Relația dintre sărbătorile religioase și alte sărbători

De-a lungul unui an calendaristic, sunt mai multe zile dedicate unor momente sau
persoane importante, sărbătorite de către membrii unei familii, ai unei comunități, ai unei
națiuni sau pe plan internațional. Fie că este vorba de sărbători religioase, civile sau
populare, toate sunt prilejuri de bucurie și de cinstire.

Aceste tipuri de sărbători sunt, de cele mai multe ori, corelate între ele, păstrându-și
fiecare specificul în privința semnificației și a manifestării. Una dintre cele mai iubite
sărbători religioase ale românilor este ziua de prăznuire a Sfântului Andrei, la 30 noiembrie.
El este numit Apostolul românilor și Ocrotitorul României, deoarece a creștinat pe strămoșii
noștri, încă din secolul I după Hristos. A doua zi, la 1 decembrie, este Ziua Națională a
României, sărbătoare civilă de mare însemnătate istorică, în cinstea Unirii de la 1918.

Sunt organizate parade militare, este arborat steagul tricolor în locuri publice și au
loc depuneri de coroane de flori la monumentele eroilor. În această zi, în cadrul Bisericii
Ortodoxe Române, se săvârșesc slujbe de pomenire pentru toți eroii neamului.

Dintre sărbătorile de iarnă, cele mai așteptate sunt Nașterea Domnului și Anul Nou,
datorită importanței evenimentelor. Praznicul Nașterii Domnului este însoțit de multe
obiceiuri și tradiții, precum colindele, împodobitul bradului sau masa de Crăciun. Revelionul
este sărbătoarea începutului unui nou an, marcată la rândul ei de numeroase tradiții,
precum Plugușorul, Sorcova sau dansul Ursului.

Venirea primăverii a fost celebrată în vechime ca o sărbătoare a renașterii naturii, în

special a florilor, de unde și numele de Florii. Sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim a
luat locul acesteia, prin importanță, păstrându-i denumirea.

După Săptămâna Patimilor, urmează Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a
creștinilor. Ciocnirea ouălor vopsite, masa de Paști și toate celelalte obiceiuri sunt respectate
cu sfințenie. La cincizeci de zile de la Paști, se sărbătorește Pogorârea Sfântului Duh sau
Rusaliile (momentul întemeierii Bisericii Creștine), o încununare a activității mântuitoare a
Domnului.

Sărbătoarea aceasta a înlocuit o veche sărbătoare romană, a trandafirilor, numită

Rosalia. În aceeași perioadă, sunt serbate Ziua Internațională a Femeii, la 8 martie, și Ziua
Internațională a Copilului, la 1 iunie. Acestea sunt sărbători civile care omagiază atât gingășia
și puritatea copiilor, cât și puterea creatoare a femeii și iubirea maternă.

Aceste sărbători sunt considerate printre cele mai importante pentru neam și țară,
majoritatea fiind declarate oficial zile libere. Sărbătorile punctează curgerea timpului, dând
un sens sfințitor, de păstrare a memoriei istorice și a tradițiilor populare și religioase. De
aceea sunt întâmpinate cu mare bucurie și evlavie.

Știați că…
x 1 decembrie a fost adoptată ca Zi Națională a României după căderea regimului
comunist, în anul 1990. Între anii 1948 - 1989, Ziua României a fost la 23 august, iar între 1866 -
1947, la 10 mai.

x Anul civil începe la 1 ianuarie, iar anul bisericesc, la 1 septembrie.

x Ziua Copilului este sărbătorită în multe țări de pe mapamond, dar nu la aceeași

dată de către fiecare. De exemplu, Turcia sărbătorește la 23 aprilie iar Brazilia la 12
octombrie.

Dicționar

a arbora = (aici) a înălța un steag;

civil = (aici) privitor la cetățenii unui stat;

oficial = care reprezintă o autoritate, un guvern, un stat.