Basmul

este specia epicii populare sau culte în care se narează întâmplări fabuloase ale
unor personaje imaginare, ce dețin puteri supranaturale. 
Trăsături:  – dezvoltarea narativă a basmului se realizează în funcție de o
structurare specifică  ce constă în existența unor formule tipice: 
● inițiale – care fac trecerea din planul realității în cel al fabulosului, centrate  pe
un paradox temporal, urmat de obicei de o enumerație de situații imposibile; 
● mediane – care asigură feedbackul cu ascultătorul sau cititorul; 
● finale – de obicei ritmate și rimate, prin care se realizează revenirea din 
nul miraculosului în cel al lumii reale și care consacră narațiunea în categoria
fabulosului feeric prin mimarea scornelii, a minciunii;  – acțiunea se bazează pe
înlănțuirea unor situații narative specifice (situația de  echilibru, prejudicierea,
recuperarea prejudiciului, pregătirile pentru drum, drumul inițiatic, confruntarea cu
forțele nefaste, victoria eroului, întoarcerea, furtul  sau pierderea identității,
recuperarea și demonstrarea adevăratei identități,  pedepsirea impostorului,
recompensarea eroului);  – motive literare consacrate: superioritatea mezinului,
ălătoria/drumul (care reali-  zează trecerea din planul lumii credibile în cel al
fabulosului), lupta cu răul, vic-  toria deplină a forțelor binelui și dispariția răului;  –
prezența unor obiecte și cifre magice;  – personaje alegorice, fabuloase,
reprezentări consacrate ale răului (zmei, zmeo-  aice, balauri, vrăjitori) sau
înzestrate cu puteri supranaturale; 
eroul este proiectat ca un ideal general-uman, însumând doar calități și având, de 
asemenea, trăsături supranaturale;  – finalul confirmă de obicei un mesaj optimist,
binele triumfând asupra forțelor  răului;  – stilistic, basmul presupune cultivarea
unui limbaj popular și arhaic, cu frecvente  incursiuni în fondul paremiologic
(proverbe și zicători), dominanta stilistică fiind  oralitatea, iar procedeele specifice
fiind antiteza, personificarea și alegoria.    B. Balada, supranumită și cântec
bătrânesc sau cântec epic, este o specie a epicului  popular sau cult, în versuri, în
care se valorifică, printr-o acțiune simplă, liniară,  atribuită unor personaje cu puteri
hiperbolizate, evenimente sau figuri excepționale  din trecut.  Trăsături:  – repere
spațio-temporale vagi, uneori mitice sau arhetipale; 
– personajele sunt plasate în antiteză, iar calitățile eroului sunt hiperbolizate;  –
eroul este plat, faptele sale confirmă caracterul exemplar;  – finalul este, de obicei,
tragic.  În funcție de conținutul lor, baladele pot fi: fantastice, legendare, vitejești, 
haiducești, păstorești. Din spațiul literaturii populare, specia a migrat în contextul 
literaturii culte, fiind cultivată de autori consacrați.    C. Schița este o specie a
genului epic scurt, cu o acțiune simplă, lineară, inspirată  din realitatea imediată, ce
redă un singur eveniment sau aspect din viața unuia sau  a câtorva personaje. 
Trăsături:  – linearitatea acțiunii este asigurată de o intrigă la rândul ei simplă,
orientată spre  punctul culminant și deznodământ;  – personaje schematice, plate,
uneori caricaturale; 
 Basmul
Zâna Munţilor
cules de Petre Ispirescu
Clasa a V-a
Explorare
Lumea pe care ţi-o propune textul Zâna Munţilor este apropiată sau depărtată de realitate?
Prezintă o întâmplare uimitoare din text. Ce adjective, din lista de mai jos, ţi se par potrivite pentru a o
descrie?
miraculos, supranatural, ciudat, fabulos, uimitor
Numeşte un obiect cu însuşiri magice care apare în basmul citit.
Definiţia BASMULUI
Basmele înfăţişează o lume ireală, în care se petrec întâmplări supranaturale şi în care trăiesc creaturi
fabuloase, fiinţe umane cu puteri supranaturale sau animale cu însuşiri omeneşti.
Situaţia iniţială
Într-un basm, situaţia iniţială de echilibru este modificată de un eveniment sau de o împrejurare.

Situaţia intermediară
Urmează o acţiune de restabilire a echilibrului, care, de obicei, înseamnă trecerea unor probe.
Situaţia finală
Situaţia finală restabileşte echilibrul şi aduce răsplătirea eroului.
Basmul transmite încrederea în existenţa unei lumi bune şi frumoase.
Aplicaţii
Încearcă să stabileşti cu precizie locul, timpul şi durata evenimentelor povestite în text. Ce observi?
1)
2)
Ce sens are expresia "odată ca niciodată"?
Identifică în formula iniţială şi în cea finală elementele care crezi că le fac uşor de reţinut.
3)
Încearcă să te gândeşti la alte exemple de formule întâlnite în lecturile tale.
4)
TIMPUL şi SPAŢIUL
Obs.: Cadrul întâmplărilor dintr-un basm este vag, imprecis. Evenimentele sunt imposibil de situat în timp şi
spaţiu, fapt semnalat şi de formula cu care începe textul.
În basm sunt întâlnite mai multe tipuri de formule:

 formula iniţială;
 formula mediană;
 formula finală.

FORMULE
Formula iniţială
Are rolul de a introduce cititorul în lumea fabuloasă a basmului: "a fost odată ca niciodată".
Formula iniţială
Formula mediană
Este menită să întreţină atenţia cititorului şi poate avea un rol clar în delimitarea secvenţelor narative: "şi
înainte cu povestea că de-aicea mult mai este".
Formula mediană
Formula finală
Are rolul de a readuce cititorul în lumea reală spulberând vraja: "şi-am încălecat pe-o şa şi v-am spus
povestea aşa".
Formula finală
Concluzii
Ce am reţinut din lecţia de astăzi?
Concluzii