Cuprins

Capitolul I. COMUNICAREA ŞI EDUCAŢIA MEDIA.............................................................

1. JOCURI DE COMUNICARE.................................................................................... 3
2. REPORTER PENTRU O ZI !.................................................................................. 10
CAPITOLUL II:A. DREPTURILE COPILULUI .......................................................................
1. E DREPTUL MEU! ................................................................................................. 13
2. MEDIUL MEU DE VIAŢĂ..................................................................................... 16
CAPITOLUL II.B. PROTECŢIA DREPTURILOR COPILULUI.............................................
1. PENTRU NOI !........................................................................................................ 20
2. COPIL ÎN DIFICULTATE ...................................................................................... 23
3. CE ESTE MAI BINE PENTRU MINE?.................................................................. 24
CAPITOLUL III: ABUZ ŞI EXPLOATARE..............................................................................
1. NU VIOLENŢEI !.................................................................................................... 28
2. NU EXPLOATARII ! .............................................................................................. 31
CAPITOLUL IV. TRAFIC DE FIINŢE UMANE.......................................................................
1. A FOST ODATĂ ŞI ÎNCĂ MAI ESTE................................................................... 33
2. A FOST ODATĂ ŞI ÎNCĂ MAI ESTE................................................................... 33
CAPITOLUL V. EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ ................................................................
1. ESTE VREO DEOSEBIRE ?................................................................................... 39
2. NU SUNTEM LA FEL, DAR SUNTEM EGALI ................................................... 41
3. O EUROPĂ COMUNĂ ........................................................................................... 44
CAPITOLUL VI. SISTEME DE VALORI .................................................................................
1. EXISTĂ LUCRURI FĂRĂ PREŢ ŞI LUCRURI NEPREŢUITE ! ........................ 47
2. LUMEA ÎN CARE TRĂIM E O MINUNE! ........................................................... 49
CAPITOLUL VII. EDUCAŢIA PRIN SPORT ....................................................................... 53
1. CITIUS. ALTIUS. FORTIUS .................................................................................. 54
2. NU TE SUPĂRA FRATE ! ..................................................................................... 61
CAPITOLUL VIII. EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ ............................................................
1. IDEILE MELE !....................................................................................................... 58
2. ÎMI PLACE LOCUL ÎN CARE TRĂIESC ? .......................................................... 64
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
______________________________________________________________________________2
______________________________________________________________________________3

JOCURI DE COMUNICARE

A. JOCURI DE DINAMIZARE :

1. Joc: ”Ploaia „

Persoanele participante se adună în cerc. Conducătorul activităţii prezintă cerinţele :

„Afară e timp frumos sau urât, hai să facem în aşa fel încât să se audă ploaia ! Eu voi porni cu
un gest, care va fi preluat de cel din dreapta mea, de la care gestul va trece la cel din dreapta sa – şi
aşa mai departe. Fiecare dintre voi preia gestul doar în momentul în care a ajuns în stânga sa, şi îl
continuă până când cel din stânga face un alt gest”.
Gesturile sunt următoarele :
- frecatul energic al palmelor;
- pocnitul din degete;
- aplecarea şi lovirea pulpelor;
- lovirea energică şi rapidă a picioarelor de la gleznă până la pulpe şi invers;
______________________________________________________________________________4

- lovirea pulpelor;
- pocnitul din degete;
- frecatul energic al palmelor.
Conducătorul jocului schimbă gestul în momentul în care gestul a făcut un cerc complet şi s-
a întors înapoi la cel care l-a pornit.

2. Joc: „Lunile anului”

Conducătorul grupului stă în mijlocul cercului şi dictează ritmul în care se vor plimba
membrii grupului: vor merge normal sau vor alerga uşor. Persoanele din grup pot alege trasee la
întâmplare, dar în interiorul unui cerc destul de strâns. Din când în când, conducătorul jocului va
striga numele uneia dintre lunile anului. Toţi cei născuţi în aceea lună vor striga puternic: aaaa! şi se
vor ghemui. Ceilalţi trebuie să alerge spre cel ce a strigat şi să-l prindă, împiedicând astfel căderea
acestuia.

B. JOCURI INTRODUCTIVE

1. Tabelul cu însuşiri

Fiecare participant primeşte câte un tabel după modelul celui de mai jos:

Are ochi albaştri Are patine Vorbeşte Îi plac căpşunile Are fraţi
spaniola
A fost la munte Ştie care este cel Ştie cum se face Îi place muzica Ştie să meargă
mai lung fluviu un chec clasică pe role
din lume
Azi dimineaţă a Ştie care sunt Nu ştie să se dea Îi place Este îmbrăcat cu
venit cu componentele cu schiurile îngheţata un tricou
tramvaiul unei celule
eucariote

Participanţii sunt invitaţi să completeze tabelul, deplasându-se la ceilalţi şi punându-le

întrebări. Un nume nu poate să apară în mai multe rubrici. Tabelul trebuie să aibă mai puţine rubrici
______________________________________________________________________________5

decât membrii grupului. Primii cinci care termină pot fi recompensaţi – modalitatea vă aparţine
vouă.!

2. Autoprezentare prin desen

Participanţii primesc câte o foaie de hârtie, pe care urmează să deseneze un obiect care îi
reprezintă. Apoi desenele sunt afişate pe tablă, uşă, perete – şi sunt trecute în revistă de
conducătorul activităţii cu ajutorul autorilor desenelor respective, care argumentează alegerea
făcută.

C. JOCURI DE PREZENTARE A UNUI DISCURS

1. CONTINUĂ POVESTEA
Elevii sunt împărţiţi în grupe de 4-5 grupe.
Grupele au următoarea sarcină: trebuie să alcătuiască o poveste pornind de la propoziţia :
„Ionică are 8 ani şi munceşte pe strada………...........” , şi se termină cu propoziţia : „ Lipeşte
timbrul şi se urcă pe bicicletă.” Grupele lucrează 20 minute, după care unul din grup va citi
povestea.
La sfârşitul activităţii, vom ruga grupele să-şi aleagă un nume, vom trece aceste nume pe tablă, apoi
fiecare elev va trece şi va pune un X în dreptul grupei a cărei povestire i-a plăcut cel mai mult.
Nimeni nu poate vota grupa din care a făcut parte.

2. POVESTEA NOASTRĂ
Elevii sunt aşezaţi în cerc.
Conducătorul activităţii începe o poveste, spunând o propoziţie. Cel aşezat în dreapta spune o altă
propoziţie ş.a.m.d., urmând ca ultimul din şir să încheie această poveste comună.

3. GHICEŞTE ÎNCEPUTUL POVESTIRII !

Elevii sunt rugaţi să creeze în scris sau, eventual, oral o povestire al cărei final este dat. Dăm
propoziţia de încheiere a povestirii, apoi lăsăm elevilor timp de lucru. La sfârşit, solicităm, în limita
timpului, câţiva elevi să prezinte povestirea pe care au creat-o. În final, putem face un top al
povestirilor prezentate pe baza voturilor elevilor participanţi la activitate. Câteva exemple de
propoziţii finale :
- Istoria se repetă.
- Învăţă să munceşti şi aşteaptă.
______________________________________________________________________________6

- Cine nu gândeşte, nu acţionează cum trebuie.

- Mai multe minţi văd mai bine lucrurile.
- După ploaie, soarele străluceşte mai tare!

4. STILURI DIVERSE
Elevii sunt solicitaţi să formuleze aceeaşi temă în stiluri diferite, punându-se în următoarele situaţii:
- scriu o scrisoare prietenului lor - grupa 1;
- ţin o prelegere de popularizare a ştiinţei la radio- grupa 2;
- ţin un discurs electoral - grupa 3;
- scriu o nuvelă - grupa 4;
- scriu un text pentru un cântec- grupa 5.
La sfârşit, se citeşte câte un exemplu din fiecare tip de text. Ceilalţi participanţi ascultă textul, având
de urmărit câteva aspecte:
- să observe trei cuvinte sau expresii care sunt specifice stilului respectiv;
- să aprecieze cel mai reuşit punct al textului;
- să remarce punctele slabe ale textului.
După fiecare tip de text, se discută aceste întrebări.
Propuneri de teme:
- Peştele mare îl mănâncă pe cel mic.
- Eu sunt democrat.
- Copil în Europa.
- Moda este un tiran.

NU UITA !

- Puteţi alege oricare dintre jocuri sau orice combinaţie de jocuri !

- Şi voi puteţi crea jocuri !
______________________________________________________________________________7

COMUNICAREA PRIN DEZBATERI

“Oamenii, în general, se ceartă pentru

că nu pot argumenta”

(Gilbert K. Chesterton )

Priveşte imaginile de mai jos:

Aplicând metoda dezbaterilor academice Karl Popper, formuleză argumente pro şi

contra pentru una din temele pe care le doreşti. Foloseşte materialul din anexa
manualului.

