4.

- Calculul termic al motoarelor cu ardere internă

Calculul termic constă în determinarea mărimilor de stare ale fluidului motor în scopul
trasării diagramei indicate. Pot fi astfel determinate mărimile caracteristice ale ciclului (presiunea
medie, economicitatea, etc.) şi dimensiunile fundamentale ale motorului (alezajul D şi cursa S).
Calculul termic se efectuează la regimul nominal. Sunt cunoscute numeroase metode de calcul
termic care se deosebesc fie după ipotezele de bază asupra fluidului motor şi evoluŃiilor acestuia, fie
după metodele de calcul utilizate. Astfel, sunt metode care calculează cicluri teoretice considerând
fluidul motor ca un amestec de gaze perfecte şi metode care calculează cicluri reale cu gaze reale.
Prima categorie de metode tratează fenomenele şi procesele ciclului "global", calculând marimile
de stare în punctele caracteristice ale ciclului şi prin corectare se obŃine ciclul real. A doua categorie
de metode urmareşte transformările progresiv, "pas cu pas", luând în considerare mai multe
particularităŃi ale proceselor din cilindrul motorului (curgerea gazelor, procedeul de alimentare cu
combustibil, vaporizarea combustibilului, formarea amestecului, legea de ardere, transferul de
caldură, mişcarea gazelor din cilindru, ş.a.), precum şi specificul funcŃional şi particularităŃile
constructive ale motorului. Metodele de calcul simplificate se utilizează mai ales pentru calcule
preliminare de proiectare a unui motor. Metodele "pas cu pas", au un volum mare de lucru şi
necesită utilizarea calculatoarelor electronice.

4.1. – Ciclul teoretic

Calculul se face pentru un ciclu semireal, din care prin rotunjiri, se obŃine diagrama indicată
reală. Considerăm ciclul de referinŃă pentru motorul cu aprindere prin scânteie, ciclul teoretic cu
ardere izocoră, fig.4.1. Se utilizează notaŃiile: ε=Va/Vc, raportul de comprimare; λP=pz/pc, raportul
de creştere a presiunii în procesul de ardere izocoră.

Fig.4.1 - Diagrama ciclului de referinŃă, p-V; MAS, MAC

Calculul ciclului prin această metodă simplificată este efectuat adoptând o serie de ipoteze
simplificatoare:

- în cilindrul motorului evoluează un amestec omogen de gaze perfecte;

- începutul admisiei coincide cu începutul cursei de admisie;
1
 - procesul de admisie decurge la presiune constantă, s-a, fig.4.1;
- supapa de evacuare se deschide în PME, evacuarea liberă fiind înlocuită de răcirea
izocoră, b-b', fig.4.1;
- procesul de evacuare decurge la presiune constantă, b′-g, fig.4.1;
- perioada de suprapunere a deschiderii supapelor este nulă;
- încărcătura proaspătă se încălzeşte în contact cu piesele mai calde ale motorului;
- la începutul cursei de admisie în cilindrul motorului se află gaze arse reziduale, iar la
finele cursei de admisie în cilindru se găseşte amestec iniŃial;
- procesele de comprimare şi de destindere se consideră evoluŃii politropice cu exponenŃii
mc şi respectiv md, constanŃi;
- doza de combustibil pe ciclu se consideră un kilogram.

4.1.1. Calculul procesului de admisie

Mărimile de stare iniŃiale ale încărcăturii proaspete sunt cele standard: presiunea p0=0,1
MPa şi temperatura T0=298 K.
În cilindru intră N0 kilomoli de încărcătură proaspătă care, în contact cu piesele mai calde
ale motorului primeşte o cantitate de căldură şi se încălzeşte, la intrarea în cilindru avănd
temperatura T0'

T0'= T0 + ∆T (4.1)

unde ∆T este creşterea de temperatură. La începutul cursei de admisie în cilindru se află Ng

kilomoli de gaze arse reziduale (gar), care ocupă volumul camerei de ardere Vc având presiunea pg
şi temperatura Tg, fig.4.2.

