1.

Banca Africanǎ de Dezvoltare- cadru economic general

1.1. Istoric
Grupul Bǎncii Africane de Dezvoltare, înfiinţat pentru a ajuta eforturilor de dezvoltare de
pe continent, cuprinde trei entitǎţi disctincte sub o singurǎ conducere: Banca Africanǎ de
Dezvoltare (ADB), care este instituţia mamǎ, înfiinţatǎ pe 4 august 1963 de cǎtre 23 de ţǎri
africane, în Khartoum, Sudan; Fondul African de Dezvoltare (ADF), stabilit pe 29 noiembrie
1972, de cǎtre Banca Africanǎ de Dezvoltare şi 13 ţǎri non-africane; Fondul Special Nigerian
(NTF), înfiinţat în 1976 de cǎtre guvernul federal nigerian.

Reuniunea inauguralǎ a Consiliului Guvernatorilor Bǎncii a avut loc în perioada 4-7

noiembrie 1964, în Lagos, Nigeria, iar sediul a fost deschis în Abidjan, Coasta de Fildeş, în
martie 1965. Banca a început sǎ opereze la 1 iulie 1966, iar începând cu anul 2003, grupul
opereazǎ de la Agenţia sa de Relocare Temporarǎ, din Tunis, Tunisia.

ADB a fost conceputǎ pentru a fi o bancǎ cu totul din Africa, fǎrǎ nici un membru din
afara regiunii. Amintirile privind dominaţia colonialǎ au fost incǎ proaspete probabil, şi pentru
mulţi încǎ amarǎ, ceea ce ar putea sǎ explice poziţia radical naţionalistǎ luatǎ în definirea
guvernǎrii sistemului bancar african. Acest lucru a însemnat ca resursele cheie ale ADF sǎ vinǎ
doar din partea ţǎrilor membre, fapt care nu s-a materializat. De asemenea, mai important decât
banii, ţǎrile membre nu aveau nici personal competent. Ca şi consecinţǎ, în vremurile de
inceput, banca a fost una puţin cunoscutǎ pe continent, umbritǎ de puterea Grupului Bǎncii
Mondiale.

În anul 1972, banca a decis crearea Fondului African de Dezvoltare, cu ajutorul a 13 ţǎri
non-regionale. Donaţiile externe au înregistrat 83 de milioane de dolari, iar în 1976, Nigeria a
donat 89 de milioane de dolari pentru a crea Fondul Special Nigerian. Au fost necesari cinci ani
de agonie pentru a se realiza faptul cǎ finanţarea strict a ţǎrilor regiunii nu este sufucientǎ pentru
a satisface nevoile continentului şi pentru a obţine amendamentul la politica bǎncii pentru
admiterea oficialǎ a membrilor non-regionali. Condiţia a fost ca sediul sǎ ramânǎ în Africa şi
presedintele Bǎncii va fi întotdeuna un african, nominalizat în cazul în care o majoritate de state
africane au votat pentru el.

1
1.2 Membrii Bǎncii Africane de Dezvoltare

Structura grupului de membri ai AfDB cuprinde 53 de ţǎri africane independente şi 24 de

ţǎri non-africane. Turcia este în finalizarea procedurilor pentru a deveni membrǎ a Grupului
Bǎncii. Pentru a deveni un membru AfDB, ţǎrile non-regionale trebuie sǎ fie întâi membri ADF.

Ţǎrile membre ale Băncii Africane de Dezvoltare

Ţǎrile membre ale Fondului African de Dezvoltare
Ţǎrile membre non-africane
Fig. 1. Membrii Grupului Bǎncii Africane de Dezvoltare1
Fiecare țară membră a Băncii Mondiale de Dezvoltare deține un numar de 625 de voturi,
de asemenea membrii mai primesc câte un vot pentru fiecare parte din capitalul băncii deținut.
Țara care este membru non- regional al băncii și deține o pondere destul de mare din capitalul
acesteia în comparație cu ceilalți membrii este SUA.
Mai jos sunt enumerații membrii atât regionali cât si cei non- regionali ai băncii.

