Clasa a VII-a

Noțiuni teoretice „așteptate” să

Noțiuni teoretice studiate conform curriculum
fie cunoscute de către concurenți.
Proprietăţile fizice, chimice şi fiziologice ale substanţelor.
Fenomene fizice şi chimice în jurul nostru. Reacţie chimică. Semnele
reacţiilor chimice. Calcul pe baza formulei chimice
Atomul. Molecula. Substanţe simple şi compuse. Elementul chimic. (raport atomic, raport de masă,
Simbolul chimic şi denumirea elementului chimic. Masa atomică compoziția procentuală a unei
relativă. Sistemul periodic al elementelor chimice. Elemente metalice substanțe).
şi nemetalice. Substanţe simple metale şi nemetale.
Formula chimică. Legea constanţei compoziţiei substanţelor. Masa Izotopi, calculul masei atomice
moleculară relativă. relative pe baza răspândirii
Modelul planetar al atomului. Structura atomului şi învelişului izotopilor în natură.
electronic. Sarcina nucleului. Sarcina şi masa electronilor.
Repartizarea electronilor pe straturi. Schemele electronice ale atomilor
elementelor (Z = 1-20). Structura atomului şi poziţia elementului în
Sistemul periodic. Caracterizarea elementului chimic. Rețele cristaline
Valenţa elementului. Substanţe binare: determinarea valenţei (atomice, metalice, ionice).
elementelor după formulă chimică; alcătuirea formulelor după valenţă. Calcularea densității substanțelor
Legătura covalentă. Noţiunea de electronegativitate. Formulele pe baza parametrilor rețelei
electronice, grafice şi modelele moleculelor. Legătura ionică. cristaline.
Substanţe pure şi amestecuri. Amestecuri omogene şi neomogene.
Metode de separare a substanţelor din amestec (decantarea, filtrarea, Substanțe pure/impure.
evaporarea, distilarea, cristalizarea, acţiunea unui magnet). Partea de masă a impurităților.
Apa naturală ca amestec de substanţe. Purificarea apei naturale. Partea de volum a componentelor
Aerul – amestec de substanţe gazoase. Compoziţia aerului. unui amestec gazos.
Substanţele care poluează aerul.
Clasa a VIII-a
Noțiuni teoretice „așteptate” să
Noțiuni teoretice studiate conform curriculum
fie cunoscute de către concurenți.
Cantitatea de substanţă, molul. Masă molară. Calcule pe baza Exces de substanță.
noţiunilor: M, cantitate, masa. Legea conservării masei substanţei. Randamentul unei reacții.
Tipuri de reacţii chimice: combinare, descompunere, substituție,
schimb. Condiţiile de declanşare şi desfăşurare a reacţiilor chimice.
Calcule în baza ecuaţiei chimice (cantitate, masă).
Clasificarea substanţelor anorganice după compoziţie, după
solubilitate. Tabelul solubilităţii. Legătura genetică dintre clasele de
compuşi anorganici. Acizii. Bazele. Oxizi acizi, oxizi bazici. Sărurile. Aerul, apa:
Compoziţia aerului. agenții ce le poluează, efectele lor,
Oxigen – element chimic şi substanţă simplă. Ozonul. Poluarea metode de purificare a apei și a
aerului. Circuitul oxigenului în mediu. aerului
Hidrogenul –element chimic şi substanţă simplă. Hidrogenul – hidrurile metalice.
Apa. Apa distilată. Apa pură, epurarea apei. Apa potabilă. Duritatea Coeficientul de solubilitate,
apei. Sursele de poluare a apei. Apa naturală ca amestec de substanţe formarea precipitatelor.
dizolvate. Apa minerală şi ionii ce se conţin în ea. Cristalohidrați.
Solubilitatea acizilor, bazelor şi sărurilor în apă. Determinarea părții de masă a apei
Soluţii. Partea de masă a substanţei dizolvate în soluţie. în cristalohidrat.
Electrolit, neelectrolit, electrolit tare şi slab. Disocierea electrolitică a Săruri acide și săruri bazice.
acizilor, bazelor alcaline, sărurilor. Reacţiile de schimb ionic (reacţiile
ionice). Condiţii de realizare a reacţiilor ionice: formarea gazului,
sedimentului, electrolitului slab (apa).
