Banca Inter-Americană de Dezvoltare

Cuprins

1. Banca Inter-Americană de Dezvoltare – aspecte generale...........................................................1

1.1 Istoric 1
1.2 Organizare şi Management.....................................................................................................3
2. Obiectivele Băncii Inter-Americane de Dezvoltare......................................................................4
3. Resursele Băncii Inter-Americane de Dezvoltare........................................................................7
4. Politicile de credit ale Băncii Inter-Americane de Dezvoltare...................................................10
Concluzii.........................................................................................................................................21
Bibliografie.....................................................................................................................................22

1. Banca Inter-Americană de Dezvoltare – aspecte generale

1.1 Istoric
 Înfiinţată în 1959, Banca Inter – Americană de Dezvoltare reprezintă cea mai mare sursă
de finanţare a dezvoltării pentru America Latină şi Caraibe, cu un angajament puternic de a
obţine rezultate măsurabile, maximă integritate, transparenţă şi responsabilitate. Banca Inter-
Americană de Dezvoltare are o agendă de reforme în evoluţie care urmăreşte să crească impactul
de dezvoltare în regiune.
Din mai multe puncte de vedere Banca Inter-Americană de Dezvoltare este o bancă
obişnuită dar, în paralel, este unică în unele aspecte importante.
Banca Inter-Americană de Dezvoltare are puterea financiară de a împrumuta de pe pieţele
internaţionale la preţuri competitive în beneficiul clienţilor.
Banca Inter-Americană a fost fondată în 1959 ca un parteneriat între 19 ţări din America
Latină şi Statele Unite ale Americii. Tările membre fondatoare au fost: Argentina, Bolivia,
Brazilia, Chile, Columbia, Costa Rica, Venezuela, Republica Dominicană, Ecuador, El Salvador,
Guatemala, Haiti, Honduras, Mexic, Nicaragua, Panama, Paraguay, Peru, Uruguay, şi Statele
Unite .
În următoarele decenii, banca şi-a extins numărul de membri, iniţial în emisfera vestică.
Republica Trinidad şi Tobago au devenit membre în 1967, urmate apoi de către Barbados (1969),
Jamaica (1969), Canada (1972), Guyana (1976), Bahamas (1977) şi Surinam (1980). Cele 22 de
ţări ce nu făceau parte din emisfera vestică, din care 16 state europene plus Israel şi Japonia, au
aderat între 1976 şi 1986. Belize a devenit membru în 1992 şi Croaţia şi Slovenia s-au alăturat ca
statele succesoare ale Iugoslaviei, în 1993. Republica Coreea a devenit o ţară membră în 2005 şi
Republica Populară Chineză în 2009. Cuba a semnat dar nu a ratificat Acordul de Instituire a
Băncii, carta instituţiei, astfel că nu a devenit membru.
Întrucât ţările Americii Latine deţineau poziţia majoritară în cadrul Băncii Inter-
Americane de Dezvoltare, aceasta era considerată o bancă tipică a împrumutătorilor. Situaţia s-a
schimbat după şedinţă anuală de la Amsterdam din 1989, când poziţia majoritară a statelor de la
sud de Rio Grande a slăbit, iar directorii băncii au fost investiţi cu puteri de decizie mai mari, mai
ales în ceea ce priveşte acordarea de credite: în unele cazuri, se poate amâna analiza unei cereri
de credit cu până la 18 luni1. Ţările europene şi Japonia au fost nemulţumite de modul de
reprezentare, întrucât, deşi ele furnizau peste 25% din capitalul disponibil, în cadrul sistemului de
votare proporţionale, votul statelor nemembre era limitat la numai 8 procente. Începând cu anul
1
Mincă Boajă, Claudiu Sorin Radu, Relaţii financiar-monetare intenaţionale, Editura Universitară, Bucureşti, 2007,
p. 345

2
1994, după Conferinţa de la Guadalajara, ţările neregionale, care asigură două treimi din capitalul
acumulat al băncii au cerut o mai mare putere de decizie în cadrul băncii, iar ca urmare a
satisfacerii cererii lor, acţiunile acestor parteneri au crescut puncte procentuale.
În prezent Banca Inter-Americană are 48 de membri, dintre care 26 sunt membri de
împrumut în America Latină şi Caraibe şi are sediul la Washington.

