II.

Mitologia greacă şi romană - realitate culturală complexă

TOPOS SI MITOLOGIE IN SPATIUL EUROPEAN

18

Introducere .Teogonia. Zeii

Mitologia şi legendele ne povestesc că, lumea noastră cea de astăzi, pământul plin de

flori şi fructe, cu râuri limpezi şi izvoare, soarele, luna, ziua, noaptea şi vânturile, nu au fost

întotdeauna astfel. Lumea întreagă era in haos, fără hotare, fără formă. Însă precum cântau

poeţii, din haos s-a desprins pământul. Iar pământul rupt din haos era însăşi zeiţa Gheea.

Dragostea este cea care i-a unit pe zeiţa Gheea cu zeul Uranus, care era cerul, înalt şi

plin de stele. Din dragoste lor s-au născut titanii, ciclopii cu un singur ochi, apoi hecatonhirii

sau centimanii ce aveau o sută de braţe lungi şi monstruoase dar şi alţi prunci hidoşi şi

necruţători.

Uranus avea darul de a vedea viitorul, astfel că acesta află ca unul dintre copiii săi îl va

răsturna şi va prelua conducerea. Astfel, Uranus decide să îi arunce în temniţă pe toţi copiii

săi. Ajutaţi de mama lor, Gheea, aceştia scapă iar Uranus este învins de Cronos.

Cronos este blestemat de Uranus să aibă aceiaşi soarta, şi să fie şi el învins de unul

dintre fiii săi. Pentru a nu ajunge în această situaţie Cronos a născocit atunci un plan groaznic.

Să îi înghită cu totul pe nou-născuţii săi, căci nu avea încredere în nici o temniţă în care ar fi

putut să îi închidă. Cronos a avut împreună cu Rhea doi băieţi: Hades (Pluton) şi Poseidon

(Neptun), şi trei fete: Hestia, Demetra şi Hera. În momentul naşterii fiecare dintre aceştia a

fost înghiţit de către Cronos.

Rhea urma să nască acum cel de-al al şaselea copil şi îşi dorea că măcar pe acesta să îl

salveze. Astfel, acesta i-a cerut sfatul mamei sale, Gheea, iar aceasta a ascuns-o intr-o peşteră

întunecoasă din insula Creta. Aici s-a născut Zeus.

Rhea s-a dus iute la Cronos şi i-a dat o piatră înfăşurată în scutece moi, spunând că e

copilaşul. Grăbit, şi cum nu vedea prea bine, Cronos a înşfăcat pietroiul şi l-a înghiţit pe loc,

mulţumit că a îndepărtat primejdia.

Zeus a rămas în grija unor semizei, născuţi de bunica lui, Gheea. Aceştia au primit

poruncă să facă zgomot mare, să cânte şi să dănţuiască, lovindu-ţi scuturile cu armele, ca să

nu se audă cumva plânsetul copilului în cer, la tatăl său. El a fost îngrijit de nimfele Ida şi

Adrasteia. Doica i-a fost capra Amaltheia, adusă de nimfe pentru a hrăni copilul cu laptele ei.

Capra avea grai omenesc şi se juca cu Zeus cum se joaca mamele cu copiii lor. Zeus creştea

văzând cu ochii şi era foarte puternic încă de mititel. Se poveste că, jucându-se la un moment

TOPOS SI MITOLOGIE IN SPATIUL EUROPEAN

19

dat cu Amaltheia, a apucat-o de un corn atât de tare, că a rămas cu el in mână. Lui Zeus i-a

părut rău ca i-a rupt cornul Amalthei, fiindcă ţinea foarte mult la ea. De aceea, a hotărât ca

acest corn să fie mereu plin cu fructe: mere, pere, struguri, smochine şi altele, astfel încât

capra să aibă mereu hrană din belşug. Mai târziu, cornul avea să primească denumirea

de cornul abundenţei, iar semnul său pictat pe locuinţe avea să fie socotit aducător de noroc.

În momentul morţii Amalthei, Zeus a pus-o pe bolta cerească, sub forma constelaţiei Caprei,

iar cu pielea ei fermecată se spune că ar fi fost acoperită pavăza sau egida zeiţei Atena.