Calculul procesului de admisie are drept scop determinarea presiunii pa, (sau a
coeficientului de umplere, ηV) şi a temperaturii Ta, la sfârşitul procesului de admisie. EcuaŃia de
bilanŃ energetic pe durata procesului de admisie considerat este:

Ug + U0 + QP + L0 = Ua + L (4.2)

unde: Ug este energia internă a gazelor arse reziduale;

U0 - enegia internă a încărcăturii proaspete;
Qp - cantitatea de căldură primită de încărcătura proaspătă de la pereŃii cu care vine în
contact;
L0 - lucrul mecanic pe care încărcătura proaspătă îl primeşte de la mediul ambiant;
Ua - energia internă a amestecului iniŃial;
L - lucrul mecanic schimbat de fluidul motor cu pistonul în cursa de admisie.
Prin explicitarea acestor mărimi, Ńinând seama de ecuaŃiile de stare pentru gazele arse
rezidule (starea g, fig.4.2), încărcătura proaspătă (starea a, fig.4.2) şi amestecul iniŃial şi de expresia
coeficientului de umplere:

V0
ηV =
VS

2
 Fig.4.2 - Schemă pentru calculul
admisiei.

Prin prelucrare din (4,2) rezultă:

pg+p0.ηV.(ε-1).k.T0'/T0 = pa.[ε+(k-1).(ε-1)] (4.3)

unde k este raportul căldurilor specifice, k=Cp/Cv ; (pentru calculul simplificat k=1,4).

Din relaŃia (4.3) dacă se alege pe baza datelor statistice coeficientul de umplere, ηV, se
calculează presiunea de admisie, pa

T
pg +p0.ηV.(ε - 1).k. 0′
pa = T0 (4.4)
ε +(k - 1).(ε - 1)

sau, dacă se alege presiunea de admisie, pa, se calculează coeficientul de umplere, ηV

pa.[ε + (k - 1).(ε - 1)] -pg

ηv = (4.5)
T
p0.(ε - 1).k. 0′
T0

3
 În cazul motorului supraalimentat mărimile de sare iniŃiale ale încărcăturii proaspete sunt
presiunea de supraalimentare ps şi temperatura Ts, de după sistemul de supraalimentare, la intrarea
în sistemul de admisie al motorului. În agregatul de supraalimentare încărcătura proaspătă este
comprimată de la mărimile de stare (p0, T0) de la intrare, la mărimile de stare (ps, Ts) la ieşire.
Considerând procesul de comprimare politropic din sistemul se supraalimentare se obŃine:

m s -1
 ps  m s
Ts T0   - ∆Trac
= . (4.6)
 p0 

unde exponentul politropic, ms, depinde de tipul compresorului. Scăderea de temperatură în cazul
utilizării răcirii încărcăturii proaspete înainte de intrarea în sistemul de admisie al motorului,
(inercooler), este ∆Trăc=20...90 oC.
În cazul motoarelor turbosupraalimentate şi cu răcirea aerului înainte de motor, temperatura
încărcăturii proaspete poate fi calculată cu relaŃia:

 1 − E R  kk−1 
TS = T0 ⋅ 1 + ⋅  π − 1 
 ηC  C 

unde η C = 0,75...0,76 este randamentul adiabatic al compresorului centrifugal, iar ER = 0,47…0,7 este
coeficientul de eficienŃă al schimbătorului de căldură pentru răcirea încărcăturii proaspete.
Temperatura încărcăturii proaspete la intrarea în cilindru este:

Ts'= Ts + ∆T (4.7)

În relaŃiile (3.10) şi (3.11), p0 devine ps, T0 → Ts, iar T0' → Ts'.

În cazul motorului cu aprindere prin scânteie în patru timpi cu admisie normală se

presupune că supapa de evacuare este închisă în PMI şi la începutul cursei de admisie are loc mai
întâi destinderea adiabatică a gazelor arse reziduale până la presiunea pa, evoluŃia g - r, fig.4.2.

Din ecuaŃia adiabatei g – r :

p g ⋅ VC r = p a ⋅ Vrk r
k

rezultă:

4
 1
 pg  kr
Vr = VC ⋅  

 pa 

unde kr=(Cp/Cv)gar, este exponentul adiabatic pentru gazele arse reziduale, Cp şi Cv fiind căldurile
specifice molare la presiune constantă şi la volum constant ale acestora.
Se obŃine pentru coeficientul de umplere ( η V = N îp N 0 ), relaŃia:

1
 pg  k r
pa.T0.[ε -   ]
 pa 
ηV = (4.8)
p0.T0/ .(ε - 1)

Cantitatea de gaze arse reziduale reprezintă o fracŃiune γ din cantitatea de încărcătură

proaspătă. Se defineşte coeficientul gazelor arse reziduale:

γ = Ng / N0 (4.9)

