Regulile utilizarii virgulei

Virgula se foloseşte pentru a separa propoziţiile coordonate juxtapuse, adică

propoziţiile care nu depind una de alta şi care se leagă prin semne de punctuaţie , nu cuvinte
de legătură. De exemplu:

” Ehud a ieşit prin tindă , a închis uşile de la odaia de sus  şi a tras zăvorul” (Judecători
3:23). În această frază avem 3 propoziţii, fiindcă avem şi trei verbe-predicate. Virgula s-a
plasat după prima propoziţie care nu depinde de a doua, aşa cum a doua de prima şi de a
treia , deoarece avem propoziţii care se află în raport de coordonare(independente),  iar
propoziţia 1 şi a 2 sunt legate între ele prin juxtapunere, pe cînd a 2 de a 3 -prin jonctivul
(cuvînt de legătură) “şi”. Se poate de spus că la nivel de frază avem o enumerare a unor
acţiuni prin propoziţii.

 2. La propoziţiile coordonate introduse prin jonctivele ” şi….şi”, “sau …sau”,

“nici…nici”, “ba…ba”. De exemplu:

“Şi Iuda a zis fratelui său Simeon: “Suie-te împreună  cu  în ţara care mi-a căzut la sorţ , şi
să luptăm împotriva Canaaniţilor, şi voi merge şi eu cu tine în ţara care ţi-a căzut la sorţ .”
Şi Simeon s-a dus cu el.”(Judecători 1:3). Aici avem   o frază alcătuită din 7 propoziţii.
Virgulele evidenţiate (după cuvîntul sorţ şi după Canaaniţilor) marchează propoziţii
coordonate legate prin jonctivul şi , de aceea s-a plasat virgula între aceste propoziţii.

3. La separarea propoziţiilor coordonate introduse prin jonctivele dar, iar,

însă, ci. De exemplu:

“Dumnezeu a numit lumina zi  , iar întunericul l-a numit noapte” (Genesa 1 :5) Aici avem 2
propoziţii, separate prin virgulă , pentru că a doua propoziţie este introdusă prin elementul
de relaţie iar. În exemplul. ” Domnul a privit cu plăcere spre Abel şi jertfa lui , dar spre
Cain şi jetfa lui , n-a privit cu plăcere.” (Genesa 4:4b-5) ,virgula evidenţiată separă
propoziţia a 2-a introdusă prin jonctivul dar.   Aceste jonctive arată un contrast între două
lucruri, fapte, persoane, fenomene, etc şi între ele se plasează virgula.

4.  Virgula se foloseşte la propoziţiile subordonate, adică care depind, se

subordonează una alteia. Trebuie să ştim că propoziţiile subordonate sunt de mai multe
tipuri. Voi descrie cazurile de utilizare a virgulei în fiecare tip de propoziţie subordonată.

  a).P.S.Cauzală(care arată cauza desfăşurării unei acţiuni) se separă prin virgulă de cea
principală(de care depinde, de la care se pune întrebarea).De exemplu:

“Tinerii aceştia se făceau vinovaţi înaintea Domnului de un mare păcat , pentru că

nesocoteau darurile Domnului” (1Samuel 2:17). Avem o frază din 2 propoziţii: prima este
propoziţia principală, de ea depinde a doua , deci a doua este subordonată primei. Întrebarea
se pune astfel: din ce cauză , de ce se făceau vinovaţi tinerii aceştia înaintea Domnului?
Răspunsul este : pentru că nesocoteau darurile Domnului. Propoziţia a doua este
P.S.Cauzală,  pentru  că arată cauza  unei  acţiuni, de aceea se foloseşte virgula.  Un alt
exemplu poate servi versetul :

“El zicea:” Pocăiţi-vă , căci Împărăţia cerurilor este aproape“(Evanghelia după Matei 3:2).  
Virgula din această frază separă propoziţia subordonată, care explică cauza pocăinţei, de cea
principală. De asemenea se foloseşte atunci cînd avem şi jonctivele: deoarece, fiindcă , căci,
care arată o cauză .

  b). P.S. Finale(sau de scop, care arată scopul unei acţiuni)se separă prin virgulă de cea
principală. De exemplu:

” Cine dintre noi să se suie împotriva Canaaniţilor ,  ca să pornească lupta cu ei”

(Judecători 1:1b). Prima propoziţie este principală, iar a doua arată scopul pentru care
poporul Israel trebuia să se suie împotriva celor din Canaan şi anume ca să se lupte cu ei
.Deci , a doua este P.S.Finală şi se separă prin virgulă de prima.

c).P.S.de Timp(care arată timpul desfăsurării unei acţiuni) se separă de propoziţia

principală. De exemplu:

“Cînd au văzut bărbaţii lui Israel că Abimelec a murit , au plecat fiecare acasă” (Judecători
9:55) În acest caz , propoziţia principală stă după cea subordonată, este a doua, iar cea
subordonată este prima şi arată  timpul cînd bărbaţii din Israel au plecat acasă: cînd au văzut
că Abimelec a murit, de aceea ea este separată de cea principală prin virgulă.

