Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Odată cu sosirea zilelor friguroase, păsările călătoare găsesc tot mai greu
hrană. Este semnalul marii călătorii spre Sud: începe migrația. Păsările caută locuri cu
mai multă hrană, cu clima mai blândă și zile mai lungi.
Păsările din România pleacă spre Africa și Australia. Cu cât într-o regiune
iarna este mai friguroasă, cu atât pleacă mai multe păsări spre țările calde. Această
călătorie, bine pregătită de păsări, devine o adevărată aventură, din cauza distanței
uriașe pe care o au de parcurs, dar și a capriciilor vremii.
Când vine vremea migrației, păsările trebuie să fie în cea mai bună formă. De
aceea, vara mănâncă mult și își fac rezerve de grăsime, “combustibil” pentru marea
călătărie.Unele păsări chiar își dublează greutatea. De asemenea, li se măresc mușchii
și le cresc pene noi pe aripi și pe coadă.
Multe păsări mor pe drum de epuizare, altele se pierd pe traseu, unele sunt
ucise de păsările răpitoare sau de animale înfometate care pândesc pe uscat, atunci când
se odihnesc.În aceste condiții, doar cele rezistente ajung la destinație.
Traseele sunt alese cu grijă. Păsările se adună în “puncte de trecere”, unde
malurile sunt mai apropiate, încercând să evite pericolele unei traversări lungi peste
apă, când nu se vor putea hrăni și odihni.
Rândunica, privighetoarera și cucul ocolesc regiunile cu mari întinderi de apă.
Atunci când chiar nu au ce face, aleg ruta pe care pot întâlni insule (întinderi de uscat),
unde să se odihnească și să găsească ceva hrană. În schimb, rațele și gâștele sălbatice,
lebedele, berzele evită întinderile de uscat, unde le pândește vulpea înfometată. Viteza cu
care zboară păsările diferă de la o specie la alta, dar este, în general, de 40-70 kilometri
pe oră.
Călătoria se face atât ziua, cât și noaptea. În general, deplasarea se face în
grupuri mari, care le oferă mai multă protecție. Păsările care zboară mai sus sunt
avantajate de curenții de aer, astfel încât pot străbate mii de kilometri doar în câteva
zile.
( Revista DOXI)
a) Asia și Europa
b) America și Asia
c) Europa și Africa
d) Africa și Australia
4. Cum se numesc locurile unde se adună păsările, unde malurile sunt mai
apropiate?
a) „puncte de întâlnire”
b) „puncte de intersecție”
c) „puncte cardinale”
d) „puncte de trecere”
………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………..
2. Alcătuiți două propoziții din care să reiasă sensurile diferite ale cuvântului „dar”.
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………
Întrebare: …………………………………………………………
Răspuns: Păsările călătoare din țara noastră călătoresc spre Africa și Australia.
Întrebare: ………………………………………………………….
Răspuns: Viteza cu care se deplasează în general păsările călătoare este de 40- 70 de
kilometri pe oră.
……………………………….
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
……………………………………
………………………………….