Din ecuaŃiile de stare pentru gazele arse reziduale şi pentru încărcătura proaspătă, rezultă:

pg 1 1 T 0
γ= . . . (4.10)
p0 ηV ε - 1 Tg

În cazul motorului supraalimentat, condiŃiile de stare iniŃiale, (p0, T0), sunt înlocuite cu
presiunea şi temperatura încărcăturii proaspete la ieşirea din suflantă, (ps, Ts).
BilanŃul masic în punctul a al ciclului, fig.3.2, este:

Na = Ng + N0 = N0.(1 + γ) (4.11)

Din ecuaŃia de stare în punctul a, se obŃine temperatura de la sfârşitul procesului de admisie, Ta:

pa 1 ε 1
Ta = . . . .T0 (4.12)
p0 ηV (ε - 1) ( γ + 1)

5
 La motorul supraalimentat în locul mărimilor de stare (p0, T0),se utilizează mărimile de
stare (ps, Ts).
În cazul motorului cu aprindere prin scânteie cu admisie normală, considerând destinderea
adiabatică a gazelor arse reziduale, transformarea g-r, (fig.4.2), şi amestecarea acestora cu
încărcătura proaspătă, temperatura Ta se calculează Ńinând seama de aceste aspecte particulare.
EcuaŃia de bilanŃ în procesul de amestecare a gazelor arse reziduale cu încărcătura
proaspătă, neglijând dependenŃa căldurii specifice de compoziŃia gazelor şi de temperatură, este:

(
N g ⋅ C p ⋅ (Tr − Ta ) = N 0 ⋅ C p ⋅ Ta − T0/ )
unde Tr este temperatura gazelor arse reziduale în starea r, fig.4.2.

De unde se obŃine relaŃia:

kr -1
p  kr
T0/ + γ.T g. a 
 pg 
 
Ta = (4.13)
1+ γ

4.1.2. Calculul procesului de comprimare

Considerând procesul de comprimare, a-c, fig.4.1, asimilat cu o transformare politopică cu

expoment comstant, mc, se obŃin relaŃiile:

p c = p a . ε mc

T c = T a . ε mc
-1
(4.14)

pentru calculul mărimilor de stare la sfârşitul acestui proces.

3.1.3. Calculul procesului de ardere

łinând seama de cantitatea de gaze arse reziduale rămasă din ciclul precedent, Ng, se determină
coeficientul real de variaŃie molară, µ:

N f + Ng µch + γ
µ= = (4.15)
N0 + Ng 1+ γ

unde µch este coeficientul chimic de variaŃie molară, rel.

6
 Căldura degajată în procesul de ardere depinde de calitatea amestecului. Astfel, dacă λ ≥ 1,
arderea este completă şi cantitatea de căldură degajată la arderea unităŃii de cantitate de combustibil
este chiar puterea calorifică inferioară a combustibilului, Hi,, iar dacă λ<1, cantitatea de căldură
degajată la arderea unităŃii de cantitate de combustibil corespunde arderii incomplete, Qinc.

Q inc = H i − 119538 ⋅ (1 − λ ) ⋅ L t ,aer [kJ / kg.cb] (4.16)

Pentru calculul parametrilor de stare la sfârşitul procesului de ardere pentru ciclul cu ardere
izocoră considerat, starea z, se scrie ecuaŃia de bilanŃ energetic între stărie c şi z, fig.4.1. Cantitatea
de căldură degajată prin arderea izocoră a unei cantităŃi de combustibil de un kilogram, Q, (Q=Hi
pentru λ ≥ 1, sau Q=Qinc pentru λ<1) este utilizată o parte pentru variaŃia energiei interne a fluidului
motor între stările c şi z, ∆Uc-z, iar restul este pierdută la pereŃi.

Q = ∆Uc-z + Ly-z +QP,c-z (4.17)

Considerând cantitatea de căldură pierdută la pereŃi în intervalul c-z, o fracŃiune din cantitatea de
căldură disponibilă, Qp,c-z=ϕz.Q, şi utilizând notaŃia ξ z =1-ϕz, unde ξ z reprezentă coeficientul de
utilizare a căldurii, se obŃine:

ξ z.Q = ∆Uc-z (4.18)

VariaŃia energiei interne, ∆Uc-z, este dată de relaŃia: ∆Uc-z = Uz - Uc

unde: Uz = (Nf + Ng).Cv,Tz.Tz (4.19)

Uc = (N0 + Ng).Cv,Tc.Tc (4.19)

iar, Cv,Tz şi Cv,Tc sunt căldurile specifice molare la volum constant ale gazelor din cilindru în stările
z şi c.