• Există OZN-uri ?
• Introducerea uniformelor şcolare este justificată?
• Este posibilă reapariţia dinozaurilor?
• Calculatorul poate înlocui lectura?
______________________________________________________________________________8

NU UITA !
• Familiarizarea cu algoritmul dezbaterii se face o singură dată şi se aplică la diverse
teme din diferite arii curriculare.
• Discursurile nu pot fi întrerupte de către ceilalţi participanţi sau de arbitru.
Întrebările se pun numai în timpul alocat dezbaterii sau după încheierea acestuia.
• Formatul de dezbateri Karl Popper a fost creat pentru dezbaterile din societatea
democratică.
• Participanţilor la dezbateri li se cere să găsească răspunsuri la probleme importante
şi reale de natură socială.
• Poţi şi tu să joci într-o astfel de dezbatere!
• Consultă anexa ghidului!
______________________________________________________________________________9

NU UITA !

Oratorie = arta de a compune şi de a rosti discursuri; arta de a vorbi frumos în public

Orator = persoană care compune şi rosteşte un discurs, care are talentul de a vorbi
frumos în faţa unui public
Retorica = arta ( ştiinţa ) de a vorbi bine, de a convinge şi a emoţiona.
Speech =discurs

ŞTIAŢI CĂ:

♣ Deciziile în problemele importante ale comunităţii umane, în vremurile preistorice erau luate în
urma unor dezbateri.
♣ În Grecia antică, ţara în care a creat sistemul democratic, dezbaterile durau, uneori, o zi întreagă
şi puteau lua cuvântul oricare dintre cetăţeni, dacă era autorizat de Adunare.
♣ Tot în Grecia antică, tinerilor li se preda arta dezbaterilor în şcoli.
♣ Socrate, filozof grec ( 469-399 î. Hr. )a fost renumit pentru că era un mare profesor şi gânditor. El
a fost condamnat la moarte de atenieni pentru că a fost considerat “periculos” pentru tinerii pe care
îi îndemna să cerceteze mereu adevărul şi pentru că punea întrebări multe şi incomode. Socrate
afirma adeseori: “ ştiu că nu ştiu nimic”.
♣ În Evul Mediu, dezbaterile şi-au pierdut rolul în conducerea societăţii, dar au devenit un element
de bază în educaţie.
♣ În Statele Unite ale Americii sunt răspândite dezbaterile electorale.
♣ Sir Karl Popper (1902-1944) a fost filozof şi logician englez de origine austriacă.
♣ În România, există programe de dezbateri în licee şi universităţi.

ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE:

Organizaţi întâlniri cu echipe din alte clase şi dezbateţi teme de interes general. Publicul pot fi
colegii din diverse clase, profesorii voştri, părinţii sau alţi invitaţi, în funcţie de scopul
evenimentului. Dezbaterile pot fi organizate chiar în interiorul unor instituţii importante din
comunitatea voastră.
______________________________________________________________________________10

REPORTER PENTRU O ZI !

Aţi urmărit ultimele evenimente la T.V., în presa locală sau la radio?

• Unde şi când se petrec evenimentele din reportaj?

• Cine sunt personajele?
• Care a fost scopul pentru care reporterul a făcut acest material ?

Încercaţi şi voi să fiţi reporteri pentru o zi!

______________________________________________________________________________11

EXERCIŢII :

1. Realizaţi un reportaj pentru T.V./radio/presa având ca subiect un eveniment din

clasa, şcoala sau comunitatea voastră.
2. Relataţi întâmplări reale ale unor reporteri celebrii. Dezbateţi aceste cazuri.

ACTIVITĂŢI EXRAŞCOLARE :

• Prezentarea pe posturile TV, radio şi în presa scrisă a materialelor realizate de elevi.

• Invitarea unor reprezentanţi ai posturilor locale de radio,TV şi ai presei scrise în vederea
realizării unor dezbateri având ca tema “Reportajul - o soluţie a problemelor
contemporane”.
______________________________________________________________________________12
______________________________________________________________________________13

E DREPTUL MEU!

Argumentează-ţi opinia faţă de următoarele situaţii:

alimentele şi apa potabilă în viaţa

noastră;
foametea şi subnutriţia;
importanţa igienei personale;
tuberculoza, hepatita virală, infecţia
cu HIV;
securitatea socială.
______________________________________________________________________________14

EXERCIŢII:

♦Joc. Alcătuiţi echipe de 4 – 5 membri. Veţi primi câte un plic conţinând toate cuvintele din
care sunt alcătuite articolele 2, 3, 5, 21,25, 26 din Convenţia ONU privind drepturile
copilului(un articol de grup). Va câştiga echipa care a refăcut cel mai rapid articolul respectiv.

Sau

Fiecare grupă va primi un set de întrebări. De exemplu:

- Cine este autorul acestor documente ?
- Când au fost elaborate?
- Care este scopul lor?
- Sunt respectate aceste drepturi?
- Care este responsabilitatea noastră faţă de aceste documente?
Fiecare lider de grup va prezenta răspunsurile echipei sale.
Se discută răspunsurile.

Sau

Aşezaţi –vă pe scaune formând un cerc. Aduceţi informaţii din mass media despre
respectarea sau nerespectarea articolelor mai sus amintite. Dezbateţi articolele respective,
aducând argumente pro şi contra.

Sau

Dezbateţi, , tema „Integrarea copiilor seropozitivi în comunitate este justificată”-

aplicând formatul Karl Popper (vezi anexa ).
______________________________________________________________________________15

NU UITA!

Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului

Principii generale: art. 2, 3, 6, 12.
Mediul familial şi îngrijirea alternativă: art. 5, 18.1, 18.2, 9, 10, 27.4, 20, 21, 11, 19,
39, 25.
Sănătate: art. 6.2, 23, 24, 26, 18.3, 27.1, 27.2, 27.3.

ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE:

• Jocuri de socializare, întreceri sportive, desene pe asfalt desfăşurate cu copiii refugiaţi,

copiii din Centrele de plasament, copiii romi, copiii seropozitivi.
______________________________________________________________________________16

MEDIUL MEU DE VIAŢĂ

Lucrând în perechi, completaţi „scheletul peştelui „în căsuţele libere respectând

cerinţele:

Argumente pro
Îngrijirea Îngrijirea Programe de
sănătăţii mediului sprijin Asistenţă medicală

Statul ar trebui
să adopte
măsurile
corespunzătoare
pentru a ajuta ca
oricare copil să
aibă un nivel de
viaţă adecvat

Argumente contra
• Dezbateţi răspunsurile
• Afişează fiecare fişă.
______________________________________________________________________________17

EXERCIŢII
• Solicitaţi părerea şi altor profesori care
predau la clasa voastră, după ce în
prealabil , i-aţi rugat să consulte fişele
voastre
• Discutaţi la următoarea oră de dirigenţie
aceste răspunsuri
______________________________________________________________________________18

NU UITA !
Art. 27:
1. Statele părţi recunosc dreptul oricărui copil de a beneficia de un nivel de trai
care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală şi socială
2. Părinţilor şi oricărei alte persoane care au în grijă un copil le revine în primul
rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităţilor şi a mijloacelor lor
financiare, condiţiile de viaţă necesare în vederea dezvoltării copilului.
3. Datoria statutului de a asigura ca această responsabilitate să fie întâi realizabilă
şi apoi realizată, la nevoie, prin recuperarea pensiei alimentare.

ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE .

Proiect documentar
• Scrisoare deschisă în presa locală privind sprijinul comunităţii pentru familiile aflate în
dificultate, care sunt în imposibilitatea de a respecta art. 27
______________________________________________________________________________19
______________________________________________________________________________20

PENTRU NOI !

FAMILIA

DPC SCOALA

UNESCO ONU

UNICEF

• Care este denumirea completă a instituţiilor din schema de mai sus: UNESCO, ONU,
UNICEF, DPC ?
______________________________________________________________________________21

• Exprimă-ţi opinia în legătură cu:

Semnificaţia familiei pentru tine?
Afirmaţia: „Părinţii sunt şi cei care te cresc, nu doar cei care ţi-au dat viaţă!”
Cauzele pentru care un copil ajunge să fie adoptat? (dispariţia/absenţa părinţilor -
deces, abandon, calamităţi naturale, conflicte armate)

NU UITA:

Aceste organizaţii internaţionale garantează şi următoarele drepturi:

Art. 3, 5, 21, 22, 25, 26, 27, 30, 32, 33, 34, 35,36 37, 38, 39,40,41
Vezi conţinuturile în anexă.

NU UITA !

Adopţia- concept care vizează/urmăreşte protecţia interesului superior al copilului,

acela de a avea o familie în lipsa celei biologice/naturale.

EXERCIŢII:

• Realizează un poster intitulat „Familia mea ”.