d).P.S.Atributivă Explicativă( care vine să explice un fapt din propoziţia principală ,

punînd întrebarea atributului-care?). De exemplu:

“Căci chiar dacă face multă vorbă , care doar înmulţeşte deşertăciunea , ce folos are omul
din ea?” ( Eclesiastul 6:11).Este o frază alcătuită din 3 propoziţii.Aici este izolată propoziţia”
care doar înmulţeşte deşertăciunea”, fiindcă este o propoziţie subordonată atributivă
explicativă, ce vine să dea o explicaţie , o concretizare la cuvîntul “vorbă”, răspunzînd la
întrebarea care vorbă? Un exemplu similar este: ” Este un rău , pe care l-am văzut  sub
soare, şi care se întîlneşte des între oameni” (Ecl.6:1).

e).P.S.Condiţională (care indică o condiţie a realizării unei acţiuni) se separă prin virgulă. 
De exemplu:

“  Toate aceste lucruri Ţi le voi da Ţie , dacă Te vei arunca cu faţa la pămînt şi Te vei
închina mie ” (Ev. după Matei 4:9) În acest verset avem 3 propoziţii, prima este principală
,ea conţine informaţia principală,  este independentă, iar a doua şi a treia , fiindcă arată
condiţiile  impuse de Satan lui Isus în pustie şi răspunde la întrebarea în ce condiţie ?, sunt
propoziţii subordonate condiţionale , de aceea  se separă prin virgulă de cea principală.

5. Pentru a despărţi cuvintele autorului de vorbirea directă.          De exemplu:

“ Eu sunt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfîrşitul , zice Domnul Dumnezeu , Cel ce este, Cel ce
era şi Cel ce vine, Cel Atotputernic.” (Apocalipsa 1:8) În acest verset cuvintele autorului sunt
“zice Domnul Dumnezeu“  şi ele se izolează prin virgule.

  Acestea sunt cele mai importante cazuri de utilizare a virgulei în cadrul frazei. Este foarte
important să le cunoaştem ca să  avem nu doar o comunicare corectă şi  îngrijită  în vorbirea
noastră orală, cît şi-n cea scrisă . S-ar putea să crezi că sunt prea multe  reguli şi e greu de
memorizat , dar vei vedea că dacă  te vei antrena , vei reuşi să ai şi o scriere corectă. De ce ne
este mai uşor să învăţăm o limbă străină , căutăm să fim cît mai buni în folosirea corectă a
gramaticii , a vocabularului, şi mai greu ne este să vorbim şi să scriem corect în limba
noastră???

Legendă:

, - arată folosirea virgulei,

_ - arată lipsa virgulei.

1. Părțile de vorbire sau propozițiile legate prin şi, sau ori ori nu se despart prin virgulă.

Părțile de vorbire sau propozițiile se despart prin virgulă legate prin: nici, dar,
iar, însă, ci, şi, dar şi, precum şi, deci, prin urmare, așadar, în concluzie.

2. Se despart prin virgulă propozițiile coordonate juxtapuse.

“Nourii curg, raze-a lor șiruri despică”

Se despart prin virgulă propozițiile coordonate adversative şi conclusive.

“Copacii nu erau groși, dar erau deși”

3. Propoziția atributivă nu se desparte prin virgulă.

“E o colegă_ căreia îi datorez mult.”

Doar propoziția atributivă ce exprimă ceva suplimentar se desparte prin virgulă:

“Să trecem la ceilalți munți, a căror origine este vulcanică.”

“Vederea acestei lupte, care i se păruse inițial…”

4. Propoziția completivă directă așezată după regentă sau intercalată nu se desparte prin
virgulă.
“Pe câți i-au găsit_ i-au mânat spre curtea primăriei”

“Cunosc_ ce răutăți v-au făcut”

“Şi văzând spânul_ cât e de frumoasă fata împăratului, odată se repede…”

Așezată înaintea regentei, de obicei se desparte.

“Ce știi tu azi, eu am știut ieri”

5. Propoziția completivă indirectă așezată după regentă nu se desparte prin virgulă.

“Nu scapi_ de ce ţi-e frică”

Propoziția completivă indirectă aşezată înainte de regentă se desparte prin virgulă.

“De ce ţi-e frică, nu scapi”

6. Propoziția subiectivă aşezată după regentă nu se desparte prin virgulă.

“Nu-i frumos_ cine se ţine…”

Propoziția subiectivă situată înaintea regentei se desparte dacă este reluată în regentă
printr-un pronume demonstrativ.

“Cine nu respectă pe alții, acela nu merită să fie respectat”

Dacă nu este reluată prin pronume, nu se desparte.

“Cine întreabă_ nu greșește”

“Cine fură azi un ou_ mâine va fura un bou”

7. Propoziția predicativă nu se desparte prin virgulă.

“Casa e neschimbată”

8. Propoziția circumstanțială de loc.

După regentă: nu se desparte prin virgulă.

“Leagă calul_ unde zice stăpânul”

 Înainte de regentă: se desparte când nu se insistă în mod deosebit asupra ei.

“Unde pică nuca, pică şi din talpa iadului bucățica”

Înainte de regentă: nu se desparte când se insistă asupra ei.

