte doua arce de cerc. Cele doua arce de cerc sunt
descrise prin centrele si razele corespunzatoare, iar arcul de cerc de racordare este reprezentat doar
prin raza.
Operatorululi ii este oferit ecranul sablon interactiv unde va introduce centrul arcului de cerc si raza
arcului de cerc 1 si parametrii pentru arcul de cerc 2: punctul de sfarsit, centrul arcului de cerc si raza.
Pentru realizarea racordarii se introduce raza arcului de cerc concomitent cu specificarea sensului de
parcurgere al acestuia.
Un ecran de ajutor permite afisarea valorilor setate.
Prin apasarea tastei OK se calculeaza traseul arcului de cerc de racordare, parametrii calculati fiin salvati
in programul piesa.
Fig. 6-29 Sablonul interactiv pentru racordarea a doua arce de cerc cu un alt arc de cerc
SINUMERIK 802D
6-88 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
Punctul de sfarsit E Punctul de sfarsit al conturului rezultat

If no coordinates are entered, this function provides the
point of intersection between the circle sector you have
inserted and sector 2.
Centrul arcului de cerc 1 M1 Camp pentru introducerea centrului arcului de cerc 1
Raza arcului de cerc1 R1 Camp pentru introducerea razei arcului de cerc 1
Centrul arcului de cerc 2 M2 Camp pentru introducerea centrului arcului de cerc 2
Raza arcului de cerc 2 R2 Camp pentru introducerea razeiarcului de cerc 2
Raza arcului de cerc 3 R3 Camp pentru introducerea razei arcului de cerc 3
Avansul F Avansul de interpolare
Daca nu este posibila calcularea punctului de star pentru sectorul 2,se utilizeaza formularul
”Starting point” pentru a se alege coordonata cea mai apropiata.
Se utilizeaza pentru stabilirea sensului de parcurgere a arcelor de cerc. Posibilitatile sunt:

G2/G3
arcul 1 arcul de racordare arcul 2

G2 G 3, G2,
G2 G2 G2,
G2 G2 G3,
G2 G3 G3,
G3 G2 G2,
G3 G3 G2,
G3 G2 G3,
G3 G3 G3
Centrele arcelor de cerc, punctul de sfarsit al conturului final pot fi exprimate cu coordonate absolute
dimensiuni incrementale sau in coordonate polare. setarile curente sunt afisate.
Aceasta functie racordeaza doua drepte (tranzitie tangentiala) cu un arc de cercs. Arcul de cerc este
descric prin centrul arcului si raza acestuia. Se specifica punctul de sfarsit acelei de a doua drepte
si optional valoarea unghiului cu abscisa A2. Prima dreapta este reprezentata prin punctul de inceput
si unghiul A1.
Formularul interactiv ce trebuie completat trebuie sa cuprinda:
Punctul Coordonate cerute

Punctul de start S Toate valorile in sistemul de coordonate cartezian
S Punctul de start in coordonate polare
Arcul de cerc S Toate valorile in sistemul de coordonate cartezian si raza
S Centrul cercului in coordonate polare
Punctul de sfarsit S Toate valorile in sistemul de coordonate cartezian
S Punctul de sfarsit in coordonate polare
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 6-89
Programarea
Punctul Coordonate cerute

Starting point S Toate valorile in sistemul de coordonate cartezian
S Starting point as a polar coordinate
Circle sector S O coordonata in sistemul cartezia si raza
S Unghiul A1 sau A2
End point S Toate valorile in sistemul de coordonate cartezian
S Punctul de sfarsit in coordonate polare
Daca nu este posibila determinarea punctului de start din blocul anterior, acesta trebuie sa fie stabilit
de catre operator.
Fig. 6-30 Dreapta - arc de cerc - dreapta
Table 6-6 Date de intrare in sablonul ecran interactiv
Punctul de sfarsit dreapta 2 E Se introduce punctul de sfarsit al dreptei 2.
Centrul arcului de cerc M Se introduce coordonata centrului arcului de cerc

Panta dreptei 1 A1 Unghiul cu abscisa in sens CCW pentru dreapta 1.
Panta dreptei 2 A2 Unghiul cu abscisa in sens CCW pentru dreapta 2.

Avansul F Avansul pentru prelucrare liniara
Punctele din tabelul de mai sus pot fi specificate in coordonate absolute, incremental sau in coordonate
polare. Prin calculare se genereaza o secventa de blocuri pentru doua drepte si un arc de cerc.
Se utilizeaza pentru selectarea sensului de parcurgere a arcelor de cerc G2 to G3. La prima apasare apare G3.
G2/G3 La a doua apasare a tastei soft se comuta pe G3. La o noua apasare se comuta in G2.
SINUMERIK 802D
6-90 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
6.4 Simularea
6.4 Simularea
Functionare
Traiectoria programata a sculei poate fi vizualizata grafic.
Secventa de operare
Simularea se face in mod Automatic (conform. Capitol 5.1).
Simulation
Prin apasarea secventelor de taste apare ecranul urmator.
Fig. 6-31 Ecranul de simulare
Se apasa NC Start pentru a rula simularea programului selectat.
Taste soft
Zoom Se scaleaza automat traiectoria sculei pe ecran.

Auto
To
Se trece pe scalarea implicita definita in sistem.
origin
Show
Se afiseaza intreaga piesa pentru care se face simularea prelucrarii.
...
Marirea dimensiunilor obiectelor afisate.

Zoom +
Micsorarea dimensiunilor obiectelor afisate.

Zoom -
Delete Stergerea ecranului.

window
Cursor co Se modifica pasul cursorului.

arse/fine
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 6-91
Programarea
Functionare
Interfata seriala RS232 poate fi folosita pentru exportul datelor (ex. programe piesa) pe un suport
de stocare extern sau pentru importul programelor. Interfata seriala RS232 si suportul extern de stocare
trebuie sa fie compatibile.
Tipuri de fisiere
S Programe piesa
- Programe piesa
- Subrutine
S Cicluri
- Cicluri standard
- Cicluri utilizator
Secventa de operare
Programs
Se intra in zona de Program Manager si se pot vizualiza programele deja create sau stocate
in prealabil.
Se utilizeaza aceasta tasta soft pentru a se salva date din comanda numerica prin interfata RS23.
Read out
Start
19200
None, 8, 1
RTS -CTS
TAPE
<<
Back
User
cycle
Fig. 6-32 Exportul datelor
Se selecteaza toate fisierele din Program Manager.

All files
Vor fi selectate doar fisierele din acelasi director si vor fi pregatite pentru export sau salvare externa.
Se da starul transferului de date.

Start
Una sau mai multe fisiere vor fi transferate. Procesul se poate intrerupe cu tasta STOP care trebuie
apasata.
SINUMERIK 802D
6-92 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
Se incarca fisiere de pe un suport extern prin interfata RS23.

Read in
Error Error log

log Se afiseaza statutul fisierelor transferate.
S Pentru fisierele exportate:
- numele fisierului
- descrierea erorii de transfer daca este cazul.
S Pentru fisierele importate:
- numele fisierului si calea acestuia
- descrierea erorii de transfer daca este cazul
Mesaje de transfer:
OK Transfer complet fara erori

ERR EOF Caracterele text au fost receptionate corect,dar fisierele arhivate sunt
incomplete
Time Out Timpul de transfer si monitorizare este prea mare si se intrerupe transferul
User Abort Transferul a fost oprit prin tasta soft Stop
Error Com Eroare de comunicare cu portul COM 1
NC / PLC Error Mesaj de eroare din cauza comenzii numerice
Error Data Data error
1. Filsierlul a fost citit cu sau fara eticheta de inceput
sau
2. Fiisierul de pe cartela perforata a fost transferat fara nume.
Error File Name Numele nu este in concordanta cu conventia stabilita pentru NC.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 6-93
Programarea
Aceasta pagina este goala pentru notite
SINUMERIK 802D
6-94 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Sistemul NC 7
Functionare
Zona de operare a sistemului comenzii numerice NC (”System” operating area) ofera functiile necesare
pentru parametrizarea si analiza NCK si PLC.
Fig. 7-1 Ecranul System
In functie de functia solicitata, bara de taste soft verticala si orizontala se schimba. Arborele meniurilor
sunt prezentate mai jos.
Start up Machine Service PLC Data I/O

data display
General Service Step 7 Data

NC MD axes connect selection
Axis Service PLC RS232

PLC MD settings
drives status
Channel Service Status

MD profibus list
Drive PLC
MD lprogram
Program
list
Display
MD
Servo Servo
trace trace
Edit PLC
Version alarm txt
Fig. 7-2 Arborele de meniuri ”System” (numai nivelul orizontal)
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 7-95
Sistemul NC
Taste soft
Pornirea
Start up
Se porneste comanda numerica.

NC
Modul de pornire se selecteaza cu ajutorul tastelor cursor.
S Pornire normala
Sistemul porneste fara date de lucru.
S Pornire cu datele implicite
Pornire calda cu valorile implicite (la pornire se restaureaza valorile initiale
S Pornirea cu datele salvate
Porneste cu ultimele date salvate
PLC-ul poate porniin urmatoarele moduri:

PLC
S Restart Repornire calda
S Overall reset Resetare globala
Este posibila legarea pornirii cu depanarea sistemului.
Cu OK, se da RESET si se va face repornirea in modul selectat.

OK
Prin apasarea tastei RECALL se ajunge la "System start screen" fara efectuarea altor actiuni.
Machine Machine data

data
Modificarea datelor masinii are o influenta substantiala asupra acesteia.
MD number Name Value Unit Effect
Fig. 7-3 Structura liniei "machine data"
Activare so Imediata
cf Cu confirmare
re Reset
po Pornire
Precautie
! Parametrizarea gresita poate distruge masina.
Datele masinii sunt divizate in grupuri.
General General machine data

MD
Se deschide fereastra General Machine Data. Cu PageUp/PageDown se face defilarea in sus si
jos.
SINUMERIK 802D
7-96 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Sistemul NC
Fig. 7-4 Ecranul ”Machine Data”
Axis Axis -specific machine data

MD
Se deschide fereastra Axis -Specific Machine Data. Bara de taste soft va fi completata cu tastele
Axis + and Axis -.
Fig. 7-5
Sunt afisate datele pentru axa X.
Axis +
Cu Axis + si Axis- se comuta la o axa superioara sau inferioara.
Axis -
Find
Cautare
Se tasteaza un numar sau numele datei masinii ce se doreste a fi gasita prin apasarea tastei OK.
Cursorul se va afisa automat pe data cautata.
Contin. Se continua cautarea pana la urmatoarea potrivire.

Find
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 7-97
Sistemul NC
Select Aceasta functie permite afisarea mai multor grupe de date si filtre de cautare in datele masinii. Urmatoarele
group taste soft vor executa:
Tasta soft Expert afiseaza toate datele masinii din grupul activ.
Tasta soft Filter active se utilizeaza pentru activarea grupului de date selectat. Dupa iesirea din
fereastra se vor afisa doar datele selctate din machine data display.
Tasta soft Select all afiseaza toate grupurile de date.
Tasta soft Deselect all deselecteaza toate grupurile de date.
Fig. 7-6 Afisarea filtrelor de sortare
Channel Channel -specific machine data

MD
Se deschide in ferestra Channel-Specific Machine Data. Cu PageUp/PageDown se defileaza
paginile in jos sau sus.
Drive Drive machine data

MD
Se deschide fereastra Drive Machine Data. Cu PageUp/PageDown se defileaza paginile in
jos sau sus.
Display Display machine data

MD
Se deschide fereastra Display Machine Data window. Cu PageUp/PageDown se defileaza paginile in
jos sau sus.
Lesehinweis
Pentru a afla mai multe despre datele masinii, apeleaza la Documentatia Producatorului:
”SINUMERIK 802D, Start -up”
”SINUMERIK 802D, Description of Functions”.
Service Se afiseaza fereastra Service Axes.

display
Service Aceasta fereastra ofera informatii despre actionarea axelor.

Axes
SINUMERIK 802D
7-98 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
System
Cu Axis + si Axis- se comuta la o axa superioara sau inferioara.
Service Aceasta fereastra ofera informatii despre digital drive.

drive
Service Fereastra afiseaza Profibus settings.

Profibus
Servo Pentru setarea actionarilor, exista oferita o functie de osciloscop, cu care se pot face reprezentari grafice
trace
ale diferitilor parametri ale acestora.
S Setarea domeniului vitezei
Acest domeniu de regare a vitezei corespunde unei variatii analogice de semnal de + - 10V
S Vizualizarea deviatiilor de semnal
S Urmarireasi depistarea erorilor
S Stabilirea valorii pozitiei actuale
S Setarea valorii pozitiei curente
S Oprire precisa grosiera/fina
Inceputul inregistrarii poate fi legat de o varietate de criterii care sa permita datelor inregistrate sa fie
transmise sincron in interiorul sistemului. Aceste setari trebuie sa fie facute prin utilizarea functiei Se-
lect Signal.
Pentru analiza rezultatelor sunt oferite urmatoarele functii:
S Scgimbarea scalei abscisei sau ordonatei;
S Masurarea valorilor prin utilizarea caroiajelor orizontale si verticale;
S Masurarea pe abscisa si ordonata a diferentelor dintre doua pozitii marcate;
Stocarea rezultatelor intr-un fisier din cadrul structurii de directoare a sistemului prin utilizarea utllitarului
WINPCIN date ce pot fi prelucrate apoi cu aplicatia MS Excel.
Fig. 7-7 Ecranul meniului Servo Trace
Bara de titlu a diagramei contine diviziunea curenta pentru abscisa si diferite valori ale marcherilor
orizontali.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 7-99
System
Diagrama prezentata mai jos poate fi modificata in zona vizibila prin utilizarea tastelor cursor.
Fig. 7-8 Prezentarea campurilor individuale
Select Prin utilizarea acestui meniu se selecteaza axele asupra carora se vor efectua masuratori, pragurile de valori, timpii de pre-
signal trigger and retrigger si conditiile de trigger.
Fig. 7-9
S Selectarea axelor: Selectarea axelor se face in campul “Axis”.

S Tipuri de semnale: erori urmatoare
Servo diferente
Deviatii de contur
Valoarea pozitiei actuale
Valoarea actuala a vitezei
Gama de setare a vitezei
Valoarea de compensatie
Parametrii inregistrati
Setarea pozitiei la pornirea controlerului
Setarea vitezei la pornirea controlerului
Setarea acceleratiei la pornirea controlerului
Controlul ratei de modificare a vitezei
Oprirea fina de precizie
Oprirea fina rapida
S Statut: On Canalul este inregistrat sau activ.

Off Canalul este inactiv.
In tpartea de jos a ecranului, parametrii ’measuring time’ si ’trigger type’ pot fi setati pentru
canalul 1. Celelalte canale vor accepta aceste setari.
SINUMERIK 802D
7-100 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
System
S Determinarea timpului de masurare: Timpul de masurare este introdus in ms direct in caseta

de introducere a datelor “Measuring time”. Aceasta valoare se aplica tuturor axelor.
S Selectarea conditiilor de triggere: Se pozitioneaza cursorul pe campul “Trigger condition” si se
selecteaza valorea dorita din casuta derulanta.
- Fara triggerare, in acest caz masuratorile incep imediat dupa apasarea tastei soft Start
- Cu muchii pozitive
- Cu muchii negative
- Oprirea precisa cu atingerea fina a cotei
- Oprirea precisa cu atingerea rapida su grosiera a cotei
Marker Se pot ascunde sau reafisa liniile auxiliare cu tastele soft Marker on / Marker off.
V- OFF
Marker
T - OFF
FIX Marcherii (caroiajele) pot fi folositi pentru determinarea diferentelor pe directie orizontala sau verticala. Pentru
V- Mark inceput se pozitioneaza marcherul pe punctul de start si se apasa tasta soft ”Fix H - Mark.” sau ”Fix T - Mark.”.
FIX Diferenta dintre punctul de start si pozitia curenta a marcherului este afisata in bara de stare a ferestrei.
T - Mark O noua actionare a acestor taste vor configura marcherii in ”Free H - Mark.” sau ”Free T - Mark.”.
Show Se deschid sau se ascund diferite nivele din meniul folosit.

Hide
Time Se scaleaza prin marire sau micsorare baza de timp (scalare orizontala).
scale +
Time
scale -
Vertical Scalarea pe verticala a diagramei afisate.

scale +
vertical
scale -
Marker Se definesc pasii marcherilor (caroiajului).

steps
Fig. 7-10
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 7-101
System
Marcherii se pot muta prin folosirea tastelor cursor cu valoarea corespunzatoare unui pas sau increment.
Pentru marcarea unei zone din diagrama oferita de functia "Osciloscop" se foloseste combinatia de taste
<SHIFT> + tasta cursor. Daca marcarea a ajuns la marginea ecranului (diagramei) continutul din ecranul
urmator va aparea pe directie orizontala sau verticala in functie de directia de marcare.
File Se salveaza datele inregistrate in memoria interna a sistemului.

service
Fig. 7-11
Se introduce numele dorit pentru fisier fara extensie in caseta de dialog.

Tasta soft Save va incepe salvarea datelor in memoria interna a sistemului. Acest fisier poate fi apoi exportat
prin intermediul interfetei seriale RS232 si editat apoi cu aplicatia Office de la Microsoft,
MS Excel.
Tasta soft Load incarca fisierul dorit si afiseaza grafic rezultatele stocate in acesta.
Version
Fereastra "Version" afiseaza versiunea si data crearii fisierului pentru fiecare componenta a masinii comandate
numeric.
HMI Meniul HMI details este destinat monitorizarii serviciilor si setarii acestora si poate fi accesat numai cu parola.
details Fiecare componenta software a sistemului este afisata cu numarul de versiune, data si interfata folosita. La
reinstalarea componentelor software in comanda numerica, numarul versiunii poate fi diferit fata de versiunea initiala.
Fig. 7-12 Zona de meniu ”HMI version”
SINUMERIK 802D
7-102 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
System
registry Aceasta functie afiseaza sarcinile pe care trebuie sa le indeplineasca tastele hard (functiile tastelor
details ”Machine”, ”Offset”, ”Program”,...). Pentru explicarea starilor din ecranul de mai jos trebuie sa se,
consulte tabelul 7-1.
Fig. 7-13
Table 7-1 Definirea tastelor tastelor [DLL arrangement]
Denumire Inteles
Taste soft Tastele hard sunt SK1 la SK7 numerotate de la 1 la 7
Nume DLL Numele programului care va fi executat prin apasarea tastei hard
Nume clasa Aceasta coloana defineste identificatorul pentru afisarea mesajelor
Metoda de Start Numarul functiei executate dupa pornirea programului
Stari de executie 0 - Programul se desfasoara conform setarilor de baza din sistem.
(kind of execution) 1 - Sistemul porneste programul de baza dupa care transfera controlul
programului incarcat.
Numele fisierului text Numele fisierului fara extensie
Softkey text ID reserved
(SK ID)
Password level Pornirea programului depinde de o parola de nivel.
Class SK reserved
SK file reserved
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 7-103
System
Font Afiseaza setul de caractere disponibile.

details
Fig. 7-14
Change Definirea programului de start

Start DLL
In configuratia de baza, dupa bootarea sistemului, controlul este trecut automat pe prima tasta
”Machine” (SK 1). Daca se doreste schimbarea controlului dupa start se poate alege alta
tasta pentru secventa de start.
Se indica numarul programului care se doreste sa porneasca dupa bootarea sistemului.
Fig. 7-15 Modificarea programului de start (DLL)
Diagnosticarea si pornirea controlerului PLC.

PLC
STEP 7 Meniul S7 -Conn face legatura dintre PLC si un pachet extern de programe S7 -200.
connect
Daca interfata seriala RS232 este ocupata cu transferul altor date, se poate cupla PLC-ul la
pachetul de programe extern doar dupa ce transferul respectiv de date s-a terminat.
Interfata seriala RS 232 se activeaza prin efectuarea legaturii exterioare. Parametrii de conectare
sunt definiti de programul utilizat.
SINUMERIK 802D
7-104 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
System
Fig. 7-16 Activarea/dezactivarea interfetei seriale RS232 pentru programele utilitare externe
Rata de transfer (baud rate) se seteaza din campul corespunzator. Parametrii posibili sunt:
9600 / 19200 /38400 / 57600 / 115200.
Fig. 7-17 Activarea si setarea parametrilor de comunicare
Prin setarea modemului pe (”ON”), se poate alege intre transferul pe 10 sau 11

bits.
S Parity: ”None” with 10-bit format
”Even” with 11-bit format
S Stop bits: 1 (valori implicite)
S Data bits: 8 (valori implicite)
Connect Aceasta functie face legatura dintre comanda numerica si un calculator extern sau un dispozitiv
on de programare. In acest moment sistemul apeleaza programul utilitar (Programming Tool).
Connect In acesata stare nu sunt posibile modificari pentru setarile de transmitere a datelor.
off
Deconectarea legaturii initializate anterior se face cu aceasta tasta soft Connect off.
Transmiterea datelor se poate intrerupe cu aceasta comanda in orice faza de executie. Acum
sunt posibile efectuarea de schimbari de parametrii.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 7-105
System
Iesirea din meniu se face cu tasta soft Back.
Modem In acest ecran se fac setarile modemului cu care se va face transferul de date.
settings
Tipurile posibile de modemuri sunt: Modem analog
Modem ISDN
Telefon mobil
Tipurile de modem folosite la transferul datelor intre parteneri trebuie sa fie compatibile intre ele.
Fig. 7-18 Setarile pentru un modem analog
Cand se specifica datele AT strings, AT-ul trebuie pur si simplu scris o singura data; comanda
atasata putand simplifica transferul, ex. AT&FS0=1E1X0&W. Comenzile individuale si
parametrii acestora trebuie sa fie introduse corect, pentru care trebuie sa se consulte manualul
producatorului deoarece pot exista diferente intre cele doua periferice. Setarea implicita a
sistemului este pentru a se asigura un transfer sigur cu orice periferic, dar viteza de transfer
este cea mai mica. Din acesata cauza dupa prima conectare a celor doua periferice se pot
face optimizari ale parametrilor de transfer intre PC si sistem pentru a se creste viteza de transfer
cu programul utilitar.
Fig. 7-19 Setarea modemului ISDN
SINUMERIK 802D
7-106 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
System
PLC Se afiseaza starea curenta a memoriei PLC , aceasta stare putand sa fie modificata conform
status tabelului urmator.
Este posibila afisarea a 16 operanzi in acelasi timp.
Inputs I Input byte (IBx), input word (Iwx), input double word (IDx)
Outputs Q Output byte (Qbx), output word (Qwx), output double word (QDx)
Flags M Flag byte (Mx), flag word (Mw), flag double word (MDx)
Timers T Timer (Tx)
Counters C Counter (Zx)
Data V Data byte (Vbx), data word (Vwx), data double word (VDx)
Format B binary
H hexadecimal
D decimal
Reprezentarea binara nu este posibila daca s-a selectat double words (IDx).
Numaratorul si baza de timp pot fi setate doar zecimal.
Fig. 7-20 Afisarea starii PLC-ului
In fereastra de afisare a starii PLC sunt disponibile urmatoarele taste soft.
Operand Se mareste valoarea operandului incremental cu 1.

+
Operand Se micsoreaza valoarea operandului incremental cu 1.

-
Se sterg toti operanzii.

Delete
Change
Permite modificarea directa a valorii operandului fara respectarea unui ciclu de modificari
prescrise.
Status Functia PLC Status lists identifica semnalele PLC foarte repede, pentru a se putea face
list schimbari in acestea.
In formularul pentru modificari sunt oferite urmatoarele campuri:
S Intrari (setari implicite) lista din stanga
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 7-107
System
S Starile de stare (setari implicite) lista centrala

S Iesirile (setari implicite) lista din dreapta
S Variabile
Fig. 7-21 Ecranul PLC Status list
Functia Edit pad se poate folosi pentru modificarea setarilor.
Change
Cu acesata tasta soft se modifica valorile implicite.
Edit Prin folosirea acestei comenzi se activeaza o fereastra de dialog. Fereastra de dialog permite alegerea
pad uneia dintre cele patru optiuni. Pentru oricarte dintre optiuni se poate seta o adresa de start care se
introduce in coloana din drepta a optiunii. Daca se iese din formular, datele se salveaza automat.
Fig. 7-22 Ecranul Data Type pentru PLC Edit Pad
Se folosesc tastele Page up / Page Down pentru navigarea intre paduri.
SINUMERIK 802D
7-108 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
System
PLC Diagnosticarea PLC prin folosirea unei diagrame la scara (vezi Capitolul 7.1)
program
Program Se poate selecta un program sau fisier care sa ruleze direct prin PLC. Se pot gestiona pana la
list 255 de programe ce apar intr-o lista de referinta.
Fig. 7-23
Aceasta fereastra de dialog afiseaza toate fisierele in directorul CUS cu referire la lista
(PLCPROG.LST) Se foloseste tasta pentru a se face deplasarea intre doua coloane.
Tastele soft Copy, Insert si Delete se refera la contextul afisat. Astfel in fereastra din stanga este
disponibila comanda Copy, selectarea fisierului copiat facandu-se cu tastele cursor. In fereastra din
dreapta sunt functionale doar comenzile Insert si Delete care permit modificarea listei de referinta.
Copy
... copiaza fisierul selectat in clipboard
Insert
... adauga fisierul copiat in pozitia in care se afla cursorul
Delete
... sterge fisierul selectat din lista de referinta
Structura listei de referinta (fisierul PLCPROG.LST)
Acesta este impartit in trei sectiuni:
Numar Zona Nivel de protectie

1 ... 100 Utilizator Utilizator
101 ... 200 Fabricant masina Fabricant masina
201 ... 255 Siemens Siemens
Notatia fisierului pentru fiecare program este despartita printr-o bara verticala. Cele doua coloane sunt
identate, trecerea de la o coloana la alta facandu-se cu tastaTAB. In prima coloana trbuie sa fie
specificat numarul de referinta din PLC si in a doua coloana numele fisierului
Exemple: 1 | Welle.mpf
2 | Kegel.mpf
Edit PLC Se introduc in PLC mesaje de avertizare. Numarul de alarma dorit se selecteaza cu cursorul. Textul
alarm txt referitor la eroarea respectiva va fi afisat in linia de stare a ecranului.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 7-109
System
Fig. 7-24 Procesarea unui text de avertizare pentru PLC
Se introduce noul text in bara de stare a ecranului. Se apasa Input si apoi Save pentru stocarea acesui
text de avertizare.
Pentru notatiile referitoare la textele de avertizare trebuie consultat ghidul Start-up.
Data I/O Aceasta pagina este impartita in doua ferestre. In stanga se selecteaza grupurile de date si in dreapta
se selecteaza fisierele individuale pentru transfer. Daca cursorul este in fereastra din stanga toate datele
(fisierele) se transfera. Daca este in fereastra din dreapta se transfera doar fisierul selectat.
Fig. 7-25
In zona de selectare NC Card,setarea parametrilor interetei nu este efectiva. Cand se citesc date din
NC Card, prima data trebuie sa se selecteze zona dorita.
Daca se vrea citirea din aceasta zona se procedeaza astfel,
S PLC Sel. sau
S Se selecteaza Alarm texts PC
S Start-up data PC, PLC-Application PC or Display machine data PC
S is selected,
setarea coloanei speciale special functions este comutata in Binary format.
SINUMERIK 802D
7-110 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
System
Nota
daca se opeaza pentru meniul ”Part programs to the NC card” sau ”Part programs from the
NC card to the NC”, filele existente se suprascriu fara o avertizare in prealabil.
Data Se selecteaza datele ce se transfera. Tasta soft “Read out” va incepe transferul catre un
selection periferic extern.
Functia “Read in” se foloseste pentru a se transfera date de pe perifericul extern. Nu este
necesara selectarea zonei in care se va face transferul, acesta fiind determinat de fluxul de date.
RS232 Se seteaza parametrii interfetei de transmitere externa a datelor. Tastele soft existente in aceasta
setting fereastra permit selectarea intre transmiterea fisierelor in format binar sau text.
Setarea parametrilor de transmitere se poate face direct din aceasta fereastra.
Fig. 7-26
Modificarea parametrilor este posibila daca au fost stabilite drepturile de acces.

Tasta soft Save va salva modificarile facute in parametrii de comunicatie.
Tasta soft Default Data va reseta parametrii conform valorilor implicite.
Set Setarea parolei

password
Se permite setarea a trei nivele de acces:
S Parola Expert
S Parola producator
S Parola utilizator
Datele ce pot fi editate depinde de nivelul de autorizare al parolei setate. Date suplimentare in
Manualul utilizatorului).
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 7-111
System
Fig. 7-27 Introducerea parolei
Introducerea parolei.
Daca nu se cunoaste parola, nu veti putea accesa datele.
Dupa introducerea parolei, aceasta se confirma cu tasta soft OK.
Se apasa tasta soft ABORT pentru intoarcere in fereastra initiala a sistemului.
Change Schimbarea parolei

password
Expert
Fig. 7-28 Schimbarea parolei
In functie de nivelul de autorizare, bara de taste soft ofera diferite posibilitati de modificare a
parolei.
Se selecteaza nivelul la care se doreste schimbarea parolei prin utilizarea tastei soft corespunzatoare.
Se introduce noua parola dupa care se confirma cu tasta soft OK.
Se va mai introduce inca o data parola pentru confirmare.
Se accepta noua parola cu tasta soft OK.
Se apasa tasta soft ABORT pentru intoarcere in fereastra initiala a sistemului.
Delete Cu acesata tasta se sterge parola de accesare a unui anumit nivel.

password
SINUMERIK 802D
7-112 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
System
Change Schimbarea limbii

language
Cu tasta soft Change language se poate comuta intre prima si a doua limba.
Save Salvarea datelor

data
Aceasta functie salveaza datele din memoria volatila in memoria nevolatila a sistemului.
Cerinte initiale: In timpul salvarii nu trebuie sa ruleze nici un alt program si nici nu trebuie.
sa se dea o alta comanda.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 7-113
System
Parametrii interfetei sistemului
Table 7-2 Parametrii interfetei sistemului
Parametrii Descrierea
Tip dispozitiv S XON/XOFF
Rolul principal este de a transferul si de a seta un caracter de control XON
(DC1, DEVICE CONTROL 1) si XOFF (DEVICE CONTROL 2). Daca memoria
buffer a echipamentului periferic este plina, acesta va transmite mesajul XOFF, iar
cand acesata se elibereaza va transmite mesajulXON.
S RTS/CTS
Semnalul RTS ( Request to Send) controleaza modul si directia de transmitere
a datelor.
Active: Datele sunt in transfer.
Passive: Se iese din modul de tranfer numai dupa ce toate datele au fost transferate
Semnalul CTS ofera indicatii semnalului RTS despre modul si directia in care
se face transferul datelor din proces.
XON Se foloseste pentru inceperea transferului.
XOFF Acest set de caractere este utilizat pentru oprirea transferului.

End of Aceste caractere sunt utilizate de semnal pentru a confirma sfarsitul transmiterii unui
transfer fisier text. La transferarea datelor binare acesata functie “Stop with the end of transfer”
nu poate fi activata.
Baud rate Setarea ratei de transfer
300 baud
600 baud
1,200 baud
2,400 baud
4,800 baud
9,600 baud
19,200 baud
38,400 baud
57,600 baud
115,200 baud
Data bits Numarul de biti folositi la transferul asincron.
Input:
7 data bits
8 data bits (default)
Stop bits Numarul de biti folosit la oprirea transferului.
Input:
1 stop bit (default)
2 stop bits
Parity Modul de verificare a bitilor la tranfer in vederea detectarii erorilor.
Input:
No parity (default)
Even parity
Odd parity
SINUMERIK 802D
7-114 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
System
Functii speciale
Table 7-3 Functii speciale
Functia Activa Inactiva

Start with XON Transferul va incepe numai daca s-a Transferul va incepe indiferent daca s-a
receptionat mesajul XON in timpul rexeptionat sau nu mesajul XON.
existentei legaturii.
Overwrite with Se verifica daca exista un fisier cu Fisierul va fi suprascris fara a se cere
confirmation acelasi nume in comanda numerica si se confirmarea acestei actiuni.
cere acceptul suprascrierii daca exista.
End of block In timpul introducerii datelor in format Nu se insereaza caractere aditionale.
with CR LF cartela perforatat, se va insera CR in
hexazecimal (0D).
Stop with end Caracterul de control al sfarsitului Caracterul de stop nu va fi luat in considerare.
of transfer transferului este activ.
Evaluate DSR Transferul va fi intrerupt daca semnalul DSR-ul nu are efect.
signal DSR lipseste.
Leader and Nu se transmite leaderul la transfer. Leader-ul si trailer-ul vor fi citite in timpul
trailer In timpul exportului de date se creaza un transferului
leader pe 120 caractere hexa120 * 0 h.
Punched -tape Importul unui program piesa Importul unei arhive externe in format
format de arhiva SINUMERIK.
Time monito- In caz de probleme de transfer, acesta Nu se va intrerupe transferul
ring va fi intrerupt dupa 5 secunde.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 7-115
System
7.1 PLC diagnosis using the ladder diagram representation
7.1 Diagnosticarea PLC prin utilizarea schemelor de functionare
Functionare
Programul de lucru al PLC-ului contine o gama mare de operatii logice pentru realizarea functiilor de
siguranta a sistemului si suport pentru acestea. Aceste operatii logiceinclud legaturi cu contacte si
relee. Ca regula, defectarea unui contact al unui releu va duce la oprirea intregului sistem sau a
instalatiei.
Pentru depistarea greselilor sau defectiunilor si a erorilor din program exista o serie de functii de
diagnosticare in zona de operare a sistemului (”System” operating area).
Nota
Nu se pot edita programele in fereastra de diagnosticare.
Secventa de operare
PLC
Se apasa tasta soft PLC care va fi gasita in fereastra ”System”. Va aparea ecranulde lucru cu PLC-ul.
PLC Programul stocat in memoria permanenta este deschis.

program
7.1.1 Forma ecranului
Impartirea ecranului comenzii numerice in mai multe zone de lucru este descrisa in Capitolul
1.1 din acest ghid. Abaterile si amendamentele pentru diagnosticarea PLC sunt prezentate
in continuare.
SINUMERIK 802D
7-116 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
System
Fig. 7-29 Forma ecranului
Controlul Afisare Activitate

1
Nivelul aplicatiei
2 Limbajul PLC suportat
Numele blocului activ din program

3
Representare: Nume simbolic (nume absolut)
Starea programului
RUN Programul ruleaza
STOP Programul este oprit
4
Statutul nivelului aplicatiei
Sym Reprezentare simbolica
abs Reprezentare absoluta
5 Afisarea tastelor active
Focalizare
6
se realizeaza cu ajutorul cursorilor
Linia pentru insemnari
7
contine note pentru cautarile ulterioare
7.1.2 Optiuni de operare
Prin folosirea combinatiilor dintre tastele soft si cele de navigare, in acest ecran se pot afla diferite functii.
Combinatii de taste
Afisarea informatiilor privind combinatiile de taste se face cu ajutorul cursorilor care vor ajuta
navigarea pana la secventa dorita.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 7-117
System
Table 7-4 Combinatii de taste
Combinatia de taste Actiunea

salt la prima linie
or
salt la ultima linie
or
salt la partea de sus a ecranului
salt la partea de jos a ecranului
un camp la stanga
un camp la dreapta
un camp mai sus
un camp mai jos
salt la primul camp al retelei

or
salt la ultimul camp al retelei

or
deschiderea blocului urmator al programului in aceeasi fereastra
deschiderea blocului anterior al programului in aceeasi fereastra
S afisearea completa a liniei de text

S afisarea comentariilor despre retea prin utilizarea numelui retelei
S afisarea completa a operatiilor
afisarea tuturor informatiilor privind operatiile incluzand
comentariile si comenzile executate
SINUMERIK 802D
7-118 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
System
Taste soft
PLC Fereastra cu meniul ”PLC Info” (normally called ”About ... - transl.) afiseaza modelul PLC, versiunea
info PLC, timpul de functionare si programele rulate cu parametrii acestora.
Fig. 7-30 PLCinfo
Reset Se reafiseaza datele in fereastra curenta

pro. time
PLC In meniul de stare PLC este posibila citirea, scrierea si monitorizarea unui numar de variabile in
status timpul executarii programului.
Fig. 7-31 PLC status display
Status Cu tasta soft PLC status lists , se poate localiza, monitoriza si schimba un anumit semnal din PLC.
list
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 7-119
System
Fig. 7-32 Lista de stare
Window 1 Aceasta fereastra afiseaza toate informatiile grafice si logice ale programului PLC ce ruleaza in blocul
xxxx curent. Logica in schema de functionare LAD (ladder diagram) este divizata in structuri clare, programul piesa,
calea si reteaua logica. In general, programele scrise in LAD reprezinta
Window 2 sensul parcuregere alcurentului electric prin utilizarea operatorilor logici.
xxxx
Fig. 7-33 Fereastra 1
In acest meniu se poate comuta intre reprezentarea simbolica sau absoluta a operanzilor. De asemenea
este posibila vizualizarea sectiunii din programul dorit cu diferite rezolutii si cautarea rapida a anumitor
operanzi.
Program Afiseaza blocurile din programele PLC . Prin deplasarea cu ajutorul tastelor cursor si a tastelor soft
block
Page Up/Page Down se poate selecta blocul din programul care se doreste a fi deschis. Blocul curent
a programului va fi afisat in "Info line" din ecran.
SINUMERIK 802D
7-120 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
System
Fig. 7-34 Selectarea blocului PLC
Proper - Se descriu proprietatile blocului selectat.

ties
Fig. 7-35 Proprietatile blocului PLC selectat
Local Cu aceasta tasta soft se afiseaza variabilele locale din blocul PLC selectat.
variables
Sunt doua tipuri de blocuri de variabile in programe.
S OB1 numai variabile locale temporare
S SBRxx variabile de intrare, intrare-iesire, iesire si locale temporare
O tabela cu variabilele exista in fiecare bloc al programului.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 7-121
System
Fig. 7-36 Tabloul cu variabilele locale din blocul de program selectat
Textul care este mai lung decat marimea campului de afisare este afisat incomplet si acest lucru
este semnalizat cu caracterul”~”. Informatia completa despre variabila respectiva este afisata complet in partea de sus a
ecranului numai daca cursorul este pozitionat pe aceasta. Selectarea variabilei locale se face cu tasta soft SELECT.
Open
Se deschide blocul selectat din program; numele absolut (absolute) fiind afisat cu una dintre tastele soft ”Win-
dow 1/2”.
Program Cu axeste taste soft se activeaza/dezactiveaza afisarea statutului programului. Este posibil aici observarea
stat. ON
starii retelei sau schemei de functionare incepand cu inceputul si terminand cu sfarsitul ciclului PLC. Starea fiecarui
Program operand este afisata in schema logica din ”Program status”. Aceasta schema logica LAD afiseaza valorile variabilelor
stat. OFF
pentru fiecare stare a ciclului PLC.
Fig. 7-37 ”Program status” ON – reprezentarea simbolica
SINUMERIK 802D
7-122 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
System
Fig. 7-38 ”Program status” ON – reprezentarea absoluta
Symbolic Aceasta tasta soft comuta intre reprezentarea simbolica si ceea absoluta a operanzilor. In functie de
address
selectarea tipului de reprezentare, operanzii vor fi afisati prin identificatori simbolici sau
Absolute absoluti.
address
Daca nu exista un simbol pentru o variabila, reprezentarea acesteia este absoluta.
Zoom Cu aceste taste soft se poate scala pozitiv sau negativ fereastra din ecran in care este afisata schema logica.
+
Sunt disponibile urmatoarele scari de scalare:
Zoom
- 20% (default), 60%, 100% si 300%
Se cauta un operand indiferent de modul de reprezentare (simbolic sau absolut).

Find
Aceasta functiedeschide o fereastra de dialog care permite o varietate mare de criterii de cautare. Prin
utilizarea tastei soft Absolute/symbolic address se poate identifica mai sigur si usor un operand in ambele
ferestre ale ecranului PLC. In cautare nu se tine cont daca litera este majuscula sau minuscula.
Selectarea se face astfel:
S Se cauta operandul simbolic sau absolut

S se merge la numarul de retea
S Se cauta comanda SBR
Criterii viitoare de selectie:
S Se cauta in jos fata de pozitia cursorului (din pozitia curenta a cursorului)
S Orice bloc din program (de la inceputul programului)
S Intr-un singur bloc al programului
S In toate blocurile programului
Se poate cauta un operand si o constanta in totalitate (prin identificatori).
Indiferent de modul de afisare al operandului, o cautare viitoare este posibila pentru oricare fel de reprezentare,
absoluta sau simbolica.
Inceputul cautarii se face cu tasta soft ok. Elementul cautat este afisat imediat dupa gasire. Daca nu se gaseste
nici o informatie va aparea un mesaj de eroare.
Pentru abandonarea cautarii se apasa tasta soft Abort.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 7-123
System
Fig. 7-39 Cautarea pentru un operand simbolic Cautarea pentru un operand absolut
Daca s-a gasit un obiect al cautarii, se poate face o continuare a altora cu tasta soft Continue search.
Symbol Cu acesata tasta soft se afiseaza toti identificatorii simbolici in reteaua logica cautata.
info
Fig. 7-40 Retea simbolica
Cross Se utilizeaza pentru listarea reeferintelor incrucisate. Toti operanzii utilizati in proiectul (programul) PLC sunt
refs. afisati.
Aceasta lista indica care retea este la inceput, sfarsit, starea de activitate, etc.
Fig. 7-41 Meniul ”Cross references” (absolut) (simbolic)
In viitor este posibil saltul rapid in pozitia dorita din schema de functionare a programului cu ajutorul tastelor soft windows 1
cu referire la operandul selectat. Se poate folosi si functia Open in.
SINUMERIK 802D
7-124 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
System
Symbolic Aceasta tasta soft comuta intre reprezentarea simbolica si ceea absoluta a operanzilor. In functie de
address
selectarea tipului de reprezentare, operanzii vor fi afisati prin identificatori simbolici sau absoluti
Absolute
address Daca nu exista un simbol pentru o variabila, reprezentarea acesteia este absoluta.
Tipul de reprezantare al identificatorilor este prezentata in bara de stare. Reprezentarea absoluta este selectata
implicit.
Open in Operandul selectat in lista de referinte incrucisate este deschis intr-un ecran urmator.
window 1
Open in
Exemplu:
window 2
Vrem sa vedem interrelationarea logica a operandului absolut M251.0 in reteaua 1 din bloul OB1 al programului.
Se selecteaza operandul relevant din lista de referinte incrucisate si se apasa tasta soft ”Open in window 1”
si rezultatul cautarii va fi afisat in fereastra1.
Fig. 7-42 Cursor ”M251.0 in OB1 network 2) M251.0 in OB1 network 2 in window 1
se cauta un operand in lista de referinte incrucisate

Find
Cautarea se poate face in orice mod de reprezentare (identificatori). In timpul cautarii literele majusculele si
minusculele sunt ignorate.
Optiuni de cautare:
S Cauta pentru operanzi simbolici sau absoluti
S Dute la linia
Criterii de cautare:
S Jos (din pozitia curenta a cursorului)
S In toate blocurile din program (din pozitia de inceput)
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 7-125
System
Fig. 7-43 Cautarea pentru un operand simbolic in lista de referinte incrucisate
Textul gasit va fi afisat imediate. daca nu se gaseste nici un text se va afisa un mesaj de eroare din care se iese daca
se face confirmarea cu tasta soft OK.
Daca s-a gasit un text se poate trece la cautareain continuare cu tasta soft ”Continue search”.
SINUMERIK 802D
7-126 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea 8
8.1 Fundamentele programarii numerice
8.1.1 Numele programului
Fiecare program are un nume propriu. Cand se scrie un nou program numele acestuia poate fi liber ales
prin folosirea urmatoarelor conventii:
S Primele doua caractere din nume trebuie sa fie litere.
S Restul de caractere poate fi format din litere, numere sau caractere speciale.
S Nu se utilizeaza separatori (vezi Capitolul ”Setul de caractere“)
S Se permite un maxim de 16 caractere.
Exemplu: FRAME52
8.1.2 Structura programului
Structura si continut
Un program pentru comanda numerica este format dintr-o secventa de blocuri (Tabelul 8-1).
Fiecare bloc reprezinta o secventa in prelucrare.
Comenzile sunt date sub formade cuvinte.
Ultimul bloc din program contine o comanda speciala sfarsit program: M2.
Tabelul 8-1 Structura unui program NC
Bloc Cuvant Cuvant Cuvant ... ; Comentariu

Bloc N10 G0 X20 ... ; primul blocul
Bloc N20 G2 Z37 ... ; blocul al 2-lea
Bloc N30 G91 ... ... ; ...
Bloc N40 ... ... ...
Block N50 M2 ; sfarsitul programului
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-127
Programarea
8.1.3 Structura cuvintelor si adreselor
Functionalitate/structura
Un cuvant este un element al unui bloc format ce constituie o comanda. Un cuvant este format din:
S adresa: in general o litera
S si o valoare numerica: Valoarea numerica este o succesiune de cifre, care poate avea in fata un semn
si care poate fi reprezentat si zecimal prin folosirea punctului.
Semnul pozitiv (+) poate fi omis.
Cuvant Cuvant Cuvant
Adresa Valoare Adresa Valoare Adresa Valoare
Exemple: G1 X-20.1 F300

Explicatie: Conturare Deplasare dupa Avansul:
prin interpolare axa X la valoarea 300 mm/min
liniara -20.1 mm
Fig. 8-1 Exemple de structuri de cuvinte
Alte caractere pentru adrese

Un cuvant poate contine mai multe caractere intr-o adresa. In acest caz dupa indicarea adresei se foloseste
obligatoriu caracterul suplimentar special “=”.
Exemplu: CR=5.23
Aditional, functiile preparatorii G pot fi utilizate cu nume simbolice (vezi Capitolul “Lista de declaratii").
.
Exemplu: SCALE ; factorul de scalare este pe pozitia ON
Adrese extinse
Aceste adrese sunt:
R parametru aritmetic
H functia H
I, J, K parametrii de interpolare,
Adresele pot fi urmate de 1 la 4 caractere. In acest caz trebuie de asemenea folosit caracterul de egal
“=” (vezi Capitolul “Lista de declaratii").
tements“).
Example: R10=6.234 H5=12.1 I1=32.67
SINUMERIK 802D
8-128 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
8.1.4 Structura unui bloc e
Functionarey
Un bloc va contine toate datele necesare executarii unei secvente de lucru .a masinii.
Blocurile sunt alcatuite dintr-o serie de cuvinte care se termina printr-un caracter de sfarsit
” L F ” (trecere la o noua linie). Acest caracter este generat automat cand se apasa tasta ENTER
sau Input key in timpul editarii.
/N... Cuvant1 Cuvant2 ... Cuvantn ;Comentariu LF
BLANK BLANK BLANK BLANK

Sfarsit de bloc
caracterul nu este
vizibil
numai daca este necesar;
Blocuri se introduce comentariul la sfarsitul
blocului si dupa simbolul ” ; “
Numarul blocului - va fi mereu in fata blocului
/ Se sare peste acest bloc in executie;

acest simbol se pune obligatoriu la
inceputul blocului Numarul total de caractere dintr-un bloc este 200.
Fig. 8-2 Structura unui bloc
Ordinea cuvintelor
Daca un bloc contine mai multe instructiuni, se recomanda urmatoarea ordine:
N... G... X... Z... F... S... T... D... M... H...
Numerotarea blocurilor
Se recomanda numerotarea din 5 in 5 (5, 10, 15, ...). In cazul in care se doreste intercalarea
unui nou bloc, la un moment dat, nu trebuie refacuta numerotarea acestora.
Anularea unui bloc

Blocul din program ce nu trebuie executat, se poate anula fara a se face stergerea acestuia prin
marcarea inceputului acestuia cu slash ” / ” .
Anularea unui bloc se poate face si prin controlul de la consola a programului “SKP” sau
prin anularea semnalului PLC. Un grup de blocuri se poate anula prin folosirea aceluiasi caracter
” / ” in fata blocului.
In timpul rularii programului, blocurile marcate nu vor fi executate.Se va sari peste blocurile marcate
pana cand se va intalni urmatorul bloc care nu este marcat.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-129
Programming
Comentarii,
e note
Comentariile se introduc la sfarsitul unui bloc pentru a se face diferite referiri sau note.
Un comentariu incepe dupa caracteru “;” de la sfarsitul blocului. Comentariul va fi afisat simultan
cu continutul intregului bloc curent.
Mesaje
Mesajele se programeaza in blocuri separate. Un mesaj este afisat intr-o fereastra speciala. Acest
mesaj ramane activ pana ce operatorul comanda o noua secventa sau cand se opreste programul.
Un mesaj poate sa contina maxim 65 de caractere.
Un mesaj ce nu contine text va sterge mesajul anterior.
MSG(”Acesta este un mesaj text“)
Exemplu de program
N10 ; Company G&S Order No. 12A71
N20 ; Pump part 17, Dwg. No.: 123 677
N30 ; Program created by H. Adam, Dept. TV 4
N40 MSG(”ROUGHING A BLANK“)
:50 G17 G54 G94 F470 S20 D0 M3 ;main block
N60 G0 G90 X100 Y200
N70 G1 Y185.6
N80 X112
/N90 X118 Y180 ;block can be skipped
N100 X118 Y120
N110 G0 G90 X200
N120 G0 G90 X200 ;end of program
8.1.5 Setul de caractere
Caracterele folosite in scrierea programelor sunt urmatoarele:
Litere, cifre
A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N,O, P, Q, R, S, T, U, V, W X, Y, Z
0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9
Nu se face distinctie intre majuscule si minuscule.
Caractere speciale imprimabile

( paranteza stanga “ ghilimele
) paranteza dreapta _ liniuta
[ paranteza dreapta stanga . punct zecimal
] paranteza dreapta dreapta , virgula, separator
< mai mic ; punct si virgula inaintea unui comentariu
> mai mare % rezervat, nu se utilizeaza decat in cazuri speciale
: doua puncte
SINUMERIK 802D
8-130 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programming
= egalitate e
/ impartire, anulare bloc $ system-specific variable identifier
* multiplicare ? reserved; do not use
+ adunare, caracter pozitiv ! reserved; do not use
- scadere, semn negativ
Caractere neimprimabile
LF sfarsit de bloc
Blank separator intre cuvinte; blank
Tabulator rezervat; nu se utilizeaza
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-131
Programming
8-132
Programarea
8.1.6 Lista de adrese
Pentru versiunea Software 2
Adresa Rol Valori posibile Explicatie Programarea adresei

D Numarul corectiei de scula 0 ... 9, numai numere se pot prescrie mai multe compensari pentru o scula T... ; D...
intregi fara semn D0-> valoarea de compensare= 0,
maxim 9 compensari de scula
F Avans 0.001 ... 99 999.999 viteza de deplasare a saniei cu piesa sau a sculei; F...
in mm/min or mm/rot in functie de G94 sau G95
F Timp de asteptare in blocu- 0.001 ... 99 999.999 timp de asteptare in secunde G4 F... ;bloc separat
rile ce contin adresa G4
G functii preparatorii G numai valori intregi pozitive Functiile F sunt divizate in grupuri. Numai un grup de G...
functii G poate fi utilizat intr-un bloc. sau numele simbolic, de exemplu:
Functiile G pot sa fie modale (o functie poate fi anulata CIP
de o alta functie din grup) sau efective pentru blocul
in care au fost programate (nemodale)
G group:
G0 Deplasare sau avans rapid liniar 1: Comanda de pozitionare rapida G0 X... Y... Z... ; Cartezian
in coordonate polare:
G0 AP=... RP=...
sau pentru axe aditionale:
G0 AP=... RP=... Z... ; exemplu G17: Z axis
G1 * Interpolare liniara cu avans constant deplasare liniara cu avans tehnologic G1 X... Y... Z... F...
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
G1 AP=... RP=... F...

sau pentru axe aditionale:
G1 AP=... RP=... Z... F...; exemplu G17: Z axis
G2 Interpolare circulara in sens orar CW modal G2 X... Y.. I... J... F... ;coordonata de sfarsit si centrul
G2 X... Y... CR=... F... ;raza si punctul final
(in colaborare cu a 3-a axa si TURN=... se face o G2 AR=... I... J... F... ;unghiul de varf si centrul
interpolare dupa o elice -> prelucrare filete ) G2 AR=... X... Y... F... ;unghiul de varf si punctul final
SINUMERIK 802D
G2 AP=... RP=... F...

or:
G2 AP=... RP=... Z... F...; exemplu G17
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
SINUMERIK 802D
G3 Interpolare circulara in sens trigonometric CCW G3 .... ;sens invers fata de G2
se poate face interpolare dupa o elice cu o a treia axa.
CIP Interpolare circulara printr-un punct intermediar CIP X... Y... Z... I1=... J1=... K1=... F...
CT Interpolare circulara cu o racordare tangentiala N10 ...