1.2 Organizare şi Management

Managementul Băncii Inter-Americane de Dezvoltare se asigură de către Consiliul

Guvernatorilor, Consiliul Directorilor Executivi şi Preşedinte.
Fiecare ţară membră numeşte un guvernator, a cărui putere de vot este proporţională cu
capitalul subscris la capitalul băncii de ţara pe care o reprezintă. Cele 26 de ţări din America
Latină şi Caraibe deţin în Banca Inter-Americană de Dezvoltare 50.02 % din drepturile de vot.
Cel mai mare acţonar unic este îl reprezintă Statele Unite ale Americii, cu 30.01%.
Consiliul Guvernatorilor este format din guvernatori şi supleanţi aprobaţi de fiecare ţară
membră care sunt, de obicei, miniştri de finanţe, preşedinţii băncilor centrale şi alte persoane
oficiale cu rang comparabil. Consiliul Guvernatorilor se întruneşte într-o reuniune anuală în
martie sau aprilie a fiecărui an pentru a revizui operaţiunile băncii şi pentru a lua decizii politice
majore. Se pot organiza reuniuni extraordinare, de asemenea, asupra unor chestiuni cheie, astfel
cum sunt enumerate în consiliul de administraţie de rezoluţiile guvernatorilor. Guvernatorii
Băncii Inter-Americane sunt în ultimă instanţă responsabili pentru supravegherea şi administrarea
activităţilor Băncii, deşi, în practică, multe dintre aceste responsabilităţi au fost delegate către
Consiliul Directorilor Executivi.
Consiliul Directorilor Executivi este responsabil pentru supravegherea de zi cu zi a
operaţiunilor Băncii. Directorii executivi sunt numiţi pe o perioada de trei ani de către
guvernatori. Consiliul Directorilor Executivi include, de asemenea, 14 supleanţi, care au putere
deplină de a acţiona atunci când directorii lor sunt absenti. Consiliul Directorilor Executivi
stabileşte politicile Băncii, aprobă proiectele, stabileşte ratele dobânzilor pentru împrumuturile
acordate de Bancă, autorizează împrumuturile pe pieţele de capital, şi aprobă bugetul instituţiei
administrative.
 Preşedintele Băncii Inter-Americane de Dezvoltare, care este ales de Consiliul
Guvernatorilor pentru un mandat de cinci ani, este directorul executiv şi reprezentantul legal al
institutiei. El este asistat de un Vicepreşedinte Executiv şi patru vicepreşedinţi. El este
responsabil pentru activitatea de zi cu zi Băncii, a dirijării deciziilor şi a conducerii personalului.
De asemenea, el prezidează Consiliul Directorilor Executivi, dar nu are drept de vot.
Grupul Băncii Inter – Americane de Dezvoltare mai include şi Corporaţia Inter-
Americană de Investiţii şi Fondul Multilateral de Investiţii.
Corporaţia Inter-Americană de Investiţii a început să funcţioneze în anul 1989 pentru a
promova dezvoltarea economică în ţările membre din America Latină şi Caraibe, îndeosebi a
întreprinderilor mici şi mijlocii. Corporaţia finanţează proiecte de dezvoltare prin credite directe,
investiţii directe, linii de credit deschise intermediarilor financiari şi investiţii în fondurile de
capital locale şi regionale.2 Proiectele care urmează să fie finanţate de către Corporaţia Inter-
Americană de Dezvoltare trebuie să îndeplinească următoarele criterii de eligibilitate:
profitabilitate, crearea locurilor noi de muncă, transferul de tehnologie, îmbunătăţirea abilităţilor
manageriale, formarea veniturilor nete în valută şi promovarea integrării economice a ţărilor
Americii Latine şi Caraibelor. Corporaţia Inter-Americană de Dezvoltare cofinanţează proiecte de
investiţii, sprijină întreprinzătorii locali şi străini să identifice proiecte de investiţii, selectează
parteneri potenţiale şi mobilizează fonduri suplimentare.
Fondul Multilateral de Investiţii a fost creat în anul 1993 în vederea accelerării dezvoltări
sectorului privat şi îmbunătăţirii climatului de investiţii private în America Latină şi Caraibe. În
calitate de fond special administrat de către Banca Inter-Americană de Dezvoltare, Fondul
Multilateral de Investiţii este distinct şi are o organizare separată, fiind administrat de Comitetul
donatorilor. Este are autorizat să susţină proiecte publice cu efecte de antrenare în zonă, să
colaboreze cu sectorul privat sau guvernamental în realizarea reformei de îmbunătăţire a
climatului de investiţii şi a mediului de afaceri. Misiunea Fondului Multilateral de Investiţii o
constituie promovarea şi facilitarea investiţiilor străine şi naţionale şi furnizarea unui ajutor
sectorului privat în expansiune.3

2. Obiectivele Băncii Inter-Americane de Dezvoltare

2
Gheorghe Voinea, Mecanisme şi tehnici valutare şi financiare internaţionale, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004, p.
311
3
Idem, p. 312
 Membrii fondatori ai Băncii Inter-Americane de Dezvoltare au definit misiunea băncii ca
fiind aceea de a contribui la accelerarea procesului de dezvoltare economică şi socială a ţărilor
membre ale regiunii, în mod individual şi colectiv.
Pentru a ajuta regiunea în realizarea de progrese mai mari economice şi sociale, Banca
Inter-Americană are următoarele domenii principale de acţiune:4
 Reducerea sărăciei şi a inegalităţilor sociale;
 Soluţionarea nevoilor ţărilor mici şi vulnerabile;
 Promovarea dezvoltării prin intermediul sectorului privat;
 Abordarea problemei schimbărilor climatice, energiei regenerabile şi durabilitatea
mediului;
 Promovarea cooperării şi integrării regionale.
Banca Inter-Americană de Dezvoltare susţine dezvoltarea economică şi socială a ţărilor
din regiune prin împrumuturi, prin mobilizarea de resurse adiţionale necesare proictelor de
investiţii, prin distribuirea echitabilă a resuselor destinate dezvoltării şi îmbunătăţirii condiţiilor
de viată ale grupurilor cu venituri scăzute, prin ajutoare acordate ţărilor mai puţin dezvoltate şi
prin susţinerea integrării economice regionale.
Banca Inter-Americană de Dezvoltare are o serie de strategii pentru a atinge mandatele
sale instituţionale. Una dintre cele mai importante strategii este strategia instituţională care
dezvoltă strategii pentru cinci prioritaţi sectoriale:
 Politici sociale pentru echitate şi productivitate;
 Infrastructură pentru competitivitate şi bunăstare socială;
 Instituţii pentru creştere economică şi bunăstare socială;
 Competitivitatea integrării regionale şi globale internaţionale;
 Protecţia mediului, ca răspuns la schimbările climatice, promovarea energiei regenerabile
şi garantarea securităţii alimentare.
Pe lângă strategiile tipice, Banca Inter-Americană de Dezvoltare pregăteşte o strategie
statală pentru fiecare ţară împrumutată. Strategiile statale fixează un chenar pentru toate
operaţiunile de finanţare ale Băncii astfel încât să coincidă cu ciclul electoral. Fiecare