“Unde mi-ai spus_ te aștept”

După regentă, introdusă prin acolo, se desparte.

“Unde e ața mai subțire, acolo se rupe”

Intercalat şi așezat înaintea predicatului regentei se pune de obicei între virgule.

“Pe dealuri, unde te întorci, sunt pluguri”

9. Propoziția circumstanțială de timp.

se desparte prin virgulă numai dacă în regentă se află un complement

După regentă
circumstanțial.

“Mai frumoasă e toamna, când în locul florii spânzura…”

Înaintea regentei se desparte prin virgulă când nu se insistă asupra ei.

“Când a pășit la portiță, a vorbit..”

“Când a intrat, cățelușa a lătrat”.

Înaintea regentei nu se desparte prin virgulă când se insistă asupra ei.

“Când l-am chemat eu_ a venit”

Când are in regentă adverb corelativ se desparte prin virgulă.

“Când te-ai săturat de privit, atunci să vii”

Intercalată, dacă se află înaintea regentei, se pune între virgule.

 “Tot neamul Basarabilor, până să prindă de veste, trecuse granița”

10. Propoziția circumstanțială de cauză se desparte de regentă oriunde ar fi, de obicei.

11. Propoziția circumstanțială de mod, după sau înaintea regentei se desparte prin virgulă,
exceptând situația în care se insistă asupra ei, caz în care nu se pun virgule.

“Animalul înghiți o dată, ca şi când i s-ar fi uscat gâtlejul”

12. Propoziția circumstanțială de scop sau finală, după regentă, se desparte prin virgulă,
când nu se insistă asupra ei.

“Multe a încercat, ca să-şi poată rezolva…”

Înaintea regentei, se desparte de obicei prin virgulă.

“Ca să nu rămână repetent, mama a încercat…”

13. Propoziția circumstanțială condițională se desparte de obicei prin virgulă.

14. Propoziția circumstanțială concesivă se desparte mereu prin virgulă.

“Cu toate ca am stăruit, nu a primit propunerea mea”

15. Substantivul la vocativ care exprimă o adresare obișnuită se desparte prin virgulă de

cuvântul sau cuvintele încrucișate.

“Încerc prin aceasta, domnule director,…”

16. Adjectivele aceluiași substantiv se despart prin virgulă când sunt așezate alături sau
când

sunt legate prin cuvintele nici, dar, însă.

17. Punerea liniuţelor şi a ghilimelelor în cadrul aceluiaşi text reprezintă o formulă

acceptată de

scriere: “Scrierea corectă – “să-i”, iar nu “săi” – arată pregătirea individului…”

18. Se pune virgulă înainte de: dar, iar, însă, ci, precum şi, deci, prin urmare, așadar, în

concluzie.

19. Punctuația numelui predicativ

“Copacii sunt înalți” – în acest caz nu se pune virgulă.

“Copacii sunt, desigur/firește/așadar/bineînțeles/în concluzie/în realitate, înalți” – se pune

virgulă.

Când lipsește numele predicativ, numele predicativ este izolat cu , sau -.

“Copacii, înalți, oamenii, veseli”

20. Adverbele intercalate între subiect şi predicat se pun între virgule.

“Eu, bineînțeles, voi îngriji de flori”

“Mama, firește, era îngrijorată”

21. Complementul de agent suportă fără virgule intercalarea între el şi verb.

“… fu primită cu bucurie de toți”

22. Complementele circumstanțiale, când sunt între subiect şi predicat, se despart prin
virgulă.

“Ion, de frica ploii, fugi”

Când sunt după predicat, nu se despart.

“Ion fugi de frica”

Când predicatul este primul, iar complementul între, nu se despart.

“Fugi de frica ploii Ion”

“Apele se despart_ de obicei_ la câmpie”

“Apele, de obicei, se despart la câmpie”

23. Propoziția completivă de agent se desparte prin virgulă doar când este reluată printr-
un

pronume demonstrativ şi se află înaintea regentei.

“De către cei ce vin după noi, de către aceia se va realiza scopul nostru comun”

24. În propoziție, înainte de precum şi ca şi se pune virgulă.

“Cartea, precum şi / ca şi experiența ne demonstrează că…”

25. Când iar este adverb cu valoare de din nou, nu se desparte prin virgulă.

“Aceasta este iar condiție de îndeplinit pentru rezolvarea problemei”

26. Însă

“Poate fi lustruit, însă nu dimineața”

“Fără a-l lustrui însă dimineața”

“Eu l-am lustruit însă, neținând cont de faptul că…”

27. Totuşi

“Totuși, la mare e soare mereu” – la începutul propoziției este urmat de virgulă.

“As fi vrut totuși să spun două vorbe” – în interiorul propoziției nu se desparte.

28. Aşadar, prin urmare, deci

“Să devină moral, așadar/deci/prin urmare om religios” – conclusiv, se pune virgulă

înainte.

“Concluzia este, așadar/deci/prin urmare, următoarea” – în interiorul propoziției

se pun virgule.

“Așadar/deci/prin urmare, sunteți împotriva mea!” – la începutul propoziției este

urmat de ,.