1
http://www.afdb.org/en/about-us/members/

2
Africa Europa

Austria

Algeria Libya Belgium

Angola Madagascar Denmark
Benin
Malawi Finland
Botswana
Mali France
Burkina Faso
Mauritania Germany
Burundi
Mauritius Italy
Cameroon
Morocco Netherlands Norway
Cape Verde
Mozambique Portugal
Central African Rep.
Namibia Spain
Chad

Comoros Niger Sweden

Congo Nigeria Switzerland

Côte d’Ivoire Rwanda UK

D. R. Congo S. Tome & Principe

America
Djibouti Senegal de Nord
Egypt și de Sud Canada
Seychelles
Equatorial Guinea USA
Sierra Leone
Eritrea Argentina
Somalia
Ethiopia Brazil
South Africa
Gabon
Sudan
Gambia
Swaziland Asia
Ghana
Tanzania China
Guinea
Togo Korea
Guinea Bissau

Kenya Tunisia India

Lesotho Uganda Japan

Liberia Zambia Kuwait

Arabia Saudita
3
1.3. Organizarea Bǎncii Africane de Dezvoltare

De-a lungul anilor, Grupul Bǎncii Africane de Dezvoltare şi-a continuat reformele
instituţionale ce vizeazǎ maximizarea eficienţei, dezvoltǎrii şi calitǎţii operaţiunilor sale,
sprijinirea eforturilor depuse de statele sale membre, consolidarea capacitǎţii lor de a consolida
economiile regionale. Banca şi-a consolidat, de asemenea, rolul sǎu ca şi centru de cunoaştere şi
de cercetare, precum şi de voce proeminentǎ privind rezolvarea problemelor de dezvoltare din
Africa. 2

Principalele organe de decizie ale AfDB sunt: Consiliul Guvernatorilor, Consiliul de

Administraţie şi Preşedintele bǎncii.

Consiliul
Guvernatorilor

Consiliul de
Administrație

Președinte

Evaluare
Audit Secretariat
operațiuni
general

Operațiuni Finanțe Corporații

planificări

Fig.3. Organizarea Băncii Africane de Dezvoltare3

2
Petre Brezeanu, Ilie Simon, Laura Novac, Instituţii financiare internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 2005

3
Gh. Voinea, Mecanisme şi tehnici valutare financiare internaţionale, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2004, pag.314

4
 Consiliul Guvernatorilor este organul suprem al instituţiei. Acesta cuprinde miniştrii şi
oficialii de nivel înalt ai instituţiilor economice şi financiare din ţǎrile membre ale bǎncii. Fiecare
stat membru este reprezentat de cǎtre un guvernator şi de un supleant. Fiecare stat membru este
reprezentat de cǎtre un guvernator şi de un supleant. Fiecare ţarǎ membrǎ AfDB are un numǎr
egal de voturi, plus un numǎr în plus de voturi proporţionale cu aportul financiar adus bǎncii.
Nici o ţarǎ nu are drept de veto.

Guvernatorii se reunesc anual pentru a discuta probleme de politicǎ a bǎncii, de admitere

de noi membri, de creştere a capitalului şi de a a allege membrii consiliului de administraţie şi a
preşedintelui.

Consiliul de Administraţie este alcǎtuit din 18 membri aleşi pe o perioadă de trei ani, din
care 12 sunt reprezentanţi sunt ai ţărilor regionale şi 6 membri nu sunt din regiune. Consiliul de
Administraţie ia decizii privind creditele, garanţiile, direcţiile operaţiilor, politicile operaţionale
şi financiare şi programele de împrumut.

Ales de cǎtre Consiliul Guvernatorilor, la recomandarea Consiliului de Administraţie,

preşedintele este şeful executiv şi de afaceri al bǎncii. Este de asemenea şi reprezentatntul legal
al acesteia. Este şi preşedintele Fondului, precum şi a Consiliului de Administraţie. El determinǎ
structura organizatoricǎ, funcţiile şi responsabilitǎţile, propune numirea vicepreşedinţilor care îî
asistǎ în managementul de zi cu zi al Grupului Bǎncii. Presedintele actual al BAFD este Donald
Kaberuka.