Lucrul mecanic in evolutia izobara y-z (pentru ciclul general cu ardere mixta) este:

Ly-z = pz (Vz-Vc) (4.20)

Prin prelucrarea ecuatiei de bilant (4.17), se obtine:

- pentru MAC, entalpia molara a gazelor din starea z:

ξz.Q U |aer + γ.U |gar R M ⋅ λ p ⋅ Tc  kJ 

+
Tc Tc
Iz = + ,   (4.21)
µ.N 0.(1 + γ ) µ.(1 + γ ) µ  kmol 

7
- pentru MAS, energia interna molara a gazelor din starea z:

ξz.Q U |aer
Tc
+ γ.U |gar
Tc  kJ 
Uz = + ,  (4.22)
µ.N0.(1 + γ ) µ.(1 + γ )  kmol 

Cunoscând compoziŃia gazelor de ardere, participaŃiile molare ale gazelor componente i,

ri=Ni/Nf şi entalpiile molare, respectiv energiile interne molare ale gazelor componente, Ii, respectiv
Ui, se determină entalpia molară, I = f (T ) = ∑ (ri ⋅ I i ) , sau emergia interna molara la diferite
temperaturi, U = f (T ) = ∑ (ri ⋅ U i ) şi rezultă prin interpolare temperatura din starea z, Tz, fig.4.3.

Fig.4.3 - Schemă pentru determinarea temperaturii

la sfârşitul procesului de ardere, Tz.

Din ecuaŃia de stare în punctele c şi z rezultă:

- pentru MAC:

µ ⋅ Tz
ρv =
λ p ⋅ Tc

- pentru MAS:

λP = µ.Tz/Tc

pz = pc.µ.Tz/Tc

4.1.4. Calculul procesului de destindere

Considerând procesul de destindere, z-b, fig.4.1, asimilat cu o transformare politopică cu expoment

comstant, md, se obŃin relaŃiile:

8
 md
1
p b = p z.   (4.23)
ε

m d −1
1
T b = T z.  (4.24)
ε

unde pb şi Tb sunt mărimile de stare ale fluidului motor din cilindru la sfârşitul procesului de destindere,
PME, în ipoteza considerată, neglijând avansul la deschiderea supapei de evacuare.

4.1.5. Diagrama ciclului de referinŃă

Pentru trasarea diagramei ciclului de referinŃă se alege o scară pentru presiune, fiind cunoscute
valorile presiunii în punctele caracteristice ale ciclului şi o scară relativă pentru volum (dimensiunile
cilindrului urmează să fie determinate). Se obŃine la scara diagramei, Vc=Va/εε. Astfel pe diagramă, fig.4.4,
sunt precizate punctele caracteristice ale ciclului: a, c, z, b, b', g şi s.

Fig.4.4 (stânga) – Schemă pentru trasarea

diagramei ciclului de referinŃă.

EvoluŃiile de comprimare şi de destindere se trasează prin puncte, scriind ecuaŃiile politropelor

respective:

- pentru evoluŃia de comprimare, presiunea p ci într-o stare intermediară la volumul Vi, este
determinată din ecuaŃia politropei:

mc
V 
pc i = pa. a  (4.25)
 Vi 

- pentru evoluŃia de destindere, presiunea p d i într-o stare intermediară la volumul Vi, este
determinată din ecuaŃia politropei:

9
 md
V 
pd i = pb. a  (4.26)
 Vi 

Va
In relaŃiile (4.25) şi (4.26) intervine raportul volumelor, care ia valorile ε ≥ ≥ 1 , pentru
Vi
trasarea evoluŃiilor respective.
Pentru MAC se tine seama pe evolutia de destindere are loc variatia volumului in intervalul
Vz-Va.

4.1.6. Calculul mărimilor caracteristice ale ciclului de referinŃă

Lucrul mecanic indicat al ciclului de referinŃă, L/i , este reprezentat de aria pozitivă a diagramei,
fig.4.1, iar cu notaŃiile utilizate se obŃine:

Li'=[pz.(Vz-Vc)+(pz.Vz - pb.Va)/(md-1)-(pc.Vc - pa.Va)/(mc-1)]-φp.VS.(pg-pa)

Presiunea medie indicată a ciclului de referinŃă, pi'=Li'/VS, rezultă:

p . εm c  λ ⋅ρ   ρ  m d −1  
 - 1 .1 - 1  - Φ .(p -p )
p i/ = a .λ p ⋅ (ρ v − 1) + P v ⋅ 1 -  v   
ε -1  md -1   ε   mc-1  εm c-1  p g a
   