Clasa a IX-a
Noțiuni teoretice studiate conform curriculum
Starea gazoasă a substanţelor. Volumul molar al gazelor.
Noţiunea de condiţii normale.
Sistemul periodic. Legea periodicităţii şi structura
atomului. Schimbarea periodică a proprietăţilor metalice şi
nemetalice. Cauzele periodicităţii. Electronegativitatea.
Gradul de oxidare GO. Noţiuni despre oxidant, reducător.
Metalele. Seria de substituire a metalelor.
Compuşii metalelor.
Sodiul, potasiul, calciul, aluminiu , fierul.
Amfoteritatea oxidului și hidroxidului de aluminiu.
Noţiunea de coroziune, metodele de combatere a ei (pe
exemplul fierului).
Clorul, sulful, azotul, fosforul, carbonul, siliciul.
HCl, H2S, NH3, SO2, SO3, NO, NO2, P2O5, CO, CO2, SiO2,
H2SO4, HNO3, H3PO4, H2CO3, H2SiO3.
Cloruri, sulfuri, sulfați, săruri de amoniu, azotați, fosfați,
carbonați, silicați.
Noțiuni teoretice „așteptate” să fie
cunoscute de către concurenți.
Legile gazelor, presiunea parțială a gazelor,
densitate relativă.
Amestecuri de gaze - Mr,
Reacții redox. Metoda bilanțului electronic.
Li, Mg, Ba, metale amfotere (Be, Pb, Sn,
Cr, Zn), oxizi și hidroxizi amfoteri.
Coroziunea Fe, Cu. Protecția anodică.
Borul, BH3, acidul boric. Fluorul și HF.
Oxiacizii clorului și sărurile lui.
H2SO3 și sulfiții, HNO2 și nitriții. PH3 și
SiH4.
Caracterul oxidant al acidului azotic și al
acidului sulfuric concentrat.
Permanganatul de potasiu, cromații și
bicromații.
Reacții de identificare pentru ionii: Ag+,
Pb2+, Hg2+, Co2+, Ni2+, Ba2+, Cr3+, Mn2+,
Cu2+, Zn2+, Cl–, Br–, I– , S2–, SO42–, NO3–,
PO43–, CO32–, SiO32–. Identificarea prin
reacția în flacără.
Clasa a X-a
Noțiuni teoretice „așteptate”
Noțiuni teoretice studiate conform curriculum să fie cunoscute de către
concurenți.
Legea constanţei compoziţiei. Legea conservării masei substanţelor. Echivalent chimic. Concentrație
Legea lui Avogadro şi consecinţele ei. Reacţii chimice. Clasificarea lor normală. Legea echivalenților.
după diferite criterii. Noţiuni de reacţii reversibile şi ireversibile, rapide Presiunea vaporilor unui
şi lente. Efecte termice ale reacţiilor chimice. Reacţii endo- şi exoterme. solvent.
Calcule termochimice şi importanţa lor. Presiunea osmotică a unei
Structura atomului/modelul nuclear al atomului. Izotopi. Legea soluții.
periodicităţii. Cauza periodicităţii. Sensul fizic al legii periodicităţii. Energia de activare, viteza
Configuraţiile electronice ale atomilor elementelor perioadelor I–IV ale reacției - legea vitezei, echilibrul
SP, valenţele şi gradele de oxidare posibile. Schimbarea periodică a chimic - constanta de echilibru
proprietăţilor (electronegativitatea, prop. metalice şi nemetalice, prop. în funcție de concentrație,
oxidant şi reducător (în substanţe simple), prop. acidobazice ale oxizilor presiune și fracții molare,
şi hidroxizilor. principiul lui Le Chatelier.
