Eseu filosofic-model

Sarcini:

Studiați textul.

Răspundeți la întrebări.

Respectați coerența dintre răspunsuri

Rezumatul – va fi apreciat prin notă. Astfel, voi nota activitatea individuală

În baza textului

Filosofia – formă a cunoaşterii, a conştiinţei sociale, a culturii, o creaţie a omului şi pentru om. În aceste
roluri, filosofia îşi conturează un statut social, îşi asumă un set de funcţii. Răspunzând cerinţelor practicii
sociale,filosofia elaborează şi verifică concepte, teorii,meta teorii, îl ajută pe om să pătrundă în sensul
rosturilor existenţiale, să adopte o poziţie în raport cu ele.

În aşa fel, filosofia formulează teze prin care clarifică statutul existenţial specific omului şi umanului. Altfel
spus, discursul filosofic vorbeşte totdeauna despre om, chiar şi atunci, când se referă la natură, lucruri,
univers[1]. Formula condiţia umană cere o explicaţie şi, în acest context, vom apela la explicaţiile filosofului
român D. D. Roşca care menţiona: „prin condiţia umană trebuie să înţelegem „nu numai condiţia unei fiinţe
economice şi politice care luptă alături de semenii săi pentru libertatea sa socială şi politică şi pentru
apărarea demnităţii sale, ci înţelegem mai cu seamă condiţia omului fiinţă spirituală, creator de valori
spirituale şi capabil să transforme cu ajutorul acestora realitatea ce-l priveşte, s-o umanizeze, transfigurând-
o”[2, p.205]

Socrate (469-399 î.e.n.),filosoful care abordează omul în calitate de obiect de studiu, ca axă unică a
filosofării. Adresarea filosofului către contemporani, către urmaşi: „Cunoaşte-te pe tine însuţi”, deschide
multiple perspective cunoaşterii naturalului şi umanului,inclusiv cea a utilităţii şi aplicabilităţii cunoştinţelor
acumulate şi asimilate de către om. Socrate era convins că dacă omul îşi va întoarce privirea asupra sa,
investigându-se pe sine, va afla ce ştie şi ce nu ştie;ce poate şi ce nu poate, precum şi ce trebuie şi ce nu
trebuie să facă. Numai omul care şi-a supus analizei propriile acţiuni, îşi poate cunoaşte adevărata esenţă.
Hegel scria că conform gândirii socratice, omul trebuie să descopere în sine însuşi destinaţia sa, scopul
său,scopul ultim al lumii, adevărul, ceea ce este, în sine şi pentru sine, că el trebuie să ajungă prin sine însuşi
la adevăr, la adevărul despre adevărata sa natură. Socrate învaţă că omul nu trebuie să tindă să acumuleze un
anumit volum de cunoştinţe, ci să tindă spre înţelepciune care poate fi atinsă cu ajutorul filosofiei. Anume
filosofia, îl îndeamnă şi îl ajută pe om să se cunoască pe sine, să-şi descifreze potenţialul propriului suflet.

În opinia lui Socrate, ştiinţa este cunoaştere întemeiată pe legile raţiunii. Urmând normele,pe care le-a
propagat, Socrate a întemeiat ştiinţa moralei – etica. El era conştient de faptul că întemeierea ştiinţei nu se
poate face decât prin fundamentarea noţiunilor ei de bază. Dacă vom reuşi,sublinia Socrate, să stabilim
noţiunea unui proces şi prin aceasta vom descoperi esenţa procesului dat. Socrate era convins că există o
morală absolută şi un rău absolut. Prin aceasta,se explică faptul că existenţei umane i se oferă două
posibilităţi de manifestare exterioară.
Dacă omul alege binele, îşi ascultă glasul raţiunii., atunci reuşeşte să-şi realizeze adevărata esenţă, natură. În
caz contrar, dacă va ignora binele şi raţiunea, el se va nărui sub presiunea haosului. Pentru aşi cunoaşte
potenţialul propriei naturi, omul are nevoie de raţiune, de ştiinţă. De pe aceste poziţii,filosoful îndeamnă
omul spre auto-cunoaştere,spre auto-depăşire. În momentul în care pătrundem în tainele conştiinţei noastre,
descoperim conştiinţa morală – Logosul. Socrate afirma că cine va urma îndemnul Logosului, va trăi ca un
virtuos. Virtutea nu este posibilă fără ştiinţă. „Nu virtutea se naşte din avere, ci din virtute vine şi averea şi
toate celelalte bunuri pentru fiecare om în parte, ca şi pentru cetate” Socrate transformă filosofia într-un
exerciţiu spiritual, într-un mod de a pune întrebări ce par uşor de rezolvat, dar la care este greu de găsit un
răspuns. Despre sine, Socrate povestea: „Căci nu fac nimic altceva decât să colind oraşul încercând mereu să
vă conving, şi pe tineri, şi pe bătrâni,să nu vă îngrijiţi de trup, şi de bani, nici mai mult, nici deopotrivă ca de
suflet, spre a-l face să fie cât mai bun” [3, p.30].

În opinia lui Socrate,sufletul e străin corpului, iar filosofia îl ajută pe om să se detaşeze de

corpul, care nu e decât mormânt. Socrate conchide: a filosofa înseamnă a învăţa să mori, a refuza chiar în
timpul vieţii, orice compromis cu pasiunile corporale. Despre semnificaţia filosofiei lui Socrate pentru om,
pentru umanitate, despre influenţele acestuia asupra gândirii şi culturii universale au scris mai mulţi filosofi.
Originală este această apreciere: „Pentru a regăsi funcţia deplină a filosofului, trebuie să ne reamintim că
filosofii-autori pe care îi citim şi care suntem noi înşine nu au încetat niciodată să recunoască drept patron al
lor un om care nu scria, nu preda cel puţin în şcolile de stat, care se adresa celor întâlniţi pe stradă şi s-a
aflat în conflict cu opinia publică şi cu puterea, trebuie să ne amintim de Socrate”[4, p.48].

SARCINI

1 Nominalizați funcțiile filosofiei

2 Ce este omul pentru Socrate

3De ce Omul trebuie să se cunoască pe sine însuși?

4 Atitudinea lui Socrate față de cunoaștere?

5.Socrate despre rolul filosofiei în viața omului

6, Socrate despre Știință

7. Nominalizați știința, ce stă la baza tuturor științelor /Argumentați răspunsul cu trimitere la sursă

8. De ce omul trebuie să tindă spre auto-cunoaştere,spre auto-depăşire?

9.De unde vin bunurile materiale pe care le posedă omul / Ideea lui Socrate

10 Comentați ideea filosofică „Căci nu fac nimic altceva decât să colind oraşul încercând mereu să vă
conving, şi pe tineri, şi pe bătrâni,să nu vă îngrijiţi de trup, şi de bani, nici mai mult, nici deopotrivă ca de
suflet, spre a-l face să fie cât mai bun” [3, p.30].

11. Ce semnifică filosofia pentru om/ Ideea lui Socrate

12. Ce semnifică filosofia pentru tine-ca specialist în domeniul TI C

Pentru o notă mai mare- Eseu

Tema: Nimic nu i se oferă omului în existenţa pământească gratis. Pentru fiecare pas realizat se cere un
efort.

Ipoteza : Cu cât veţi depune eforturi mai semnificative, cu atât mai consistente vor fi realizările domniilor
voastre.

Puteți porni de la o altă ipoteză