• Compuneţi o scrisoare, un articol pentru ziar sau o emisiune radio în care să prezentaţi
situaţia copiilor străzii. Căutaţi să sensibilizaţi opinia publică, autorităţile locale. Adresaţi-vă
şcolii, mass-mediei, autorităţilor.
______________________________________________________________________________22

ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE:

• Invitaţi un reprezentant al autorităţilor locale, al DPC şi discutaţi despre acţiunile concrete,

proiectele realizate pentru protecţia copiilor cu nevoi speciale.
• Realizaţi un proiect în colaborare cu un ONG local sau naţional, care are ca grup ţintă copiii
mai sus amintiţi.
______________________________________________________________________________23

COPIL ÎN DIFICULTATE

„Bobby este un băieţel foarte simpatic, pus pe şotii în

fiecare secundă. Îi plac glumele şi i-ar plăcea să se joace cât e ziua
de lungă. Colegii lui de joacă fac glume şi îl întreabă dacă a fost la
coafor şi unde se bronzează aşa de tare chiar şi iarna.
El locuieşte cu mama lui în blocul de alături. Prietenii lui
Bobby nu l-au văzut niciodată pe tatăl lui, dar asta nu este un
lucru deosebit (e plecat) şi Bobby nu ştie când se întoarce.
Duminica, toţi colegii de joacă ai lui Bobby sunt foarte
fericiţi pentru că merg cu tata la meci. Ce mult şi-ar dori Bobby să
aibă şi el cu cine să meargă, pentru că mama n-are timp
niciodată.”

● Ai vrea /Ţi-ai dori să ai un prieten ca Bobby ?

● Dacă da, l-ai invita să meargă cu tine şi cu tatăl tău la meci ?
● Dacă nu, de ce ?

Instituţiile prezentate anterior garantează dreptul oricărui copil la o familie, dar

prietenia este un sentiment negarantat de nici o instituţie, ci doar de sufletul şi mintea
voastră.!!! Nu uita ca nimeni nu poate trăi fără prieteni. Toţi avem nevoie de
prieteni!!!
Şi „VOI” şi „EL/EA”!!!

● Ce titlu i-aţi da poveştii de mai sus ?

EXERCIŢII:
• Defineşte conceptele: discriminare, marginalizare, excluziune socială.

ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ:

• Vizionarea unei casete video cu tema „Copiii din zonele de conflict ale lumii”.
• Reamenajarea unui spaţiu de joc într-un parc al unui cartier mărginaş sau din zona de joacă a
unui campus de refugiaţi.
______________________________________________________________________________24

CE ESTE MAI BINE PENTRU MINE?

Argumentaţi pro şi contra textelor de mai jos:

Textul nr.1:

Mărioara a împlinit 9 ani şi este în curtea casei împreună

cu fraţii ei mai mici şi udă florile din grădină. Pe stradă se aud
iarăşi glasurile copiilor care se întorc de la şcoală. Mărioara ar fi
vrut să fie cu ei dar, ştie că trebuie să-şi ajute mama să pună
răsadurile de roşii la câmp. Ar vrea să nu fie nevoie să se ducă în
fiecare zi cu mama, deşi ştie că nu are cine să o ajute. Uneori,
când are timp să se joace cu ceilalţi copii de vârsta ei, îi este
ruşine când aceştia râd de ea că nu ştie să scrie şi să citească.

Textul nr. 2:

Pe strada Florilor s-a deschis încă un bar. Patronul este un personaj cam ciudat: fumează tot
timpul, privirea lui este permanent în căutare de ceva, dar oricum ştie tot ce se întâmplă în jurul lui.
Copiii din cartier privesc cu mare admiraţie la toţi patronii şi ar vrea să fie ca ei - puternici şi
importanţi.
Ştefan are 11 ani şi lucrează deja la noul bar deschis chiar lângă casa lui. Munceşte destul:
spală paharele clienţilor barului, mătură şi strânge toate resturile de ţigări. Munca aceasta îi ia mult
timp: începe la 7 dimineaţa şi uneori rămâne pâna la 10 seara, după ce pleacă ultimul client. La
început, când s-a angajat, Ştefan era un băieţel cu ochi strălucitori, foarte iute - de aceea patronul l-a
acceptat să muncească la bar.
Acum zi de zi, Ştefan devine tot mai palid, este foarte obosit şi zâmbeşte arareori. Răsplata pentru
munca făcută este departe de promisiunea făcută. Visul lui Ştefan a fost să-şi cumpere o bicicletă şi
să demonstreze că poate realiza şi el ceva.
______________________________________________________________________________25

Textul nr. 3 :

Carmen trăieşte într-un Centru de plasament. Merge la şcoală, împreună cu ceilalţi copii din
centru. Încă din clasa I a îndrăgit-o foarte mult pe doamna învăţătoare şi s-a străduit să fie printre
copiii cei mai buni, pentru a-i câştiga iubirea. Mai târziu toţi profesorii au constatat înclinaţiile ei
literare şi întotdeauna compunerile ei erau citite în clasă şi date ca exemplu.
Cu toate acestea la faza pe şcoală a olimpiadei de română, lucrarea ei nu a fost selecţionată.

EXERCIŢII:

1. Care dintre drepturile copilului nu sunt respectate ?

2. Ce sentimente ai faţă de copiii din povestirile de mai sus?
3. Ce soluţii propui pentru fiecare dintre dilemele de mai sus?
4. Ce titlu ai da fiecărui text?
______________________________________________________________________________26

ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE:

Fotografierea şi intervievarea copiilor care muncesc în comunitate.

Colecţionarea articolelor din presa scrisă cu aspecte privind munca copiilor.
Realizarea unor desene care să înfăţişeze munci periculoase, efectuate de copiii din
comunitate.
Redactarea unor eseuri cu tema “Cum vezi tu o viaţă mai bună, pentru copiii care muncesc”
Realizaţi o întâlnire cu echipe de dezbateri din celelalte clase de a VI a şi dezbateţi temele:
“Prevenirea fenomenului muncii copiilor este justificată” şi “Munca copiilor ar trebui combătută”.
______________________________________________________________________________27
______________________________________________________________________________28

NU! VIOLENŢEI

“Personalul unei “instituţii de zi“ era

îngrijorat în legătură cu un băiat de 1,5
ani: Bjorn. Mama lui era aspră şi
respingătoare, iar tatăl - foarte distant.
Bjorn plângea foarte mult, se agăţa mereu
de personalul din preajmă. “Ar vrea să fie
ţinut în braţe toată ziua. Orice
interacţiune dintre ei, (părinţi şi copil) se
face foarte greu şi nici părinţii, nici
copilul nu arată a fi fericiţi când se
întâlnesc după-amiaza. ”
Educatorii au observat adesea julituri,
vânătăi şi mici zgârieturi fără a –şi putea
explica de unde apăreau acestea. După o lungă absenţă de la grădiniţă, copilul prezenta mari
dificultăţi în a-şi folosi o mână. Personalul instituţiei a insistat în acest moment ca părinţii să
ducă copilul la doctor. Radiografia a arătat trei rupturi ale braţului, dintre care una era mai
recentă, iar celelalte două, mai vechi”.

(Copilul maltratat-Kari Killen )

1. Ce drepturi ale copilului sunt încălcate? (folosiţi anexa )

2. Ce v-a impresionat în povestirea relatată?
3. Cunoaşte-ţi şi alte situaţii de acest gen? Descrieţi-le pe scurt. Menţionaţi
sursa de informaţie.
4. Care este rolul opiniei publice în aceste situaţii?

NU UITA !

MALTRATARE - fenomen prin care părinţii, persoanele care îngrijesc copilul într-un
asemenea mod încât îi produc acestuia vătămări fizice sau emoţionale, sau neglijează
copilul într-un asemenea grad încât starea sănătăţii sale fizice şi (sau ) emoţionale precum
______________________________________________________________________________29

şi dezvoltarea sa sunt în pericol (Kempe 1979 ).

TIPURI DE MALTRATARE: copii expuşi abuzului fizic; copii neglijaţi; copii expuşi
abuzului emoţional; copii expuşi abuzului sexual.
VIOLENŢA – este un comportament care are ca efect constrângerea unei persoane la a
gândi, a acţiona sau a se comporta într-un anumit fel, supunerea la o experienţă pe care nu
a ales-o (Igor Reitzman, psihoterapeut).

EXERCIŢII:
Analizaţi consecinţele maltratării copiilor în rezultatele lor şcolare,
abandonului şcolar, absenteismului.
Pe grupe de lucru, realizaţi afişe prin care să atrageţi atenţia comunităţii
şcolare asupra acestei problematici. Afişaţi-le în locul cel mai vizibil din
şcoală!

ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ :

- Invitarea unei persoane de la DGPDC.

- Elaborarea unor scrisori deschise către autorităţile competente în situaţia
identifcării unor astfel de cazuri.
- Participarea ca voluntari sau iniţierea unor proiecte pentru prevenirea
abandonului şi absenteismului şcolar.
______________________________________________________________________________30

NU! EXPLOATĂRII

A. Analizaţi imagini şi articole din presa scrisă în care se reflectă cazuri de exploatare: munca
ilegală, exploatarea sexuală, pornografia, prostituţia.