Variante din unele cărți de gramatică:

“Deci pentru explicarea fenomenelor este nevoie de…”

“Omul apare deci mai întâi ca producător..”

29. În interiorul propoziției, adverbe ca așa, bine, da, nu, sigur, desigur, firește, exact,
într-

adevăr, fără îndoială se despart prin virgule.

30. Construcțiile gerunziale sau participiale, aflate la începutul propoziției sau al frazei se
despart prin virgulă.

“Urmând exemplul numelor care primesc diminutivări, s-a ajuns…”

“Adunate între ziare, cărțile…”

31. De exemplu se desparte în toate cazurile prin virgule.

32. Cu sau împreună cu atunci când dobândesc valoarea conjuncției copulative şi nu se

desparte prin virgule.

“Toată hora împreună cu privitorii izbucniră în râs”

“Ion cu cei patru colegi au să-i bată pe…”

33. “Ochii de albastru deschis, palid, al cerului”, dar “Nu înseamnă vorba goală, fără
sens_ şi cu atât mai puțin…”

34. Pronumele circumstanțial de excepție nu se desparte prin virgulă de regentă.

“Nu face altceva_ decât să se plimbe”

“Nu-i explic altcuiva_ decât cui nu a înţeles”

35. Propoziția circumstanțială cumulativă se desparte întotdeauna prin virgulă.

“După ce că nu a învățat, mai vrea şi 10”

“Pe lângă că e sărac, mai face şi pe fudulul”

36. Propoziția circumstanțială opozițională se desparte mereu prin virgulă.

“În loc să vină, pleacă”

“Ieșim dintr-o sală, pentru a intra în alta”

37. Propoziția circumstanțială consecutivă exprimă rezultatul acțiunii din regentă şi se

desparte prin virgulă.

“A mâncat, că s-a îmbolnăvit”

“A lucrat destul, ca să-i asigure un viitor”

“E prea frig, să poți ieși afară”

“Sunt prea mulți, ca să încapă în sală”

Punctuaţie
Cele mai multe greşeli de punctuaţie apar din cauza nerespectării regulilor utilizării
virgulei.

În propoziţie

Virgula trebuie folosită obligatoriu în următoarele situaţii:

 Între părţi de propoziţie de acelaşi fel nelegate prin conjuncţiile „şi“, „sau“
(subiecte multiple, nume predicative multiple, atribute multiple, complemente
directe multiple, complemente indirecte sau circumstanţiale multiple)
 Între nume predicative multiple cu sau fără determinant;
 Apoziţia simplă sau dezvoltată se izolează prin virgulă de restul propoziţiei;
 Locuţiunea conjuncţională „aşadar“, „prin urmare“ se desparte prin virgulă de
restul propoziţiei
 Gerunziile şi participiile verbale, cu sau fără determinant, aşezate la începutul
propoziţiei se despart prin virgulă
 Complementele circumstanţiale aşezate între subiect şi predicat se izolează de
obicei prin virgulă;
 După adverbe de afirmaţie şi de negaţie, când acestea sunt echivalente ale unei
propoziţii. Dacă după adverb urmează o propoziţie introdusă prin că, virgula nu se
mai foloseşte.
 Substantivele în cazul vocativ se depart prin virgulă de restul propoziţiei.
 Interjecţiile se despart de restul propoziţiei.

În frază

Coordonarea

Propoziţiile coordonate legate prin şi copulativ ori sau nu se despart prin virgulă.

Virgula trebuie folosită obligatoriu în următoarele situaţii:

 Între propoziţiile coordonate juxtapuse

 Între propoziţiile coordonate
o copulative, legate prin nici, nu numai... ci şi
o copulative cu nuanţă adversativă, legate prin iar sau şi adversativ
o adversative (dar, sau)
o conclusive (aşa că)
Subordonarea
Nu se despart prin virgulă de propoziţia regentă
 Propoziţiile subordonate subiective şi predicative
 Propoziţiile completive directe şi indirecte
 Propoziţiile completive de agent
 Propoziţiile circumstanţiale de timp aşezate după regentă
 Propoziţiile finale introduse prin conjuncţia de
 Propoziţiile instrumentale, sociative, de excepţie şi predicative suplimentare

Nu se despart prin virgulă de cuvântul pe care îl determină

 Propoziţiile subordonate atributive
o determinative (neizolate)

Se despart prin virgulă de cuvântul pe care îl determină:

 Propoziţiile subordonate atributive

o explicative (izolate)

Se despart prin virgulă de propoziţia regentă:

 Propoziţiile circumstanţiale de loc aşezate înaintea regentei

 Propoziţiile circumstanţiale de timp aşezate înaintea regentei
 Propoziţiile circumstanţiale de mod aşezate înaintea regentei
 Propoziţiile finale aşezate înaintea regentei
 Propoziţiile subordonate consecutive aşezate înaintea regentei
 Propoziţiile subordonate concesive, indiferent de locul ocupat
 Propoziţiile subordonate condiţionale
 Propoziţiile subordonate opoziţionale şi cumulative
 Propoziţiile incidente
 Propoziţiile intercalate într-o frază sau într-o propoziţie redată în vorbire directă,
considerate tot ca incidente, se pun între virgule sau linii de pauză

Virgula

În propoziţie
10.1.2.1. Nu se despart niciodată prin virgulă subiectul şi predicatul.