4
http://www.iadb.org/en/about-us/our-priorities-and-areas-of-action,6007.html
conţine aspecte ale stării curente ale situaţiei economice a ţării, strategia de dezvoltare a
băncii în sectoarele cheie şi programul Băncii aşteptat de ţară pentru următorii doi ani.
Pentru majoritatea ţărilor membre ale Băncii, dar nu pentru toate, economiştii pregătesc
un document anual, situatia economică şi viitoare, accesibil de pe aceeaşi pagină web care
conţine şi strategiile statale.
Consiliul Guvernatorilor mandateaza bancă să urmărească doua obiective majore:
 Reducerea sărăciei şi a inegalitătilor;
 Asigurarea unei creşteri durabile.
Alături de aceste două obiective sunt două ţeluri strategice: abordarea nevoilor speciale
ale ţărilor mai mici şi mai puţin dezvoltate şi promovarea dezvoltării prin intermediul sectorului
privat.
În ultimii ani, pentru a obţine un impact mai mare asupra dezvoltării în America Latină şi
Caraibe, Banca Inter-Americană de Dezvoltare a lansat noi iniţiative care vizează provocările din
regiune în curs de dezvoltare:5
o Oportunităţi pentru majoritatea populatiei din America Latină şi Caraibe;
o Iniţiativa pentru energie durabilă şi schimbările climatice;
o Iniţiativa pentru apă şi canalizare;
o Iniţiativa pentru educaţie.
Banca Inter-Americana de Dezvoltare sprijină iniţiativele regionale prin producerea de
informaţii şi cunoştinţe pentru discuţii politice şi finanţarea cooperării tehnice pentru a consolida
integrarea regională. Banca Inter-Americana de Dezvoltare oferă suport tehnic pentru guvernele
pe probleme de comerţ şi de integrare şi desfăşoară activităţi de informare publică pentru a
promova integrarea regională.
In 2011, Banca Inter-Americană se va concentra pe măsurile de creştere a gradului
eficienţă şi eficacitate, punând accent pe următoarele operaţiuni:
 Implementarea Cadrului de Dezvoltare a Eficacităţii;
 Consolidarea garanţiilor sociale şi de mediu ale Băncii pentru operaţiuni;
 Integrarea programului Cunoaşterea şi Capacitatea de a Crea Produse ca o
componentă a activităţii de bază a Băncii;

5
http://www.iadb.org/en/about-us/initiatives,6008.html

6
  Consolidarea intervenţiilor Băncii în diferite probleme;
 Creşterea capacităţii pentru analize macroeconomice la nivelul fiecărei ţări membre;
 Consolidarea managementului riscului, inclusiv riscurile financiare, fiduciare şi
operaţionale;
 Creşterea gradului de transparenţă în dezvăluirea informaţiilor publice;
 Consolidarea integrităţii şi transparenţei;
 Creşterea descentralizării personalului de la Cartierul General (comandamentele) la
Birourile ţărilor
Realizarea cu succes a misiunii băncii şi respectarea strategiei instituţionale a acesteia
ajută la îndeplinirea obiectivelor Băncii Inter-Americane de Dezvoltare.

3. Resursele Băncii Inter-Americane de Dezvoltare

Banca Inter-Americană de Dezvoltare are drept acţionari 48 de ţări. Din aceste 48, 26 de
ţări sunt membre care împrumută, toate acestea se află în America Latină şi Caraibe. Împreuna,
ele au un procent de 50.02 % din drepturile de vot in cadrul Băncii. Restul de 22 de ţări sunt non-
împrumut, în sensul că acestea oferă capital şi au drept de vot şi reprezentare în Consiliul de
Administraţie al Băncii, Guvernatorilor şi în Consiliul Directorilor Executivi în funcţie de
aportul la capital. Printre membrii Băncii Inter-Americane de Dezvoltare non-împrumut se
numără Statele Unite, Canada, Japonia, Israel, Republica Coreea, Republica Populară Chineză, şi
16 ţări europene: Austria, Belgia, Croaţia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Ţările
de Jos, Norvegia, Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveţia şi Regatul Unit.
Banca Inter-Americană de Dezvoltare obţine resursele financiare din trei surse primare:6
a. Resurse financiare de la ţările membre;
b. Împrumuturi de pe pieţele financiare;
c. Asocierile co-financiare.
Aceste resurse se grupează în Capitalul Ordinar, Fondul pentru Operaţiuni Speciale,
Facilitatea de Finanţare Intermediară şi Fondurile speciale stabilite de anumite ţări sau grupuri de
ţări.

6
http://www.iadb.org/en/about-us/idb-financing/idb-financing,6028.html

7
 Capitalul Ordinar al Bănci Inter-Americane de Dezvoltare este de 101 miliarde USD şi
este format din capitalul apelabil şi vărsat de la ţările membre ale băncii dar şi rezerve şi resurse
împrumutate de pe pieţele financiare.
Din totalul de 101 miliarde USD doar 4.3% este capital vărsat, restul de 95.7% este
capital apelabil. Emisiunea de obligaţiuni realizată de către Banca Inter-Americană de Dezvoltare
variază între 5 şi 6 miliarde USD anual, şi pe baza resurselor obţinute se finanţeaza aproximativ
90% din totalul plăţilor efectuate din capitalul ordinar.
Conform Regulamentului, împrumuturile nu trebuie să depăşească totalul capitalului
(achitat şi garantat) şi rezervele, dar în realitate raportul este mai mic, de numai 1:1.
În martie 2010, Consiliul Guvernatorilor al Băncii Inter-Americane de Dezvoltare a iniţiat
procesul de majorare a capitalului băncii cu mai mult de 70 miliarde USD. Majorarea de capital,
cea mai mare din istoria bănci, va permite băncii să-şi dubleze capacitatea de creditare la 12
miliarde USD pe an.
În Tabelul nr. 1 sunt ilustrate subscrierile ţărilor membre la capitalul social şi puterea de
vot ce revine fiecărei ţări, în funcţie de aportul la capital.