Cu lapte de capră şi miere de albine, cu nectar şi cu ambrozie, Zeus a crescut într-un

an cât alţii în douăzeci şi cinci, aşa că după un an era gata să îl răstoarne pe Cronos, tatăl său,

şi să preia puterea. Era ferm hotărât să îşi elibereze fraţii, despre care îi povestiseră mama şi

bunica. Zeus a turnat o licoare fermecată în băutura tatălui său, Cronos, iar Rhea i-a dat-o lui

Cronos să o bea când acesta s-a întors acasă. Dar imediat după aceasta, Cronos a început să

verse şi i-a dat afară pe toţi copiii înghiţiţi, care crescuseră în pântecele lui.

Tinerii zei (Zeus, Hades, Poseidon, Hestia, Demetra, Hera) şi-au făcut tabăra

pe muntele Olimp. Zeus a fost ales lider şi au început pregătirile de lupta cu zeii cei

bătrâni. Ei i-au eliberat pe ciclopi şi hecatonhiri din temniţele în care îi ţinuse Cronos.

Mulţumiţi, ciclopii au făurit fulgerele, tunetele şi trăsnetele, pe care i le-au oferit lui Zeus,

apoi o furcă mare cu trei dinţi, tridentul, pentru Poseidon şi o cască fermecată, ce îl făcea

nevăzut când o punea pe cap, lui Hades.

Lupta dintre zeii tineri şi zeii cei bătrâni (ajutaţi de titani şi uriaşi) a durat 10 ani. În

final, zeii conduşi de Zeus, au învins şi preluat puterea.

Zeus a fost întronat conducător, în palatul de pe muntele Olimp. La picioarele sale era

vulturul care îi adusese pe când era copil, zi de zi, nectarul, băutura zeilor nemuritori. Zeus

era stăpânul întregului Olimp şi al pământului, fiind necruţător de exemplu ,cu Prometeu care

aduce focul pe pământ, oferind căldura şi o nouă viaţă, cu pământenii cărora le trimite bolile,

nenorocirile şi toate relele în Cutia Pandorei, dar şi cu alţi zei care nu se supuneau orbeşte lui.

Tot Zeus păcăleşte mai multe pământence, având cu ele nenumăraţi copii, deşi era căsătorit cu

Hera.

Zeus a hotărât să împartă lumea. A oprit pentru sine in chip deosebit, cerul. Poseidon a

primit apele din mări, fluviile şi izvoarele, iar Hades a devenit stăpânul ţinuturilor de sub

pământ.

TOPOS SI MITOLOGIE IN SPATIUL EUROPEAN

20

Zeus le-a chemat apoi pe surorile sale: Hestia, Demetra şi Hera. Hestia (Vesta) a

devenit zeiţa căminului familial şi a focului din vatra casei. Demetra (Ceres) a devenit zeiţa

holdelor bogate şi livezilor roditoare. Pe Hera (Junona), Zeus a hotărât să o ia de soţie.

După ce a hotărât ce vor stăpâni, pentru că mai avea stăpâniri de oferit, Zeus şi-a

chemat copiii. Palas - Atena (Minerva), născută din capul lui Zeus, a devenit zeiţa

înţelepciunii, a cugetărilor adânci, a măiestriei în muncă sau în războaie. Hefaistos (Vulcan),

cel urât şi greoi, dar puternic şi priceput, a fost numit zeu peste meşteşuguri. Zeul războaielor

a devenit certăreţul Ares (Marte). Zeu al negoţului, al hoţiei, al călătoriilor pe mare şi pe

uscat, a fost numit Hermes (Mercur) - fiul lui Zeus şi al Maiei. El avea să fie şi curierul zeilor,

căci era tare iute de picior.

Zeus i-a chemat apoi pe cei doi copii pe care i-a avut cu zeiţa Leto, Apollo si Artemis.

Pe Apollo l-a numit zeu al zilei, al luminii şi al artelor, protector al poeziei şi al muzicii,

conducătorul corului muzelor, personificare a Soarelui. Artemis a devenit zeiţa vânătorii şi a

luminii lunii.

Ultima dintre cei doisprezece zei mari ai Olimpului a fost Afrodita (Venus), născută

din spuma mării. Ea a devenit zeiţa dragostei şi a frumuseţii şi avea să fie însoţită mereu de

porumbiţele care îi aduseseră ambrozie lui Zeus când era mic. Porumbiţele aveau să rămână

pe vecie simbolul blândeţii şi iubirii.

TOPOS ŞI MITOLOGIE ÎN SPAŢIUL EUROPEAN

(EDIŢIE TIPĂRITĂ, 2017)

Autori AMARINEI TANIA, FOCA ALINA ROMAN TATIANA

ISBN 978-973-0-25424-2