De asemenea, nu se despart de regent prin virgulă:

—
numele predicativ;
—
celelalte determinări obligatorii: complementul direct, complementul indirect, unele
circumstanţiale;
—
complementul de agent, întrucât provine din subiect. În general, nu se despart de regent prin
virgulă constituenţii enunţului proveniţi, prin reorganizare, din poziţii sintactice obligatorii
(care nu se izolează prin punctuaţie), cum este cazul complementului de agent. Separarea
acestor constituenţi prin virgulă are caracter emfatic.
Agenţia elaborează un plan de participare comunitară, pe care îl transmite statelor membre.
Organizaţiile care permit utilizarea identităţii lor în promovarea produselor de credit, precum cărţile de
credit, şi care, de asemenea, pot să recomande aceste produse membrilor lor nu ar trebui considerate
intermediari de credit în sensul prezentei directive.
Însă faptul că, ulterior, societatea a modificat acest plan de mai multe ori şi că, din 2006, aceasta se află
în lichidare a făcut ca această cerere să fie lipsită de obiect.

10.1.2.2. Se izolează prin virgulă:

—
construcţiile gerunziale şi participiale, cu diverse valori circumstanţiale, aşezate la începutul
frazei:
Luând în considerare lucrările conferinţei, Comisia va prezenta propuneri relevante.
—
complementele circumstanţiale intercalate între subiect şi predicat (de regulă, când subiectul
precedă predicatul):
Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta o decizie care să determine aspectele din dreptul
familiei care au implicaţii transfrontaliere, care ar putea face obiectul unor acte adoptate prin procedura
legislativă ordinară.
—
complementele circumstanţiale aşezate înainte de locul pe care îl ocupă în ordinea normală a
complementelor (topică inversată). Această schimbare de topică are rolul de a atrage atenţia
în mod deosebit asupra acestor complemente circumstanţiale:
Din 1919, după colapsul imperiului şi al dinastiei de Hohenzollern, Adenauer a propus reorientarea politicii
germane în direcţia unificării europene.

10.1.2.3. Se pot izola prin virgulă diferite tipuri de circumstanţiale (de timp, de mod, de loc
etc. ), în funcţie de gradul legăturii cu regentul şi de topică.

10.1.2.4. Se pune virgulă între părţi de propoziţie coordonate, atunci când nu sunt legate prin
şi copulativ ori prin sau.

Comandantul navei permite accesul observatorului la documentele aflate la bordul navei: jurnalul de
pescuit, registrul de producţie, planul de capacitate şi planul de arimare.
Se iau măsuri pentru modificarea, suplimentarea, corectarea sau ştergerea datelor respective.

10.1.2.5. În cazul folosirii conjuncţiilor coordonatoare perechi (şi… şi, sau… sau, fie… fie, nici…
nici), este obligatorie folosirea virgulei între termenii coordonaţi.

Cu toate acestea, legislaţia comunitară nu stabileşte proceduri sau condiţii pentru anularea numerelor de
identificare TVA, de exemplu în cazul în care operatorii sunt implicaţi şi în activităţi economice legale,
şi în operaţiuni frauduloase.
Dacă partea împotriva căreia se solicită executarea îşi are domiciliul pe teritoriul unui stat obligat prin
prezenta convenţie, altul decât cel în care s-a pronunţat hotărârea de încuviinţare a executării, termenul
pentru introducerea acţiunii este de două luni şi începe să curgă de la data comunicării efectuate fie
direct persoanei respective, fie la domiciliul acesteia.
Nici statele membre, nici Comisia nu pot întreprinde acţiuni eficace de prevenire a fraudei
intracomunitare în materie de TVA atât timp cât nu dispun de estimări fiabile privind cazurile de fraudă
existente, inclusiv de informaţii referitoare la sectoarele economice cele mai afectate.

Se consideră că structurile de tipul A şi B şi C şi A sau B sau C nu conţin conjuncţii

coordonatoare perechi, în consecinţă virgula nu se foloseşte între termenii unei enumerări de
acest tip:
Fiecare cerere acoperă doar o relaţie între un nutrient sau altă substanţă sau produs alimentar sau
categorie de produs alimentar şi un singur efect menţionat.
În cazul în care bunurile sau serviciile care fac obiectul unui contract de credit legat nu sunt furnizate
sau sunt furnizate numai în parte sau nu sunt conforme cu contractul de furnizare, consumatorul
are dreptul de a se îndrepta împotriva creditorului.
NB:
Perechea nici... şi nici nu se desparte prin virgulă.
Europol nu se supune, pe plan financiar, nici unui control şi nici unei obligaţii de notificare în ceea ce
priveşte operaţiile sale financiare.
În cazul în care Consiliul nu a adoptat măsurile de aplicare propuse şi nici nu şi-a exprimat opoziţia
faţă de propunerea măsurilor de aplicare, acestea sunt adoptate de către Comisie.