Legătura chimică: covalentă (nepolară şi polară), ionică, metalică, de Izobari, izotoni, dezintegrări
hidrogen. radioactive, reacții nucleare,
Reţele cristaline. Forma spaţială a moleculelor. Mecanismul donor- radiații alpha, beta, gamma.
acceptor de formare a legăturii covalente. Numere cuantice. Proprietăți
Soluţiile Solubilitatea substanţelor. Concentraţia molară. Teoria periodice (afinitatea pentru
disociaţiei electron, energie de ionizare,
electrolitice. Disocierea apei şi mediul de reacţie. Interacţiuni în soluţiile raza atomică și ionică,
de electroliţi. Rezolvarea problemelor cu substanţe în exces. Hidroliza temperaturi de topire, prop.
sărurilor. acido-bazice ale hidrurilor
Reacţii de oxidoreducere. Metoda bilanţului electronic. Seria tensiunii nemetalice, prop. oxidante-
metalelor Coroziunea metalelor. Metodele de combatere a coroziunii. reducătoare ale ionilor).
Electroliza. Utilizarea electrolizei. Utilizarea practică a ROR şi Legături intermoleculare
importanţa lor. (legături de hidrogen, dipol-
Caracteristica generală a nemetalelor. Structura şi proprietăţile dipol, van der Waals),
nemetalelor (Cl2, O2, H2, S, N2, C). Elementele chimice din sistemele dependența proprietăților de
biologice. Obţinerea şi proprietăţile chimice ale nemetalelor. Compuşii tipul rețelei cristaline.
hidrogenaţi ai nemetalelor: nomenclatura, structura, proprietăţile fi zice Teoria VSEPR, geometria
şi chimice (interacţiunea cu oxigen, apă, acizi, baze); obţinerea, moleculelor.
utilizarea, rolul biologic (HCl, H2S, NH3, CH4). Oxizii nemetalelor: Combinații complexe, reacții de
clasificarea, nomenclatura, proprietăţile fizice şi chimice, obţinerea, complexare, număr de
utilizarea. coordinare, liganzi;
Acizii oxigenaţi (HNO3, H2SO4, H3PO4). Obţinerea şi utilizarea lor, constanta de stabilitate a
caracteristica proprietăţilor chimice generale şi specifice (HNO3, combinațiilor complexe.
H2SO4,). Sărurile acizilor oxigenaţi şi neoxigenaţi (cloruri, sulfuri, Metoda semireacțiilor pentru
sulfaţi, azotaţi, fosfaţi, carbonaţi, hidrogenocarbonaţi (NaHCO3, ROR.
Ca(HCO3)2): proprietăţile chimice, obţinerea, utilizarea. Reacţiile de Bazele electrochimiei: element
identificare a anionilor acizilor (SO42-, PO43-, CO32-/ HCO3, NO3-, Cl-) şi galvanic/pile electrice, potențial
cationului NH4+. Legătura genetică a nemetalelor şi a compuşilor lor. de electrod, forța electro-
Caracteristica generală a metalelor. Metodele generale de obţinere. motoare, ecuația Nernst.
Proprietăţile fizice şi chimice generale (interacţiunea cu nemetalele, Electroliza topiturilor și
apa, acizii, sărurile). Elemente metalice din sistemele biologice. soluțiilor, legile lui Faraday.
Coroziunea metalelor. Metodele de combatere a coroziunii. Aliajele,
utilizarea lor. Oxizii şi hidroxizii metalelor: proprietăţile, metodele Sc, Ti, V, Cr, Mn, Co, Ni, Cu,
generale de obţinere, răspîndirea în natură, utilizarea. Amfoteritatea Zn, Ga, Ge, As, Se, bromul şi
aluminiului şi a compuşilor lui. Reacţiile de identificare a cationilor iodul ( şi compuşi lor).
metalelor (Ba2+, Ca2+, Al3+, Fe2+, Fe3+, Cu2+, Ag+, Pb2+). Legătura
genetică a metalelor şi a compuşilor lor.
Clasa a XI-a
Noțiuni teoretice studiate conform curriculum
Teoria structurii chimice a compuşilor organici şi
importanţa ei. Izomeria. Structura electronică a
atomului de carbon –hibridizarea sp3, sp2, sp.
Stabilirea compoziţiei substanţei organice (formulă
brută, formulă moleculară). Izomeria şi
nomenclatura sistematică
Alcanii – hidrocarburi saturate aciclice-seria
omoloagă (n(C)≤10), omologi, denumirea.