Tabelul nr.1 Subscrierile la capitalul social al Băncii Inter – Americane de Dezvoltare şi

puterea de vot ce revine fiecărei ţări membre la sfârşitul anului 2010
Subscrierea la capitalul social
Ţara membră Puterea de vot
Capital (%)
Capital vărsat ($) apelabil($) Total($)
Tări membre regionale
Argentina 465.1 10393.8 10858.9 10.751
Bahamas 11.6 198.3 209.9 0.209
Barbados 5.6 124.3 129.9 0.130
Belize 7.2 103.5 110.7 0.111
Bolivia 37.3 834.3 871.7 0.865
Brazilia 465.1 10393.8 10858.9 10.751
Chile 127.7 2853.9 2981.6 2.953
Columbia 127.7 2853.9 2981.6 2.953
Costa Rica 18.7 471.1 453.7 0.433
Republica Dominicană 24.9 556.8 581.7 0.577
Ecuador 24.9 556.8 581.7 0.577
El Salvador 18.7 471.1 453.7 0.433
Guatemala 24.9 556.8 581.7 0.577
 Guyana 7.8 153.8 161.6 0.162
Haiti 18.7 471.1 453.7 0.433
Honduras 18.7 471.1 453.7 0.433
Jamaica 24.9 556.8 581.7 0.577
Mexic 299.0 6681.3 6980.3 6.912
Nicaragua 18.7 471.1 453.7 0.433
Panama 18.7 471.1 453.7 0.433
Paraguay 18.7 471.1 453.7 0.433
Peru 62.3 1390.7 1453.0 1.440
Surinam 5.7 82.9 88.6 0.089
Trinidad şi Tobago 18.7 471.1 453.7 0.433
Uuruguay 49.9 1114.3 1164.2 1.154
Venezuela 249.3 5568.5 5817.8 5.762
Total ţări membre
regionale 2170.5 48311.4 50481.1 50.015
Canada 173.7 7906.1 8079.8 4.001
Statele Unite ale
1303.0 29006.7 30309.7 30.006
Americii
Ţări membre ne-regionale
Austria 6.9 153.7 160.6 0.161
Belgia 14.2 316.8 331.0 0.329
China 0.1 2.1 2.2 0.004
Croaţia 2.1 46.4 48.5 0.050
Danemarca 7.3 163.4 170.8 0.171
Finlanda 6.9 153.7 160.6 0.161
Franţa 82.3 1831.4 1913.7 1.896
Germania 82.3 1831.4 1913.7 1.896
Israel 6.8 151.5 158.3 0.158
Italia 82.3 1831.4 1913.7 1.896
Japonia 217.1 4833.2 5050.3 5.001
Republica Coreea 0.1 2.1 2.2 0.004
Olanda 14.6 325.6 340.3 0.338
Norvegia 7.3 163.4 170.8 0.171
Portugalia 2.3 51.7 54.0 0.055
Slovenia 1.3 28.1 29.4 0.031
Spania 82.3 1831.4 1913.7 1.896
Suedia 14.1 314.8 328.9 0.327
Elveţia 20.4 454.2 474.7 0.471
Marea Britanie 41.8 929.9 971.7 0.964
Total ţări membre ne-
regionale 629.5 15416.5 16109.0 15.979
Total 4339 100641 104980 100000
Sursa: Banca Inter-Americană de Dezvoltare, Raport Anual 2010, p.43
Conform datelor prezentate în Tabelul nr. 1 se constată că cel mai mare acţionar al Băncii
Inter-Americane de Dezvoltare este Statele Unite ale Americii.
 4. Politicile de credit ale Băncii Inter-Americane de Dezvoltare

Politicile operaţionale ale Băncii Inter-Americane de Dezvoltare sunt de două tipuri:

 Politici generale comune pentru toate tipurile de activităţi de finanţare;
 Politici sectoriale, care oferă orientări în domenii specifice de activitate.
Politica de achiziţii a Băncii Inter-Americane de Dezvoltare reglementează normele şi
procedurile care se aplică la achiziţionarea de bunuri şi servicii pentru proiectele finanţate de
Bancă. Instituţia are, de asemenea, o politică de dezvăluire a informaţiilor, care reglementează
accesul la informaţii privind activităţile sale operaţionale.
În plus faţă de aceste politici, programul de creditare al Băncii Inter-Americane de
Dezvoltare este, de asemenea, ghidat de strategii, instrucţiuni mai vaste, care încearcă să asigure
funcţionarea unui mandat dat către instituţie de către consiliul său de administraţie.
Un al treilea instrument utilizat în proiectarea şi dezvoltarea de proiecte este reprezentat
“cele mai bune practici”. Documentele “cele mai bune practici” iau forma unor note de politici,
note tehnice şi documente de lucru care încorporează “lecţii învăţate” dintr-o varietate de surse,
inclusiv proiectele finanţate prin Banca Inter-Americane de Dezvoltare.
Banca poate face împrumuturi sau oferi garanţii de împrumut către orice stat membru,
orice subdiviziune politică sau oricărei unităţi organizate de guvern, oricarei agenţii
independente, întreprinderi private de pe teritoriul unei ţări membre, organizaţii regionale
compuse din ţările membre, şi Băncii de Dezvoltare Caraibiene.
Principalele obiective ale politicii de credit a băncii sunt:8
 Susţinerea realizării unor programe în vederea dezvoltării micilor întreprinderi, în
domeniul mediului, educaţiei, sănătăţii, dezvoltării urbane şi locuinţelor;
 Sprijinirea statelor din regiune în consolidarea democraţiei, în realizarea unor
transformări în organizarea fiscală, în sistemul juridic şi legislativ şi în creşterea rolului
organizaţiilor şi societăţilor civile;
 Promovarea sectorului privat şi a reformei economice, precum şi realizarea unor
proiecte privind modernizarea surselor de energie, a transporturilor şi a sistemului de
telecomunicaţi.

