Prefixe

Clasificarea prefixelor după criteriul semantic („semantic” – referitor la sens), adică după sensul derivatului
obţinut.

Prefixe cu sens negativ:

„ne-”: drept – nedrept; potolit – nepotolit;
„a-”: normal – anormal;
„in-”: consistent – inconsistent; „im-”: propriu – impropriu; „i-”: raţional – iraţional;
„dis-”: continuu – discontinuu.

Prefixe cu sensul „a pune în”, „a se schimba în”, „ a da în”:

„în-”: lanţ–(a) înlănţui; galben–(a) îngălbeni; mână–(a) înmâna; „îm-”: pădure–(a) împăduri.

Prefixe cu sens privativ („privativ” – care exprimă lipsa, excluderea):

„des-”: (a) prinde – (a) desprinde; „dez-”: (a) lega – (a) dezlega; „de-”: (a) săra – (a) desăra;
„a-”: poetic – apoetic.
Prefixe cu sens locativ („locativ” – indică locul):
„pre-”(înainte): nume – prenume;
„post-”(după): faţă – postfaţă;
„sub-”(sub): cutanat – subcutanat;
„supra-”(deasupra): (a) pune – (a) suprapune;
„ante-”(înainte): (a) pune – (a) antepune;
„intra-”(înăuntru): celular – intracelular;
„extra-”(în afară): celular – extracelular; şcolar – extraşcolar;
„trans-”(peste, dincolo de): Atlantic – transatlantic.
Prefixe cu sens asociativ („asociativ” – „împreună cu”):
„con-”: sătean – consătean; „com-”: patriot – compatriot; „co-”: naţional – conaţional.
Prefixe cu sens iterativ („iterativ” – care exprimă o acţiune repetată):
„re-”: (a) citi – (a) reciti;
„răs-”: (a) citi – (a) răsciti; „răz-”: (a) (se) gândi - (a) (se) răzgândi; „ră-”: (a) suci–(a) răsuci.
Prefixe cu sensul „împotrivă”:
„anti-”: războinic – antirăzboinic;
„contra-”: indicat – contraindicat.
Prefixe cu sensul „pentru, în loc de”:
„pro-”: decan – prodecan (locţiitor al decanului); nume – pronume (ţine locul numelui).
Prefixe cu sensul „înainte” (referitor la timp):
„pre-”: (a) vedea – (a) prevedea.
„ante-”(înainte): vorbitor – antevorbitor;
Prefixe care sugerează corelaţia:
„inter-”: bisericesc – interbisericesc (care se referă la relaţia dintre mai multe confesiuni sau religii);
dependent – interdependent (care depind unul de altul).
Prefixe cu sens superlativ („foarte”):
„arhi-”: cunoscut – arhicunoscut;
„extra-”: plat – extraplat;
„supra-”: (a) dimensiona – (a) supradimensiona;
„super-”: magazin – supermagazin;
„ultra-”: naţionalist – ultranaţionalist;
„hiper-”: sensibil – hipersensibil;
„stră-”: (a) luci – (a) străluci.
Sufixe

Clasificarea sufixelor după criteriul morfologic, adică după partea de vorbire pe care o formează.
Sufixe substantivale (sufixe prin adăugarea cărora se obţin substantive):
„-eţe”: tânăr – tinereţe; bătrân – bătrâneţe.
„-ar”: fier – fierar; potcoavă – potcovar.
„-inţă”: (a) şti – ştiinţă; (a) fi – fiinţă; (a) crede – credinţă.
„-at”: rege – regat; „-et”: (a) răcni – răcnet; (a) tuna – tunet.
„-ime”: lat – lăţime; crud – cruzime.
„-ie”: prieten – prietenie; frate – frăţie.
„-toare”: (a) ciocăni – ciocănitoare; (a) priveghea – privighetoare.
„-eală”: (a) greşi – greşeală; (a) (se) prosti – prosteală.
„-iş”: tufă – tufiş; stejar – stejăriş.
„-uş”: (a) urca – urcuş; galben – gălbenuş.
„-(ă)tură”/ „-ură”: (a) mura – murătură; (a) crăpa – crăpătură; ars - arsură
„-tor”: (a) croi – croitor; (a) scrie – scriitor.
„-(ă)mânt”: (a) lega – legământ; (a) aşeza – aşezământ.
„-ătate”: singur - singurătate
„-ean”: sat – sătean; Cluj – clujean.
„-agiu”: barcă – barcagiu;
„-angiu”: chiul – chiulangiu; moft – moftangiu.
„-işte”: porumb – porumbişte.
„-eaţă”: verde – verdeaţă
„-ic”: bun – bunic
„-ciune”/ „-ăciune”: (a) slăbi – slăbiciune; (a)pleca – plecăciune
„-ărie”: copil - copilărie

Sufixe adjectivale (sufixe prin adăugarea cărora se obţin adjective):

„-os”: noroc – norocos; greaţă – greţos.
„-ăcios”: (a) mânca – mâncăcios; (a) plânge – plângăcios.
„-esc”: tânăr – tineresc; boier – boieresc.
„-iu”: cenuşă – cenuşiu; aur – auriu.
„-ui”: amar – amărui; galben – gălbui.
„-atic”: vară – văratic; noapte – noptatic.
„-nic”: putere – puternic;
„-alnic”/ „-elnic”: şagă – şăgalnic; (a) prii – prielnic.
„-eţ”: pădure – pădureţ
„-bil”: (a) bea - băubil

Sufixe verbale (sufixe prin adăugarea cărora se obţin verbe):

„-a”: nor – (a) (se) înnora; mână – (a) înmâna.
„-i”: floare – (a) înflori; boboc – (a) îmboboci.
„-ui”: gazdă – (a) găzdui; lanţ – (a) înlănţui.
„-ăi”/ „-âi”: ham – (a) hămăi; mâr – (a) mârâi
„-ifica”: piatră – (a) pietrifica; zeu – (a) zeifica (după a deifica)

Sufixe adverbiale (sufixe prin adăugarea cărora se obţin adverbe):

„-iş”: cruce – cruciş; fur – furiş.
„-âş”: (a) chiorî – chiorâş; (a) târî – târâş.
„-eşte”: român – româneşte; franţuz – franţuzeşte; tânăr – tinereşte.

Alte sufixe

Sufixe diminutivale
„-ic”: bun - bunic
„-ică”: bună – bunică
„-icea”/ „-icică”: floare – floricea/floricică
„-icel”: mare - măricel
„-işor”: mare - mărişor
„-uţ”: drag - drăguţ
„-uleţ”: gard – gărduleţ
„-el”: bun – bunel
Sufixe augmentative
„-andru”: căţel – căţelandru
„-oi”: piatră – pietroi
„-oaie”: casă - căsoaie
Sufixe moţionale
• formează femininul de la masculin:
„-ă”: elev – elevă
„-că”: român – româncă
„-easă”: mire – mireasă
„-iţă”: doctor – doctoriţă
„-oaică”: franţuz – franţuzoaică
• formează masclinul de la feminin:
„-an”: gâscă – gâscan
„-oi”: vulpe - vulpoi