4.1.7. Diagrama indicată a ciclului real

Diagrama indicată a ciclului real se obŃine prin corectarea diagramei ciclului de referinŃă
prin rotunjire, având în vedere că arderea se desfăşoară în timp şi se abate de la evoluŃiile simple
izocora si izobara, iar supapele se deschid cu avans şi se închid cu întârziere faŃă de punctele
moarte, fig.4.5. La motorul cu aprindere prin scânteie presiunea maximă a ciclului real, pz,real =
(0,75...0,85)·pz.

Fig.3.7 (stânga) - Schemă pentru trasarea diagramei

indicate a ciclului real.

10
 Prin rotunjirea diagramei teoretice, lucrul mecanic indicat al ciclului real, Li, este mai mic
decât al ciclului de referinŃă, Li'. Se obŃine coeficientul de plenitudine al diagramei:

ηd = Li/Li' = 0,92…0,97

4.1.8. Calculul mărimilor caracteristice ale ciclului real

a) Mărimi caracteristice indicate

Presiunea medie indicată:

pi = ηd.pi' (4.27)

Randamentul termic indicat:

ηi=Li/Hi=(pi.Vs/Hi)

RM ⋅ pi ⋅ N0 ⋅ T0
ηi = (4.28)
p0 ⋅ η v ⋅Hi

Consumul specific indicat de combustibil:

3,6⋅106 g
ci = (4.29)
η i ⋅Hi kWh

b) Mărimi caracteristice efective

O parte din lucrul mecanic indicat este consumat pentru învingerea rezistenŃelor proprii ale
motorului, pierderi apreciate prin randamentul mecanic, ηm.

Presiunea medie efectivă:

pe = ηm.pi (4.30)

Randamentul efectiv:

ηe = ηm.ηi (4.31)

Consumul specific efectiv de combustibil:

3,6.106 g
ce = (4.32)
ηe.Hi kWh

11
 4.1.9. Calculul dimensiunilor principale ale motorului

Din tema de proiectare se cunosc: puterea efectivă Pe [kW], turaŃia n [rot/min], la regimul
nominal, numărul cilindrilor i şi tipul ciclului (doi timpi τ=2, sau patru timpi τ=4).

Din relaŃia puterii efective, rezultă:

pe.VS.i.n
Pe = [kW] (4.33)
30.τ

de unde se obŃine cilindreea unitară:

30.τ. Pe
VS = [dm3] (4.34)
pe.i.n

Din expresia cilindeei, alegând raportul costructiv ψ=S/D, rezultă:

120.τ.Pe
D = 102.3 [mm] (4.35)
π.ψ.pe.i.n

Valorile determinate pentru cursa S şi diametru D se pot rotunji şi se determină cilindreea

VS cu care se recalculează puterea motorului, care nu trebuie să difere faŃă de valoarea iniŃială cu
mai mult de 3% .

Viteza medie a pistonului, wpm, este

wpm = (S.n/30).10-3 [m/s] (4.36)

unde cursa S se introduce în mm, iar turaŃia n în rot/min.

12
 4.2. – Ciclul real
Calculul termic al ciclului motorului are ca scop determinarea parametrilor de stare ai
fluidului motor din cilindru in timpul evoluŃiilor de comprimare, ardere şi destindere.
Pentru simplificare se adopta următoarele ipoteze:
- proprietăŃile fizice si chimice ale fluidului motor din orice punct al camerei de ardere si in
orice moment sunt uniforme;
- Fluidul motor este un amestec omogen de gaze perfecte;
- Se neglijeaza gradientii de temperatura si de presiune din camera de ardere;
- speciile chimice sunt in echilibru chimic
- se neglijeaza fenomenul de disociere;
- se considera inceputul evacuarii din PME,
- se considera sfarsitul admisiei in PME.
-
EcuaŃia de bilanŃ energetic pe durata arderii este:

dU dQ a dL dQp
= − −
dα dα dα dα

unde dU/dα este variaŃia energiei interne, dQa/dα este cantitatea de căldură degajată prin ardere,
dL/dα este lucrul mecanic efectuat, iar dQp/dα este căldura cedată pereŃilor pe intervalul de calcul
elementar dα. Se explicitează fiecare termen al relaŃiei (1):

- VariaŃia energiei interne:

dU dT
= n M ⋅Cv ⋅
dα dα

unde nM este numărul de kilomoli de încărcătură din cilindrul motorului:

p a ⋅ Va
nM =
R M ⋅ Ta

unde: pa-presiunea din cilindru la sfârşitul admisiei,

Ta- temperatura la sfârşitul admisiei

Va-volumul cilindrului la PME

RM= constanta universala a gazelor.

