Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Calculul termic constă în determinarea mărimilor de stare ale fluidului motor în scopul
trasării diagramei indicate. Pot fi astfel determinate mărimile caracteristice ale ciclului (presiunea
medie, economicitatea, etc.) şi dimensiunile fundamentale ale motorului (alezajul D şi cursa S).
Calculul termic se efectuează la regimul nominal. Sunt cunoscute numeroase metode de calcul
termic care se deosebesc fie după ipotezele de bază asupra fluidului motor şi evoluŃiilor acestuia, fie
după metodele de calcul utilizate. Astfel, sunt metode care calculează cicluri teoretice considerând
fluidul motor ca un amestec de gaze perfecte şi metode care calculează cicluri reale cu gaze reale.
Prima categorie de metode tratează fenomenele şi procesele ciclului "global", calculând marimile
de stare în punctele caracteristice ale ciclului şi prin corectare se obŃine ciclul real. A doua categorie
de metode urmareşte transformările progresiv, "pas cu pas", luând în considerare mai multe
particularităŃi ale proceselor din cilindrul motorului (curgerea gazelor, procedeul de alimentare cu
combustibil, vaporizarea combustibilului, formarea amestecului, legea de ardere, transferul de
caldură, mişcarea gazelor din cilindru, ş.a.), precum şi specificul funcŃional şi particularităŃile
constructive ale motorului. Metodele de calcul simplificate se utilizează mai ales pentru calcule
preliminare de proiectare a unui motor. Metodele "pas cu pas", au un volum mare de lucru şi
necesită utilizarea calculatoarelor electronice.
Calculul se face pentru un ciclu semireal, din care prin rotunjiri, se obŃine diagrama indicată
reală. Considerăm ciclul de referinŃă pentru motorul cu aprindere prin scânteie, ciclul teoretic cu
ardere izocoră, fig.4.1. Se utilizează notaŃiile: ε=Va/Vc, raportul de comprimare; λP=pz/pc, raportul
de creştere a presiunii în procesul de ardere izocoră.
Calculul ciclului prin această metodă simplificată este efectuat adoptând o serie de ipoteze
simplificatoare:
Mărimile de stare iniŃiale ale încărcăturii proaspete sunt cele standard: presiunea p0=0,1
MPa şi temperatura T0=298 K.
În cilindru intră N0 kilomoli de încărcătură proaspătă care, în contact cu piesele mai calde
ale motorului primeşte o cantitate de căldură şi se încălzeşte, la intrarea în cilindru avănd
temperatura T0'
T0'= T0 + ∆T (4.1)
Calculul procesului de admisie are drept scop determinarea presiunii pa, (sau a
coeficientului de umplere, ηV) şi a temperaturii Ta, la sfârşitul procesului de admisie. EcuaŃia de
bilanŃ energetic pe durata procesului de admisie considerat este:
Ug + U0 + QP + L0 = Ua + L (4.2)
V0
ηV =
VS
2
Fig.4.2 - Schemă pentru calculul
admisiei.
unde k este raportul căldurilor specifice, k=Cp/Cv ; (pentru calculul simplificat k=1,4).
Din relaŃia (4.3) dacă se alege pe baza datelor statistice coeficientul de umplere, ηV, se
calculează presiunea de admisie, pa
T
pg +p0.ηV.(ε - 1).k. 0′
pa = T0 (4.4)
ε +(k - 1).(ε - 1)
3
În cazul motorului supraalimentat mărimile de sare iniŃiale ale încărcăturii proaspete sunt
presiunea de supraalimentare ps şi temperatura Ts, de după sistemul de supraalimentare, la intrarea
în sistemul de admisie al motorului. În agregatul de supraalimentare încărcătura proaspătă este
comprimată de la mărimile de stare (p0, T0) de la intrare, la mărimile de stare (ps, Ts) la ieşire.
Considerând procesul de comprimare politropic din sistemul se supraalimentare se obŃine:
m s -1
ps m s
Ts T0 - ∆Trac
= . (4.6)
p0
unde exponentul politropic, ms, depinde de tipul compresorului. Scăderea de temperatură în cazul
utilizării răcirii încărcăturii proaspete înainte de intrarea în sistemul de admisie al motorului,
(inercooler), este ∆Trăc=20...90 oC.
