5 DIAGNOSTICAREA MECANISMULUI DE DISTRIBUȚIE

5.1 Auscultarea mecanismului de distribuție

Cea mai simplă și expeditivă modalitate de diagnosticare a mecanismului de

distribuție o constituie auscultarea. Aceasta permite evidențierea unor valori anormale ale
jocurilor termice, producerea unor gripaje ale tijelor supapelor în ghiduri, modificări ale
elasticității arcurilor de supapă, gripaje ale tacheților în ghiduri, uzuri excesive ale

U
mecanismului de antrenare ale arborelui cu came.

SC
EE
R
D
a) b) c)
Fig. 5.1 Tipuri de mecanisme de distribuție
a) cu tije împingătoare și culbutori; b) cu arbore de distribuție în chiulasă și tachet; c) cu arbore de
AN

distribuție în chiulasă și culbutor

Deoarece există mai multe tipuri de mecanisme de distribuție, în cele ce urmează

este prezentată auscultarea variantei celei mai complexe (cu tije împingătoare și culbutori)
N
T IA
IS
R

Fig. 5.2 Schema auscultării mecanismului de distribuție

1 – capacul chiulasei; 2 – chiulasă; 3 – blocul cilindrilor; 4 – ambreiaj; 5 – carter inferior; 6 – capacul
C

mecanismului de antrenare al arborelui de distribuție

Zonele din care se prelevează sunetele pentru auscultarea mecanismului de

distribuție sunt prezentate în figura 5.2 pentru cazul unui motor cu arbore de distribuție
amplasat în blocul cilindrilor.
Ca și în cazul auscultării mecanismului motor, înaintea operațiunii de diagnosticare
este necesară verificarea tipului și duratei de utilizare ale uleiului din motor, după care se
încălzește motorul până ce se atinge temperatura de funcționare normală. Schema
auscultării mecanismului de distribuție este prezentată în cele ce urmează.
Zona A
Poziție: în dreptul lagărelor arborelui de distribuție;
Cupla cinematică: lagărele arborelui de distribuție;
Defecțiuni posibile: uzură excesivă a lagărelor arborelui cu came și joc axial prea mare;
Regim de funcționare: turații mici și mijlocii;
Descrierea sunetului: frecvență medie cu intensitate proporțională cu mărimea jocurilor

U
și relativ distinct.
Zona B
Poziție: în lungul arborelui de distribuție, în dreptul tacheților și camelor;

SC
Cupla cinematică: tacheți – came, tacheți – ghidurile tacheților;
Defecțiuni posibile: arc de supapă prea ”moale” sau rupt, griparea tachetului în ghid;
Regim de funcționare: turații mici și mijlocii;
Descrierea sunetului: zgomotul este slab, de frecvență ridicată, distinct și răsunător.
Zona C

EE
Poziție: în lungul arborelui de distribuție, în dreptul tacheților;
Cupla cinematică: tacheți – ghidurile tacheților;
Defecțiuni posibile: joc mare între tacheți și ghiduri;
Regim de funcționare: turații mici și mijlocii;

R
Descrierea sunetului: sunetul este slab, înfundat, frecvență și intensitate medie.
Zona D
Poziție: pe chiulasă, în dreptul ghidurilor de supape;
D
Cupla cinematică: tijele supapelor - ghiduri;
Defecțiuni posibile: uzuri excesive a tijelor de supapă și a ghidurilor lor;
Regim de funcționare: se pornește de la valori ridicate ale turației, cu decelerări bruște;
AN

Descrierea sunetului: sunetele sunt înfundate, cu intensitate redusă și frecvență medie.

Zona E
Poziție: pe capacul chiulasei în zona culbutoarelor;
Cupla cinematică: tija supapei – culbutor sau tachet - camă;
Defecțiuni posibile: joc termic al mecanismului prea mare;
N

Regim de funcționare: turații reduse;

Descrierea sunetului: sunetul are nivel proporțional cu mărimea jocului termic, frecvență
medie, aspect metalic.
IA

Zona F
Poziție: în partea superioară a blocurilor cilindrilor;
Cupla cinematică: contact între talerele supapelor și capetele pistoanelor;
T

Defecțiuni posibile: lovirea supapelor de către pistoane din cauza ruperii / decălirii
arcurilor de supapă sau gripării tijelor în ghiduri;
IS

Regim de funcționare: turații medii;

Descrierea sunetului: sunetele sunt relativ puternice, cu frecvență mijlocie.
Zona G
Poziție: pe capacul mecanismului de antrenare al arborelui de distribuție;
R