N20 CT X... Y... F... ;Racordare tangentiala cu
traiectoria selectata anterioara
G33 Filetare, prelucrare cu pas constant S... M... ;turatia, sensul

G33 Z... K... ;tapping with compensating
chuck, e.g. in Z axis
G331 Interpolare elicoidala N10 SPOS=... ;turatia in pozitia de control

N20 G331 Z... K... S... ;prelucrare fara compensare
in directia axei Z
;RH sau LH semnifica sensul filetului
: + : dreapta M3
-: stanga M4
G332 Interpolare elicoidala - la retragere G332 Z... K...
Deplasarea de retragere
; sensul pasului se comanda cu G331
G4 Timp de asteptare sau pauza 2: Manuiri speciale, G4 F... ;bloc separat, F: timpul in secunde
non-modal sau
G4 S.... ;bloc separat, S, in numar de
rotatii
G63 Filetare fara dispozitiv de compensare a sculei G63 Z... F... S... M...
G74 Apropiere de un punct de referinta G74 X1=0 Y1=0 Z1=0 ;bloc separat
(identificarea axelor masinii)
G75 Apropiere de un punct fix G75 X1=0 Y1=0 Z1=0 ;bloc separat
(identificarea axelor masinii)
G147 SAR -apropiere in lungul unei drepte G147 G41 DISR=... DISCL=... FAD=... F... X... Y... Z...
Programming
G148 SAR -retragere in lungul unei drepte G148 G40 DISR=... DISCL=... FAD=... F... X... Y... Z...
G247 SAR -apropiere dupa doua axe G247 G41 DISR=... DISCL=... FAD=... F... X... Y... Z...
G248 SAR -retragere dupa doua axe G248 G40 DISR=... DISCL=... FAD=... F... X... Y... Z...
G347 SAR -apropiere dupa un arc de cerc G347 G41 DISR=... DISCL=... FAD=... F... X... Y... Z...
8-133
G348 SAR -retragere dupa un arc de cerc G348 G40 DISR=... DISCL=... FAD=... F... X... Y... Z...
TRANS Compensatie programabila 3: Se introduce in memorie TRANS X... Y... Z... ;bloc separat
8-134
Programming
ROT Rotatie programabila ROT RPL=... ; rotatie in planul curent
non-modal G17 la G19,
bloc separat
SCALE programarea scarii de scalare SCALE X... Y... Z... ;factor de scalare in directia axei
specificate;
bloc separat
MIRROR Programarea unei imagini simetrice sau in oglinda MIRROR X0 ;in sens invers axelor
bloc separat
ATRANS Compensatie aditionala programabila ATRANS X... Y... Z... ; bloc separat
AROT Rotaie aditionala programabila AROT RPL=... ; Rotatie aditionala in planul curent
G17 la G19,
bloc separat
ASCALE Scala de scalare aditionala programabila ASCALE X... Y... Z... ; factor de scalare aditional in
directia axei specificate,
bloc separat
AMIRROR Programarea unei simetrii aditionale AMIRROR X0 ; coordonate in sens invers axelor
bloc separat
G25 Turatia minima G25 S... ;bloc separat

sau
zona de lucru minima G25 X... Y... Z... ;bloc separat
G26 Turatia maxima G26 S... ;bloc separat

6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
sau
zona de lucru maxima G26 X... Y... Z... ;bloc separat
G110 Specificarea polului relativ la pozitia programata G110 X... Y... ; specificarea polului, Cartezian,
ultima data exemplu G17
G110 RP=... AP=... ;specificarea polului, coordonate polare
bloc separat
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
SINUMERIK 802D
G111 Specificarea polului G111 X... Y... ; specificarea polului, Cartezian,

relativ la punctul de zero al sistemului de coordonate exemplu G17
al piesei G111 RP=... AP=... ;specificarea polului, coordonate polare
bloc separat
G112 Specificarea polului G112 X... Y... ; specificarea polului, Cartezian,

relativ la ultimul POL valid exemplu G17
G112 RP=... AP=... ;specificarea polului, coordonate polare
bloc separat
G17 * Planul X/Y 6: Selectarea planului de lucru G17 .... ;axa verticala pe plan
G18 Planul Z/X modal este axa dupa care se face
G19 Planul Y/Z compensarea de lungime a sculei
G40 * Anularea compensarii razei echidistantei piesei 7: Compensarea razei sculei

modal
G41 Compensarea razei sculei in stanga conturului piesei
G42 Compensarea razei sculei in dreapta conturului piesei
G500 * Anularea corectiei de zero 8: Setarea corectiei de zero

modal
G54 prima setare de zero offset
G55 a doua setare de zero offset
G56 a treia setare de zero offset
G57 a patra setare de zero offset
G58 a cincea setare de zero offset
G59 a sasea setare de zero offset
G53 Suprimarea corectiei de zero 9: Suprimarea setarii corectiei de zero

non-modal
G153 Non-modal suppression of settable zero offset inclu-

ding basic frame
G60 * Oprire la punct fix 10: Algoritm de pozitionare
Programming
modal
d l
G64 Control permanent al treaiectoriei
G9 Oprire la punct fix 11: Oprire fixa nemodala
non-modal
G601 * Exact-stop window fine at G60, G9 12: Oprire precisa

8-135
modal
G602 Exact-stop window rough at G60, G9
G70 Introducerea datelor in inch 13: Inch / metric
8-136
Programming
modal
G71 * Introducerea datelor in sistem metric
G700 Introducerea datelor in inch, inclusiv pentru avans F
G710 Introducerea datelor in mm, inclusiv pentru avans F
G90 * Coordonate absolute 14: Dimensiuni absolute/relative

modal
G91 Coordonate relative
G94 * Avansul F in mm/min 15: Avansul

modal
G95 Avansul F in mm/rot
CFC * Avansul dupa un cerc ON 16: Avans rapid

modal
CFTCP Avansul OFF
G450 * Tranzitia dupa un cerc 18: Algoritmul de compensare a razei sculei la

prelucrarea colturilor cu raza
G451 Punct de intersectie modal
BRISK * Accelerare brusca 21: Modul de efectuare a acceleratiei

modal
SOFT evitarea socurilor in acceleratie
FFWOF * Controlul avansului OFF 24: Controlul avansului

modal efectiv
ff
FFWON Controlul avansului ON
WALIMON Limitarea zonei de lucru ON 28: Limitarea zonei de lucru ; este aplicabila pentru toate axele. valorile se seteaza
* modal prin utilizarea comenzilor G25, G26
WALIMOF Limitarea zonei de lucru OFF

6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
G340 * Apropierea si retragerea spatiala (SAR) 44: Distributia miscarilor dupa axe cu SAR
modal efectiv
ff
G341 AApropierea si retragerea in plan (SAR)
G290 * Mod SIEMENS 47: Limbaj NC extern

modal
G291 mod extern
Functiile marcate cu asterics (*) functioneaza la lansarea programului (daca au fost facute setarile masinii)
SINUMERIK 802D
daca fabricantul masinii nu a modificat setarile implicite pentru functionarea masinii in regim de ”FREZARE”.
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
SINUMERIK 802D
Adresa Rol Gama de valori Explicatie Programare

H Functia H 0.0000001 ... Valori de transfer la PLC, H0=... H9999=...
9999 9999 Definirea si rolul se face de catre fabricantul masinii
H0= (8 caractere) sau ex. H7=23.456
to exponential:
H9999= (10 - 300 ... 10+300 )
I Parametru de interpolare 0.001 ... 99 999.999 Functionarea depinde de G2, G3 -> vezi G2, G3, G33, G331 and G332
Filete: de centrul cercului sau G33, G331, G332 -> pas filet
0.001 ... 2000.000
J Parametru de interpolare 0.001 ... 99 999.999 Referitor la axa Y vezi G2, G3, G33, G331 and G332
Filete:
0.001 ... 2000.000
K Parametru de interpolare 0.001 ... 99 999.999 Referitor la axa Z vezi G2, G3, G33, G331 and G332
Filete:
0.001 ... 2000.000
I1= Punct intermediar pentru 0.001 ... 99 999.999 Referitor la axa X; specificarea interpolarii circulare cu vezi CIP
interpolare CIP
J1= Punct intermediar pentru 0.001 ... 99 999.999 Referitor la axa Y; specificarea interpolarii circulare cu vezi CIP
interpolare CIP
K1= Punct intermediar pentru 0.001 ... 99 999.999 Referitor la axa Z; specificarea interpolarii circulare cu vezi CIP
interpolare CIP
L Subrutina, nume si apelare 7 caractere, In cazul numelor aleatorii, este posibila selectarea in gama L781 ;bloc separat
numere intregi, fara semn L1 ...L9999999; subrutinele vor trebui apelate in blocuri
separate.
Nota: L0001 nu este identic cu L1
M Functii auxiliare 0 ... 99 ex. pentru operatii de comutare, cum ar fi ”Racire M...
numere intregi, fara semn ON”; max. 5 M functii intr-un bloc
M0 STOP programat Oprirea prelucrarii. M0;

prelucrarea va continua prin apasarea tastei START
M1 STOP optional In acest caz oprirea se va face prin intermediul unui
Programming
control inprogram: M01
M2 Sfarsit de program Este continut in ultimul bloc din program ce va fi

executat
M30 - Rezervat; nu se utilizeaza

8-137
M17 - Rezervat; nu se utilizeaza

Adresa Meaning Value Assignment Explanation Programming
8-138
Programming
M3 rotatie in sens orar
M4 rotatie in sens trigonometric
M5 Oprire ax principal
M6 Schimbare scula Numai daca exista M6 pentru masina respectiva; in caz

contrar schimbarea sculei se va face direct cu T
M40 Schimbarea automata a vitezei
M41 to Viteza 1 la
M45 viteza 5
M70, M19 - Rezervat; nu se utilizeaza
M... Functii M nefolosite sau suplimentare Functionarea acestora nu este specificata in sistemul de
comanda numerica si este la latitudinea fabricantului
masinii-unelte
N Numarul blocului dintr-un 0 ... 9999 9999 Se refera la numarul blocului; se utilizeaza intodeauna N20 ...
bloc auxiliar numar intreg, fara semn la inceputul unui bloc
: Numarul blocului 0 ... 9999 9999 Marcarea speciala a unui bloc, fara N... ; acest bloc :20 ...
numar intreg, fara semn va contine informatii referitoare la o secventa
de salt in prelucrare
P Numarul subrutinei 1 ... 9999 Se utilizeaza cand o subrutina este apelata de mai multe N10 L781 P... ;bloc separat
chemate numar intreg, fara semn in cadrul aceluiasi program,
N10 L871 P3 ;trei pasi
R0 Parametru aritmetic 0.0000001 ... R1=7.9431 R2=4

to 9999 9999
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
R299 (8 caractere) sau

exponential: cu exprimare exponentiala:
(10 - 300 ... 10+300 ) R1=-1.9876EX9 R1=-1 987 600 000
Functii aritmetice In afara de cele patru operatii aritmetice de baza ce

utilizeaza operanzii + - * / , sunt disponibile si alte
functii:
SIN( ) Sinus Se specifica in grade ex. R1=SIN(17.35)

SINUMERIK 802D
COS( ) Cosinus Se specifica in grade ex. R2=COS(R3)
TAN( ) Tangenta Se specifica in grade ex. R4=TAN(R5)
ASIN( ) Arcsinus R10=ASIN(0.35) ; R10: 20.487 degrees

6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
SINUMERIK 802D

ACOS( ) Arccosinus R20=ACOS(R2) ; R20: ... degrees
ATAN2( , ) Arctangenta2 Suma unghiului este calculata pentru doi R40=ATAN2(30.5,80.1) ; R40: 20.8455 degrees
vectori perpendiculari unul pe celalat. A doua valoare
specifica intodeauna unghiul de referinta.
Gama de valori: -180 to +180 grade
SQRT( ) Radacina patrata ex. R6=SQRT(R7)
POT( ) Radical ex. R12=POT(R13)
ABS( ) Valoare absoluta ex. R8=ABS(R9)
TRUNC( ) Valoare trunchiata ex. R10=TRUNC(R11)
LN( ) Logaritm natural R12=LN(R9)
EXP( ) Functie exponentiala R13=EXP(R1)
RET Sfarsit de subrutina este folosit cu M2 pentru a se pastra controlul RET ;bloc separat
asupra pozitiei geometrice
S Turatia 0.001 ... 99 999.999 Turatia axului principal in rot/min S...
S Timp de pauza cand se 0.001 ... 99 999.999 Timp de oprire a rotatiei axului principal G4 S... ;bloc separat
utilizeaza G4
T Numarul sculei utilizate 1 ... 32 000 Schimbarea sculei se poateface doar cu functia T...
numar intreg, fara semn T sau cu M6. Acest lucru trebuie sa fie setat in datele
masinii.
X Axa X 0.001 ... 99 999.999 Date de pozitionare X...
Y Axa Y 0.001 ... 99 999.999 Date de pozitionare Y...
Z Axa Z 0.001 ... 99 999.999 Date de pozitionare Z...
AC Coordonate absolute - Pentru unele blocuri, coordonatele punctelor de start, N10 G91 X10 Z=AC(20) ; X dimensiune
sfarsit si de centru se pot defini prin intermediul relativa, Z absolut
functiei G91.
Programming
ACC[axis] Corectia acceleratiei in 1 ... 200, numere intregi Corectarea acceleratiei dupa axele de translatie sau de N10 ACC[X]=80 ; pentru axa X 80 %
procente rotatie in valori procentuale N20 ACC[S]=50 ; pentru axa frezei 50 %
ACP Coordonate absolute; po- - Pentru anumite blocuri, specificarea dimensionala pentru N10 A=ACP(45.3) ; pozitionare absoluta
zitionarea in sens pozitiv punctele de sfarsit ale axelor de rotatie poate fi specificata dupa axa A in sens
(pentru axa de rotatie sau prin ACP(...) dupa definirea G90/G91. pozitiv
a arborelui principal) N20 SPOS=ACP(33.1); pozitionarea arborelui principal
8-139
8-140
Programming
ACN Coordonate absolute; po- - Pentru anumite blocuri, specificarea dimensionala pentru N10 A=ACN(45.3) ; approach of absolute position
zitionarea in sens negativ punctele de sfarsit ale axelor de rotatie poate fi specificata of A axis in the negative
(pentru axa de rotatie sau ACN(...) dupa definirea G90/G91. direction
a arborelui principal) N20 SPOS=ACN(33.1);spindle positioning
ANG Unghiul pe care il face o 0.00001 ... 359.99999 Se specifica in grade; o posibilitate de specificare a unei N10 G1 G17 X... Y....
dreapta cu o axa de drepte cu G0 sau G1 daca una dintre coordonatele N11 X... ANG=...
coordonate punctului de sfarsit in plan sunt cunoscute sau se cunosc sau un contur din mai multe blocuri:
puncte de pe contur N10 G1 G17 X... Y....
N11 ANG=...
N12 X... Y... ANG=...
AP Unghiul polar 0 ... 359.99999 Se specifica in grade; pentru deplasari in coordonate polare vezi G0, G1, G2; G3
se defineste polul si aditional raza polara RP G110, G111, G112
AR Unghiul de pozitie pentru 0.00001 ... 359.99999 Se specifica in grade; o posibilitate de a defini un arc de vezi G2; G3
interpolarea circulara cerc cu G2/G3
CALL Apelare indirecta a unui ciclu - Forma speciala de apelare a unui ciclu; nu se transfera N10 CALL VARNAME ; nume variabila
parametrii; numele ciclului este stocat ca o variabila;
se utilizeaza numai pentru cicluri interne
CHF Tesitura 0.001 ... 99 999.999 Se insereaza o tesitura intre doua blocuri de contur pe N10 X... Y.... CHF=...
o lungime specificata N11 X... Y...
CHR Tesitura in definirea 0.001 ... 99 999.999 Se insereaza o tesitura de o anumita lungime N10 X... Y... CHR=...
contururilor intre doua blocuri de contur N11 X... Y...
CR Raza pentru interpolarea 0.010 ... 99 999.999 o posibilitate de a defini un cerc cu G2/G3 vezi G2; G3
circulara semn negativ - pentru arce
cerc:
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
CYCLE... Ciclu de prelucrare numai valori cerute Apelarea unui ciclu de prelucrare necesita un bloc separat;
HOLES... tpentru parametrii ciclului trebuie atribuite valori;
POCKET.. ciclurile speciale vor trebui apelate aditional cu
SLOT... MCALL sau CALL
CYCLE81 Gaurire, centruire N5 RTP=110 RFP=100 .... ;atribuire valori

N10 CYCLE81(RTP, RFP, ...) ;bloc separat
CYCLE82 Gaurire N5 RTP=110 RFP=100 .... ;atribuire valori

SINUMERIK 802D
N10 CYCLE82(RTP, RFP, ...) ;bloc separat
CYCLE83 Gaurire adanca N10 CYCLE83(110, 100, ...) sau direct valori des
transfer; bloc separat
CYCLE84 Filetare rigida N10 CYCLE84(...) ;bloc separat

6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
SINUMERIK 802D

CYCLE840 Filetare cu mandrina de compensare N10 CYCLE840(...) ;bloc separat
CYCLE85 Alezare cu alezor N10 CYCLE85(...) ;bloc separat
CYCLE86 Alezare cu bara de alezat N10 CYCLE86(...) ;bloc separat
CYCLE87 Alezare cu bara de alezat 3 N10 CYCLE87(...) ;bloc separat
CYCLE88 Faurire cu oprire N10 CYCLE88(...) ;bloc separat
CYCLE89 Alezare cu bara de alezat 5 N10 CYCLE89(...) ;bloc separat
CYCLE90 Frezare filet N10 CYCLE90(...) ;bloc separat
HOLES1 Gaurire sir de gauri N10 HOLES1(...) ;bloc separat
HOLES2 Gaurire gauri dispuse pe un cerc N10 HOLES2(...) ;bloc separat
SLOT1 Frezare canale dispuse pe un cerc N10 SLOT1(...) ;bloc separat
SLOT2 Frezare canale circulare N10 SLOT2(...) ;bloc separat
POCKET3 Frezare degajari dreptunghiulare N10 POCKET3(...) ;bloc separat
POCKET4 Frezare degajari cicrculare N10 POCKET4(...) ;bloc separat
CYCLE71 Frezare fata dreapta N10 CYCLE71(...) ;bloc separat
CYCLE72 Frezare pe contur N10 CYCLE72(...) ;bloc separat
LONG- Frezarea canalelor longitudinale N10 LONGHOLE(...) ;bloc separat

HOLE
DC Coordonate absolute, po- - Pentru unele blocuri, specificarea dimensionala pentru N10 A=DC(45.3) ;pozitionare directa
zitionare directa (numai punctele de sfarsit ale axelor de rotatie se poate face cu dupa axa A
pentru axe de rotatie) DC(...) dupa definirea lui G90/G91. N20 SPOS=DC(33.1) ; pozitionarea axului principal
DEF Definirea de instructiuni Se poate defini o variabila locala pentru utilizator de tip DEF INT VARI1=24, VARI2 ; 2 variabile de tip INT
BOOL, CHAR, INT, REAL, direct la inceputul progra- ; numele este definit de
mului utilizator
Programming
DISCL Distanta de apropiere / - Distanta de siguranta dupa care se comuta vezi G147, G148 , G247, G248 , G347, G348
retragere in timpul avansului valoarea avansului de patrundere;
de patrundere pe planul de Observa: G340, G341
prelucrare (SAR)
DISR Distanta de apropiere / - G147/G148: Distanta de la muchia cutitului la vezi G147, G148 , G247, G248 , G347, G348
retragere in grade (SAR) punctul de start sau de sfarsit al conturului
8-141
G247, G347/G248, G348:

Raza de la centrul sculei la contur
8-142
Programming
FAD Viteza de avans in timpul - Se refera la viteza de avans dupa depasirea vezi G147, G148 , G247, G248 , G347, G348
patrunderii (SAR) distantei de siguranta;
Observa: G340, G341
FXS Deplasare la punct fix =1: Selectare Axe:Se utilizeaza identificatori ai masinii N20 G1 X10 Z25 FXS[Z1]=1 FXST[Z1]=12.3 FXSW[Z1]=2
[axis] =0: Deselectare F...
FXST Moment de fixare, > 0.0 ... 100.0 In %, max. 100% in cazul momentului maxim disponibil, N30 FXST[Z1]=12.3
[axis] deplasare la punct fix axe: Se utilizeaza identificatori ai masinii
FXSW Fereastra de monitorizare, > 0.0 Unitatea de masura in mm sau grade, N40 FXSW[Z1]=2.4
[axis] tdeplasare la punct fix axe: Se utilizeaza identificatori ai masinii
GOTOB GO TO salt inapoi in - In conjuctie cu o eticheta, operatia GoTo va face N10 LABEL1: ...
program saltul la blocul selectat; saltul in acest caz se face ...
catre inceputul programului. N100 GOTOB LABEL1
GOTOF GO TO salt inainte - In conjuctie cu o eticheta, operatia GoTo va face N10 GOTOF LABEL2
saltul la blocul selectat; saltul in acest caz se face ...
catre sfarsitul programului. N130 LABEL2: ...
IC Coordonate specificate - Pentru unele blocuri, specificarea dimensionala pentru N10 G90 X10 Z=IC(20) ;Z dimensiune relativa,
in mod relativ punctele de centru sau sfarsit dupa anumite axe se poate X dimensiune absoluta
face relativ dupa specificarea G90/G91.
IF GO TO conditionat - In cazul saltului GoTo conditionat la indeplinirea conditiei N10 IF R1>5 GOTOF LABEL3
se va trece la urmatoarea sarcina. ...
Operanzi de comparatie: N80 LABEL3: ...
== egal cu, <> diferit
> mai mare, < mai mic
>= mai mare sau egal
<= lmai mic sau egal
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
MEAS Masurare cu stergerea +1 =+1: Semnal de intrare 1, crescator N10 MEAS=-1 G1 X... Y... Z... F...
distantei de plecare -1 =-1: Semnal de intrare1, descrescator
MEAW Masurare fara stergerea +1 =+1: Semnal de intrare 1, crescator N10 MEAW=-1 G1 X... Y... Z... F...
distantei de plecare -1 =-1: Semnal de intrare1, descrescator
$A_DBB[n] Data byte Citirea si scrierea variabilelor PLC N10 $A_DBR[5]=16.3 ; scriere de variabile reale
$A_DBW[n] Data word ; cu pozitia de offset 5
SINUMERIK 802D
$A_DBD[n] Data double word ; (position, type and meaning are agreed between NC and
$A_DBR[n] Real data PLC)
$A_MONI- Factor pentru monitorizarea > 0.0 Valori de initializare: 1.0 N10 $A_MONIFACT=5.0 ; durabilitatea consumata de
FACT durabilitatii sculei 5 ori mai repede
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
SINUMERIK 802D

$AA_FXS Statusul, - Values: 0 ... 5 N10 IF $AA_FXS[X1]==1 GOTOF ....
[axis] deplasarii la fixed stop axe: Se utilizeaza identificatori ai masinii
$AA_MM[a Masurarea rezulta pe o axa - Axe: Identifiicator pentru una dintre axele (X, Y, Z, ...) N10 R1=$AA_MM[X]
xis] in sistemul de coordonate pe care are loc deplasarea in vederea masurarii
al masinii
$AA_MW[a Masurarea rezulta pe o axa - Axe: Identifiicator pentru una dintre axele (X, Y, Z, ...) N10 R2=$AA_MW[X]
xis] n sistemul de coordonate pe care are loc deplasarea in vederea masurarii
al piesei
$A_..._ Timer pentru timpul de rulare: 0.0 ... 10+300 Variabile sistem;
TIME $AN_SETUP_TIME min (read-only value) timpul de la ultima butare a CNC
$AN_POWERON_TIME min (read-only value) timpul de la ultima butare normala a CNC
$AC_OPERATING_TIME s timpul total de rulare al programului NC
$AC_CYCLE_TIME s timpul de rulare al programului NC numai pentru N10 IF §AC_CYCLE_TIME==50.5 ...
$AC_CUTTING_TIME s scula selectata
$AC_..._ Numarator pentru piese: 0 ... 999 999 999, Variabile sistem,
PARTS $AC_TOTAL_PARTS intreg valoarea totala actuala
$AC_REQUIRED setarea numarului de piesa
_PARTS numarul curent al piesei
$AC_ACTUAL_PARTS numarul de piese specificat de utilizator N10 IF §AC_ACTUAL_PARTS==15 ...
$AC_SPECIAL_PARTS
$AC_MEA[ Masurarea starii de ordine - Setari de fabrica: N10 IF $AC_MEAS[1]==1 GOTOF .... ; programul continua
1] 0: Stare initiala, butonul de apasare nu a fost comutat daca indicatorul a fost comutat
1: Butonul de apasare a fost comutat
$P_ Numarul sculei active - numai in citire N10 IF $P_TOOLNO==12 GOTOF ....
TOOLNO T
$P_TOOL Numarul D activ al sculei - numai in citire N10 IF $P_TOOL==1 GOTOF ....
curente
$TC_MOP Durabilitatea sculei 0.0 ... in minute, se scrie sau se citeste valoarea N10 IF $TC_MOP1[13,1]<15.8 GOTOF ....
1[t,d] pentru scula T, numarul D
$TC_MOP Durabilitatea reziduala a sculei 0.0 ... in minute, se scrie sau se citeste valoarea N10 IF $TC_MOP2[13,1]<15.8 GOTOF ....
Programming
$TC_MOP Contor al durabilitatii 0 ... 999 999 999, se scrie sau se citeste valoarea N10 IF $TC_MOP3[13,1]<15 GOTOF ....
3[t,d] intreg fpentru scula T, numarul D
$TC_MOP Contor rezidual 0 ... 999 999 999, se scrie sau se citeste valoarea N10 IF $TC_MOP4[13,1]<8 GOTOF ....
4[t,d] intreg pentru scula T, numarul D
8-143
8-144
Programming
$TC_MOP Setarea durabilitatii sculei 0.0 ... iin minute, se scrie sau se citeste valoarea N10 $TC_MOP11[13,1]=247.5
$TC_MOP Contor necesar 0 ... 999 999 999, se scrie sau se citeste valoarea N10 $TC_MOP13[13,1]=715
13[t,d] intreg pentru scula T, numarul D
$TC_TP8[t] Starea sculei - starea implicita - codiare binara N10 IF $TC_TP8[1]==1 GOTOF ....
pentru scula t, (bit 0la bit 4)
$TC_TP9[t] Tipul de monitorizare al 0 ... 2 Tipul de monitorizare pentru scula t, se scrie sau citeste N10 $TC_TP9[1]=2; Selecteazamonitorizare prin contorizare
sculei 0: fara monitorizare, 1: Durabilitatea, 2: Contorizare
MCALL Apelare modala subrutina - Subrutina din blocul ce contine MCALL este apelata N10 MCALL CYCLE82(...)
automat dupa fiecare bloc ce contine o traiectorie. ;bloc separat, ciclu de gaurire
Apelarea subrutinei va ramane activa pana la o noua N20 HOLES1(...) ;sir de gauri
comanda MCALL. N30 MCALL ;bloc separat, apelare modala
Exemplu: Gaurirea unor gauri dispuse dupa un model a CYCLE82(...)
MSG( ) Mesaj max. 65 caractere Text de mesaj intre ghilimele N10 MSG(”MESSAGE TEXT”) bloc separat
... ;
N150 MSG() ; sterge mesajul initial
OFFN Conturare cu TRA- - Efectiv numai daca compensarea de scula G41 sau N10 OFFN=12.4
CYL, G42 este activa
in caz contrar se specifica
adaosul
RND Rotunjire 0.010 ... 99 999.999 iSe specifica raza de rotunjire dintre doua contururi N10 X... Y.... RND=...
tangentiale dintre doua blocuri N11 X... Y...
RP Raza polara 0.001 ... 99 999.999 Pentru deplasari in coordonate polare; se defineste de vezi G0, G1, G2; G3
asemenea polul si unghiul polar AP G110, G111, G112
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
RPL Angle of rotation for ROT, 0.00001 ... 359.9999 specified in degrees; angle for a programmable rota- vezi ROT, AROT
AROT tion in the current plane G17 to G19
SET( , , , ) Seteaza valori pentru SET: Valori variate, pentru elementul specificat in
campurile de variabile concordanta cu valorile specificate DEF REAL VAR2[12]=REP(4.5) ; toate valorile elementelor 4.5
REP() REP: aceleasi valori, pentru elementele specificate N10 R10=SET(1.1,2.3,4.4) ; R10=1.1, R11=2.3, R4=4.4
tla
sfarsitul campului
SINUMERIK 802D
SF Punctul de start al filetului 0.001 ... 359.999 Se specifica in grade; punctul de start al filetului cu G33 vezi G33
G33 este offset prin valoarea specificata (nu are importanta
pentru filetare
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
SINUMERIK 802D

SPI(n) converteste numarul axei n= 1 sau n= 2
n in identificator de axa identificator de axa: ex. ”SP1” sau ”C”
SPOS Pozitia axului principal 0.0000 ... 359.9999 Se specifica in grade; axul se va opri in pozitia specifi- N10 SPOS=....
cu specificare incremen- cata (axul principal trebuie sa aiba posibilitatea contro- N10 SPOS=ACP(...)
tala (IC): lului pozitiei acestuia) N10 SPOS=ACN(...)
0.001 ... 99 999.999 N10 SPOS=IC(...)
N10 SPOS=DC(...)
STOPRE Oprire cautare bloc - Functie speciala; blocul urmator este decodat numai STOPRE ;bloc separat
daca initial este comanda STOPRE
TRACYL(d) Frezare suprafata d: 1.000 ... 99 999.999 Transformare cinematica TRACYL(20.4) ; bloc separat
periferica (este disponibil numai daca este implementata functia; ; Diametrul cilindrului 20.4 mm
daca nu trebuie facute configurarile) TRACYL(20.4,1) ; este de asemenea posibil
TRAFOOF Dezactivare TRACYL - Dezactiveaza toate transformarile cinematice TRAFOOF ; bloc separat
TURN Numar de cercuri aditio- 0 ... 999 Este folosita in colaborare cu interpolarea circulara G2/G3 N10 G0 G17 X20 Y5 Z3
nale pentru interpolarea in planele de la G17 la G19 si pentru avansul de N20 G1 Z-5 F50
elicoidala patrundere dupa axa verticala pe planul de lucru N30 G3 X20 Y5 Z-20 I0 J7.5 TURN=2
; in total, 3 cercuri complete
Programming
8-145
Programarea
Programming
8.2.1 Selectarea planului de lucru: G17, G18 sau G19
Functionare
Pentru determinarea, de exemplu a uzurii sculei sau a compensarii pe raza si lungime, se selecteza un
plan de lucru din doua axe dintre X, Y, Z. In planul selectat se poate activa compensarea razei (uzurii)
sculei.
Pentru burghie si freze, compensarea lungimii datorita uzurii sau schimbarii sculei (length1) se va face
vertical pe planul selectat (vezi Capitolul 8.6 ”Scula si corectiile de scula“). In cazuri speciale se poate
face o compensare a sculei si dupa o a 3-a dimensiune.
Alti factori de influenta pentru planele de lucru selectate sunt descrisi referitor la unele traiectorii speciale
(exemplu., Capitolul 8.6 ”Rotunjirea, Tesirea“).
De asemenea, este foarte importanta selectarea planului de lucru pentru stabilirea sensului de interpolare
circulara, sens CW sauCCW. In planul in care traiectoriile sunt si dupa arce de cerc, abscisa si
ordonata vor defini sensul de parcurgere ale arcelor de cerc.
Planele folosite in programarea numerica sunt:
Table 8-2 Plane si axe corespunzatoare
Plane Axa verticala pe plan

Functia G
(abscisa/ordonata (directia de compensare a lungimii burghiilor sau frezelor
G17 X/Y Z
G18 Z/X Y
G19 Y/Z X
X Y
Fig. 8-3 Plane si axe corespunzatoare prelucrarilor prin gaurire si frezare
Exemplu de programare
N10 G17 T... D... M... ; planul selectat X/Y
N20 ... X... Y... Z... ; compensarea de lungime scula in directia axei Z (length1)
SINUMERIK 802D
8-146 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
8.2.2 Introducerea datelor in coordonate absolute sau relative: G90, G91, AC, IC
Functionare
Cu conditiile G90/G91, datele geometrice programate X, Y, Z, ... sunt interpretate absolut
fata de un punct de coordonate fix (G90) sau relativ fata de ultimul punct descris (G91).
G90/G91 se aplica pentru toate axele masinii.
Exceptiile de la functiile preparatorii G90/G91 pot fi anulate pentru un singur bloc cu comenzile
AC/IC (coordonate absolute/incrementale sau relative).
Aceste functii preparatorii nu definesc traiectoria sculei ci modul de interpretare a datelor introduse.
Modul de parcurge al traiectoriei este descris de grupul de functii G (G0,G1,G2,G3).
Programare
G90 ;introducerea datelor in format absolut
G91 ;introducerea datelor incremental sau relativ
X=AC(..) ;date sub forma absoluta (aici pentru axa X), non-modal
X=IC(..) ;date sub forma relativa sau incrementala (aici pentru axa X), non-modal
Y Dimensiuni absolute Y Dimensiuni relative
P2 P2
P3 P3
P1 P1
X X
Fig. 8-4 Diverse forme de cotare
Dimensiuni absolute G90

La introducerea datelor absolute se face referire intodeauna la punctul de origine sau zero
al sistemului de coordonate curent (acest sistem de coordonate putand fi al piesei sau
al masinii).
Aceasta functie G90 va fi activa pentru toate axele pana in momentul in care va fi anulata intr-un
alt bloc cu functia G91.
Dimensiuni relative G91

Datele geometrice introduse in aceasta forma corespund distantei ce trebuie parcursa de-a lungul unei axe.
Punctul de referinta este ultimul punct programat. Sensul de parcurgere al axei se programeaza cu
semnul + sau -. Aceasta functie se anuleaza cu G90 ce va aparea intr-un nou bloc.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-147
Programarea
Explicarea functiilor =AC(...), =IC(...)

Dupa specificarea axei se pune semnul de egalitate si AC sau IC. Valoarea geometrica va fi introdusa
intre paranteze rotunde.
Dimensiunile absolute pot fi folosite si pentru descrierea centrului unui cerc =AC(...). In caz contrar
punctele de referinta pentru centrul cercului vor fi interpretate ca punct de start pentru cerc.
N10 G90 X20 Z90 ;Introducerea datelor in mod absolut
N20 X75 Z=IC(-32) ;Dimensiunea dupa axa X ramane absoluta, iar dupa axa Z dimensiunea este
relativa sau incrementala.
...
N180 G91 X40 Z20 ;se comuta in modul de introducere a datelor incremental sau relativ
N190 X-12 Z=AC(17) ;X - ramane incremental, Z - absolut
8.2.3 Dimensiuni Metrice si in Inch: G71, G70, G710, G700
Functionare
Daca dimensiunile piesei sunt in alt sistem de masura decat cele setate in setarea de baza a masinii (inch
sau mm), se poate specifica modul de cotare (metric sau inch) direct in program. Prelucrarea se va face
tinandu-se seama de prescriptiile din programul piesa.
Programare
G70 ;dimensiuni in inch
G71 ;dimensiuni metrice
G700 ;dimensiuni si avansul in inch
G710 ;dimensiuni si avansul in sistem metric
N10 G70 X10 Z30 ;dimensiuni in inch
N20 X40 Z50 ;G70 ramane activa
...
N80 G71 X19 Z17.3 ;dimensiuni metrice aici
Informatii
In functie de setarea de baza, comanda numerica va interpreta valorile geometrice introduse in
sistem metric sau in inch. Corectia de scula si de zero este de asemenea stocata conform setarilor de
baza ale sistemului. Valorile avansului F sunt prescrise tot in functie de setarea de baza a comenzii numerice
in mm/min sau inch/min.
Setarile de baza se fac la punerea in functiune a comenzii numerice.
Toate exemplele de instructiuni sunt pentru sistemul metric.
G70 sau G71 interpreteaza toate dimensiunile geometrice referitoare la piesa de prelucrat in
inches sau metric. Exemple de date geometrice
S date de pozitionare X, Y, Z cu G0,G1,G2,G3,G33, CIP, CT
S parametrii de interpolare I, J, K (incluzand pasul elicei sau filetului)
SINUMERIK 802D
8-148 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
S raza cercului CR
S programabil zero offset (TRANS, ATRANS)
S raza polara RP
Celelalte date geometrice care nu sunt in mod direct ale piesei, cum ar fi avansul, corectia de scula
setarea zero offsets nu sunt afectate de G70/G71 .
G700/G710 , are efecte aditionale asupra vitezei de avans F (inch/min, inch/rot sau mm/min, mm/rot).
8.2.4 Coordonate polare, Definirea polului: G110, G111, G112
Functionare
In afara de sistemul uzual clasic de definire a coordonatelor carteziene (X, Y, Z), in multe cazuri este
mai simpla descrierea geometriei piesei prin coordonate polare. In acest caz descrierea coordonatelor
piesei se face fata de un pol central cu raza polara si unghiul de rotatie al razei polare (unghiul polar).
Planul
Coordonatele polare se vor referi la planele descrise cu G17, G18 si G19.
Fata de coordonatele polare se poate folosi si o a treia axa pentru descrierea pieselor
3D obtinandu-se sistemul de coordonate cilindric.
Raza polara RP=...

Raza polara specifica distanta de la pol la un anumit punct din planul respectiv. Valoarea razei ramane
pana se va alege un alt plan sau se va reprograma blocul respectiv pentru un alt plan
diferit.
Unghiul polar AP=...

Acest unghi se va specifica intodeauna dupa abscisa va in figura de mai jos (fata de axa X
in planul G17)). Unghiul poate avea valori pozitive sau negative in functie de sensul de rotatie.
Unghiul polar ramane salvat pana cand se face o noua modificare a acestuia intr-un alt bloc
sau cand se schimba planul de referinta sau polul.
Point Point
Y defined by RP, AP X defined by RP, AP
RP=... RP=...
+ +
AP=... AP=...
Pole Pole
X Z
Exemplu planul G17: X/Y Exemplu planul G18: Z/X
Fig. 8-5 Raza polara si unghiul polar definit in diferite plane
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-149
Programarea
Programarea polului pentru diferite situatii

G110 ;specificarea polului relativ la ultima pozitie programata
(in planul G17: X/Y), de exemplu
G111 ;specificarea polului fata de punctul de zero al sistemului de coordonate al piesei
(in planul G17: X/Y), de exemplu
G112 ;specificarea polului fata de ultimul validat in planul de lucru curent
Note
S Definirea unui pol poate fi anulata prin reutilizarea functiei privind coordonatele polare. Acest lucru se
intampla numai daca a fost definit un pol anterior.
S Daca polul nu este specificat, punctul de zero al piesei va fi considerat drept polul sistemului de
coordonate polar.
N10 G17 ; planulX/Y
N20 G111 X17 Y36 ; polul se defineste in sistemul de coordonate actual al piesei
...
N80 G112 AP=45 RP=27.8 ; un nou pol, relativ la ultimul pol al sistemului de coordonate polar
N90 ... AP=12.5 RP=47.679 ; coordonata polara
N100 ... AP=26.3 RP=7.344 Z4 ; coordonata dupa axa Z (= coordonata cilindrica)
Deplasari in coordonate polare

Deplasarile in coordonate polare pot sa fie programate ca si in cazul coordonatelor
carteziene:
S G0 - avans rapid
S G1 - interpolare sau deplasare liniara
S G2 - interpolara circulara in sens orar CW
S G3 - interpolare circulara in sens antiorar CCW
8.2.5 Programarea corectiei de zero (Zero Offset): TRANS, ATRANS
Functionare
Punctul de zero programabil este utilizat pentru definirea raporturilor de pozitie reciproca a diferitelor
pozitii ale piesei de prelucrat sau pentru stabilirea unor puncte de referinta pentru notatiile
dimensionale sau ale abaterilor de forma si pozitie. Pe baza acestui zero programabil
rezulta sistemul de coordonate al piesei. Noile dimensiuni programate se refera la acest
sistem de coordonate. Corectia de zero este posibila dupa toate axele.
SINUMERIK 802D
8-150 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
Programarea
TRANS X... Y... Z...; corectie programabila, sterge toate conditiile vechi referitoare la
rotatie, scalare, simetrie
ATRANS X... Y... Z... ;corectie programabila suplimentar la cea TRANS
TRANS ;fara valori: dsterge toate corectiile de zero,
Instructiunile cu TRANS, ATRANS necesita blocuri separate.
Y
Y
L10
X
TRANS Y...
W TRANS X... X
Fig. 8-6 Examplu de programare a corectiei de zero
N20 TRANS X20 Y15 ;corectie programata cu 20 pe X si 15 pe Y
N30 L10 ;apelare subrutina; contine geometria corectata
...
N70 TRANS ;stergerea corectiei
8.2.6 Programarea corectiei dupa o axa de rotatie: ROT, AROT
Functionare
Rotatia se poate face in planele G17 sau G18 sau G19 cu valoarea RPL=... in
grade.
Programming
ROT RPL=... ;rotatie programata, sterge toate setarile vechi de corectie,
AROT RPL=... ;rotatie programata aditional,
ROT ;fara valori,sterge toate setarile vechi de corectie,
Instructiunile cu ROT, AROT necesita blocuri separate.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-151
Programarea
Y X Z
G17 G18 G19
Turned system
+ + +
RPL= RPL= RPL=
X Z Y
Fig. 8-7 Definirea sensului de rotatie pozitiv pentru diferite plane de referinta
Y L10
(N60)
45o
Y
L10
26
(N30)
X
10
20
W 30
X
Fig. 8-8 Exemplu de programare a corectiei de zero si rotatiei
N10 G17 ... ;planul X/Y
N20 TRANS X20 Y10 ;programarea corectiei de zero
N30 L10 ;apelarea subrutinei
N40 TRANS X30 Y26 ;noua corectie
N50 AROT RPL=45 ;rotatie aditionala de 45 grade
N60 L10 ;apelare subrutina
N70 TRANS ;stergere corectie si rotatie
...
Apelarea subrutinelor in Capitolul 8.11
8.2.7 Programarea factorului de scalare: SCALE, ASCALE
Functionare
SCALE, ASCALE pot fi utilizati in program ca factori de scalare dupa toate axele, prin faptul ca se vor
mari sau reduce datele dupa axele respective.
Sistemul de coordonate curent serveste ca referinta la modificarea scarii de reprezentare.
SINUMERIK 802D
8-152 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
Programare
SCALE X...Y... Z... ;factor de scalare programabil, sterge toate conditiile de zero,
ASCALE X... Y... Z... ;factor de scalare programabil aditional la conditiile existente
SCALE ;fara valori: sterge toate conditiile de zero, rotatie, scalare,
simetrie
Functiile SCALE, ASCALE necesita blocuri separate.
Note
S Pentru cercuri, acelasi factor de scalare este utilizat dupa ambele axe.
S Daca ATRANS este programat cu SCALE/ASCALE valorile de corectie vor fi de asemenea scalate.
Y
Workpiece
36 N60
ATRANS X... Y...
SCALE X2 Y2
W
Original N40
5 X
Workpiece
Fig. 8-9 Scalarea (exemplu)
N10 G17 ; planul X/Y
N20 L10 ; programarea conturului original
N30 SCALE X2 Y2
N40 L10 ; conturul este scalat dupa axa X si Y de 2 ori
N50 ATRANS X2.5 Y18 ; valoarea este de asemenea scalata!
N60 L10 ; conturul marit cu corectia de zero
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-153
Programarea
8.2.8 Programarea simetriei dupa axe: MIRROR, AMIRROR
Functionare
MIRROR, AMIRROR poate fi folosit pentru reproducerea unei anumite geometri oglindite dupa o anumita axa.
Oglindirea se poate face dupa una sau mai multe axe.
Programare
MIRROR X0 Y0 Z0 ;oglindire programabila, sterge vechile valori de offset,
AMIRROR X0 Y0 Z0 ;oglindire programabila aditional la conditiile existente
MIRROR ;fara valori: sterge vechile valori de offset,
Instructiunile MIRROR, AMIRROR necesita blocuri separate.
Note
S Compensatia de raza a sculei (G41/G42) va fi calculata in oglindire
automat.
S Sensul de roatie sau parcurgerea aunui cerc G2/G3 va fi inversat in mod automat.
Y
Workpiece
mirrored in X Original
G42 G41
G2 G3
N40 N20
mirrored in Y and X X
mirrored in Y Workpiece
N80 N60
G3 G2
G41 G42
Fig. 8-10 Exemple de oglindire
SINUMERIK 802D
8-154 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
Oglindirea dupa diferite axe influenteaza compensarea de raza a sculei si sensul de parcurgere
G2/G3:
...
N10 G17 ; planul X/Y , Z - este vertical pe acest plan
N20 L10 ; programarea conturului cu G41
N30 MIRROR X0 ; se oglindeste dupa axa X
N40 L10 ; conturul oglindit
N50 MIRROR Y0 ; oglindire dupa axa Y
N60 L10
N70 AMIRROR X0 ; mirroring once more, now in X
N80 L10 ; contour mirrored twice
N90 MIRROR ; oglindire OFF
...
8.2.9 Fixarea pieselor multiple - Setarea Zero Offset:

G54 la G59, G500, G53, G153
Functionare
Setarea zero offset specifica pozitia de zero a semifabricatului pe masina unealta (punctul
de zero al semifabricatului referitor la punctul de zero al masinii). Acest offset se determina cand
se instaleaza semifabricatul pe masina, si aceasta p[ozitie va determina o stare relevanta pentru
prelucrare. Aceste valori sunt introduse ib program prin grupul de comenzi: G54 la G59.
Nota: Instalarea semifabricatului sub un anumit unghi este desasemenea posibila prin introducerea
unghiului de rotire dupa axa respectiva. Rotirea semifabricatului va fi activata simultan cu setul
de comenzi: G54 la G59.
Pentru aceasta operatie, vezi capitolul ”Introducere/Modificarea zero offset”
Programming
G54 ;prima setare zero offset
G55 ;a doua setare zero offset
G56 ;a treia setare zero offset
G57 ;a patra setare zero offset
G58 ;a cincea setare zero offset
G59 ;a sasea setare zero offset
G500 ;anulare zero offset OFF - modal
G53 ;setare zero offset OFF - non-modal,
G153 ;cu G53;
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-155
Programarea
Z1 (masina) W=zero piesa

M=zero masina
ZWorkpiece
ÉÉ
YWorkpiece
z.B. W X Workpiece
G54 Y1
(machine)
M x1 (masina)
Fig. 8-11 Setarea zero offset
ÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊ
Y1 (machine)
Y Workpiece 2
Y Workpiece 1
ÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊ XWorkpiece 2
G54 X Workpiece 1
G55
YWorkpiece 3 Y Workpiece 4
G56
X Workpiece 3
G57
X Workpiece 4
x1
(machine)
Fig. 8-12 Posibilitati de pozitionare a semifabricatului in vederea gauririi sau frezarii
N10 G54 ... ; apelarea primei setari zero offset
N20 L47 ;prelucrarea semifabricatului 1, cu subrutina L47
N30 G55 ... ; apelarea celei de a doua setari zero offset
N50 G56 ... ; apelarea celei de a treia setari zero offset
N70 G57 ... ; apelarea celei de a patra setari zero offset
N90 G500 G0 X... ;dezactivarea setarilor zero offset
SINUMERIK 802D
8-156 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
8.2.10 Programarea zonei de lucru sau a limitelor axelor:

G25, G26, WALIMON, WALIMOF
Functionare
G25/G26 pot fi utilizate pentru definirea limitelor de lucru de-a lungul fiecarei axe, pentru a se
evita anumite accidente din cauza unor dispozitive suplimentare sau altele. La definirea zonelor
de lucru se tine seama si de compensarea lungimii sculei. Coordonatele zonei de lucru pe fiecare
axa sunt specificate cu referire la masina si nu la piesa sau scula.
Validarealimitelor de lucru se poate face pentru fiecare axa si cu valori diferite fata de cele prescrise
in setarile de baza ale masinii.
La programarea functiilor G25/G26 este posibila introducerea acestor valori in setarile de baza
prin intermediul operatiei.
Activarea sau dezactivarea acestor limite de lucru se poate face pentru fiecare axa in parte cu
grupul de instructiuni WALIMON/WALIMOF.
Programarea
G25 X... Y... Z... ; limita inferioara a zonei de lucru
G26 X... Y... Z... ; limita superioara a zonei de lucru
WALIMON ; activarea zonei de lucru (ON )

WALIMOF ; dezactivarea zonei de lucru (OFF)
WZL = activarea compensatiei de lungime a sculei

Z
F = punct de referinta pentru scula
(masina)
F
Z G26
Zona de lucru
M Capatul sculei
X
Z (masina)
G25
X G25 X G26
Fig. 8-13 Programarea limitelor axelor dupa doua coordonate
Note
S Cand se folosesc instructiunile G25, G26, identificatorii axelor masinii trebuie sa fie specificati
20080: AXCONF_CHANAX_NAME_TAB. Aceasta identificare a axelor se poate face si cu
MD 20060: AXCONF_GEOAX_NAME_TAB.
S In conjuctie cu adresa S, G25/G26 se poate limita turatia maxima si cea minima (vezi Capitolul
“Limitarea turatiei”).
S Limitarea zonei de lucru se poate face si dupa atingerea unor puncte de referinta pe
piesa sau dispozitivul de prindere.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-157
Programming
8.2 Positional Data
N10 G25 X10 Y -20 Z30 ; introducerea limitei inferioare a axelor
N20 G26 X100 Y110 Z300 ; introducerea limitelor superioare ale axelor
N30 T1 M6
N40 G0 X90 Y100 Z180
N50 WALIMON ; activarea zonei limita
... ; se va lucra doar in zona delimitata mai sus
N90 WALIMOF ; zona limita dezactivata
SINUMERIK 802D
8-158 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
8.3 Deplasarile axiale
8.3.1 Avansul rapid: G0
Functionare
Avansul rapid G0 este utilizat pentru pozitionarea rapida a sculei, nu pentru prelucrarea
propriu zisa a piesei.
Deplasarea se poate face pe toate axele in acelasi timp, rezultand o linie dreapta.
Viteza avansului rapid pentru fiecare axa este definita in setarile de baza ale masinii. Viteza
de avans rapid dupa o axa va fi viteza setata a axei respective. daca avansul rapid se face
simultan dupa doua axe, viteza de avans va fi rezultanta vitezelor dupa cele doua axe. Daca
avansul rapid se face dupa toate axele, viteza rezultanta va fi de asemenea suma vectoriala.
Avansul de lucru programat (F) nu are nici o consecinta asupra avansului rapid G0.
G0 este anulat de o alta functie din grup cum ar fi (G1, G2, G3,...).
Programare
G0 X... Y... Z... ; Cooronate carteziene
G0 AP=... RP=... ; Coordonate polare
G0 AP=... RP=... Z... ; Coordonate cilindrice
Nota: Alta posibilitate de programare a avansului rapid este specificarea unghiului dupa care se
face deplasarea ANG=...
Z Y
P1
straight path P2
Fig. 8-14 Deplasare rapida din punctul P1 in punctul P2
N10 G0 X100 Y150 Z65 ; Coordonate carteziene
...
N50 G0 RP=16.78 AP=45 ; Coordonate polare
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-159
Programarea
Informatie
Grupul de functii G (Vezi Capitolul 8.3.15 “Exact Stop/Continuous -Path Control Mode: G60, G64”)
sunt destinate pozitionarii precise.
Cu G60 - Exact Stop -, se poate selecta oprirea cu o anumita precizie. Pentru oprirea precisa
exista si o alta alternativa prin utilizarea functiei G9 in diferite blocuri.
8.3.2 Prelucrare sau interpolare liniara: G1
Functionare
Cu aceasta functie preparatorie deplasarea se va face liniar dintr-un punct de start pana intr-un punct final.
Pentru descrierea traiectoriei, viteza de avans programata F este decisiva.
Deplasarea axiala se poate face dupa toate axele in acelasi timp, dar cu viteza de avans programata.
G1 este anulat de o alta functie din acelasi grup G cum ar fi G0, G2, G3, ....
Programare
G1 X... Y... Z... F... ; Coordonate carteziene
G1 AP=... RP=... F... ; Coordonate polare
G1 AP=... RP=... Z... F... ; Coordonate cilindrice
Nota: O alta posibilitate de programare a deplasarii dupa o dreapta este specificarea unghiului cu
ANG=... (vezi capitolul 8.5.2 “Contour Definition Programming”).
Y 12
P1
48
18
P2
20 X 10 Z
40 15
Fig. 8-15 Prelucrarea liniara
SINUMERIK 802D
8-160 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
N05 G0 G90 X40 Y48 Z2 S500 M3 ;scula se deplaseaza rapid in punctul P1, simultan dupa 3 axe,
turatia = 500 rot/min, rotatie in sens CW
N10 G1 Z -12 F100 ;deplasare dupa axa Z la Z -12, cu avansul 100 mm/min
N15 X20 Y18 Z -10 ;avans tehnologic pana in punctul P2
N20 G0 Z100 ;retragere cu avans rapid
N25 X -20 Y80
N30 M2 ;sfarsit program
Pentru a prelucra o piesa, sunt necesare viteza fuselor S si directia M3/M4 (vedeti sectiunea "Spindle
Movement”).
8.3.3 Interpolarea circulara: G2, G3
Functionare
Scula se deplaseaza din punctul de start pana in punctul de sfarsit dupa un arc de cerc.
Depasarile circulare se pot face in doua sensuri:
G2 ; in sens orar CW
G3 ; in sens antiorar sau tigonometric CCW
Y X Z
G2 G2 G2
G3 G3 G3
X Z Y
Fig. 8-16 Definirea sensurilor de parcurgere ale arcelor de cerc G2/G3 in cele 3 plane posibile
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-161
Programming
Descrierea traiectoriei circulare se poate face pe mai multe cai

G2/G3 specificarea centrului si punctului de G2/G3 si specificarea razei + punct de sfarsit:
sfarsit:
Y Y End point X,Y
End point X,Y
e.g. G2 X...Y...I...J... e.g. G2 X...Y...CR=...
Circle radiusCR
Center point I, J
Starting point X,Y Starting point X,Y
X X
G2/G3 si specificarea unghiului de rotire G2/G3 si specificarea unghiului de rotire

Y (+centru): Y (+punct de sfarsit):
End point X, Y
e.g. G2 AR=... I...J... e.g. G2 AR=... X...Y...
Angle AR Angle AR
Center point I, J
Starting point X,Y Starting point X,Y
X X
Fig. 8-17 Posibilitati de descriere a interpolarii circulare G2/G3 pentru planul XY
Functia G2/G3 este activa pana cand sunt anulate de o alta functie din grup (G0, G1, ...).
Pentru a se stabili viteza de avans, se foloseste cuvantul F .
Programarea
G2/G3 X... Y... I... J... ; centrul si punctul de sfarsit
G2/G3 CR=... X... Y... ; raza cercului si punctul de sfarsit
G2/G3 AR=... I... J... ; unghiul de rotire si centrul
G2/G3 AR=... X... Y... ; unghiul de rotire si punctul de sfarsit
G2/G3 AP=... RP=... ; coordonate polare, interpolarea se face in jurul polului
Nota
Posibilitati viitoare de programare a cercului se pot face cu functiile
CT - cerc cu racordare tangentiala
CIP - cerc printr-un punct intermediar (vezi capitolul urmator).
Introducerea tolerantelor pentru cercuri

Cercurile sunt acceptate pentru prelucrare de comanda numerica daca se incadreaza in
anumite tolerante de interpolare. Raza cercului de interpolare se verifica daca trece prin
punctele de start si de sfarsit cu o toleranta prescrisa in setarile masinii. In caz contrar,
va aparea un mesaj text de avertizare.
Valorile tolerantei se seteaza in datele masinii.
SINUMERIK 802D
8-162 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
Informatie
Un cerc complet este descris intr-un bloc cu centrul si specificarea punctului de sfarsit.
Pentru cercurile care sunt descrise prin raza, semnul lui CR=... serveste la alegerea corecta a
cercului. Prin utilizarea aceluiasi punct de start si de sfarsit, a razei si a aceluiasi sens de parcurgere, se pot
programa 2 cercuri diferite. Semnul negativ a lui CR= -... defineste arcul de cerc mai mare, iar semnul
pozitiv arcul de cerc mai mic:
Y Arcul de cerc mare

G2
MP1 - centrul cercului 1
MP2 - centrul cercului 2
MP1
G2 Punct sfarsit
Arcul de cerc mai mic

Punct start CR=+...
MP2
X
Fig. 8-18 Selectarea unuia dintre arcele de cerc prin alegerea semnului pentru raza cercului
CR=
Exemplu de programare: Specificarea centrului si punctului de sfarsit
Y
Punct de start
Punct de sfarsit
J
Centru arc de cerc
40
33
KI
X
30
40
50
Fig. 8-19 Specificarea centrului si punctului de sfarsit (exemplu)
N5 G90 X30 Y40 ;sttabilirea punctului de start pentru blocul N10

N10 G2 X50 Y40 I10 J -7 ;introducerea punctului de sfarsit si a centrului arcului de cerc
Nota: Sensul de parcurgere al arcului se face referitor la punctul de start.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-163
Programarea
Exemplu de programare: Punctul de sfarsit si raza
Y
Punct de start
Punct de sfarsit
Centrul arcului de cerc ?