B. Dezbateţi consecinţele acestor forme de exploatare asupra copiilor.

C. Organizaţi o dezbatere în formatul Karl Popper, având ca model cazurile din anexă.

NU UITA !

MUNCI PERICULOASE - sunt considerate după recomandarea OIM nr.190

a. muncile care îi expun pe copii la riscuri fizice, psihologice sau sexuale
b. muncile care se efecutează sub pământ, sub apă, la înălţimi periculoase sau în spaţii
restrânse
c. muncile care se efectuează cu maşini, materiale sau instrumente periculoase sau care
implică manipularea sau transportul unor greutăţi
d. muncile care se efectuează într-un mediu nesănătos, care pot, spre exemplu, să îi supună pe
copii la acţiunea unor substanţe, agenţi sau proceduri periculoase sau unor condiţii de
temperatură, de zgomot sau vibraţii care le-ar prejudicia sănătatea
e. muncile care se efectuează în condiţii deosebit de dificile, spre exemplu, pe parcursul mai
multor ore sau în timpul nopţii sau pentru care copilul este reţinut în mod nejustificat la
sediul patronului.
Art. 32, 34, 36, 37, 40, 41 din Convenţia pentru Drepturile copilului
______________________________________________________________________________31

EXERCIŢII :
- Elevii împărţiţi în 4-5 grupe vor crea câte un afiş în format A3, care să reflecte propria viziune
faţă de exploatare, având ca slogan „ Nu exploatării ! „

ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE :

- Elaborarea unui manifest împotriva exploatării care să fie publicat în presa locală,
distribuit în şcoli, afişat în locuri publice vizibile
- Invitarea unei persoane din cadrul DGPC (Direcţia Generală pentru Protecţia Copilului)
pentru discuţii şi prezentarea de soluţii la cazurile prezentate.
- Dezbatere în formatul Karl Popper a temei „Combaterea muncii copiilor este justificată”
______________________________________________________________________________32
______________________________________________________________________________33

A FOST ODATĂ ŞI ÎNCĂ MAI ESTE……

Era o căldură insuportabilă. La marginea oraşului se adunase o mulţime de oameni cu ochii

îngroziţi care stăteau într-un ţarc asemenea animalelor. În jurul lor forfoteau oameni bine îmbrăcaţi
ce purtau pe cap pălării albe şi fumau în continuu, aruncând câte o privire cercetătoare fiinţelor din
ţarc. Le priveau evaluându-le statura, muşchii şi chiar dinţii. Hamdi avea doar 5 ani şi încă îşi aduce
aminte:
“O ţineam strâns de mână pe mama, o femeie puternică şi încă tânără. În mulţimea din locul acela
îngrădit, ca un ţarc, simţeam ca mă sufoc şi nu mai ştiam unde sunt fraţii mei mai mari. Vedeam
doar cum unul câte unul, oamenii din jur, erau vânduţi si plecau cu cumpărătorii lor. Deodată
mama m-a strâns tare de mână: „Ce se intamplă?” După încă o strângere de mână, am văzut că
pleacă şi ea uitându-se cu ochii îngroziţi la mine…La sfârşit şi pe mine m-a cumpărat cineva şi m-a
dus undeva departe unde nu cunoşteam pe nimeni şi nimeni nu avea grijă de mine. Ştiu doar că
aveam voie să ascult, să mă supun şi să nu obosesc niciodată.”

“ Ea nu putea alege, tu poţi…”

● Ce au devenit oamenii din ţarc în urma vânzării ? Dar Hamdi ?

● Cine erau cumpărătorii?
● Ce ştiţi despre sclavie ?
● Mai există sclavie ?
● Aţi întâlnit astfel de poveşti adevărate în literatura studiată? Dar în filme?

NU UITA:

• Sclavia, vânzarea sau comerţul cu copii, servitutea pentru datorii şi munca de servitor,
precum şi munca forţată sau obligatorie, inclusiv recrutarea forţată sau obligatorie a
copiilor în vederea utilizării lor în conflictele armate este una din cele mai grave forme
ale muncii copiilor
• Munci periculoase efectuate de copii sunt activităţile sau ocupaţiile care, prin natura
sau formele lor au produs sau produc efecte negative asupra siguranţei, sănătăţii (fizice
sau mentale) şi dezvoltării morale a copilului
______________________________________________________________________________34

EXERCIŢII
• Creează afişe cu tema “Colonialismul şi sclavia - forme de exploatare umană”. Posterele
vor fi afişate în şcoală în scopul sensibilizării comunităţii şcolare.

ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE:
• Lectura unor fragmente din romanul “Coliba unchiului Tom” sau vizionarea filmului
inspirat din acest roman.
• Joc teatral - dramatizarea unor scene inspirate de acest roman.
• Dezbatere în formatul Karl Popper pe tema “Traficul de fiinţe umane aparţine trecutului”.
______________________________________________________________________________35

FII ATENT ! …ŢI SE POATE ÎNTÂMPLA…

„Era vară şi Kati se juca împreună cu prietenii. Lângă

locul de joacă, dintr-o maşină luxoasă a coborât un bărbat care
mânca o ciocolată. S-a aşezat pe bancă şi a început să asculte
discuţia copiilor. Le-a oferit ciocolată, a vorbit frumos despre
locuri minunate. I-a întrebat despre părinţi...Apoi i-a întrebat
dacă i-ar place să vină cu el în astfel de locuri. Copii erau
încântaţi şi unii au spus că îşi vor întreba părinţii dacă îi lasă.
Kati era fascinată şi l-a rugat pe domnul acela aşa de bun
să o ducă chiar acum să vadă câte ceva din ce povestise.
Domnul a acceptat şi i-a spus că se vor întoarce tocmai mâine. Kati n-a stat pe gânduri – mama
era în delegaţie, tata la serviciu aşa că..... Dar nu s-a întors a doua zi..., de fapt nu s-a mai
întors....”

• Care sunt opiniile voastre referitoare la povestirea

de mai sus? Argumentaţi
• Aţi mai întâlnit astfel de situaţii?
• Cum aţi defini traficul de fiinţe vii?
• Observaţi în schema de mai jos condiţiile în care
un om poate deveni o “ marfă” .
______________________________________________________________________________36

FIŞA DE LUCRU:

LIPSA

INFORMA IEI EDUCA IEI COMUNICĂR ATEN IEI CELOR

II DIN JUR

PRAD U OAR
PENTRU
TRAFICAN I

NU UITA:

TRAFIC
1.Totalitatea transporturilor de mărfuri şi persoane pe o anumită cale de
comunicaţie în condiţii precizate; ex. trafic rutier
2. Activitate economică care are ca scop schimbul de mărfuri şi de valori;
ex. trafic de mărfuri
3. Comerţ ilicit: în afara legislaţiei existente
4. Trafic de persoane: considerarea oamenilor (în special copii, adolescenţi
şi femei) ca mărfuri de pe urma cărora se poate obţine un profit
TRAFICANT = persoană care face comerţ ilicit.
Art. 34, 35, 36 din Convenţia pentru Drepturile Copilului.
______________________________________________________________________________37

EXERCIŢII .
• Discutaţi în perechi tema. „ În ce condiţii o persoană se poate transforma din fiinţă umană
în marfă?”. Realizaţi un panou pe coridorul şcolii cu răspunsurile voastre. Adăugaţi imagini
din diverse reviste, ziare etc.

ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE:

• Selectaţi articole şi imagini din presa cotidiană referitoare la traficul de persoane.

• Imaginaţi mici scenete în care un copil este atras în cursă de un posibil traficant. Dezbateţi
situaţiile propuse în scenete şi evidenţiaţi posibile măsuri de prevenire, soluţii.
• Cu părinţii şi membrii comunităţii care sunt implicaţi în apărarea drepturilor copiilor şi în
acţiuni de prevenire şi eliminare a muncii copiilor, cu accent pe traficul de fiinţe uman -
iniţiaţi proiecte, discuţii pentru familiarizarea colegilor cu această realitate.
• Lansarea unei campanii de eliminare a traficului de fiinţe umane la nivel local - în şcoli,
comunitate locală - naţional şi internaţional.

NU UITA !
“……. la vârsta ta, mulţi copii cred că nu sunt înţeleşi sau iubiţi destul, că alţii sunt fericiţi şi nu ei.
Uită-te în jur cu atenţie şi ai să vezi oameni cu adevărat nefericiţi; atunci vei descoperi cât de mici
sunt propriile tale probleme. Să înveţi despre drepturile copilului însemnă să ştii să recunoşti
durerea altora înainte de a te gândi la tine.”
______________________________________________________________________________38
______________________________________________________________________________39

ESTE VREO DEOSEBIRE ?

În fotografie sunt mulţi oameni TU şi EU ne putem regăsi între ei.