Cupla cinematică: cuplele cinematice ale sistemului de antrenare a arborelui de

distribuție;
C

Defecțiuni posibile: pinioane uzate excesiv, amplasate necorespunzător, lanț de

distribuție și /sau roți de lanț uzate excesiv;
Regim de funcționare: turații mici și mijlocii;
Descrierea sunetului: sunetul are aspectul unui huruit care se deplasează continuu în
interiorul capacului mecanismului de antrenare al arborelui de distribuție.
 Avantajele și dezavantajele metodei auscultării sunt aceleași cu cele prezentate în
cazul mecanismului motor.
Diagnosticarea mecanismului de distribuție are în vedere verificarea înălțimii maxime de
ridicare a supapei, fazelor de distribuție, jocului termic și jocurilor din alte cuple cinematice ale
mecanismului. De asemenea se poate verifica elasticitatea arcurilor supapelor.

5.2 Verificarea înălțimii maxime de ridicare a supapei

U
Cea mai puțin costisitoare metodă de măsurare a înălțimii maxime de ridicare a supapei
utilizează ca instrument un comparator clasic. Acesta se prinde de blocul motor cu ajutorul unui
magnet și a unor tije reglabile. Indiferent de soluția constructivă a mecanismului de distribuție,

SC
comparatorul trebuie astfel amplasat încât tija lui să fie paralelă cu tija supapei.
Înaintea efectuării măsurătorii se încălzește motorul. Apoi se demontează capacul
chiulasei și se poziționează comparatorul cu tija sprijinită pe discul arcului de supapă sau
pe tachet (în cazul sistemului de distribuție cu arbore cu came în chiulasă). Se rotește
manual arborele cotit până când tachetul ajunge în dreptul cercului de bază al camei. Pentru

EE
o acționare facilă și precisă a arborelui cotit se recomandă demontarea tuturor
bujiilor/injectoarelor. În aceasta poziție relativă dintre tachet și camă se aduce indicația
comparatorului la zero. Se rotește din nou arborele cotit până când se constată că supapa
a ajuns la capătul cursei de deschidere și se consemnează deplasarea pe care supapa a

R
efectuat-o între cele două poziții.

6
D
1
AN

2
N
IA

3
4
T

5
IS

5. 3 Dispozitivul pentru verificarea înălțimii maxime de ridicare a supapei și a fazelor distribuției

1 – Comparator; 2 - Tije pentru poziționarea comparatorului; 3 - Magnet de prindere a comparatorului pe
R

blocul motor; 4 – Reper fix; 5 – Raportor; 6 – Lampă stroboscopică; 7 – Dispozitiv de sincronizare a

aprinderii lui 6
C

5.3 Verificarea fazelor de distribuție

Constă în determinarea unghiurilor de avans și întârziere la deschiderea/închiderea

supapelor în raport cu punctele moarte de referință. Pentru aceasta se amplasează un
raportor la capătul liber al arborelui cotit și se montează un comparator în același mod ca în
cazul verificării înălțimii maxime a supapei.
 Și în acest caz se demontează bujiile/injectoarele după ce, în prealabil, motorul a fost
încălzit. Se rotește manual arborele cotit până când comparatorul sesizează începerea
deschiderii supapei și se notează unghiul corespunzător la raportor. Se continuă rotirea
arborelui până la închiderea supapei notându-se și această valoare a unghiului. Se
raportează cele două citiri la pozițiile corespunzătoare p.m.i. și p.m.e.

Verificarea dinamică a fazelor de distribuție

Se utilizează o lampă stroboscopică a cărei aprindere este comandată, fie de

U
sistemul de aprindere al MAS, fie de pulsațiile de presiune din conducta de înaltă presiune
sau de semnalul de deschidere a injectorului la MAC. Motorul, după ce a fost încălzit,
funcționează la mers încet în gol. Lampa stroboscopică trebuie să fie prevăzută cu un

SC
dispozitiv de decalare a momentului aprinderii față de momentul producerii semnalului de
comandă. Se demontează capacul chiulasei și se luminează zona supapei la care se
dorește determinarea fazelor de distribuție. Rotind potențiometrul de reglare a momentului
aprinderii lămpii se caută să se surprindă situația în care supapa începe să se deschidă. Cu
acest reglaj al lămpii se luminează zona reperului fix (4) și se citește indicația de pe

EE
raportorul (5) din dreptul reperului. Se acționează, din nou, potențiometrul lămpii până când
se surprinde momentul așezării supapei pe scaun luminând zona supapei. Cu acest reglaj
menținut nemodificat se luminează reperul fix și se reține valoarea unghiului de la raportor.
Metoda prezintă avantajul determinării fazelor de distribuție în regim dinamic de

R
funcționare a motorului, când se manifestă forțele de inerție și de frecare ce pot influența
fazele de distribuție. Deoarece capacul chiulasei este demontat se vor lua măsuri de
protejare împotriva împrăștierii necontrolate a uleiului care iese sub presiune din lagărele
D
arborelui de distribuție sau din rampa culbutoarelor (în funcție de soluția constructivă).