2. Activitatea Bǎncii Africane de Dezvoltare

2.1. Obiectivele şi misiunea Bǎncii Africane de Dezvoltare

Obiectivul principal al Bancii Africane de Dezvoltare este de a stimula și susține

dezvoltarea economică durabilă precum și progresul cultural și social în țările membre
regionale, contribuind la reducerea săraciei.

5
 Banca Africană de Dezvoltare acţionează în următoarele direcţii4:

 Acordarea de credite în vederea susţinerii dezvoltării economice şi sociale a ţărilor

membre din regiune;
 Furnizarea de asistenţă tehnică în pregătirea şi executarea proiectelor şi a programelor de
dezvoltare economico-socială;
 Promovarea investiţiilor din fonduri publice şi private destinate dezvoltării economice a
ţărilor din regiune;
 Coordonarea planurilor şi politicilor de dezvoltare şi îndeosebi a proiectelor şi
programelor care contribuie la promovarea integrării regionale.

Principalele obiective ale politicii de credit a Băncii Africane de Dezvoltare sunt:

 susţinerea realizării unor programe în vederea dezvoltării micilor întreprinderi, în

domeniul mediului, educaţiei, sănătăţii, dezvoltării urbane şi locuinţelor;
 sprijinirea statelor din regiune în consolidarea democraţiei, în realizarea unor reforme în
organizarea fiscală, în sistemul juridic şi legislativ şi în creşterea rolului organizaţiilor şi
asociaţiilor societăţii civile;
 promovarea sectorului privat şi a reformelor economice, precum şi realizarea unor
proiecte privind modernizarea surselor de energie, a transporturilor şi a sistemului de
telecomunicaţii.
 lupta împotriva sărăciei prin evaluarea performanţelor ţăriilor membre pe planul reducerii
creşterii demografice, ameliorării serviciilor sanitare, lărgirii posibilităţilor de educare şi
formare a populaţiei;
 sprijinirea protecţia mediului înconjurător, gestiunea resurselor forestiere, eficienţa
utilizării şi conservării energiei;
 susţinerea politicilor macroeconomice şi sectoriale prin credite destinate producţiei,
infrastructurii şi dezvoltării economice.

4
Gh. Voinea, Mecanisme şi tehnici valutare financiare internaţionale, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004, p.315

6
 În anul 2000, toate instituţiile multilaterale de dezvoltare au convenit asupra unui set de
obiective acelaşi, numite Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) . Acestea sunt:

 Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului;

 Eradicarea sărăciei extreme şi a foametei;
 Îmbunătăţirea sănătăţii materne;
 Realizarea accesului universal la educaţia primară;
 Combaterea HIV / SIDA, a malariei şi a altor boli;
 Promovarea egalităţii de gen şi abilitarea femeilor;
 Asigurarea unui mediu durabil;
 Reducerea mortalităţii infantile;
 Dezvoltarea unui parteneriat global pentru dezvoltare.

“Misiunea Băncii este de a sprijini ţările membre regionale (RMCs), pentru a rupe
cercul vicios al sărăciei, în care au fost prinse. Să faciliteze şi sǎ mobilizeze fluxul resurselor
interne şi externe, publice şi private, sǎ promoveze economiile şi investiţiile, şi să ofere
asistenţă tehnicǎ şi consultanţă politică pentru RMCs.”5

2.2. Formarea resurselor Bǎncii Africane de Dezvoltare

Resursele financiare ale Băncii Africane de Dezvoltare se constituite din capitalul

subscris de către ţǎrile membre, rezerve, fonduri speciale, împrumuturi şi venitul net cumulat.
Banca Africanǎ de Dezvoltare contractează împrumuturi de pe pieţele financiare internaţionale
pentru realizarea suplimentǎrii resurselor.6

Capitalul iniţial al băncii a fost de 250.000.000 USD. Acesta poate fi majorat conform
prevederilor Acordului băncii. Potrivit acestuia, capitalul social al băncii poate fi majorat dacă se
decide cu o majoritate din totalul voturilor de către Consiliul Guvernatorilor, în condiţiile în care
aceştia consideră necesar.

5
Articolul 1 din Acordul de instituire a Băncii.
6
Dobrişan Dorin, Bănci şi instituţii financiare, Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2007.