40
X
30
50
Fig. 8-20 Punctul de sfarsit si raza (exemplu)
N5 G90 X30 Y40 ;punctul de start pentru blocul N10

N10 G2 X50 Y40 CR=12.207 ;introducerea punctului de sfarsit si a razei arcului de cerc
Nota: Semnul negativ pentru valoarea lui CR= -... va selecta arcul de cerc de lungime mai mare.
Exemplu de programare: Punctul de sfarsit si centrul
Y
Punct de start
Punct de sfarsit
1050
Centrul arcului de cerc ?
40
X
30
50
Fig. 8-21 Punctul de sfarsit si centrul

N10 G2 X50 Y40 AR=105 ;introducerea punctului de sfarsit si acentrului arcului de cerc
SINUMERIK 802D
8-164 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
Exemplu de programare: Centrul arcului de cerc si unghiul de rotire
Y
Punct de start
Punct de sfarsit ?
J 1050
40 Centrul arcului de cerc
33
X
30
40
Fig. 8-22 Centrul arcului de cerc si unghiul de rotire

N10 G2 I10 J -7 AR=105 ;introducerea centrului arcului de cerc si a unghiului de rotire
Nota: Datele de interpolare se raporteaza la punctul de start.
Exemplu de programare: Interpolare circulara in coordonate polare
Y
Punct de start
AP=
Centrul arcului = polul sistemului

40
33
X
30
40
Fig. 8-23 Interpolare circulara in coordonate polare
N1 G17 ;planul X/Y

N5 G90 G0 X30 Y40 ;punctul de start pentru blocul N10
N10 G111 X40 Y33 ;definirea polului ca fiind centrul arcului
N20 G2 RP=12.207 AP=21 ;descrierea arcului de cerc in coordonate polare
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-165
Programarea
8.3.4 Interpolarea circulara printr-un punct intermediar: CIP
Functionare
Daca se cunosc trei puncte pe contur in locul centrului arcului de cerc, razei si unghiului de rotire, este
recomandata utilizarea functiei CIP.
In acest caz, sensul de parcurgere al arcului de cerc este de la punctul de start la punctul intermediar si mai
departe la punctul de sfarsit.
Punctul intermediar va fi descris cu coordonatele referitoare la fiecare axa:
I1=... pentru axa X, J1=... pentru axa Y si K1=... pentru axa Z. Functia
CIP este anulata de o alta functie din grupul G (G0, G1, G2, ...).
Nota: Formatul datelor de intrare G90 sau G91 se aplica atat punctului de sfarsit cat si punctului
intermediar!
Y Punct intermediar
I1=... J1=...
Punct de start Punct de sfarsit

45
40
X
30
40
50
Fig. 8-24 Interpolarea circulara printr-un punct intermediar: CIP (exemplu cu G90)
N10 CIP X50 Y40 I1=40 J1=45 ;introducerea coordonatelor punctului de sfarsit si intermediar
8.3.5 Interpolare circulara cu racordare tangentiala: CT
Functionare
Functia CT si un punct de sfarsit programat in planul curent (G18: Z/X plane) va genera un arc de cerc
tangent la traiectoria existenta initial (exemplu: dreapta cu un arc de cerc).
Raza si centrul arcului de cerc rezulta din relatiile geometrice ce se stabilesc intre datele introduse:
traiectoria initiala si punctul de sfarsit.
SINUMERIK 802D
8-166 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
N10 G1 ...
N20 CT...
Circle end point

e.g.: G17
Y
X
Fig. 8-25 Interpolare circulara cu racordare tangentiala: CT
N10 G1 X20 F300 ; Descrierea unei drepte dupa axa X
N20 CT X... Y... ; Interpolare circulara cu racordare tangentiala
8.3.6 Interpolare elicoidala: G2/G3, TURN
Functionare
Deplasarea elicoidala este o combinatie dintre doua miscari:
- o miscare circulara in una dintre planele G17, G18 sau G19
- o miscare liniara verticala pe aceste plane.
Functia TURN= este utilizata pentru prescrierea numarului de cercuri parcurse. Aceasta valoare
va fi trecuta in program.
Interpolarea elicoidala se foloseste pentru prelucrarea camelor elicoidale, pieselor filetate si a
diverselor canale de ungere in cilindrii, etc.
Programare
G2/G3 X... Y... I... J... TURN=... ; specificarea centrului si punctului de sfarsit
G2/G3 CR=... X... Y... TURN=... ; specificarea razei si punctului de sfarsit
G2/G3 AR=... I... J... TURN=... ; specificarea unghiului de rotire si a centrului
G2/G3 AR=... X... Y... TURN=... ; specificarea unghiului de rotire si a punctului de sfarsit
G2/G3 AP=... RP=... TURN=... ; coordonate polare: specificarea polului si a razei polare
Fig. 8-26 Interpolare elicoidala
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-167
Programarea
N10 G17 ;planul X/Y , Z - axa verticala
N20 ... Z...
N30 G1 X0 Y50 F300 ;atingerea punctului de start
N40 G3 X0 Y0 Z33 I0 J -25 TURN= 3 ;interpolarea elicoidala
...
8.3.7 Filetarea cu tarodul: G33
Functionality
Aceasta functie necesita ca axa de rotatie sa fie controlata unghiular.
Functia G33 poate fi folosita pentru executarea filetelor cu pas constant. Pentru aceasta se foloseste o scula
corespunzatoare (filiera sau tarod) cu fixare rigida sau in dispozitiv ce permite compensarea
erorilor de pas.
Compensarea erorilor de pas este limitata pana la o anumita valoare.

Adancimea de gaurire este specificata dupa una dintre axele X, Y sau Z, si pasul se defineste prin utilizarea
adreselor I, J sau K.
G33 este anulata de catre o alta functie din grupul G (G0, G1, G2,G3,...).
Filetare pe dreapta sau pe stanga RH sau LH

Sensul filetului RH sau LH se defineste prin sensul de rotatie al arborelui principal (M3 - rotatie orara CW , M4 -
rotatie antiorara CCW . Turatia arborelui principal se va programa prin adresa S urmata de valoarea
corespunzatoare.
Nota:
Un ciclu complet de filetare cu tarod si dispozitiv de compensare este descris de ciclul standard CYCLE840.
Fig. 8-27 Filetare cu G33
SINUMERIK 802D
8-168 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
Filet metric M5,
pasul din tabel este: 0.8 mm/rot., gaura in piesa este deja executata:
N10 G54 G0 G90 X10 Y10 Z5 S600 M3 ;apropierea de punctul de start,
CW rotatie sens orar
N20 G33 Z -25 K0.8 ;filetare, punct de sfarsit - 25 mm, pas 0,8 mm
N40 Z5 K0.8 M4 ;retragere, rotatie sens antiorar CCW, cota Z=5 si pas=0,8
N50 G0 X... Y... Z...
Avansul axial al tarodului

La filetarea cu G33, avansul axial al tarodului depinde de turatia acestuia si de pasul filetului.
In acest caz nu se va prescrie valoarea avansului cu adresa F . Viteza maxima de deplasare axiala
este definita in datele masinii si nu poate fi depasita. Daca viteza axiala rezulta prea mare din cauza
turatiei va aparea un mesaj de eroare.
Informatie
IMPORTANT:
S Nu se va schimba turatia arborelui principal in timpul filetarii cu
tarodul.
S Nu se poate folosi avansul rapid axial in acest bloc.
8.3.8 Filetarea cu tarodul si dispozitiv elastic de compensare al pasului: G63
Functionare
Functia G63 se utilizeaza pe masini la care arborele principal nu este controlat unghiular si este necesara
compensarea axiala a tarodului. In acest caz se programeaza o viteza de avans corelata cu turatia
arborelui principal (S ) si de asemenea cu pasul filetului: F [mm/min] = S [rot/min] x pasul [mm/rot]
In acest caz se compenseaza diferenta dintre pasul filetului si viteza de avans.

Retragerea rapida a tarodului se face tot cu G63, dar se schimba sensul de rotatie M3 < -> M4.
G63 este efectiv bloc cu bloc. Nu se poate anula ca in cazul precedent. In blocul in care este programat G63,
functiile G programate anterior din grupul G (G0, G1,G2, ...) raman active.

Sensul filetului RH sau LH se defineste prin sensul de rotatie al arborelui principal (M3 - rotatie orara CW , M4-
rotatie antiorara CCW.
Nota:
Un ciclu complet de filetare cu tarod si dispozitiv de compensare este descris de ciclul standard
CYCLE840.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-169
Programarea
Fig. 8-28 Filetare cu G63
Filet M5
N10 G54 G0 G90 X10 Y10 Z5 S600 M3 ;apropiere de punctul de start, sens rotatie orar CW
N20 G63 Z -25 F480 ;filetare pana la Z= - 25 mm
N40 G63 Z5 M4 ; retragere, sens rotatie antiorar CCW
N50 X... Y... Z...
8.3.9 Filetare: G331, G332
Functionare
Aceasta functie necesita ca arborele principal sa fie controlat unghiular foarte precis.
G331/G332 se utilizeaza la filetarea cu tarodul fara dispozitiv de prindere cu compensare. Rotatia arborelui
principal este strans corelata cu deplasarea axiala a tarodului. La o rotatie, tarodul se deplaseaza cu un pas.
G331 este folosita pentru filetare cu tarodul, G332 pentru retragerea tarodului.
Adancimea de filetare se defineste dupa una dintre axele X, Y sau Z, iar pasul filetului este definit prin unul dintre
adresele I, J sau K.
La revenirea cu G332 este programat acelasi pas ca si in cazul filetarii cu G331. Inversarea sensului de rotatie al
arborelui principal se face automat.
Turatia arborelui principal se programeaza cu adresa S fara a se utiliza functiile auxiliare M3/M4.
Inainte de filetarea cu G332, arborele principal trebuie sa fie pozitionat cu functia SPOS=...

Sensul filetului RH sau LH se defineste prin sensul de rotatie al arborelui principal
pozitiv: sens orar CW (cu M3)
negativ: sens antiorar CCW (cu M4)
Note:
Un ciclu complet de filetare cu tarod si dispozitiv de compensare este descris de ciclul standard CYCLE84.
SINUMERIK 802D
8-170 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
Fig. 8-29 Filetarea cu G331/G332
Avansul axial al tarodului

La filetarea cu G331/G332, avansul axial al tarodului depinde de turatia acestuia si de pasul filetului.
tIn acest caz nu se va prescrie valoarea avansului cu adresa F . Viteza maxima de deplasare axiala
este definita in datele masinii si nu poate fi depasita. Daca viteza axiala rezulta prea mare din cauza
turatiei va aparea un mesaj de eroare.
Filet M5,
N5 G54 G0 G90 X10 Y10 Z5 ;Pozitionare

N10 SPOS=0 ;arborele principal in position -control mode
N20 G331 Z -25 K0.8 S600 ;filetare, K pozitiv = rotatie sens orar CW
punct de sfarsit Z= - 25 mm
N40 G332 Z5 K0.8 ;retragere cu inversarea sensului de rotatie
N50 G0 X... Y... Z...
8.3.10 Selectarea un punct fix: G75
Functionare
G75 se utilizeaza pentru stabilirea unui punct al masinii, de exemplu pozitia de schimbare a sculelor. Aceste
coordonate pentru cele 3 axe vor fi stocate in datele masinii. Nu este activa compensarea. Pozitionarea
dupa fiecare axa la punctul respectiv se va face cu avans rapid.
G75 necesita un bloc separat si este activ in toate blocurile urmatoare. Programarea se va face pentru
fiecare axa in parte.
In blocul urmator introducerii functiei G75, functiile anterioare G din grupul de interpolare (G0, G1,G2, ...)
raman active.
N10 G75 X1=0 Y1=0 Z1=0
Nota: Valorile programate pentrur X1, Y1 si Z1 (aici in exemplu: 0) vor fi ignorate, dar trebuie sa fie
programate.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-171
Programarea
8.3.11 Stabilirea punctelor de referinta: G74
Functionare
G74 se utilizeaza pentru stabilirea unui punct de referinta in programul NC. Sensul de deplasare si viteza de
avans dupa fiecare axa vor fi stocate in datele masinii.
G74 necesita un bloc separat si este activ in toate blocurile urmatoare. In blocul urmator introducerii
functiei G75, functiile anterioare G din grupul de interpolare (G0, G1,G2, ...) vor ramane active.
N10 G74 X1=0 Y1=0 Z1=0
Nota: Valorile programate pentrur X1, Y1 si Z1 (aici in exemplu: 0) vor fi ignorate, dar trebuie sa fie
programate.
8.3.12 Masurarea cu un trasor comutant: MEAS, MEAW
Functionalitate
Daca una dintre comenzi MEAS=... sau MEAW=... este coniinuta intr-un bloc pentru miscari transversale
ale axelor, pozitiile axelor traversate sunt obtinute la muchia comutanta a unui trasor conectat
si dupa aceea memorat. Rezultatul masuratorii pentru fiecare axã poate fi citit de la program cu MEAS,
miscarile axelor sunt frânate când muchia comutanta selectata a trasorului intra si distanta ramasa de
parcurs va fi stearsa.
Programarea
MEAS=1 G1 X... Y... Z... F... ;masurare la ridicarea muchiei trasorului; stergerea distantei ramase
de parcurs
MEAS= -1 G1 X... Y... Z... F... ;masurare la coborârea (caderea) muchiei trasorului; stergerea distantei
ramase de parcurs
MEAW=1 G1 X... Y... Z... F... ;masurare la ridicarea muchiei trasorului; fara stergerea distantei ramase
de parcurs
MEAW=-1 G1 X... Y... Z... F... ;masurare la coborârea (caderea) muchiei trasorului; fara stergerea
distantei ramase de parcurs
Masurarea statului de ordine

Dacã trasorul a schimbat directia, variabila $AC_MEA dupa masurarea înregistrarii, are valoarea = 1;
altfel are valoarea =0.
Pornind masurarea înregistrarii va configura variabila la 0.
SINUMERIK 802D
8-172 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
Rezultatul masuratorii
Rezultatul masuratorii este disponibil pentru axele traversate folosind masurarile înregistrate cu variabilele
afisate mai jos si specificat dupa masurarea înregistrarii dacã trasorul a schimbat directia cu succes:
in sistemul de coordonate ale masinii: $AA_MM[axa]

in sistemul de coordonate ale piesei de prelucrat: $AA_MW[axa]
N10 MEAS=1 G1 X300 Z -40 F4000 ;masurare cu stergerea distantei ramase de parcurs,
muchie ascendenta
N20 IF $AC_MEA[1]==0 GOTOF MEASERR ;eroare de masuratoare ?
N30 R5=$AA_MW[X] R6=$AA_MW[Z] ;procesare a valorilor masurate
..
N100 MEASERR: M0 ;eroare de masurare
Nota: comanda IF - a se vedea sectiunea "Conditional Program Jumps"
8.3.13 Avansul F
Functionare
Avansul F se refera lae viteza de avans si reprezinta suma vectoriala a vitezelor de deplasare
dupa fiecare axa implicata. Viteza de avans pe fiecare axa se obtine prin descompunerea vitezei
de avans prescrise cu adresa F dupa fiecare axa.
Viteza de avans ramane neschimbata pentru toate functiile G1, G2, G3, CIP si CT pana cand este schimbata
cu un nou cuvant ce contine adresa F.
Programare
F...
Nota:
Pentru valori intregi, nu este obligatorie folosirea zecimalelor.
Unitati de masura pentru avans F- G94, G95

Tipul de unitati de masura folosite la descrierea avansului se programeaza cu functii G, astfel:
S G94 F este in mm/min

S G95 F este in mm/rot
(se efectueaza doar daca se roteste arborele principal!)
Nota:
Aceasta functie prescrie unitatile de masura in sistem metric. Se poate folosi si sistemul in inch, conform
capitolului care s-a referit la acest lucru.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-173
Programare
N10 G94 F310 ;Avansul in mm/min
...
N110 S200 M3 ;Prescrierea turatiei si sensului de rotatie
N120 G95 F15.5 ;Avansul in mm/rot.
Nota: Trebuie scris un nou cuvant cu adresa F daca se doreste schimbarea intre G94 - G95!
8.3.14 Corectarea avansului la prelucrarea cercurilor: CFTCP, CFC
Functionare
Cand se foloseste compensarea razei sculei (G41/G42,) si prelucrarea circulara este necesara
corectarea vitezei de avans al sculei fata de centrul ei de rotatie relativ la valoarea F programata pentru
a avea o viteza de conturare constanta.
Conturarea circulara se poate face interior si exterior, iar corectia vitezei de deplasare a centrului sculei se face
automat, daca aceasta corectie este ceruta.
Corectia de viteza nu este vecesara la prelucrarea contururilor drepte. In acest caz viteza de avans in centrul sculei este
identica cu viteza de avans a sculei pe diametrul exterior.
Pentru a se programa corectia vitezei de avans referitoare la centrul de rotatie al sculei se va folosi
grupul de functii CFTCP/CFC .
Programare
CFTCP ;dezactivarea corectiei de avans
CFC ;activarea corectiei de avans
Fprog.
M
Fcorr.
M
Fprog.
Fprog. -valoarea programata a avansului F

Fcorr. -valoarea corectata a avansului in axa sculei
Fig. 8-30 Corectia avansului cu G901 la conturarea circulara interioara sau exterioara
SINUMERIK 802D
8-174 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
Valoarea corectata a vitezei de avans

- Conturare circulara exterioara: Fcorr. = Fprog. (rcont + rtool) / rcont
- Conturare circulara interioara F corr. = Fprog. (rcont - rtool) / rcont
rcont : raza conturului circular
rtool: raza sculei
N10 G42 ... ;activarea compensarii razei sculei
N20 CFC ... ;activarea corectiei de avns
N30 G2 X... Y... I... J... F350 ;prescrierea valorii avansului pe contur
N40 G3 X... Y... I... J... ;interpolarea se va face cu aceeasi viteza de avans prescrisa anterior
...
N70 CFTCP ;anularea corectiei vitezei de avans
viteza de avans coincide cu cea din centrul sculei
8.3.15 Oprirea precisa / Controlul traiectoriei: G9, G60, G64
Functionare
Se foloseste la frezarea colturilor drepte si la racordarile dintre diferite contururi. Aceste functii G asigura
o parcurgere precisa a traiectoriei conturului de catre scula. Exemplu: Pozitionarea precisa dupa una sau
mai multe axe sau conturarea de precizie.
Programare
G60 ;oprire precisa - functie modala
G64 ;controlul traiectoriei la conturare
G9 ;oprire precisa - este efectiva pentru fiecare bloc in parte
G601 ;oprire precisa pe o fereastra fina

G602 ;oprire precisa pe o fereastra mare
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-175
Programming
Oprirea precisa G60, G9

In cazul functiilor de oprire precisa (G60 sau G9) viteza de avans se decelereaza de la viteza programata
la valoarea zero in cadrul blocului pentru a se asigura o precizie de pozitionare ridicata.
S G601 oprirea precisa pe o fereastra mica sau fina

Valorile pentru oprirea precisa sunt prescrise in datele masinii
S G602 oprirea precisa pe o fereastra mare sau grosolana

Valorile pentru oprirea precisa sunt prescrise in datele masinii
Selectarea intre G601 si G602 poate creste considerabil timpul necesar pozitionarii precise. Cu cat precizia de
pozitionare este mai precisa cu atat timpul necesar este mai mare.
Y Tranzitia intre blocuri

grosolana / fina
G602 (grosolana)
G601
(fina)
Fig. 8-31 Oprirea precisa la tranzitia intre blocuri cu G60/G9
N5 G602 ;Oprirea precisa grosolana
N10 G0 G60 X... ;Oprirea precisa, modala
N20 X... Y... ;G60 ramane activ
...
N50 G1 G601 ... ;Oprirea precisa fina
N80 G64 X... ;Schimbarea pe controlul traiectoriei
...
N100 G0 G9 X... ;Oprire exacta efectiva doar in acest bloc
N111 ... ;Continuarea cu controlul traiectoriei din blocul N80
Nota: Comanda G9 este activa doar in blocul in care a fost programatd; G60 ramane activa pana cand
este anulata cu G64 si invers.
SINUMERIK 802D
8-176 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
Controlul precis al traiectoriei G64

Obiectivul acestei functii este acela de a asigura un control cfontinuu asupra traiectoriilor neliniare prin
asigurarea unor decelerari pentru blocurile viitoare pentru a se asigura racordari precise. Aceasta functie
foloseste principiul previziunii conducerii preventive din circulatia auto.
Astfel, la colturile pieselor sau la racordarile tangentiale viteza va scadea preventiv pana la o valoare
mai mica decat cea care ar provoca abateri de la traseul dorit datorita fortelor de inertie din sistem.
Acest lucru este posibil daca functia SOFT este activa.
N10 G64 G1 X... F... ;controlul precis al traiectoriei
N20 Y.. ;controlul precis al traiectoriei continua
...
N180 G60 ... ;oprire la punct fix
Controlul preventiv al vitezei (LookAhead function)
In modul de control precis al traiectoriei G64, sistemul va determina automat viteza care va asigura ceea
mai buma tranzitie la schimbarea directiei de deplasare. In czul unor racordari tangentiale se pot prescrie
accelerari sau decelerari in fiecare bloc. In cazul traiectoriilor cu segmente scurte si cu directii diferite de
parcurgere, vitezele mari si opririle precise se pot atinge fara utilizarea functiei G64.
Avans
G64 - Controlul precis al traiectoriei
Avans programat F
F1
G60 - oprire precisa
N1 N2 N3 N4 N5 N6 N7 N8 N9 N10 N11 N12 Nr bloc
Fig. 8-32 Compararea intre utilizarea functiilor G64 si G60
8.3.16 Controlul acceleratiei: BRISK, SOFT
BRISK
Pentru asigurarea rapida a vitezei de avans deplasarea dupa axe trebuie sa se faca cu o acceleratie cat mai
maret pentru a se scurta timpul netehnologic. Functia BRISK asigura optimizatea timpului de atingere a vitezei de
avans. Aceasta viteza de avans se asigura cu aparitia socurilor de acceleratie in sistem.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-177
Programarea
SOFT
In acest caz asigurarea vitezei de avans se face cu o acceleratie constanta, dar la inceputul si sfarsitul traiectoriei
acceleratia este crescatoare si descrescatoare treptat pentru a se evita socurile in sistem. Acest proces de
control al acceleratiei va duce la cresterea timpului de atingerea avitezei de avans fata de cazul precedent BRISK.
Viteza
(path) BRISK SOFT
(scurtarea timpului) (eliminarea socurilor)
Valoare reglata
t1 t2 Time
Fig. 8-33 Diagrama de viteza a avansului pentru BRISK / SOFT
Programare
BRISK ;accelerare si decelerare abrupta
SOFT ;accelerare si decelerare lina
N10 SOFT G1 X30 Z84 F650 ;accelerare si decelerare lina
...
N90 BRISK X87 Z104 ;incepand cu acest bloc, accelerare si decelerare abrupta
...
8.3.17 Corectarea procentuala a acceleratiei: ACC
Functionare
In unele situatii este necesara reglarea acceleratiei deplasarilor dupa axe sau a arborelui principal
la valori necesare la un anumit moment dat si care difera de reglajele masinii. Programarea acceleratiei se poate
face prin corectarea procentuala a acceleratiei.
Aceasta corectare a acceleratiei se poate face procentual intre valorile > 0% si v200% pentru fiecare axa (ex.
X)sau turatia arborelui principal (S). In acest caz interpolarea circulara se va efectua prin utilizarea proportionala a
valorii acceleratiei. Valoarea de referinta (100%) este o valoare implicita salvata in datele masinii si este
dependenta de situatia concreta in care se gaseste masina.
Programare
ACC[nume axa] = valoare procentuala ;pentru deplasarea dupa axe
ACC[S] = valoare procentuala ;pentru arborele principal
SINUMERIK 802D
8-178 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
N10 ACC[X]=80 ; 80% acceleratia dupa axa X
N20 ACC[S]=50 ; 50% acceleratia pentru arborele principal
...
N100 ACC[X]=100 ;dezactivarea corectieie de acceleratie dupa axa X
Activare
Aceasta limitare este posibila doar in modurile de interpolare AUTOMATIC sau MDA. Aceasta limitare
nu este disponibila in modul JOG (incremental) si in modul de atingere a punctului de referinta.
Valoarea initiala programata este ACC[...] = 100. Aceasta valoare poate fi modificata in plus sau minus,
dar va fi resetata la sfarsitul programului.
Valoarea programata va fi activa si in cazul prelucrarilor fara lichid de racire.
Nota: Valoarea mai mare de 100% a acceleratiei poate fi atinsa numai daca mecanismele de avans sau
arborele principal au fost proiectate in acest sens, in caz contrar la marirea acceleratiei peste
valoarea permisa va aparea un mesaj de eroare.
8.3.18 Deplasarea dupa axe cu Feedforward Control: FFWON, FFWOF
Functionare
Aceasta functie reduce erorile de la traiectoria programata catre zero.
Prin folosirea acestei functii se obtine o foarte buna suprafata prelucrata cu ceea mai mare precizie
posibila din partea masinii respective.
Programare
FFWON ;controlul precis al avansului ON
FFWOF ;controlul precis al avansului OFF
N10 FFWON ; controlul precis al avansului ON
N20 G1 X... Y... Z... F900
...
N80 FFWOF ; controlul precis al avansului OFF
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-179
Programarea
8.3.19 A 4-a axa
Functionare
In functie de tipul constructiv al masinii, poate sa existe si a 4-a axa care este necesara pentru cazul folosirii
meselor rotative sau de trenslatie suplimentara. Aceasta noua axa poate fi de rotatie sau translatie. Aceasta noua axa
trebuie recunoscuta cu ajutorul unui identificator (adrese) care poate fi, de exemplu e.g.: U sau C sau A etc. Pentru axele
de rotatie, limita de rotatie configurabila este intre 0 si <360 grade.
Deplasarea dupa cea de a 4-a axa pote fi facuta simultan cu celelalte axe ramase, dar viteza de avans va fi ceea
programata. Daca in timpul prelucrarii dupa cele 4 axe este activa una dintre functiile G1 sau G2/G3 viteza de
avans dupa axele (X,Y,Z) si ceea de a 4-a axa va fi ceea preconizata in program F. Viteza de deplasare va depinde
de timpul necesar traversarii axelor X, Y si Z. In deplasarile liniare, deplasarile dupa cele 4 axe incep si se
termina simultan. Valoarea avansului nu va depasi valoarea maxima stabilita in setarile masinii.
Daca avansul liniar cu G1 se progreameaza in diferite blocuri, deplasarea dupa axe se va face cu viteza de avans F.
Daca una dintre axe este o axa de rotatie, avansul F va fi programat in grade/min (G94) sau grade/rotatia arbore principal
(G95). Pentru aceste axe corectiile (offsets) se seteaza cu (G54 ... G57) si prin programare (TRANS, ATRANS).
Se presupune ca a 4-a axa este identificata cu adresa A:
N5 G94 ; F in mm/min or grade/min
N10 G0 X10 Z30 A45 ; Deplasare cu avans rapid de-a lungul axelor X, Y, Z si A in acelasi
timp
N20 G1 X12 Z33 A60 F400 ; Deplasare in lungul axelor X-Y -Z cu 400mm/min, si A in acelasi timp
N30 G1 A90 F3000 ; axa A se va roti 90 de grade cu o viteza de avans circulara de
3,000 grade/min
Operatii speciale cu axele suplimentare: DC, ACP, ACN

Exemplu pentru axa de rotatie A:
A=DC(...) ; introducere de dimensiuni absolute, se parcurg pe calea cea mai scurta
A=ACP(...) ; introducere de dimensiuni absolute, se parcurge in sens pozitiv
A=ACN(...) ; introducere de dimensiuni absolute, se parcurge in sens negativ
Exemplu:
N10 A=ACP(55.7) ; atingerea pozitiei de 55.7 grade in sens pozitiv
8.3.20 Timpul de asteptare sau oprire: G4
Functionare
In multe situatii este necesara intreruperea programului de prelucrare a piesei lucru care se realizeaza prin inserarea
unui bloc care contine functia G4, de exemplu pentru schimbarea manuala a unei scule sau corectarea uzurii.
Cuvintele care contin adresele F... sau S... sunt utilizate in acelasi bloc cu G4 doar pentru specificarea timpului.
Valorile initiale pentru avansul F si turatia S raman neschimbate dupa repornirea masinii din cauza lui G4.
Programare
G4 F... ;timp de asteptare in secunde
G4 S... ;timp de asteptare in rotatii ale arborelui principal
SINUMERIK 802D
8-180 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
N5 G1 F200 Z -50 S300 M3 ;avansul F, turatia S
N10 G4 F2.5 ;timp de asteptare 2.5 s
N20 Z70
N30 G4 S30 ;timp de asteptare corespunzator a 30 de rotatii ale arborelui principal
Daca turatia este la 100 % si are valoarea S=300 rpm; atunci timpul=0.1 min
N40 X... ;avansul F si turatia S programate in blocul N5 raman active
Nota
G4 S.. este posibila doar daca axa arborelui principal este controlata numeric.
8.3.21 Deplasare la punctul de oprire fixat
Functionare
Aceasta functie este disponibila doar cu varianta software SW 2.0.
Prin utilizarea functiei ”Deplasare la punctul de oprire fixat” (FXS = Fixed Stop), este posibila stabilirea fortelor de
fixare si avansare a semifabricatelor in dispozitivele de prindere si avansare. De asemenea, aceasta functie poate
sa fie utilizata pentru atimgerea punctului de referinta, mecanic cu ajutorul unui palpator sau opritor.
Prin reducerea suficienta a momemtului de torsiune este posibila stabilirea punctului de capat al semifabricatului.
Programare
FXS[axis]=1 ; Selecteaza deplasarea la punctul de oprire fixat
FXS[axis]=0 ; Deselecteaza deplasarea la punctul de oprire fixat
FXST[axis]=... ; Momentul de strangere, specificat in % din momentul maxim disponibil
FXSW[axis]=... ; distanta de monitorizare privind deplasarea la punct fix in mm/grad.
Nota: Identificatorul de axa este preferabil sa fie urmat de o cifra, exemplu: X1. Prin scrierea
identificatorului canalului sau axei fara un alias (ex: X) este posibil ca rotatia sau deplasarea sa se faca conform
procedurilor de prelucrare si nu a asigurarii avansului semifabricatului, strangerii si a atingerii punctului de
oprire fixat. Aceasta comanda este modala. Distanta de deplasare pana la punctul de oprire fixat trebuie prog-
ramata special, iar FXS[axis]=1 trebuie programata intr-un bloc separat.
Exemplu de programare - secventa de program

N10 G1 G94 ...
N100 X250 Z100 F100 FXS[Z1]=1 FXST[Z1]=12.3 FXSW[Z1]=2
; functia FXS este selectata pentru axa masinii Z1,
momentul de strangere12.3 %,
distanta de monitorizare 2 mm
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-181
Programarea
Note
S Cand se selecteaza aceasta functie, trebuie sa se verifice daca punctul de oprire fixat este intre punctul de start si
pozitia tinta.
S Momentul (FXST[ ]= ) si distanta de monitorizare (FXSW[ ]= ) se specifica optional. Daca aceste valori nu sunt
specificate, vor fi folosite valorile implicite din setarile masinii. La inceput, sunt incarcate valorile
implicite din setarile datelor masinii. Aceste valori pot sa fie si programate cu optiunile
FXST[ ]=... or FXSW[ ]=... de cate ori se doreste si la valorile dorite. Aceste schimbari de valori
sunt prioritare oricarei instructiuni de deplasare din blocul respectiv.
Pozitia actuala dupa

”Deplasrea la punctul de oprire fixat”
Punctul de stop fixat
Pozitia de start
Pozitia de sfarsit programata Fereastra de monitorizare a distantei

pana la punctul de oprire fixat
Fig. 8-34 Exemplu de deplasare pana la punctul de oprire fixat: Scula se apropie pana atinge semifabricatul
Exemple de programare
N10 G1 G94 ...
N20 X250 Z100 F100 FXS[X1]=1 ; FXS selectarea axei masinii X1
Momentul de strangere si distanta de monitorizare sunt cele
implicite din datele masinii
N20 Y250 Z100 F100 FXS[X1]=1 FXST[X1]=12.3 ; FXS selectarea axei masinii X1
Momentul de torsiune 12.3 %, distanta de monitorizare specificata
in datele masinii
N20 X250 Y100 F100 FXS[X1]=1 FXST[X1]=12.3 FXST[X1]=2

; FXS selectarea axei masinii X1
Momentul de torsiune 12.3%,
distanta de monitorizare 12,3 mm
N20 X250 Z100 F100 FXS[X1]=1 FXSW[X1]=2 ; FXS selectarea axei masinii X1
momentul de torsiune este ceea specificata in datele masinii,
distanta de monitorizare 12,3 mm
SINUMERIK 802D
8-182 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
Alarme
Urmatoarele alarme pot sa fie activate din datele masinii:
S 20091 ”Punctul de oprire fixat nu a fost realizat”
S 20094 ”Punctul de oprire fixat a fost depasit”
SINUMERIK 802D
8-184 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
8.4 Reglarea turatiei
8.4.1 Turatia S; Sensul de rotatie
Functionare
Turatia se progreameaza in rotatii/minut prin intermediul adresei tehnologice S la masinile ce
au controlate turatia continuu sau discontinuu.
Sensul de rotatie se programeaza cu ajutorul functiei auxiliare M, dupa cum s-a vazut si in
capitolele anterioare.
M3 rotatie in sens orar CW
M4 rotatie in sens antiorar sau trigonometric CCW
M5 oprire rotatie
Nota: Pentru valorile intregi ale adresei S valorile zecimale pot fi omise, ex. S270.
Informatie
Daca se foloseste M3 sau M4 intr-un bloc cu deplasari axiale, comanda M este efectiva inainte de
inceperea deplasarilor dupa axele respective.
Setare implicita: Deplasarile axiale incep doar dupa ce arborele principal a inceput miscarea de rotatie
intr-un anumit sens (M3, M4). Oprirea deplasarilor dupa axe se poate face in orice noment indiferent
daca arborele principal este oprit. Oprirea arborelui principal se face la sfarsitul programului sau cu RESET.
La inceputul programului turatia (S0) este activa fara a fi programata.
Nota: Alte setari se pot face direct prin intermediul pupitrului de comanda a masinii.
N10 G1 X70 Z20 F300 S270 M3 anterior deplasarilor dupa axele X, Z, arborele principal
accelereaza in sens orar CW la turatia de 270 rot/min
...
N80 S450 ... ;schimbarea turatiei la 450 rot/min
...
N170 G0 Z180 M5 ;deplasare rapida dupa axa Z cu oprirea rotatiei arborelui principal
8.4.2 Limitarea turatiei arborelui principal: G25, G26
Functionare
Cu functiile preparatorii G25 si G26 se pot stabili valorile limita ale turatiei arborelui principal S,
la valorile care sa evite anumite evenimente nedorite. Aceste valori limita vor fi salvate ca valori implicite
si in setarile masinii.
G25 si G26 necesita, fiecare in parte un bloc separat. Orice valoare pentru turatia de lucru S programata
initial ramane neschimbata.
Programare
G25 S... ;turatia minima
G26 S... ;turatia maxima
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-185
Programarea
Informatie
Aceste valori limita ale turatiilor sunt setate de obicei si in datele masinii. Modificarea viitoare a acestor
valori se poate face si de panoul de operare al masinii unelte.
N10 G25 S12 ;turatia minima : 12 rot/min
N20 G26 S700 ;turatia maxima : 700 rot/min
Nota
G25/G26 sunt folosite simultan cu axele de lucru (vezi “Limitarea
zonei de lucru”).
8.4.3 Pozitionarea arborelui principal: SPOS
Functionare
Necesitati initiale: Arborele principal trebuie sa poata fi controlat numeric in acest caz.
Functia SPOS= permite pozitionarea arborelui principal la orice valoare a unghiului de rotatie. Arborele
principal este pozitionat unghiular precis de catre actionarea principala controlata cu traductor de rotatie.
Viteza de pozitionare la un anumit unghi este setata in datele initiale ale masinii.
Cu SPOS=valoare pentru M3/M4, respectivul sens de rotatie este mentinut pana la sfarsitul
pozitionarii. Cand se face pozitionarea cu oprire precisa, acesata pozitie va fi atinsa pe calea ceea mai
scurta. In acest caz, sensul de rotatie corespunde pozitiei de start si ceea de sfarsit.
Exceptie: prima rotatie a arborelui principal, daca sistemul de masurare nu este inca sincronizat. In
acest caz, sensul de rotatie pentru pozitionarea punctului de referinta este definita in datele masinii.
Este de asemenea posibila alta rotatie (pentru o axa de rotatie) prin utilizarea functiilor pentru arborele principal
SPOS=ACP(...), SPOS=ACN(...), ... (vezi capitolul ”3 si 4 Axe"
Miscarile arborilor principali sunt in acelasi sens de rotatie pentru toate axele programate in acelasi bloc.
Un bloc este complet daca toate deplasarile prescrise in blocul respectiv sunt terminate.
Programare
SPOS =..... ; pozitie absoluta: 0 ... <360 grade
SPOS=ACP(...) ; date de intrare absolute, pozitia se atinge in sens pozitiv
SPOS=ACN(...) ;date de intrare absolute, pozitia se atinge in sens negativ
SPOS=IC(...) ;date de intrare relative, semsnul defineste sensul de parcurgere
SPOS=DC(...) ; date de intrare absolute, apropierea se face direct (se utilizeaza sensul de deplasare care
asigura calea cea mai scurta).
SINUMERIK 802D
8-186 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
N10 SPOS=14.3 ; Pozitionare arbore principal 14.3 grade
...
N80 G0 X89 Z300 SPOS=25.6 ;pozitionarea arborelui principal concomitent cu deplasarea altor axe.
Acest bloc este complet terminat cand toate deplasarile au fost
efectuate.
N81 X200 Z300 ;Blocul N81 va incepe doar daca pozitia arborelui principal
programata in blocul N80 a fost atinsa.
8.4.4 Rapoarte de schimb
Functionare
Pot fi configurate pana la 5 rapoarte de transmitere pentru adaptarea turatiei / momentului. Aceste rapoarte
se selecteaza prin intermediul functiilor auxiliare M:
S M40 ; selectarea automata a rapoartelor

S M41 to M45 ; selectarea unui raport de la 1 la 5
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-187
Programarea
8.5 Suport pentru programarea unor elemente de contur

8.5.1 Rotunjirea si tesirea muchiilor
Functionare
Se poate programa rotunjirea sau tesirea colturilor contururilor.
Comenzile corespunzatoare acestor actiuni sunt CHF= ... sau RND=... care se programeaza in blocurile
in care deplasarea s-a efectuat pana la coltul conturului.
Programare
CHF=... ;Inserare tesire; valoarea: lungimea tesiturii
RND=... ;Inserare rotunjire; valoarea: raza de rotunjire
Informatie
Functiile Rotunjire/Tesire pot fi executate in oricare dintre planele curente G17 pana la G19.
Nota:
Daca lungimea conturului este insuficienta, valoarea programata pentru lungimea tesiturii sau raza de
racordare vor fi redusa automat.
Nu se poate programa tesire sau rotunjire daca:
S mai mult de trei blocuri nu contin suficiente informatii privind forma conturului din planul de
lucru respectiv,
S planul de lucru este schimbat.
Tesire CHF=
Tesirea consta din inserarea unui contur liniar intre contururi elementare liniare si/sau circulare. Muchia
dintre aceste contururi initiale va fi eliminta.
N10 G1 ...CHF=...
Tesitura
N20 G1 ...
X Bisectoarea
Fig. 8-35 Inserarea unei tesituri intre doua segmente de dreapta (examplu)
Exemplu de programare pentru tesire

N10 G1 Z... CHF=5 ;Insrarea unei tesituri cu lungimea de 5mm
N20 X... Z...
SINUMERIK 802D
8-188 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
Rotunjire RND=
Se introduce un arc de cerc intre doua dreapte, doua arce de cerc sau intre o dreapta si un arc de
cerc cu racordare tangentiala in toate cazurile.
Linie dreapta/linie dreapta: Linie dreapta/arc de cerc

Rotunjire
N10 G1 ...RND=... N50 G1 ...RND=...
Rotunjire
N20 G1 ... RND=... N60 G3 ...

