Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
U
tehnice ca urmare a diverselor fenomene ce se dezvoltă în sistemele din structura sa.
Ca o consecință a modificării stării tehnice are loc o degradare a performanțelor
dinamice, economice, ecologice, ergonomice, de confort și chiar de siguranță. Din aceste
SC
motive devine obligatorie monitorizarea stării tehnice a autovehiculelor de-a lungul
perioadei de utilizare.
EE
Această metodă constă în demontarea sistemului supus verificării, efectuarea unor
măsurători ale mărimilor fizico-chimice care definesc starea tehnică a sistemului, operarea
unor activități de reparare/înlocuire în vederea restabilirii nivelului corespunzător al stării
tehnice și, în final, remontarea sistemului.
R
Avantajul metodei constă în posibilitatea stabilirii exacte a stării tehnice a sistemului
respectiv.
Dezavantajele metodei:
D
• aplicarea metodei implică un volum mare de manoperă, ceea ce conduce la
ocuparea postului de lucru pe o perioada îndelungată;
AN
U
parametrii de stare tehnică (PS).
Parametrii de stare tehnică sunt mărimi fizico-chimice care definesc în mod direct
SC
starea tehnică a unui sistem. Ei pot fi: dimensiuni, forme, calitatea suprafeței, poziții
relative între piese, proprietăți mecanice, proprietăți electrice, compoziție chimică etc. Ca
exemple de parametri de stare tehnică, se pot menționa:
diametrul exterior al unui bolț care în timp se subțiază;
forma cilindrului motorului care inițial este un cilindru circular drept și care, drept
EE
consecință a proceselor de uzare, capătă în timp o formă complexă;
calitatea suprafeței - rugozitatea fusului arborelui cotit, oglinzii cilindrului, fustei
pistonului etc.;
poziția relativă între roțile ce formează transmisia centrală;
proprietăți mecanice - elasticitatea arcurilor de supapă sau ale ambreiajului care se
poate modifica substanțial din cauza decălirii lor;
R
proprietăți electrice - capacitatea de izolare electrică a stratului de izolator de pe
D
sârmele înfășurărilor bobinelor care diminuează în timp;
compoziție chimică - uleiul din motor își reduce caracterul bazic în timp putând
ajunge chiar să vireze spre caracter acid. Masele plastice și cauciucul își modifică
AN
U
consumabile, iar aparatura în sine consumă, de cele mai multe ori, energie electrică.
• este necesară instruirea periodică a personalului tehnic care lucrează cu aparatura
SC
de diagnosticare; și acest lucru conduce la cheltuieli.
EE
1.2.1. Univocitatea relației dintre parametrii de stare tehnică și parametrii de
diagnosticare
Reprezintă proprietatea potrivit căreia unei valori a unui parametru de stare tehnică
îi corespunde o singură valoare a parametrului de diagnosticare.
R
Reciproc, o anumită valoare a unui parametru de diagnosticare descrie indirect o
anumită valoare a unui parametru de stare tehnică.
D
AN
AN
TI
IS
U
∆PD dPD
∆PD S= = = tgα
α ∆PS dPS
SC
EE
∆PS PS
R
Sensibilitatea poate fi variabilă sau constantă în interiorul domeniului de valori ale
parametrului de diagnosticare.
D
PD
AN
Domeniul de
măsură
S ≠ ct.
AN
PS
TI
interpretarea rezultatelor este mai facilă. În principiu este bine ca sensibilitatea să fie ridicată
pentru a se putea decela modificări de mică amploare ale stării tehnice. Mărirea sensibilității
duce însă, de regulă, la creșterea costului aparaturii de diagnosticare. În plus o sensibilitate
R
PS PD2
......
PDn
Scăderea pc
U
Spargerea Scăderea curentului absorbit de demaror
segmentului
SC
de compresie Creșterea turației de antrenare a
motorului termic de către demaror
c)
EE
R
Fig. 1.4 Tipuri de informativitate
D
Varianta b) are avantajul că oferă posibilitatea alegerii tehnologiei și aparaturii de
diagnosticare în raport cu diferite criterii (economic, de sensibilitate, de robustețe, de
durată a procesului de diagnosticare).
AN
În cazul variantei c), toți parametrii de stare au consecință asupra emisiilor de CO.
Toate cele trei categorii sunt utile în funcție de tipul activității de diagnosticare. Astfel,
dacă se urmărește verificarea stării tehnice a unui sistem complex printr-o diagnosticare cât
mai rapidă este utilă varianta c). Însă, dacă se urmărește verificarea unei anumite piese sau
a unui sistem foarte simplu se recomandă informativitățile de tip a) sau b).
AN
U
a valorilor parametrilor de diagnosticare. La sfârșitul rodajului procesele de modificare a
stării tehnice se stabilizează, iar evoluția valorilor parametrilor de diagnosticare devine
relativ uniformă; se intră în perioada de funcționare normală a sistemului la începutul
SC
căreia parametrii de diagnosticare au valoarea nominală. După un timp, ca urmare a
degradării stării tehnice a sistemului, parametrii de diagnosticare ating valoarea admisibilă.
PD
EE
PDnom
...
R
D
PDadm
AN
PDlim
Atenționare
Din acest moment, starea tehnică a sistemului nu mai este considerată bună, iar
utilizatorul său este avertizat de necesitatea unei intervenții corective; sistemul poate
funcționa, dar nu în parametrii normali, existând posibilitatea ca în viitor să se producă o
IS
defecțiune majoră.
Utilizarea în continuare a sistemului, fără nici o intervenție corectivă va conduce la
evoluția mai rapidă a parametrilor de diagnosticare până la atingerea valorii limită. În acest
moment se interzice utilizarea în continuare a sistemului și se procedează la repararea lui.
R
U
SC
O.K. NOT O.K.
sau
PS PD
EE
PD1
DIAGNOSTICARE
PS PD2 PE COMPONENTE
... (localizarea și identificarea defecțiunii)
R
PDn D
CORMENT
AN
Fig. 1.6 Situarea activității de diagnosticare în ciclul utilizării unui automobil și etapizarea ei
orientate pe diferitele zone ale arhitecturii sistemului. În prima etapă de diagnosticare este
indicat să se utilizeze un număr cât mai redus de parametri de diagnosticare, eventual
doar unul singur care să fie sensibili/sensibil la un număr cât mai mare de parametri de
stare. Rezultă că în această etapă parametrii de diagnosticare trebuie să aibă o
IS
informativitate de tip c). După prima etapă de diagnosticare urmează una sau mai multe
etape în care se diagnostichează componentele sistemului. De data aceasta parametrii de
diagnosticare trebuie să aibă o informativitate de tip a) sau b). După localizarea și
R
cu dublu scop:
- se verifică calitatea reparației;
- se verifică dacă nu există și alte defecțiuni nedetectate inițial.
Pentru ca această operațiune să fie eficientă și concludentă ea va consta în
repetarea etapei inițiale de diagnosticare globală a sistemului. Astfel ciclul se reia.