Sunteți pe pagina 1din 4

Creativitatea

Întrebări rezumative-rezolvate
1) Precizați, sunt care sensurile acordate conceptului de creativitate în psihologia modernă
?
R: În perioada modernă a psihologiei, creativitatea a devenit un concept central. Ea este
considerată un caz particular al rezolvării de probleme.
Conceptul îşi are originea în termenul latinesc ,,crearae” care înseamnă zămislire, făurire,
naştere.
2) Prin ce se caracterizează produsul creativității și ce stadii au fost identificate de G.
Wallas și A.Osborn?
R: Creativitatea se caracterizează prin: fluiditate, flexibilitate, originalitate și capacitate de
elababorare dar şi prin sensibilitate faţă de probleme şi capacităţi de redefinire.
◦ G. Wallas identifică patru stadii ale procesului creaţiei:
1) stadiul pregătitor în care, în urma unor intenţii se produce o mobilizare a subiectului, se strâng
materiale, se fac planuri, se experimentează mental;
2) stadiul incubaţiei în care la nivel subconştient se desfăşoară procese de reaşezare şi
structurare a informaţiei;
3) stadiul iluminării sau al intuiţiei este cel în care apare idea creatoare, momentul ,,aha”,
(,,insght”) al descoperirii produsului;
4) stadiul verificării este stadiul elaborării finale a proiectului.
Alex Osborn stadiile procesului creativ sunt: a) orientarea;
b) preparaţia;
c) analiza;
d) ideaţia;
e) incubaţia;
f) sinteza;
g) evaluarea creativă.
3) Care sunt nivelurile sau tipurile de creativitate descrise de C.W.Taylor?
R: C.W.Taylor identifică şase niveluri ale creativităţii:
1) creativitatea de expresie - cea mimico- gestuală şi de expresie verbală, prezentă la actori şi
oratori;
2) creativitatea procesuală - reflectată în originalitatea dezvoltării proceselor psiho-mentale (un
mod distinct de a percepe, gândi şi simţii lumea);
3) creativitatea de produs – cea mai durabilă şi obiectiva;
4)creativitatea inovativă – în care se realizează o recombinare de elemente cunoscute din care se
construieşte o nouă structură sau proces tehnologic;
5) creativitatea inventivă – care conduce la invenţie
6) creativitatea emergentă – care conduce la revoluţionarea unui întreg domeniu (ştiinţă,
telnologie, artă)
4) Cum descriu V.Lowenfeld și C.W.Taylor creativitatea?
R: V.Lowenfeld vede câteva însuşiri caracteristice ale creativităţii: receptivitatea pentru nou,
sensibilitatea faţă de problemă, identificarea cu problemele altor oameni şi culturi, variabilitatea
ideilor, capacitatea de adaptare rapidă la orice situaţie, originalitatea.
C.W.Taylor descrie personalitatea creativă prin: lipsă de îngâmfare, toleranţă faţă de situaţii
ambigue, încrederea persoanei în propria activitate creatoare, în forţa sa de a crea.
5) Descrieți portretul schițat de psihologul român Mielu Zlate ,,personalității creative”
R: Mielu Zlate susţine că personalităţile creative sunt caracterizate prin:
personalitate puternică, emoţionalitate stabilă, rezistenţă la presiunile conformiste,
autoconducere elevată, nevoie crescută de independenţă, gândire abstractă, lipsă de inhibiţie,
entuziasm.
6) Ce factori influențează procesul creativității ?
R: În studiul creativităţii au fost identificaţi o serie de factori care influenţează procesul:
A. psihologici – intelectuali, afectivi motivaţionali şi de personalitate;
B. conjuncturali sau socio-culturali;
C. psiho-sociali - care ţin de climat;
D. educaţionali.
7) Care este relația dintre inteligență și creativitate?
R: Cercetând copii cu un QI ridicat, Terman şi Oden au constatat că doar câţiva dintre aceştia s-
au realizat în plan creativ.