Răspîndirea în natură. Proprietăţile fizice.
Proprietăţile chimice ale alcanilor: clorurare;
dehidrogenare; ardere. Piroliza metanului.
Utilizarea alcanilor.
Cicloalcanii hexaatomici: ciclizarea alcanilor
C6H14, C7H16. Proprietăţile ciclohexanului:
clorurarea, dehidrogenare cu formare de benzen,
arderea.
Halogenoderivaţii alcanilor. Proprietăţile
monohalogenoalcanilor: reacţii cu metalele active,
apa, alcaliile (soluţii apoase şi alcoolice). Obţinerea
din alcani.
Alchenele, alcadienele, alchinele. – obţinere prin
dehidrogenarea alcanilor, deshidratarea alcoolilor,
tratarea derivaţilor monohalogenaţi cu baza alcalină
în soluţie alcoolică şi a derivaţilor dihalogenaţi
(vicinali cu Zn); piroliza metanului, tratarea cu apă
a carburii de calciu. Proprietăţile chimice adiţia la
dubla legătură a H2, Cl2, Br2, HX, H2O (regula lui
Markovnikov); polimerizarea; arderea, oxidarea
etenei cu soluţie de KMnO4 (mediu neutru);
polimerizarea butadienei şi a izoprenului; reacţia de
adiţie a hidrogenului, halogenilor, apei,
hidrohalogenurilor la acetilenă; oxidarea totală
(arderea); trimerizarea etinei. Cauciucul natural,
butadienic şi izoprenic.
Benzenul: nitrare, halogenare, hidrogenare, ardere.
metode de obţinere din alcani, cicloalcani şi etină.
Toluenul - reacţiile de nitrare şi halogenare în
nucleu, obţinere (din alcani, cicloalcani).
Gazul natural, petrolul, cărbunele. Fracţiile
distilării petrolului: benzina, ligroina, gazul
lampant, motorina, păcura. Cifra octanică. Cracarea
(schematic).
Compuşii hidroxilici. Alcanolii monohidroxilici
saturaţi (n(C) ≤ 6). Obţinere: adiţia apei la alchene;
tratarea cu alcalii a derivaţilor halogenaţi;
fermentarea glucozei. reacţiile cu metalele alcaline,
Noțiuni teoretice „așteptate” să fie cunoscute de
către concurenți.
Efecte electronice. Mecanisme de reacție (SN1, SN2,
SE, SR, AE, AR, AN)
Corelația structură -proprietăți (temperatură de
fierbere, aciditate, bazicitate).
Tipuri de izomerie (de constituție, de conformație,
tautomerie), sterochimie (izomeri E-Z, cis-trans),
chiralitate, activitate optică, amestec racemic.
Alcanii – nitrare, sulfonare, cracare, izomerizare,
amonoxidarea metanului.
Ciclopropanul, ciclobutanul şi ciclopentanul – obţinere
şi proprietăţi.
Derivaţii halogenaţi – obţinere şi proprietăţi
(hidroliză, sinteze de nitrili, amine, eteri, compuşi
organomagnezieni, esteri, nitroalcani, sinteza Wurtz,
dehidrohalogenare)
Hidrocarburilor nesaturate –hidrogenare incompletă,
oxidarea parţială (cu O3, KMnO4/H2SO4), sinteza dien,
substituţia în poziție alilică, dimerizarea, polimeri
vinilici. Aciditatea alchinelor marginale.
Arene –substituenţi de ordinul 1 şi 2 în nucleul
aromatic. Reacţia de sulfonare, reacţia Friedel-Crafts.
Oxidarea parţială, oxidarea omologilor benzenului.
Substituţia la catena laterală.
Hidrocarburi aromatice polinucleare (naftalina,
antracen şi fenantren) – obţinere şi proprietăţi
(substituţie, adiţie, oxidare)
Compuşii hidroxilici – obţinere prin oxidare,
hidroliză, hidratare, din amine. Adiţia la compuşii
carbonilici, reacţia cu NH3, dehidrogenarea catalitică.
Polialcoolii – deshidratarea, oxidarea parţială,
esterificarea.