Virgula nu se foloseşte în cazul în care aceeaşi conjuncţie introduce în propoziţie sau în frază
structuri sintactice necoordonate între ele (de fapt, nu avem de-a face cu conjuncţii
coordonatoare perechi):

Instanţa suspendă acţiunea până când se constată că pârâtul a primit actul de sesizare a instanţei
sau un act echivalent sau că au fost întreprinse toate demersurile necesare în acest sens.

În această situaţie se recomandă alternarea conjuncţiei disjunctive:

[…] viza sau permisul de şedere eliberat de Bosnia şi Herţegovina a fost obţinut cu ajutorul unor
documente false sau falsificate ori prin fals în declaraţii;

10.1.2.6. Locuţiunile conjuncţionale coordonatoare copulative precum şi, cât şi (precedată de

corelativul atât) şi dar şi sunt întotdeauna precedate de virgulă (1). În schimb, structurile pe
care le introduc nu sunt urmate de virgulă dacă reprezintă sau fac parte din alte structuri
sintactice care, în conformitate cu regulile generale de punctuaţie, nu trebuie să fie urmate de
virgulă:

Normele financiare, precum şi normele privind achiziţiile publice sunt prevăzute în anexă. (În
acest exemplu construcţia A, precum şi B are funcţie de subiect şi nu este urmată de virgulă.)
Comandantul forţei UE are dreptul de a se ocupa de repatrierea oricărui membru decedat al
personalului EUFOR, precum şi a bunurilor personale ale acestuia şi de a adopta măsuri
corespunzătoare în acest sens. (În acest exemplu sunt coordonate copulativ atributele de a se ocupa şi de
a adopta. Construcţia A, precum şi B face parte dintre determinanţii în lanţ ai primului atribut, care nu
poate fi despărţit prin virgulă de cel de al doilea atribut; prin urmare, construcţia A, precum şi B nu este
urmată de virgulă.)
Cea de a şasea conferinţă de examinare a solicitat statelor parte să continue sprijinirea capacităţilor
naţionale şi regionale de supraveghere, depistare, diagnosticare şi combatere a bolilor infecţioase,
precum şi a altor posibile ameninţări biologice şi a îndemnat statele parte să continue să sprijine,
în mod direct, precum şi prin intermediul organizaţiilor internaţionale, activităţile de dezvoltare a
capacităţilor în statele parte care au nevoie de asistenţă în domeniile supravegherii, depistării,
diagnosticării şi combaterii bolilor infecţioase şi cercetării aferente. (În acest exemplu, în prima situaţie
construcţia A, precum şi B face parte dintre determinanţii în lanţ ai unui predicat coordonat copulativ cu
un alt predicat; prin urmare, nu este urmată de virgulă. În a doua situaţie construcţia A, precum şi B are
funcţie sintactică circumstanţială, este precedată de virgulă şi trebuie să fie urmată de virgulă.)
Pentru a aborda în mod global deficienţele grave înregistrate în punerea în aplicare de către Polonia
a politicii comune în domeniul pescuitului, precum şi pentru a evita repetarea situaţiei de depăşire a
cotei pentru cod din 2007, Polonia s-a angajat să adopte şi să pună în aplicare planuri naţionale de
acţiune, incluzând măsuri imediate de îmbunătăţire a sistemelor de control.
În cazul în care o convenţie la care sunt parte atât statul de origine, cât şi statul solicitat stipulează
condiţii de recunoaştere sau executare a hotărârilor, se aplică respectivele condiţii.
Unele nave utilizează atât o saulă cu cârlige de pescuit, cât şi o parâmă de sprijin, astfel cum este
prezentat în schiţă.

10.1.2.7. Este obligatorie folosirea virgulei în faţa conjuncţiilor adversative dar, iar, ci, însă:

(a)
în materie de competenţă, în cazul în care pârâtul este domiciliat pe teritoriul unui stat în care se aplică
prezenta convenţie, dar nu şi un alt act prevăzut la alineatul (1) din prezentul articol;
NB:
Conjuncţia copulativă şi urmată de adverbul de negaţie nu are sens adversativ (se suprapune semantic cu
conjuncţia iar). În acest caz, este precedată de virgulă:
Vor fi interpelate autorităţile responsabile de funcţionarea sistemului de aplicare a legii penale, şi nu
autorităţile însărcinate cu asigurarea perceperii impozitelor.

10.1.2.8. Adverbele respectiv şi inclusiv şi locuţiunea adverbială în special, când introduc

structuri lămuritoare, precum şi locuţiunea adverbială şi anume sunt precedate de virgulă. De
asemenea, sunt urmate de virgulă structurile sintactice pe care acestea le introduc.

Statele membre, respectiv autorităţile naţionale competente, asigură un nivel adecvat de protecţie
a datelor.
Organismul notificat este informat cu privire la modificări şi consultă autoritatea medicală competentă în
materie, şi anume aceea implicată în consultarea iniţială, pentru a confirma menţinerea gradului
iniţial de calitate şi siguranţă al substanţei auxiliare.