8
Gheorghe Voinea, Mecanisme şi tehnici valutare şi financiare internaţionale, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004, p.
310
 Creditele acordate de Banca Inter-Americană de Dezvoltarea se repartizează pentru
infrastructură, sectorul social, respectiv, sănătate, dezvoltare urbană, educaţie, mediului şi micilor
întreprinderi, sectorului productiv, şi anume agriculturii, industriei, turismului, ştiinţei şi
tehnologiei, modernizării satelor şi finanţării exporturilor.

Figura nr.1 Programul de creditare ( miliarde USD) pe principalele domenii de activitate

pe anii 2010 şi 2011 ( comparativ)

7
6
5
4
2010
3 2011
2
1
0 Politici sociale pentru
Infrastructură Instituţii pentru Competitivitatea Protecţia mediului,
echitate şi
productivitate; pentru creştere economică şi integrării regionale şi ca răspuns la
competitivitate şi bunăstare socială; globale internaţionale; schimbările climatice
bunăstare socială

Sursa: Banca Inter-Americană de Dezvoltare, Buget Aprobat 2011, p.26

Conform datelor prezentate în Figura nr.1 se constată, în 2011 faţă de 2010 o creştere a
operaţiunilor de creditare în domeniul infrastructurii pentru compensare şi bunăstare socială şi o
scăderea aceloraşi operaţiuni de creditare în domeniul politicilor sociale.
Banca Inter- Americană este autorizată să contribuie la finanţarea de proiecte de
dezvoltare în ţările sale membre, în curs de dezvoltare regională, prin intermediul următoarelor
tipuri de operaţiuni:9

 Credite

9
http://www.iadb.org/en/about-us/idb-financing/idb-financing,6028.html
 Banca Inter-Americană acordată ţărilor membre două tipuri de credite:
 Credite pentru sectorul public;
 Credite pentru sectorul privat.

Tabelul nr. 2 Portofoliul de credite al Băncii Inter-Americane de Dezvoltare în anii 2010 şi

2011
Număr de operaţiuni 2010 2011

Tip de credite
Credite pentru sectorul public 535 563
Credite pentru sectorul privat 39 72
Sursa: Banca Inter-Americană de Dezvoltare, Buget Aprobat 2011, p.26

Potrivit datelor prezentate în Tabelul nr.2 se observă că Banca Inter-Americană a acordat

în 2010 şi va acorda în 2011 mai multe credite sectorului public. Diferenţa între numărul de
operaţiuni destinate fiecărui sector este semnificativă şi în avantajul sectorului public.
A. Credite pentru sectorul public
Aceste instrumente sunt de asemenea cunoscute ca împrumuturile suveran garantate (SG).
Banca Inter-Americană de dezvoltare acordă trei tipuri de creditate destinate sectorului public:
I. Credite pentru investiţii
Acest tip de împrumut sprijină proiecte publice şi private din America Latină şi Caraibe.
În cadrul acestor credite se regăsesc:10
 Împrumuturile pentru proiecte specifice sunt concepute pentru a finanţa un proiect de
investiţii care este integral definit în momentul în care împrumutul Băncii este aprobat. De
obicei, aceste proiecte se concentrează pe dezvoltarea unui sector sau a unui sub-sector.
Exemplele pot include un program în reforma învăţământului, un program de distribuţie a
energiei electrice sau un program ce priveste securitatea cetaţeanului.
 Creditele pentru lucrări multiple sunt concepute pentru a finanţa grupuri de lucrări
similare, care sunt fizic independente una de alta şi a căror fezabilitate nu depinde de punerea în
aplicare a proiectelor din alte lucrări.