RND=...
X X
Z Z
Fig. 8-36 Rotunjirea muchiilor (exemple)
Exemple de programare pentru rotunjirea muchiilor

N10 G1 Z... RND=8 ;Inserarea unei rotunjire cu raza de 8 mm
N20 X... Z...
...
N50 G1 Z... RND=7.3 ;Inserarea unei rotunjire cu raza de 7.3 mm
N60 G3 X... Z...
8.5.2 Programarea definitiilor de contur
Functionare
Dac nu se poate specifica direct punctul de sfarsit al conturului in documentatia tehnologica, acesta
se poate determina si prin specificarea unui unghi poe care il va face o dreapta in plan. Se pot insera
tesituri si rotunjiri pentru oricare dintre muchiile conturului. Comenzile respective (CHR= ... or RND=... )
se programeaza in blocurile in care sunt programate si deplasarile dupa axele respective, ce confera
informatii referitoare la colturile sau muchiile respective.
Programarea contururilor liniare se poate face in blocuri cu functiile preparatoare G0 ori G1.
Theoretic, se pot uni prin rotunjire sau tesire oricat de multe linii descrise in diferite blocuri.
Totusi, pentru a nu rezulta erori de prelucrare, trebuie sa se verifice daca dreptele respective sunt
prescrise corespunzator prin definirea punctelor de start si sfarsit sau specificarea unghiului.
Programare
ANG=... ;specificarea unghiului pentru o linie dreapta
CHR=... ;Inserare tesire; valoarea: lungimea tesiturii
RND=... ;Inserare rotunjire; valoarea: raza de rotunjire
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-189
Programarea
Unghi ANG=
Daca pentru o linie drepta este cunoscuta coordonata punctului de capat in planul curent,
prin specificarea unghiului si a unui punct de sfarsit se poate specifica conturul fara ambiguitate.
Unghiul care va descrie traiectoria dreptei se refera intodeauna la abscisa sistemului de coordonate
din planul curent de lucru G17 pana la G19; ex. in planul G17 fata de axa X. Valoarea pozitiva a
unghiului este definita in sens trigonometric sau antiorar.
Contur Programare
Y Punctul de sfarsit in N20 nu este
(X2,?)
or cunoscut in totalitate
(?, Y2) N10 G1 X1 Y1
N20 X2 ANG=...
ANG=...
+ N10 ori:
N20 N10 G1 X1 Y1
(X1,Y1) N20 Y2 ANG=...
X
Fig. 8-37 Specificarea unghiului pentru determinarea unei drepte in planul G17
Rotunjirea RND=
Se insereaza un arc de cerc cu racordare tangentiala intre doua drepte definite in blocuri
de prelucrare liniara (vezi Fig. 8-36).
Tesirea CHR=
Se insereaza o dreapta intre doua drepte pentru a se inlatura muchia (tesire).
Unghiul programat pentru parcurgerea tesiturii este la 90 grade fata de bisectoarea celor doua drepte.
Contur Programare
CHR= Inserare a unei tesituri cu

N10 G1 ... lungimea def 5 mm:
N10 G1 X... CHR=5

Chamfer N20 X... Y..
Y
N20 ...
Bisector
Fig. 8-38 Inserarea unei tesituri prin utilizarea CHR
SINUMERIK 802D
8-190 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
Contur Programare
X (X3,Y3) Punctul de sfarsit in N20 este necunoscut
ANG=...2 N10 G1 X1 Y1
N30 N20 ANG=...1
ANG=...1 N30 X3 Y3 ANG=...2
(?, ?)
N10
N20
(X1,Y1)
X (X3,Y3) ANG=...2 Punctul de sfarsit in N20 este necunoscut

inserare rotunjire:
N10 G1 X1 Y1
N30 N20 ANG=...1 RND=...
N30 X3 Y3 ANG=...2
ANG=...1 analog
(?, ?) N10 Inserare tesitura:
N10 G1 X1 Y1
N20 (X1,Y1) N20 ANG=...1 CHR=...
N30 X3 Y3 ANG=...2
Z
X Punctul de sfarsit in N20 este necunoscut
(X3,Z3)
Inserare rotunjire:
N10 G1 X1 Y1
N30 N20 X2 Z2 RND=...
N30 X3 Y3
analog
(X2,Y2) N10 Inserare tesitura:
N10 G1 X1 Y1
N20 (X1,Y1) N20 X2 Z2 CHR=...
N30 X3 Y3
Z
Punctul de sfarsit in N20 este necunoscut

X (X3,Z3) inserare rotunjire:
ANG=...2
N40 N10 G1 X1 Y1
N20 ANG=...1 RND=...1
N30 X3 Z3 ANG=...2 RND=...2
(X4,Y4)
N40 X4 Y4
N30 ANG=...1
analogy
(?, ?) N10 Inserare tesitura:
N10 G1 X1 Y1
N20 (X1,Y1) N20 ANG=...1 CHR=...1
Z N30 X3 Z3 ANG=...2 CHR=...2
N40 X4 Y4
Fig. 8-39 Exemple pentru diferite blocuri care se racordeaza sau tesesc in planul G17
Informatie
Functiile pentru “Programarea elementelor de contur” sunt utilizate in planele G17, G18 sau G19.
Schimbarea planului de lucru nu este posibila daca in blocul respectiv este programat un element de contur.
Note:
- Daca Raza si tesitura sunt programate in acelasi bloc, numai raza se poate introduce independent
de ordinea celorlalte cuvinte din bloc.
- Aditional, tesitura se poate defini si prin o alta functie din aceeasi clasa si anume
cu CHF=. In acest caz, valoarea specificata este diferita fata de cazul in care descrierea tesiturii
se face cu CHR=.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-191
Programarea
8.6 Scula si corectia de scula
8.6.1 Note generale
Functionare
La scrierea unui program piesa trebuie sa se specifice scula folosita cu parametrii acesteia lungime si raza.
Traiectoria urmata de centrul sculei va fi alta decat conturul piesei. Practic, se va programa conturul piesei.
In acest scop, datele despre sule se introduc separat in memoria comenzii numerice.
Programatorul va specifica scula si conturul piesei de prelucrat. Traiectoria reala a sculei va fi echidistanta la
conturul piesei cu corectia de raza a acesteia. Aceasta traiectorie a sculei va fi calculata in mod automat de
catre comanda numerica.
T1
Conturul
piesei
T2
T1 - scula 1
T2 - scula 2
Fig. 8-40 Prelucrarea unui contur a piesei cu scule de raze diferite
F - punct de referinta a sculei

Z T1 - scula 1
F T2 - scula 2
Lungimea
F T0 - fara scula
Lungimea
F
0
X
Fig. 8-41 Atingerea punctului de zero a piesei dupa axa Z, Z0 - lungimi diferite de corectie
SINUMERIK 802D
8-192 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programming
8.6.2 Scula T
Functionare
Prin folosirea cuvantului ce incepe cu adresa T se selecteaza scula. Cu aceasta comanda se poate face
o schimbarea a sculei sau o preselectie a acesteia.
S Schimbare de scula T sau
S Se face o preselectie a sculei la centrele de prelucrare cu magazie de scule T combinata cu
functia auxiliara M6.
De retinut:
Daca o anumita scula este activa, aceasta va fi memorata de controlul sistemului si utilizata pana la sfarsitul
programului si chiar dupa o repornire ulterioara a masinii cu POWER ON.
Daca scula se schimba manual, trebuie confirmata schimbarea acesteia in controlul sistemului pentru
ca comanda numerica sa poata calcula corect noua traiectorie. Pentru exemplificare, se poate face prelucrarea
in mod manual MDA , dar trebuie specificata scula folosita cu cuvantul T.
Programare
T... ;numarul sculei: 1 ... 32 000, T0 - nu este scula
Nota
Pot fi memorate in comanda numerica 32 de scule in acelasi timp.
Schimbare de scula fara M6:
N10 T1 ;scula 1
...
N70 T588 ;scula 588
; schimbare de scula cu M6:
N10 T14 ... ; preselectarea sculei 14
...
N15 M6 ; se schimba scula: scula T14 va fi activa
8.6.3 Compensarea de scula D
Functionare
Unei scule se pot atribui de la 1 la 9 campuri de date pentru stocarea compensarilor de scula (pentru
diverse muchii aschietoare). Daca este nevoie de descrierea unei muchii aschietoare, in program se va folosi
adresa D urmata de un numar nefolosit pentru o alta muchie.
Daca adresa D nu este urmata de nici un numar, atunci implicit i se va atribui D1.
D0 va dezactiva compensarea de scula.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-193
Programarea
Nota
Un numar maxim de 64 de compensari de scula (D numar) pot fi memorate in comanda numerica
in acelasi timp.
Programare
D... ;Compensarea de scula numarul 1 ... 9,
D0: compensarea nu este efectiva !
T1 D1 D2 D3 D9
T2 D1
T3 D1
T6 D1 D2 D3
T8 D1 D2
Fiecare scula poate avea un numar de compensari de - max. 9.
Fig. 8-42 Exemplu de prescriere a compensarilor de scula
Informatie
Compensarea lungimii sculei isi face imediat efectul daca scula este activa; Daca D nu este urmat
de un numar se va utiliza automat valoarea D1.
Compensarea sculei se realizeaza efectiv la prima secventa de program ce necesita deplasarea acesteia
in lungul axei de compensare. Se va acorda atentie selectarii corecte a planului de lucru G17 la G19.
Aditional, este necesara activarea compensarilor de scula prin utilizarea G41/G42.
Schimbare de scula fara comanda M6 (numai cu T):
N5 G17 ;definirea axelor dupa care se face compensarea
N10 T1 ;scula 1 este activa si foloseste compensarea implicita D1
N11 G0 Z... ;cu G17, Z este valoarea de compensare a lungimii sculei, corectia de lungime
este suprapusa aici
N50 T4 D2 ;schimbare scula 4, D2 pentru T4 este activ
...
N70 G0 Z... D1 ;D1 pentru scula 4 este activ, numai daca muchia aschietoare este schimbata
Schimbare de scula cu comanda M6:

N5 G17 ;definirea axelor dupa care se face compensarea
N10 T1 ;preselectarea sculei
...
N15 M6 ;schimbarea sculei, T1 este activa cu
compensarea D1
N16 G0 Z... ;cu G17, Z este valoarea de compensare a lungimii sculei, corectia de lungime
este suprapusa aici
...
N20 G0 Z... D2 ;D2 pentru scula 1 este activ
cu G17, Z este valoarea de compensare a lungimii sculei, diferenta dintre lungimile
de compensare D1->D2 este suprapusa aici
SINUMERIK 802D
8-194 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
N50 T4 ;preselectarea sculei T4, Atentie: Scula T1 cu D2 este inca activa !

...
N55 D3 M6 ;schimbare de scula, scula T4 este activa cu compensarea D3
...
Continutul memoriei pentru compensarile de scula

Urmatorii parametrii sunt stocati in memoria pentru compensarea de scula:
S Parametrii geometrici: lungime, raze
S Tipul sculei
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-195
Programarea
Cazuri speciale de scule

Cu sculele de tipul 1xy (cutite) si 2xy (burghie), parametrii pentru lungimea 2 si lungimea 3 sunt
precizati doar in cazuri speciale (ex. in cazul compensarilor dupa mai multe directii cand prelucrarea se face
cu un cap de frezare atasat suplimentar).
Efect Length3
Length 1 in Z Z
G17:
Length 2 in Y Length2
Length 3 in X F
X
Radius in X/Y Y
G18: Length 1 in Y Y
Length 2 in X
Length 3 in Z Z
X
Radius in Z/X
X
G19: Length 1 in X
Length 2 in Z
Length 3 in Y Y
Z
Radius in Y/Z
Pentru burghie, nu se prescriu compensari de
raza.
F - punct de referinta pentru prinderea sculei
Length 1
Fig. 8-43 Compensarea 3D in cazul sculelor sau cazurilor speciale
Efect F - punct de referinta pentru dispozitivul de prindere a sculei

G17: Length 1 in Z
G18: Length 1 in Y
G19: Length 1 in X F
Length 1
Fig. 8-44 Efectul compensarii in cazul utilizarii unui burghiu
Effect F - punct de referinta pentru dispozitivul de prindere a sculei
G17: Length 1 in Z
Radius in X/Y
Radius F
G18: Length 1 in Y
Radius in Z/X
G19: Length 1 in X
Radius in Y/Z
Length 1
Fig. 8-45 Efectul compensarii in cazul utilizarii unei freze
SINUMERIK 802D
8-196 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
8.6.4 Selectarea compensarii de raza a sculei: G41, G42
Functionare
Pentru functionare trebuie sa fie prescrisa o scula T cu raza D. Compensarea de raza D a sculei
se activeaza cu functiile G41/G42. Comanda numerica va calcula in mod automat echidistanta fata
de conturul piesei, mai precis traiectoria pe care se va deplasa centrul de rotatie al sculei, raportata la
corectia de raza a sculei.
Scula
Conturul
piesei
Centrul sculei se va deplasa

echidistant la conturul
piesei
Fig. 8-46 Compensarea razei sculei
Programare
G41 X... Y... ;compensarea razei sculei in stanga conturului fata de directia de deplasare a sculei
G42 X... Y... ;compensarea razei sculei in dreapta conturului fata de directia de deplasare a sculei
Nota: Aceasta selectare a compensarii sculei se poate face pentru deplasari liniare (G0, G1).
La programarea duipa doua axe. Daca se specifica in program numai o singura axa, compensarea
dupa a doua axa va fi adaugata automat conform planului de lucru si directiei avansului.
G42 G41
Workpiece con-
tour
Fig. 8-47 Compensarea in stanga si dreapta conturului
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-197
Programarea
Pornirea compensarii
Scula se apropie rapid de contur pe o traiectorie descrisa de punctul de repaus al sculei si punctul rezultat
din intersectia perpendicularei la contur in punctul de start si centrul sculei astfel incat taisul sa fie tangent
la contur. Punctul de repaos se alege astfel incat sa se elimine coliziunile in timpul apropierii.
P1 - punctul de start al conturului

Contur: Linie dreapta Contur: Arc de cerc
MP Raza contur
P1 Tangenta P1
Raza sculei
fara corectie de raza fara corectie de raza
G42 G42
traiectorie corectata traiectorie corectata
P0 - Punct de repaus P0 - Punct de repaus
Fig. 8-48 Pornirea compensarii de raza cu G42
Informatie
Ca regula, blocurile ce contin G41/G42 sunt urmate de comenzi de conturare in planul de lucru.
Instructiunile de conturare pot fi intrerpatrunse de blocuri ce pot sa nu contina descrierea traiectoriei,
blocuri care comanda deplasari dupa o axa perpendiculara pe planul de lucru sau de blocuri ce
contin functii auxiliare M.
Programming example
N10 T...
N20 G17 D2 F300 ;compensarea nr. 2, avans 300 mm/min
N25 X... Y... ;P0 - Punct de repaus
N30 G1 G42 X... Y... ;corectia pe dreapta conturului incepand cu punctul P1
N31 X... Y... ;prelucraea de conturare dupa o dreapta sau arc de cerc
Dupa selectarea corectiei se pot executa de asemenea blocuri in care nu sunt deplasari de conturare sau
care contin functii M:
N20 G1 G41 X... Y... ;corectia pe stanga conturului
N21 Z... ;deplasare dupa o alta axa perpendiculara planului de lucru
N22 X... Y... ;pornirea conturarii
SINUMERIK 802D
8-198 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
8.6.5 Prelucrarea colturilor: G450, G451
Functionare
Functiile G450 si G451 pot fi utlizate in cazul in care conturul piesei nu este continuu, la un
moment dat aparand un colt. Si in acest caz, se face initial o compensare a razei sculei cu
G41/G42 .
Identificarea coltului, ca este interior sau exterior se face automat de catre comanda numerica.
Traiectoria urmata de scula este echidistanta la contur, dar poate sa fie circulara sau liniara.
Programare
G450 ;deplasare la colt dupa arc de cerc
G451 ;deplasare la colt dupa traiectorii drepte ce se schimba in punctul de intersectie
Tranzitie circulara
Colt exterior (raza = raza sculei) Colt exterior
Punct de
P* intersectie
G450 G451
P* - un bloc intermediar ce
contine informatii de
prelucrare
Fig. 8-49 Prelucrarea colturilor exterioare
Colt interior
Punct de intersectie
Fig. 8-50 Prelucrarea colturilor interioare
Tranzitia dupa un arc de cerc G450

In acest caz, centrul sculei se deplaseaza dupa o traiectorie in arc de cerc la coltul conturului de
prelucrat.
Pentru a se putea utiliza aceasta functie, trebuie sa existe cele doua blocuri care sa descrie
conturul piesei inainte si dupa colt.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-199
Programarea
Tranzitie dupa doua drepte ce se interseacteaza G451

G451 - punctul de intersectie al celor doua traiectorii drepte rezulta la intersectia echidistantelor
dupa cele doua drepte care definesc coltul conturului.
In cazul unor colturi cu unghiuri ascutite, se va face o deplasare dupa o traiectorie mai lunga, fara ca scula sa fie
in contact cu piesa de prelucrat, lungimea acestei traiectorii crescand cu valoarea razei sculei.
In acest caz, pentru a se economisi timpul de prelucrare (deplasarea la colturi se face tot cu viteza de avans)
comanda numerica va comuta automat pe G450 in cazul unor unghiuri ascutite mai mici de 80 de grade.
Colt exterior
Traiectorie dupa arc de cerc
R = raza sculei
Fig. 8-51 Schimbarea din G451 in G450 la colturile ascutite
8.6.6 Anularea compensarii de raza a sculei: G40
Functionare
Anularea compensarii de raza in modul de lucru G41/G42, se face cu G40. Aceasta functie este incarcata
automat la inceputul fiecarui program.
Prelucrarile din blocul anterior respectiv G1 vor fi prioritare lui G40.
Daca G40 este activat, punctul de referinta va fi tot centrul sculei. Anularea compensarii se va face de la
centrul sculei catre punctul programat in blocul urmator. Aceasta tranzitie este continua si nu brusca.
Se recomanda ca retragerea rapida sa se faca in blocul cu G40 pentru a se evita coliziunile!
Programare
G40 X... Z... ;anularea compensarii de raza a sculei
Nota: Compensarea de raza se poate face doar in modul (G0, G1).
SINUMERIK 802D
8-200 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
Se programeaza ambele axe din plan (ex. G17: X, Y). Daca se specifica, doar o singura axa a doua
va fi inteleasa implicit cu valorile prescrise pentru prima.
Contur: Linie dreapta Contur: Arc de cerc
P1
Tangenta
P1
R = raza sculei
G40
G40 P2
P2 P1 -punct de sfarsit contur cu G41
P2 - punct de sfarsit in blocul cu G40
Fig. 8-52 Iesirea din compensarea de raza a sculei
...
N100 X... Y... ;ultimul bloc pentru atingerea punctului P1
N110 G40 G1 X... Y... ;anularea compensarii de raza catre punctul P2
8.6.7 Cazuri speciale de compensare a razei sculei
Repetarea compensarii
Aceeasi compensare (ex. G41 -> G41) poate fi programata de mai multe ori consecutiv, fara
a se face o anulare cu G40 in prealabil.
Ultimul bloc dinaintea noi compensari va facilita tranzitia lina cre noua valoare a compensarii.
Noua compensare este activa doar in blocul urmator celui in care a fost
prescrisa.
Schimbarea numarului compensarii D

Numarul de compensare a geometriei sculei D poate fi schimbat in modul de compensare. In acest caz,
schimbarea razei sculei va avea efect imediat in blocul in care este prescrisa functia D.
Compensarea traiectoriei sculei va avea efect total doar la sfarsitul blocului. Acest lucru face ca traiectoria
sculei la schimbarea razei sculei sa aiba o tranzitie continua. acest lucru se aplica si in cazul
interpolarilor circulare.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-201
Programarea
Schimbarea sensului de compensare

Schimbarea sensului de compensare G41 <-> G42 poate fi facuta fara anularea in prealabil cu G40.
Blocul precedent va contine vechea compensare, iar blocul curent noua compensare. Tranzitia intre cele
doua blocuri se va face in mod continuu raportat fata de punctul de sfarsit al conturului vechi si punctul
de inceput al noului contur. Compensarea se va face in blocul ce contine comanda respectiva.
N22 G41 ...

N20
N21
N25
N24 N23
Y
N21 N22
X N20
e.g.: e.g.:
N10 G42 ... N20 G42 G1 X... Y...
... N21 X... Y
N20 G1 X... N22 G41 Y...
N21 G41 X... Y... N23 X...
N22 X... N24 G42 Y...
... N25 X... X
...
Fig. 8-53 Schimbarea sensului de compensare
Anularea compensarii de raza cu M2

Daca compensarea razei sculei este anulata cu functia auxiliara M2 (sfarsit de program) fara
a se utiliza G40, ultimul bloc va executa traiectoria catre punctul de sfarsit in pozitie normala la vectorul
de compensare. Nu se va termina programul cu compensare.
Cazuri critice de prelucrare

Cand se face programarea, trebuie acordata o atentie deosebita cazurilor in care contururile au colturi
interioare de raza mai mica decat raza sculei ori in cazul in care raza interioara a conturului este mai mare
decat diametrul sculei.
Ambele cazuri trebuie pe cat este posibil evitate!
Se va verifica traiectoria sculei astfel incat sa nu existe “gatuiri” in parcurgerea acesteia de-a lungul
conturului.
Colturi in unghi ascutit

In cazuri colturilor cu unghiuri ascutite comanda G451 chiar daca este activa va fi comutata
automat pe prelucrare dupa un arc de cerc a coltului G450. Acest lucru se face pentru scurtarea timpului
de prelucrare (vezi Fig. 8-50).
SINUMERIK 802D
8-202 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
8.6.8 Exemplu de compensare a razei sculei
Y
100
90
80
70
N20 N30
N50
60
N110 N40 N60

50
40
N80 N70
N100
30
N90
20
10
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 X
Fig. 8-54 Exemplu de compensare a razei sculei
N1 T1 ;scula 1 cu corectia D1
N5 G0 G17 G90 X5 Y55 Z50 ;apropierea de punctul de start al conturului
N6 G1 Z0 F200 S80 M3
N10 G41 G450 X30 Y60 F400 corectia pe stanga conturului; tranzitie dupa arc de cerc
N20 X40 Y80
N30 G2 X65 Y55 I0 J-25
N40 G1 X95
N50 G2 X110 Y70 I15 J0
N60 G1 X105 Y45
N70 X110 Y35
N80 X90
N90 X65 Y15
N100 X40 Y40
N110 X30 Y60
N120 G40 X5 Y60 ;iesire din modul de compensare a razei
N130 G0 Z50 M2
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-203
Programarea
8.7 Functiile auxiliare M
8.7 Functiile auxiliare M
Functionare
Functiile auxiliare M pot fi utilizate, de exemplu, pentru initierea unor actiuni, care pot avea doua stari
ON / OFF”, si pentru diverse operatii auxiliare.
O parte mica dintre functiile M sunt prescrise direct de fabricantul comenzilor numerice.
Functiile ramase, care sunt majoritare sunt la dispozitia fabricantului masinii cu comanda numerica.
Nota:
O trecere in revista a functiilor M si care sunt prevazute direct in comanda numerica sunt prezentate
in Capitolul 8.1.6 “Lista functiilor“.
Programare
M... ; max. 5 functii M pot fi programate intr-un singur bloc
Activare
Activarea in blocuri odata cu inceperea deplasarilor:
Daca functiile M0, M1 si M2 sunt continute in blocuri in care sunt prescrise traiectorii ale sculelor,
aceste functii M isi fac efectul dupa terminarea deplasarilor dupa axe.
Functiile M3, M4 si M5 care sunt emise direct din PLC sunt prioritare deplasarilor dupa axe.
Deplasarile dupa axe vor incepe doar dupa ce arborele principal a accelerat dupa comanda M3 sau
M4. Cu M5, deplasarea axiala se poate face si fara inceperea efectului acestei comenzi. In acest caz,
deplasarea dupa axe este prioritara (setare implicita).
Functiile M ramase sunt comandate direct din PLC cu inceperea deplasarii dupa axe.
Daca se doreste ca functia auxiliara M sa fie prioritara deplasarilor dupa axe, se insereaza un bloc separat
cu aceea functie M. De exemplu: Se poate prescrie o oprire a continuarii traiectoriei datorita lui
G64 care va duce apoi la oprirea precisa la punctul fixat!
N10 S...
N20 X... M3 ;Functia M in acelasi bloc cu deplasarea dupa axa
Arborele principal va accelera prioritar deplasarii dupa axa X
N180 M78 M67 M10 M12 M37 ;max. 5 functii M intr-un singur bloc
Nota
In afara de functiile M si H, functiile T, D si S functions pot fi de asemenea transferate in PLC. In total
se pot prescrie max. 10 astfel de functii intr-un singur bloc.
SINUMERIK 802D
8-204 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
8.8 Functia H
8.8 Functia H
Functionare
Functiile H pot fi utilizate pentru a se transfera date cu zecimale de la program catre PLC (pentru
acest tip de date vezi Capitolul “Parametrii aritmetici R”.
Rolul acestor functii H este definit de producatorul masinii unelte.
Programare
H0=...to H9999=... ; max. 3 functii H intr-un bloc
N10 H1=1.987 H2=978.123 H3=4 ; max. 3 functii H intr-un bloc
N20 G0 X71.3 H99=-8978.234 ;deplasarile axiale in acel bloc
N30 H5 ;corespund cu H0=5.0
Nota
In afara de functiile M si H, functiile T, D si S functions pot fi de asemenea transferate in PLC. In total
se pot prescrie max. 10 astfel de functii intr-un singur bloc.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-205
Programarea
8.9 Parametrii aritmetici R, variabile LUD si PLC
8.9.1 Parametrii aritmetici R
Functionare
Daca functionarea unui program NC necesita nu doar valori prestabilite initial, acestea trebuie sa poata
fi calculate prin utilizarea unor parametrii aritmetici. Cu aceasta functie se pot calcula valorile necesare
functionarii corecte a sistemului de comanda numerica, atat in timpul executarii unei alte operatii cat si
in momentul stabilit pentru aceasta.
O alta posibilitate este introducerea de operatii aritmetice. Daca parametrii aritmetici au deja valori
atribuite, aceste valori pot fi atribuite diferitelor adrese NC in cadrul programului, lucru ce face mai
flexibila programarea si utilizarea acestor valori.
Programare
R0=... la R299=...
Atribuirea valorilor
Valorile aritmetice ce pot fi atribuite pot avea intervalul prescris mai jos:
(0.000 0001 ... 9999 9999)
(8 caractere zecimale si semnul de delimitare a zecimalelor.
Pentru valori intregi, semnul pentru zecimale poate fi omis. Semnul pozitiv poate fi de asemenea omis.
Exemple:
R0=3.5678 R1=-37.3 R2=2 R3=-7 R4=-45678.123
Notarea exponentiala cpoate fi de asemenea utilizata:
( 10 - 300 ... 10+300 ).
Valoarea atribuita exponentului va fi scrisa dupa notatia EX ; numarul maxim de caractere: 10
(include semnul si punctul zecimal).
Liumita pentru EX: -300 to +300
Exemple:
R0=-0.1EX -5 ;Semnificatie: R0 = -0.000 001
R1=1.874EX8 ;Semnificatie: R1 = 187 400 000
Nota: Diverse atribuiri intr-un bloc permit de asemenea, atribuirea unor termene de referinta
aritmetice.
Atribuiri pentru alte adrese

Flexibilitatea programarii NC este bazata pe faptul ca se pot atribui altor adrese NC acesti
parametrii aritmetici sau termeni ce utilizeaza parametrii aritmetici. Din aceasta cauza este posibila
atribuirea tuturor valorilor adreselor, termenilor aritmetici sau parametrilor aritmetici, cu urmatoarele exceptii
adresele: N, G si L.
SINUMERIK 802D
8-206 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
Cand dorim sa atribuim adreselor valori aritmetice, adresa trebuie sa fie urmata de caracterul ”=”.
Atrubuirea de valori negative este de asemenea posibila.
Daca atribuirea unei valori aritmetice se face unei adrese geometrice, aceasta necesita un bloc de
comanda separat.
Exemplu:
N10 G0 X=R2 ;atribuirea unei valori axei X
Operatii/functii aritmetice
Cand se utilizeaza operanzi aritmetici sau functii aritmetice, trebuie sa fim siguri ca acele notatii aritmetice
sunt observate. Orice prioritate in procesul de calcul sunt definite de paranteze rotunde. In caz contrar,
regula generala care este aplicata in inmultiri sau impartiri este cea generala, adunarile si scaderile
a doua prioritate.
Pentru operatiile trigonometrice trebuie utilizate notatiile in grade.
Functiile aritmetice posibile sunt prezentate in capitolul “Overview of Statements”
Exemple de programare: parametrii R

N10 R1= R1+1 ;noul rezultat R1 rezulta din vechiul R1 plus 1
N20 R1=R2+R3 R4=R5-R6 R7=R8* R9 R10=R11/R12
N30 R13=SIN(25.3) ;R13 este rezultatul lui sinus de 25.3 grade
N40 R14=R1*R2+R3 ;inmultire si impartire inainte de adunare sau scadere
R14=(R1*R2)+R3
N50 R14=R3+R2*R1 ;rezultatul blocului N40
N60 R15=SQRT(R1*R1+R2*R2) ; semnificatia: R15 = R12
Exemple de programare: Atribuiri de valori axelor

N10 G1 G91 X=R1 Z=R2 F300
N20 Z=R3
N30 X=-R4
N40 Z=-R5
...
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-207
Programarea
8.9.2 Date locale utilizatori (LUD)
Functionality
Utilizatorul / programatorul poate defini propriile variabile pentru diferite tipuri de date din program
(LUD = Local User Data). Aceste variabile exista doar in cadrul programului pentru care au fost definite.
Variabilele sunt definite imediat dupa inceperea programului si pot sa li se atribuie diferite valori. In caz
contrar, valoarea initiala este nula.
Numele variabilei poate fi definit insasi de catre programator. Pentru definirea numelui variabilei
trebuie sa se respecte urmatoarele reguli:
S lungimea maxima este de 32 caractere
S Primele doua caractere trebuie sa fie litere; in rest se pot utiliza: litere, sublinieri sau caractere
zecimale.
S Nume ce sunt utilizate deja de catre controlul sistemului nu pot fi utilizate (adrese NC, cuvinte
cheie, nume de programe sau subrutine, etc.)
Programare
DEF BOOL varname1 ; Tip Boolean, valori: TRUE (=1), FALSE (=0)
DEF CHAR varname2 ; Typ char, 1 caracter in cod ASCII: ”a”, ”b”, ...
; cod cu valori numerice: 0 ... 255
DEF INT varname3 ; Tip Intreg; valori intregi, pe 32-biti:
; -2 147 483 648 to +2 147 483 648 (zecimal)
DEF REAL varname4 ; Tip Real, numar natural (ca parametru aritmetic R),
; Rangul valorilor: (0.000 0001 ... 9999 9999)
; (8 zecimale si punct zecimal) sau
; Notare exponentiala: ( 10 - 300 ... 10+300 ).
Fiecare tip de variabila necesita o linie separata in program. Se recomanda, daca este posibil, definirea
mai multor variabile intr-un singur rand.
Exemplu:
DEF INT PVAR1, PVAR2, PVAR3=12, PVAR4 ; 4 variabile de tip INT
Campuri
Aditional la variabilele individuale, este de asemenea posibila definirea de campuri bi-dimensionale de
variabile de urmatoarele tipuri:
DEF INT PVAR5[n] ; camp unidimensional de tip intreg INT, n: intreg
DEF INT PVAR6[n,m] ; camp bi-dimensional de tip intrg INT, n, m: intregi
Exemplu:
DEF INT PVAR7[3] ; camp cu 3 elemente de tip INT
Accesul la elementele individuale ale campului este garantat in program prin intermediul indexului; each indi-
fiecare element individual din camp poate fi manipulata ca o variabila individuala. Rangul indexului campului
”este de la 0 la ultimul element”.
Exemplu:
N10 PVAR7[2]=24 ; Campului cu trei elemente (cu index 2) i se atribuie valoarea 24.
Valoarea atribuita pentru acest camp poate constitui o stare de tip SET:
N20 PVAR5[2]=SET(1,2,3) ; Pentru campul cu trei elemente sunt atribuite diferite valori.
SINUMERIK 802D
8-208 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
Valorile atribuite pot constitui si o stare de tip REP:

N20 PVAR7[4]=REP(2) ; Pentru elementul [4], toate valorile atribuite sunt aceleasi, 2 in acest
caz.
Numar de date locale LUD

Cu SINUMERIK 802D, se pot defini max. 200 date locale utilizatori (LUD). Notati: Ciclurile SIEMENS
standard pot utiliza de asemenea date locale LUD si impart acest numar cu alti utilizatori. Intodeauna
pastrati suficente rezerve de date locale cand lucrati cu cicluri.
Note ce trebuie privite pe display

Nu este un display special pentru evidenta LUD. Aceste date locale sunt vizibile doar in momentul
in care sunt rulate de catre program.
In scopul testarii, cand se creeaza un program, datelor locale LUD li se pot asocia parametrii
aritmetici R si vor deveni vizibili prin intermediul dispayului pentru parametrii aritmetici, convertiti
in tip REAL.
O alta posibilitate pentru vizualizare este oferita de comanda STOP prin intermediul mesajului
de iesire:
MSG(” value VAR1: ”<<PVAR1<<” value VAR2: ”: ”<<PVAR2) ; value of PVAR1, PVAR2
M0
8.9.3 Citirea si scrierea variabilelor PLC
Functionare
Pentru a asigura o viteza de schimb mare intre NC si PLC, exista o zona speciala in PLC pentru
interfata cu utilizatorul, care are o lungime de 512 bytes. In aceasta zona, datele PLC sunt considerate
ca date tip si offset. Aceste variabile agreate de PLC pot fi scrise si citite in programele NC create
de programatori.
In final, pot fi furnizate variabile de sistem speciale:
$A_DBB[n] ; Data byte (8-bit value)
$A_DBW[n] ; Data word (16-bit value)
$A_DBD[n] ; Data double-word (32-bit value)
$A_DBR[n] ; REAL data (32-bit value)
n se refera la pozitia offset (citirea datelor va incepe din pozitia corespunzatoare variabilei
de incepere) in bytes
Exemplu:
R1=$A_DBR[n] ; Citirea unei valori de tip REAL, offset 5 (incepe cu bytul 5 din zona)
Note
S Cand se citesc variabile, este generat un STOP de preprocesare (STOPRE).
S Maximum 3 variabile pot fi programate in acelasi timp (intr-un singur bloc).
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-209
Programarea
8.10 Salturi in program
8.10.1 Destinatia saltului la programarea acestora
Functionare
Eticheta sau numarul blocului sunt utilizate pentru programarea destinatiei salturilor.
Salturile in program asigura ramificarea secventelor de program.
Eticheta poate fi definita cu orice text format din minim 2, max. 8 litere sau litere si cifre dintre care primele
doua caractere trebuie sa fie obligatoriu litere.
Etichetele sunt urmate de doua puncte in blocul care reprezinta destinatia. Intodeauna un bloc
incepe cu eticheta. Daca se foloseste si numerotarea blocurilor cu adresa N, eticheta va fi intodeauna
dupa adresa (numarul) blocului.
Etichetele nu trebuie programate cu ambiguitate.
Exemple de programare
N10 LABEL1: G1 X20 ;LABEL1 este eticheta destinatie
...
TR789: G0 X10 Z20 ;TR789 este eticheta destinatie
- nu exista numerotare pentru blocuri aici
N100... ;numarul blocului poate fi destinatia saltului in program
...
8.10.2 Salturi neconditionate in program
Functionare
Programele piesa NC executa blocurile in ordinea alocarii sau scrierii acestora.
Ordinea executarii blocurilor poate fi schimbata prin inserarea unor salturi in program.
Destinatia saltului poate fi o eticheta sau numarul blocului respectiv. Acel bloc la care se face referire trebuie
sa fie neaparat in interiorul programului.
Instructiunea de salt neconditionat (GO TO) necesita un bloc separat.
Programare
GOTOF Label ;salt inainte (in directia numerotarii blocurilor)
GOTOB Label ;salt inapoi (in directia spre inceputul programului)
Label ;poate fi o eticheta sau numar de bloc din program
SINUMERIK 802D
8-210 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
Executarea
N10 G0 X... Z...
programului
...
...
N20 GOTOF LABEL0 ; jump to label LABEL0
...
...
...
...
...
N50 LABELE0: R1 = R2+R3
N51 GOTOF LABEL1 ; jump to label LABEL1
...
...
LABEL2: X... Z...
N100 M2 ;end of program
LABEL1: X... Z...
...
N150 GOTOB LABEL2 ; jump to label LABEL2
Fig. 8-55 Salturi neconditionate (exemple)
8.10.3 Salturi conditionate in program
Functionare
Dupa conditia IF, se programeaza salturile conditionate. Daca conditia de salt nu este indeplinita
(valoarea nu este zero), saltul este anulat sau intrerupt.
Destinatia saltului poate sa fie o eticheta sau un numar de bloc. Acel numar de bloc trebuie sa
fie programat in interiorul programului.
Saltul conditionat necesita un bloc separat. Diferite salturi conditionate pot sa fie programate
in acelasi bloc.
Daca se utilizeaza salturile conditionate se poate reduce considerabil lungimea programului.
Programare
IF condition GOTOF Label ;salt inainte
IF condition GOTOB Label ;salt inapoi
GOTOF ;salt inainte
(in directia derularii programului)
GOTOB ;salt inapoi (in directie inversa derularii programului)
Label ;eticheta formata din diferite caractere sau un numar de bloc
IF ;initierea conditiei de salt
Condition ;parametru aritmetic, termen aritmetic folosit ca baza de comparatie in formularea
conditiei
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-211
Programarea
Operatii de comparare
Operand Rol
== egal
<> inegal
> mai mare
< mai mic
>= mai mare sau egal
<= mai mic sau egal
Operatia de comparare este utilizata pentru a ajuta la luarea deciziei de salt. De asemenea este
posibila compararea unor termeni aritmetici.
Rezultatul operatiei de comparare poate sa fie indeplinit sau neindeplinit. Neindeplinirea conditiei este
considerata ca zero.
Exemplu de programare pentru operanzi de comparare

R1>1 ;R1 este mai mare decat 1
1 < R1 ;1 este mai mic decat R1
R1<R2+R3 ;R1 este mai mic decat R2 plus R3
R6>=SIN( R7*R7) ;R6 este mai mare sau egal decat SIN (R7)2
N10 IF R1 GOTOF LABEL1 ;daca R1 nu este zero, salt la blocul cu eticheta LABEL1
...
N90 LABEL1: ...
N100 IF R1>1 GOTOF LABEL2 ;daca R1 este mai mare decat 1, salt la blocul cu eticheta LABEL2
...
N150 LABEL2: ...
...
N800 LABEL3: ...
...
N1000 IF R45==R7+1 GOTOB LABEL3 ; daca R45 este egal cu R7 plus 1, salt la
blocul cu eticheta LABEL3
...
diverse conditii de salt in acelasi bloc:
N10 MA1: ....
...
N20 IF R1==1 GOTOB MA1 IF R1==2 GOTOF MA2 ...
...
N50 MA2: ...
Nota: Saltul este intrerupt daca prima conditie a fost indeplinita.
SINUMERIK 802D
8-212 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
8.10.4 Exemplu de program cu salturi
Sarcina
Pozitionarea unghiulara pe un arc de cerc
Avem: Unghiul de start: 30° ca R1
Raza cercului: 32 mm ca R2
Unghiul intre puncte: 10° ca R3
Numarul de puncte: 11 ca R4
Centrul cercului dupa axa Z: 50 mm ca R5
Centrul cercului dupa axa X: 20 mm ca R6
X
R4 = 11 (numarul de puncte de pozitioanare)
Pt.3
Pt.10
Pt.2
Pt.11 R3
R3 R3
Pt.1
R1
20
R6
Z
R5 50
Fig. 8-56 Pozitionarea unghiulara pe un arc de cerc
N10 R1=30 R2=32 R3=10 R4=11 R5=50 R6=20 ;declararea valorilor de start
N20 MA1: G0 Z=R2 *COS (R1)+R5 X=R2*SIN(R1)+R6
;calcularea valorilor de start ca adrese geometrice
N30 R1=R1+R3 R4= R4-1
N40 IF R4 > 0 GOTOB MA1
N50 M2
Explicatie
Conditiile initiale sunt declarate cu ajutorul unor parametrii aritmetici in blocul N10.
N20 este utilizat pentru calcularea coordonatelor geometrice X si Z si pentru procesarea valorilor ulterioare.
In blocul N30, R1 este crescut cu valoarea corespunzatoare lui R3; R4 scade cu 1.
Daca R4 > 0, N20 este executat din nou; in caz contrar, N50 va termina programul.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-213
Programarea
8.11 Tehnica SUBRUTINELOR
8.11.1 Generalitati
Aplicatie
In general, nu exista diferente intre programul principal si o subrutina.
Subrutinele sunt utilizate pentru a memora diversele secvente de prelucrare care sunt repetabile in timp.
Aceste subrutine sunt apelate si executate in programul principal cand este necesar.
O forma de subrutina o reprezinta diversele cicluri de prelucrare. Ciclurile de prelucrare contin aplicatii
generale (ex. prelucrarea filetelor, oparatii de degrosare, etc.). Prin incarcarea subrutinei si prin stabilirea
parametrilor de prelucrare, se pate face adaptarea acesteia la diverse aplicatii particulare.
Subrutina
Fig. 8-57 Exemplu de utilizare a unei subrutine de prelucrare de patru ori
Structura subrutinei
Structura unei subrutine este identica cu ceea a programului principal (vezi Capitolul 8.1.2 Structura
subrutinei). Similar programului principal, subrutina este terminata cu comanda
M2 - sfarsit de program
in ultimul bloc din succesiunea programului. In acest caz, subrutina se intoarce la nivelul programului
principal de unde a fost apelata.
Sfarsit de program
Ca si un inlocuitor pentru M2 - sfarsit de program - este de asemenea declaratia RET in
subrutina.
RET necesita un bloc separat.
Declaratia RET se utilizeaza daca G64 nu este intrerupt la reintoarcere in programul principal.
M2 va intrerupe comanda G64 si va genera o oprire.
SINUMERIK 802D
8-214 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
Program principal Secvente de program

MAIN123
...
... Subrutina
N20 L10 ;call
Apelare L10
N21 ... Reintoarcere
... N10 R1=34 ...
Apelare
... N20 X...Z...
... ...
...
N80 L10 ;call ...
... M2
Reintoarcere
...
...
M2
Fig. 8-58 Secventa de program care apeleaza subrutina de doua ori (exemplu)
Numele subrutinei
Pentru a putea fi posibila apelarea unei subrutine din multimea existenta, in program este necesar
stabilirea unui nume. Numele poate fi liber ales cand se face programul cu urmatoarele
conventii si observatii:
Pentru numele subrutinei se aplica aceleasi reguli ca si in cazul programului principal.
Exemplu: LFRAME7
Aditional, pentru denumirea subrutinelor se poate folosi adresa L... . 7 urmata de 7 numere (numai
valori intregi).
Retineti: Pentru adresa L, zerourile din fata unui numar intreg au insemnatate.
Exemplu: L128 nu este identic cu L0128 sau cu L00128 !
Cele trei subrutine din exemplul de mai sus sunt diferite.
Nota: Subrutina cu numele LL6 este rezervata pentru schimbarea sculei.
Apelarea subrutinelor
Subrutinele sunt apelate in program (programul principal sau subrutina) cu ajutorul numelor.
Pentru aceasta este nevoie de un bloc separat.
Exemple:
N10 L785 ;apelarea subrutinei L785
N20 LFRAME7 ;apelarea subrutinei LFRAME7
Repetarea programului P...

Daca se doreste ca o subrutina sa fie executata succesiv de mai multe ori, se programeaza numarul
de cicluri de apelare in blocul de apelare a subrutinei dupa numele acesteia cu adresa P. Sunt
posibile maxim 9 999 de cicluri de repetare programate (P1 ... P9999).
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-215
Programarea
Examplu:
N10 L785 P3 ;apelarea subrutinei L785, de 3 ori
Programarea in nivele de adancime a subrutinelor

Subrutinele nu pot fi apelate doar din cadrul programuluim principal, ci si din alte subrutine. Apelarea
acestora este posibila pe 8 nivele de program, incluzand si programul principal.
Nivelul 1 Nivelul 2 Nivelul 3 ... Nivelul 8
ÊÊÊÊ
Program principal
ÊÊÊÊ ÊÊÊÊ
Subrutina
ÊÊÊÊ ÊÊÊÊ ÊÊÊÊ

Subrutina
...
ÊÊÊÊ
ÊÊÊÊ ÊÊÊÊ
ÊÊÊÊ
ÊÊÊÊ
ÊÊÊÊ
ÊÊÊÊ
Subrutina
ÊÊÊÊ
ÊÊÊÊ
ÊÊÊÊ
ÊÊÊÊ ÊÊÊÊ
ÊÊÊÊ ÊÊÊÊ
ÊÊÊÊ
Fig. 8-59 Secventa de 8 nivele de program
ÊÊÊÊ
Informatie
Intr-o subrutina, functiile modale G fpot fi schimbate, ex. G90 -> G91. Cand se face revenirea in
programul principal, verificati daca functiile modale sunt setate asa cum, necesita prelucrarea in
continuare.
Aceeasi atentie trebuie acordata si parametrilor aritmetici R. Asigurati-va ca valorile parametrilor aritmetici
utilizati in programul de nivel mai inalt nu au fost modificati de programul (subrutina) de nivel mai
scazut.
Ciclurile SIEMENS vor necesita pana la 4 nivele de program.
SINUMERIK 802D
8-216 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
8.11.2 Apelarea ciclurilor de prelucrare
Functionare
Ciclurile sunt subrutine tehnologice care stabilesc tehnologii tip, asemenea gauririi, filetarii
aschierii, in diferite forme aplicabile. Adaptarea la cazurile particulare se face prin apelarea subrutinei
cu parametrii definiti sau valori direct in momentul in care se ajunge la executarea acesteia.
N10 CYCLE83(110, 90, ...) ; apelare ciclu 83, valorile de transfer, bloc separat
...
N40 RTP=100 RFP= 95.5 ... ; setarea parametrilor de transfer pentru ciclul 82
N50 CYCLE82(RTP, RFP, ...) ; apelare ciclu 82, bloc separat
8.11.3 Apelarea subrutinelor modale
Functionare
Subrutinele din blocurile care contin MCALL sunt apelate automat dupa fiecare bloc urmator
ce contine traiectorii de scula. Apelarea ciclului este efectiva pana cand MCALL este prevazut intr-un
urmator bloc.
Apelarea subrutinelor modale ce contin MCALL necesita un bloc separat.
.
MCALL are multe avantaje in utilizare, ex. gaurirea adanca.
Exemplu: Prelucrarea mai multor gauri
N10 MCALL CYCLE82(...) ;start apelarea modala CYCLE82
N20 HOLES1(...) ;ciclul pentru sirul de gauri, dupa fiecare pozitionare se apeleaza ciclul,
CYCLE82(...) este apelat cu parametrii de transfer
N30 MCALL ;subrutina modala CYCLE82(...) este completa (terminata)
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-217
Programarea
8.12 Contorul de timp si contorul piesei de prelucrat
8.12 Contorul de timp si contorul piesei de prelucrat
8.12.1 Contorul de timp al executiei
Functionalitate
Doar contoarele de timp care pot fi folosite pentru monitorizarea proceselor tehnologice fie în program
sau numai pe monitor sunt prevazute ca variabile de sistem ($A...).
Aceste contoare sunt doar pentru citire. Anumite contoare de timp sunt întotdeauna active. Alte contoare
pot fi dezactivate folosind date ale masinii.
Contoare de timp ce sunt întotdeauna active

S Timpul de la ultima butare a CNC cu valori implicite (in minute)
$AN_SETUP_TIME (doar-pentru-citire)
Când sistemul de control buteaza cu valorile implicite, contorul de timp este automat resetat la
zero.
S Timpul de la ultima butare a CNC (in minute):
$AN_POWERON_TIME (doar-pentru-citire)
Când sistemul de control buteaza, contorul de timp este automat resetat la zero.
Contoare de timp ce pot fi dezactivate

Contoarele de timp listate mai jos sunt activate folosind date ale masinii (setari implicite)
Pornirea este specifica contorului de timp. Fiecare masuratoare activa din momentul executiei este
întrerupta automat fie de o stare a programului, alta decât "Programul ruleaza" sau daca suprascrierea
de avans este egala cu zero. Raspunsul masuratorilor active de timp cu avansul in gol si testul de program
activ poate fi definit folosind date ale maainii.
S Executia totala a programelor NC in modul AUTOMATIC (in secunde):
$AC_OPERATING_TIME
Executiile tuturor programelor intre pornirea NC si sfârsitul/ resetarea programului sunt adaugate.
Contorul de timp este stabilit la zero cu fiecare butare a sistemului de control.
S Executia programului NC selectat (in secunde):
$AC_CYCLE_TIME
Executia intre pornirea NC si sfâraitul/ resetarea programului este masurata in programul NC selectat.
Pornirea unui nou program NC sterge contorul de timp.
S Timpul de interventie a sculei (in secunde):
$AC_CUTTING_TIME
Timpul de executie a axelor de traiectorie (fara deplasarea rapida) este masurat intre pornirea NC si
sfârsitul/ resetarea programului in toate programele NC cu scula activa.
In plus masuratoarea este întrerupta cu timpul de asteptare activ. Contorul de timp este automat resetat
la zero cu fiecare butare a sistemului de control.
N10 IF $AC_CUTTING_TIME>=R10 GOTOF WZZEIT ;valoarea limitei de timp la interventia sculei?
...
N80 WZZEIT:
N90 MSG (”Timpul interventiei sculei: Valoarea limitei atinsa”)
N100 M0
SINUMERIK 802D
8-218 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
8.12 Contorul de timp si al piesei
Afisaj
Continuturile variabilei de sistem sunt afisate (necesar dupa activare) pe ecran in partea operativa
”OFFSET/PARAM” -> vezi ”Setarea Datelor” (a doua pagina):
Timpul de executie = $AC_OPERATING_TIME
Timpul unui ciclu = $AC_CYCLE_TIME
Timpul de aschiere = $AC_CUTTING_TIME
Timpul de instalare = $AN_SETUP_TIME
Timpul de functionare = $AN_POWERON_TIME
Mai mult, timpul unui ciclu este afisat in modul automatic in partea operativa "Pozitie" in linia
de sfaturi.
8.12.2 Contorul piesei de prelucrat
Functionalitate
Functia Contor Piese furnizeaza contoare care pot fi folosite la numaratul pieselor prelucrate.
Aceste contoare sunt furnizate ca variabile de sistem cu acces de citire si scriere fie direct din
program sau prin operatie (atentie la nivelul de protectie la scriere)
Este posibil sa se controleze activarea contorului, timpul resetarii la zero si algoritmul de numarare
direct din datele masinii.
Contori
S Numarul de piese necesare:
$AC_REQUIRED_PARTS
Acest contor poate fi folosit pentru a defini numarul de piese de prelucrat la care, atunci când
valoarea curenta a pieselor de prelucrat este atinsa, $AC_ACTUAL_PARTS este setat la zero.
Afisarea alarmei 21800 "Numarul cerut de piese a fost atins" poate fi activat din datele masinii.
S Numarul de piese produse in total:

$AC_TOTAL_PARTS
Contorul specifica numarul tuturor pieselor prelucrate de la momentul pornirii. Contorul de timp
este automat resetat la zero atunci când sistemul de control buteaza.
S Numarul de piese curente:
$AC_ACTUAL_PARTS
Contorul specifica numarul tuturor pieselor prelucrate de la momentul pornirii. Contorul este
automat resetat la zero când numarul de piese necesare este atins (
$AC_REQUIRED_PARTS, valoare mai mare decât zero).
S Numarul de piese specificate de utilizator:
$AC_SPECIAL_PARTS
Acest contor permite utilizatorului sas realizeze numararea pieselor folosind propriile definitii.
Este posibil sa se defineasca o alarma daca
$AC_REQUIRED_PARTS ( numarul de piese necesare) este atins. Resetarea contorului la zero
este facuta de catre utilizator.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-219
Programarea
8.12 Contorul de timp si contorul de piese
N10 IF $AC_TOTAL_PARTS==R15 GOTOF SIST ;s-a atins numarul de piese?
...
N80 SIST:
N90 MSG(”Numerul de piese necesare s-a atins”)
N100 M0
Afisaj
Continuturile variabilei de sistem sunt afisate (dupa activare) pe ecran in partea operativa
”OFFSET/PARAM” -> vedeti ”Setarea Datelor” (a doua pagina):
Total piese = $AC_TOTAL_PARTS
Piese necesare = $AC_REQUIRED_PARTS
Contor piese = $AC_ACTUAL_PARTS
$AC_SPECIAL_PARTS nu este afisat
Mai mult, "Contor piese" este afisat in modul automatic in partea operativa "Pozitie" in
linia de sfaturi.
SINUMERIK 802D
8-220 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
8.13 Comenzi de limbaj pentru monitorizarea sculelor
8.13.1 Generalitati: monitorizarea sculelor
Functionalitate
Aceasta functie este o optiune si este disponibila cu SW 2.0.
Monitorizarea sculelor este activata prin date ale masinii.
Urmatoarele tipuri de monitorizari sunt posibile pentru taisul activ al sculei active:
S Monitorizarea vietii sculei
S Monitorizarea numerotarii
Toate functiile mentionate mai sus pot fi activate pentru o scula in acelasi timp.
Controlul/ datele de intrare ale monitorizarii sculei sunt furnizate preferabil prin operatie.
Mai mult, functiile pot fi si programate.
Contor de monitorizare
Contoarele de monitorizare sunt furnizate pentru orice tip de monitorizare. Contoarele de monitorizare
ruleaza de la valoarea setata >0 contra 0. Daca un contor de monitorizare atinge o valoare <= 0,
valoarea limita este considerate ca fiind atinsa. Un mesaj adecvat de alarma este generat.
Variabila de sistem pentru monitorizarea tipului si statusului

S $TC_TP8[t] - statusul sculei cu numarul t:
Bit 0 =1: scula este activa
=0: scula nu este activa
Bit 1 =1: scula este activata
=0: nu este activata
Bit 2 =1: scola este dezactivata
=0: nu este dezactivata
Bit 3 : rezervat
Bit 4 =1: limita de preavertizare atinsa
=0: nu este atinsa
S $TC_TP9[t] - tip al functiei de monitorizare pentru scula cu numarul t :
= 0: Nu se monitorizeaza
= 1: (scula monitorizata pentru viata sculei
= 2: scula monitorizata pentru numerotarea pieselor
Aceste variabile de sistem pot fi citite/ scrise in programul NC.
Variabila de sistem pentru monitorizarea sculei

Tabel 8-3 monitorizarea sculei
Identifier Description Data Type Default
$TC_MOP1[t,d] Prewarning limit Tool life in minutes REAL 0.0
$TC_MOP2[t,d] Residual tool life in minutes REAL 0.0
$TC_MOP3[t,d] Prewarning limit Count INT 0
$TC_MOP4[t,d] Residual count INT 0
... ...
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-221
Programarea
$TC_MOP11[t,d] Required tool life REAL 0.0

$TC_MOP13[t,d] Required count INT 0
t pentru scula cu numar T, d pentur numarul D
Variabila de sistem pentru scula activa

Cele ce urmeaza pot fi citite in Programul NC folosind o variabila sistem:
S $P_TOOLNO - numarul sculei active T
S $P_TOOL - numarul activ D al sculei active
8.13.2 Monitorizarea vietii sculei
Viata sculei este monitorizata pentru taisul sculei curent folosit (taisul activ D al sculei active T)
Odata strabatute axele de traiectorie (G1,G2, G3, … dar nu cu G0), viata reziduala
($TC_MOP2[t,d] ) a taisului sculei este actualizata. Daca in timpul prelucrarii viata reziduala a taisului
unei scule cade sub valoarea
”Prewarning limit Tool life" ($TC_MOP1[t,d] ), un semnal adecvat de interfata este furnizat catre PLC.
Daca viata reziduala a sculei este <=0, o alarma este rezultata si un alt semnal de interfata este setat.
Dupa, scula se schimba la statusul "dezactivat" si nu mai poate fi programata pana când statusul "dezactivat"
este anulat. Acum, operatorul trebuie sa intervina. Trebuie sa schimbe scula si sa se asigure ca o
scula operativa este disponibila pentru prelucrare.
Variabila sistem $A_MONIFACT

Folosind variabila sistem $A_MONIFACT (tip de data REAL), este posibil sa se ruleze mai lent sau mai rapid
caracteristica de monitorizare. Acest factor poate fi setat înainte de a folosi scula, ex. Sa se tina cont de
uzura diferita conform materialului folosit pentru piesa.
Dupa butarea sistemului de control, reset/ sfarsit de program, factorul $A_MONIFACT are valoarea
1.0 . Timpul real este util.
Exemple pentru luarea in calcul a variabilei de sistem:
$A_MONIFACT=1 1 minut in timp real = 1 minut din viata sculei ce este scazut
$A_MONIFACT=0.1 1 minut in timp real = 0.1 minut din viata sculei ce este scazut
$A_MONIFACT=5 1 minut in timp real = 5 minute din viata sculei ce sunt scazute
Actualizarea punctului de stare folosind RESETMON( )

Funcita RESETMON(state, t, d, mon) seteaza valoarea actuala a punctului de stare:
- fie pentru toate taisurile sau pentru un anumit tais al unei anumite scule
- fie pentru toate tipurile de monitorizare sau pentru un anumit tip de monitorizare
SINUMERIK 802D
8-222 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
Parametrii de transfer:
INT state Statusul comenzii in executie:
= 0 Executie incheiata cu succes
= -1 Taisul cu numarul D specificat, d, nu exista
= -2 Scula cu numarul T specificat, t, nu exista
= -3 Scula specificata t nu are definita o functie de monitorizare
= -4 Funcita de monitorizare nu este activata, ex. Comanda nu este executata..
INT t Numarul T intern :

=0 pentru toate sculele
<> 0 pentru toate sculele ( t < 0 : generare valoare absoluta |t|)
INT d optional: Numarul D al sculei cu numarul t:

>0 pentru acest numar D
without d / = 0 toate taisurile sculei t
INT mon optional: parametru bit- codat pentru tipul de monitorizare (valori analogice catre
$TC_TP9):
= 1: viata sculei
= 2: numarare
without mon or = 0: toate valorile actuale ale functiilor de monitorizare active pentru scula t
sunt setate la punctele de stare
Note:
- RESETMON( ) nu este eficient cu "Program test" activ..