5.4 Verificarea jocului termic

AN

Se face cu ajutorul unor calibre plate (lere) care se introduc cu frecare ușoară între
culbutoare și tija supapei, între culbutoare și cercul de bază al camei sau între tachet și
cercul de bază al camei, atunci când supapa este închisă, iar pistonul se află într-o poziție
corespunzătoare zonei medii dintre închiderea și deschiderea supapei.
N
T IA
IS
R
C

Fig. 5.4 Măsurarea jocului termic cu lera

Halderman, J., Automotive Technology – Principles, Diagnosis and Service, Pearson Education, USA, 2012

Jocul termic este precizat de către constructor de regulă pentru motorul rece și numai
uneori pentru motorul cald.
Se recomandă verificarea jocului termic la rece deoarece atunci când se dorește
verificarea lui cu motorul cald, în cazul motoarelor policilindrice, temperatura pieselor scade
foarte mult din momentul opririi motorului și până în momentul verificării jocului termic la
ultima supapă; în acest interval de timp se demontează capacul chiulasei și se efectuează
verificările la celelalte supape, ceea ce conduce la un consum substanțial de timp oferind
pieselor răgazul de a se răci mult.

5.5 Diagnosticarea mecanismului de distribuție prin analiza vibrogramelor

În timpul funcționării motorului, așezarea supapelor pe scaune se realizează cu un

U
șoc, generând vibrații care se propagă în masa chiulasei. Analiza acestor vibrații are în
vedere: decalajul față de punctul mort corespunzător, amplitudinea primei unde a vibrației
și modalitatea de amortizare în timp a vibrațiilor. Această analiză permite evaluarea jocului

SC
termic în regim dinamic, evidențierea unei elasticități incorecte a arcului de supapă, ruperea
arcului de supapă, precum și existența unui joc excesiv între tija supapei și ghid.
Pentru captarea vibrațiilor se poziționează un senzor de vibrații pe chiulasă, cât mai
aproape de scaunul supapei.
Lanțul de măsură se încheie cu un osciloscop care vizualizează semnalul intensității

EE
vibrației în timp sau în funcție de unghiul de rotire al arborelui cotit.
hsa

R
h2  h0  h1
D
1
h1

0
AN
h0

2
h2

p.m.e. 
1
0
2
N

Fig. 5.5 Legea de deplasare a supapei de admisiune în zona finală a închiderii sale
IA

Osciloscopul este declanșat de un semnal provenit de la sistemul de aprindere (la

MAS) sau de la sistemul de injecție (la MAC).
T

Verificarea se efectuează la regimul de mers încet în gol pentru a se evita

împrăștierea uleiului provenit din zona de deasupra chiulasei în încăpere. Totuși, dacă este
necesară clarificarea unor aspecte, ca de exemplu comportarea arcului supapei la turații
IS

ridicate, când forțele de inerție devin importante, testul se poate realiza și la turații mai mari,
dar într-un timp cât mai scurt și luându-se măsuri speciale de protecție.
Închiderea supapei se efectuează cu întârziere față de punctul mort de la sfârșitul
R

cursei respective a pistonului (p.m.e. în cazul supapei de admisiune, respectiv p.m.e. pentru
supapa de evacuare). Acest decalaj este consemnat pe vibrogramă prin unghiul  dintre
C

punctul mort și momentul apariției primei unde a șocului. Mărimea acestui decalaj depinde
de valoarea jocului termic din mecanism, după cum se observă în figura 5.5.
Din aceeași figură rezultă că viteza cu care supapa se mișcă în momentul contactului
cu scaunul său depinde de mărimea aceluiași joc termic. Viteza fiind derivata deplasării în
funcție de timp, rezultă că ea reprezintă tangenta la curba deplasării supapei în timp; deci,
cu cât unghiul β al tangentei la curba din figura 5.5 este mai mare, cu atât viteza este mai
ridicată și, prin urmare, impactul dintre talerul supapei și scaun este mai puternic. Acest
lucru este evidențiat pe vibrogramă printr-un nivel mai ridicat al intensității primei unde a
vibrației.
În lipsa altor factori de excitație, vibrația chiulasei se amortizează în timp.
În figura 5.6 este prezentată vibrograma în cazul unui mecanism de distribuție în
corectă stare de funcționare, cu un joc termic normal.