Dacă adverbul respectiv şi locuţiunea adverbială în special sunt precedate de conjuncţia şi, se
pune virgulă şi înainte, şi după adverb/locuţiunea adverbială (a se vedea şi punctul 10.6.4):

În cazul unor vătămări corporale sau daune aduse bunurilor, ţara în care se produce prejudiciul trebuie să
fie ţara în care s-au produs vătămarea şi, respectiv, daunele aduse bunurilor.

Când nu introduc în propoziţie structuri lămuritoare, adverbul inclusiv şi locuţiunea adverbială

în special nu sunt precedate de virgulă; de asemenea, nu este precedat de virgulă adjectivul
respectiv:

Conform punctului 1 din apendicele B la anexa VII, ajutoarele de stat acordate de România în scopul
restructurării anumitor sectoare ale industriei oţelului din România în perioada 1993-2004 trebuie să fie
considerate compatibile cu piaţa comună, cu condiţia ca, printre altele, să fie îndeplinite cerinţele stabilite
în anexa respectivă.
Comisia se referă în special la punctul I paragrafele al treilea şi al patrulea din considerentele acestui
cod.
Acest fapt cuprinde şi situaţiile în care o întreprindere vinde o afacere unui cumpărător, iar apoi
cumpărătorul preia inclusiv afacerea vândută.
Dispoziţiile Regulamentului (CE, Euratom) nr. 58/97 continuă să se aplice în ceea ce priveşte culegerea,
elaborarea şi transmiterea de date pentru anii de referinţă până în 2007 inclusiv.

10.1.2.9. Conjuncţiile însă şi deci şi adverbul totuşi, aşezate în interiorul unei propoziţii, nu se
izolează prin virgulă.

Într-adevăr, unele măsuri de politică generală pot fi de natură să producă urmări semnificative asupra
condiţiilor de concurenţă în industriile cărbunelui şi oţelului în sensul articolului 67 alineatul (1) CO, fără
să constituie însă un ajutor de stat.
Măsura constituie deci un avantaj selectiv care poate duce la denaturarea concurenţei în sensul
articolului 87 alineatul (1) din tratat.
Liberalizarea totală a circulaţiei capitalurilor nu a fost totuşi realizată decât recent în interiorul
Comunităţii.

10.1.2.10. Conjuncţia aşadar şi locuţiunea conjuncţională prin urmare, aşezate în interiorul

propoziţiei, se pun între virgule.

întrucât, prin urmare, trebuie ca armonizarea legislaţiei în acest domeniu să fie promovată în paralel cu
menţinerea progreselor deja realizate conform articolului 117 din tratat;

10.1.2.11. Nu se pune virgulă înainte de etc. şi ş.a.m.d.

10.1.2.12. Virgula poate fi utilizată în construcţiile eliptice, pentru a marca lipsa predicatului
sau a verbului copulativ (cu această funcţie se poate utiliza şi linia de pauză; a se vedea
punctul 10.1.8):

Funcţia de suport tehnic a SIS II central ar trebui situată la Strasbourg (Franţa), iar cea de rezervă, la
St. Johann im Pongau (Austria).

În frază
Coordonarea
10.1.2.13. Propoziţiile coordonate legate prin şi ori prin sau nu se despart prin virgulă.

S-a menţionat că aceste importuri au fost efectuate la preţuri care au făcut obiectul unui dumping şi care
au subcotat semnificativ preţurile industriei comunitare.
Fiecare stat membru înfiinţează sau desemnează o unitate naţională pentru îndeplinirea sarcinilor
enumerate la prezentul articol.
NB:
Nu se recomandă coordonarea prin conjuncţia şi a unui participiu şi a unei propoziţii atributive care au
acelaşi determinat. Astfel, ar trebui evitate formulări de tipul:
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul
politicii agricole şi care au o perioadă de valabilitate limitată.
Unul dintre obiective este instituirea unei autorităţi de supraveghere independente învestite cu
competenţe suficiente şi care să dispună de resursele financiare şi umane adecvate.
Se recomandă coordonarea prin conjuncţia şi fie a două participii, fie a două propoziţii atributive.
„Măsurile de conservare şi gestionare” se referă la măsurile de conservare a uneia sau a mai multor specii
aparţinând resurselor marine vii, adoptate şi aplicate în conformitate cu regulile aplicabile ale dreptului
internaţional comunitar.
Mai mult, radiodifuziunile publice din Ţările de Jos se află în concurenţă directă cu radiodifuziunile
comerciale care operează pe piaţa internaţională de radiodifuziune şi care au o structură internaţională
a acţionariatului.
Prezenta decizie conţine dispoziţii care se bazează pe principalele dispoziţii ale Tratatului de la Prüm şi
care sunt menite să îmbunătăţească schimbul de informaţii.
Un participiu şi o propoziţie atributivă pot fi coordonate prin virgulă, iar nu prin conjuncţia şi:
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul
politicii agricole, care au o perioadă de valabilitate limitată.