7
 Capitalul Băncii Africane de Dezvoltare a cunoscut de-a lungul timpului mai multe majorări.
De la valoarea inițială de 250 de milioane de USD, capitalul băncii a crescut la la 2,9 miliarde
de USD în anul 1982, urmând ca în anul anul 1983 acesta să fie de 6,3 miliarde de USD ca
urmare a admiterii ca membrii a țărilor non-regionale. In anul 1998 după o nouă majorare
valoarea capitalului BAFD a ajuns la 27 de miliarde de USD. În anul 2010, în urma reuniunii de
la Washington a Comitetului de Administrație al BAFD s-a decis majorarea capitalului social la
100 de miliarde de USD. Această creștere substanțială permițând BAFD susținerea unui nivel
ridicat de creditare pentru a putea răspunde cererii copleșitoare de credite a țărilor africane. Mai
jos este prezentată evoluția capitalului social al Băncii Africane de Dezvoltare.

100
100
90
80
70
60
50
40 27
30
20 6.3
0.25 2.9
10
0
1966 1982 1983 1998 2010

Fig.4.Capitalului social al BAFD în perioada 1966-2010

Împrumuturile completează resursele BAFD în cazul în care cerinţele de finanţare ale

ţărilor membre sunt mai mari. Consiliul Guvernatorilor decide asupra mărimii, condiţiilor şi
termenelor pentru contractarea unor împrumuturi din orice surse şi pe baza consimţământului
emitentului monedei împrumutate.

Resursele Băncii Africane de Dezvoltare provin şi din veniturile nete realizate, respectiv
din diferenţa dintre veniturile din plasamente, veniturile din împrumuturi, dobânzi şi comisioane
şi cheltuielile privind dobânzile plătite la împrumuturile contractate de bancă, cheltuielile privind
emisiunea şi plasarea titlurilor şi cheltuielilor administrative ale băncii.

8
 Puterea de vot a țărilor membre ale BAFD este reprezentată de contribuțiile fiecarui stat
membru la formarea capitalului social. Mai exact fiecare stat primește un număr inițial de 625 de
voturi la care se adaugaƒ un vot pentru fiecare parte din capital deținut.

4% 2%
4% 14%
4%
Tarile Non-Africane(18)
5%
. Tarile Africane(53)
SUA
7%
Japonia
Germania
Franta
Canada
Italia

60%

Fig.5 Numărul voturilor țărilor membre BAFD

După cum se poate observa din Fig.5, numarul voturilor statelor africane este de
aproximativ 60% din totalul voturilor, ceea ce ne arată ca cea mai mare putere de decizie in
cadrul Băncii Africane de Devoltare aparține în continuare acestor state. De asememnea se poate
observa faptul că SUA au un procent considerabil din totalul voturilor, acest lucru se explică prin
contribuțiile aduse de către SUA la formarea capitalului social al BAFD. Numai in anul 2010,
SUA au contribuit la majorarea capitalului social al BAFD cu 9,2 miliarde de USD.

2.3 Operațiile de finanțare și creditare ale Băncii Africane de Dezvoltare

Grupul Băncii Africane de Dezvoltare, are ca scop creșterea economică și bunăstarea
socială a statelor membre regionale. Astfel banca finanțează și susține realizarea unor proiecte de

9
dezvoltare a statelor africane, acordă credite destinate unor programe din diverse sectoare de
activitate, participă de asemenea la operațiunile de cofinanțare din surse multilaterale și
finanțează operațiunile din sectorul privat.

Creditele oferite de Banca Africana de Dezvoltare se impart in doua categorii:

 Credite acordate guvernelor statelor membre;

 Credite acordate investitorilor privați;

Politica de creditare si finantare a Bancii Africane de Dezvoltare este conditionata de

anumite considerente cum ar fi:
 Transparența: este unul din considerentele esentiale in procesul de intermediere și
colaborare ce are loc intre bancă și țările membre putandu-se astfel maximiza
eficiența activităților și de asemenea se poate lupta împotriva frudei și corupției.
 Dezvoltarea țărilor membre regionale ale contractanților și suplinitorilor: banca
are ca principal obiectiv susținerea dezvoltării și participare contractanților din
țările membre regionale ale băncii
 Egalitatea: banca trebuie sa ofere tratament egal tuturor statelor membre
regionale, resursele financiare ale acesteia acordându-se in mod egal tuturor
statelor fără diferențieri
 Dependența de economie și eficacitatea de ajustare a economiei: banca trebuie sa
analizeze dacă acele proiecte pe care urmează să le finanțeze sunt necesare și au
conțin clauze și prevederi ce promovează dezvoltarea economică in acea regiune.