Ei sunt refugiaţi. Ei sunt ca tine şi ca mine. Şi atunci care este deosebirea? Sentimentele nu
sunt întotdeauna surprinse de imagini. Refugiaţii recunosc ce este teama. În timp ce casele noastre
sunt în siguranţă, vieţile şi drepturile noastre sunt protejate, ei au trebuit să-şi lase casele în urmă,
iar drepturile lor au fost spulberate de violenţă şi ură. Au trăit mereu cu frica pentru vieţile lor. De
aceea a fost nevoie să-şi părăsească ţara, de aceea sunt refugiaţi. Deşi nu le putem da înapoi ceea ce
au pierdut, ei au nevoie de o mână de ajutor. Au nevoie de zâmbetul şi ajutorul nostru; astfel îşi pot
construi un viitor.
Refugiaţii aduc cu ei un potenţial pozitiv care poate fi folosit, benefic, de societatea în care se
integrează.
• Sunt toţi cei din fotografie la fel? ( grupa 1 )
• Suntem toţi oamenii identici? ( grupa 2 )
• Ţi-ai dori să cunoşti obiceiuri şi tradiţii pe care le aduc aceşti oameni cu ei? (grupa 3 )
• Ai dori să ai un prieten dintre ei? (Grupa 4 )
______________________________________________________________________________40

ACTIVITAŢI EXTRAŞCOLARE :
• Realizaţi un chestionar, cu sprijinul presei locale, privitor la etniile locale, cu 7-8 întrebări.
• Vizitaţi sediile unor comunităţi etnice locale din localitatea voastră sau din cea mai
apropiată şi documentaţi-vă asupra obiceiurilor şi tradiţiilor acestora.
• Dezbatere, pe baza informaţiilor din mass media cu privire la soarta refugiaţilor, îndeosebi a
copiilor.
• Organizaţi o expoziţie culinară, având ca invitaţi reprezentanţi din comunităţile cu refugiaţi,
din diferite etnii, cu mâncăruri şi cu muzică tradiţionale.
• „Seara prieteniei” – învăţarea unor dansuri, cântece etc. specifice diverselor etnii.
______________________________________________________________________________41

NU SUNTEM LA FEL, DAR SUNTEM EGALI

„Rasa galbenă, se ştie,

Are piele argintie
Şi părul extrem de lung
Şi lucrează la un strung!
Rasa neagră, cum se ştie,
Are pielea alburie
Şi părul extrem de lung
Şi lucrează la un strung!
Rasa albă, cum se ştie,
Are pielea vişinie
Şi părul extrem de lung
Şi lucrează la un strung!
Asta este dragi nepoţi,
Toţi sunt oameni,
oameni toţi!”

NICHITA STĂNESCU

1. Sunteţi de acord că toţi oamenii sunt egali, aşa

cum reiese din poezie?

2. Dacă ar fi să alegi dintre un om negru şi unul

alb, ce ai alege să fii şi de ce ?

3. Dacă ar fi să trăieşti în mijlocul altor rase de oameni (minorităţi) ai accepta sau ţi-ar fi
teamă de aceştia?

4. Dacă ai fi medic, ai îngriji şi oameni din alte rase (minorităţi)?

Argumentaţi-vă răspunsul!
______________________________________________________________________________42

When I was born Când m-am născut

I was black Eram negru
When I grew up Când am crescut
I was black Am rămas tot negru
When I am cold Când mi-e frig
I am black Sunt negru
When I am sick Când mi-e rau
I am black Sunt negru
When I am hot Când mi-e cald
I am black Sunt negru
When I die Când mor
I am black Sunt tot negru.

When You were born Când Tu te-ai născut

You were pink Erai roz
When You grew up Cnd ai crescut
You are white Ai devenit alb
When You are cold Când ţi-e frig
You go blue Te albăstreşti
When You are sick Când ţi-e rău
You go purple Te-nvineţeşti
When You hot Când ţi-e cald
You go red Te-nroşesti
You go green. Te-nverzeşti.
When You die Când mori
And yet, You Şi, totuşi,
Still have the cheek Ai îndrăzneala
To call me Să-mi spui
COLOURED. Că eu sunt DE CULOARE.

ANOMIM
______________________________________________________________________________43

Răspunde la întrebările de mai jos:

1. Încearcă să înlocuieşti, în prima strofă, non culoarea neagră cu culorile care ţi se
potrivesc în stările menţionate (alte culori decât cele din poezie ).
2. De ce este îndrăzneală să afirmi că deşi eşti negru, eşti „de culoare” ?
3. Când eşti copil eşti alb (pur, inocent, sensibil) sau negru (gol, neştiutor)?
4. Defectele se pot transforma în calităţi? Albul poate deveni negru şi viceversa?
Argumentaţi-vă părerea!

NU UITA !

Minor = persoana sub 18 ani

= lucru fără importanţă
Minoritate = care face parte dintr-o colectivitate fiind în număr foarte mic faţă de aceasta
Minoritate naţională = grup de oameni care folosesc aceeaşi limbă şi origine, care locuieşte pe
teritoriul unui stat naţional.

EXERCIŢII

• Scrieţi o poezie cu două strofe pornind de la cuvintele: prietenie, tărâm, zig-zag, dans, ritm,
alb, negru.

ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE :

• Lectura selectivă din romanul „Aventurile lui Hucklebery Finn” sau vizionarea filmului
inspirat din acest roman
• Realizarea unei emisiuni pe posturile locale TV sau radio, având invitaţi din rândul
diferitelor minorităţi (etnii ).
• Invitarea unor personalităţi aparţinând diferitelor etnii, minorităţi din comunitatea voastră.
• Iniţierea unor spectacole comune.
______________________________________________________________________________44

O EUROPĂ COMUNĂ

Motto : „ Copilul râde:

„Înţelepciunea şi iubirea e jocul ! ”
Tânărul cântă :
„ Jocul şi înţelepciunea mea-i iubirea ! ”
Bătrânul tace:
„ Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea !”

(Lucian Blaga – Trei feţe; Poemele iubirii )

Hai să învăţăm prin joc !

• „O Europă comună”
Materialele necesare sunt: o hartă a Europei, carton colorat, creioane, bandă adezivă.
Conducătorul de joc trebuie să pregătească jocul din timp. Va copia, la o dimensiune
convenabilă şi pe cartoane de culori diferite, o parte din ţările europene, pe care le va decupa într-un
anumit număr de bucăţi în funcţie de numărul participanţilor.
Aceştia vor trage la sorţi câte o bucăţică de carton şi se vor grupa în funcţie de culori, urmând
să recompună ţara respectivă şi să poziţioneze capitala acesteia pe harta rezultată.
Prima echipă care este gata fixează pe harta Europei ţara respectivă, câştigând jocul. Jocul
poate continua, echipele mimând ceva specific ţării respective (un monument, un personaj celebru,
un fel de mâncare, un dans, etc.)
• „Să jucăm teatru”
Materiale necesare: pentru fiecare echipă se pregăteşte un sac în care se găsesc aceleaşi
obiecte (de exemplu: un ghem de lână, un pieptene, un ziar, un creion, un morcov, o batistă etc.)
Echipelor li se acordă un anumit interval de timp, pentru a pregăti o scurtă scenetă, folosind
noţiunile din lecţiile anterioare. Sceneta se va prezenta sub formă de mimă, folosindu-se în mod
obligatoriu toate obiectele primite. Spectatorii, ceilalţi elevi, vor trebui să ghicească titlul scenetei.
Se pot discuta situaţiile prezentate şi soluţiile identificate.
______________________________________________________________________________45

• „Fotografia vie”
Materiale necesare: mai multe fotografii sau imagini care să reprezinte grupuri sau activităţi
diverse, din diferite ţări, continente (cântăreţi de muzică, o nuntă, premierea unor sportivi, o echipă
de pompieri, o întrunire politică, o serbare, o trupă de dansuri, etc).
Conducătorul de joc aşează fotografiile cu faţa în jos, invitând câte un reprezentant din fiecare
echipă să aleagă una din ele. Echipele trebuie să păstreze secretul fotografiei alese.
Rând pe rând, fiecare echipă va reprezenta fotografia aleasă, încercând să imite, cât mai fidel,
poziţia şi activitatea personajelor. După ce subiectul fotografiei va fi ghicit, conducătorul de joc
arată fotografia celorlalţi participanţi, care vor compara fidelitatea fotografiei vii cu originalul.
• „O construcţie originală”
Materiale necesare: se vor folosi cutii goale de Coca-cola, de
chibrituri, tuburi de carton, ambalaje, dopuri, pixuri, creioane, scotch,
plastilină, sfoară, ruletă, centimetru de croitorie, boabe de fasole.
Fiecare echipă primeşte un număr egal de materiale de
construcţie, bandă adezivă şi plastilină pentru a executa, într-un timp
stabilit, o construcţie cât mai înaltă, stabilă, care să fie specifică unei
ţări. Fiecare participant va primi un număr egal de boabe de fasole, care reprezintă banii cu care se
vor cumpăra construcţiile.
Participanţii sunt încurajaţi să se sfătuiască în cadrul echipelor asupra alegerii obiectului şi a
modului de execuţie.
În final, câte un reprezentant al fiecărei echipe prezintă construcţia, explicând scopul,
importanţa acesteia în cadrul comunităţii, calităţile estetice, etc. După aceste prezentări urmează
vânzarea construcţiilor prin licitaţie. Aceasta este condusă de conducătorul jocului. La licitaţie
participă toţi jucătorii folosind boabele de fasole. Dacă mai mulţi jucători sunt de acord, ei pot licita
în comun, beneficiind de o sumă mai mare de bani.
Se premiază construcţiile în funcţie de :înălţime, stabilitate, prezentare, numărul de boabe de
fasole obţinut la licitaţie.
Acest joc poate dura destul de mult timp, conducătorul de joc trebuind să prevadă minimum
două ore pentru desfăşurarea acestuia.

ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE :
• Încercaţi să aplicaţi aceste jocuri în excursiile voastre
• Antrenaţi în aceste jocuri sau altele, copiii refugiaţi sau din diverse minorităţi, etnii cu care
colaboraţi în diverse proiecte. Care sunt rezultatele în urma jocului dintre voi?
______________________________________________________________________________46
______________________________________________________________________________47

EXISTĂ LUCRURI FĂRĂ PREŢ ŞI LUCRURI NEPREŢUITE !

Argumentaţi pro şi contra cugetările de mai jos:

Dăruirea, folosinţa şi pierderea sunt cele trei stări ale averii; cine nici nu dă, nici nu foloseşte,
aceluia îi rămâne starea a treia- pierderea; ( grupa 1 )

Aceasta este perla mea, aceasta este averea mea, aceasta este tot ce am; aceasta este viaţa
mea….Ramayana ( grupa 2 )

Ce folos îi aduce averea celui fără minte? Căci nu poate cumpăra cu ea înţelepciune.
Noi trebuie să-i poruncim banului, nu să-i fim robi. ( grupa 3 )

Preţul real al muncii este ştiinţa şi virtutea; bogăţia şi petrecerea sunt

numai semnele lor. Aceste semne, ca şi moneda de hârtie, pot fi
imitate sau furate; însă ceea ce reprezintă ele, anume ştiinţa şi
virtutea, nu poate fi imitat sau furat. (grupa 4 )

Se întâmplă adesea ca să fim stimaţi în măsura în care ne stimăm noi

înşine. (grupa 5 )
______________________________________________________________________________48

NU UITA !

Valoare - suma calităţilor caracteristice unui obiect, unei fiinţe, unui fenomen
Valori fundamentale - adevărul, binele, frumosul
Valori materiale- totalitatea bunurilor şi serviciilor care sunt utilizate de către
indivizi în scopul asigurării unui nivel de viaţă cât mai înalt. Ex. bani, bijuterii,
maşini, imobile…
Valori spirituale - produse ale artei, muzicii şi literaturii care se adresează laturii
spirituale, sensitive a individului; concepte filozofice, etice, religioase. Ex: tablouri,
lucrări ştiinţifice, literare, filozofice, norme morale şi civice

Redactaţi un scurt eseu folosind cuvintele: preţios, adevăr, cufăr, zână, copil, insulă,
dinozaur, copie, important, muncă. Subliniaţi cuvintele care exprimă valori.

ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE :

“Comunitatea în care trăiesc?!” – identificaţi în comunitatea voastră clădiri, monumente etc.

simboluri de artă şi cultură. Fotografiaţi-le şi realizaţi o expoziţie în holul unei clădiri
importante din comunitate. În dreptul fiecărei fotografii treceţi un mic comentariu - povestea
clădirii, o impresie, creaţi o poezie etc. Invitaţi pe toţi cei apropiaţi şi reprezentanţi mass –
media.
Identificaţi în comunitatea voastră clădiri, monumente etc. semnificative din punct de vedere
cultural, dar neîngrijite şi iniţiaţi o campanie de sensibilizare a opiniei publice prin care să
reuşiţi să găsiţi soluţii care să “salveze” obiectivul găsit.
______________________________________________________________________________49

LUMEA ÎN CARE TRĂIM E O MINUNE!

Priviţi la minunile lumii! Adăugaţi la fişele de lucru imagini care să reprezinte valori
materiale sau spirituale. Argumentaţi alegerea făcută!

NU UITA !

Minune - lucru cu însuşiri excepţional de frumoase, care uimeşte, produce admiraţie;

minunăţie

Artă- formă a activităţii umane care are drept scop producerea unor valori estetice;
îndemânare deosebită, pricepere

Om creativ- care este capabil de a inventa, de a-şi imagina, de a realiza, ceva nou sau
original
______________________________________________________________________________50

EXERCIŢII :

- Faceţi o listă cu lucrurile cele mai valoroase pentru voi în viaţă. Discutaţi cu colegul de
bancă opţiunile voastre. Prezentaţi şi în faţa clasei lista, argumentându-vă opiniile.
- Ce valorile pe care voi le apreciaţi aţi fi de acord să le împărţiţi cu un copil care are mai
puţin decât voi? Dezbateţi între voi.

ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ:
Invitarea unui pictor, actor, medic pentru discuţii referitoare la valori de ieri şi de azi.
Vizionarea unor filme video (documentare despre cele 7 minuni ale lumii, etc.)
Imagini cu cele 7 minuni ale lumii, cărţi celebre, tablouri celebre, bijuterii, Khohi-noor,
oameni de valoare...
______________________________________________________________________________51

Fişa 1-Valori materiale

Tablouri
Celebre

Bijuterii Figuri din

insula
Paştelui

Valori
materiale
Clădiri Templul
celebre Cambogian

Sculpturi Poza Taj-

Celebre Mahal
______________________________________________________________________________52

Fişa 2: Valori spirituale

? ?

Poezii
celebre

Cărţi celebre Figuri

Oameni
ştiinţa

Valori
Spirituale

Zâmbet, Strângere de
Floare mână
Îmbrăţişare zâmbet
respect

încredere,
solidaritate,
acceptare,
respect,
înţelegere

? ?
______________________________________________________________________________53

CAPITOLUL VII.
______________________________________________________________________________54

CITIUS. ALTIUS. FORTIUS

Completaţi rubricile tabelului de mai jos, răspunzând, pentru rubrica „Ştiu” la

întrebările:

- Care sunt simbolurile olimpice?

- Ce ştiţi despre jocurile olimpice?

- Care este scopul jocurilor olimpice?

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

- Ce aţi dori să mai ştiţi despre Jocurile olimpice? Completează şi rubrica ”Vreau să ştiu”.

Simbolurile olimpice sunt:

Flacăra olimpică - simbol al soarelui şi vieţii;

Ştafeta flăcării olimpice – simbol al întoarcerii permanente în Olympia,

originea jocurilor olimpice;
______________________________________________________________________________55

Steagul olimpic constituit din cinci inele- simbol al înfrăţirii celor cinci
continente (culorile cercurilor olimpice sunt prezente în toate steagurile
naţionale);

Jurământul olimpic este rostit de reprezentantul ţării organizatoare;

Imnul olimpic antic a fost înlocuit cu imnuri compuse special de fiecare ţară gazdă;

Satul olimpic-simbol al înţelgerii între popoare.

Menţionează în rubrica “ Am învăţat” ce ţi s-a părut mai interesant din lecţie!

NU UITA!

CITIUS=mai repede
ALTIUS=mai sus
FORTIUS=mai puternic
JURĂMÂNTUL SPORTIV: Jurăm că vom lua parte la jocurile olimpice în luptă dreaptă,
respectând regulamentele şi dornici să ne întrecem în spiritul adevăratei sportivităţi pentru gloria
ţării noastre şi a sportului.
______________________________________________________________________________56

ŞTIAŢI CĂ:

In antichitate :
o locul de desfăşurare a acestor jocuri era Olympia şi de aceea jocurile s-au numit
Olimpiade?
o au avut loc 293 de Olimpiade de-a lungul a XII secole ?
o Olimpiadele se desfăşurau din 4 în 4 ani, în cursul lunii august şi durau 5 zile?
o 30-40000 de spectatori asistau în fiecare zi la desfăşurarea jocurilor?
o cele mai disputate probe erau: alergare, lupte, pentatlon şi întrecerea cu care de luptă?
o Jocurile Olimpice erau considerate cea mai mare sărbătoare a tinereţii.

Jocurile moderne:
- 1896, la Atena, are loc prima ediţie a Jocurilor Olimpice Moderne
- Pierre de Coubertin este iniţiatorul acestora.
- In 1924 sunt introduse Jocurile Olimpice de iarnă.

D. ACTIVITATI EXTRAŞCOLARE
Creare de postere pe tema simbolurilor olimpice.
Eseuri despre figuri celebre din istoria Jocurilor Olimpice.
______________________________________________________________________________57
______________________________________________________________________________58

IDEILE MELE !