Doza de combustibil pe ciclu mcomb este:

ρ s ⋅ VS ⋅ η V  kg cb 
m comb =  ciclu 
λ ⋅ L t ,aer ⋅ M a  

13
densitatea încărcăturii proaspete ρs fiind calculată din ecuaŃia de stare în condiŃiile initiale (ps, Ts);
coeficientul de exces de aer λsi aerul teoretic necesar arderii Lt,aer, Căldura molară a gazelor arse
Cv se determină considerând amestecul de gaze;

RM
Cv =
k −1

- Lucrul mecanic efectuat:

dL dV
= p⋅
dα dα

- Căldura cedată pereŃilor

dQ w
dα
(
= K conv ⋅ A r ⋅ T − TP ⋅
1
6× n
)unde:

( )
A r × T − TP = A P × (T − TP ) + A CH × (T − TCH ) + A CIL × (T − TCIL )

unde AP, ACH, ACIL sunt suprafeŃele de schimb de căldură cu fluidul motor ale pistonului, chiulasei
şi cilindrului, iar TP, TCH şi TCIL – temperaturile medii corespunzătoare.

Coeficientul de transfer de căldură Kconv se determină cu una din relaŃiile utilizate in

literatura; s-a utilizat relatia Briscov, la MAS,
1
2
K conv = 1,15 ⋅ (4,2 + 0,185 ⋅ w pm ) ⋅ p 3 ⋅ T [W/m2K]
3

sau Brilling la MAC

1
2
K conv = 1,15 ⋅ (2,45 + 0,185 ⋅ w pm ) ⋅ p 3 ⋅ T [W/m2K]
3

unde: wpm - viteza medie a pistonului [m/s]

p – presiunea [bar]

T – temperatura [K].

Cantitatea de căldură degajată prin ardere:

dQ a dξ
= m comb ⋅ Q ⋅
dα dα

Q fiind căldura de reacŃie a combustibilului.

Viteza de degajare a caldurii dξ/dα se aproximează cu o funcŃie Vibe:

- pentru MAS
14
  m p +1 
 − 6 ,9⋅ α − α d
 
 
mp +1  α − αd
mp  α 
dξ     
= 6,9 ⋅ ⋅  ⋅e  
a

dα α a  α a 


în care:

αa este durata arderii,

αd – momentul de inceput al arderii,

mp – exponent cinetic,

--pentru MAC, se utilizeaza doua functii Vibe:


 α−α mp + 1 
  d  
 − 6,9 ⋅   
mp  α 
dξ mp +1  α − α  
  r 


= R c ⋅ 6,9 ⋅ ⋅ d  ⋅e +
dα αr  α 
 r 

 α−α md + 1 
  d  
 − 6,9 ⋅ 
 α

 
m  
m +1  α − α  
( )
 d   a  
+ 1 − R c ⋅ 6,9 ⋅ d ⋅ d  ⋅e 
αa  αa 
 

în care:

Rc – este fractiunea din caldura de ardere eliberata in faza arderii rapide,

αr – este durata arderii rapide,
αa este durata arderii,
αd – momentul de inceput al arderii,
mp , md – exponenti cinetici.

Din relatiile anterioare rezulta:

dT k −1  dQ a dQ p dL 
= ⋅  − − 
dα n M ⋅ R M  dα dα dα 

Luând intervalul de calcul ∆α=1°RAC se determină temperatura pasului curent pe baza

cunoaşterii celui precedent:

 ∆T 
T2 = T1 +   ⋅ ∆α
 ∆α 

Din ecuaŃia de stare rezultă presiunea pasului respectiv:

15
 nM ⋅R M ⋅T
p=
V

Pe duratele proceselor de comprimare si destindere relatia (12) se particularizeaza prin

dQa
= 0,
dα

Cu ciclul motor astfel determinat se calculează marimile caracteristice ale ciclului:

presiunea medie indicată, randamentul indicat si consumul specific de combustibil.

Calculul ciclului se efectueaza in intervalul 1800 – 5400 RAC, neglijand intarzierea la

inchiderea supapei de admisie si avansul la deschiderea supapei de evacuare.

16