10
http://www.iadb.org/en/about-us/idb-financing/public-sector-loans,6048.html

12
  Creditele globale (uneori denumite şi “creditele multi-sectoriale”) sunt acordate
instituţiilor financiare intermediare (IFI) sau agenţiilor similare din ţările creditoare pentru a le
permite să împrumute sub-debitorilor pentru finanţarea proiectelor multi-sectoriale.
 Operatiunile modificate periodic sunt împrumuturi în care programul de investiţii
pentru un sector sau un sub-sector este ajustat din timp în timp, folosind ca parametri criteriile
obiectivelor generale şi globale pentru care Banca şi împrumutatul au convenit în prealabil.
 Liniile de credit condiţionat (CCLIPs) sunt instrumente bazate pe performanţă, care
sunt disponibile doar pentru clienţii care au implementat cu succes proiecte similare finanţate de
Banca Inter-Americană de Dezvoltare. Pentru a obţine o astfel de linie de credit, debitorii trebuie
să demonstreze rezultate satisfăcătoare cu proiectele anterioare, precum şi să arate că agenţia de
executare nu s-a schimbat şi că are o solidă reputaţie în a urmări performanţa.
 Credite bazate pe performanţă (PDL) sunt împrumuturile pentru investiţii ce sunt
plătite în momentul în care apar rezultatele reale ale programului său, ale proiectului în
sine iar banca a verificat cheltuielile suportate de împrumutat pentru a ajunge la rezultate.
Aceste rezultate sunt efectele utilizării de produse şi servicii specifice (sau ieşiri) care
rezultă dintr-o intervenţie de dezvoltare.
 Credite pentru inovare (ILS) sprijină testarea şi pilotarea de noi abordări şi subliniază
capacitatea de creaţie si de învăţare. Ele pot ajuta la:
 a se demonstra potenţialul de a lua o abordare specifică pentru a depăşi o constrângere de
dezvoltare;
 a ajunge la un consens;
 a se acumula experienţă instituţionala valoroasă;creşterea capacităţii instituţionale
prealabile unui program de scară mai mare.
Creditele pentru inovare individuale pot fi pentru sume de până la 10 milioane dolari.
 Creditarea multifazică/pe mai multe etape (MLS) extinde capacitatea băncii de
a oferi sprijin continuu pentru programe care necesită mai mult timp pentru a atinge rezultatul
propus. Scopul acesteia este să ofere un obiectiv general şi un cadru conceptual pentru sprijin
pe etape şi pe termen lung, un program de anvergură, cuprinzând mai mult de un ciclu de
proiect, şi de a crea un efort susţinut şi sistemic într-o anumită zonă, sector sau grup de
sectoare interconectate , prin abordarea problemelor de dezvoltare extinsă.
  Facilităţile sectoriale sprijină acţiunile rapide şi reale în sectoare specifice, fără
întârzierile asociate cu o perioadă lungă de pregătire. Scopul lor este de a oferi cel mai rapid
sprijin pentru a aborda problemele de natură sectorială sau trans-sectorială. Accentul este pus
pe desfăşurarea activităţilor low-cost predefinite, caracterizate prin: impact relativ mare,
măsuri preliminare mai puţin complexe, executare rapidă. Sunt abordate aspecte concrete şi
specifice anumitor sectoare. Consiliul de administratie a Băncii Inter-Americane de
Dezvoltare a aprobat crearea a şase unităţi de sector: sănătate, educaţie, comerţ, dezvoltarea
instituţională, de prevenire a dezastrelor şi de infrastructură transnaţionala.
 Proiectul măsurilor de pregătire şi facilităţilor de execuţie (PROPEF)
completează actualul proiect Facilitatea de pregătire (PPF), pentru a facilita o tranziţie de la
pregătire până la executare prin finanţarea suplimentară a activităţilor proiectului iniţial. De
asemenea, creşte suma disponibilă pentru fiecare proiect la 5 milioane dolari.
 Sectorul de largă abordare (Swap) este o abordare prin care toţi partenerii de
dezvoltare, implicaţi într-un sector, colaborează pentru a susţine o singura politică condusă
guvernamental, abordând adoptări comune în cadrul sectorului, şi bazându-se pe procedurile
guvernamentale pentru a plăti şi garanta pentru toate fondurile. SWAP nu este un instrument
de creditare, ci mai degrabă o abordare care poate fi susţinută de oricare dintre instrumentele
de creditare ale băncii de investiţii.

II. Credite bazate pe politică

Aceste împrumuturi sprijină schimbările instituţionale şi de politică asupra sectorului sau
la nivel de sub-sector, prin intermediul fondurilor plătite rapid.

III. Credite de urgenţă

Aceste împrumuturi ajută ţările să facă faţă unor dezastre financiare sau crize economice
şi naturale sau de alt gen. Împrumuturile de urgenţă de la Banca Inter-Americană de Dezvoltare
pot fi utilizate ca sprijin naţional, provincial, de stat şi municipal guvernelor şi instituţiilor
publice autonome. Împrumuturile de urgenţă sunt în dolari SUA cu o rată a dobânzii corelată cu
cursul dolarului la LIBOR pe 6 luni, plus 400 de puncte de bază. Acestea au o durata de 5 ani şi o
perioada de graţie de 3 ani. Nu este necesară finanţarea din partea omoloagă locală. Banca Inter-
Americană de Dezvoltare oferă de asemenea suport pentru ţările care investesc în reducerea
vulnerabilităţii lor în faţa dezastrelor naturale. De asemenea, este inclus un sector pentru
Facilitatea Prevenirii Dezastrelor cu un buget de până la 5 miliarde dolari pentru a ajuta ţările cu
adoptarea unei abordări integrate pentru reducerea şi gestionarea riscurilor lor.
Sunt eligibile pentru finanţarea publică de către Banca Inter-Americană de Dezvoltare
următoarele entităţi juridice din regiune:
 Guvernele şi instituţiile guvernamentale;
 Societatea civilă;
 Organizaţiile sub-regionale;
 Intermediarii Financiari.

B. Credite pentru sectorul privat

Aceste instrumente sunt de asemenea cunoscute ca împrumuturile non-suveran garantate
(NSG):11
 A / B Împrumuturi şi Sindicate: Banca Inter-Americană poate atrage bănci şi
investitori instituţionali pentru a cofinanţa proiectele din sectorul privat, prin subscrierea de
credite A / B. Corporaţiile, băncile, entităţile publice şi cu capital mixt sunt eligibile pentru acest
tip de împrumut.
 Facilitatea de investiţii FOMIN pentru întreprinderi mici (Seif) este proiectată pentru a
oferi finanţare pentru a lărgi participarea antreprenorilor mai mici în economiile locale.
 Programul social antreprenorial: Acest program promovează punerea în aplicare a
mecanismelor de finanţare care să ofere soluţii durabile la problemele socio-economice care
afectează populaţiile marginalizate.
 Oportunitati pentru iniţiative majoritare promovează şi finanţează modelele de afaceri
durabile bazate pe piaţă, ce angreneaza companii din sectorul privat, guvernele locale şi
comunităţilor în dezvoltarea şi livrarea de produse şi servicii de calitate pentru majoritatea
populaţiei din America Latină şi Caraibe. Scopul său este de a îmbunătăţi calitatea vieţii
comunităţilor cu venituri reduse.
Împrumuturi şi garanţii se pot face direct la întreprinderile private, fără garanţii
guvernamentale, pe baza preţurilor de piaţă, de obicei pentru infrastructură - energie, transport,