- Variabila ce determina starea de avertizare a sistemului de verificare trebuie sa se defineasca
la inceputul programului folosind o declaratie DEF:
DEF INT state
Deasemenea este posibil sa se definesca un nume diferit pentru variabila (in loc de "state",
dar max. 15 caractere, incepand cu 2 litere). Variabila poate fi folosita doar in programul in
care a fost definita.
Aceasta se aplica si pentur variabila de monitorizare mon. Daca este necesara o specificatie
Se poate transfera direct ca numar (1 or 2).
8.13.3 Monitorizarea numararii
Taisul activ al sculei active este monitorizat pentru numarare.

Numararea monitorizarilor cuprinde toate taisurile sculelor ce au fost folosite la prelucrarea unei piese.
Daca numaratoarea se schimba datorita unor valori noi specificate, datele de monitorizare a tuturor taisurilor
care au devenit active de la ultima numerotare a pieselor sunt adaptate.
Actualizarea unei numerotari prin operatie sau SETPIECE ()

Numerotarea poate fi adaptata fie prin operatie (HMI) sau in program Nc folosind comanda
de limbaj SETPIECE( ).
Folosind functia SETPIECE , programatorul poate actualize numaratoarea datelor monitorizate ale sculelor
implicate in procesul de prelucrare. Toate sculele care au devenit active de la ultima activare a SETPIECE
Sunt insusite cu numerele lor D. Daca o scula este active tot timpul, atunci cand SETPIECE () este chemat,
Este deasemenea numarat.
Daca un bloc continand traiectorii de miscare ale axelor este programat dupa SETPIECE( ), scula potrivita
este deasemenea luata in calcul in urmatoarea chemare a SETPIECE.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-223
Programarea
8.12 Contorul de timp si al sculei
SETPIECE(x ) ;
x : = 1... 32000 Numarul de piese produse de la utima executie a functiei SETPIECE
Numerotarea pentru numararea reziduala ($TC_MOP4[t,d] ).
este redusa de aceasta valoare.
x:=0 Stergerea tuturor contorilor pentru numararea reziduala ($TC_MOP4[t,d] ) pentru
sculele/ numarul D implicat in procesul de fabricatie pana atunci.
Alternativ, stergerea prin operatie este recomandata (HMI).
N10 G0 X100
N20 ...
N30 T1
N40 M6
N50 D1
N60 SETPIECE(2) ;$TC_MOP4[1,1 ] (T1,D2) este decrementat cu 2
N70 T2
N80 M6
N90 SETPIECE(0) ;stergerea tuturor sculelor de mai sus
N91 D2
N100 SETPIECE(1) ;$TC_MOP4[2,2 ] (T2,D2) este decrementat cu 1
N110 SETPIECE(0) ;stergerea tuturor sculelor de mai sus

N120 M30
Note:
- Comanda SETPIECE( ) nu actioneaza in timpul cautarii blocului.
- Programarea directa a $TC_MOP4[t,d] directly is only recommended in the simple case. In this
case, a block that contains the STOPRE command must be programmed after this
command.
este recomandata doar in cazuri simple.
Actualizarea valorii de referinta
Ca regula, actualizarea valorilor de referinta adica setarea contoarelor cantitatii reziduale a piesei
($TC_MOP4[t,d]) la contorizarea valorii de referinta ($TC_MOP13[t,d]), este realizata prin intermediul
operatiei (HMI). Totusi, este de asemenea posibil, asa cum este descris pentru monitorizarea vietii piesei,
prin intermediul functiei RESETMON ( state,t, d, mon).
Example:
DEF INT state ; definirea unei variabile pentru un feedback al statusului la inceputul programului
...
N100 RESETMON(state,12,1,2) ;actualizarea valorii de referinta a contorului piesei pentru T12, D1
...
SINUMERIK 802D
8-224 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
8.12 Contorul de timp si al sculei
DEF INT state ; Definirea variabilelor pentru starea de feedback cuRESETMON()
;
G0 X... ; Retragere
T7 ; Alege o noua scula, posibil via M6
$TC_MOP3[ $P_TOOLNO,$P_TOOL]=100 ; Limita de preatentionare 100 pcs.
$TC_MOP4[ $P_TOOLNO,$P_TOOL]=700 ; contorizare reziduala
$TC_MOP13[ $P_TOOLNO,$P_TOOL]=700 ; contorizarea valorii de referinta
; Activare dupa setare:
$TC_TP9[$P_TOOLNO,$P_TOOL]=2 ; activarea monitoriz?rii contorului sculei active
STOPRE
ANF:
BEARBEIT ; Subrutina pentru prelucrarea piesei
SETPIECE(1) ; Actualizare contor
M0 ; piesa urmatoare; apasa NC START pentru a continua
IF ($TC_MOP4[$P_TOOLNO,$P_TOOL]]>1) GOTOB ANF
MSG(”Atentionare scula T7 - va rog schimbati”)
M0 ; dupa schimbarea piesei, apasati NC START pentru a continua
RESETMON(state,7,1,2) ;actualizarea valorii de referinta a contorului piesei
IF (state<>0) GOTOF ALARM
GOTOB ANF
ALARM: ; Display error:
MSG(”Error RESETMON: ” <<state)
M0
M2
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-225
Programarea
8.14 Angajarea lina si retragerea sculei
Functionare
Aceasta functie este implementata incepand cu versiunea software SW 2.0 si urmatoarele.
Functia ”Angajarea lina si retragerea sculei” (SPR) isi propune o apropiere treptata sau lina a sculei de
semifabricat dupa un contur tangential (”smooth”), indiferent de pozitia initiala a acesteia.
Pentru aceasta, comanda numerica va calcula un punct intermediar si va genera automat un bloc pentru
traiectoria de angajare a sculei in aschiere. aceasta functie se utilizeaza combinat cu compensarea de scula (TRC).
Comenzile G41, G42 determina o apropiere sau retragere fata de partea stanga sau dreapta a conturului
(vezi Capitolul 8.6.4 ”Selectarea compensarii de scula: G41, G42)”.
Angajarea / retragerea dupa o anumita traiectorie (linie dreapta, un sfert de cerc sau arc de cerc) este selectata prin
grupul de functii G. Parametrizarea acestor traiectorii (linie dreapta, linie franta sau arc de cerc), se face prin
utilizarea adreselor speciale.
Programarea
G147 ; Apropierea dupa o linie dreapta
G148 ; Retragerea dupa o linie dreapta
G247 ; Apropierea dupa un sfert de cerc
G248 ; Retragerea dupa un sfert de cerc
G347 ; Apropierea dupa un arc de cerc
G348 ; Apropierea dupa un arc de cerc
G340 ; Apropierea si retragerea in spatiu (default)

G341 ; Apropierea si retragerea in plan
DISR=... ; Apropierea si retragerea in lungul unei drepte (G147/G148):

Distanta de la muchia sculei din punctul de start si cel final
; Apropierea si retragerea dupa un arc de cerc (G247, G347/G248, G348):
Raza de angajare a traiectoriei sculei
DISCL=... ; Distanta fata de punctul de sfarsit al avansului rapid si planul in care

se face prelucrarea (distanta de siguranta)
FAD=... ; Viteza avansului lent de pozitionare
Programarea acestor valori se face cu grupul de 15 comenzi active
G (valori ale avansului: G94, G95)
SINUMERIK 802D
8-226 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
R = raza sculei
R Con-
P3 P4 tur
R
Apropiere G147:
P0 - punct de start
DISR P3 - punct intermediar
P4 - punctul de sfarsit al angajarii line
SAR, tangential la contur
Apropiere Retragere
Retrgerea G148:
P4 - puncul de sfarsit al conturului,
P0 retragere tangentiala la contur
P3 - punct intermediar
P0 - punct de sfarsit al retragerii SAR
Fig. 8-60 Apropierea dupa o linie dreapta cu G42, si retragerea cu G41 si completare cu G40
Exemplu de programare: Apropierea / retragerea in lungul unei drepte in plan

N10 T1 ... G17 ; Activarea sculei, planul X/Y
N20 G0 X... Y... ; Apropiere rapida din punctul P0 in P3
N30 G42 G147 DISR=8 F600 X4 Y4 ; Apropiere lina de punctul P4 programat
N40 G1 X40 ; Conturare liniara
...
N100 G41 ...
N110 X4 Y4 ; P4 - punctul de sfarsit al conturului liniar
N120 G40 G148 DISR=8 F700 X... Y... ; Retragerea rapida in punctul P0 programat
...
R = raza sculei
Con-
P4 tur
Apropiere G247:
R
P4’ P0 - punct de start
P3 - punct intermediar
P3’ SAR, tangential la contur
P3
Retrgerea G248:
Retragere
retragere tangentiala la contur
Apropiere P3 - punct intermediar
P0 P0 - punct de sfarsit al retragerii SAR
P3’, P4’ - puncte echidistante la traiectorie
Fig. 8-61 Apropierea dupa un sfert de cerc cu G42, si retragerea cu G41 si completare cu G40
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-227
Programarea
Exemplu de programare: Apropierea / retragerea dupa un sfert de cerc in plan

N10 T1 ... G17 ; Activarea sculei, planul X/Y
N20 G0 X... Y... ; Apropiere rapida din punctul P0 in P3
N30 G42 G247 DISR=20 F600 X4 Y4 ; Apropiere lina de punctul P4 programat
N40 G1 X40 ; Conturare piesa
...
N100 G41 ...
N110 X4 Y4 ;P4 - punctul de sfarsit al conturului
N120 G40 G248 DISR=20 F700 X... Y... ; Retragerea rapida in punctul P0 programat
...
R = raza sculei
Con-
P4 tur
Apropiere G347:
R P0 - punct de start
P4’ P3 - punct intermediar
SAR, tangential la contur
Retragere cu G348:
Retragere retragere tangentiala la contur
P0
P3’ P3 - punct intermediar
P0 - punct de sfarsit al retragerii SAR
P3 Apropiere
P3’, P4’ - puncte echidistante la traiectorie
Fig. 8-62 Apropierea dupa un arc de cerc cu G42, si retragerea cu G41 si completare cu G40
Nota
Pentru raza sculei valoarea trebuie sa fie pozitiva. In caz contrar sensurile pentru G41, G42
vor fi schimbate.
Controlarea reducerii avansului cu comanda DISCL si G340, G341

DISCL=... se specifica distanta de la punctul P2 la planul in care se face prelucrarea dupa axa verticala (vezi Fig. 8 -63).
In cazul in care DISCL=0, vor fi situatiile:

S Cu G340: Miscarile de apropiere constau in doua blocuri (P1, P2 si P3 sunt puncte identice)
Traiectoria de apropiere este generata de punctele P3 si P4.
S Cu G341: Miscarile de apropiere in acest caz constau in trei blocuri (P2 si P3 sunt puncte identice).
Daca P0 si P4 se gasesc in acelasi plan, vor rezulta numai doua blocuri (ele nu vor fi miscari de decelerare
de la P1 la P3).
SINUMERIK 802D
8-228 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
P0 P1 P0 P1
Decelerare
in Z
Dreapta,
arc de cerc linie
G340 G341 ldreapta sau
sau spirala arc de cerc
Z
P2,P3
Plan de prelucrare: P2
X/Y
P4 P3 P4
Fig. 8-63 Secventa de apropiere in functie de G340 / G341 (exemplu cu G17)
Exemplu de programare: Apropierea dupa un arc de cerc cu decelerare

N10 T1 ... G17 G90 G94 ; Activarea sculei; planul X/Y
N20 G0 X0 Y0 Z30 ; Apropiere rapida din punctul P0
N30 G41 G347 G340 DISCL=3 DISR=13 Z=0 F500 ; Apropierea dupa un arc de cerc cu raza de:
13mm,
Distanta de siguranta la plan: 3 mm
N40 G1 X40 Y -10
...
alternativ N30 / N40:
N30 G41 G347 G340 DISCL=3 DISR=13 X40 Y -10 Z0 F500
sau
N30 G41 G347 G340 DISCL=3 DISR=13 F500
N40 G1 X40 Y -10 Z0
Explicatii referitoare la N30 / N40:
Prin utilizarea lui G0 (pentru N20), punctul P1 (punctul de inceput al arcului de cerc, corectat cu raza sculei) este
atins in plan la Z=30, apoi (P2, P3) cu Z=3 (DISCL). Conturul programat incepe in punctul X40 Y-10
la adancimea Z=0. Deplasarea pana la (P4) se face dupa o spirala cu avansul de 500 mm/min.
Avansul de apropiere si retragere

S Viteza de avans din blocul anterior (ex: G0):
Aceasta viteza de avans rapid este intre punctele P0 si P2, viteza de avans ce se face apoi
paralel la planul in care se face prelucrarea constituie o parte din decelerare cu care se atinge
distanta de siguranta DISCL.
S Viteza de avans programata F:
Viteza de avans este efectiva pentru P3 sau P2 daca nu este programat FAD. Daca adresa F nu este
programata in blocul cu SAR, avansul va fi cel aferent blocului anterior.
S Programarea cu FAD:
Specificarea vitezei de avans cu
- G341: Decelerare verticala la planul de prelucrare din P2 la P3
- G340: din punctul P2 sau P3 la P4
Daca FAD nu este programat, aceasta parte a conturului va fi parcursa prin utilizarea avansului modal
prescris in blocul anterior, daca nu este adresa F in blocul SAR programat.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-229
Programarea
S In timpul retragerii, avansul programat in blocul de conturare anterior se va modifica in blocul

in care este programata retragerea lina SAR daca apare adresa F. In caz contrar, avansul va fi cel din
blocul anterior pana se va programa o noua valoare a avansului cu adresa F ce va corespunde deplasarii din
punctul P2 la P0.
Exemplu de programare: Apropierea dupa un sfert de cerc (la 90 de grade), cu G341 si FAD
N10 T1 ... G17 G90 G94 ; Activarea sculei; planul X/Y
N20 G0 X0 Y0 Z30 ; Avans rapid din P0
N30 G41 G341 G247 DISCL=5 DISR=13 FAD=500 X40 Y -10 Z=0 F800
N40 G1 X50
...
Explicatie referitoare la N30:

Prin utilizarea lui G0 (in N20), punctul P1 (punctul de incepere al arcului, corectat cu raza sculei) este atins
in planul Z=30, apoi (P2, P3) cu Z=5 (DISCL). Prin utilizarea apoi a unui avans sau
FAD=500 mm/min, se parcurge traiectoria pana la Z=0 (P3) (G341). Conturul este atins in punctul
X40,Y -10 dupa o deplasare circulara in plan (P4) cu avansul F=800 mm/min .
Blocuri intermediare
Un maxim de cinci blocuri fara deplasari dupa axele geometrice pot fi inserate intre blocul cu
SAR si urmatorul bloc ce comanda deplasari dupa axe.
Informatie
Programarea retragerii:
S Cu un bloc SAR si axe geometrice programate, punctul de sfarsit al conturului este P2. Pozitia acestor
axe constituie planul de prelucrare care va determina si conturul de retragere a sculei. Componenta
verticala la planul de prelucrare este definita cu DISCL. Cand DISCL=0, miscare se va efectua efectiv
in plan.
S Daca in blocul SAR numai axele verticale la planul de prelucrare sunt programate, conturul se va termina
in punctul P1.
S Daca numai o singura axa este programata, celelalte doua axe se adauga modal dupa pozitiile acestora
din blocul anterior.
SINUMERIK 802D
8-230 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
8.15 Frezarea suprafetelor periferice - TRACYL

La SINUMERIK 802D, aceasta functie este implementata incepand cu versiunea software 2.0 si
urmatoarele.
Functionare
S Functia cinematica de generare TRACYL este utilizata pentru frezarea pe suprafetele cilindrice
ale pieselor si permite prelucrarea unor forme complexe dupa orice directie.
S Forma degajarii executate pe suprafata cilindrica este programata in planul periferic suprafetei
cilindrice si apoi este convertita pe cilindru in functie de diametrul acestuia.
Fig. 8-64 Sistemul de coordonate carteziene X, Y, Z cand se programeaza TRACYL
S Comanda numerica transforma in acest caz rotatia dupa axa Z intr-o deplasare dupa axa Y in sistemul
de axe de coordonate carteziene X, Y, Z . Axa de rotatie este in schimb necesara.
S TRACYL trebuie configurat special prin intermediul datelor implicite ale masinii. Trebuie de altfel sa
fie definita si axa de rotatie pentru care valoarea lui Y=0.
S Masinile de frezat pot sa aiba o axa reala Y sau (YM). in acest caz este posibila configurarea unei
variante extinse pentru TRACYL . Astfel, este posibila prelucrarea degajarilor pe suprafete cilindrice prin
utilizarea corectiei pentru degajari: latura degajarii fiind verticala in momentul prelucrarii pe diametrul
sculei. In caz contrar degajarea se poate face cu o scula la dimensiunea degajarii.
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-231
Programarea
Y or CM
Z or ZM
YM
ASM
XM
Fig. 8-65 Cinematica masinilor cu axa Y si (YM)
Degajare longitudinala si transversala Degajare longitudinala

Degajare longitudinala
cu corectie pentru
fara corectie pentru degajaredegajare
Fig. 8-66 Diverse degajari (sectiuni transversale)
Programare
TRACYL(d) ; Activare TRACYL (bloc separat)
TRAFOOF ; Dezactivare (bloc separat)
d - diametrul cilindrului pe care se face prelucrarea in mm
TRAFOOF va dezactiva toate functiile de transformare a axelor
SINUMERIK 802D
8-232 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
Adresa OFFN
Distanta la fata laterala a degajarii care va fi programata
Usual, se programeaza axa de simetrie a degajarii. OFFN defineste jumatatea degajarii care va fi prelucrata
cu compensarea de raza a sculei (G41, G42).
Programare OFFN=... ; distanta in mm
Nota:
Setati OFFN=0 dupa prelucrarea degajarii. OFFN este utilizata dupa comanda TRACYL - pentru
programarea adaosului de prelucrare in concordanta cu G41, G42.
OFFN
OFFN
Fig. 8-67 Utilizarea lui OFFN pentru latimea degajarii
Note pentru programare

Pentru a prelucra degajari cu TRACYL, se programeaza axa de simetrie a degajarii in programul piesa,
prin specificarea coordonatelor, si latimea pe jumatate a degajarii prin intermediul adresei OFFN.
OFFN va fi activ doar dupa ce s-a specificat compensarea de raza a sculei. Mai mult decat atat, trebuie
obligatoriu ca OFFN >= raza sculei pentru a se evita suprataierea laturii opuse a degajarii.
Ca o regula, un program piesa pentru frezarea degajarilor pe suprafete cilindrice consta in urmatoarele etape:
1. Selectarea sculei
2. Selectarea lui TRACYL
3. Selectarea zero offsetului adecvat
4. Positionarea
5. Programarea lui OFFN
6. Selectarea TRC
7. Blocul de apropiere (apropierea de degajare cu TRC)
8. Programarea degajarii prin intermediul axei de simetrie a degajarii
9. Deselectarea lui TRC
10. Blocul de retragere (retraction from the groove side, taking into account the TRC)
11. Positionarea
12. Stergerea OFFN
13.TRAFOOF (deselectarea lui TRACYL)
14. Re selectarea originii initiale (the original zero offset)
(vezi exemplul de program de mai jos)
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-233
Programarea
Informatie
S Ghid pentru prelucrarea degajarilor:
Prin utilizarea unei scule cu diametrul egal cu latimea degajarii este posibila prelucrarea acesteia precis
dintr-o singura trecere. Compensarea de raza a sculei (TRC) nu va fi dezactivata in acest caz.
Cu TRACYL, este de asemenea posibila prelucrarea degajarilor cu scule ce au diametrul mai mic decat
latimea degajarii. In acest caz, se utilizeaza compensarea de scula (G41, G42) si OFFN in mod
eficient.
Pentru a se elimina problemele de precizie, diametrul sculei trebuie neaparat sa fie putin mai mic decat
latimea degajarii.
S Cand se lucreaza cu TRACYL si cu corectia laterala a degajarii, axele utilizate pentru corectie (YM)
trebuie alocate la centrul de rotatie al cilindrului. Astfel, degajarea va fi prelucrata central fata de axa
de simetrie a degajarii programate.
S Selectarea compensarii de raza a sculei (TRC):
Prin folosirea TRC referitor la programarea axei degajarii, rezulta fetele laterale ale degajarii. Pentru
deplasarea (compensarea) sculei spre stanga laturii degajarii (sau spre dreapta fata de axa de simetrie), se
foloseste G42. Corespunzator, G41 va fi utilizat pentru compensarea pe dreapta laturii degajarii
(stanga fata de axa degajarii).
Pentru a se alterna G41< ->G42, se poate prescrie latimea degajarii cu OFFN dar cu semn
negativ.
S Din clipa in care OFFN este folosit in afara de TRACYL cu TRC activ, dupa TRAFOOF,
OFFN se va reseta la zero. Efectul produs de OFFN cu TRACYL este altul decat cel produs fara TRA-
CYL.
S Nu este posibila schimbarea lui OFFN in interiorul programului piesa. Totusi, este posibila translatarea
axei degajarii spre centru.
Referinte: Descrierea Functiilor, Capitol ”Transformari cinematice”
Prelucrarea unei degajari dupa mai multe axe
Fig. 8-68 Exemplu de degajare
SINUMERIK 802D
8-234 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Programarea
Z D x Pi =
70 35.0 x 3.1415 mm
10
N90 N150 110
0 20 40 60 80 100 Y
N140
N110 N100
OFFN
-30 N120
N130
Fig. 8-69 Programarea degajarii; valorile pentru prelucrarea degajarii
; Se prelucreaza cilindrul de baza la diametrul de: 35.0 mm. Latimea totala a degajarii este de: 24.8
mm, scula utilizata are raza: 10.123 mm
N10 T1 F400 G94 G54 ; Selectarea sculei, avansul, tipul de avans, zero offset
N15 G153 Y60 ; Apropiere dupa axa Y catre axa de rotatie C
N30 G0 X25 Z50 C120 ; Atingerea pozitiei de start
N40 TRACYL (35.0) ; Activare TRACYL, diametrul cilindrului 35.0 mm
N50 G55 G19 ; Zero offset, selectarea planului: Y/Z
N60 S800 M3 ; Activeaza rotatia piesei dupa axa C
N70 G0 Y70 Z10 ; Pozitia de start Y / Z,
; Y este acum axa geometrica pe periferia suprafetei cilindrice
N80 G1 X17.5 ; Atingerea de catre scula a suprafetei cilindrului dupa axa X
N70 OFFN=12.4 ; programarea latimii degajarii fata de axa de simetrie
N90 G1 Y70 Z1 G42 ; Activare TRC, apropiere de planul de lucru
N100 Z -30 ; Prelucrarea unei laturi a degajarii paralela cu axa cilindrului
N110 Y20 ; Prelucrarea degajarii paralel cu partea frontala a cilindrului
N120 G42 G1 Y20 Z -30 ; Restart TRC, apropiere de fata opusa a degajarii,
; distanta ramasa de prelucrat fiind de 12.4 mm fata de axa degajarii
N130 Y70 F600 ; Prelucrarea degajarii paralel cu partea frontala a cilindrului pe latura opusa
N140 Z1 ; Prelucrarea laturii opuse a degajarii paralela cu axa cilindrului
N150 Y70 Z10 G40 ; Dezactivare TRC
N160 G0 X25 ; Retragere scula
N170 M5 OFFN=0 ; Oprire rotatie, anulare latime degajare
N180 TRAFOOF ; Dezactivare TRACYL
N200 G54 G17 G0 X25 Z50 C120 ; Retragere in pozitia de plecare initiala
N210 M2
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) 8-235
Programarea
8.16 Functii echivalente G pentru SINUMERIK 802S/C - Frezare
8.16 Functii echivalente G pentru SINUMERIK 802S/C - Frezare
SINUMERIK 802S SINUMERIK 802D

G5 CIP
G158 TRANS
G258 ROT
G259 AROT
G900 CFTCP
G901 CFC
Functiile G ramase sunt identice si pentru 802S/C si 802D.
SINUMERIK 802D
8-236 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Cicluri 9
9.1 Generalitati
Ciclurile sunt subrutine tehnologice aplicabile pentru diverse secvente de prelucrare repetative
cum ar fi prelucrarea degajarilor (pocket) sau gauriri si filetari. Aceste cicluri sunt adaptate pentru
sarcini individuale prin parametrii specifici.
Ciclurile descrise in continuare sunt similare si cu SINUMERIK 840D/810D.
Cicluri de gaurire, cicluri pentru sabloane de gaurire si cicluri pentru frezare

Cu comanda numerica SINUMERIK 802D sunt posibile urmatoarele cicluri:
S Cicluri de gaurire
CYCLE81 gaurire, centruire
CYCLE82 gaurire de centrare
CYCLE83 gaurire adanca
CYCLE84 filetare cu tarod cu mandrina rigida
CYCLE840 filetare cu tarod cu mandrina elastica cu compensare
CYCLE85 largire
CYCLE86 alezare
CYCLE87 gaurire cu oprire 1 (alezare 3)
CYCLE88 alezare cu oprire
CYCLE89 largire 2 (alezare 5)
Cu SINUMERIK 840D, ciclurile de alezare CYCLE85 ... CYCLE89 sunt chemate in ordinea 1 ...
alezare 5, dar nu sunt identice in functionarea interna.
S Cicluri pentru sabloane de gaurire
HOLES1 Prelucrarea unui sir de gauri
HOLES2 Prelucrarea unor gauri pe un cerc
S Cicluri de frezare
CYCLE71 Frezarea fetelor superioare
CYCLE72 Frezarea contururilor
CYCLE76 Frezarea proeminentelor rectangulare
CYCLE77 Frezarea proeminentelor circulare
LONGHOLE Degajari
SLOT1 Degajari pe un cerc
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-237
Cicluri
9.2 Programarea ciclurilor
SLOT2 Degajare circumferentiala

POCKET3 Locasuri rectangulare
POCKET4 Locasuri circulare
CYCLE90 Frezarea filetelor
Ciclurile sunt furnizate prin intermediul unei cutii de unelte (tool box). Ele sunt incarcate prin interfata
RS232 in memoria sistemului odata cu programul piesa.
Subrutine auxiliare pentru cicluri

Pachetul de cicluri include urmatoarele subrutine auxiliare:
S cyclesm.spf
S steigung.spf si
S meldung.spf
Acestea trebuie neaparat incarcate in memoria sistemului de comanda numerica.
Conditii de apelare si anulare a ciclurilor

Functiile G si corectiile de offsets programabile sunt prioritare apelarii ciclurilor, ciclurile fiind chemate
dupa stabilirea conditiilor de lucru.
Planul de prelucrare (G17, G18, G19) trebuie sa fie definit inainte de apelarea ciclurilor. Un ciclu
opereaza in planul curent astfel:
S cu prima axa in plan (abscisa)
S cu a doua axa in plan (ordonata)
S axa de gaurire/axe de apropiere, a treia axa verticala la planul de lucru (applicate).
In ciclurile de gaurire, operatia de gaurire este executata pe axa perpendiculara la planul de lucru
In cazul frezarii, avansul pe adancime este facut tot de a lungul acestei axe.
Z Z Z
Y Y
Ordinate Applicate G19 Abscissa
Y
Abscissa
Ordinate
Applicate
G17
G18
Abscissa Ordinate X Applicate X

X
Fig. 9-1 Plane de lucru si axe atribuite
SINUMERIK 802D
9-238 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
Table 9-1 Plane de lucru si axe atribuite
Comanda Planul Axa verticala de apropiere

G17 X/Y Z
G18 Z/X Y
G19 Y/Z X
Mesaje de lucru in timpul executarii ciclurilor

In timpul unor cicluri, mesajele referitoare la starea masinii si prelucrarii sunt afisate pe
ecranul comenzii numerice.
Aceste mesaje nu intrerup executarea ciclurilor si sunt afisate pe rand, aparitia unui nou mesaj
sterge mesajul anterior.
Textele mesajelor si semnificatia acestora sunt listate impreuna cu ciclurile la care se refera. Un
continut al acestora este prezentat in Capitolul 9.7.4.
Afisarea blocurilor in timpul executarii ciclurilor

Apelarea ciclului este afisata in blocul curent pe toata perioada executarii ciclului.
Apelarea ciclurilor si lista de parametrii

Parametrii care definesc ciclul pot fi transferati prin intermediul listei de parametrii la apelarea
ciclului.
Nota
Apelarea unui ciclu trebuie sa se programeze intr-un bloc separat.
Instructiuni de baza cu privire la atribuirea parametrilor pentru ciclurile standard

Ghidul de programare descrie lista de parametrii pentru fiecare ciclu, astfel:
S ordinea
S tipul.
Este imperativa respectarea ordinii in definirea parametrilor.
Fiecare parametru ce defineste un ciclu este un tip de data certa. Parametrii care vor fi utilizati
trebuie sa fie specificati la apelarea ciclului. In lista de parametrii se pot defini
S parametrii R (numai valori numerice)
S constante.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-239
Cicluri
Daca parametrii R sunt utilizati in lista de parametrii, acestia trebuie sa fie definiti prima data in adresa
de apelare din program. Ciclurile pot fi apelate:
S cu o lista incompleta de parametrii
sau
S prin omiterea unor parametrii.
Daca se exclude transferul ultimului parametru din lista, aceasta se va termina cu caracterul
”)” dupa ultimul parametru din lista definit. Daca se omit parametrii din mijlocul listei, explicitarea acestui
lucru se face cu simbolurile ”..., ,...”.
Nu se face o verificare automata a valorilor parametrilor sau limitelor acestora, decat in cazul in care a fost
inclus un mesaj de eroare specific pentru descrierea ciclului respectiv.
Daca se apeleaza un ciclu cu mai multi parametrii decat cei definiti pentru lista de parametrii ai ciclului,
respectiv, comanda numerica va genera alarma 12340 ”Too many parameters” si acesta nu va fi
executat.
Apelarea ciclului
Metodele individuale pentru scrierea ciclurilor sunt prezentate in exemplele de programare ale acestora
pentru fiacare caz specific in parte.
Simularea ciclurilor
Programele in care se apeleaza ciclurile pot fi mai intai testate prin simulare.
In timpul simularii, miscarile efectuate in cadrul ciclului sunt vizualizate pe ecran.

Editorul de programe ofera suport de programare pentru apelarea ciclurilor si introducerea parametrilor
de apelare.
Functionare
Suportul pentru cicluri este constituit din trei componente:
1. Selectarea ciclului
2. Afisarea formularului pentru prescrierea parametrilor
3. Asistenta (help) pentru utilizarea ciclului.
Trcere in revista a fisierelor necesare

Urmatoarele fisiere constituie suportul pentru cicluri:
S cov.com
S sc.com
SINUMERIK 802D
9-240 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
Nota
Aceste fisiere trebuie sa fie mai intai incrcate in memoria sistemului de comanda nmerica.
Incarcarea se face in timpul pornirii sistemului.
Operarea in vederea selectarii ciclurilor

Pentru a se face o apelare a unui ciclu in program, se parcurg urmatorii pasi in ordine:
S In bara orizontala de taste soft, se poate alege una dintre tastele soft cu ramificatii, afisate
”Gaurire” sau ”Frezare”.
S Selectarea ciclului din lista de cicluri se face din bara de taste soft verticala, dupa care va
aparea formularul de parametrii si asistenta necesara completarii formularului.
S Se introduc valorile pentru parametrii.
Valorile pot fi introduse direct (valori numerice) sau indirect (parametrii R,
ex. R27, sau o expresie aritmetica ce contine parametrii R, ex. R27+10).
Dupa introducerea valorilor se face o verificare a acestora daca se incadreaza in limitele
admisibile.
S Pentru unele parametrii valorile pot fi selectate prin utilizarea tastelor corespunzatoare.
S La ciclurile de gaurire, este de asemenea posibila utilizarea tastei soft “Modal Call” pentru
apelarea modala a ciclului.
Pentru deselectarea apelarii modale, se utilizeaza comanda “Deselect modal” din caseta text
fa ciclului.
S Pentru terminare se apasa “OK” (sau in caz de abandonare sau valori eronate, “Abort”).
Recompilarea
Recompilarea codului de program serveste la modificarea programelor existente prin
utilizarea suportului pentru cicluri.
Se pozitioneaza cursorul in linia care trebuie recompilata si se apasa tasta soft ”Recompile”.
Aceasta va redeschide ecranul in care programul piesa a fost creat si in care se pot face
modificari de valori.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-241
Cicluri

9.4.1 Generalitati
Ciclurile de gaurire sunt secvente de avansuri specificate de DIN 66025 pentru gaurire, alezare, filetare etc.
Se apeleaza printr-o subrutina definita prin nume si lista de parametrii.
Un numar de trei cicluri sunt utilizate pentru alezare. Aceste cicluri se refera la proceduri tehnologice diferite
care sunt parametrizate diferit.
Table 9-2
Ciclu de alezare Facilitati speciale de parametrizare

Alezare cu alezor CYCLE85 Diferite avansuri pentru alezare si retragere
Alezare cu cutit CYCLE86 Oprire prescrisa a axului, specificarea traiectoriei de lucru,
retragerii si a vitezei de avans rapid, specificarea sensului
de rotatie a barei portscula.
Gaurire cu oprire 1 CYCLE87 Oprire arbore M5 si oprire program M0 la adancime;
pentru continuare se apasa NC_Start, se face retragere
rapida, cu specificarea sensului de rotatie a arborelui
principal
Gaurire cu oprire 2 CYCLE88 la fel ca CYCLE87 plus timp de oprire la o anumita adancime
Alezare cu alezor 2 CYCLE89 Alezare si retragere a sculei cu acelasi avans
Ciclurile de gaurire pot sa fie modalel, ex. ele sunt executate la sfarsitul fiecarui bloc ce contin
comenzi de deplasare. Alte cicluri scrise de catre utilizatori pot fi de asemenea apelate modal.
Ciclurile au doua tipuri de parametrii:
S Parametrii geometrici
S parametrii tehnologici
Parametrii geometrici sunt identici pentru ciclurile de gaurire, gaurire dupa sabloane sau frezare.
Acesti parametrii definesc planele de referinta si retragere a sculei, distantele de siguranta si
adancimile relative si absolute ale gaurii. Parametrii geometrici sunt descrisi in primul ciclu de gaurire
CYCLE81.
SINUMERIK 802D
9-242 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
Parametrii geometrici
Planul de retragere
Distanta de siguranta
Planul de referinta
Adancimea finala a gaurii
Fig. 9-2
Parametrii tehnologici au roluri diferite si efecte individuale diferite pentru fiecare ciclu. Acesti
parametrii se programeaza pentru fiecare ciclu separat.
9.4.2 Conditii initiale
Conditii de apelare si anulare

Ciclul de gaurire se programeaza independent de numele axei de lucru actuale. Pozitia pentru
inceperea ciclului trebuie atinsa in programul piesa anterior desfasurarii ciclului.
Valorile necesare ale avansului, turatiei si sensului de rotatie a arborelui principal trebuie pro-
gramate in programul piesa daca ciclul nu are parametrii de definire ale acestora.
Functiile G active la inceperea ciclului vor ramane active si dupa terminarea executiei
ciclului.
Definirea planului de lucru

In cazul ciclurilor de prelucrare prin gaurire, se stabilesc axele de coordonate curente ale piesei
in care se face descrierea geometriei piesei si planul in care se face prelucrarea prin folosirea
adreselor G17, G18 sau G19 si activarea originii programate. Axa de rotatie dupa care se face
gaurirea este perpendiculara la planul de lucru ales.
Compensarea lungimii sculei trebuie sa fie activata inainte de apelarea ciclului. Efectul compensarii
este perpendicular la planul de lucru si ramane activ si dupa terminarea ciclului de gaurire.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-243
Cicluri
Axa pentru gaurire
Compensare scula
Fig. 9-3
Programarea timpului de repaos

Parametrii pentru timpul de repaus in cazul ciclurilor de gaurire trebuie atribuiti intodeauna cu cuvantul F,
iar valoarea trebuie indicata in secunde. Orice deviatie de la aceasta procedura trebuie stabilita si explicitata
expres.
9.4.3 Gaurire, centruire – CYCLE81
Programare
CYCLE81(RTP, RFP, SDIS, DP, DPR)
Tabelul 9-3 Parametrii CYCLE81
RTP real Planul de retragere (valoare absoluta)

RFP real Planul de referinta (valoare absoluta)
SDIS real Distanta de siguranta (se introduce fara semn)
DP real Adancimea finala a gaurii (valoare absoluta)
DPR real Adancimea finala a gaurii referitoare la planul de referinta (se
introduce fara semn)
Functionare
Scula programata, turatia si avansurile de lucru se progreameaza pentru prelucrarea intregii
adancimi a gaurii.
SINUMERIK 802D
9-244 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
Secventa de operare
Pozitionarea in vederea efectuarii ciclui se face anterior acestuia:
Pozitia gaurii este specificata cu ajutorul celor doua coordonate (axe) din planul de lucru.
Ciclul va genera urmatorea secventa de miscari:
Apropierea de planul de referinta cu avans rapid delimitat de distanta de siguranta cu G0
S Prelucrarea gaurii pe adancimea programata cu ajutorul avansului tehnologic prescris cu
(G1)
S Retragerea rapida pana la planul de retragere cu G0
Explicarea parametrilor
RFP si RTP (planul de referinta si planul de retragere a sculei)
In mod normal, planul de referinta (RFP) si planul de retragere a sculei (RTP) au valori diferite.
Planul de retragere este de obicei mai sus decat planul de referinta. Aceasta valoare a distantei
de la planul de retragere a sculei si adancimea finala a gaurii este mai mare decat distanta de la planul
de referinta si adancimea finala a gaurii.
SDIS (distanta de siguranta)
Distanta de siguranta (SDIS) este distanta de la referinta initiala a sculei la planul de referinta.
Acesta este un spatiu de siguranta pentru angajarea sculei in aschiere.
Sensul distantei de siguranta este determinata automat in cadrul ciclului.
DP si DPR (adancimea finala a gaurii)
Adancimea gaurii poate fi specificata in coordonate absolute (DP) sau relative (DPR) la planul
de referinta.
In cazul specificarii in coordonate absolute, ciclul va calcula automat adancimea gaurii ca diferenta
a pozitiei de referinta a adancimii si a planului de retragere a sculei.
Z
G1
G0
RTP
RFP+SDIS
RFP
X
DP=RFP - DPR
Fig. 9-4
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-245
Cicluri
Note pentru viitor

Daca sunt introduse ambele valori pentru adancimea gaurii DP si DPR, adancimea finala a gaurii
deriva din DPR. Daca aceasta valoare este diferita fata de cea programata prin DP, va aparea un
mesaj ”Depth: Corresponding to value for relative depth” in linia de dialog a sistemului.
Daca valorile pentru planul de referinta si retragere a sculei sunt identice, specificarea relativa a adancimii
gaurii nu este permisa. In acest caz va aparea mesajul de eroare
61101 ”Reference plane not correctly defined”, si ciclul nu va fi executat. acest mesaj de eroare apare si
in cazul in care planul de retragere este sub planul de referinta, ex. in acest caz distanta pana la
adancimea finala a gaurii este prea mica.
Exemplu de programare: Gaurire_centruire

Prin folosirea acestui program se pot prelucra 3 gauri prin gaurire cu burghiul prin folosirea CYCLE81,
cu care se pot apela diferiti parametrii. Directia in care se face gaurirea este intodeauna axa Z.
Y Y A-B
120
30
0
B X Z
40 90 35 100 108
Fig. 9-5
N10 G0 G17 G90 F200 S300 M3 Specificarea valorilor tehnologice
N20 D3 T3 Z110 Apropierea de planul de retragere
N30 X40 Y120 Pozitionarea in vederea gauririi primei gauri
N40 CYCLE81(110, 100, 2, 35) Apelarea ciclului prin planul de referinta, distanta de siguranta
adancimea absoluta a gaurii
lista incompleta de parametrii
N50 Y30 Pozitionarea pentru gaura urmatoare
N60 CYCLE81(110, 102, , 35) Ciclul este apelat fara distanta de siguranta
N70 G0 G90 F180 S300 M03 Specificarea noilor valori tehnologice
N80 X90 Pozitionarea in noua pozitie
N90 CYCLE81(110, 100, 2, , 65) Ciclul este apelat prin planul de retragere, planul de referinta
distanta de siguranta si adancimea relativa a gaurii
N100 M30 Sfarsitul programului
SINUMERIK 802D
9-246 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
9.4.4 Lamare – CYCLE82
Programare
CYCLE82(RTP, RFP, SDIS, DP, DPR, DTB)
Parametrii
Tabelu 9-4 Parametrii ciclului CYCLE82

SDIS real Distanta de siguranta (fara semn)
DP real Adancimea in coordonate absolute (valoare absoluta)
DPR real Adancimea in coordonate relative la planul de referinta (fara
semn)
DTB real Timp de repaos la sfarsitul prelucrarii (sfaramarea aschiei)
Functionare
Alegerea sculei, stabilirea parametrilor tehnologici (turatie scula, avans) sens de rotatie se stabilesc
pe toata adancimea gaurii. Timpul de repaos se refera la oprirea sculei la atingerea adancimii.
Secventa de operare
Pozitionarea sculei in vederea prelucrarii trebuie facuta inainte de inceperea ciclului:
Pozitionarea se face in planul de lucru selectat.
Ciclul va genera urmatoarea secventa de miscari:
S Apropierea sculei de distanta de siguranta cu avansul rapid G0
S Prelucrarea lamajului la adancimea programat cu avansul tehnologic (G1) programat inainte de apelarea
ciclului
S Oprire avans pentru un timp prescris la terminarea prelucrarii
S Retragere rapida pana la planul de referinta cu avansul rapid G0
Parametrii RTP, RFP, SDIS, DP, DPR vezi CYCLE81
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-247
Cicluri
Z
G0
G1
G4
RTP
RFP+SDIS
RFP
X
DP=RFP- DPR
Fig. 9-6
DTB (timp de repaos)

Timpul de repaos la sfarsitul avansului DTB (chip breaking)este programat in se-
cunde.
Nota
Daca sunt introduse ambele valori pentru DP si pentru DPR, adancimea finala a gaurii deriva din DPR.
Daca valoarea absoluta DP difera de cea relativa, ca aparea mesajul ”Depth: Corresponding
to value for relative depth”.
Daca valorile pentru planul de referinta si retragere a sculei sunt identice, specificarea adancimii
relative nu este permisa. Mesajul 61101 ”Reference plane defined incorrectly” va fi afisat in acest caz si
ciclul nu va fi executat. Acest mesaj de eroare va aparea si in cazul in care planul de retragere a sculei este
sub planul de referinta al piesei.
Exemplu de programare: Lamare

Programul va prelucra o gaura cu adancimea de 27 mm pozitionata la X24 Y15 in planul XY
cu ciclul CYCLE82.
Timpul de oprire programta este de 2 s, distanta de siguranta dupa axa Z fiind de 4 mm.
SINUMERIK 802D
9-248 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
Y Y A-B
B
15
24 X 75 Z
102
Fig. 9-7 Examplu
N20 D1 T10 Z110 Apropierea rapida de planul de retragere
N30 X24 Y15 pozitionarea sculei in planul XY
N40 CYCLE82(110, 102, 4, 75, , 2) Apelarea ciclului prin planul de referinta, cota absoluta
a adancimii gaurii, distanta de siguranta, timp repaus
N50 M30 Sfarsit program
9.4.5 Prelucrarea gaurilor adanci – CYCLE83
Programare
CYCLE83(RTP, RFP, SDIS, DP, DPR, FDEP, FDPR, DAM, DTB, DTS, FRF, VARI)
Parametrii
Tabelul 9-5 Parametrii ciclului CYCLE83

DP real Adancimea finala (valoare absoluta)
DPR real Adancimea finala relativ la planul de referinta (fara
semn)
FDEP real Prima adancime de lucru (valoare absoluta)
FDPR real Prima adancime referitor la planul de referinta (fara
semn)
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-249
Cicluri
Tabelul 9-5 Parametrii ciclului CYCLE83 , continuare
DAM real Valoarea reducerii adancimii de gaurire (fara semn)

DTB real Timp de repaus la finalul adancimii gaurii (sfaramarea aschiei)
DTS real Timp de repaos in punctul de inceput pentru indepartare aschie
FRF real Factorul de avans pentru prima adancime de gaurire (fara semn)
Valori limita: 0.001 ... 1
VARI int Tip de prelucrare:
Cu sfaramarea aschiei=0
Cu indepartarea aschiei=1
Functionare
Alegerea sculei, programarea turatiei sculei, avansului se face pentru tot ciclul de gaurire
pana la atingerea adancimii finale a gaurii.
Prelucrarea gaurilor adanci se face in pasi, prin programarea adancimii pentru fiecare treapta,
scula retragandu-se dupa fiecare treapta in parte.
Scula se poate retrage dupa fiecare treapta pana la planul de referinta plus distanta de siguranta
pentru indepartarea aschiei sau cu cate 1 mm pentru sfaramarea aschiei.
Secventa de operare
Pozitionarea in plan a sculei este prioritara inceperii ciclului de gaurire:
pozitionarea sculei se face dupa cele doua axe din planul de lucru.