Fenolii – obţinere: metoda topirii alcaline, hidroliza,
oxidarea cumenului. Proprietăţi: eterificare,
esterificare, oxidare, sulfonare, carboxilare, oxidare,
reducere.
Amine – obţinerea prin reducerea nitroderivaţilor,
nitrililor şi amidelor, degradarea Hofmann a amidelor,
deshidratarea (inter-, intramoleculară), oxidarea,
arderea. Metanolul şi etanolul. Etilenglicolul şi
glicerolul -obţinere din derivaţi polihalogenaţi,
reacţiile cu Na, HNO3. Identificarea cu hidroxid de
cupru (II). Fenolul -obţinerea din clorobenzen,
reacţia cu metalele alcaline, cu NaOH, reacţia de
culoare cu FeCl3, nitrare, bromurare.
Alchilaminele (n(C)≤3) obţinerea din
halogenoderivaţi; reacţia cu acizii minerali, apa.
Anilina- Sinteza din nitrobenzen, reacţiile cu HCl,
Br2.
Compuşii carbonilici - aldehidele n(C)≤6 şi
acetona: obţinerea aldehidei acetice prin reacţia
Kucerov şi prin oxidarea etanolului,obţinerea
acetonei prin oxidarea 2-propanolului. Adiţia
hidrogenului, oxidarea aldehidelor cu soluţia
amoniacală de oxid de argint şi hidroxid de cupru
(II), arderea.
Acizii monocarboxilici saturaţi (n(C) ≤ 6) obţinere
din sărurile acizilor carboxilici, alcooli, aldehide.
oxidarea butanului pentru producerea acidului
acetic, interacţiunea cu metalele, oxizii metalelor,
bazele, sărurile acizilor mai slabi şi alcoolii.
halogenarea acidului acetic. Oxidarea acidului
formic.
Esteri. Reacţia de esterificare şi de hidroliză.
metoda alchilării. Acilarea, reacţia cu HNO2,
condensarea, oxidarea, substituţia.
Compuşi carbonilici: obţinere prin metode oxidative,
metode hidrolitice, prin hidratare, prin acilare, din
cloruri acide prin reducere sau cu compuşi
organomagnezieni, distilarea uscată a sărurilor de
calciu ale acizilor carboxilici. Adiţia HX, HCN,
RMgX, ROH, NaHSO3. Reacţii de condensare:
aldolică şi crotonică, cu hidrocarburi, cu fenoli, cu
compuşi ai azotului. Oxidare şi autooxidare,
polimerizare.
Compuşi carboxilici: obţinere prin metode oxidative şi
hidrolitice, din RMgX, sinteze cu ester malonic sodat.
Proprietăţi: reacţia cu NH3, cu PCl5, deshidratarea,
decarboxilarea, oxidarea , condensarea cu diamine,
dioli şi amide. Acidul benzoic, acidul oxalic, acidul
malonic, acidul maleic şi fumaric, acidul succinic,
acidul ftalic, acidul tereftalic. Acidul lactic.
Derivaţii funcţionali ai acizilor carboxilici reducerea
esterilor, condensarea Claisen, condensarea cu uree.
Nitrili – obţinere din derivaţi halogenaţi, săruri de
diazoniu, amide, cianhidrine. Reducerea, hidroliza.
Acetonitrilul.
Amide – obţinere din săruri de amoniu, esteri, cloruri
acide, anhidride acide, nitrili, aminoacizi. Hidroliza,
reducerea, degradarea Hofmann, deshidratarea. Ureea.
Clasa a XII-a
Noțiuni teoretice
Noțiuni teoretice studiate conform curriculum „așteptate” să fie cunoscute
de către concurenți. ☺
Grăsimile (stearina): obţinere, hidroliza, oxidarea completă. Acizi grași: acid palmitic,
Săpunurile –stearaţi de sodiu şi potasiu, obţinerea lor din grăsimi, influenţa acid oleic.
durităţii apei asupra capacităţii de spălare. Noţiuni de detergenţi sintetici
Glucoza şi fructoza: formula de structură liniară, formarea prin procesul de Formule de proiecție Fisher.
fotosinteză, Proprietăţile glucozei: oxidarea, reducerea, fermentare alcoolică, Nomenclatura Cahn-Ingold-
oxidarea totală, reacţia cu soluţia amoniacală de oxid de argint şi hidroxid de Prelog.
cupru (II). Proprietățile fructozei.