„Educaţia este soluţia necesară pentru a face faţă oricărei situaţii

de viaţă”
( Dr. John G. Hibben,
fostul presedinte al
Universităţii Princeton)

Analizaţi , în grupul de lucru din care faceţi parte, textul de mai jos:

„Cu ani în urmă, un sărman imigrant olandez se vedea nevoit să cureţe ferestrele unei
brutării după terminarea cursurilor şcolare pentru a-şi ajuta familia. Părinţii lui erau atât de
săraci încât, în fiecare zi, el obişnuia să iasă pe stradă cu un coş pentru a aduna bucăţelele de
cărbune care cădeau în şanţuri din camioanele care îl livrau consumatorilor casnici. Acel băiat,
Edward Bok, n-a avut ocazia să studieze mai mult de şase ani; totuşi, a reuşit să devină unul
dintre cei mai vestiţi editori de reviste din istoria ziaristicii americane. Cum a făcut?
A părăsit şcoala la treisprezece ani şi a devenit curier pentru Western Union, dar n-a
renunţat nici o clipă la idealul unei educaţii. A început să se autoeduce. A economisit banii de
transport şi s-a lipsit de prânz până a adunat destul încât să cumpere o enciclopedie a
biografiilor americanilor remarcabili - şi apoi a făcut ceva de care nu mai auzise nimeni până
atunci. A citit povestea vieţii fiecărui om vestit şi apoi le-a scris acestora, solicitându-le
amănunte suplimentare despre copilăria lor. Ştia să asculte. ...Mulţi l-au invitat acasă şi au
povestit împreună....Aceşti oameni i-au insuflat o perspectivă şi o ambiţie care i-au schimbat
destinul. ...”
(Secretele succesului – Dale Carnegie )
______________________________________________________________________________59

Răspundeţi, în scris, la întrebările de mai jos :

1. Care este cheia succesului lui Edward Bok?

2. Ce calităţi apreciaţi la el? Evidenţiaţi dacă a dat dovadă de spirit de iniţiativă!
3. Ce este autoeducaţia ? când se încheie acest proces în viaţa unui om?
4. Cum ai fi procedat dacă ai fi fost în locul lui Edward Bok?
5. Ce titlu ai pune acestei întâmplări adevărate?

NU UITA !

Antreprenor derivă din lb. Franceză şi înseamnă întreprinzător sau cel care
întreprinde o activitate.
Antreprenorul – îşi dedică energia, timpul, cunoştinţele, abilităţile manageriale şi
înfruntă riscuri pentru a conduce o afacere particulară, pentru a produce bunuri şi
servicii cerute de consumatori
Afacere- activitate de comerţ, meserie, proces (business - engleză, affaire –
franceză, Geschaff - germană).

exploreze viitorul inoveze viseze

ANTREPRENORUL trebuie să

fie empatic fie generos lupte

______________________________________________________________________________60

ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE:

Organizaţi o ieşire la iarbă verde, dar nu uitaţi să luaţi cu voi şi jocurile:

„ Metropoly” sau „ Capitaly – locul plasamentelor financiare europene”
Iniţiaţi, într-o după masă, o expoziţie cu vânzare a jucăriilor de care nu vă mai
folosiţi. Stabiliţi-vă obiective precise pentru cheltuirea banilor obţinuţi.
Poate realizaţi şi un fond din care să faceţi cumpărături pentru membrii unui azil de
bătrâni, copii ai străzii etc.
Rugaţi părinţii să discutaţi într-o după amiază despre cheltuielile curente ale familiei:
chiria sau întreţinerea, lumina, costul mâncării etc.
Invitaţi la o masă rotundă oameni realizaţi, întreprinzători particulari, poate chiar
dintre părinţii voştri. Întrebaţi-i despre copilăria lor, cum au răzbit în viaţă, cum au
obţinut rezultatele pe care le au.
______________________________________________________________________________61

NU TE SUPĂRA FRATE !

Hai să ne jucăm şi astfel să învăţăm despre fair play!

Urmează îndrumările de mai jos şi vei reuşi!

Fiecare echipă reprezintă o ţară care participă la

jocurile olimpice. Participanţii pot depune chiar un
jurământ olimpic, promiţând că vor respecta regulile
de fair play sportiv. O anumită seriozitate va oferi mai
mult haz probelor inedite care urmează să aibă loc.
După ceremonia de deschidere, conducătorul de
joc - preşedintele comitetului olimpic - va prezenta
probele olimpice.
Acestea vor fi trecute pe un panou în felul următor:

Proba olimpică Ţara Reprezentantul Locul obţinut

1. Aruncarea cu greutatea,
2. Ştafeta combinată;
3. Aruncarea cu suliţa;
4. Trasul la ţintă;
5. Ştafetă în doi;
6. Proba specială.
Fiecare ţară urmează să îşi aleagă participanţii la probele olimpice şi numele acestora se trece
pe panou, în dreptul ţării respective. Echipele se aliniază ca pentru o ştafetă în dreptul liniei de start.
Înaintea fiecărei probe, preşedintele comitetului olimpic explică în ce constă aceasta.

1. Aruncarea cu greutatea se va executa după regulile acestui sport, însă greutatea este o
minge făcută din vată!

2. Ştafeta combinată solicită participarea întregii echipe: traseul la dus se execută târâş, iar la
întors într-un picior.
______________________________________________________________________________62

3. Aruncarea cu suliţa, care este de fapt un pai.

4. Trasul la ţintă, într-un panou punctat, cu o minge de ping-pong muiată în vopsea.

5. Ştafeta în doi se execută pe echipe, se aleargă în perechi ţinând un balon umflat între frunţile
jucătorilor.

6. Proba specială este o surpriză pentru toţi jucătorii. Reprezentantul fiecărei echipe capătă un
castronaş cu boabe de mazăre, un pai şi un alt castronaş gol. Într-o limită de timp de 3min.,
acesta trebuie să mute cu ajutorul paiului cât mai multe boabe dintr-un castronaş în celălalt.

Punctajele fiecărei echipe se totalizează, după care urmează medalierea echipelor cu aur, bronz
şi argint. Medaliile respective se confecţionează din hârtie colorată. Preşedintele comitetului
olimpic nu va uita să felicite toţi participanţii acestei neobişnuite întreceri sportive.

NU UITA!
Fair play înseamnă:
- a respecta regulile jocului;
- a-ţi apăra şansele în mod cinstit;
- a-ţi respecta adversarul şi coechipierii;
- a nu te dopa;
- a nu influenţa arbitrii;
- a te purta sportiv cu publicul;
- a te comporta frumos cu ziariştii;
- a-ţi rămâne credincios ţie însuţi şi sportului pe care l-ai îndrăgit.
______________________________________________________________________________63

ŞTIAŢI CĂ :

începând din 1965, la sediul UNESCO se înmânează an de an

„Trofeul Internaţional Fair play” de către „Comisia Internaţională Fair
play” care poartă numele lui Pierre de Coubertin?
printre sportivii care au primit acest premiu sunt: Eugenio Monti,
Lia Manoliu, Bobby Charlton, echipa de fotbal a Japoniei, a spaniolilor,
Stan Smith , Pele, Zatopek, Ion Moina etc. ?

ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE:

♦ Invitarea unui sportiv cu rezultate deosebite

♦ Invitarea unui om de afaceri, a primarului etc. şi discutarea modului în care aplică principiile
fair-play-ului în viaţa lor de zi cu zi
♦ Realizaţi postere pe tema „Fair play în viaţa mea”
♦ Redactaţi eseuri despre situaţii de fair play din diverse competiţii sportive.
______________________________________________________________________________64

ÎMI PLACE LOCUL ÎN CARE TRĂIESC ?

Puteţi schimba locul în care trăiţi, dacă aveţi idei, iniţiativă! Pentru aceasta scrieţi
proiecte, folosind modelul de mai jos şi puneţi-l în practică!