Gaurirea adanca cu indepartarea aschiei (VARI=1):
S Apropierea de planul de referinta plus distanta de siguranta cu avans rapid G0
S Executarea gauririi pe prima adancime cu avans tehnologic G1, variatia valorii avansului se defineste
la apelarea ciclului cu parametrul FRF (feedrate factor)
S Timpul de repaos la atingerea adancimii programate (parametru DTB)
S Retragerea rapida la nivelul planului de referinta plus distanta de siguranta in vederea indepartarii
aschiei cu avansul rapid G0
S Oprirea avansului pentru un timp ce se prescrie cu (parametru DTS)
S Apropierearapida de adancimea realizata anterior plus o distanta de siguranta cu avansul rapid G0
S Gaurirea pe a doua adancime programata cu avansul tehnologic with G1 (aceste secvente de miscari se
repata pana se atinge adancimea finla programata a gaurii)
S Retragerea rapida cu avansul rapid G0 in planul de retragere a sculei
SINUMERIK 802D
9-250 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
G1
G0
G4
RTP
RFP+SDIS
RFP
X
FDEP
FDEP
DP=RFP- DPR
Fig. 9-8 Gaurirea adanca cu indepartarea aschiei (VARI=1)
Gaurirea adanca cu sfaramarea aschiei (VARI=0):

S Apropierea raoida de planul de referinta plus distanta de siguranta cu avansul rapid G0
S Executarea gauririi pe prima adancime cu avans tehnologic G1, variatia valorii avansului se defineste
la apelarea ciclului cu parametrul FRF (feedrate factor)
S Timpul de repaos la atingerea adancimii programate (parametru DTB)
S Retragerea cu 1 mm fata de adancimea gaurii cu G1 si cu rata avansului programata in
apelarea ciclului (pentru sfaramarea aschiei)
S Gaurirea adancimii urmatoare programate cu G1 si cu rata de avans programata (secventele de miscari
vor continua identic pana ce se va ajunge la adancimea finala programata)
S Retragerea rapida in planul de retragere cu avansul rapid G0
G1
G0
G4
RTP
RFP+SDIS
RFP
X
FDEP
DP=RFP- DPR
Fig. 9-9 Gaurirea adanca cu sfaramarea aschiei (VARI=0)
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-251
Cicluri
Explicatia parametrilor
Pentru parametrii RTP, RFP, SDIS, DP, DPR, vezi CYCLE82
Relatia dintre parametrii DP (sau DPR), FDEP (sau FDPR) si DAM

Adancimile intermediare ale gaurii se calculeaza in cadrul ciclului in functie de adancimea finala,
prima adancime si reducerea treptata a acestei adancimi se determina astfel:
S In primul pas, adancimea este parametrizata (FDEP sau FDPR) si nu va depasi adancimea totala a
gaurii.
S Pentru a doua faza a gauririi, cursa totala de gaurire se obtine prin adunarea la prima adancime a
valorii reducerii (DAM) programate, valoarea totala a acestei curse va fi mai mare decat valoarea
reducerii adancimii de gaurire programate.
S In pasul urmator, cursa relativa pentru treapta respectiva va fi valoarea reducerii (DAM), cursa totala
fiind mai mare fata de primul pas cu de doua ori valoarea de reducere (DAM).
S In ultimii doi pasi ai gauririi adanci, cursa ramasa se imparte egal pe pasii ramasi, dar valoarea
acestora va fi mai mare decat jumatate din valoarea reducerii adancimii gaurii (DAM).
S Daca valoarea pentru primul pas al gauririi este incompatibila cu adancimea totala, mesajul de
eroare 61107 ”First drilling depth defined incorrectly” va fi afisat pe ecranul comenzii numerice, iar
ciclul nu va fi executat.
Parametrul FDPR are acelasi efect in cazul ciclului ca si parametrul DPR. Saca valorile pentru
planul de referinta si de retragere sunt identice, prima valoarea a adancimii de gaurire poate fi
definita si relativ.
Daca valoarea pentru primul pas al gauririi este mai mare decat adancimea finala a gaurii, adancimea
finala programata nu va fi depasita. Ciclul de prelucrare va reduce cursa primului pas de gaurire, automat
la valoarea adancimii finale si gaurirea se va face dintr-o singura cursa.
DTB (dwell time)

Timpul de oprire a avansului, timpul de repaos, (pentru sfaramarea aschiei) este programata DTB in se-
cunde.
DTS (dwell time)

Timpul de oprire a avansului se executa in planul de retragere daca VARI=1 (indepartarea aschiei).
FRF (feedrate factor)

Cu acest parametru, se poate introduce un factor de reducere pentru valoarea avansului programat initial
care se aplica pentru apropierea fina de adancimea realizata in pasul anterior.
VARI (machining type)

Daca parametrul VARI=0, retragerea burghiului se face cu 1 mm dupa atingerea adancimii programate
in pasul respectiv pentru sfaramarea aschiei. Daca VARI=1, scula se va retrage de fiecare data dupa
atingerea adancimii programate pentru pasul respectiv la planul de retragere pentru indepartarea aschiei.
SINUMERIK 802D
9-252 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
Nota
Distantele de anticipare sunt calculate intern in cadrul ciclului, astfel:
S daca adancimea de gaurire este de 30 mm, distanta de anticipare este intodeauna 0.6 mm.
S pentru adancimi mai mari, formula folosita este adancimea /50 (maxim 7 mm).
Exemplu de programare: Gaurire adanca

Acest program va folosi ciclul CYCLE83 pentru pozitionarile X80 Y120 si X80 Y60 in planul XY
Prima gaura este executata cu un timp de repaos nul si cu sfaramarea aschiei.
Valoarea finala a gaurii si valoarea primului pas de gaurire sunt introduse in valori absolute. A doua
gaura se face cu o programare de 1 s a timpului de repaos. Se selecteaza in acest caz indepartarea
aschiei. Adancimea finala a gaurii este relativa la planul de referinta. Axa de gaurire este in
ambele cazuri axa Z.
Y Y A-B
A
120
B
60
80 X 5 Z
150
Fig. 9-10
N10 G0 G17 G90 F50 S500 M4 Specificrea valorilor tehnologice
N20 D1 T12 Apropierea rapida de planul de retragere
N30 Z155
N40 X80 Y120 Pozitionarea in dreptul primei gauri
N50 CYCLE83(155, 150, 1, 5, 0 , 100, , 20, 0, 0, 1, 0) Apelarea ciclului; parametrii de adancime in

valori absolute
N60 X80 Y60 Pozitionarea in dreptul celei de a diua gauri
N70 CYCLE83(155, 150, 1, , 145, , 50, 20, 1, 1, 0.5, 1) Apelarea ciclului cu specificarea relativa a adancimii
finale si a primei trepte de gaurire; adancimea de siguranta
este de 1 mm, factorul de reducere a avansului fiind
0.5
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-253
Cicluri
9.4.6 Filetare cu tarod rigid – CYCLE84
Programare
CYCLE84(RTP, RFP, SDIS, DP, DPR, DTB, SDAC, MPIT, PIT, POSS, SST, SST1)
Parameters

DPR real Adancimea finala referitoare la planul de referinta (fara
semn)
DTB real Timpul de repaos (sfaramare aschie)
SDAC int Sensul de rotatie dupa terminarea ciclului
Valori: 3, 4 sau 5 (pentru M3, M4 sau M5)
MPIT real Valoarea diametrului filetului (cu semn)
Valori intre 3 (pentru M3) ... 48 (pentru M48); semnul va deter-
mina sensul de rotatie in timpul filetarii
PIT real Valoarea pasului (cu semn)
Valori: (0.001 ... 2000.000 mm); semnul va determina
sensul de rotatie in timpul filetarii
POSS real Pozitia arborelui principal in cazul controlarii pozitiei axei (in
grade)
SST real Turatia pentru filetare
SST1 real Turatia pentru retragere
Functionare
Scula va fi selectata inainte de pozitionarea in dreptul gaurii impreuna cu turatia si avansul de lucru
corespunzator.
CYCLE84 poate fi utilizat la filetarea cu scule rigide. Pentru filetarea cu mandrine ce au compensare
de cursa se va folosi ciclul special CYCLE840.
Nota
CYCLE84 poate fi utilizat daca masina respectiva poate controla simultan rotatia arborelui principal
si avansul in directia filetarii.
Secventa de operare
Pozitionarea sculei se face inainte de inceperea ciclului:
Pozitionarea sculei se face in planul de lucru, axa de filetare fiind perpendiculara pe acest plan.
SINUMERIK 802D
9-254 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri

S Apropierea de planul de referinta plus distanta de siguranta cu avansul rapid G0
S Orientarea pozitiei arborelui principal (parametrul POSS) si comutarea rotatiei arborelui principal
ca axa controlata
S Filetarea pe toata adancimea gaurii cu turatia SST
S Oprirea avansului si rotatiei la sfarsitul filetarii (parametrulDTB)
S Retragera sculei la planul de referinta plus distanta de siguranta, cu turatia SST1 cu
modificarea sensului de rotatie
S Retragera sculei in planul de retragere cu G0; axul principal fiind reprogramat cu turatia
avuta initial inceperii ciclului si cu sensul de rotatie programat pentru finalul ciclului cu
SDAC
SDAC
Z
G0
Tapping
G4
RTP
RFP+SDIS
RFP
X
DP=RFP - DPR
Fig. 9-11
DTB (dwell time)

Timpul de oprire este programat in secunde. Cand se fileteaza gauri infundate se recomanda
omiterea timpului de oprire.
SDAC (sensul de rotatie la sfarsitul ciclului)

Cu SDAC, se programeaza sensul de rotatie al arborelui principal la sfarsitul ciclului.
Inversarea sensul de rotatie la retragerea sculei din filetare se face automat.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-255
Cicluri
MPIT si PIT (valoarea filetului si valoarea pasului)

Definirea filetului se poate face prin dimensiunea diametrului sau a pasului (pentru filete metrice
se pot utiliza valori de la M3 la M48) sau valori ale pasului (distata dintre doua spire ale filetului ca
valoare). Parametrul pentru care nu se specifica o valoare este omis sau i se atribuie valoarea
zero.
Filet pe dreapta sau pe stanga (RH sau LH) se defineste cu ajutorul semnului:
S valoare pozitiva → RH (cu sensul de rotatie M3)
S valoare negativa → LH (cu sensul de rotatie M4)
Daca intre cele doua valori ale filetului este o incompatibilitate, va aparea alarma 61001 ”Thread pitch wrong”
care va anula executarea ciclului.
POSS (pozitia axului principal)

Inainte de inceperea ciclului de filetare, se va face oprirea axului principal dupa care acesta va fi
comutat pe controlul pozitionarii.
Controlul pozitionarii arborelui principal se face cu POSS.
SST (turatia de lucru)

Parametrul SST prescrie viteza de lucru pentru blocul de filetare G331.
SST1 (turatia de retragere)

Turatia pentru retragerea tarodului din gaura filetata se face cu SST1.
Daca acest parametru are valoarea zero, retragerea sculei se va face cu turatia programata pentru
filetare cu SST.
Nota
Inversarea sensului de rotatie la retragerea sculei, in cadrul ciclului se va face automat.
Exemplu de programare: Filetare cu tarod in mandrina rigida

Tarodul este fixat intr-o mandrina rigida fara compensare si pozitionat la X30 Y35 in planul XY,
axa de filetare fiin Z. Nu este programat un timp de oprire; adancimea de filetare este prescrisa in valori
relative. Valoarea pentru definirea filetului si sensul de rotatie trebuie introduse neaparat. In acest caz
se utilizeaza un tarod M5.
SINUMERIK 802D
9-256 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
Y Y A-B
B
35
30 X Z
6
36
Fig. 9-12
N10 G0 G90 T11 D1 Specificarea valorilor tehnologice
N20 G17 X30 Y35 Z40 Apozitionarea in vederea filetarii
N30 CYCLE84(40, 36, 2, , 30, , 3, 5, , 90, 200, 500) Apelare ciclu: parametrul PIT a fost omis;
nu s-a specificat valoare pentru adancimea absoluta si
timpul de oprire; Oprirea arborelui la 90 degrees;
turatia de filetare 200, turatia pentru retragere este
500
9.4.7 Filetare cu mandrina de compensare – CYCLE840
Programare
CYCLE840(RTP, RFP, SDIS, DP, DPR, DTB, SDR, SDAC, ENC, MPIT, PIT)
Parametrii

DP real Adancimea finala de filetare (valoare absoluta)
DPR real Adancimea finala de filetare referitor la planul de referinta
(fara semn)
DTB real Timp de repaos la sfarsitul filetarii (sfaramare aschie)
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-257
Cicluri
Tabelul 9-7 Parametrii ciclului CYCLE840, continuare
SDR int Sensul de rotatie la retragere

Valori: 0 (schimbare automata a sensului de rotatie)
3 sau 4 (pentru M3 sau M4)
SDAC int Sensul de rotatie dupa terminarea ciclului
Valori: 3, 4 sau 5 (pentru M3, M4 sau M5)
ENC int Filetare cu/fara encoder
Valori: 0 = cu encoder
1 = fara encoder
MPIT real Valoarea diametrului filetului (cu semn)
Limita de valori 3 (pentru M3) ... 48 (pentru M48)
PIT real Valoarea pasului (cu semn)
Limita de valori: 0.001 ... 2000.000 mm
Functionare
Scula folosita, turatia si avansul se programeaza inainte de apelarea ciclului de filetare intr-un bloc
separat.
Prin folosirea acestui ciclu filetarea se poate face, astfel:
S fara encoder si
S cu encoder.
Secventa de operare: Filetarea cu mandrina de compensare fara encoder

Pozitionarea sculei se face inainte de inceperea ciclului:
Pozitionarea in vederea filetarii se face in planuy de lucru, axa filetarii fiind perpendiculara pe acest plan.
Ciclul va crea urmatoarea secventa de miscari:
SDAC
Z G0
G63
G4
RTP
RFP+SDIS
RFP
X
DP=RFP- DPR
SDR
Fig. 9-13
SINUMERIK 802D
9-258 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri

S Filetarea pe toata adancimea
S Oprire la sfarsitul filetarii (parametrul DTB)
S Retragere la planul de referinta plus distanta de siguranta
S Retratragere la planul de retragere cu avansul rapid G0
Secventa de operare: Filetare cu mandrina de compensare si cu encoder

Pozitionare inainte de inceperea ciclului:
Pozitionarea in vederea filetarii se face in planui de lucru, axa filetarii fiind perpendiculara pe acest plan.
SDAC
Z G0
G33
G4
RTP
RFP+SDIS
RFP
X
DP=RFP - DPR
SDR
Fig. 9-14

S Filetarea pe toata adancimea
S Oprire la sfarsitul filetarii (parametrul DTB)
S Retragere la planul de referinta plus distanta de siguranta
S Retratragere la planul de retragere cu avansul rapid G0
pentru parametrii RTP, RFP, SDIS, DP, DPR, vezi CYCLE82
DTB (dwell time)

Se programeaza in secunde. Este efectiv doar in cazul filetarii fara encoder.
SDR (sensul de rotatie la retragere)

SDR=0 in acest caz inversarea sensului de rotatie se va face automat.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-259
Cicluri
Daca in datele masinii nu este definit utilizarea encoderului (in acest caz, data masinii
MD30200 NUM_ENCS este 0), parametrul pentru sensul de rotatie trebuie sa fie 3 sau 4, in caz
contrar se va declansa alarma 61202 ”No spindle direction programmed” ce va fi afisata pe ecran
si ciclul va fi anulat.
SDAC (sensul de rotatie)

Deoarece ciclul poate sã se numeasca si modal( vedeti sectiunea 9.3), acesta necesitã un sens de rotatie
pentru filetarea in continuare a alezajelor cu filet.. Acesta este programat in parametrul SDAC si
corespunde sensului de rotatie programat inainte de primul apel in nivelul superior al programului.
Dacã SDR=0 valoarea atribuita SDAC nu are nici o semnificatie în ciclu si poate sa fie omis in
parametrizare.
ENC (tapping - filetarea)

Daca filetarea se face fara encoder, dar masina are encoder, parametrul ENC trebuie sa
aiba valoarea 1.
Daca masina nu dispune de encoder pentru axa Z si parametrul din ciclu este 0, acesta va fi
ignorat in executarea ciclului.
MPIT si PIT (dimensiunea filetului sau a pasului)

valoarea pasului filetului este relevanta doar in cazul in care filetarea se face cu encoder. Ciclul
va calcula valoarea avansului in functie de turatie si pasul filetului.
Valorile pentru filete pot fi definite prin diametru (pentru filetele metrice dimensiunea este intre
M3 si M48) sau prin pasul filetului (distanta dintre doua spire ale filetului in valoare numerica)
Parametrul care nu va fi prescris va fi omis sau va avea atribuita valoarea
zero.
Daca intre cei doi parametrii ce definesc filetul apare un conflict, va fi afisata alarma 61001 ”Thread pitch wrong”
isi executarea ciclului va fi anulata.
Note pentru viitor

In functie de setarea parametrului MD30200 NUM_ENCS din datele masinii, ciclul de filetare
selectat va putea lucra cu sau fara encoder.
Sensul de rotatie al axului principal trebuie programat cu M3 sau M4 inainte de apelarea
ciclului.
In blocul de filetare cu G63, valoarea avansului raportata la valoarea turatiei sculei este
fixata la 100%.
La filetarea fara encoder este necesara utilizarea unor mandrine de compensare cu cursa mare.
Exemplu de programare: Filetarea fara encoder

In acest program, filetarea se face fara encoder in punctul X35 Y35 din planul XY; axa pentru filetare
fiind axa Z. Parametrii SDR si SDAC pentru sensul de rotatie trebuie sa fie specificati neaparat,
parametrul ENC are valoarea 1, adancimea de filetare este definita in valori absolute. Parametrul
PIT poate fi omis. Mandrina de compensare este obligatorie.
SINUMERIK 802D
9-260 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
Y Y A-B
B
35
35 X 15 Z
56
Fig. 9-15
N10 G90 G0 T11 D1 S500 M3 Specificarea parametrilor tehnologici
N20 G17 X35 Y35 Z60 Pozitionarea in vederea filetarii
N30 G1 F200 Determinarea avansului de filetare
N40 CYCLE840(59, 56, , 15, 0, 1, 4, 3, 1, , ) Apelare ciclu, dwell time 1 s, sensul de rotatie pentru
retragerea sculei M4, sensul de rotatie la terminarea
ciclului M3, fara distanta de siguranta
Parametrii MPIT si PIT au fost omisi
N50 M30 Sfarsit de program
Examplu: Filetare cu encoder

In acest program, filetarea se face fara encoder in punctul X35 Y35 din planul XY; axa pentru filetare
fiind axa Z. Parametrii care definesc filetul trebuie sa fie specificati neaparat, inversarea sensului
de rotatie este programata automat. Utilizarea mandrinei de compensare este obligatorie.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-261
Cicluri
Y Y A-B
B
35
35 X 15 Z
56
Fig. 9-16
N10 G90 G0 T11 D1 S500 M4 Specificarea valorilor tehnologice
N20 G17 X35 Y35 Z60 Pozitionarea in vederea filetarii in planul XY
N30 CYCLE840(59, 56, , 15, 0, 0, 4, 3, 0, 0, 3.5) Apelare ciclu, fara distanta de siguranta, cu
specificarea absoluta a adancimii
9.4.8 Alezare 1 (alezare cu bara de alezat 1) – CYCLE85
Programare
CYCLE85(RTP, RFP, SDIS, DP, DPR, DTB, FFR, RFF)
Parametrii

DPR real Adancimea finala a gaurii fata de planul de referinta (fara
semn)
DTB real Timpul de repaos (sfaramarea aschiei)
FFR real Avansul
RFF real Avansul de retragere
SINUMERIK 802D
9-262 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
Functionare
Alegerea sculei si a turatiei se face inainte de inceperea ciclului de alezare
prescris.
Avansul de prelucrare a alezajului, respectiv retragerea sculei se face cu avansul FFR si RFF
prescris in parametrii ciclului.
Secventa de operare
Pozitionarea sculei este prioritara inceperii ciclului:
Pozitionarea in vederea filetarii se face in planui de lucru al piesei.
S Apropierea rapida de planul de referinta plus distanta de siguranta cu avansul rapid G0
S Prelucrarea alezajului cu avansul tehnologic liniar G1 si cu valoarea avansului programata prin
parametrul FFR
S Oprirea avansului la sfarsitul gauririi
S Retragerea sculei la planul de referinta plus distanta de siguranta cu G1 si cu valoarea
avansului de retragere definita prin parametrul RFF
S Retragerea rapida la planul de retragere cu G0
Pentru parametrii RTP, RFP, SDIS, DP, DPR vezi CYCLE81
Z
G0
G1
G4
RTP
RFP+SDIS
RFP
X
DP=RFP - DPR
Fig. 9-17
DTB (dwell time)

Timpul de oprire a avansului DTB la finalizarea alezarii se prescrie in secunde.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-263
Cicluri
FFR (feedrate)
Valoarea avansului in cursa de alezare FFR.
RFF (retraction feedrate)

Avansul de retragere a sculei RFF este activ la retragerea sculei pana la planul de referinta plus
distanta de siguranta.
Exemplu de programare: Alezare cu cutit

CYCLE85 este apelat in dreptul gaurii Z70 X50 idin planul ZX. Axa de alezare este axa Y. Valoarea
pentru adancimea finala a alezajului este prescrisa in valori relative; Nu este programat un timp
de oprire a avansului la sfarsitul cursei active. Planul de referinta este la Y102.
X X A-B
B
50
70 Z 77 Y
102
Fig. 9-18
N10 T11 D1
N20 G18 Z70 X50 Y105 Pozitionarea in vederea alezarii
N30 CYCLE85(105, 102, 2, , 25, , 300, 450) Apelare ciclu fara timp de oprire
N40 M30 Sfarsit program
SINUMERIK 802D
9-264 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
9.4.9 Alezare (alezare 2) – CYCLE86
Programare
CYCLE86(RTP, RFP, SDIS, DP, DPR, DTB, SDIR, RPA, RPO, RPAP, POSS)
Parametrii

DP real Adancimea finala a alezajului (valoare absoluta)
DPR real Adancimea finala fata de planul de referinta (fara
semn)
DTB real Timpul de repaos (sfaramarea aschiei)
SDIR int Sensul de rotatie
Valori: 3 (pentru M3)
4 (pentru M4)
RPA real Retragertea sculei in plan dupa prima axa programata
(incremental, fara semn)
RPO real Retragertea sculei in plan dupa a doua axa programata
RPAP real Retragerea sculei dupa axa de alezare (incremental, fara
semn)
POSS real Pozitia axei principal dupa oprire (in grade)
Functionare
Ciclul face prelucrarea unei gauri cu ajutorul barei de alezat.
Scula, turatia si avansurile de lucru sunt valabile pana la terminarea ciclului de lucru pentru
alezare.
Dupa finalizarea alezarii are loc retragerea rapida radiala si apoi pe directie axiala pana la
planul de retragere.
Secventa de operare
pozitionarea sculei este prioritara inceperii ciclului:
Pozitionarea sculei se face in planul de lucru la coordonatele axei gaurii.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-265
Cicluri

S Prelucrarea alezajului cu avansul tehnologic G1 si cu valoarea avansului programata anterior apelarii
ciclului
S Oprirea avansului de lucru la finalizarea alezarii
S Oprirea orientata a axului principal in pozitia prescrisa prin POSS
S Retragerea rapida radiala cu avansul rapid G0
S Retrgerea rapida axiala a sculei pana la planul de referinta plus distanta de siguranta cu avansul
rapid G0
S Retragerea rapida pana la planul de retragere cu avansul rapid G0 (pozitia initiala a sculei)
Z
G0
G1
G4
SPOS
RTP
RFP+SDIS
RFP
X
DP=
RFP - DPR
Fig. 9-19
DTB (dwell time)

Timpul de oprire a avansului pentru sfaramarea aschiei programat prin parametrul DTB in se-
cunde.
SDIR (sensul de rotatie)

Cu acest parametru se prescrie sensul de rotatie al sculei in timpul alezarii din cadrul acestui ciclu.
Daca valorile prescrise sunt altele decat 3 sau 4 (M3/M4) se va genera alarma 61102 ”No spindle direc-
tion programmed” care va opri executarea ciclului.
RPA (retragerea radiala dupa prima axa din planul de lucru)

Cu acest parametru se defineste distanta de retragere dupa prima axa din planul de lucru (abscisa),
care va fi executata dupa efectuarea alezarii si dupa orientarea axului principal in raport cu planul de
lucru.
SINUMERIK 802D
9-266 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
RPO (retragerea radiala dupa a doua axa din planul de lucru planul de lucru)
Cu acest parametru se defineste distanta de retragere dupa prima axa din planul de lucru (ordonata),
care va fi executata dupa efectuarea alezarii si dupa orientarea axului principal in raport cu planul de
lucru.
RPAP (retragerea axiala)

Cu acest parametru se defineste retragerea rapida a sculei pe directie axiala dupa prelucrarea
alezajului si pozitionarea axului principal in planul de lucru.
POSS (pozitionare ax principal)

Cu parametrul POSS se programeaza pozitia finala in grade a pozitiei muchiei sculei dupa executarea
alezarii in planul de lucru.
Nota
Este posibila oprirea activarii pozitionarii axului principal. Valoarea unghiulara este programata
atunci prin utilizarea unui parametru de transfer.
Ciclul CYCLE86 poate fi utilizat din punct de vedere tehnic daca axa de rotatie a axului de alezare
poate fi controlata.
Exemplu de programare: Alezare

Ciclul CYCLE86 este apelat dupa pozitionarea la cota X70 Y50 in planul XY. Axa de alezare este
Z. Adancimea finala este programata in valori absolute; nu avem distanta de siguranta. Timpul de
repaos la sfarsitul alezarii este de 2 s. Planul de referinta este la cota Z110. In cadrul acestui ciclu,
arborele principal se roteste in sensul M3 si oprirea se face la 45 de grade.
Y Y A-B
B
50
70 X 77 Z
110
Fig. 9-20
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-267
Cicluri
N20 T11 D1 Z112 Apropierea rapida de planul de retragere
N30 X70 Y50 Pozitionarea in vederea alezarii in planul XY
N40 CYCLE86(112, 110, , 77, 0, 2, 3, –1, –1, 1, 45) Apelarea ciclului cu adancimea gaurii prescrisa absolut
9.4.10 Alezarea cu oprire 1 (alezare 3) – CYCLE87
Programare
CYCLE87 (RTP, RFP, SDIS, DP, DPR, DTB, SDIR)
Parametrii

DPR real Adancimea finala fata de planul de referinta (fara
semn)
DTB real Timpul de oprire la atingerea adancimii finale pentru sfaramarea aschiei
4 (pentru M4)
Functionare
Selectarea sculei, stabilirea parametrilor tehnologici pentru desfasurarea ciclului se face anterior
apelarii acestuia. Cand se face alezarea cu oprirea rotatiei axului fara orientarea M5, oprirea acestuia
se va face cand se va atinge adancimea finala a gaurii. Prin apasarea apoi a tastei NC START
va incepe retragerea sculei si retragerea rapida pana la planul de retragere.
Secventa de operare
Pozitionarea este prioritara inceperii ciclului:
Pozitionarea sculei se face intr-un bloc anterior in planul de lucru.
SINUMERIK 802D
9-268 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri

S Apropierea rapida pana la planul de referinta plus distanta de siguranta cu avansul rapid G0
S Prelucrarea gaurii pana la adncimea finala cu avansul tehnologic G1 si cu avansul programat inainte
de apelarea ciclului
S Oprirea la atingerea adancimii finale
S Oprirea arborelui si a programului cu M5 M0. Dupa oprirea programului se apasa tasta NC START.
S Retragerea rapida pana la planul de retragere cu avansul rapid G0
Z
G0
G1
M5/M0
RTP
RFP+SDIS
RFP
X
DP=RFP - DPR
Fig. 9-21

Sensul de rotatie programat este activ pe toata adancimea programata pentru alezare in
cursa activa.
Daca valoarea este alta decat 3 sau 4 (M3/M4) se genereaza o alarma 61102 ”No spindle direction pro-
grammed” si ciclul va fi oprit.
Exemplu de programare: Alezare de finisare

CYCLE87 se apeleaza dupa pozitionarea la pozitia X70 Y50 din planul XY. Axa de alezare este axa Z.
Adancimea finala a alezajului este specificata in valori absolute. Distanta de siguranta este de 2 mm.
M4 este activ inainte de apelarea ciclului.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-269
Cicluri
Y Y A-B
B
50
70 X 77 Z
110
Fig. 9-22
DEF REAL DP, SDIS Definirea parametrilor
N10 DP=77 SDIS=2 Atribuirea valorilor
N20 G0 G17 G90 F200 S300 Specificarea parametrilor tehnologici
N30 D3 T3 Z113 Apropierea de planul de retragere
N40 X70 Y50 Pozitionarea in planul de lucru XY
N50 CYCLE87 (113, 110, SDIS, DP, , 3) Apelarea ciclului cu sensul de rotatie
a arborelui M3
9.4.11 Gaurire cu oprire 2 (alezare 4) – CYCLE88
Programare
CYCLE88(RTP, RFP, SDIS, DP, DPR, DTB, SDIR)
Parametrii

DPR real Adancimea finala a gaurii relativ la planul de referinta (fara
semn)
SINUMERIK 802D
9-270 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
DTB real Timp de oprire a avansului pentru sfaramarea aschiei

4 (pentru M4)
Function
Selectarea sculei, stabilirea parametrilor tehnologici pentru desfasurarea ciclului se face anterior
apelarii acestuia. Cand se face alezarea cu oprirea rotatiei axului fara orientarea M5, oprirea acestuia
se va face cand se va atinge adancimea finala a gaurii. Prin apasarea apoi a tastei NC START
va incepe retragerea sculei si retragerea rapida pana la planul de retragere.
Secventa de operare
Pozitionarea sculei se face intr-un bloc anterior in planul de lucru.
Ciclul va genera urmatoarea seventa de miscari:
S Apropierea rapida pana la planul de referinta plus distanta de siguranta cu avansul rapid G0
S Prelucrarea gaurii pana la adncimea finala cu avansul tehnologic G1 si cu avansul programat inainte
de apelarea ciclului
S oprirea avansului de lucru la atingerea adancimii finale
S Oprirea axului si a programului M5 M0. Dupa oprirea programului se apasa tasta NC START.
S Retragerea rapida in planul de retragere cu avansul rapid G0
Z
G0
G1
G4
M5/M0
RTP
RFP+SDIS
RFP
X
DP=RFP - DPR
Fig. 9-23
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-271
Cicluri
DTB (dwell time)

Timpul de oprire a avansului DTB la finalul gauririi pentru sfaramarea aschiei se programeaza in se-
cunde.

Sensul de rotatie programat este activ pe toata adancimea programata pentru alezare in
cursa activa.
Daca valoarea este alta decat 3 sau 4 (M3/M4) se genereaza o alarma 61102 ”No spindle direction pro-
grammed” si ciclul va fi oprit.
Exemplu de programare: Alezare

CYCLE88 este apelat dupa pozitionarea in planul de lucru XY la pozitia X80 Y90. Axa alezarii este Z.
Distanta de siguranta programata este de 3 mm; adancimea finala fiind specificata relativ la planul de
referinta.
M4 este activ in ciclu.
N10 G17 G90 F100 S450 Specificarea parametrilor tehnologici
N20 G0 X80 Y90 Z105 Pozitionarea
N30 CYCLE88 (105, 102, 3, , 72, 3, 4) Apelarea ciclului cu programarea sensului se

rotatie M4
9.4.12 Alezare 2 (alezare cu bara de alezat 5) – CYCLE89
Programare
CYCLE89 (RTP, RFP, SDIS, DP, DPR, DTB)
Parametrii

SDIS real Distanta de sigurantae (fara semn)
DPR real Adancimea finala a gaurii referitor la planul de referinta (fara
semn)
DTB real Timp de oprire a avansului pentru sfaramarea aschiei
SINUMERIK 802D
9-272 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
Functionare
Alegerea sculei si stabilirea parametrilor tehnologici se face intr-un bloc anterior pentru toata
durata ciclului. La atingerea adancimii finale, se poate programa un timp de oprire a avansului.
Secventa de operare
Pozitionarea sculei se face dupa cele doua axe din planul de lucru.
S Prelucrarea alezajului cu avansul tehnologic G1 si cu avansul programat anterior apelarii
ciclului
S Oprirea avansului la atingerea adancimii finale
S Retragerea pana la planul de referinta plus distanta de siguranta cu avansul tehnologic G1
si cu avansul folosit la alezare
S Retragerea la planul de retragere cu avansul rapid G0
Pentru parametrii RTP, RFP, SDIS, DP, DPR vezi CYCLE81
Z
G0
G1
G4
RTP
RFP+SDIS
RFP
X
DP=RFP - DPR
Fig. 9-24
DTB (dwell time)
Timpul de oprire DTB se prescrie pentru sfarsitul prelucrarii in secunde pentru sfaramarea
aschiei.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-273
Cicluriv
Exemplu de programare: Alezare 5

La X80 Y90 din planul XY ciclul de gaurire CYCLE89 este apelat cu distanta de siguranta de 5
mm si cu specificarea adancimii finale a gaurii in valori absolute. Directia de gaurire este dupa
axa Z.
Y Y A-B
B
90
80 X 72 Z
102
Fig. 9-25
DEF REAL RFP, RTP, DP, DTB Definirea parametrilor
RFP=102 RTP=107 DP=72 DTB=3 Atribuirea valorilor
N10 G90 G17 F100 S450 M4 Specificarea parametrilor tehnologici
N20 G0 X80 Y90 Z107 Pozitionarea sculei in planul de lucru XY la inaltimea Z

N30 CYCLE89(RTP, RFP, 5, DP, , DTB) Apelarea ciclului
SINUMERIK 802D
9-274 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
9.5 Cicluri de gaurire dupa un aranjament a gaurilor

Aceste cicluri servesc la executarea mai multor gauri ce sunt dispuse dupa un aranjament in
planul de lucru. Aceasta legatura a aranjamentului cu procesul de gaurire se face prin apelarea modala
a ciclului inainte de programarea ciclului cu aranjamentul gaurilor.
9.5.1 Preconditii
Cicluri de gaurire dupa un aranjament fara apelarea unui ciclu de gaurire

Ciclurile de gaurire dupa un aranjament pot fi de asemenea apelate pentru alte aplicatii fara executarea
unui ciclu propriu-zis de gaurire, deoarece parametrizarea dispunerii gaurilor se poate face si fara
utilizarea neaparat a unei operatii de gaurire.
Daca nu se face o apelare modala a unei subrutine inainte de ciclul de dispunere a gaurilor, va
aparea mesajul de eroare 62100 ”No drilling cycle active”.
Se poate confirma acest mesaj de eroare prin apasarea tastei pentru confirmarea erorilor si
continuarea executiei programului se va face cu NC START. In acest caz se va executa ciclul prin
pozitionarea sculei in dreptul axei fiecarei gauri ce ar trebui sa fie executate, dar fara apelarea
si executarea unei subrutine sau ciclu in acel punct.
Functionarea ciclului cand parametrii cantitativi sunt zero

Numarul de gauri dintr-un aranjament trebuie sa fie parametrizat. Daca parametrii cantitativi
sunt zero cand ciclul este apelat (sau acesti parametrii sunt omisi din lista de parametrii)
se va declansa o alarma cu codul 61103 ”Number of holes is zero” si ciclul va fi abandonat.
Verificari in cazul depasirii valorilor limita a parametrilor

In general, nu exista scheme plauzibile de verificare a parametrilor definiti in cazul ciclurilor de gaurire
dupa o anumita schema de dispunere a gaurilor.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-275
Cicluri
9.5.2 Sir de gauri – HOLES1
Programare
HOLES1 (SPCA, SPCO, STA1, FDIS, DBH, NUM)
Parametrii
Tabelul 9-13 Parametrii ciclului HOLES1
SPCA real Prima axa din plan (abscisa) a punctului de referinta pentru
linia dreapta (valoare absoluta)
SPCO real A doua axa (ordonata) a punctului de referinta pentru linia
dreapta (valoare absoluta)
STA1 real Unghiul fata de prima axa a liniei drepte (abscisa)
- 180<STA1<=180 grade
FDIS real Distanta pentru prima gaura fata de punctul de refrinta (fara
semn)
DBH real Distanta dintre doua gauri (fara semn)
NUM int Numarul de gauri
Functionare
Acest ciclu poate fi utilizat pentru generarea pozitionarii unui sir de gauri in lungul unei linii
drepte sau a unei retele de gauri. Tipul si forma gaurilor ce vor fi executate va depinde de ciclul
care va fi apelat modal intr-un bloc anterior.
Secventa de operare
Pentru a se evita deplasarile in plus fata de cele necesare pozitionarii in dreptul gaurilor, se va face
pozitionarea mai intai in dreptul primei gauri prescrise de parametrii ciclului din planul de lucru.
pozitionarea in dreptul celorlalte gauri se va face rand pe rand dupa executarea prelucrarii prin
intermediul avansului rapid.
Z Z Z
G17 G18 G19 Y
Y
Y
X X
X
Fig. 9-26
SINUMERIK 802D
9-276 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
SPCA
DBH
FDIS
STA1
SPCO
X
Fig. 9-27
SPCA si SPCO (Coordonatele punctului de referinta din planul de lucru)

Un punct de pe linia drepta de dispunere a sirului de gauri va fi considerat punct de referinta si
fata de acest punct se raporteaza distanta fata de prima gaura FDIS si distantele la celelalte
gauri.
STA1 (unghi)
Dreapta fata de punctul de referinta poate sa aiba orice pozitionare in planul de lucru definit.
Dupa definirea punctului de referinta prin SPCA si SPCO se va pozitiona orientarea dreptei
in plan fata de abscisa sistemului de coordonate (prima axa a planului). Valoarea unghiulara
STA1 va fi prescrisa in grade.
FDIS si DBH (distante)

Distanta primului punct FDIS se stabileste fata de punctul de referinta SPCA si SPCO. Distanta
dintre doua gauri va fi prescrisa cu ajutorul parametrului DBH.
NUM (numar de gauri)

Parametrul NUM este utilizat pentru definirea numarului de gauri.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-277
Cicluri
Exemplu de programare: Sir de gauri

Acest exemplu de program a fost scris pentru prelucrarea a cinci gauri aranjate paralel
dupa axa Z in planul ZX. Distanta dintre gauri este de 20 mm. Punctul de referinta pentru
prescrierea sirului de gauri este Z20 si X30, prima gaura fiind la o distanta de 10 mm
fata de acest punct. Schema de dispunere a gaurilor este prescrisa cu ajutorul ciclului HOLES1.
La inceput, gaurirea se va face cu ciclul CYCLE82, iar filetarea cu ajutorul ciclului CYCLE84
(filetare fara mandrina de compensare). Gaurile au o adancime de 80 mm (diferenta dintre planul de
referinta si adancimea finala a gaurii in valori absolute).
Z Z
A A-B
20
20
20 20
10
20
B
30 X Y
22
102
Fig. 9-28
N10 G90 F30 S500 M3 T10 D1 Specificarea parametrilor tehnologici

pentru ciclurile de prelucrare
N20 G17 G90 X30 Z20 Y105 Pozitionarea in dreptul punctului de referinta
N30 MCALL CYCLE82(105, 102, 2, 22, 0, 1) Apelarea modala a ciclului de gaurire
N40 HOLES1(20, 30, 0, 10, 20, 5) Pozitionarea in dreptul fiecarei gauri; ciclul va incepe cu
pozitionarea in dreptul primei gauri; apoi se va face
pozitionarea gaura cu gaura dupa fiecare ciclu de prelucrare
N50 MCALL Deselectarea apelarii modale
... Schimbarea sculei
N60 G90 G0 X30 Z110 Y105 Pozitionarea in vederea urmatoarelor cinci prelucrari
N70 MCALL CYCLE84(105, 102, 2, 22, 0, , 3, , 4.2, Apelarea modala a ciclului de filetare
,300, )
N80 HOLES1(20, 30, 0, 10, 20, 5) Apelarea ciclului de pozitionare a celor cinci
gauri din sir
SINUMERIK 802D
9-278 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
Exemplu de programare: Retea de gauri

Cu acest exemplu de program se face prelucrarea unei retele de gauri de 5 linii cu 5 coloane, care
este in planul XY, distanta dintre gauri fiind de10 mm. Punctul de referinta al retelei este pozitionat
la X30 Y20.
Acest ciclu foloseste parametrii R pentru definirea valorilor.
Y
10
20
10 10 X
30
Fig. 9-29
R10=102 Planul de referinta

R11=105 Planul de retragere
R12=2 Distanta de siguranta
R13=75 Adancimea gaurii
R14=30 Punctul de referinta: Coordonata dupa prima axa
din plan
R15=20 Punctul de referinta: Coordonata dupa a doua axa
din plan
R16=0 Unghiul de inclinare a dreptei
R17=10 Distanta de pa punctul de referinta la prima gaura
R18=10 Distanta dintre doua gauri
R19=5 Numarul de gauri din sir
R20=5 Numarul de randuri
R21=0 Contor pentru randuri
R22=10 Distanta dintre randuri
N20 G17 G0 X=R14 Y=R15 Z105 Pozitionarea in punctul de start
N30 MCALL CYCLE82(R11, R10, R12, R13, 0, 1) Apelare modala a ciclului de gaurire
N40 LABEL1: Apelarea ciclului sir cu sir
N41 HOLES1(R14, R15, R16, R17, R18, R19)

N50 R15=R15+R22 Calcularea valorii dupa axa Y pentru al doilea sir de gauri
N60 R21=R21+1 Initiere contor pentru sirurile de gauri
N70 IF R21<R20 GOTOB LABEL1 Reintoarcere la LABEL1 daca conditia este indeplinita
N90 G90 G0 X30 Y20 Z105 Pozitionarea rapida in punctul de start
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-279
Cicluri
9.5.3 Dispunerea gaurilor pe un cerc – HOLES2
Programare
HOLES2 (CPA, CPO, RAD, STA1, INDA, NUM)
Parametrii
Tabelul 9-14 Parametrii ciclului HOLES2
CPA real Centrul cercului dupa prima axa din plan (valoare absoluta)
CPO real Centrul cercului dupa a doua axa din plan (valoare absoluta)
RAD real Raza cercului de dispunere a gaurilor (fara semn)

STA1 real Unghiul de start
valori: –180<STA1<=180 grade
INDA real Unghi incremental
NUM int Numar de gauri
Functionare
Acest ciclu se foloseste pentru prelucrarea gaurilor dispuse pe un cerc. Planul de lucru trebuie
definit inainte de apelarea ciclului.
Tipul de gauri ce vor fi executate vor fi descrise anterior printr-un ciclu modal.
Fig. 9-30
Secventa de operare
IIn cadrul ciclului, pozitionarea in dreptul fiecarei gauri se va face pe rand cu avans rapid G0.
SINUMERIK 802D
9-280 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
Fig. 9-31
Y CPA
INDA
STA1
RAD
CPO
Fig. 9-32
CPA, CPO si RAD (centrul cercului si raza)

Cercul de dispunere a gaurilor in planul de lucru este definit prin intermediul coordonatelor centrului
din planul de lucru CPA si CPO si a razei (parametrul RAD). Pentru definirea razei se accepta
doar valori pozitive.
STA1 si INDA (unghiul de start si unghiul dintre gauri)

Acesti parametrii definesc aranjarea gaurilor pe cercul de dispunere.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-281
Cicluri
Parametrul STA1 specifica unghiul ce trebuie parcurs fata de prima axa din planul de lucru
(abscisa) in vederea pozitionarii in dreptul primei gauri. Axele de coordonate ale piesei trebuie sa fie
active. Parametrul INDA reprezinta unghiul dintre doua gauri consecutive.
Daca parametrul INDA are valoare zero, unghiul de indexare dintre doua gauri este calculat intern
in functie de numarul de gauri ce se dispun echidistant.
NUM (numar de gauri)

Parameter NUM defineste numarul de gauri.
Exemplu de programare: Ciclu de dispunere a gaurilor pe un cerc

Programul utilizeaza ciclul CYCLE82 pentru executarea a 4 gauri ce au o adancime de 30 mm. Adancimea
finala a gaurilor este specificata relativ la planul de referinta. Cercul este definit prin centrul cercului cu
coordonatele X70 Y60 si cu raza de 42 mm in planul XY. Unghiul de start pentru prima gaura este de 33
grade, iar distanta de siguranta in lungul axei Z este 2 mm.
Y Y
33°
42
60
B
70 X 30 Z
Fig. 9-33
N20 G17 G0 X50 Y45 Z2 Pozitionarea rapida in planul de retragere plus distanta de siguranta
N30 MCALL CYCLE82(2, 0, 2, , 30, 0) Apelarea modala a ciclului de gaurire, fara timp de repaos
pentru sfaramarea aschiei
N40 HOLES2 (70, 60, 42, 33, 0, 4) Apelarea ciclului pentru pozitionarea sculei pe un cerc;
unghiul de divizare dintre doua gauri se calculeaza in cadrul
ciclului deoarece oarametrul INDA este omis
SINUMERIK 802D
9-282 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
9.6.1 Conditii initiale
Conditii de apelare si terminare ciclu

Ciclul de frezare este programat independent de axa particulara de lucru la un moment dat.
Inainte de apelarea ciclului de frezare trebuie activata compensarea de scula.
Valoarea corespunzatoare avansului, turatiei arborelui principal si sensul de rotatie ala acestuia
trebuie specificate in programul piesa daca acesti parametrii nu sunt specificati in cadrul ciclului
de frezare.
Coordonatele punctelor de referinta sau a centrelor unor contururi sau degajari sunt programate
in sistem de coordonate rectangular.
Functiile G se activeaza prioritar apelarii ciclului si acestea raman activ si dupa terminarea
ciclului.
Definirea planului de lucru

Ciclurile de frezare presupun selectarea planului de lucru din sistemul de coordonate cartezian
cu una dintre functiile G17, G18 sau G19 si activarea ferestrei de programare (daca este necesar).
Axa de arborelui principal va fi intodeauna axa perpendiculara pe planul de lucru.
Z Z Z
3rd axis 1st axis
2nd axis
2nd axis G19

3rd axis
1st axis
Y
Y Y
G17
G18
1st axis 2nd axis X 3rd axis X

X
Fig. 9-34 Plane si axe de coordonate
Mesaje privitoare la starea prelucrarii

In timpul executarii ciclului de frezare, pot fi afisate diferite mesaje referitoare la starea prelucrarii
pe ecranul comenzii numerice. Aceste mesaje sunt urmatoarele:
S ”Slot <no.> First figure is being machined”
S ”Slot <no.> Another figure is being machined”
S ”Circumferential slot <no.> Last figure is being machined”
<no.> in textul mesajului se refera intodeauna la numarul figurii curente ce este prelucrata.
Acest mesaj nu intrerup executarea programului si este afisat in mod continuu pana la aparitia
unui nou mesaj sau pana la terminarea ciclului.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-283
Cicluri
9.6.2 Frezarea suprafetelor frontale - CYCLE71
Programare
CYCLE71(_RTP, _RFP, _SDIS, _DP, _PA, _PO, _LENG, _WID, _STA,_MID, _MIDA, _FDP,
_FALD, _FFP1, _VARI, _FDP1)
Parametrii
_RTP real Planul de retragere (valoare absoluta)

_RFP real Planul de referinta (valoare absoluta)
_SDIS real Distanta de siguranta fata de planul de referinta (fara
semn)
_DP real Adancimea (valoare absoluta)
_PA real Punctul de start (valoare absoluta), dupa prima axa din plan
_PO real Punctul de start (valoare absoluta), dupa a doua axa din plan
_LENG real Lungimea dreptunghiului dupa prima axa din plan, incremental.
Coltul dupa care incep dimensiunile dreptunghiului va defini
semnul.
_WID real Lungimea dreptunghiului dupa a doua axa din plan, incremental.
Coltul dupa care incep dimensiunile dreptunghiului va defini
semnul.
_STA real Unghiul dintre latura dreptunghiului si prima axa din plan
(fara semn)
Valori limita: 0° ≤ _STA < 180°
_MID real Lungimea de contact maxima (fara semn)
_MIDA real Lungimea maxima de contact intre doua treceri succesive
(fara semn)
_FDP real Cursa de depasire a suprafetei laterale a piesei (incremental,
fara semn)
_FALD real Adancimea de aschiere pentru finisare (incremental,
fara semn)
_FFP1 real Valoarea avansului pentru prelucrarea suprafetei frontale
_VARI integer Tipul de prelucrare (fara semn)
Cifra unitatilor
Valori: 1 degrosare
2 finisare
Cifra zecilor
Valori: 1 paralel cu prima axa din plan, intr-o singura directie
2 paralel cu a doua axa din plan, intr-o singura directie
3 paralel cu prima axa din plan, deplasari alternative
4 paralel cu prima axa din plan, deplasari alternative
_FDP1 real Cursa de depasire a suprafetei laterale dupa planul de avans

SINUMERIK 802D
9-284 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
Functionare
Ciclul CYCLE71 se foloseste pentru prelucrarea suprafetelor frontale sau dreptunghiulare. Ciclul
face distinctie intre degrosare (prelucrarea prin mai multe treceri a adaosului de prelucrare) si
finisare (prelucrarea suprafetei se face dintr-o singura trecere). Adancimea de aschiere si lungimea
de contact pot fi specificate prin parametrii de apelare a ciclului.
Ciclul opereaza fara compensarea razei sculei. Adancimea de aschiere este apelata la inceputul
ciclului.
Y Y
_LENG _LENG
_WID
_WID
X X
Y _LENG Y _LENG
_WID
_WID
X X
Posibilitati de prelucrare a suprafetelor prin frezare
Fig. 9-35
Secventa de operare
Pozitionarea sculei este prioritara apelarii ciclului:
Punctul de start este o pozitie care trebuie sa permita pozitionarea in vederea atingerii adancimii
de aschiere si care sa permita atingerea planului de retragere a sculei fara coliziune.
Ciclul genereaza urmatoarea secventa de miscari:
S Cu G0, se face apropierea rapida de punctul de start in plan, si de asemenea tot cu avansul
rapid G0, se face pozitionarea in dreptul planului de referinta plus distanta de siguranta. Deci,
avansul rapid este folosit in vederea pozitionarii rapide a sculei in pozitia din care va incepe
ciclul de frezare a suprafetelor rectangulare.
Prelucrarea se poate face cu diverse strategii (parelel dupa orice sens sau oscilant dupa
unul din acestea).
S Secventa de miscari pentru degrosare:
prin prescrierea parametrilor _DP, _MID si _FALD, frezarea suprafetelor frontale poate fi executata
in mai multe plane de lucru. Prelucrarea se face in plane succesive de sus in jos, de exemplu: dupa
indepartarea adaosului de prelucrare pentru o trecere se coboara pentru trecerea urmatoare
(parametrul _FDP). Miscarile pentru prelucrarea suprafetei depind de valorile parametrilor
_LENG, _WID, _MIDA, _FDP, _FDP1 si de raza activa a sculei folosite.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-285
Cicluri
Traiectoria pentru primul strat de material indepart corespunde exact cu valoarea prescrisa
pentru _MIDA. Centrul sculei nu se va deplasa exact pe muchia suprafetei frontale (exceptie
facand cazul cand raza sculei este egala chiar cu valoarea parametrului _MIDA). Distanta
cu care freza este in afara muchiei paralele cu directia de avans la prima trecere este
intodeauna egala cu diametrul frezei minus _MIDA. Celelalte traiectorii ale sculei fata de muchia
laterala sunt calculate intern astfel incat latimea de contact a sculei sa fie uniforma pentru fiecare
trecere a sculei in planul de lucru curent (<=_MIDA).
S Secventa de miscari pentru finisare:
Cand se face finisare, frezarea se face doar intr-un singur plan. Aceasta valoare pentru adaosul
de finisare, cand se face in prealabil o operatie de degrosare, se indeparteaza intr-o singura trecere
cu o scula pentru finisare.
Dupa fiecare trecere a frezei in planul de lucru, aceasta se va retrage in afara conturului. Cursa
de retragere a sculei se progreameaza cu parametrul _FDP.
La terminarea unui ciclu de finisare, scula se va retatrage la valoarea adancimii de aschiere plus
distanta de siguranta cu avans rapid.
Dupa terminarea operatiei de degrosare, scula se va retrage la valoarea adancimii de aschiere calculate
plus distanta de siguranta. Punctul de plecare pentru fiecare trecere urmatoare va fi acelasi.
dupa terminarea completa a finisarii, scula se va retrage in planul de retragere _RTP din ultima pozitie
tatinsa in timpul ciclului.
_FDP
_FDP
X
frezarea de finisare intr-o singura directie
(tip de prelucrare 42)
Fig. 9-36
Pentru parametrii _RTP, _RFP, _SDIS, vezi CYCLE81.
Pentru parametrii _STA, _MID, _FFP1, vezi POCKET3.
SINUMERIK 802D
9-286 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
_LENG _FDP1
Y
_MIDA
_WID
_PO
_PA
_FDP
Infeed point
X
degrosarea cu _MIDA mai mare decat raza frezei
(tip de prelucrare 41)
Fig. 9-37
_DP (adancimea)
Adancimea de prelucrare _AD se poate exprima in valori absolute fata de planul de referinta.
_PA, _PO (coordonatele punctului de start)

Cu parametrii _PA si _PO se definesc coordonatele punctului de start dupa cele doua axe din
plan.
_LENG, _WID (length)

Cu parametrii _LENG si _WID se defineste lungimea, respectiv latimea suprafetei ce se prelucreaza.
Pozitia dreptunghiului de prelucrat fata de coordonatele de start _PA si _PO rezulta in functie de semn.
_MIDA (latimea de aschiere maxima)

Cu ajutorul acestui parametru se stabileste latimea de aschiere maxima posibila in planul de lucru.
Pentru stabilirea latimii de aschiere se foloseste metoda distributiei egale pentru fiecare trecere
din planul de lucru. Acest calcul se face intern de catre comanda numerica dupa algoritmul prescris.
In urma calculelor se va urmari ca valoarea pentru _MIDA sa fie apropiata de cea maxima.
Daca acest parametru nu este programat sau are valoare zero, ciclul va utiliza intern 80% din
valoarea diametrului sculei ca latime de aschiere maxima.
_FDP (cursa de retragere)

Acest parametru se foloseste pentru a se prescrie cu cat va depasi freza muchia piesei in urma
unei treceri in plan. Aceasta valoare trebuie sa fie mai mare decat zero.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-287
Cicluri
_FDP1 (cursa de depasire a muchiei opuse)

Acest parametru stabileste cursa suplimentara pe care trebuie sa o efectueze scula in directia (_MIDA).
Prin acest parametru este posibila compensarea diferentei dintre raza curenta a sculei si raza la varf
a sculei (exemplu: freza folosita este unghiulara sau conica). Ultima traiectorie pe care o va efectua
scula in plan va rezulta din calculul _LENG (sau _WID) + _FDP1 - raza sculei (pentru compensarea
sculei).
Diametrul sculei pentru tabelul sculei
_FDP1
Suprafata de lucru
Fig. 9-38
_FALD (adaosul de finisare)

In cazul folosirii si a degrosarii, adaosul de prelucrare pentru finisare se prescrie prin intermediul
acestui parametru.
Aceasta valoare a adancimii de aschiere necesara finisarii, trebuie intodeauna specificata pentru a
se putea asigura cursa de retragere a sculei in punctul de start in vederea unei noi prelucrari fara
coliziune.
_VARI (tipul de prelucrare)

Cu ajutorul parametrului _VARI se definesc tipurile de prelucrari.
Valorile posibile sunt:
Cifra unitatilor:
1=degrosare cu adaos de finisare
2=finisare
Cifra zecilor:
1=paralel cu prima axa din plan; intr-o singura directie
2=paralel cu a doua axa din plan; intr-o singura directie
3=paralel cu prima axa din plan; cu alternarea directiei
4=paralel cu a doua axa din plan; cu alternarea directiei
SINUMERIK 802D
9-288 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
Daca se programeaza valori diferite de cele permise pentru parametrul _VARI, ciclul va fi anulat
si va aparea mesajul de eroare 61002 ”Machining type defined incorrectly”.
Note pentru viitor

Compensarea de scula trebuie programata inainte de apelarea ciclului. In caz contrar ciclul este
anulat si va aparea mesajul de eroare 61000 ”No tool compensation active”.
Exemplu de programare: Frezare frontala
Parametrii de apelare a ciclului:

S Planul de retragere: 10 mm
S Planul de referinta: 0 mm
S Distanta de siguranta: 2 mm
S Adancimea de frezare: - 11 mm
S Coordonatele punctului de start X = 100 mm
Y = 100 mm
S Dimensiunile dreptunghiului X = +60 mm
Y = +40 mm
S Unghiul de inclinare in plan 10 degrees
S Adancimea de aschiere maxima 6 mm
S Latimea de aschiere maxima 10 mm
S Cursa de retragere la final de cursa: 5 mm
S Nu avem adaos de finisare -
S Viteza de avans: 4,000 mm/min
S Tipul de prelucrare: degrosare paralela cu axa X si in directie alternativa
S Cursa suplimentara la ultima trecere a frezei in planul de lucru 2 mm
Raza pentru freza utilizata este 10 mm.
N10 T2 D2
N20 G17 G0 G90 G54 G94 F2000 X0 Y0 Z20 Pozitionarea in punctul de start
N30 CYCLE71(10, 0, 2, - 11, 100, 100, 60, 40, 10, 6, Apelarea ciclului
10, 5, 0, 4000, 31, 2)
N40 G0 G90 X0 Y0
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-289
Cicluri
9.6.3 Frezare pe contur - CYCLE72
Programare
CYCLE72 (_KNAME, _RTP, _RFP, _SDIS, _DP, _MID, _FAL, _FALD, _FFP1, _FFD, _VARI,
_RL, _AS1, _LP1, _FF3, _AS2, _LP2)
Parametrii
_KNAME string Numele subrutinei pentru contur

_SDIS real Distanta de siguranta fata de planul de referinta (fara
semn)
_DP real Adancimea de aschiere (valoare absoluta)
_MID real Adancimea de aschiere maxima (incremental; fara semn)
_FAL real Adaos de finisare fata de linia conturului (fara semn)
_FALD real Adaosul de finisare fata de fundul prelucrarii (incremental, fara
semn)
_FFP1 real Avansul pentru frezarea suprafetei
_FFD real Avansul pentru deplasarea pe verticala (fara semn)
_VARI integer Tipul de prelucrare (fara semn)
CIFRA UNITATILOR
Valori: 1 degrosare
2 finisare
CIFRA ZECILOR
Valori: 0 Traiectorie intermediara cu G0
1 Traiectorie intermediara cu G1
CIFRA SUTELOR
Valori: 0 Retragere la sfarsitul conturului la _RTP
1 Retragere la sfarsitul conturului la _RFP + _SDIS
2 Retragere la sfarsitul conturului la _SDIS
3 Fara retragere la sfarsitul conturului
_RL integer Deplasare in lungul conturului cu compensare de scula pe dreapta,
pe stanga G40, G41 sau G42; fara semn)
Valori: 40...G40 (apropiere si retragere - numai dupa o
linie dreapta)
41...G41
42...G42
SINUMERIK 802D
9-290 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
_AS1 integer Specificarea sensului de pozitionare/traiectoria de apropiere:

(fara semn)
Cifra unitatilor:
Valori: 1...Linie dreapta tangential
2...Sfert de cerc
3...Semicircular
Cifra zecilor:
Valori: 0...Apropiere de contur in plan
1...Apropiere de contur dupa o traiectorie
spatiala
_LP1 real Lungimea cursei de pozitionare (dupa o linie dreapta) sau
raza la pozitionarea dupa un arc de cerc (fara semn)
Alti parametrii ce pot fi selectati optional.
_FF3 real Viteza de avans de retragere sau viteza de avans intermediara

in planul de lucru
_AS2 integer Specificarea sensului de retragere/traiectoria de retragere:
(fara semn)
Cifra unitatilor:
Valori: 1...Linie dreapta tangential
2...Sfert de cerc
3...Semicircular
Cifra zecilor:
Valori: 0...Retragere de la contur in plan
1...Retragere de la contur dupa o traiectorie
spatiala
_LP2 real Lungimea cursei de retragere (dupa o linie dreapta) sau
raza de retragere dupa un arc de cerc (fara semn)
Functionare
Ciclul CYCLE72 se utilizeaza pentru frezarea dupa un contur definit intr-o subrutina. Ciclul poate
opera cu compensarea sau fara compensarea razei sculei.
Nu este obligatoriu ca, conturul prelucrat sa fie un contur inchis. Prelucrarea interioara sau
exterioara a conturului se face prin definirea compensarii razei sculei (central, stanga sau dreapta).
Conturul trebuie programat conform sensului de prelucrare in cel putin doua blocuri de
program (punctul de start si punctul de final), subrutina pentru definirea conturului fiind apelata
direct in interiorul ciclului de frezare.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-291
Cicluri
ÏÏÏÏÏÏÏÏÏÏÏ
ÏÏÏ
Punctul de start al conturului
ÏÏÏ
ÎÎÎÎÎÎÎÎÎ
ÎÎÎ
ÏÏÏ
ÎÎÎÎÎÎÎÎÎ
ÎÎÎ
ÎÎ ÏÏÏ
ÎÎÎÎÎÎÎÎÎ
ÎÎÎ
ÏÏÏ
ÎÎÎÎÎÎÎÎÎ
ÎÎÎ
ÎÎ
ÎÎÎÎÎÎ
ÏÏÏ
ÏÏÏÏÏÏÏÏÏÏÏÏ
ÏÏÏÏÏÏÏÏÏ X
Fig. 9-39
Functionarea ciclului:
S Selectarea operatiei de degrosare (degrosarea dintr-o singura trecere pana la adaosul de prelucrare
pentru finisare sau daca este necesar degrosarea se va face din mai multe treceri inainte de finisare)
si finisare (dintr-o singura trecere sau daca este necesar din mai multe treceri in lungul
conturului)
S Pozitionarea precisa la contur sau retragerea de la contur alternativ dupa o traiectorie tangentiala sau
radiala
S Programarea adancimii de patrundere
Miscarile de pozitionare intermediare vor fi realizate cu avans rapid sau cu avansurile programate
Secventa de operare
Pozitionarea in vederea prelucrarii se face prioritar apelarii ciclului:
Pozitia de start in vederea pozitionarii poate fi orice punct de unde punctul de start al conturului poate
la inaltimea planului de retragere poate fi atins fara coliziune.
Ciclul va genera urmatoarea secventa de miscari pentru degrosare:
Adancimea de aschiere pentru fiecare trecere va fi distribuita egal, pe cat este posibil apropiata sau
chiar egala cu adancimea maxima prescrisa.
S Deplasarea de la punctul de start la punctul de inceput al conturului cu G0/G1 (si _FF3). Acest punct este
calculat intern de comanda numerica si depinde de:
- punctul de start al conturului (primul punct din subrutina),
- sensul de parcurgere al conturului fata de punctul de start,
- de modul de apropiere si de parametrii acestei operatii
- de raza sculei.
In cadrul acestui bloc, compensarea razei sculei trebuie sa fie activata
SINUMERIK 802D
9-292 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cycles
S Patrunderea la prima adancime de aschiere (cursa=adancimea de aschiere + distanta de

siguranta) cu G0/G1. Adancimea de aschiere pentru prima trecere rezulta din
- adaosul total (adancimea totala) de prelucrare,
- adaosul de prelucrare pentru finisare si
- adancimea de aschiere maxima pozibila pentru o trecere.
S Pozitionarea la contur pe directie verticala cu ajutorul vitezei de avans programate sau cu
avansul programat prin _FAD in conformitate cu respectarea parametrilor pentru apropiere
sau pozitionare precisa.
S Frezarea in lungul conturului cu G40/G41/G42.
S Retragere fina de la contur cu avansul G1.
S Retragerea cu G0 /G1 (si avansul pentru traiectoria intermediara _FF3), in functie de modul
de programare de la contur.
S Retragerea in zona de la care a inceput prima prelucrare in planul de lucru G0/G1 (si _FF3).
S Aceste secvente de miscari se repeta pentru toate trecerile pana cand se ajunge la adaosul
de finisare.
La finalizarea degrosarii, scula se va retrage la punctul de plecare corespunzator inaltimii planului
de retragere.
Ciclul va genera urmatoarea secventa de miscari pentru finisare:
Pentru derularea finisarii, mai intai se face pozitionarea sculei la adancimea de aschiere cores-
punzatoare cotei finale.
Se face apropierea fina de contur in vederea prelucrarii si retragerea de la contur dupa finisare, daca au
fost precizati parametrii in acest sens. Traiectoria de apropiere si retragere este calculata intern.
La sfarsitul ciclului scula se retrage in punctul corespunzator programat din planul de retragere
a sculei.
Note:
Programarea conturului
Cand se programeaza conturul trebuie sa se tina seama de urmatoarele:
S Nu trebuie selectat un offset programabil in rutina inainte de programarea primei pozitii.
S Primul bloc din contur trebuie sa fie pentru o deplasare liniara care sa contina G90 / G0 sau
G90 / G1 si trebuie sa defineasca punctul de start al conturului.
S Conditia de start al conturului este reprezentat de prima pozitionare in planul de lucru, care
va fi programata in subrutina conturului.
S Compensarea de raza a sculei va fi selectata / deselectata intr-un nivel superior al ciclului;
in caz contrar, G40, G41, G42 nu vor fi programate in subrutina conturului.
Pentru parametrii _MID, _FAL, _FALD, _FFP1, _FFD, _DP, vezi POCKET3.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-293
Cicluri
Plan de referinta _RFP
Adaosul de finisare
Fig. 9-40
_KNAME (nume)
Conturul care va fi frezat va fi programat complet intr-o subrutina. _KNAME va defini numele
subrutinei de generare a conturului.
1. Conturul poate fi definit ca o subrutina:
_KNAME=numele subrutinei
Pentru denumirea subrutinei de descriere a conturului se respecta toate regulile descrise pentru numele
de programe in Ghidul de programare.
Input:
- Daca subrutina exista - - > se introduce numele, se continua
- Daca subrutina nu exista - - > se introduce numele si se apasa tasta soft ”new file”. Se va
crea un nou program cu numele introdus anterior si se va comuta automat in ecranul pentru
editarea contururilor.
Pentru iesirea din editarea conturului, se foloseste tasta soft ”Technol. mask” si se va ajunge
in ecranul de plecare.
2. Conturul poate fi de asemenea selectat prin apelarea unui program:
_KNAME=numele etichetei de start: numele etichetei de final
Input:
- Conturul este deja descris - - > se introduce numele etichetei de start: numele etichetei de final
- Conturul nu este descris - - > se introduce numele etichetei de start si apoi se apasa tasta soft ”con-
tour append”.
Dupa introducerea numelul si crearea automata a etichetelor de start si final, programul va trece
in ecranul de editare a conturului.
Pentru iesirea din ecranul de editare a conturului se foloseste tasta soft ”Technol. mask”.
SINUMERIK 802D
9-294 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cycles
Exemplu:
_KNAME=”KONTUR_1” Conturul este descris prin programul cu numele

Kontur_1.
_KNAME=”ANFANG:ENDE” Conturul este definit ca o sectiune din programul
apelat, care va incepe cu blocul ce contine
eticheta de start ANFANG si se va termina cu
blocul care va contine eticheta de sfarsit ENDE.
_LP1, _LP2 (lungime, raza)

Parametrul _LP1 se foloseste pentru programarea cursei de apropiere (distanta de la muchia
exterioara a sculei pana la punctul de start al conturului), iar _LP2 pentru programarea cursei
de retragere (distanta de la muchia exterioara a sculei pana la punctul de final al conturului).
Valorile _LP1, _LP2 trebuie sa fie >0. In cazul in care valoarea este zero va aparea un mesaj
de eroare cu codul 61116 ”Approach or retractionpath=0”.
Nota
Cand se utilizeaza G40, cursa de angajare in aschiere si de retargere este distanta de la centrul sculei
la punctul de inceput sau de sfarsit al conturului.
_VARI (tipul prelucrarii)

Parametrul _VARI se foloseste pentru definirea tipului de prelucrare. Valorile posibile sunt:
CIFRA UNITATILOR
Valori: 1 degrosare
2 finisare
CIFRA ZECILOR
Valori: 0 Traiectoria intermediara cu G0
1 Traiectoria intermediara cu G1
CIFRA SUTELOR
Valori: 0 Retragere de la sfarsitul conturului cu _RTP
1 Retragere de la sfarsitul conturului cu _RFP + _SDIS
2 Retragere de la sfarsitul conturului cu _SDIS
3 Fara retragere
Daca pentru parametrul _VARI se prescriu alte valori decat cele specificate anterior, ciclul va fi
anulat si va aparea un mesaj de eroare cu codul 61002 ”Machining type defined incorrectly”.
_RL (deplasarea in jurul conturului)

Cu ajutorul parametrului _RL, se poate programa deplasarea in jurul conturului, direct pe contur, in
dreapta sau stanga acestuia cu G40, G41 or G42. Vezi ”Parametrii ciclului CYCLE72”.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-295
Cicluri
_AS1, _AS2 (sensul sau traiectoria de apropiere, sensul sau traiectoria de retragere)
Parametrul _AS1 programeaza specificatiile pentru traiectoria de apropiere si _AS2 programeaza
specificatiile pentru traiectoria de retragere. Posibilele valori sunt descrise in ”Parametrii lui CYCLE72”.
Daca _AS2 nu este programat, atunci modul de calcul al traiectoriei de retragere a sculei este identic
cu cel pentru traiectoria de apropiere de contur.
Apropierea precisa de contur dupa o traiectorie spatiala (spirala sau linie dreapta) poate fi programata
daca scula nu este in contact cu suprafata de prelucrat sau daca este posibila aceasta apropiere.
ÌÌÌ
Deplasarea in jurul conturului in stanga sau drepta
ÌÌÌ
ÌÌÌ
_AS1/_AS2 Apropierea/retragerea
dupa o linie drepta
ÌÌÌ
ÌÌÌ
_
ÌÌÌ
Apropierea/retragerea dupa
un sfert de cerc
_AS1/_AS2
ÌÌÌ
ÌÌÌ
Apropierea/retragerea dupa
ÌÌÌ
un semicerc
_AS1/_AS2
ÑÑÑ
Deplasarea direct pe contur
ÑÑÑ
ÑÑÑ
_AS1/_AS2 Apropierea/retragerea
dupa o linie drepta
Fig. 9-41
In cazul deplasarii direct pe contur (G40) apropierea si retragerea sculei este posibila doar dupa o drepta.
_FF3 (viteza de avans la retragerea sculei)

Cu parametrul _FF3 se defineste viteza de avans pentru retragerea sculei (in planul de lucru
din momentul respectiv) daca in prealabil avansul de lucru si viteza de apropiere au fost prescrisi prin (G01).
Daca nu se programeaza o valoare pentru acest parametru se va folosi viteza programata prin G01.
SINUMERIK 802D
9-296 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
Notite
Compensarea de scula trebuie activata inainte de apelarea ciclului. In caz contrar ciclul va fi
abandonat cu mesajul de eroare 61000 ”No tool compensation active”.
Exemplul de programare 1: Frezarea in jurul unui contur exterior

Acest program este folosit pewntru frezarea unui contur prezentat in figura urmatoare.
Y Punct de start contur

Sensul de deplasare
programat
Finalul conturului
Finalul conturului + adaosul de finisare
Fig. 9-42
Parametrii pentru apelarea ciclului:

S Planul de retragere 250 mm
S Planul de referinta 200
S Distanta de siguranta 3 mm
S Adancimea 175 mm
S Adancimea de aschiere maxima 10 mm
S Adancimea de aschiere pe inaltime 1.5 mm
S Avansul de prelucrare pe adancime 400 mm/min
S Adaosul de prelucrare in plan 1 mm
S Avansul de prelucrare in plan 800 mm/min
S Tipul prelucrarii: Degrosare pana la adaosul de finisare; traiectoria intermediara cu G1, retragerea
dupa axa Z pana la _RFP + _SDIS
Parametrii pentru apropiere:
S G41 - exterior pe stanga la contur
S Apropiere si retragere dupa un sfert de cerc in plan 20 mm raza
S Viteza de retragere 1,000 mm/min
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-297
Cicluri
N10 T3 D1 T3: Frezare cu o scula cu raza de 7 mm
N20 S500 M3 F3000 Programarea avansului si turatiei de lucru
N30 G17 G0 G90 X100 Y200 Z250 G94 Apropierea de pozitia de start
N40 CYCLE72(”EX72CONTOUR”, 250, 200, 3, 175, Apelarea ciclului

10,1, 1.5, 800, 400, 111, 41, 2, 20, 1000, 2, 20)
N50 X100 Y200
%_N_EX72CONTOUR_SPF Subrutina pentru frezarea conturului (exemplu)
N100 G1 G90 X150 Y160 Punctul de start al conturului
N110 X230 CHF=10

N120 Y80 CHF=10
N130 X125
N140 Y135
N150 G2 X150 Y160 CR=25
N160 M2
N170 M02
Exemplul de programare 2
Frezare in jurul unui contur exterior inchis, conform exemplului 1, cu programarea conturului
in ptogramul de apelare
N10 T3 D1 T3: Freza cu raza de 7 mm
N20 S500 M3 F3000 Programarea avansului si turatiei
N30 G17 G0 G90 X100 Y200 Z250 G94 Apropierea de pozitia de start
N40 CYCLE72 ( ”PIECE_245:PIECE_245_E”, 250, Apelarea ciclului

200, 3, 175, 10,1, 1.5, 800, 400, 11, 41, 2, 20, 1000,
2, 20)
N50 X100 Y200
N60 M2
N70 PIECE_245: Descriere contur
N80 G1 G90 X150 Y160

N90 X230 CHF=10
N100 Y80 CHF=10
N110 X125
N120 Y135
N130 G2 X150 Y160 CR=25
N140 PIECE_245_E: Sfarsit contur
N150 M2
SINUMERIK 802D
9-298 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
9.6.4 Frezarea proeminentelor dreptunghiulare - CYCLE76
Programare
CYCLE76 (_RTP, _RFP, _SDIS, _DP, _DPR, _LENG, _WID, _CRAD, _PA, _PO, _STA,
_MID, _FAL, _FALD, _FFP1, _FFD, _CDIR, _VARI, _AP1, _AP2)
Parametrii

_SDIS real Distanta de siguranta (fara semn)
_DP real Adancimea finala de prelucrare (valoare absoluta)
_DPR real Adancimea finala de prelucrare referitoare la planul de referinta
(fara semn)
_LENG real Lungimea proeminentei (fara semn)
_WID real Latimea proeminentei (fara semn)
_CARD real Raza la colt a proeminentei (fara semn)
_PA real Punctul de referinta al proeminentei, abscisa (valoare absoluta)
_PO real Punctul de referinta al proeminentei, ordonata (valoare absoluta)
_STA real Unghiul de dispunere a laturii proeminentei fata de axa 1
_MID real Adancimea maxima de aschiere (incremental; fara semn)
_FAL real Adaosul de prelucrare lateral pentru finisare (incremen-
tal)
_FALD real Adaosul de prelucrare la baza (incremental, enter without
sign)
_FFP1 real Avansul pe contur
_FFD real Avansul pentru avansul pe verticala
_CDIR integer Sensul de frezare (fara semn)
Valori: 0 Frezare in sensul avansului
1 Frezare in sens opus avansului
2 cu G2 (independent de rotatia axului principal)
3 cu G3
_VARI integer Tipul prelucrarii
Valori: 1 Degrosare
2 Finisare (adaosul de prelucrare dupa X/Y/Z=0)
_AP1 real Lungimea semifabricatului
Functionare
Acest ciclu se foloseste pentru prelucrarea proeminentelor descrise in planul de lucru. Pentru
finisare trebuie sa se foloseasca o scula adecvata.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-299
Cicluri
Fig. 9-43
Secventa de operare
Pozitionarea este prioritara apelarii ciclului:
Punctul de start se pozitioneaza pozitiv pe abscisa. atingerea acestui punct se face cu apopiere dupa
o traiectorie semicirculara care va tine seama de dimensiunea semifabricatului de inaintea prelucrarii.
Secventa de miscari pentru degrosare (_VARI=1)
Apropierea si retragerea de la contur:
Apropierea si retragerea de la contur se face semicircular

cu rotatie in sens CW a axului principal si in sensul avansului
Apropierea de contur
Retragerea de la contur
Fig. 9-44
Planul de retragere (_RTP) este atins cu avans rapid si se gaseste situat deasupra punctului de start
tal conturului din planul de lucru. Punctul de start se defineste intr-un plan de referinta la care abscisa
face 0 grade.
SINUMERIK 802D
9-300 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cycles
Scula se va deplasa pe verticala pana la distanta de siguranta (_SDIS) cu avans rapid si va reduce
viteza de avans pana la viitoarea viteza de avans programata. Apropierea de conturul exterior se va
face dupa o traiectorie semicirculara.
Sensul de frezare poate fi ales oricare, in sensul sau in sens opus avansului (conventional), aceasta
facandu-se tinand cont de sensul de rotatie al axului principal.
Daca proemineta se poate prelucra dintr-o singura trecere, conturul este atins dupa o traiectorie
semicirculara in planul de lucru, iar adancimea de aschiere este atinsa in prealabil.
In cazul in care adancimea totala de aschiere se indeparteaza din mai multe treceri, procesul
descris anterior se repeta pana cand se va ajunge la adancimea programata. La final, planul
de retragere (_RTP) este atins cu ajutorul avansului rapid.
Deplasarea pe adancime:
S Se face deplasarea pana la distanta de siguranta
S Se atinge adancimea de aschiere programata
Prima adancime de aschiere se calculeaza in functie de:
S adaosul total de prelucrare,
S adaosul de finisare si
S de adancimea de aschiere maxima admisa la o singura trecere.
Secventa de miscari pentru finisare (_VARI=2)
Parametrii pentru adancimea de finisare _FAL si _FALD, se determina de la baza respectiv muchia
conturului. Strategia de pozitionare (apropiere) in vederea finisarii se face ca si in cazul prelucrarilor
de degrosare.
Pentru parametrii _RTP, _RFP, _SDIS, _DP, _DPR, vezi CYCLE81.
Pentru parametrii _MID, _FAL, _FALD, _FFP1, _FFD, vezi POCKET3.
_LENG, _WID si _CRAD (lungimea, latimea si raza la colt)
Cu ajutorul _LENG, _WID si _CRAD se defineste forma proeminentei in sectiune transversala.

Proeminenta dreptunghiulara se pozitioneaza intodeauna fata de centru. Lungimea (_LENG) se
refera la dimensiunea dupa abscisa (cand aceasta face 0 grade cu laterala proeminentei).
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-301
Cicluri
Dimensiunile proeminentei fata de punctul de centru

Y
_PA
_STA
_CRAD
_WID
_LENG
_PO
X
Fig. 9-45
_PA, _PO (punctul de referinta)
Parametrii _PA si _PO definesc punctul de referinta al proeminentei dreptunghiulare

raportate la abscisa si ordonata.
Acest punct este centrul proeminentei dreptunghiulare.
_STA (unghiul)
Parametrul _STA specifica unghiul pe care il face abscisa cu muchia laterala a proeminentei
dreptunghiulare (unghiul de inclinare a proeminentei).
_CDIR (sensul de frezare)
Cu acest parametru se specifica modul de frezare.

Prin parametrul _CDIR, sensul de frezare
S poate fi programat direct cu ”2 pentru G2” si ”3 pentru G3” sau,
S alternativ, ”Synchronized operation” sau ”Reverse rotation”.
synchronized operation sau reverse rotation se va determina automat in interiorul ciclului
cand sensul de rotatie al axului principal a fost programat anterior apelarii ciclului.
Synchronized operation Reverse rotation
M3 → G3 M3 → G2
M4 → G2 M4 → G3
Cu ajutorul parametrului _VARI se defineste tipul de prelucrare.

S 1=degrosare
S 2=finisare
SINUMERIK 802D
9-302 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
_AP1, _AP2 (dimensiunile semifabricatului)
La prelucrarea proeminentelor dreptunghiulare, de multe ori trebuie sa se tina seama de dimensiunile

semifabricatului (ex. semifabricat turnat).
Dimensiunile semifabricatului dupa lungime si latime (_AP1 si _AP2) se programeaza fara semn
si se distribuie simetric referitor la punctul de referinta. Calcularea razei intermediare de apropiere
dupa o traiectorie semicirculara va tine cont de aceste dimensiuni.
_AP2
_AP1
Fig. 9-46
Notite
Compensarea de scula trebuie programata anterior apelarii ciclului. In caz contrar ciclul va fi
abandonat si va fi afisat un cod de eroare 61009 ”Active tool number=0”.
Intern, ciclul va opera cu un nou sistem de coordonate care va avea originea in punctul de referinta.
Se trece la un nou sistem de coordonate.
La sfarsitul ciclului se va reveni la vechiul sistem de coordonate.
Acest program se refera la prelucrarea unei proeminente dreptunghiulare cu lungimea de 60 mm si
latimea de 40 mm in planul de lucru XY. Raza la colt este de15 mm, iar adancimea de 17,5 mm. Dispunerea
proeminentei este la 10 grade la axa X si semifabricatul a fost prelucrat la o lungime de 80 mm
si o latime de 50 mm.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-303
Cicluri
Y Y
A A-B
R15
10_
60
B
80 X Z
17,5
Fig. 9-47
N10 G90 G0 G17 X100 Y100 T20 D1 S3000 M3 Specificarea parametrilor tehnologici
N11 M6
N30 CYCLE76 (10, 0, 2, - 17.5, , - 60, - 40, 15, 80, 60, Apelarea ciclului
10, 11, , , 900, 800, 0, 1, 80, 50)
9.6.5 Frezarea proeminentelor circulare - CYCLE77
Programare
CYCLE77 (_RTP, _RFP, _SDIS, _DP, _DPR, _PRAD, _PA, _PO, _MID, _FAL, _FALD,
_FFP1, _FFD, _CDIR, _VARI, _AP1)
Parametrii
Sunt necesari urmatorii parametrii:

_DP real Adancimea totala (valoare absoluta)
_DPR real Adancimea referitoare la planul de referinta (fara semn)
SINUMERIK 802D
9-304 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
_PRAD real Diametrul proeminentei (fara semn)

_PA real Centrul proeminentei dupa abscisa (valoare absoluta)
_PO real Centrul proeminentei dupa ordonata (valoare absoluta)
_MID real Adancimea de aschiere maxima (incremental; fara semn)
_FAL real Adaosul de prelucrare final pentru finisare la contur (incremen-
tal, fara semn)
_FALD real Adaosul de prelucrare de finisare referitor la fund (incremental,
sign)
_FFP1 real Avansul in jurul conturului
_FFD real Avansul pentru patrunderea pe verticala (sau spatiala)
_CDIR integer Sensul prelucrarii (fara semn)
Values: 0 In sensul avansului
1 In sens contrar avansului
2 cu G2 (independent de sensul de rotatie al axului)
3 cu G3
_VARI integer Tipul prelucrarii
Valori: 1 Degrosare
2 Finisare (adaosul dupa X/Y/Z=0)
_AP1 real Dimensiunea semifabricatului
Functionare
Acest ciclu se foloseste pentru frezarea proeminentelor circulare intr-un plan de baza. Pentru finisare
este necesara o scula corespunzatoare. Avansul pe verticala se face inainte de pozitionarea pe contur
care se va face dupa o traiectorie semicirculara.
Fig. 9-48
Secventa de operare
Punctul de start este in sens pozitiv pe abscisa relativ la noile coordonate folosite cu centrul in centrul
cercului. Apropierea se va face pe o traiectorie semicirculara tinandu-se cont si de dimensiunile semifabricatului.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-305
Cicluri
Secventa de miscari pentru degrosare (_VARI=1)

Apropierea si retragerea de la contur:
Apropierea si retragerea de la contur se face dupa o

traiectorie semicirculara cu frezare in sensul avansului
Apropierea de contur
Retragerea de la contur
Fig. 9-49
Planul de retragere (_RTP) este atins cu avansul rapid G0 unde va avea loc pozitionarea sculei pentru
stabilirea punctului de start in planul de lucru. Punctul de start al ciclului se stabileste exact pe abscisa
noului sistem de coordonate folosit in cadrul ciclului.
In continuare scula se va pozitiona pe verticala in dreptul distantei de siguranta (_SDIS) cu avans rapid.
Apoi scula se pozitioneaza vertical cu adancimea de aschiere. Apropierea de conturul proeminentei
circulare se va face pe o traiectorie semicirculara tinandu-se cont de dimensiunea semifabricatului.
Strategia de frezare poate fi aleasa in sensul avansului sau in sens contrar avansului (conventional)
referitor la sensul de rotatie al frezei.
Dupa terminarea unei treceri, scula se va retrage in planul de lucru dupa o traiectorie semicirculara.
Daca nu s-a indepartat tot adaosul de prelucrare scula va executa un avans pe verticala pana la
urmatoarea adancime de aschiere. Dupa aceasta scula se apropie de contur din nou dupa o traiectorie
semicirculara. Se va face prelucrarea conturului si ciclul se va repeta pana la prelucrarea pe intreaga
adancime de aschiere. La final scula se va retrage in planul de retragere cu avans rapid.
Pozitionarea in vederea atingerii planului de lucru:
S Avansare pana la distanta de siguranta
S Pozitionare pana la adancimea de aschiere necesara
Prima adancime de aschiere se calculeaza tinandu-se cont de urmatoarele:
S adaosul total de prelucrare,
S adaosul pentru finisare si
S adancimea de aschiere maxim admisa pentru o trecere.
Secventa de miscari pentru finisare (_VARI=2)
In functie de parametrii prescrisi _FAL si _FALD, finisarea suprafetei se va face pe contur, la baza sau
pe ambele suprafete. Strategia de apropiere a sculei coincide cu secventa de miscari de la prelucrarea
de degrosare.
SINUMERIK 802D
9-306 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
Pentru parametrii _RTP, _RFP, _SDIS, _DP, _DPR, vezi CYCLE81.
Pentru parametrii _MID, _FAL, _FALD, _FFP1, _FFD, vezi POCKET3.
_PRAD (diametrul proeminentei)
Se introduce diametrul fara semn.
_PA, _PO (centrul proeminentei)
Cu parametrii _PA si _PO se defineste centrul proeminetei referitor la cele doua axe de coordonate.
_CDIR (sensul de frezare)
Cu acest parametru se defineste sensul de parcurgere a conturului exterior circular. Prin folosirea
acestui parametru _CDIR, sensul de frezare poate fi:
S programat direct cu ”2 pentru G2” si ”3 pentru G3” sau,
Ultimele doua optiuni se determina automat in interiorul ciclului tinandu-se cont de sensul de rotatie
al sculei activat inainte de apelarea ciclului.
M3 → G3 M3 → G2
M4 → G2 M4 → G3
Cu ajutorul parametrului _VARI se definesc tipurile de prelucrare. Valorile posibile sunt:

S 1=degrosare
S 2=finisare
_AP1 (diametrul semifabricatului)
Cu acest parametru se defineste diametrul semifabricatului folosit pentru frezarea conturului circular
(fara semn). Calcularea traiectoriei de apropiere a sculei depinde de acest diametru.
Notite
Compensarea de scula trebuie sa fie activata inainte de activarea ciclului. In caz contrar ciclul va fi
abandonat cu generarea mesajului de eroare 61009 ”Active tool number=0”.
Intern, ciclul va lucra automat cu un nou sistem de coordonate pentru piesa care va afecta coordonatele
afisate in momentul respectiv. Punctul de zero al noului sistem de coordonate va fi chiar centrul
proeminentei circulare.
La terminarea ciclului, se var activa automat vechiul sistem de coordonate.
Exemplu de programare pentru frezarea unei proeminente circulare

Prelucrarea unei proeminente circulare plecandu-se de la un semifabricat de 55 mm cu o
adancime maxima de aschiere la o trecere de 10 mm. Se specifica adaosul de finisare. Intraga
prelucrare se face in sens contrar avansului.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-307
Cicluri
Y Y
A A-B
55
∅
50
∅
70
60 B X Z
20
Fig. 9-50
N10 G90 G17 G0 S1800 M3 D1 T1 Specificarea parametrilor tehnologici pentru degrosare
N11 M6
N20 CYCLE77 (10, 0, 3, - 20, ,50, 60, 70, 10, 0.5, 0, Apelarea ciclului pentru degrosare
900, 800, 1, 1, 55)
N30 D1 T2 M6 Schimbarea sculei
N40 S2400 M3 Specificarea parametrilor tehnologici pentru finisare
N50 CYCLE77 (10, 0, 3, - 20, , 50, 60, 70, 10, 0, 0, Apelarea ciclului pentru finisare
800, 800, 1, 2, 55)
9.6.6 Frezarea canalelor longitudinale - LONGHOLE
Programare
LONGHOLE (RTP, RFP, SDIS, DP, DPR, NUM, LENG, CPA, CPO, RAD, STA1, INDA, FFD,
FFP1, MID)
Parametrii
Tabelul 9-19 Parametrii ciclului LONGHOLE

SDIS real Distanta de siguranta (enter without sign)
DP real Adancimea canalului (valoare absoluta)
DPR real Adancime canal referitor la planul de referinta (fara semn)
SINUMERIK 802D
9-308 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cycles
Tabelul 9-19 Parametrii ciclului LONGHOLE, continuare
NUM integer Numarul de canale

LENG real Lungimea canalului (fara semn)
CPA real Centrul de pozitionare a canalului dupa abscisa (valoare absoluta)
CPO real Centrul de pozitionare a canalului dupa ordonata (valoare absoluta)
RAD real Raza cercului de dispunere a canalelor (fara semn)
STA1 real Unghiul de plecare dupa abscisa
INDA real Unghiul de divizare
FFD real Avansul pentru cursa de patrundere
FFP1 real Avansul de prelucrare
MID real Adancimea de aschiere maxima pentru o trecere (fara semn)
Important
Frezarea acestor degajari se fac cu ajutorul frezelor cilindro-frontale (deget).
Functionare
Acest ciclu se foloseste pentru frezarea canalelor longitudinale dispuse circular. Axa longitudinala
a canalului este dispusa radial.
Contrar rutinei obisnuite, in acest caz latimea canalului coincide cu diametrul frezei.
Intern, ciclul cauta sa optimizeze traiectoriile de deplasare ale sculei in vederea prelucrarii si
pozitionarilor pentru evitarea curselor in gol. Daca pentru indepartarea adaosului de prelucrare sunt
necesare mai multe treceri, avansul de pozitionare se va face la sfarsitul cursei de frezare, alternativ.
Dupa atingerea adancimii de aschiere, cursa urmatoare se face in sens contrar cursei anterioare.
In continuare, ciclul va cauta cea mai scurta traiectorie in vederea pozitionarii pentru canalul urmator.
Fig. 9-51
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-309
Cicluri
Secventa de operare
Pozitionarea se va face in dreptul celui mai apropiat canal de zona in care se afla scula cu avans rapid
si fara coliziune.
S Cu avansul rapid G0, se face pozitionarea in punctul de start al ciclului. Aceasta pozitionare se va face
mai intai intr-un plan paralel cu planul de lucru in dreptul primului canal. Apoi are loc pozitionarea
rapida in dreptul planului de retragere. Daca planul de retragere este mai jos decat planul de referinta
pozitionarea sculei se va face in dreptul planului de referinta plus distanta de siguranta.
S Fiecare degajare se va prelucra consecutiv prin traiectoriile cele mai scurte. Avansurile tehnologice
sunt liniare G1 prescrise cu ajutorul parametrului FFP1. Avansul de patrundere pana la urmatoarea
adancime de aschiere se face intern G1 cu avansul prescris la capatul fiecarei curse de prelucrare,
alternativ, pana la atingerea adancimii programate.
S Retratragerea sculei dupa prelucrarea canalului se va face cu ajutorul avansului rapid G0 pe cea mai
scurta traiectorie posibila.
S Dupa ce ultimul canal a fost prelucrat, scula se va retrage cu avans rapid G0 din pozitia din dreptul
planului de lucru, ce va corespunde cu ultima pozitie atinsa de scula la prelucrarea ultimului canal
in planul de retragere.
Fig. 9-52
Pentru parametrii RTP, RFP, SDIS, vezi CYCLE81.
SINUMERIK 802D
9-310 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
Y
CPA
INDA
LENG
STA1
RAD
CPO
X
Fig. 9-53
DP si DPR (adancimea canalului longitudinal)
Adancimea canalului poate fi specificata prin valori absolute (DP) sau relativee (DPR) referitoare
la planul de referinta. Prin specificarea relativa a adancimii canalului, ciclul va calcula automat
adancimea de aschiere prin pozitionarea la planul de referinta si cel de retragere.
NUM (numar)
Parametrul NUM se utilizeaza pentru specificarea numarului de canale.

LENG (lungimea canalului)
Lungimea canalului se programeaza prin intermediul parametrului LENG.

Daca ciclul, constata ca lungimea canalului exste mai mica decat diametrul sculei, acesta va fi
abandonat prin afisarea mesajului de eroare cu codul 61105 ”Cutter radius too large”.
MID (adancimea de aschiere sau patrundere)
Cu acest parametru se defineste adancimea maxima de aschiere la o singura trecere.

In cazul in care sunt necesare mai multe treceri, adancimea de aschiere se imparte egal.
Prin folosirea parametrului MID ciclul va calcula automat adancimea de aschiere pentru o trecere
intre 0.5 x adancimea de aschiere maxima si adancimea maxima de aschiere. Se va alege valoarea
ce va corespunde unui numar minim de treceri. Daca MID=0, canalul lungitudinal se va prelucra
dintr-o singura trecere.
Adancimea de aschiere incepe de la planul de referinta, dar cursa de patrundere incepe de la
planul de referinta plus distanta de siguranta (depinde de _ZSD[1]).
FFD si FFP1 (avansul de patrundere si avansul de prelucrare)
Avansul de lucru FFP1 este activ in planul de lucru pentru toate prelucrarire de degrosare ale
canalului. Avansul de patrundere FFD se foloseste la pozitionarea sculei pe verticala.
CPA, CPO si RAD (coordonatele centrului si raza cercului de dispunere)
Centrul cercului de pozitionare a canalelor longitudinale se defineste prin parametrii (CPA,

CPO), iar raza cercului prin (RAD). Pentru raza sunt permise doar valori pozitive.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-311
Cicluri
STA1 si INDA (unghiul de start si unghiul de divizare)
Modul de aranjare al canalelor longitudinale pe un cerc este definit prin acesti parametrii.
Daca INDA=0, unghiul de divizare al canalelor longitudinale se calculeaza automat, astfel incat
dispunerea acestora sa se faca echidistant.
Notite
Compensarea de raza a sculei trebuie facuta inainte de apelarea ciclului. In caz contrar, ciclul va fi
abandonat prin afisarea unui mesaj de eroare 61000 ”No tool compensation active”.
Daca parametrii de dispunere a canalelor longitudinale duc la aparitia interferarii acestora,
ciclul va fi abandonat. Acest lucru se poate datora dimensiunilor canalului sau cercului de dispunere.
Ciclul va fi anulat si pe afisajul comenzii numerice va aparea mesajul de eroare cu codul
61104 ”Contour violation of grooves/slots”.
In timpul ciclului, sistemul de coordonate al piesei va fi translatat si rotit astfel incat sa coincida
cu axa longitudinala a primului canal longitudinal ce va fi prelucrat. Astfel axa acestui canal va
coincide cu prima axa (abscisa) a noului sistem de coordonate pentru piesa in planul curent
de prelucrare.
Dupa terminarea ciclului, programul se intoarce la vechiul sistem de coordonate al piesei, exact in
punctul din care a fost apelat ciclul.
Exemplu de programare: Prelucrarea unor canale longitudinale

Prin folosirea acestui program se face prelucrarea a 4 canale longitudinale cu lungimea de 30 mm si pe
o adancime relativa de 23 mm (diferenta dintre planul de referinta si fundul canalului), care sunt aranjate pe
un cerc cu centrul in punctul Z45 Y40 si cu raza de 20 mm in planul YZ. Unghiul de start este de 45
grade, iar unghiul de divizare de 90 grade. Adancimea maxima de aschiere este 6 mm, iar distanta de
siguranta este de 1 mm.
Z Z
90° A A-B
45°
20
45
30
B Y 23 X
40
Fig. 9-54
SINUMERIK 802D
9-312 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
N10 G19 G90 D9 T10 S600 M3 Specificarea parametrilor tehnologici
N20 G0 Y50 Z25 X5 Apropierea de punctul de start
N30 LONGHOLE (5, 0, 1, , 23, 4, 30, 40, 45, 20, 45, Apelarea ciclului
90, 100 , 320, 6)
9.6.7 Frezarea canalelor dispuse pe un cerc - SLOT1
Programare
SLOT1(RTP, RFP, SDIS, DP, DPR, NUM, LENG, WID, CPA, CPO, RAD, STA1, INDA, FFD,
FFP1, MID, CDIR, FAL, VARI, MIDF, FFP2, SSF)
Parametrii
Tabelul 9-20 Parametrii ciclului SLOT1

LENG real Lungimea canalului (fara semn)
WID real Latimea canalului (fara semn)
STA1 real Unghiul de plecare dupa abscisa
FFP1 real Avansul de prelucrare
CDIR integer Sensul prelucrarii canalului
Valori: 2 (for G2)
3 (for G3)
FAL real Adaosul de finisare pe contur (fara semn)
VARI integer Tipul prelucrarii
Valori: 0=prelucrare completa
1=degrosare
2=finisare
MIDF real Adancimea maxima pentru finisare
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-313
Cicluri
Tabelul 9-20 Parametrii ciclului SLOT1, continuare
FFP2 real Avansul pentru finisare

SSF real Turatia pentru finisare
Nota
Ciclul necesita utilizarea unor freze cilindro-frontale (deget) (DIN844).
Functionare
Ciclul SLOT1 este un ciclu combinat de prelucrare prin degrosare si finisare a canalelor.
Acest ciclu se foloseste pentru frezarea canalelor longitudinale dispuse circular. Axa longitudinala
a canalului este dispusa radial. Latimea canalului are axa diferita fata de lungimea acestuia.
Fig. 9-55
Secventa de operare
si fara coliziune.
S Apropierea rapida cu G0 de pozitia prezentata in schema de functionare a ciclului in vederea inceperii
prelucrarii
S Prelucrarea completa a unui canal care consta din urmatorii pasi:
- Apropierea de planul de referinta plus distanta de siguranta cu G0
- Avansul de patrundere cu G1 si cu avansul FFD pana la prima adancime de aschiere
SINUMERIK 802D
9-314 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
- Prelucrarea canalului tinandu-se cont de adancimea de finisare si cu avansul stabilit

prin FFP1. Apoi, finisarea cu avansul FFP2 si cu turatia programata SSF in lungul
conturului in concordanta cu sensul programat prin parametrul CDIR.
- Urmeaza pozitionarea la urmatoarea adancime de aschiere si ciclul va continua ca mai sus
pana ce se va prelucra canalul pe toata adancimea.
S Retragerea sculei pana in planul de retragere si deplasarea pana la urmatorul canal cu G0.
S Dupa prelucrarea completa a ultimului canal, scula se va retrage cu avans rapid G0 din punctul
din planul de lucru in planul de retragere la aceleasi coordonate din plan si ciclul se va incheia.
G0 G0
G0
G0
Fig. 9-56
Pentru parametrii RTP, RFP, SDIS, vezi CYCLE81.
Y
CPA
INDA
STA1
WID
CPO
Fig. 9-57
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-315
Cicluri
DP si DPR (adancimea canalului)

Adancimea canalului poate fi specificata prin valori absolute (DP) sau relativee (DPR) referitoare
la planul de referinta. Prin specificarea relativa a adancimii canalului, ciclul va calcula automat
adancimea de aschiere prin pozitionarea la planul de referinta si cel de retragere.
NUM (numar)
LENG si WID (lungimea si latimea canalului)

Cu ajutorul parametrilor LENG si WID se definesc dimensiunile canalului in planul de lucru. Diametrul
frezei trebuie sa fie neaparat mai mic decat latimea canalului. In caz contrar, apare mesajul de eroare
61105 ”Cutter radius toolarge” si executia ciclului va fi anulata.
Diametrul frezei trebuie sa fie mai mare decat jumatatea latimii canalului. Acest lucru nu este verificat
in timpul executiei ciclului.


Modul de aranjare al canalelor longitudinale pe un cerc este definit prin acesti parametrii.
STA1 se refera la unghiul facut de primul canal cu abscisa sistemului de coordonate al piesei
inainte de activarea ciclului in vederea prelucrarii acestuia. Parametrul INDA se refera la unghiul
de divizare dintre urmatoarele canale.
Daca INDA=0, unghiul de divizare al canalelor longitudinale se calculeaza automat, astfel incat
FFD si FFP1 (avansul de patrundere si avansul de prelucrare)

Avansul de patrundere FFD se foloseste la pozitionarea sculei pe verticala.
Avansul de lucru FFP1 este activ in planul de lucru pentru toate prelucrarile de degrosare ale
canalului.
MID (adancimea de aschiere sau patrundere)

Cu acest parametru se defineste adancimea maxima de aschiere la o singura trecere.
In cazul in care sunt necesare mai multe treceri, adancimea de aschiere se imparte egal.
Prin folosirea parametrului MID ciclul va calcula automat adancimea de aschiere pentru o trecere
intre 0.5 x adancimea de aschiere maxima si adancimea maxima de aschiere. Se va alege valoarea
ce va corespunde unui numar minim de treceri. Daca MID=0, canalul lungitudinal se va prelucra
dintr-o singura trecere.
Cursa de patrundere incepe de la planul de referinta plus distanta de siguranta.
SINUMERIK 802D
9-316 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
CDIR (sensul de frezare)

Cu ajutorul acestui parametru se specifica sensul de parcurgere al conturului interior. valorile posibile sunt:
S ”2” pentru G2
S ”3” pentru G3
Daca acest parametru a fost prescris incorect va aparea mesajul ”Wrong milling direction, G3 will
be generated” In acest caz ciclul nu va fi intrerupt, dar sensul de generare va corespunde
automat functiei G3.
FAL (adaosul de finisare)

Cu acest parametru se prescrie adaosul pe contur necesar finisarii. FAL nu influenteaza
adancimea canalului.
Daca valoarea lui FAL este mai mare decat cea posibila in functie de diametrul sculei si latimea
canalului, atunci FAL va fi recalculat pentru valoarea maxima posibila. In cazul prelucrarii de degrosare
avansul de patrundere se va face la punctul de capat al canalului.
VARI, MIDF, FFP2 si SSF (tipul de prelucrare, adancimea maxima pentru finisare, avansul si turatia)
Cu ajutorul parametrului _VARI se definesc tipurile de prelucrare.
S 0=prelucrare completa care consta din doua faze
- La inceput are loc prelucrarea de degrosare (SLOT1, SLOT2) pana la adaosul de prelucrare
pentru finisare at. In acest timp turatia este programata anterior inceperii ciclului, iar
avansul este FP1. Adancimea maxima de aschiere se defineste prin MID.
- Indepartarea adaosului de finisare ramas prin modificarea turatiei la valoarea prescrisa cu
SSF si cu avansul specificat prin FFP2. Adancimea de prelucrare este MIDF.
Daca MIDF=0, patrunderea verticala este egala cu adancimea canalului.
- Daca FFP2 nu este programat, avansul FFP1 va ramane activ si pentru finisare. Situatia este
similara si daca parametrul SSF lipseste, ramanand activa turatia anterioara.
S 1=degrosare
Cu ciclurile (SLOT1, SLOT2) canalele se prelucreaza pana la adaosul de finisare cu turatia
programata anterior si cu avansul FFP1. Adancimea maxima de aschiere pentru o trecere
se programeaza cu parametrul MID.
S 2=finisare
Folosirea acestui ciclu este posibila (SLOT1, SLOT2) daca in prealabil s-a efectuat o operatie
de degrosare sau pe semifabricat exista doar adaosul de finisare. Daca parametrii FFP2 si
SSF nu au fost programati, se va lucra cu avansul FFP1 si cu turatia ce a fost programata
inainte de apelarea ciclului. Adancimea maxima de aschiere depinde de MIDF.
Daca a fost programata o alta valoare pentru parametrul VARI, ciclul va fi abandonat cu afisarea
unui mesaj de eroare cu codul 61102 ”Machining type defined incorrectly”.
Notite
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-317
Cicluri
Daca parametrii de dispunere a canalelor longitudinale duc la aparitia interferarii acestora, ciclul va fi
abandonat. Ciclul va fi anulat si pe afisajul comenzii numerice va aparea mesajul de eroare cu codul
61104 ”Contour violation of grooves/slots”.
cu axa longitudinala a primului canal longitudinal ce va fi prelucrat. Astfel axa acestui canal va
coincide cu prima axa (abscisa) a noului sistem de coordonate pentru piesa in planul curent
de prelucrare.
Interferenta de contur
Fig. 9-58
Exemplu de programare: Frezarea a 4 canale dispuse dupa un cerc

Se prelucreaza 4 canale.
Canalele au urmatoarele dimensiuni: Lungimea 30 mm, latimea 15 mm si adancimea 23 mm. Distanta
de siguranta este de 1 mm, adaosul de finisare de 0.5 mm, sensul de conturare G2, iar valoarea
maxima a adancimii de aschiere este de 6 mm.
Canalele se prelucreaza complet, iar adancimea de patrundere pentru finisare este pe toata inaltimea
canalului. Se vor folosi aceleasi valori pentru turatie si avans pe toata durata ciclului.
SINUMERIK 802D
9-318 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
Z Z
A A-B
90°
45°
20
30
45
15
Y 23 X
40 B
Fig. 9-59
N20 G0 X20 Y50 Z5 pozitionarea in punctul de start al ciclului
N30 SLOT1(5, 0, 1, - 23, , 4, 30, 15, 40, 45, 20, 45, 90, Apelarea ciclului, iar parametrii VARI, MIDF, FFP2 si
100, 320, 6, 2, 0.5, 0, , 0, ) SSF vor fi omisi
9.6.8 Frezarea canalelor circulare - SLOT2
Programare
SLOT2(RTP, RFP, SDIS, DP, DPR, NUM, AFSL, WID, CPA, CPO, RAD, STA1, INDA, FFD,
FFP1, MID, CDIR, FAL, VARI, MIDF, FFP2, SSF)
Parametrii
Tabelul 9-21 Parametrii ciclului SLOT2

AFSL real Lungimea unghiulara a canalului (fara semn)
WID real Latimea canalului (fara semn)
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-319
Cicluri
Tabelul 9-21 Parametrii ciclului SLOT2, continuare

STA1 real Unghiul de dispunere a canalelor dupa abscisa
FFP1 real Avansul de prelucrare prin conturare
CDIR integer Sensul prelucrarii canalului
Valori: 2 (for G2)
3 (for G3)
FAL real Adaosul de finisare pe contur (fara semn)
VARI integer Tipul prelucrarii
Valori: 0=prelucrare completa
1=degrosare
2=finisare
MIDF real Adancimea maxima pentru finisare
FFP2 real Avansul pentru finisare
SSF real Turatia pentru finisare
Nota
Ciclul necesita utilizarea unor freze cilindro-frontale (deget) (DIN844).
Functionare
Ciclul SLOT2 este un ciclu combinat de prelucrare prin degrosare si finisare a canalelor.
Acest ciclu se foloseste pentru frezarea canalelor circulare dispuse pe un cerc.
Fig. 9-60
SINUMERIK 802D
9-320 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
Secventa de operare
si fara coliziune.
G0
G0
G0
Fig. 9-61

S Apropierea rapida cu G0 de pozitia prezentata in schema de functionare in vederea inceperii ciclului.
S Prelucrarea unui canal circular analog cu pasii descrisi pentru ciclul SLOT1.
S Dupa prelucrarea unui canal are loc retragerea rapida G0 in planul de retragere si
pozitionarea pentru inceperea prelucrarii urmatorului canal.
S Dupa prelucrarea completa a ultimului canal, scula se va retrage cu avans rapid G0 din punctul
din planul de lucru in planul de retragere la aceleasi coordonate din plan si ciclul se va incheia.
Pentru parametrii RTP, RFP, SDIS, vezi CYCLE82
Pentru parametrii DP, DPR, FFD, FFP1, MID, CDIR, FAL, VARI, MIDF, FFP2, SSF, vezi
SLOT1.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-321
Cicluri
Y
CPA
INDA AFSL
STA1
CPO
WID
Fig. 9-62
NUM (numar)
AFSL and WID (unghiul de dispun ere a canalului si latimea transversala)

Cu ajutorul parametrilor AFSL si WID se definesc dimensiunile canalului in planul de lucru. Ciclul va
verifica daca raza sculei nu va fi mai mare decat lungimea unghiulara a canalului. In cazul in care
scula are diametrul prea mare va aparea mesajul 61105 ”Cutter radiustoo large” si ciclul va fi oprit.