Zaharoza. Hidroliza, oxidarea totală. Formule ciclice piranozice și
Amidonul hidroliza, identificarea cu iod (fără ecuaţie). furnaozice. Hidroxil
Celuloza: hidroliza acidă, arderea, carbonizarea, esterificarea cu acid azotic glicozidic. Anomeri.
şi acid acetic Fermentații aerobe și
Aminoacizii. Seria omoloagă. Nomenclatura. Izomeria. Sinteza prin reacţia anaerobe. Reacții de
derivaţilor halogenaţi ai acizilor carboxilici cu amoniac. Proprietăţile fizice. esterificare, eterificare.
Proprietăţile chimice amfotere: ca acizi (formarea sărurilor); ca baze (reacţia Policondensarea. Glicogenul.
cu acidul clorhidric). Policondensarea. Grupa peptidă. Importanţa vitală şi Aminoacizii esențiali.
industrială: α-aminoacizii – la sinteza proteinelor, acidul ε-aminocapronic la
producerea fibrelor de capron.
Proteinele – compuşi azotaţi macromoleculari. Elementele din componenţa
proteinelor. Structura şi denumirea celor mai simpli trei α-aminoacizi.
Formarea peptidelor prin policondensarea α-aminoacizilor (tripeptide).
Structura primară, secundară, terţiară a proteinei. Proprietăţile fizice.
Proprietăţile chimice ale proteinelor: hidroliza, denaturarea, reacţiile de
culoare. Transformarea în organism.
Noţiuni de vitamine, fermenţi
Vitamine: noţiuni, clasificarea (după grupe, solubilitate). Rolul în organism
(pe exemple de vitamine C, A, D, E). Surse naturale de vitamine.
Avitaminoze, hipervitaminoze, profilaxia lor.
Noţiunea de fermenţi (natura proteică). Importanţa biologică şi industrială
(panificare, vinificare, producere de lactate).
Noţiuni generale ale chimiei compuşilor macromoleculari: monomer, Poliacrilonitril, polistiren,
polimer, fragment structural, gradul de polimerizare, masa moleculară polimetilmetacrilat,
medie. Noţiunea de compuşi macromoleculari. policlorura de vinil, cauciuc
Metode de sinteză: polimerizare; policondensare. Structura polimerilor izoprenic și cloroprenic,
(liniară, ramificată, spaţială). teflonul.
Clasificarea compuşilor macromoleculari şi a materialelor pe baza lor:
naturali (polizaharide, cauciuc natural, proteine); artificiali (fibre, acetat,
viscoză); sintetici (polietilenă, polipropilenă, capron, cauciuc sintetic).
Proprietăţile fizice şi chimice ale polimerilor.
Masele plastice. Clasificarea: materiale termoplaste, termoreactive.
Cauciucul natural şi sintetic. Cauciucuri vulcanizate. Utilizarea şi importanţa
polimerilor, maselor plastice, fibrelor, cauciucurilor.
Clasificarea reacţiilor chimice după criteriile: compoziţia şi numărul Energie, căldură, lucru
reactanţilor şi a produşilor; schimbarea gradului de oxidare; efectul termic; mecanic, entalpia și energia
reversibilitatea; starea de agregare şi numărul fazelor sistemului (omogene şi internă, capacitatea calorică.
eterogene); prezenţa catalizatorului. Legea lui Hess, ciclul Haber-
Reacţii exo- şi endoterme. Efecte termice ale reacţiilor chimice. Ecuaţii Born, entalpia standard de
termochimice. formare, energia de legătură,
Viteza reacţiilor chimice. Sisteme omogene şi eterogene. Factorii ce entalpia de dizolvare, entalpia
influenţează viteza de reacţie în sisteme omogene şi eterogene: natura de combustie.
substanţelor, concentraţia, temperatura, catalizatorul, presiunea, suprafaţa de Entropia și energia Gibbs,
contact a substanţelor reactante. Ecuaţia cinetică. Legea acţiunii maselor. legea a doua a
Noţiuni de cataliză. Catalizator, inhibitor. Rolul în chimie, tehnologie şi termodinamicii,
natură. spontaneitatea unei reacții.