U
Imax 0

SC
EE
0
R
D
Fig. 5.6 Vibrograma în cazul unui mecanism de distribuție în corectă stare de funcționare, cu un joc
termic normal
AN

Atunci când jocul termic este mai mare decât cel nominal, aspectul vibrogramei se
modifică, întârzierea la închidere reducându-se, după cum rezultă din figura 5.5. De
asemenea, viteza supapei în momentul atingerii scaunului este mai mare (β1>β0), ceea ce
face ca impactul la închiderea supapei să se intensifice, fapt semnalat prin valoarea mai mare
a intensității primei unde a vibrației. Aceste modificări sunt proporționale cu gradul de reducere
a jocului termic. Un exemplu de vibrogramă în această situație este prezentat în figura 5.7.
N
IA
Imax 1
T
IS
R
C

1
Fig. 5.7 Vibrograma în cazul unui mecanism de distribuție cu un joc termic mai mare decât cel
normal
Imax 1 > Imax 0 ; 1 < 0 ; amortizare normală a vibrației
 Dacă jocul termic este mai mic decât cel nominal, aspectul vibrogramei se modifică
urmând aceleași principii. Întârzierea la închidere se mărește, iar diminuarea impactului la
închiderea supapei conduce la o valoare mai mică a intensității primei unde a vibrației. Ca
și în cazul anterior, aceste modificări sunt proporționale cu gradul de reducere a jocului
termic. Un exemplu de vibrogramă într-un astfel de caz este prezentat în figura 5. 8.

U
SC
Imax 2

EE
2

R
Fig. 5.8 Vibrograma în cazul unui mecanism de distribuție cu un joc termic mai mic decât cel normal
Imax 2 < Imax 0; 2 > 0; amortizare normală a vibrației
D
Atunci când arcul supapei este mai „moale” decât normal, după momentul impactului
dintre talerul supapei și scaun apare o forță de recul datorata elasticității oțelului din care
AN
este confecționată supapa și materialului din care este confecționat scaunul ei; această forță
de recul nu poate fi controlată de către arc deoarece forța lui elastică este prea mică. Drept
urmare va avea loc o ușoară desprindere a supapei de scaun (recul) care va fi cu atât mai
amplă cu cât forța elastică a arcului va fi mai mică. După un scurt timp supapa se va închide
pentru a doua oară, generând un nou vârf al vibrației; zona de amortizare a vibrației este
astfel deformată. O comportare similară apare și în cazul unui arc rupt, dar ea este însoțită
N

adeseori de o închidere întârziată a supapei.

IA

b
a
T
IS
R
C

Fig. 5.9 Vibrograma în cazul unui mecanism de distribuție cu un arc cu rigiditate redusă
a – primul contact taler de supapă – scaun; b – al doilea contact taler de supapă – scaun

În cazul unui joc prea mare între tija și ghidul supapei, închiderea supapei nu se va mai
realiza prin așezarea talerului simultan pe toată circumferința scaunului. Supapa va fi ușor
înclinată în raport cu axa orificiului scaunului, din care cauză contactul se va realiza într-o zonă
restrânsă a periferiei talerului. Imediat după aceasta va avea loc o basculare transversală a
supapei în urma căreia talerul va lovi scaunul într-un punct diametral opus primului contact.
Poate urma o nouă basculare însoțită de un al treilea impact în aceeași zonă cu primul. Astfel,
pe vibrogramă vor apărea mai multe vârfuri care vor deforma zona de amortizare (Fig. 5.10).

b
a
c

U
SC
EE
Fig. 5.10 Vibrograma în cazul unui mecanism de distribuție cu un joc excesiv între tija supapei și
ghidul său
a – primul impact; b – al doilea impact; c – al treilea impact

R
Deși relativ expeditiv și având un grad de informativitate ridicat, procedeul de
diagnosticare descris prezintă dezavantajul costului ridicat al aparaturii, al amplasării uneori
D
dificile a traductorului de vibrații pe chiulasă și al influenței unor surse de vibrații diferite de
cele de interes asupra spectrului vibrogramelor.
AN

06.04.2017 09.11.2017
N
T IA
IS
R
C