11
http://www.iadb.org/en/about-us/idb-financing/private-sector-loans,6049.html
salubritate sau de comunicaţii - şi proiecte de dezvoltare a pieţei de capital şi de finanţare a
exporturilor.
Sunt eligibile pentru finanţarea privată de către Banca Inter-Americană de Dezvoltare:
 Companii din sectorul privat: companii mari, întreprinderi mici şi mijlocii, întreprinderi
mici şi foarte mici, afaceri cu baze piramidale;
 Instituţii financiare: bănci mari, bănci mici şi mijlocii, instituţii microfinanciare, finanţele
de la baza piramidei, investitori.

Figura nr. 2 Evoluţia creditelor acordate de Banca Inter-Americană de Dezvoltare în

perioada 2001-2010

16000
14000
12000
10000
East
8000
6000 Linear (East)
4000
2000
0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Sursa: Banca Inter-Americană de Dezvoltare, Raport Anual 2010, p.25

Potrivit datelor prezentată în Figura nr .2 se constată ca Banca Inter-Americană a acordat

cele mai puţine crdite în anul 2002, iar cel mai mare număr de credite acordate s-a înregistrat în
anul 2009, an în care majoritatea statelor membre au fost afectate de criza financiară.
Banca Inter-Americană de Dezvoltare are 26 de ţări care împrumută, toate acestea
aflându-se America Latină şi Caraibe. În 1999, Banca Inter-Americană de Dezvoltare a început să
utilizeze o schema de catalogare a ţărilor în scopul de a monitoriza distribuţia creditelor. Aceasta
schemă împarte ţările în grupele I şi II, pe baza PNB (produs national brut) pe cap de locuitor.
Pe baza PNB-ului mai mic, Banca Inter-Americană de Dezvoltare direcţonează 35% din
totalul creditelor ţărilor din grupa II: Belize, Bolivia, Columbia, Costa Rica, Republica
Dominicană, Ecuador, El Salvador, Guatemala, Guyana, Haiti, Honduras , Jamaica, Nicaragua,
Panama, Paraguay, Peru şi Surinam.
 Aproximativ 65% din volumul total al împrumuturilor este, prin urmare, canalizat către
ţările din grupa I : Argentina, Bahamas, Barbados, Brazilia, Chile, Mexic, Trinidad şi Tobago,
Uruguay şi Venezuela.
Pe lângă aceste două grupuri de ţări, Banca Inter-Americană de Dezvoltare are mandatul
să aloce cel puţin 50 % din operaţiunile sale şi 40 % din resursele sale pentru programele care
promovează echitatea socială şi reducerea sărăciei.
În Figura nr. 3 sunt reprezentate credite acordate de Banca Inter-Americană în perioada
1961 – 2011. Se observă cele mai multe credite acordate au vizat modernizarea statului,
îmbunătăţirea transportului.

Figura nr.3 Credite aprobate de Banca Inter-Americană de Dezvoltare în perioada

31.03.1961 – 31.03.2011

Dezvoltare urbana si urbanism

Transport

Comert

Turism

Stiinta si Tehnologie

Salubritate

Modernizarea statului

Dezvoltarea sectorului privat

Microintreprinderi

Tehnologie si Telecomunicatii Millions ($)

Industrie

Sanatate

Mediul inconjurator si dezastre naturale

Energie

Educatie

Piete financiare

Agricultura si dezvoltare rurala

-2000 3000 8000 13000 18000 23000 28000

Sursa: http://www.iadb.org/en/about-us/operations,6078.html
 Estimarile bugetare pentru 2011 iau in considerare un program de creditare de 169 de
operaţiuni pentru 10.5mld (6,3% creştere de la o valoare estimată de 159 în 2010) rezultând o
medie de 62 milioane dolari pentru fiecare operaţiune, care urmează o tendinţă de scădere istorică
(81 milioane dolari, în medie, în perioada 2006-2009). Aceasta era de aşteptat, având în vedere
activitatea de creditare mai mult în ţările mici şi vulnerabile şi operaţiunile de asemenea, mai
mici, care sunt livrate la nivel sub-naţional.

 Cooperarea tehnică
Banca Inter-Americană de Dezvoltare finanţează activităţi de cooperare tehnică pentru a
transfera know-how-ul şi expertiza în scopul de a completa şi consolida capacitatea tehnică a
entităţilor din ţările membre în curs de dezvoltare. Finanţarea este determinată în mare măsură pe
baza domeniului de activitate în care un proiect cade şi pe baza statutului de dezvoltare relativă a
regiunii, ţării, sau ţărilor implicate. Aceasta poate lua una din următoarele forme:
 Cooperarea tehnică cu finanţare nerambursabilă, care este o subvenţie acordată de
bancă unei ţări membre în curs de dezvoltare pentru a finanţa activităţile de cooperare tehnică.
Această cooperare este îndeosebi direcţionată către ţările mai puţin dezvoltate din regiune şi / sau
cele care au pieţe insuficiente.
 Cooperarea tehnică cu resurse contingente-recuperare, prin care banca finanţează
activităţi de cooperare tehnică în cazul în care există posibilitatea rezonabilă a unui împrumut, fie
de la bancă sau o altă instituţie de creditare. În cazul în care beneficiarul ar trebui să obţină un
împrumut de la orice sursă de proiect pentru care cooperarea tehnică a fost asigurată, debitorul
este obligat să ramburseze fondurile primite de la bancă
 Cooperarea tehnică cu resurse nerambursabile, care este un împrumut finanţat de
bancă pentru desfăşuarea de activităţi de cooperare tehnică.12