Modul de aranjare al canalelor circulare pe un cerc este definit prin acesti parametrii.
STA1 se refera la unghiul facut de primul canal cu abscisa sistemului de coordonate al piesei
inainte de activarea ciclului in vederea prelucrarii acestuia.
Parametrul INDA se refera la unghiul de divizare dintre urmatoarele canale.

Daca INDA=0, unghiul de divizare al canalelor circulare se calculeaza automat, astfel incat
Notite
Daca parametrii de dispunere a canalelor longitudinale duc la aparitia interferarii acestora, ciclul va fi
abandonat. Ciclul va fi anulat si pe afisajul comenzii numerice va aparea mesajul de eroare cu codul
SINUMERIK 802D
9-322 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
61104 ”Contour violation of slot/slots”.

cu punctul de start al primului canal circular ce va fi prelucrat. Astfel punctul de start al acelui canal
va coincide cu prima axa (abscisa) a noului sistem de coordonate pentru piesa in planul curent
de prelucrare.
Interferenta de contur
Fig. 9-63
Exemplu de programare: Frezarea unor canale circulare

programul a fost conceput pentru frezarea a 3 canale circulare dispuse pe un cerc cu centrul in X60
Y60 si cu raza de 42 mm in planul XY. dimensiunile canalelor circulare sunt urmatoarele:
Latimea 15 mm, unghiul de dispunere a canalului 70 grade, adancimea 23 mm. Unghiul de start este 0
grade, iar unghiul de divizare este de 120 grade. Adaosul de finisare este de 0.5 mm si este
dispus in jurul conturului canalului circular, distanta de siguranta dupa axa Z este de 2
mm, si adancimea . Canalele se prelucreaza complet in cadrul acestui ciclu. turatia axului principal
si avansul vor fi aceleasipentru degrosare si finisare. Patrunderea pe timpul finisarii se va face pe
toata adancimea canalului.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-323
Cicluri
Y Y
A-B
A
70°
15
120°
42
60
B
60 X Z
23
Fig. 9-64
N20 G0 X60 Y60 Z5 Pozitionarea in punctul de start
N30 SLOT2(2, 0, 2, - 23, , 3, 70, 15, 60, 60, 42, , 120, apelarea ciclului
100, 300, 6, 2, 0.5, 0, , 0, ) Planul de referinta+SDIS=planul de retragere
Apropierea se face cu avans rapid G0 pana la
planul de referinta+SDIS, iar parametrii
VAR, MIDF, FFP2 si SSF sunt
omisi
SINUMERIK 802D
9-324 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
9.6.9 Frezarea canalelor dreptunghiulare - POCKET3
Programare
POCKET3(_RTP, _RFP, _SDIS, _DP, _LENG, _WID, _CRAD, _PA, _PO, _STA, _MID, _FAL,
_FALD, _FFP1, _FFD, _CDIR, _VARI, _MIDA, _AP1, _AP2, _AD, _RAD1, _DP1)
Parametrii
Tabelul 9-22 Parametrii ciclului POCKET3

_DP real Adancimea canalului (valoare absoluta)
_LENG real Lungimea canalului (fara semn)
_WID real Latimea canalului (fara semn)
_CRAD real Raza la colt a canalului (fara semn)
_PA real Punctul de referinta al canalului dupa abscisa (valoare absoluta)
_PO real Punctul de referinta al canalului dupa ordonata (valoare absoluta)
_STA real Unghiul de dispunere dupa abscisa in planul de lucru
(fara semn)
Valori intre: 0° ≤ _STA < 180°
_MID real Adancimea de aschiere maxima pentru o trecere (fara semn)
_FAL real Adaosul de finisare pe contur (fara semn)
_FALD real Adaosul de finisare pe baza canalului (fara semn)
_FFP1 real Avansul pentru frezarea in plan
_FFD real Avansul de patrundere
_CDIR integer Sensul de frezare: (fara semn)
Valori: 0 in sensul avansului
1 in sens opus avansului
2 cu G2 (independent de sesnul de rotatie al frezei)
3 cu G3
_VARI integer Tipul de prelucrare
CIFRA UNITATILOR
Valori: 1 degrosare
2 finisare
CIFRA ZECILOR
Values: 0 perpendicular pe centrul canalului cu G0
1 perpendicular pe centrul canalului cu G1
2 elicoidal
3 oscilant dupa axa longitudinala a canalului
Alti parametrii ce pot fi selectati optional. Acestia definesc strategia de patrundere in semifabricat
si modul de prelucrare: (fara semn)
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-325
Cicluri
_MIDA real Latimea maxima de aschiere in planul de lucru
_AP1 real Dimensiunea semifabricatului pentru lungime

_AP2 real Dimensiunea semifabricatului pentru latime
_AD real Dimensiunea semifabricatuluii referitoare la planul de referinta
_RAD1 real Raza traiectoriei elicoidale (relativ de la centrul sculei la traiectoria
parcursa) sau unghiul de patrundere maxim in cazul miscarilor
oscilatorii
_DP1 real Pasul elicoidului
Functionare
Ciclul poate fi folosit pentru prelucrari de degrosare si finisare. Pentru finisare, scula trebuie sa aiba si tais frontal.
Avansul de patrundere este efectuat intodeauna din centrul degajarii dreptunghiulare pe directie verticala,
astfel putandu-se face o pregaurire in prealabil in acel punct.
S Sensul de parcurgere al conturului degajarii se poate alege cu functiile G (G2/G3) sau prin alegerea
sensului frezarii in sensul sau in sens contrar avansului raportat la sensul de rotatie al sculei.
S Pentru prelucrarea degajarii, valoarea adancimii de aschiere maxime se programeaza.
S Avansul de finisare se prescrie si pentru adancimea degajarii
S Sunt trei strategii de patrundere pe verticala:
- vertical pe centrul degajarii
- in lungul unei traiectorii elicoidale fata de centrul degajarii
- oscilator fata de axa centrala a degajarii
S Apropiere pe o traiectorie scurta pentru finisare
S Luarea in considerare a unui adaos de prelucrare pe conturul degajarii dreptunghiulare (se va determina
cea mai buna strategie de prelucrare).
Fig. 9-65
SINUMERIK 802D
9-326 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cycles
Secventa de operare
Punctul de incepere al ciclului va fi atins pe traiectoria cea mai scurta posibila la nivelul planului
de retragere fara coliziune.
Secventa de miscari pentru degrosare:
Cu avansul rapid G0, se face avansul rapid de la nivelul planului de retragere la nivelul planului de
referinta plus distanta de siguranta. Inceperea patrunderii in vederea prelucrarii se face prin
alegerea strategiei de patrundere. Aceasta strategie poate fi aleasa pentru patrunderea in plin
sau pentru indepartarea unui adaos de prelucrare existent de la o operatie anterioare.
G2
G3
Fig. 9-66
Secventa de miscari pentru finisare

Finisarea se face mai intai pe conturul degajarii dupa care se atinge adancimea degajarii programate
indepartandu-se adaosul de finisare la baza degajarii. Daca unul dintre adaosurile de prelucrare
este zero, secventa de miscari pentru finisarea respectiva se anuleaza.
S Finisarea pe contur
La finisarea pe contur, scula va indeparta adaosul de finisare dintr-o singura trecere.
Pentru finisarea pe contur, traiectoria include o inaintare si dupa raza coltului degajarii. Raza
acestei traiectorii este normal de 2 mm sau daca ”spatiul este mai mic” va fi egal cu diferenta
dintre raza coltului si raza frezei.
Daca adaosul de finisare pe contur este mai mare de 2 mm, raza de apropiere va fi mai mare
in concordanta cu aceasta valoare.
Avansul de patrundere pe adancime se face cu G0 in centrul degajarii existente si
de asemenea punctul de start al prelucrarii de finisare va fi atins cu G0.
S Finisarea la baza degajarii
Pentru inceperea finisarii la baza degajarii, se face o patrundere in adancime pana la adancimea
degajarii + adaosul de prelucrare pentru finisare + distanta de siguranta. Din acest punct
are loc apoi avansul de patrundere pe verticala la adancimea prescrisa la apelarea ciclului
(fata frontala a sculei fiind folosita pentru prelucrarea de finisare).
Suprafata de la baza degajarii se va prelucra dintr-o singura trecere.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-327
Cycles
Strategiile de patrundere:
S Patrunderea pe verticala se poate face in centrul degajarii pe adancimea de aschiere calculata
intern de catre ciclu (≤ maximul programat prin _MID) prin intermediul avansului rapid sau tehnologic
G0 sau G1.
S Patrunderea dupa o traiectorie elicoidala, cand centrul sculei se deplaseaza dupa o elice
elicoidala determinata de raza _RAD1 si de pasul acesteia _DP1. Avansul de patrundere
este programat cu parametrul _FFD. Sensul de parcurgere al elicei este acelasi cu sensul in care
are loc prelucrarea conturului degajarii.
Patrunderea programata prin parametrul _DP1 este adancimea maxima de patrundere si este
calculata pentru un numar intreg de rotatii dupa traiectoria elicoidala.
Daca adancimea curenta de aschiere este atinsa (cand aceasta a necesitat una sau mai multe
rotatii complete), va fi executat un cerc complet pentru a se elimina inclinarile.
Prelucrarea de degrosare a degajarii executate din plin va incepe din punctul atins.
Punctul de plecare al traiectoriei elicoidale va fi atins de catre scula prin avans tehnologic liniar G1
in sens pozitiv.
S Patrunderea oscilatorie se face de la centrul axelor degajarii prin miscari oscilatorii dupa o linie
dreapta pana se atinge adancimea de aschiere programata.
Unghiul maxim de patrundere este programat prin intermediul parametruluir _RAD1, iar lungimea
oscilatiei este calculata intern de catre ciclu. Cand este atinsa adancimea de aschiere programata
scula va executa o miscare liniara pe adancimea atinsa pentru a elimina inclinarea de la avansul
de patrundere. Avansul de patrundere se programeaza prin _FFD.
Luarea in considerare a adaosul de prelucrare pe contur

In cazul prelucrarii degajarilor se poate tine seama si numai de adaosul de prelucrare de pe contur, care
a rezultat de la o operatie tehnologica anterioara (ex. turnare , forjare, etc).
_AP1 prima dimensiunea a semifabricatului
ÎÎÎÎÎÎÎÎ
ÎÎÎÎÎÎÎÎ
ÎÎÎÎÎÎÎÎ
ÎÎÎÎÎÎÎÎ X
_AP2 a doua dimensiunea
a semifabricatului
Fig. 9-67
Dimensiunile semifabricatului dupa cele doua axe (_AP1 si _AP2) sunt programate fara specificarea
semsnului si sunt dispuse simetric dupa centrul degajarii din planul de lucru. Acest lucru permite
prelucrarea degajarii doar in lungul conturului fara a se face o prelucrare in plin. Dimensiunea
adancimii semifabricatului (_AD) se programeaza tot fara semn plecandu-se de la planul de referinta
catre adancimea degajarii.
SINUMERIK 802D
9-328 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
Patrunderea in adancime a sculei pentru prelucrarea conturului se va face tinandu-se cont de

parametrul programat (elicoidal, oscilator, vertical). Daca ciclul constata ca este spatiu suficient
in centrul degajarii pentru patrunderea sculei, avansul pe verticala in acest caz se va face
liniar in centrul acesteia pana la adancimea semifabricatului plus distanta de siguranta cu G0
si apoi pana la adancimea specificata cu avans G1.
Prelucrarea la fund a degajarii se va face pe toata suprafata incepand din punctul in care s-a terminat avansul de patrundere.
Pentru parametrii _DP, vezi POCKET3.
Dimensiunile degajarii fata de centrul acesteia

Y
_PA
_STA
_CRAD
_WID
G2
_LENG
G3
_PO
Fig. 9-68
_LENG, _WID si _CRAD (lungimea, latimea si raza la colt a degajarii)

Parametrii _LENG, _WID si _CRAD folosesc la definirea dimensiunilor degajarii in planul de lucru.
Degajarea este pozitionata intodeauna simetric fata de centrul ei.
Daca in timpul prelucrarii, raza sculei este mai mare decat raza degajarii, atunci raza la colt
a degajarii va coincide cu raza sculei.
Daca raza sculei este mai mare decat jumatate din lungimea sau latimea degajarii, atunci ciclul
va fi abandonat cu mesajul de eroare 61105 ”Cutter radius too large”.
_PA, _PO (punctul de referinta)

Parametrii _PA si _PO se utilizeaza pentru definirea coordonatelor centrului degajarii in planul
de lucru.
Acest punct este centrul degajarii.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-329
Cicluri
_STA (unghi)
Parametrul _STA specifica unghiul pe care il face axa longitudinala a degajarii cu abscisa sistemului
de coordonate.
_MID (adancimea maxima de aschiere)

Cu acest parametru se defineste adancimea maxima de aschiere pentru o trecere.
Adancimea de aschiere va fi egala pentru fiecare trecere si depinde de adancimea totala.
Prin prescrierea parametrului _MID si a adancimii totale de aschiere, ciclul va calcula adancimea de
patrundere automat. Calculul va tine cont de numarul minim de treceri posibil.
Daca _MID=0 atunci prelucrarea degajarii se va face dintr-o singura trecere.
_FAL (adaosul de finisare pe conturul degajarii)

Prin prescriereaadaosului de finisare pe contur, prelucrarea se va face doar in lungul acesteia.
Daca adaosul de finisare ≥ diametrul sculei, atunci prelucrarea degajarii in totalitate si la baza acesteia
nu este garantata. Mesajul ”Caution: Finishing allowance ≥ tool diameter” apare pe ecran, dar prelucrarea
va continua.
_FALD (adaosul de finisare la baza degajarii)

Dupa degrosare trebuie sa ramana si adaosul de prelucrare la baza degajarii.
_FFD si _FFP1 (avansul de patrundere si prelucrare)

Avansul _FFD este prescris pentru patrunderea sculei in material.
Avansul FFP1 este avansul de prelucrare in planul de lucru cand se face degrosarea degajarii
dreptunghiulare.
_CDIR (sensul frezarii)

Cu acest parametru se specifica sensul de parcurgere al degajarii.
Parametrul _CDIR, poate lua valorile
S ”2 pentru G2” si ”3 pentru G3” sau,
Synchronized operation sau reverse rotation se determina intern in interiorul ciclului pe baza sensului
de rotatie al sculei activate anterior apelarii ciclului.
M3 → G3 M3 → G2
M4 → G2 M4 → G3

Parametrul _VARI se foloseste la definirea tipului prelucrarii.
SINUMERIK 802D
9-330 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cycles

Cifra unitatilor:
S 1=degrosare
S 2=finisare
Cifra zecilor (patrunderea):
S 0=vertical in centrul degajarii cu G0
S 2=dupa o traiectorie elicoidala
S 3=osciatoriu in lungul unei axe
Daca este programata o alta valoare pentru parametrul _VARI decat una din cele posibile
ciclul va fi abandonat cu mesajul de eroare 61002 ”Machining type defined incorrectly”.
_MIDA (max. infeed width)

Cu acest parametru se prescrie latimea maxima de aschiere posibila la o singura trecere.
Analog cu cazul adancimii de aschiere si in acest caz se cauta optimizarea numarului de treceri
(treceri cat mai putine si cu latimi de aschiere egale), latimea de aschiere se cauta sa fie cat
mai apropiata de ceea programata prin parametrul _MIDA.
Daca acest parametru nu este programat sau are valoare nula, ciclul va calcula automat
acest parametru ca fiind maxim 80% din diametrul sculei.
_AP1, _AP2, _AD (dimensiunile semifabricatului)

Cu ajutorul parametrilor _AP1, _AP2 si _AD se defineste dimensiunea semifabricatului (incremental)
in planul de lucru si adancimea acestuia.
_RAD1 (raza)
Parametrul _RAD1 defineste raza medie a traiectoriei elicoidale (referitoare la centrul sculei si
centrul degajarii) sau unghiul de patrundere maxim la patrunderea oscilatorie.
_DP1 (adancime de patrundere)

Parametrul _DP1 defineste adancimea de patrundere cand patrunderea se face dupa o traiectorie elicoidala.
Compensarea de scula trebuie programata obligatoriu inainte de apelarea ciclului. In caz contrar
ciclul va fi abandonat cu afisarea mesajului de eroare 61000 ”No tool compensation active”.
Intern, in timpul efectuarii ciclului se foloseste un nou sistem de axe de coordonate si vor fi afisate
alte valori decat cele initiale. Punctul de zero al noului sistem de axe de coordonate este centrul
degajarii. La sfarsitul ciclului se va reactiva vechiul sistem de axe de coordonate.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-331
Cicluri
Exemplu de programare: Degajare dreptunghiulara

Aceasta aplicatie isi propune prelucraea unei degajari dreptunghiulare in planul XY cu dimensiunile de
60 mm, respectiv 40 mm cu raza la colt de 8 mm si adancimea de 17.5 mm. Degajarea face
0 grade cu axa X in plan. Adaosul de finisare pe conturul degajarii este de 0.75 mm si la baza
degajarii de 0.2 mm. Distanta de siguranta dupa axa Z pana la planul de referinta este de 0.5
mm. Centrul degajarii este la coordonatelet X60 si Y40, iar adancimea maxima de aschiere este de 4 mm.
Sensul prelucrarii rezulta din sensul de rotatie al sculei prescris anterior astfel incat frezarea sa se faca
in sensul avansului. Raza sculei folosite este de 5 mm.
Este folosita numai prelucrarea de degrosare.
Y Y
A A-B
R8
40
B
60 X Z
17,5
Fig. 9-69
N10 G90 T1 D1 S600 M4 Specificarea parametrilor tehnologici
N20 G17 G0 X60 Y40 Z5 Apropierea de punctul de start
N30 POCKET3(5, 0, 0.5, - 17.5, 60, 40, 8, 60, 40, 0, 4, Apelarea ciclului
0.75, 0.2, 1000, 750, 0, 11, 5, , , , , )
SINUMERIK 802D
9-332 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
9.6.10 Dergajari circulare - POCKET4
Programarea
POCKET4(_RTP, _RFP, _SDIS, _DP, _PRAD, _PA, _PO, _MID, _FAL, _FALD, _FFP1, _FFD,
_CDIR, _VARI, _MIDA, _AP1, _AD, _RAD1, _DP1)
Parametrii
Tabelul 9-23 Parametrii ciclului POCKET4

_DP real Adancimea degajarii (valoare absoluta)

_PRAD real Raza degajarii
_PA real Centrul degajarii dupa abscisa (valoare absoluta)
_PO real Centrul degajarii dupa ordonata (valoare absoluta)
_MID real Adancimea de aschiere maxima pentru o trecere (fara semn)
_FAL real Adaosul de finisare pe contur (fara semn)
_FALD real Adaosul de finisare pe baza canalului (fara semn)
_FFP1 real Avansul pentru frezarea in plan
_FFD real Avansul de patrundere
_CDIR integer Sensul de frezare: (fara semn)
Valori: 0 in sensul avansului
1 in sens opus avansului
2 cu G2 (independent de sesnul de rotatie al frezei)
3 cu G3
_VARI integer Tipul de prelucrare
CIFRA UNITATILOR
Valori: 1 degrosare
2 finisare
CIFRA ZECILOR
Valori: 0 perpendicular pe centrul canalului cu G0
1 perpendicular pe centrul canalului cu G1
2 elicoidal
Alti parametrii ce pot fi selectati optional. Acestia definesc strategia de patrundere in semifabricat
si modul de prelucrare: (fara semn)
_MIDA real Latimea maxima de aschiere in planul de lucru
_AP1 real Raza semifabricatului

_AD real Adancimea semifabricatului referitoare la planul de referinta
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-333
Cicluri
_RAD1 real Raza traiectoriei elicoidale (relativ de la centrul degajariii la

traiectoria parcursa)
_DP1 real Pasul elicei la patrunderea dupa o triectorie elicoidala
Functionare
Ciclul poate fi folosit doar la prelcrarea degajarilor circulare in planul de lucru. Pentru finisare,
scula necesita tais frontal.
Avansul de patrundere este efectuat intodeauna din centrul degajarii dreptunghiulare pe directie verticala,
astfel putandu-se face o pregaurire in prealabil in acel punct.
S Sensul de parcurgere al conturului degajarii se poate alege cu functiile G (G2/G3) sau prin alegerea
sensului frezarii in sensul sau in sens contrar avansului raportat la sensul de rotatie al sculei.
S Pentru prelucrarea degajarii, valoarea adancimii de aschiere maxime se programeaza.
S Avansul de finisare se prescrie si pentru adancimea degajarii
S Sunt doua strategii de patrundere pe verticala:
- vertical pe centrul degajarii
- in lungul unei traiectorii elicoidale fata de centrul degajarii
S Apropiere pe o traiectorie scurta pentru finisare
S Luarea in considerare a unui adaos de prelucrare pe conturul degajarii dreptunghiulare (se va determina
cea mai buna strategie de prelucrare).
S Parametrul _MIDA este recalculat in timpul prelucrarii pe contur.
Secventa de operare
Secventa de miscari pentru degrosare (VARI=X1):
Cu avansul rapid G0, se face avansul rapid de la nivelul planului de retragere la nivelul planului de
referinta plus distanta de siguranta. Inceperea patrunderii in vederea prelucrarii se face prin
alegerea strategiei de patrundere. Aceasta strategie poate fi aleasa pentru patrunderea in plin
sau pentru indepartarea unui adaos de prelucrare existent de la o operatie anterioare.
Secventa de miscãri pentru finisare:
Finisarea este executata în ordine, de la muchie pânã când s-a atins adaosul de prelucrare pentru finisare la
baza, si atunci baza este finisata.. Dacã unul dintre adaosurile de prelucrare pentru finisare este egal cu
zero, aceasta parte a procesului de finisare este sarita.
S Secventa de miscari pentru finisare
La finisarea pe contur, scula va indeparta adaosul de finisare dintr-o singura trecere.
Pentru finisarea pe contur, traiectoria include o inaintare si dupa raza degajarii. Raza
acestei traiectorii este normal de 2 mm sau daca ”spatiul este mai mic” va fi egal cu diferenta
dintre raza degajarii si raza frezei.
Avansul de patrundere pe adancime se face cu G0 in centrul degajarii existente si
de asemenea punctul de start al prelucrarii de finisare va fi atins cu G0.
SINUMERIK 802D
9-334 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
S Finisarea la baza degajarii

Pentru inceperea finisarii la baza degajarii, se face o patrundere in adancime pana la adancimea
degajarii + adaosul de prelucrare pentru finisare + distanta de siguranta. Din acest punct
are loc apoi avansul de patrundere pe verticala la adancimea prescrisa la apelarea ciclului
(fata frontala a sculei fiind folosita pentru prelucrarea de finisare).
Suprafata de la baza degajarii se va prelucra dintr-o singura trecere.
Strategiile de patrundere:
vezi capitolul ”POCKET3”
Luarea in considerare a dimensiunii semifabricatului

In cazul prelucrarii degajarilor se poate tine seama si numai de adaosul de prelucrare de pe contur, care
a rezultat de la o operatie tehnologica anterioara (ex. turnare , forjare, etc).
In cazul degajarilor circulare dimensiunea _AP1 descrie tot un cerc (cu o raza mai mica decat
raza degajarii).
Pentru alte expicatii, vezi POCKET3.
Pentru parametrii _DP, _MID, _FAL, _FALD, _FFP1, _FFD, _CDIR, _MIDA, _AP1, _AD,
_RAD1, _DP1, vezi POCKET3.
_PA
G3 G2
_PO
Fig. 9-70
_PRAD (raza degajarii)

Dimensiunea degajarii circulare este definita prin intermediul razei.
IDaca raza degajarii este mai mica decat raza sculei, atunci ciclul va fi abandonat cu afisarea
mesajului 61105 ”Cutter radius too large”.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-335
Cicluri
_PA, _PO (coordonatele centrului degajarii circulare)

Parametrii _PA si _PO se utilizeaza pentru definirea coordonatelor centrului degajarii in planul
de lucru. Acest punct este centrul degajarii.

Parametrul _VARI se foloseste la definirea tipului prelucrarii.
Cifra unitatilor:
S 1=degrosare
S 2=finisare
Cifra zecilor (patrunderea):
S 2=dupa o traiectorie elicoidala
Daca este programata o alta valoare pentru parametrul _VARI decat una din cele posibile
ciclul va fi abandonat cu mesajul de eroare 61002 ”Machining type defined incorrectly”.
Note
Compensarea de scula trebuie programata obligatoriu inainte de apelarea ciclului. In caz contrar
ciclul va fi abandonat cu afisarea mesajului de eroare 61000 ”No tool compensation active”
Intern, in timpul efectuarii ciclului se foloseste un nou sistem de axe de coordonate si vor fi afisate
alte valori decat cele initiale. Punctul de zero al noului sistem de axe de coordonate este centrul
degajarii.
La sfarsitul ciclului se va reactiva vechiul sistem de axe de coordonate.
Exemplu de programare: Frezarea unei degajari circulare

Cu acest program se va prelucra o degajare circulara in planul de lucru YZ. Centrul degajarii are
coordonatele Y50 si Z50. Axa de patrundere pe verticala este axa X. Nu se prescrie adaos de finisare
si nu se specifica distanta de siguranta. Degajarea se prelucreaza prin frezare in sens contrar (op-
posed). Avansul de patrundere se face dupa o traiectorie elicoidala.
Raza sculei folosite este de 10 mm.
SINUMERIK 802D
9-336 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
Z Z
A A-B
50
50
B
Y X
50
20
Fig. 9-71
N10 G17 G90 G0 S650 M3 T1 D1 Specificarea parametrilor tehnologici
N20 X50 Y50 Apropierea de punctul de start
N30 POCKET4(3, 0, 0, - 20, 25, 50, 60, 6, 0, 0, 200, Apelarea cicluluil

100, 1, 21, 0, 0, 0, 2, 3) Parametrii _FAL, _FALD sunt omisi
9.6.11 Frezarea filetelor - CYCLE90
Programarea
CYCLE90 (RTP, RFP, SDIS, DP, DPR, DIATH, KDIAM, PIT, FFR, CDIR, TYPTH, CPA, CPO)
Parametrii

DP real Adancimea gaurii (valoare absoluta)
DPR real Adancimea gaurii referitoare la planul de referinta (fara
semn)
DIATH real Diametrul nominal, diametrul exterior al filetului
KDIAM real Diametrul interior al filetului
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-337
Cicluri
PIT real Pasul filetului; Valori limita: 0.001 ... 2000.000 mm

FFR real Avansul pentru frezarea filetului (fara semn)
CDIR int Sensul de parcurgere al filetului
Valori: 2 (pentru frezarea filetului in sensul G2)
3 (fpentru frezarea filetului in sensul G3)
TYPTH int Tipul filetului
Valori: 0=filet interior
1=filet exterior
CPA real Centrul filetului dupa abscisa (valoare absoluta)
CPO real Centrul filetului dupa ordonata (valoare absoluta)
Functionare
Ciclul CYCLE90 se poate folosi la frezarea filetelor interioare si exterioare. Generarea filetului
se bazeaza pe o inerpolare elicoidala. Toate cele trei axe folosite in timpul prelucrarii sunt
axe active care executamiscari intercolerate intre ele.
Fig. 9-72
Secventa de miscari la prelucrarea filetelor exterioare

Cand se frezeaza filete cu G2, pozitia de start se gaseste in sens pozitiv atat pe abscisa, cat si pe ordonata
in planul curent de lucru (in primul cadran al sistemului de axe de coordonate).
Cand se frezeaza filete cu G3, pozitia de start a sculei se gaseste in sens pozitiv pe abscisa si
negativ pe ordonata (in cadranul IV al sistemului de axe de coordonate).
SINUMERIK 802D
9-338 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
Distanta sculei fata de suprafata filetata depinde de diametrul exterior al filetului si de raza sculei
folosite.
Z
Y
CPA
CPO
X
Pozitia de start
Pozitia de start cand se frezeaza
cand se frezeaza cu G2
cu G3
Fig. 9-73

S Pozitionarea in punctul de start prin utilizarea avansului rapid G0 la nivelul planului de retragere
ce va deveni planul curent
S Patrunderea din puncul de start pana la planul de referinta plus distanta de siguranta cu avansul
rapid G0
S Apropierea radiala de diametrul interior al filetului dupa o traiectorie circulara in sensul G2 sau G3
programat prin parametrul CDIR
S Frezarea filetului in sens G2/G3 si cu avansul FFR
S Retrgerea radiala dupa o traiectorie circulara in sens opus sensului de rotatie G2/G3 programat
si cu o viteza de avans redusa FFR
S Retragerea axiala pana la nivelul planului de retragere cu avansul rapid G0
Secventa de miscari la prelucrarea filetelor interioare

SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-339
Cicluri

S Pozitionarea in punctul de start prin utilizarea avansului rapid G0 la nivelul planului de retragere
ce va deveni planul curent
S Patrunderea din puncul de start pana la planul de referinta plus distanta de siguranta cu avansul
rapid G0
S Pozitionarea in interiorul gaurii existente la raza calculata intern de ciclu cu G1 si cu avansul
FFR
S Apropierea radiala de diametrul exterior al filetului dupa o traiectorie circulara in sensul G2 sau G3
programat prin parametrul CDIR
S TFrezarea filetului in sens G2/G3 si cu avansul FFR
S Retrgerea radiala dupa o traiectorie circulara in sensul de rotatie G2/G3 programat
si cu o viteza de avans redusa FFR
S Retragerea radiala rapida pana in centrul filetului cu G0
S Retragerea axiala pana la nivelul planului de retragere cu avansul rapid G0
Filetarea de jos in sus
Din motive tehnologice, de multe ori este mai bine ca prelucrarea filetului sa se faca de jos in sus. In
acest caz planul de retragere RTP va fi deasupra adancimii filetului DP.
Aceasta prelucrare este posibila, dar adancimea de filetare trebuie sa fie specificata neaparat in
valori absolute si planul de retragere va fi atins inainte de apelarea ciclului
Exemplu de programare (filetare de jos in sus)

Filetul are pasul de 3 mm si incepe de la - 20 pana la 0. Planul de retragere este la nivelul
8.
N10 G17 X100 Y100 S300 M3 T1 D1 F1000

N20 Z8
N30 CYCLE90(8, - 20, 0, - 60, 0, 46, 40, 3, 800, 3, 0,
50, 50)
N40 M2
Gaura in care se executa filetul trebuie sa aiba cel putin - 21.5 (mai mult decat jumate din pasul filetului).
Deplasarea axiala pentru generarea filetului
Deplasarea in sus sau in jos in vederea frezarii filetului depinde de celelalte doua axe de lucru.
Aceste miscari dupa cele trei axe trebuie sa fie intercorelate pentru a rezulta pasul filetului
programat.
Valoarea deplasarii axiale se determina cu relatia:
P 2*WR+ RDIFF
ΔZ = *
4 DIATH
SINUMERIK 802D
9-340 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
Δz Deplasarea verticala
p Pasul filetului
WR Raza sculei
DIATH Diametrul exterior al filetului
RDIFF Diferenta de raza pentru cercul de retragere
Pentru filete interioare, RDIFF = DIATH/2 - WR,
Pentru filete exterioare, RDIFF = DIATH/2 + WR.
Z Z
RTP RTP
RFP+SDIS RFP+SDIS
RFP RFP
DPR
DPR
DP
X X
Y Y
CPA CPA
CDIR CDIR
CPO
CPO
X X
Fig. 9-74
DIATH, KDIAM and PIT (diametrul nominal, interior si pasul filetului)
Acesti parametrii sunt folositi pentru prescrierea valorilor dimensionale ale filetului: diametrul
exterior, interior si pasul). Parametrul DIATH este diametrul exterior, iar KDIAM este diametrul
interior al filetului. Deplasarile pentru apropiere, indepartare si pe verticala sunt generate in
functie de acesti parametrii.
FFR (feedrate)
Parametrul FFR se refera la viteza de avans din timpul frezarii efective a filetului. Aceasta
valoare este activa cand secventa de miscari se defasoara dupa o traiectorie elicoidala.
Aceasta valoare a avansului se va reduce automat in timpul apropierii si retragerii. Retragerea finala
se va face in afara filetului cu G0.
CDIR (sensul de rotatie)
Acest parametru este folosit pentru specificarea sensului filetului.

Daca acest parametru are prescris alte valori decat cele posibile va aparea un mesaj de eroare:
”Wrong milling direction; G3 is generated”.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-341
Cicluri
In acest caz prelucrarea se va face automat dupa G3.
TYPTH (thread type)
Cu ajutorul parametrului TYPTH se specifica tipul filetului ce va fi generat, interior sau exteri-
or.
CPA si CPO (coordonatele centrului axei filetului)
Acesti parametrii definesc coordonatele centrului axei filetului pentru proeminenta circulara sau pentru
gaura in care se va prelucra filetul.
Note
Raza sculei este calculata intern in cadrul ciclului. In acest sens, compensarea de raza a sculei
trebuie sa fie activa inainte de apelarea ciclului. In caz contrar va aparea mesajul de eroare
61000 ”No tool compensation active” si ciclul va fi anulat.
Daca raza sculei=0 sau negativa, ciclul va fi abandonat si in acest caz cu afisarea mesajului de eroare.
La filetarea interioara, daca raza sculei este prea mare apare mesajul 61105 ”Cutter radius too large” si
ciclul va fi anulat.
Exemplu de programare: Filetarea interioara

Cu acest program se poate freza un filet la coordonatele X60 Y50 in planul G17.
Y Y
A-B
A
50
B
60 X 40 Z
Fig. 9-75
DEF REAL RTP=48, RFP=40, SDIS=5, DPR=40, Definirea variabilelor si atribuirea de

DIATH=60, KDIAM=50 valori
DEF REAL PIT=2, FFR=500, CPA=60,CPO=50
DEF INT CDIR=2, TYPTH=0
N10 G90 G0 G17 X0 Y0 Z80 S200 M3 Pozitionarea in punctul de start
N20 T5 D1 Specificarea valorilor tehnologice
SINUMERIK 802D
9-342 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
N30 CYCLE90 (RTP, RFP, SDIS, DP, DPR, DIATH, Apelare ciclu
KDIAM, PIT, FFR, CDIR, TYPTH, CPA CPO)
N40 G0 G90 Z100 Pozitionare dupa ciclu
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-343
Cicluri
9.7 Mesaje de eroare si cauze
9.7.1 Note generale
Daca in cadrul unui ciclu se constata neconcordante dimensionale se va genera un mesaj de eroare
Ciclurile afiseaza mesajele proprii in linia de mesaje a sistemului. Aceste mesaje nu vor duce
la abandonarea programului.
Mesajele ce apar in linia de mesaje a sistemului trebuie analizate in functie de ciclul care se executa
si de semnificatia acestora.
9.7.2 Cauzele erorilor in cadrul ciclurilor
Dac este detectata o conditie ce va duce la o eroare in cadrul ciclului, se va genera un mesaj de eroare
Mesajele de eroare cu numerele intre 61000 si 62999 sunt generate de catre cicluri. Aceste domenii de
numere sunt si ele subdivizate, iar erorile vor putea fi anulate prin diverse actiuni.
Textul de eroare este insotit cu codul numeric de eroare al acesteia si sunt disponibile si informatii
suplimentare din partea sistemului.
Tabelul 9-25
Numarul codului de eroare Criterii de stergere Rezultatul codului

61000 ... 61999 NC_RESET Pregatirea blocurilor de catre
comanda numerica este anulata
62000 ... 62999 Clear key pregatirea blocurilor este intre-
rupta; ciclul poate continua
cu NC START dupa ce eroarea
fost stearsa
9.7.3 Trecerea in revista a mesajelor de eroare
Codurile mesajelor de eroare corespund urmatoarelor:
6 _ X _ _
S X=0 Eroare generala a ciclului

S X=1 Eroare generata in ciclurile de gaurire si frezare
In tabelul urmator apare o lista cu codurile de eroare, semnificatia erorilor, sursa erorilor si modul
de remediere a acestora.
SINUMERIK 802D
9-344 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
Tabelul 9-26
Cod Mesaj de eroare Sursa Explicare, Remedii

Eroare
61000 ”No tool compensation ac- SLOT1 Compensarea de scula D trebuie programata inaintea apelarii ciclului
tive” SLOT2
POCKET3
POCKET4
CYCLE71
CYCLE72
61001 ”Illegal thread pitch” CYCLE84 Verifica parametrii pentru dimensiunile filetului
CYCLE840 (parametrii sunt contradictorii)
61002 ”Machining type defined SLOT1 Valorile pentru parametrul VARI ce se refera la tipul
incorrectly” SLOT2 prelucrarii sunt incorecte si trebuie schimbate
POCKET3
POCKET4
CYCLE71
CYCLE72
61003 ”No feedrate programmed CYCLE71 Parametrii pentru valorile avansului sunt incorecte
in the cycle” CYCLE72 si trebuie schimbate.
61009 ”Active tool number = 0” CYCLE71 Nu a fost programata o scula (T) inaintea apelarii ciclului.
CYCLE72
61010 ”Finishing allowance too CYCLE72 Adaosul de prelucrare la baza degajarii este mai mare
large” adaosul total; acesta trebuie redus.
61011 ”Scaling not permitted” CYCLE71 Factorul de scalare este activ si nu este ingaduit de
CYCLE72 acest ciclu.
61101 ”Reference plane defined CYCLE71 Trebuie definite valori diferite pentru planurile de retragere
incorrectly” CYCLE72 sau referinta cand specificarea valorilor se face relativ,
CYCLE82 iar pentru adancimea de prelucrare valorile trebuie
to sa fie absolute.
CYCLE88
CYCLE840
SLOT1
SLOT2
POCKET3
POCKET4
61102 ”No spindle direction pro- CYCLE86 Parametrul SDIR (sau SDR in CYCLE840) trebuie sa
grammed” CYCLE88 fie programat
CYCLE840
POCKET3
POCKET4
61103 ”Number of holes is zero” HOLES1 Nu a fost programat numarul de gauri
HOLES2
61104 ”Contour violation of the SLOT1 Parametrii conturului proeminentelor nu au fost
slot / slots” SLOT2 parametrizati corect din care cauza apare interferenta
in prelucrarea acestora.
61105 ”Cutter radius too large” SLOT1 Diametrul sculei folosite este mai mare decat dimensiunea
SLOT2 ce trebuie obtinuta; in acest caz se va folosi o scula cu
POCKET3 diametrul mai mic decat dimensiunea respectiva.
POCKET4
61106 ”Number or distance of HOLES2 Parametrii NUM sau INDA nu sunt corecti; distribuirea
circle elements” SLOT1 contururilor de prelucrat pe un cerc nu este posibila
SLOT2 din cauza aparitiei interferentelor in prelucrare.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-345
Cicluri
Tabelul 9-26 , continuare
Cod Mesaj de eroare Sursa Explicare, Remedii

Eroare
61107 ”First drilling depth defi- CYCLE83 Prima adncime este opusa sensului adancimii de lucru.
ned incorrectly”
61108 ”No permissible values for POCKET3 Parametrii _RAD1 si _DP necesari pentru definirea
the parameters _RAD1 POCKET4 adancimii de aschiere au fost specificati
and _DP1” incorect.
61109 ”Parameter _CDIR defi- POCKET3 Valoarea pentru parametrul _CDIR pentru definirea sen-
ned incorrectly” POCKET4 sului frezarii a fost specificat gresit si trebuie modificat.
61110 ”Finishing allowance at POCKET3 Adaosul de prelucrare de finisare la baza este mai mare
the base > depth infeed” POCKET4 decat adancimea de aschiere maxima posibila la o trecere;
se reduce adaosul de finisare sau se mareste adancimea de aschiere.
61111 ”Infeed width > tool dia- CYCLE71 Latimea de aschiere programata este mai mare decat
meter” POCKET3 diametrul sculei; se va reduce latimea de aschiere.
POCKET4
61112 Tool radius negative” CYCLE72 Raza specificata a sculei este negativa; acest lucru nu
este permis!
61113 ”Parameter _CRAD for POCKET3 Parametrul pentru specificarea razei coltului _CRAD a
corner radius too large” fost specificat prea mare; trebuie redusa valoarea.
61114 ”Machining direction CYCLE72 Sensul de prelucrare referitoare la directia de compen-
G41/G42 defined incor- sare a razei sculei G41/G42 a fost aleasa incorect.
rectly”
61115 ”Approach or retraction CYCLE72 Modul de apropiere sau retragere de contur a fost
mode (straight line/circle/ definit incorect; verifica parametrul _AS1 sau _AS2.
plane/space) defined in-
correctly”
61116 ”Approach or retraction CYCLE72 Traiectoria de apropiere sau retragere specificata este 0;
path=0” valoarea trebuie marita; verifica _LP1 sau _LP2.
61117 ”Active tool radius <= 0” CYCLE71 Raza sculei active este nula sau negativa; acest lucru
POCKET3 nu este permis!
POCKET4
61118 ”Length or width = 0” CYCLE71 Valoarea pentru lngimea sau latimea prelucrarii este nula
si nepermisa; verifica parametrii _LENG si _WID.
61124 ”No infeed width program- CYCLE71 Pentru simularea activa fara scula, este necesar sa se
med” programeze obligatoriu o valoare pentru _MIDA.
62100 ”No drilling cycle active” HOLES1 Apelarea ciclului nu a fost facuta moda
HOLES2
9.7.4 Mesaje in timpul executiei ciclurilor
In timpul executarii ciclurilor apar periodic mesaje despre starea prelucrarii. Aceste mesaje nu vor
intrerupe executia programului.
Mesajele pot oferi informatii referitoare la parametrii de lucru (geometrici, tehnologici) sau privind stadiul
de realizare a ciclului, mai exact referitoare la etapa de prelucrare propriu-zisa aflata in desfasurare.
Urmatoarele tipuri de mesaje sunt posibile:
SINUMERIK 802D
9-346 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Cicluri
Tabelul 9-27
Continutul mesajului Sursa

”Depth: according to the value for the relative depth” CYCLE82...CYCLE88, CYCLE840
”Slot is being processed” SLOT1
”Circumferential slot is being processed” SLOT2
”Wrong milling direction; G3 is generated” SLOT1, SLOT2
”1st drilling depth: according to the value for the rela- CYCLE83
tive depth”
<no.> in continutul mesajului se refera la figura curenta ce se prelucreaza.
SINUMERIK 802D
6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M) 9-347
Cicluri
notite
SINUMERIK 802D
9-348 6FC5 698 - 2AA10- 0BP3 (11.03) (OP - M)
Index
A Deep hole drilling with chip breaking, 9-251
Deep hole drilling with swarf removal, 9-250
Absolute drilling depth, 9-287, 9-316
Determining tool offsets, 3-33
absolute drilling depth, 9-245, 9-311
Drilling, 9-244
Address, 8-128
Drilling cycles, 9-237, 9-242
Axis assignment, 9-239
Drilling pattern cycles, 9-237, 9-275
Drilling pattern cycles without drilling cycle call,
9-275
B
Behavior when quantity parameter is zero, 9-275
Block search, 5-64 E
Block structure, 8-129
Entering tools and tool offsets, 3-31
Boring 1, 9-262
External thread, 9-338
Boring 2, 9-265
Boring 3, 9-268
Boring 4, 9-270
Boring 5, 9-272 F
Face milling, 9-284
Fundamentals of NC Programming, 8-127
C
Call conditions, 9-238, 9-243
Center drilling, 9-247 G
Centering, 9-244 Geometrical parameters, 9-242
Character set, 8-130
Circle of holes, 9-280
Circular pocket - POCKET4, 9-333 H
Circular spigot milling - CYCLE77, 9-304
Handwheel, 4-53
Circumferential slot - SLOT2, 9-319
HOLES1, 9-276
Configuring input screenforms, 9-241
HOLES2, 9-280
Cycle alarms, 9-344
Cycle call, 9-239
Cycle support in the program editor, 9-240
CYCLE71 , 9-284 I
CYCLE72, 9-290 Internal thread, 9-339
CYCLE77, 9-304
CYCLE81, 9-244
CYCLE82, 9-247 J
CYCLE83, 9-249
JOG, 4-50
CYCLE84, 9-254
JOG mode, 4-50
CYCLE840, 9-257
CYCLE85, 9-262
CYCLE86, 9-265
CYCLE87, 9-268 L
CYCLE88, 9-270 LONGHOLE, 9-308
CYCLE89, 9-272
CYCLE90, 9-337
M
Machine zero, 3-42
D Machining parameters, 9-242
Data transfer, 6-92 Machining plane, 9-238
Deep hole drilling, 9-249 Manual data input, 4-54
SINUMERIK 802D
6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M) Index-349
Index
MDA mode, 4-54 Row of holes, 9-276

Messages, 9-346
Milling cycles, 9-237, 9-283
S
Safety clearance, 9-245
O Screen layout, 1-13
Operating area ”Machine”, 4-50 Setting data, 3-45
Operating area ”Parameters”, 3-31 Simulation of cycles, 9-240
Operating areas, 1-16 SLOT1, 9-313
Operating the cycle selection, 9-241 SLOT2, 9-319
Overview of cycle alarms, 9-344 Slots on a circle - LONGHOLE, 9-308
Overview of cycle files, 9-240 Slots on a circle - SLOT1, 9-313
SPOS, 9-255, 9-256
P
Part program T
selecting, starting, 5-63 Tapping with compensating chuck, 9-257
stopping, aborting, 5-65 Tapping with compensating chuck with encoder,
Path milling, 9-290 9-259
Plane definition, 9-238 Tapping with compensating chuck without enco-
Plausibility checks, 9-275 der, 9-258
POCKET3, 9-325 Thread milling, 9-337
POCKET4, 9-333 Tool zero, 3-42
R V
R parameters, 3-48 V24 interface, 6-92
Re-approach after Interruption, 5-66
Rectangular pocket - POCKET3, 9-325
Reference plane, 9-245 W
Relative drilling depth, 9-316
Word structure, 8-128
relative drilling depth, 9-245, 9-287, 9-311
Repositioning after interrupting, 5-67
Retraction plane, 9-245
Rigid tapping, 9-254 Z
Zero offset, 3-42
SINUMERIK 802D
Index-350 6FC5 698-2AA10-0BP3 (11.03) (OP-M)
Sugestii
SIEMENS AG Corectii
A&D MC IS pentru publicare/manual
Postfach 3180
SINUMERIK 802D
D-91050 Erlangen
(Tel. +49 (0)180 5050 - 222 [hotline]
Fax +49 (0) 9131 98 - 2176 [documentation]
email: motioncontrol.docu@erlf.siemens.de) Documentatia utilizatorului
Operare si Programare - Frezare
De la
Order -No.:6FC5698 -2AA10-0BP3
Nume Editia: 11.03
Compania/dept.
Va rugam sa ne notificati asupra tuturor
Strada erorilor pe care le constatati la citirea,
acestui document.
Cod: Oras: Sugestiile dumneavoastra pentru o recti-
Telefon: / ficare viitoare sunt de asemenea binevenite.
Fax: /
Sugestii si / sau corectii

Structura documentatiei pentru SINUMERIK 802D
Documentul general: Catalog
SINUMERIK 802D
Strunjire
Frezare
Manualul utilizatorului: Operare si Programare
SINUMERIK 802D SINUMERIK 802D
Strunjire Frezare
Manualul utilizatorului: Ghidul de diagnosticare
SINUMERIK 802D
Strunjire
Frezare
Manualul tehnic: Pornirea
SINUMERIK 802D
Documentation
Turning, SIMODRIVE
Milling 611U
Manualul tehnic: Descriere si functionare
SINUMERIK 802D
Strunjire
Frezare
Siemens AG
Automatisierungs- und Antriebstechnik
Motion Control Systems
© Siemens AG 2002
2003
Postfach 3180, D – 91050 Erlangen Änderungen vorbehalten
Bundesrepublik Deutschland Bestell-Nr. . 6FC5698 -2AA10 -0AP2
-0BP3
Gedruckt in der Bundesrepublik Deutschland

www.ad.siemens.de

Manual Prog. Siemens 802D

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual Prog. Siemens 802D

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Operare si programare - Editia 11/03

Control System Software Version

Istoricul tipa ririi

Codul de stare în coloana „Observatii”:

Editia Nr. comanda Observatii

Acest manual este inclus n

Alte funct ii care nu sunt descrise n

Bestell - Nr. 6FC5 698 - 2AA10 - 0BP3 Siemens - Aktiengesellschaft

Se utilizeaza pentru pregatire proprie

8.6.1 Note generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8-192

9.5.2 Sir de gauri – HOLES1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9-276

Tasta de reapelare Tasta de pozitionare a zonei de lucru

Tasta ETC (in continuare) Tasta apelare program

Informatii despre alarme Tasta parametrii

Tasta comutare canale Tasta pentru Program Manager

Tasta Info Alarma

Tasta Control Tasta libera

Tasta Alt Taste defilare pagina

Tasta stergere inapoi (Backspace)

Taste Panou control pentru comanda masinii-unelte

Tasta fara LED

INTRODUCERE DATE MANUAL

OPRIRE AX PRINCIPAL (STOP)

Zona de taste soft

Fig. 1-1 Prezentare ecran de comanda

Ecranul este divizat in urmatoarele zone:

Fig. 1-2 Zona de stare

Tabel 1-1 Explicarea elementelor din portiunea de stare a ecranului

4 Controale program in mod Automati

7 Selectare program (main program)

Zona de taste soft

Fig. 1-3 Zona de taste

Table 1-2 Expicarea zonelor marcate din portiunea de taste

Zona Display Rol:

Modul de notare mixt este activ

Legatura cu PLC programming tool este activa

4 Bara de taste soft verticala si orizontala

Taste soft standard

Iesire din ecranul curent.

Anulare date introduse.

Acceptare date introduse si incepere calcul.

Terminare introducere date si acceptare date introduse.

1.2 Zona de operare

Pozitionare Operare masina

Offset/Parametrii Introducerea valorilor de compensare si setare initiala

Program Crearea programului piesa

Program Manager Folder sau director cu programele piesa

Sistem Diagnosticare, pornire

Alarma Alarme si lista de mesaje

Datele de intrare sau modificarile protejate de parole sunt:

1.3 Optiuni de acces

Functia calculator poate fi activata prin apasarea tastelor SHIFT si “=”.

Daca in campul de introducere a datelor exista o valoare, calculatorul va accepta aceasta

Fig. 1-4 Calculator

Caractere pentru operarea cu calculatorul

Problema Valoare introdusa-> Rezultat

Se introduce cerntrul cercului, unghiul de tangenta si raza cercului.

Tastele soft G2 / G3 defineste sensul de rotatie sau parcurgere a cercului.

Examplu: Calcularea punctului de intersectie dintre un sector de cerc si o dreapta.

Se introduc urmatoarele coordonate sau unghiuri:

dupa dreapta (are coordonatele: X = 51.981, Y = 43.081) (vezi pp. 1-11).

Aceasta functie converteste coordonatele polare in coordonate carteziene.

Se introduce punctul de referinta, lungimea razei polare si unghiul.