Până în anul 1997, BAFD oferea doar un singur produs de creditare, creditul multi-valută
cu rată variabilă (VLR). Odată cu trecerea anilor banca a fost mai receptivă la nevoile țărilor
împrumutate astfel încât după anul 2000 aceasta oferă posibilitatea debitorilor de a personaliza
profilul lor de rambursare a datoriei. În anul 2002 au fost introduse o gamă de produse de
management de risc cum ar fi acoperirile de mărfuri. Aceste noi instrumente de acoperire
permitea debitorilor să își gestioneze cât mai bine riscurile asociate împrumuturilor lor. Odată cu
introducerea de garanții, BAFD a deschis o noua oportunitate pentru debitorii care doresc să
acceseze resurse de la tertii creditori, inclusiv de pe pietele de capital.

10
 Operațiile de creditare ale BAFD acoperă cele mai importante sectoare de activitate ale
țărilor membre regionale, printre care agricultura, transporturile, sănătatea,industria, educația
precum și programe ce au ca obiective reducerea sărăciei, eradicarea anumitor boli cu care se
confruntaƒ continentul african cum ar fi SIDA, promovarea și acordarea de drepturi egale
tuturor cetățenilor, gestiunea eficienta a mediului și alte activități.

În anul 2011 principalele sectoare finanțate de BAFD au fost infrastructura, industria,

finanțele și sectorul public. În figura următoare sunt prezentate finanțările BAFD în anul 2011 în
diferite sectoare de activitate.

7%

13%
36% Infrastrastructura
Industrie
Finanțe
Sectorul Public
Agricultura
32%

12%

Fig.6. Imprumuturile acordate de Banca Africană de Dezvoltare în anul 2011

În figura urmatoare este prezentata valoarea imprumuturilor acordate de BAFD

începând cu 20067.

6000

7
5000
://www.afdb.org/&ei=L7OzT5qGN4_c4QTMr4DEAQ&sa=X&oi=translate&ct=result&resnum=1&sqi=2&ved=0
CCUQ7gEwAA&prev=/search%3Fq%3Dbanca%2Bafricana%2Bde%2Bdezvoltare%26hl%3Dro%26biw%3D1280
%26bih%3D894%26prmd%3Dimvns
4000
11
3000 5604.07

2000 3689.43
 Fig.7. Evolutia împrumuturilor acordate de BAFD în perioada 2006-2011

După cum se poate observa din graficul de mai sus, valoarea împrumuturilor acordate de
Banca Africană de Dezvoltare au cunoscut o creștere continuă din anul 2006 cand valoarea
acestora era de 1045,37 UC până in anul 2009 când au ajuns la valoarea de 5604,07 UC. În anul
2010 valoarea împrumuturilor a scăzut cu 3022,94 UC ajungând la 2581,13 UC, urmând ca in
anul 2011 valoarea împrumuturilor să fie de 3689,43 UC.

In sectorul privat BAFD acordă finanțare proiectelor ce ce urmăresc diversificarea, expansiunea

și modernizarea mijloacelor de producție din diferite sectoare precum: industrie, infrastructură,
agricultură, transporturi, etc.

In ceea ce privește evaluarea proiectelor propuse spre a fi finanțate Banca Africană de

Dezvoltare se axează pe anumite criterii cum ar fi:

1. Compania care înaintează proiectul și solicită finanțarea trebuie sa fie cu capital privat.
2. Imprumutul acordat de bancă sa fie de minim 3 milioane de USD; exceptie de la această
regula o fac proiectele din domeniul sănătății și educației.
3. Este important ca proiectul să se supună principiilor și regelmentarilor țării în care va fi
implementat acesta.
4. Proiectul trebuie să fie realizat intr-o țară africană.