J.W.Getzels şi Ph.W.Jackson prezintă într-o lucrare (,,Creativitate şi inteligenţă”) rezultatele unui
studiu realizat pe un lot mare de subiecţi în care pun în rapot QI-ul înregistrat cu activitatea
creativă. În final trag concluzia că între creativitate şi inteligenţă nu există nici o legătură
directă. Rezultatele au părut contradictorii dar, totuşi, s-a constatat că pentru a obţine
performanţe creative este necesar un minimum de inteligenţă (110 QI – pentru activitate
ştiinţifică şi 95-100 QI pentru activitatea artistică). Peste acest nivel minim, un QI mai ridicat nu
garantează în mod automat o creştere a performanţelor creativităţii. Cercetările au pus în
evidenţă însă că scorurile medii sau foarte joase, la testele de inteligenţă, au o corelaţie scăzută
cu performanţele creative. Simon Thon arată că nivelul optimal al QI pentru creativitate este de
19 puncte deasupra mediei grupului subiecţilor aflaţi într-un câmp de investigaţie. Când
persoanele dispun de un nivel optimal de inteligenţă, performanţele creative sau noncreative se
datorează altor factori (motivaţionali sau de personalitate).
8) În ce constă demersul creativității și cum explică A.Maslow, M.Ralea, J.P.Guillford și
Edward De Bono acest proces ?
R: Abraham Maslow, fiecare persoană dispune încă de la naştere de un ,,potenţial”, un set de
„nevoi instinctuale“ certe care o determină să se dezvolte, să crească, să se afirme
Consideră că omul trebuie să devină ceea ce el poate fi.
Mihai Ralea afirma că între noi şi lume se interpune perdeaua modelelor, că muzica ne învaţă
să ascultăm, pictura ne învaţă să privim şi, în consecinţă, putem subînţelege că şi aparatele,
maşinăriile ne inspiră cum să acţionăm şi să găsim soluţii de rezolvare la probleme practice.
J.P. Guillford a susţinut importanţa gândirii divergente iar alţi autori precum Edward De Bono
pledează pentru importanţa gândirii laterale bazată pe asociaţii şi analogii.
9) Ce modele structurale întâlnim în teoria creativității - care sunt vectori importanți ai
modelului bifactorial – Mihai Golu?
R: Mihai Golu consideră creativitatea un produs al forţei emergente a sistemului psihic uman.
Avem un model bifactorial explicativ al creativităţii care o pune în legătură cu funcţia emergentă
ce presupune funcţionarea corelată a tuturor instanţelor psihice. Sunt prezentate două categorii de
vectori creativi (sau factori) foarte importanţi ce reunesc stări şi dispoziţii, structuri energetice
care incită preferenţial la acţiune:
1) vectorii energetici motivaţionali/volitivi (motive, dorinţe, trebuinţe, scopuri, înclinaţii,
aspiraţii, convingeri şi atitudini caracteriale de sinteză)
2) operaţiile – toate sistemele operatorii şi, în special, operaţiile şi sistemele deschise de tip
euristic.
10) Redați trăsăturile de personalitate considerate importante în realizarea și funcționarea
creativității?
R: Sunt considerate favorabile creativităţii:
a) trebuinţele de creştere şi performanţă, în opoziţie cu trebuinţele homeostazice strict utilitare;
b) motivaţia intrinsecă în opoziţie cu cea extrinsecă;
c) aspiraţiile superioare care permit valorificarea propriilor posibilităţi;
d) atitudinile nonconformiste (în plan epistemic şi pragmatic) în opoziţie cu atitudinile
convenţionale conformiste.
Creativitatea apare astfel ca interacţiune între vectorii energizanţi şi operaţii.
Privită ca structură de personalitate, creativitatea este considerată interacţiune optimă dintre
atitudinile predominant creative şi aptitudinile generale şi speciale de nivel superior.
Dintre atitudinile creative menţionăm:
- încrederea în propriile forţe animată de dorinţa realizări de sine; interese cognitive susţinute
de sensul şi scopul vieţii;
- cutezanţă în gândire şi adoptarea de noi scopuri;
- perseverenţă în urmărirea unui proiect şi căutarea unor soluţii;
- simţul valorii şi al orientării, atitudini valorizatoare de recunoaştere a valorii altora şi în mod
onest şi demn a propriei valori;
- simţul noului, receptivitate şi respect faţă de originalitate, cultivarea originalităţii ce corelează
cu valoarea socială şi umană.