În cazul motoarelor turbosupraalimentate şi cu răcirea aerului înainte de motor, temperatura
încărcăturii proaspete poate fi calculată cu relaŃia:
1 − E R kk−1
TS = T0 ⋅ 1 + ⋅ π − 1
ηC C
unde η C = 0,75...0,76 este randamentul adiabatic al compresorului centrifugal, iar ER = 0,47…0,7 este
coeficientul de eficienŃă al schimbătorului de căldură pentru răcirea încărcăturii proaspete.
Temperatura încărcăturii proaspete la intrarea în cilindru este:
Ts'= Ts + ∆T (4.7)
p g ⋅ VC r = p a ⋅ Vrk r
k
rezultă:
4
1
pg kr
Vr = VC ⋅
pa
unde kr=(Cp/Cv)gar, este exponentul adiabatic pentru gazele arse reziduale, Cp şi Cv fiind căldurile
specifice molare la presiune constantă şi la volum constant ale acestora.
Se obŃine pentru coeficientul de umplere ( η V = N îp N 0 ), relaŃia:
1
pg k r
pa.T0.[ε - ]
pa
ηV = (4.8)
p0.T0/ .(ε - 1)
γ = Ng / N0 (4.9)
Din ecuaŃiile de stare pentru gazele arse reziduale şi pentru încărcătura proaspătă, rezultă:
pg 1 1 T 0
γ= . . . (4.10)
p0 ηV ε - 1 Tg
În cazul motorului supraalimentat, condiŃiile de stare iniŃiale, (p0, T0), sunt înlocuite cu
presiunea şi temperatura încărcăturii proaspete la ieşirea din suflantă, (ps, Ts).
BilanŃul masic în punctul a al ciclului, fig.3.2, este:
Na = Ng + N0 = N0.(1 + γ) (4.11)
Din ecuaŃia de stare în punctul a, se obŃine temperatura de la sfârşitul procesului de admisie, Ta:
pa 1 ε 1
Ta = . . . .T0 (4.12)
p0 ηV (ε - 1) ( γ + 1)
5
La motorul supraalimentat în locul mărimilor de stare (p0, T0),se utilizează mărimile de
stare (ps, Ts).
În cazul motorului cu aprindere prin scânteie cu admisie normală, considerând destinderea
adiabatică a gazelor arse reziduale, transformarea g-r, (fig.4.2), şi amestecarea acestora cu
încărcătura proaspătă, temperatura Ta se calculează Ńinând seama de aceste aspecte particulare.
EcuaŃia de bilanŃ în procesul de amestecare a gazelor arse reziduale cu încărcătura
proaspătă, neglijând dependenŃa căldurii specifice de compoziŃia gazelor şi de temperatură, este:
(
N g ⋅ C p ⋅ (Tr − Ta ) = N 0 ⋅ C p ⋅ Ta − T0/ )
unde Tr este temperatura gazelor arse reziduale în starea r, fig.4.2.
kr -1
p kr
T0/ + γ.T g. a
pg
Ta = (4.13)
1+ γ
p c = p a . ε mc
T c = T a . ε mc
-1
(4.14)
łinând seama de cantitatea de gaze arse reziduale rămasă din ciclul precedent, Ng, se determină
coeficientul real de variaŃie molară, µ:
N f + Ng µch + γ
µ= = (4.15)
N0 + Ng 1+ γ
6
Căldura degajată în procesul de ardere depinde de calitatea amestecului. Astfel, dacă λ ≥ 1,
arderea este completă şi cantitatea de căldură degajată la arderea unităŃii de cantitate de combustibil
este chiar puterea calorifică inferioară a combustibilului, Hi,, iar dacă λ<1, cantitatea de căldură
degajată la arderea unităŃii de cantitate de combustibil corespunde arderii incomplete, Qinc.
Pentru calculul parametrilor de stare la sfârşitul procesului de ardere pentru ciclul cu ardere
izocoră considerat, starea z, se scrie ecuaŃia de bilanŃ energetic între stărie c şi z, fig.4.1. Cantitatea
de căldură degajată prin arderea izocoră a unei cantităŃi de combustibil de un kilogram, Q, (Q=Hi
pentru λ ≥ 1, sau Q=Qinc pentru λ<1) este utilizată o parte pentru variaŃia energiei interne a fluidului
motor între stările c şi z, ∆Uc-z, iar restul este pierdută la pereŃi.