Echilibrul chimic. Constanta echilibrului chimic. Deplasarea echilibrului Determinarea ordinului de
chimic. Factorii ce influenţează echilibrul chimic. Influenţa concentraţiei, reacție. Energia de activare:
temperaturii, presiunii asupra echilibrului chimic. Principiul Le Châtelier. influența catalizatorului
Echilibrul în sisteme omogene şi eterogene. Condiţiile efectuării unei reacţii asupra caracteristicilor
chimice. • Randamentul reacţiei chimice. termodinamice și cinetice ale
Noţiuni generale ale chimiei tehnologice. Tehnologia chimică. Materia reacției.
primă: selectarea, caracteristica (partea de masă a impurităţilor şi a substanţei
pure).
Caracteristicile reacţiilor care stau la baza proceselor tehnologice (tipurile
după criteriile de clasificare a reacţiilor chimice). Condiţiile optime de
realizare a procesului chimic cu un randament maximal.
Procesele tehnologice de obţinere a varului nestins; a etanolului.
Caracteristica proceselor de obţinere a fontei şi oţelului; a cimentului şi
sticlei; a produselor petroliere (principiul distilării fracţionate): materia
primă, reacţiile chimice, caracteristica lor, utilizarea produselor.
Poluarea chimică a mediului. Influenţa asupra solului, hidrosferei,
atmosferei. Probleme de mediu şi modalităţi de soluţionare.
Soluţii. Soluţii saturate, nesaturate. Constante de aciditate și
Metode de exprimare a compoziţiei şi concentraţiei soluţiilor. bazicitate, calculul pH-ului în
Teoria disociaţiei electrolitice. Electrolit tare, slab, de tărie medie. Disociaţia soluții de acizi și baze slabe,
electroliţilor. Concentraţia molară a ionilor. Interacţiuni în soluţiile de săruri și soluții tampon.
electroliţi. Reacţii de schimb ionic. Principiile titrării indirecte și
Echilibrul chimic în sisteme omogene. Echilibrul chimic în procesul de inverse. Curbe de titrare.
disociere a electroliţilor slabi. Disocierea apei. Produsul ionic al apei. Mediul Selectarea indicatorului
acid, neutru, alcalin. Exponent de hidrogen pH şi caracterul reacţiei mediului pentru titrarea acidobazică.
în soluţii apoase. Domeniul de variaţie a pH-ului în soluţii apoase. Indicatori Titrări redox
acidobazici. Indicator universal. Reacţiile de schimb ionic în analiza (permanganometria and
cantitativă. iodometria).
Analiza cantitativă. Volumetria. Titrarea. Soluţii standard, prepararea lor. Titrarea prin complexare și
Reacţiile de neutralizare (acid şi bază tari). Titrarea acidobazică. Calcule în prin precipitare.
metoda volumetrică.
Echilibrul chimic în sisteme eterogene Spectre de RMN, IR, de
Produs de solubilitate. Solubilitatea unei substanţe puţin solubile şi modurile masă.
de exprimare a solubilităţii. Condiţii de formare a precipitatelor. Legea Lambert-Beer.
Analiza calitativă.
Reacţie analitică, reactiv analitic, reactiv specific, reactiv de grupă. Identificarea ionilor:
Clasificarea acidobazică a cationilor. Reacţii de identificare a cationilor: Na+, K+, Fe2+, Cr3+, Co2+,
Pb2+; Ca2+, Ba2+, Fe3+, NH4+. Ni2+, Cu2+, Al3+, Zn2+,
Clasificarea anionilor în grupe analitice. Reacţii de identificare a anionilor: Ag+,Mn2+, Mg2+, Hg2+, SO32,
Cl-, SO42-, CO32-. PO43- CrO42-, Br-, I-, F-, S2-,
Analiza unui amestec de cationi/anioni. NO3-, MnO4-, CH3COO-