IEM – Procese si Interactiuni Energetice

IEM – Surse de energie

IEM – Procese specifice ingineriei electrice medicale

Încălzirea unui conductor la trecerea curentului electric de

conducţie – Efectul Joule-Lentz
Această lucrare se referă la efectul Joule identificabil la încălzirea unei plăci din cupru asociată trecerii
unui curent electric de conducţie. Fenomenul este neliniar, deoarece rezistivitatea electrică şi
conductivitatea termică a materialului variază cu temperatura.
Problema este de tip multidisciplinară, „multi-fizică”, şi necesită rezolvarea simultană a două sub-
probleme:
• Conducţia electrică, în care sursa electrică este în afara domeniului, reprezentată prin condiţii
la limită.
• Transferul de căldură, în care sursa de căldură este reprezentată de pierderile prin efect Joule
produse de curentul electric.
Modelarea numerică este realizată în mediul de dezvoltare multi-fizică (FEM) COMSOL.
Domeniul de calcul este o placă plană, pătrată cu latura de 1 m, din cupru, cu o decupare circulară în
centru. Grosimea plăcii este neglijabilă in raport cu celelalte dimensiuni, ceea ce permite reducerea
studiului la un model 2D.
Conductivitatea electrică depinde de temperatură conform relaţiei:
1
σ= ,
[ρ (1+ β(T − T ))]
0 0
(1)

unde ρ0 este rezistivitatea electrică a materialului la temperature de referinţă, T0, β este coeficientul de
variatie a rezistivităţii electrice cu temperatura.

1. Conducţia electrică
Se aplică o diferenţă de potenţial între două laturi opuse (0.1V), celelalte două laturi fiind
izolate electric.

Utilizarea interfeţei grafice

Se alege modelul Multiphysics/Electromagnetics/Conductive Media DC (modele 2-D)
utilizând Multiphysics/Model Navigator

Fig.1 Geometria modelului si conditiile la limită pentru problema conducţiei electrice.

1/5
IEM – Procese si Interactiuni Energetice
IEM – Surse de energie
IEM – Procese specifice ingineriei electrice medicale
Crearea geometriei (Draw Mode):
• Desenaţi un pătrat cu latura de 1 m, cu centrul de masă în punctul de coordonate (0,0).
• Desenaţi un cerc cu raza 0.3 m, cu centrul în punctul de coordonate (0,0).
• Construiţi obiectul compus (palca cu cavitate circulară) selectând cele două obiecte grafice şi
apăsând butonul Difference.

Definirea constantelor modelului:

Specificaţi următoarele constante şi expresii (meniul Options):

Nume Expresie

r0 1.754e-8

T0 293

beta 0.0039

Definirea functiilor (Expresions / Scalar expressions):

Este utilă definirea conductivităţii electrice ca funcţie de temperatură:

Nume Expresie

sigma 1/(r0*(1+beta*(T-T0)))

Specificarea condiţiilor de frontieră (Physics / Boundary Settings):

Selectaţi afişarea numerotării laturilor (Options / Labels / Edge Labels).

Frontiera 1 4 2, 3, 5-8

Conditie Potenţial electric Potenţial electric Izolaţie

V 0.1+nr/10 0

Notă: Pentru segmentul de frontieră 1 selectaţi Electrical potential şi introduceţi valoarea

0.1; pentru segmentul de frontieră 4 selectaţi Ground.
Notă: „nr” este numărul subgrupei de la laborator

Specificarea coeficienţilor ecuaţiei cu derivate parţiale (Physics / Subdomain Settings):

• Pentru domeniul de calcul (Options / Labels / Show Subdomain Lebels) se introduc
următoarele valori ale coeficienţilor:

Subdomeniu 1

σ sigma

Q 0

Notă: În această problemă este necesară specificarea conductivităţii electrice σ şi nu

rezistivitatea electrică!
• Pentru subdomeniul 1, expresia conductivităţii se introduce la Conductivity.
• Pentru Current source se introduce valoarea zero (în această problemă nu există sursă de
curent electric în domeniu).

2/5
IEM – Procese si Interactiuni Energetice
IEM – Surse de energie
IEM – Procese specifice ingineriei electrice medicale
e
• Curentul imprimat, J (de ex., fotovoltaic), este nul.

Discretizarea FEM a domeniului (Mesh Mode):

• Iniţializaţi discretizarea domeniului.
• Rafinaţi o dată reţeaua astfel obţinută.

Rezolvarea problemei (Solve Mode):

Apăsaţi pe butonul Solve Problem. Pentru a încadra optim domeniul de calcul în fereastră
folosiţi comanda Zoom Extents.

Vizualizarea rezultatelor obţinute (Plot Mode)

Este afişată în hartă de culoare („surface color map”) distribuţia de potenţialului electric.

2. Problema de transfer de căldură

Curentul electric de conducţie, prin efect Joule, generează încălzirea plăcii din cupru. Se
consideră că laturile verticale ale pătratului şi frontierea interioară (circulară) sunt în contact cu
un curent de aer aflat la 300K (27ºC), iar suprafeţele orizontale sunt izolate termic.

Fig.2 Condiţiile la limită pentru problema conducţiei termice.