12
 În figura urmatoare este prezentat volumul investițiilor publice realizate din împrumuturi
acordate de Banca Africană de Dezvoltare.8

800

700

600

500

400

300

200

100

0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Series1 64.32 112.56 728.29 432.91 480.23 701.39 544.79

Fig.8. Evoluția investițiilor private în perioada 2005-2011

Așa cum se poate observa în graficul anterior, în anul 2005 volumul investitiilor era de
64,32 mil de UC, urmând ca in anul 2006 volumul acestora să fie de 112,56 mil UC. În perioada
2006-2007 volumul investițiilor private a cunoscut o creștere foarte puternică, ajungând in anul
2007 la valoarea de 728,29 mil UC. În anul 2011 volumul investițiilor private a fost de 544,79
mil UC și se preconizează o creștere a acestora în următorii ani.

3. Studiu de caz privind Proiectul de Dezvoltare Rurala din Ghana

Proiectul de dezvoltare rurale vizeazea reducerea sărăciei, dezvoltarea mediului rural și
crearea unor locuri de muncă durabile. Acesta urmărește de asemenea dezvoltarea tehnologiei și

8
Raportul Anual al Băncii Africane de Dezvoltare, 2011

13
creșterea productivității, creșterea veniturilor, a competivității, producției, prelucrării și
distribuției în agricultură.9
Ținta proiectului o reprezintă persoanele sărace din mediul rural care au avut un oarecare
potențial de afaceri. Femeile defavorizate, tinerii șomeri și proaspeții absolvenți de universitate
au fost de asemenea vizați în acest proiect.
Componentele prin care s-a realizat acest proiect de sprijin au fost dezvoltarea serviciilor de
afaceri, promovarea tehnologiei, îmbunătățirea accesului la Serviciile Financiare Rurale, precum
și sprijinirea și dezvoltarea la micilor intreprindri și parteneriate.
Proiectul de dezvoltare rurala a fost implementat cu success in doua etape:
 Faza 1. Anii 1995-2002 a fost sustinut de FIDA cu 9,3 milioane de dolari;
 Faza 2. Implemetata intre 2003 si 2012, cu o co-finantare de la IFAD (8,5 milioane de
euro) si a BAfD (7,5 milioane euro).
Până în prezent, proiectul a fost implementat în 66 de judeţe la nivel national.
S-au remarcat schimbări în ceea ce privește nivelul de trai și creșterea veniturilor populației,
viețile femeilor și bărbaților din sectoarele beneficiare s-au schimbat, proiectul având un impact
semnificativ asupra agricultorilor săraci,asupra tinerilor și a femeilor, prin urmare, îmbunătățirea
condițiilor de viață.
Evaluarea prin sondaj a arătat faptul că dintre 340 persoane care au participat în cadrul
acestuia 280 au menționat că acest proiect a îmbunătățit nivelul veniturilor lor. Înainte de a acest
program de dezvoltare venitul mediu era de 255,62 dolari, iar după implementarea programului
de sprijin veniturile populației au crescut la 424,16 dolari.
Dovezile anchetei pe teren indică, de asemenea, că proiectul a contribuit la creșterea
securității alimentare, majoritatea (85%) dintre cei chestionați au spus faptul că s-a îmbunătățit
accesul la alimente sănătoase, fapt ce a contribuit la îmbunătățirea stării nutriționale a copiilor,
62% dintre cei persoanele intervievate susținând acest lucru.
S-au construit 21 de centre rurale în cadrul cărora au fost instruite până la 102000 de
persoane în diferite domenii și sectoare de activitate. Cele mai multe dintre persoanele
beneficiare sunt în prezent apte de a-și conduce propriile afaceri viabile iar multe altele și-au
găsit locuri de muncă în domeniile în care au fost instruite.