Considerând cantitatea de căldură pierdută la pereŃi în intervalul c-z, o fracŃiune din cantitatea de
căldură disponibilă, Qp,c-z=ϕz.Q, şi utilizând notaŃia ξ z =1-ϕz, unde ξ z reprezentă coeficientul de
utilizare a căldurii, se obŃine:
iar, Cv,Tz şi Cv,Tc sunt căldurile specifice molare la volum constant ale gazelor din cilindru în stările
z şi c.
Lucrul mecanic in evolutia izobara y-z (pentru ciclul general cu ardere mixta) este:
7
- pentru MAS, energia interna molara a gazelor din starea z:
ξz.Q U |aer
Tc
+ γ.U |gar
Tc kJ
Uz = + , (4.22)
µ.N0.(1 + γ ) µ.(1 + γ ) kmol
- pentru MAC:
µ ⋅ Tz
ρv =
λ p ⋅ Tc
- pentru MAS:
λP = µ.Tz/Tc
pz = pc.µ.Tz/Tc
8
md
1
p b = p z. (4.23)
ε
m d −1
1
T b = T z. (4.24)
ε
unde pb şi Tb sunt mărimile de stare ale fluidului motor din cilindru la sfârşitul procesului de destindere,
PME, în ipoteza considerată, neglijând avansul la deschiderea supapei de evacuare.
Pentru trasarea diagramei ciclului de referinŃă se alege o scară pentru presiune, fiind cunoscute
valorile presiunii în punctele caracteristice ale ciclului şi o scară relativă pentru volum (dimensiunile
cilindrului urmează să fie determinate). Se obŃine la scara diagramei, Vc=Va/εε. Astfel pe diagramă, fig.4.4,
sunt precizate punctele caracteristice ale ciclului: a, c, z, b, b', g şi s.
- pentru evoluŃia de comprimare, presiunea p ci într-o stare intermediară la volumul Vi, este
determinată din ecuaŃia politropei:
mc
V
pc i = pa. a (4.25)
Vi
- pentru evoluŃia de destindere, presiunea p d i într-o stare intermediară la volumul Vi, este
determinată din ecuaŃia politropei:
9
md
V
pd i = pb. a (4.26)
Vi
Va
In relaŃiile (4.25) şi (4.26) intervine raportul volumelor, care ia valorile ε ≥ ≥ 1 , pentru
Vi
trasarea evoluŃiilor respective.
Pentru MAC se tine seama pe evolutia de destindere are loc variatia volumului in intervalul
Vz-Va.
Lucrul mecanic indicat al ciclului de referinŃă, L/i , este reprezentat de aria pozitivă a diagramei,
fig.4.1, iar cu notaŃiile utilizate se obŃine:
p . εm c λ ⋅ρ ρ m d −1
- 1 .1 - 1 - Φ .(p -p )
p i/ = a .λ p ⋅ (ρ v − 1) + P v ⋅ 1 - v
ε -1 md -1 ε mc-1 εm c-1 p g a
Diagrama indicată a ciclului real se obŃine prin corectarea diagramei ciclului de referinŃă
prin rotunjire, având în vedere că arderea se desfăşoară în timp şi se abate de la evoluŃiile simple
izocora si izobara, iar supapele se deschid cu avans şi se închid cu întârziere faŃă de punctele
moarte, fig.4.5. La motorul cu aprindere prin scânteie presiunea maximă a ciclului real, pz,real =
(0,75...0,85)·pz.