 Asistenţă pentru mobilizarea altor resurse financiare

Formele principale de a mobiliza resurse suplimentare sunt:
 Creditele de Export: la solicitarea instituţiilor de împrumut, banca
furnizează consultanţă şi asistenţă, cooperează cu ei în obţinerea pentru credite de la agenţiile

12
http://www.iadb.org/en/about-us/idb-financing/guarantees-,6040.html
specializate în ţările industrializate avansate pentru a finanţa achiziţiile de bunuri şi servicii
necesare pentru proiectele pentru care banca a făcut împrumuturi.
 Credite paralele de la alte instituţii publice financiare, în care banca
coordonează activităţile sale cu organizaţiile naţionale şi internaţionale, instituţiile financiare
publice, cu un interes în oferirea finanţării pentru proiecte sau programe din ţările membre în curs
de dezvoltare regională. Pentru a facilita cofinanţărea pentru astfel de proiecte, banca este
pregătită să efectueze studii şi să întreprindă misiuni în colaborare cu alte organizaţii pentru
identificarea şi evaluarea proiectelor şi de a încheia acorduri cu aceste organizaţii pentru
administrarea finanţării acordate de acestea în numele lor.
 Alte credite, în paralel, în care, la cererea debitorilor. Banca Inter-
Americană de Dezvoltarea colaborează cu ei în obţinerea de împrumuturi de la alte bănci, sau de
la investitori instituţionali din alte ţări.

 Garanţiile oferite de Banca Inter-Americană de Dezvoltare

Potrivit Acordului privind înfiinţarea Băncii Inter-Americane de Dezvoltare, şi pentru a
promova investiţiile în ţările de împrumut, banca poate garanta împrumuturi făcute de surse
financiare private pentru sectoarele public şi privat.
Banca poate oferi garanţii cu sau fără contra-garanţii de guvernare ţării de împrumut.
Garanţiile pentru creditorii din sectorul privat, fără contra-garantare a ţării de împrumut, în al
cărui teritoriu proiectului este efectuat, nu vor depăşi 25% din costul total al proiectului sau de 75
milioane dolari, oricare dintre acestea este mai mică.
Garanţiile ar putea fi folosite pentru orice fel de proiect de investiţii, deşi accentul iniţial
în operaţiunile de garantare va fi pe proiecte de infrastructură.

 Alte tipuri de finanţări

• Finantarea de export, în care Banca Inter-Americană de Dezvoltare acordă agenţiilor
naţionale din ţările de împrumut o linie de credit pentru finanţarea exporturilor intra-
regionale de bunuri netradiţionale.
• Banca Inter-Americana de Dezvoltare poate efectua alte forme de finanţare cu fonduri
sub administrare pe care le administrează în numele unor terţi, în conformitate cu termenii din
contractele pe care le au semnat pentru administrarea fondurilor în discutie, de exemplu,
credite pentru achiziţionarea de acţiuni şi investiţii directe de capital.
Printre iniţiativele care primesc în prezent sprijin BID sunt:
 Iniţiativa pentru Promovarea de bunuri publice regionale
 Iniţiativa pentru integrarea infrastructurii regionale în America de Sud (IIRSA)
 Proiectul Mezoamerica
 Dialogul pentru politica regionala
 Concluzii

Banca Inter-Americană de Dezvoltare oferă finanţare pentru America Latină şi Caraibe

mai mult decât orice alte instituţii regionale deţinute de guverne. Banca Inter Americană de
Dezvoltare este cel mai mare donator multilateral în Haiti.
În ultimii ani Banca Inter-Americană de Dezvoltare a desfăşurat o largă agendă de
reforme ceea ce i-a pemis obţinerea de mai multi clienţi, angajarea mai multor oameni în
birourile din ţară, precum şi o mai mare responsabilitate şi transparenţă şin finanţarea proiectelor.
În iunie 2010, Consiliul Guvernatorilor a decis majorarea capitalului băncii cu 70 miliarde
USD, ridicându-l la mai mult de 170 miliarde USD. Majorarea de capital, cea mai mare din
istoria Băncii Inter-Americane de Dezvoltare, va permite băncii să împrumute cel mult 12
miliarde USD pe an, dublând nivelurile de dinaintea crizei financiare globale şi crescănd
substanţial creditarea sectorului privat.
Banca Inter-Americană de Dezvoltare a oferit un pachet de salvare fără precedent pentru
Haiti, care include anularea datoriei restante şi furnizarea de 2.2 miliarde USD în subvenţii până
în 2020.
Majorarea de capital va permite Băncii Inter-Americane de Dezvoltare să crească în mod
semnificativ creditarea pentru reducerea sărăciei, precum şi pentru ţările mici şi vulnerabile. În
plus, banca va putea a impulsiona finanţarea pentru integrarea regională şi globală , proiectele
care protejează mediul şi pentru a permite adaptarea la schimbările climatice.
 Bibliografie

 Cărţi:
1. Anghel Marcel, Relaţii valutare, Editura Matrix Rom, București, 2002
2. Boajă Mincă, Radu Claudiu Sorin, Relaţii financiar-monetare intenaţionale,
Editura Universitară, Bucureşti, 2007
3. Dobrescu Emilian, Kiriţescu Costin, Băncile, mică enciclopedie, Editura Expert,
Bucureşti, 1998
4. Voinea Ghoerghe, Mecanisme şi tehnici valutare şi financiare internaţionale,
Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004
5. Voinea Gheorghe, Instituţii financiar-bancare internaţionale, suport curs, Iaşi,
2010

 Webografie
www.iadb.org