Scopurile consilierii pentru elevii cu abilităţi înalte

 Sprjinirea autenticităţii şi a idealurilor;

 Dezvoltarea creativităţii;
 Dezvoltarea autonomiei, a integrităţii şi a responsabilităţii;
 Determinarea contribuţiei acestor elevi, viitori adulţi, la progresul societăţii;
 Formarea unui comportament civic;
 Formarea unui nivel înalt de dezvoltare morală, a altrismului, a compasiunii;
 Încurajarea judecăţilor de reflecţie, a curajului moral;
 Încurajarea simţului puternic al eficacităţii de sine;
 Dezvoltarea capacităţii de conştientizareglobală a realităţii interne şi externe.
(L.K. Silverman, 1993)

Specifictatea consilierii psihopedagogice a elevilor cu abilităţi înalte

Consilierii şi psihodiagnosticienii specializaţi în problematica aptitudinilor înalte privesc

clientul dintr-o perspectivă diferită. Ei urmăresc să vadă dacă acel client are sau nu abilităţi
înalte. De obicei, în acest tip de consiliere se dau sfaturi mai mult pentru profesori şi părinţi şi
mai puţin pentru copiii acestora, deoarece copilul se găseşte într-o situaţie socială specială.
“Aceşti copii au o singură problem şi anume aceea că trăiesc într-un sistem social
proiectat greşit” (Liannne Hoogeveen, 1998).
În ţările cu tradiţie în domeniul consilierii psihopedagogice, părinţii copiilor talentaţi sunt cei
care fac primul pas, venind din propria lor iniţiativă la consilier, pantru a-I cer ajutorul, atunci
când apar problem dificil de soluţionat (ex. Refuzul acestor copii de a merge la şcoală, conflicte
deschise cu elevii sau colegii, izolarea îndelungată depresii în cazul obţinerii unor rezultate
şcoalre sub nivelul asoiraţiilor copilului, camuflarea intenţionată a propriilor aptitudini, ca
strategie de evitare a ridicării gradului de exigenţă a sarcinilor primate de la professor sau pentru
evitarea etichetelor nepopulare în microgrupurile de copii-“diferit de noi”, “tocilar”, “preferatul
profesorilor” etc.)
Managementul unui cabinet de consiliere se referă la acele activităţi care facilitează funcţiile
echipei consiliului de conducere. Acestea include activităţile administrative cum ar fi:
înregistrarea şi raportarea, planificarea şi controlul bugetului, facilităţi ale activităţii managerial
şi prevederi pentru sursele de support.
Rolul şi funcţiile consilierului:
 Evaluarea capacităţilor şi altor caracteristici psihocomportamentale ale elevilor;
 Consilierea elevilor cu potenţial aptitudinal înalt;
 Consilierea de grup şi activităţi de orientare;
  Dezvoltarea carierei, orientarea şcolară şi activităţile de informare;
 Proiectarea, monitorizarea şi analiza evaluării;
 Consultarea cu profesorii şi personalul şcoali, cu părinţii, colegii elevilor, asistaţi şi cu
agenţiile sau comunităţile locale interesate în sprijinirea programului;
 Identificarea necesităţilor de evaluare pentru orientarea şi redimensionarea programului.
Administrarea sarcinilor de consiliere presupune:
- A fi organizat;
- A realize correct, din prima încercare, obiectivele consilierii;
- A se încadra în timpul afectat;
- Planificarea personală a timpului;
- Efectuarea sarcinilor într-un mod elegant;
- A nu irosi ziua de consiliere;
- A nu fi tentat să devii administrator.
Succesul fiecărui program de consiliere va fi dependent de felul cum este condus, dezvoltat şi
pregătit. Criteriile reale de relevanţă a programului vor rezulta din gradul de înţelegere, de
dezvoltare şi executare din partea echipei de consiliere.
Kotter (1988) vizează următoarele aspect care nu trebuie să lipsească dintr-un plan de
management: planificarea, bugetul, organizarea şi controlul. Programul de management văzut ca
un process urmăreşte să furnizeze o structură, ordinea şi coordonarea acelor activităţi pentru
care îşi asumă responsabilitatea.
Este important pentru consilieri să observe în diferite context educaţionale dacă obiectivele
programului de consiliere sunt consistente şi contribuie la realizarea priorităţilor instituţiei de
care aparţin. Plnificarea activităţilor consilierului poate fi trecută într-o agendă, care să cuprindă
rubricile următoare pentru fiecare oră din programul zilnic: ce a făcut, ce a planificat de făcut,
căt de bine a realizat acest lucru, dacă a manifestat atitudine pozitivă în rezolvarea problemelor.