9
http://www.afdb.org/en/news-and-events/article/rural-enterprises-project-ii-in-ghana-transforming-the-lives-of-the-
rural-poor-9203/

14
 Proiectul a urmarit de asemenea dezvoltarea IMM-urilor, in special cele de prelucrare a
produselor agricole, cum ar fi sucul proaspat, uleiul de palmier, cultivarea ciupercilor, apicultura,
piscicultura etc. În cadrul proiectului un total de 35,743 de persoane au fost instruite în activități
de management ale IMM-urilor.
De asemenea, proiectul a ajutat la crearea unui numar de 24,052 de noi IMM-uri, fapt ce a
condus la generarea a 54,683 de locuri de munca. Iar 6,900 de persoane beneficiare ale
proiectului, deținătoare de mici afaceri au avut acces la facilitățile de credit. Au fost instruiți 600
de experți în managementul de rulare de credite pentru IMM-uri.
Punerea în aplicare a proiectului a facilitat construirea de parteneriate cu mai multe
organizații, atât din interiorul cât și din afară agențiilor guvernamentale, cum ar fi: Consiliul
Național pentru Micile Întreprinderi, ARB Apex Bank , fundații și alte instituții financiare.
În ansamblu, proiectul a arătat că dezvoltarea competenţelor poate juca un rol cheie în
modernizarea standardelor de viaţă ale ghanezilor, cu crearea de locuri de muncă durabile şi a
întreprinderilor.
O a treia fază a programului este încă în derulare și se așteaptă ca acesta să fie extins pentru a
spori parteneriatul public-privat.

15
 Concluzii

Bancă Africană de Dezvoltare are ca principal obiectiv stimularea creșterii economice,

susținerea unor programe de dezvoltare regională și combaterea unor probleme cu care se
confruntă continetul african cum ar fi sărăcia extremă și foametea. De asemenea BAFD a
susținut anumite proiecte ce aveau ca obiectiv combaterea HIV/SIDA, a malariei și a altor boli
grave, reducerea mortalității și dezvoltarea unui parteneriat global pentru dezvoltare.

Membrii Băncii Africane de Dezvoltare sunt atât țările de pe continetul african cât și alte
țări non-regionale, cum ar fi țările europene sau țările din America de Nord și Centrală.
Capitalul social al băncii este format în cea mai mare parte din contribuțiile statelor membre.

Până la oră actuală se poate afirma faptul că Banca Africană de Dezvoltare și-a îndeplinit
cu succes obiectivele propuse, acest lucru se poate dovedi prin programele implementate care au
dus la crearea de locuri de muncă și implicit la îmbunătățirea nivelului de trai în aceste zone.

16
Bibliografie
1. Gh. M. Voinea, Mecanisme şi tehnici valutare şi financiare internaţionale, Editura
Sedcom Libris, Iaşi, 2004.
2. Văcărel Iulian, Relaţii financiare internaţionale, Editura Academiei Române, Bucureşti,
1995.
3. Petre Brezeanu, Ilie Simon, Laura Novac, Instituţii financiare internaţionale, Editura
Economică, Bucureşti, 2005

4. Dobrişan Dorin, Bănci şi instituţii financiare, Editura Cartea Universitară, Bucureşti,

2007
5. Raportul Anual al Băncii Africane de Dezvoltare, 2011

Webografie
1. www.afdb.org
2. www.worldbank.org
3. www.ft.com
4. www.europarl.europa.eu
5. www.ro.reingex.com

17
 Cuprins

1. Banca Africanǎ de Dezvoltare- cadru economic general ......................................1

1.1. Istoric ...............................................................................................................1
1.2. Membrii Bǎncii Africane de Dezvoltare .........................................................2
1.3. Organizarea Bǎncii Africane de Dezvoltare ....................................................4
2. Activitatea Bǎncii Africane de Dezvoltare ............................................................5
2.1. Obiectivele şi misiunea Bǎncii Africane de Dezvoltare.................................5
2.2. Formarea resurselor Bǎncii Africane de Dezvoltare .......................................7
2.3. Operațiile de finanțare și creditare ale Băncii Africane de Dezvoltare ..........9
3. Studiu de caz privind Proiectul de Dezvoltare Rurala din Ghana .......................13
Concluzii ..................................................................................................................16
Bibliografie ..............................................................................................................17
Webografie ...............................................................................................................17

18