Pentru a construi modelul cu cele două probleme (electrică şi termică) cuplate trebuie ţinut
seama că problema de conducţie este rezolvată în raport cu potenţialul electric. Căldura
generată de trecerea curentului electric prin placă este proporţională cu pătratul densităţii de
curent, adică cu părtatul gradientului potenţialului electric V.
Coeficientul de proporţionalitate este rezistivitatea electrică (inversul conductivităţii electrice)

2 1 2 1 2 2
Q=ρJ = J = σE = σ ∇V . (2)
σ σ

Folosind Model Navigator se alege modelul termic Comsol Muliphysics / Heat Transfer /
Conduction / Transient Analysis

Specificarea condiţiilor de frontieră (Physics / Boundary Settings)

Condiţiile de frontieră se stabilesc astfel:

3/5
IEM – Procese si Interactiuni Energetice
IEM – Surse de energie
IEM – Procese specifice ingineriei electrice medicale

Frontiera 1, 4-8 2,3

Tip Temperatură Izolaţie

T 300 —

Specificarea coeficienţilor ecuaţiei cu derivate parţiale (Physics / Subdomain Settings)

Pentru fiecare subdomeniu în parte se introduc următoarele valori ale coeficienţilor:

Subdomeniu 1

ρ 8930

C 340

k 384

Q 1/(r0*(1+beta*(T-T0)))*(Vx^2+Vy^2) (*)
*alternativ, se poate utiliza Q_dc – este numele mărimii interne COMSOL pentru „Resistive
Power”, efectul Joule-Lenz.

NOTĂ: T (temperatura) este acum o variabila independentă. Prin urmare, este necesară
eliminarea ei din lista constantelor – rezultă prin rezolvarea problemei de transfer de căldură.

Rezolvarea problemei: Solve Mode

Solverul ales pentru această problemă este de tip Time Dependent. Introduceţi următoarele
condiţii iniţiale (Physics / Subdomain Settings / Init)

Subdomeniu 1

V 0.1*(0.5-x)

T 300

Drept condiţie initiala ("guess value”) pentru electric se stabileste o variaţie liniară (in raport cu
variabila x).
Se specifică timpul iniţial, timpul final şi pasul de timp în raport cu care se salvează soluţia.
• Deschideţi Solver Parameters din meniul Solve, selectaţi Timestepping
• La Output times introduceţi 0:50:2000; aceasta produce un vector cu 41 de valori,
distribuite uniform intre 50 si 2000 s.
• Apasaţi Solve Problem, şi veţi vizualiza harta de culori corespunzatoare distribuţiei
de potenţial pe suprafaţa plăcii. Pentru a vizualiza alte mărimi, in meniul
Postprocessing alegeţi Plot Parameters iar din fereastra care se deschide, sub
oricare din taburile: Arrow, Surface, Contour, Boundary, alegeţi din lista
Predefined Quantities mărimile care intervin in rezolvarea problemei.
• Pentru a determina dacă timpul de simulare este suficient pentru atingerea stării
staţionare, vom face un grafic al variaţiei temperaturii în timp. Din Postprocessing
alegeţi Cross-Section / Plot Parameters. Acum, selectând toţi paşii de timp din lista
Solutions to use, apăsaţi butonul Point Plot, alegeţi tab-ul Point şi specificaţi
punctul (-4e-1,4e-1). Alegeţi Temperature din lista Predefined Quantities.
Confirmaţi OK, şi observaţi graficul. Când creşterea temperaturii este aproape nulă
pentru timpi de simulare din ce în ce mai mari, se spune că s-a ajuns la o stare
staţionara, şi deci analiza fenomenului tranzitoriu este încheiată.

4/5
IEM – Procese si Interactiuni Energetice
IEM – Surse de energie
IEM – Procese specifice ingineriei electrice medicale

Chestiuni de studiat
• Cât de „bun” este rezultatul numeric obţinut? Pentru a stabili acest lucru întreprindeţi
următoarele teste de acurateţe numerică:
 Folosind faptul că nu există surse de curent în domeniu, verificaţi bilanţul
curenţilor la borne.
 Invocând simetria problemei termice, verificaţi bilanţul fluxurilor de căldură la
feţele izoterme.
• Determinaţi variaţia temperaturii în punctul de coordonate (0,0.4) pentru un material
care, faţă de cupru, are rezistivitatea electrică ρ0 de 2, 4, 8 ori valoarea sa iniţială.
Comentaţi rezultatele obţinute. Este necesară modificarea timpului total de integrare
pentru atingerea regimului staţionar?
Notă: folosiţi opţiunea "Keep current plot” din meniul General al Cross-Section /
Plot Parameters pentru a reprezenta în acceaşi fereastră caracteristicile T(t)
corespunzătoare.
• Determinaţi variaţia temperaturii în punctul de coordonate (0,0.4) pentru un material
care, faţă de cupru, are conductivitatea termică 1/2, 1/4, 1/8 din conductivitatea sa
termică. Comentaţi rezultatele obţinute. Este necesară modificarea timpului total de
integrare pentru atingerea regimului staţionar?
• Întocmiţi un raport care documentează rezultatele analizei efectuate.
• Studiu individual: adăugaţi un subcapitol referitor la efectul analizat. O referinţa utilă
este http://en.wikipedia.org.

Termen: la următoarea şedinţă de laborator.

ATENŢIE! Rapoarte peste termenul limită sunt depunctate progresiv cu întârzierea. Rapoartele sunt
personale, individuale! Pe prima pagina a referatului se notează autorul (autorii) – maxim
2 (doi) studenţi!

5/5