10.1.2.14. Propoziţiile coordonate adversative se despart prin virgulă.

Capturile din aceeaşi specie pot fi arimate în mai multe părţi ale calei, dar locul în care sunt arimate este
clar reprezentat în planul de arimare prevăzut la articolul 19.
Atunci când un asigurător nu îşi are domiciliul pe teritoriul unui stat care are obligaţii în temeiul prezentei
convenţii, dar deţine o sucursală pe teritoriul unuia dintre statele care au obligaţii în temeiul prezentei
convenţii, acesta este considerat ca având domiciliul pe teritoriul statului care are obligaţii în temeiul
prezentei convenţii.

Subordonarea
10.1.2.15. Propoziţiile subiective şi predicative nu se despart prin virgulă de regentă.

Va trebui ca aceste două probleme să fie analizate în cadrul fazei de preaderare a României.

10.1.2.16. Propoziţia completivă de agent, ca şi complementul de agent, nu se izolează prin

virgulă de regent.
10.1.2.17. În funcţie de gradul legăturii cu termenul determinat, marcat în pronunţare prin
pauză şi intonaţie, iar în scris prin punctuaţie, propoziţiile atributive se clasifică în propoziţii
atributive explicative (izolate) şi în propoziţii atributive determinative (neizolate).

Propoziţia atributivă explicativă (izolată) se desparte prin virgulă de cuvântul pe care îl

determină.

Noi modificări, ce urmează să fie adoptate în acest an, vor alinia legislaţia românească la cea
comunitară.
Părţile au convenit că echilibrul prezentului acord, care constituie un pachet de concesii reciproce,
depinde de punerea în aplicare completă şi corectă a tuturor termenilor acordurilor.

Propoziţia atributivă determinativă (neizolată) nu se desparte prin virgulă de cuvântul pe care

îl determină.

Obiectivul este promovarea unei arhitecturi care să includă o reţea naţională de bază.
NB:
În limba română contemporană există tendinţa greşită de a folosi, pentru a introduce o atributivă, forma
de nominativ a pronumelui relativ care în locul formei de acuzativ (cu rol de complement de obiect, cerut
de predicatul regentei) pe care.
Cartea albă recunoaşte progresele pe care le-au făcut deja ţările din Europa Centrală şi de Est.

10.1.2.18. Completiva directă sau indirectă aşezată după regentă nu se desparte prin virgulă
de aceasta.

Ancheta a arătat că pentru achiziţionarea Laporte costurile au fost preluate de holding.

10.1.2.19. Circumstanţiala de loc, de timp sau de mod se desparte prin virgulă când este
aşezată înaintea regentei şi când nu se insistă în mod deosebit asupra ei.

Pe măsură ce se vor încheia acorduri europene cu noi state, statele în cauză vor fi incluse în această
strategie.

10.1.2.20. Cauzala se desparte de regenta ei prin virgulă, indiferent de locul pe care îl are în
frază.

Liberalizarea totală a circulaţiei capitalurilor nu a fost realizată decât recent, deoarece controalele la care
erau supuse acestea constituiau un instrument al politicii macroeconomice pentru majoritatea statelor
membre.

Dacă, prin formularea cauzalei, autorul ţine să arate că ea exprimă singura cauză (sau cauzele
principale) care justifică acţiunea din regentă, cauzala nu se mai desparte prin virgulă,
indiferent de locul ei faţă de regentă.

Legea nu a fost adoptată deoarece nu a primit numărul necesar de voturi.

10.1.2.21. Condiţionala se poate despărţi de regenta ei prin virgulă, în funcţie de gradul

legăturii cu regenta.

Clienţii cu sediul în Austria sunt incluşi în acest segment dacă au o cifră de afaceri anuală de minimum
4 milioane EUR.
Părţile invită la acest dialog părţile interesate private şi alte părţi relevante, în cazul în care consideră că
acest lucru este pertinent şi necesar.
CE şi statele CARIFORUM semnatare pot să aplice în legislaţia lor o protecţie mai vastă decât cea
prevăzută în prezenta secţiune, cu condiţia ca această protecţie să nu încalce dispoziţiile prezentei
secţiuni.
Dacă rambursarea dobânzii şi amortizarea sunt asigurate din beneficiile de exploatare, banca poate acorda
credite sau garanţii.

10.1.2.22. Propoziţia finală (circumstanţială de scop) se desparte de obicei prin virgulă de

regentă, atunci când se află înaintea acesteia. După regentă, propoziţia finală se desparte prin
virgulă numai când se subliniază că nu reprezintă un element esenţial în frază.

Comisia a luat măsuri ca, în circumstanţe excepţionale, să sprijine financiar statele afectate.

10.1.2.23. Subordonatele consecutive se despart prin virgulă de regentă.

Comisia adoptă dispoziţiile necesare, astfel încât să nu aducă atingere aplicării articolului 31.

Singurele propoziţii consecutive care nu se despart prin virgulă de regentă sunt cele construite
cu conjunctivul şi care au corelativul prea în regentă şi cele introduse prin de şi aşezate
imediat după predicatul regentei:

Era prea deştept să nu înţeleagă.

A strigat de s-au speriat.

10.1.2.24. Subordonata concesivă se desparte întotdeauna prin virgulă, indiferent de topică.

Deşi preţurile au fost aproape integral liberalizate, drepturile de proprietate asupra terenului nu sunt încă
garantate în totalitate.