10
Prin rotunjirea diagramei teoretice, lucrul mecanic indicat al ciclului real, Li, este mai mic
decât al ciclului de referinŃă, Li'. Se obŃine coeficientul de plenitudine al diagramei:
ηd = Li/Li' = 0,92…0,97
pi = ηd.pi' (4.27)
ηi=Li/Hi=(pi.Vs/Hi)
RM ⋅ pi ⋅ N0 ⋅ T0
ηi = (4.28)
p0 ⋅ η v ⋅Hi
3,6⋅106 g
ci = (4.29)
η i ⋅Hi kWh
O parte din lucrul mecanic indicat este consumat pentru învingerea rezistenŃelor proprii ale
motorului, pierderi apreciate prin randamentul mecanic, ηm.
pe = ηm.pi (4.30)
Randamentul efectiv:
ηe = ηm.ηi (4.31)
3,6.106 g
ce = (4.32)
ηe.Hi kWh
11
4.1.9. Calculul dimensiunilor principale ale motorului
Din tema de proiectare se cunosc: puterea efectivă Pe [kW], turaŃia n [rot/min], la regimul
nominal, numărul cilindrilor i şi tipul ciclului (doi timpi τ=2, sau patru timpi τ=4).
pe.VS.i.n
Pe = [kW] (4.33)
30.τ
30.τ. Pe
VS = [dm3] (4.34)
pe.i.n
120.τ.Pe
D = 102.3 [mm] (4.35)
π.ψ.pe.i.n
12
4.2. – Ciclul real
Calculul termic al ciclului motorului are ca scop determinarea parametrilor de stare ai
fluidului motor din cilindru in timpul evoluŃiilor de comprimare, ardere şi destindere.
Pentru simplificare se adopta următoarele ipoteze:
- proprietăŃile fizice si chimice ale fluidului motor din orice punct al camerei de ardere si in
orice moment sunt uniforme;
- Fluidul motor este un amestec omogen de gaze perfecte;
- Se neglijeaza gradientii de temperatura si de presiune din camera de ardere;
- speciile chimice sunt in echilibru chimic
- se neglijeaza fenomenul de disociere;
- se considera inceputul evacuarii din PME,
- se considera sfarsitul admisiei in PME.
-
EcuaŃia de bilanŃ energetic pe durata arderii este:
dU dQ a dL dQp
= − −
dα dα dα dα
unde dU/dα este variaŃia energiei interne, dQa/dα este cantitatea de căldură degajată prin ardere,
dL/dα este lucrul mecanic efectuat, iar dQp/dα este căldura cedată pereŃilor pe intervalul de calcul
elementar dα. Se explicitează fiecare termen al relaŃiei (1):
dU dT
= n M ⋅Cv ⋅
dα dα
p a ⋅ Va
nM =
R M ⋅ Ta
ρ s ⋅ VS ⋅ η V kg cb
m comb = ciclu
λ ⋅ L t ,aer ⋅ M a
13
densitatea încărcăturii proaspete ρs fiind calculată din ecuaŃia de stare în condiŃiile initiale (ps, Ts);
coeficientul de exces de aer λsi aerul teoretic necesar arderii Lt,aer, Căldura molară a gazelor arse
Cv se determină considerând amestecul de gaze;
RM
Cv =
k −1
dL dV
= p⋅
dα dα
dQ w
dα
(
= K conv ⋅ A r ⋅ T − TP ⋅
1
6× n
)unde:
( )
A r × T − TP = A P × (T − TP ) + A CH × (T − TCH ) + A CIL × (T − TCIL )
unde AP, ACH, ACIL sunt suprafeŃele de schimb de căldură cu fluidul motor ale pistonului, chiulasei
şi cilindrului, iar TP, TCH şi TCIL – temperaturile medii corespunzătoare.
p – presiunea [bar]
T – temperatura [K].
dQ a dξ
= m comb ⋅ Q ⋅
dα dα
- pentru MAS
14
m p +1
− 6 ,9⋅ α − α d
mp +1 α − αd
mp α
dξ
= 6,9 ⋅ ⋅ ⋅e
a
dα α a α a
în care:
mp – exponent cinetic,
α−α mp + 1
d
− 6,9 ⋅
mp α
dξ mp +1 α − α
r
= R c ⋅ 6,9 ⋅ ⋅ d ⋅e +
dα αr α
r
α−α md + 1
d
− 6,9 ⋅
α
m
m +1 α − α
( )
d a
+ 1 − R c ⋅ 6,9 ⋅ d ⋅ d ⋅e
αa αa
în care:
dT k −1 dQ a dQ p dL
= ⋅ − −
dα n M ⋅ R M dα dα dα
∆T
T2 = T1 + ⋅ ∆α
∆α
15
nM ⋅R M ⋅T
p=
V
16