TITLUL PROIECTULUI :

SCOPUL PROIECTULUI:

OBIECTIVE PROPUSE SPRE REALIZARE ÎN URMA PROIECTULUI:

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR:

Nr.crt. Activitatea Perioada Cine o Cine răspunde

propusă realizează
______________________________________________________________________________65

ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE :

Contactarea factorilor de decizie locali în vederea, asigurării bazei materiale: puieţi de pomi,
răsaduri de flori, vopsea, unelte etc., pentru punerea în practică a proiectului ales;
Invitarea unui om de afaceri local care să relateze despre copilăria lui, despre modul cum a
reuşit în viaţă şi eventual să devină sponsor pentru punerea în practică a proiectelor.
______________________________________________________________________________66

ANEXE

Prezentarea algoritmului dezbaterii Karl Popper

Durata Activitatea echipei care susţine Activitatea echipei negatoare

tema - echipa afirmatoare
4 min A1 - este cel care prezintă Ascultă şi notează argumentele
poziţia echipei afirmatoare. echipei afirmatoare.
2 min A1 - răspunde la întrebările puse
de N3.
4 min Ascultă şi notează argumentele N1 - Contraargumentează cele
echipei negatoare. susţinute de afirmatori, argument
cu argument. Acceptă definiţiile
termenilor cheie din tema
afirmatorilor sau propune, motivat,
altele. Totodată prezintă cazul
negator, care reflectă viziunea
echipei asupra temei.
2 min. N1 răspunde la întrebările puse de
A3.
3 min. A2 - Reconstruieşte cazul Ascultă şi notează argumentele lui
afirmator după atacul negator. A2.
Dezvoltă ideile lui A1 şi
contraargumentează cazul
negator.
2 min. A2 răspunde la întrebările puse
de N1.
3 min Ascultă si notează argumentele N2 -Continuă contraargumentarea
lui N2. propusă de N1, referindu-se şi la
ceea ce a dezvoltat A2. În ceea ce
priveşte cazul propriu, dezvoltă
argumentele şi le susţine cu
dovezi.
2 min N2 - răspunde la întrebările puse
de A1.
______________________________________________________________________________67

3 min. A3 - are rolul de a concluziona Ascultă şi notează argumentele

dezbaterea din punctul de vedere echipei afirmatoare.
al afirmatorilor.
3 min. N3 - concluzionează dezbaterea
din punctul de vedere al echipei
negatoare.
4 min Fiecare echipă beneficiază de
acest timp pentru consultări,
timp pe care îl pot utiliza cum
doresc.
______________________________________________________________________________68

SARCINILE DE ROL ALE VORBITORILOR

AFIRMATOR NEGATOR 1 AFIRMATOR NEGATOR 2 AFIRMATOR NEGATOR

1 4 MIN 2 3 MIN 3 3
4MIN 3 MIN 3 MIN 3 MIN
Salută echipa Salută echipa Clarifică Concentrează Concentrează
adversă, arbitrii, adversă, arbitrii, diferenţele dezbaterea chestiunile
publicul. publicul. fundamentale. asupra decisive
Prezintă Prezintă problemelor pentru
coechipierii coechipierii. Reafirmă decisive. arbitru.
poziţia echipei
Se declară de Se declară afirmatoare:
acord cu teme împotriva temei
dezbaterii şi dezbaterii.
prezintă în
introducere
poziţia echipei
afirmatoare
vizavi de temă.

Defineşte Se declară de Reafirmă Dacă ţine la o altă Explică din Face referire
termenii cheie acord sau oferă definiţiile sau definiţie, oferă nou de ce la poziţia
din moţiune. alte definiţii. le respinge pe explicaţii definiţiile echipei cu
cele aduse de suplimentare. afirmatorilor privire la
negatori. Pledează în rămân termeni.
Enunţă scopul Acceptă scopul Restabileşte favoarea unui scop valabile.
cazului sau propune valoarea alternativ. Explică de ce Analizează
afirmator altul, mai scopului. scopul orice disputa
potrivit cazului afirmatorilor asupra
negator. este superior. scopului.

Reconstruieşte Folosind structura

Prezintă cazul Avansează cazul cazului afirmator,
afirmator, respingeri afirmator îl reia punct cu Folosind Urmând
folosind directe la fiecare după planul punct şi: structura structura
______________________________________________________________________________69

modelul unui din argumentele prezentat de - oferă noi dovezi cazului cazului
plan de idei: echipei A1 . contrare afirmator: afirmator:
I. Argument afirmatoare, - Oferă noi - extinde - analizează - analizează
major susţinut urmând dovezi. contraargumentele, argumentele cele mai
de: structura cazului - Foloseşte noi - explică punctele importante importante
a. argument afirmator. exemple, slabe ale cazului pentru arbitrii probleme din
minor analogii, pilde afirmator, -explică runda pentru
b. argument etc. foloseşte noi relevanţa arbitru.
minor. - Nu introduce exemple, analogii fiecărui -explică
II: Argument noi etc. argument. relevanţa
major susţinut argumente. - arată cum au acestora
de : reuşit - se referă la
a. argument afirmatorii să toate
minor impună argumentele
b. argument fiecare majore din
minor argument. dezbatere.
III. Argument
major susţinut
de:
a. argument
minor
b. argument
minor Prezintă Restabileşte
pledoaria pledoaria
Încheie cu o constructivă constructivă
prezentare clară negatoare. negatoare şi
a poziţiei Astfel, de Respinge dezvoltă
afirmatoare. exemplu: argumentele argumentele
I Argument pledoariei iniţiale ale cazului Nu Nu uită să
major susţinut constructive negator. abandonează includă
de: negatoare aceste argumentele
a. argument argumente. Le pledoariei
minor analizează şi constructive
b. argument le respinge şi negatoare,
minor pe acestea. respingând
______________________________________________________________________________70

II: Argument orice atac.

major
a. argument
minor Concluzia
b. argument finală.
minor „Mulţumesc Şi acum vă stau la Concluzia
Rosteşte în final: Rosteşte:” sunt gata să dispoziţie pentru finală.
„ Şi acum vă Mulţumesc, sunt răspund la chestionarea
stau la dispoziţie gata să răspund întrebări”. încrucişată”.
pentru la întrebări”
chestionarea
încrucişată”.
Pune întrebări Pune întrebări - - Pune întrebări Pune
lui N2. lui A2. lui N1. întrebări lui
A1.

În acest tabel sunt prezentate sarcinile de rol ale fiecărui vorbitor, pe parcursul unei runde de
dezbateri, în formatul Karl Popper.

Fiecare echipă are un total de 6 minute de pregătire, care poate fi folosit după nevoi. Informaţia
obţinută prin chestionare încrucişată trebuie să fie folosită pe parcursul intervenţiilor ulterioare.
______________________________________________________________________________71

INTRODUCEREA UNIFORMELOR ŞCOLARE ESTE JUSTIFICATĂ

SCOP: Dezvoltarea individuală a fiecărui elev

Datorită obligativităţii uniformei, personalitatea elevilor ar putea avea de suferit

deoarece, în această perioadă aspectul fizic este foarte important iar uniforma poate îngrădi
dezvoltarea personalităţii elevilor;

M1: Fiecare copil are dreptul să se îmbrace după propria sa dorinţă;

m1: În limitele decenţei, elevii îşi aleg propriul stil vestimentar;

Fiecare poate purta ce vrea atâta timp cât este ceva adecvat activităţii şcolare;
m2: Diferenţele existente între elevi rămân aceleaşi şi dacă sunt introduse uniformele;
Diferenţa dintre elevii cu şi cei fără posibilităţi financiare rămâne aceeaşi şi ea se poate
observa prin banii de buzunar sau prin accesoriile purtate;

M2: Prin aspectul fizic nu se creează diferenţe la nivelul capacităţilor intelectuale;

Nu contează cât de bine sunt îmbrăcaţi elevii, ci performanţele şcolare aceştia obţin;

m1: Evaluarea elevilor se face doar pe baza rezultatelor şcolare;

- profesorii nu sunt influenţaţi de aspectul fizic sau de situaţia financiară a elevilor atunci îi
notează;
- profesorii pot aduce obiecţii in cazul ţinutelor indecente dar care nu trebuie să influenţeze
nota dată;
______________________________________________________________________________72

MUNCA COPIILOR TREBUIE COMBĂTUTĂ

SCOP: Prevenirea muncii copiilor

M1: Abilităţile fizice şi psihice ale copiilor sunt insuficient dezvoltate

m1: Efectuarea de către elev a unei munci pe lângă responsabilităţile lui zilnice poate solicita prea
mult fizicul şi intelectul acestuia;

m2: Copilul este incapabil să ia decizii corecte de moment şi perspectivă întotdeauna:

M2: Munca poate împiedica desfăşurarea activităţilor specifice copilăriei, devenind un

obstacol în calea dezvoltării fizice, emoţionale şi sociale a acestuia:

m1: Creşterea riscului de îmbolnăvire datorat muncii la care sunt supuşi copiii;

m2: Copiii sunt supuşi unor circumstanţe exploatatoare, periculoase şi degradante;

m3: Copiii sunt obligaţi să se maturizeze prea devreme.

______________________________________________________________________________73

CAZ NEGATOR- MUNCA COPIILOR

SCOP: Beneficiul şi dezvoltarea pozitivă a copiilor

M1: Deprinderea unor abilităţi şi cunoştinţe utile în viaţă

m1: Asumarea de la o vârstă fragedă a simţului de răspundere este benefică;

m2: Învăţarea, împreună cu alţi copii, a unor reguli de convieţuire prin muncă;

m3: Îmbogăţirea experienţei personale;

M2: Maturizarea rapidă a copiilor

m1: Implicarea precoce în lumea adulţilor conferă copiilor o viziune mai complexă asupra vieţii;

m2: Conştientizarea dificultăţilor cu care se confruntă adulţii va îmbunătăţii relaţia dintre părinţi şi
copii.
______________________________________________________________________________74

INTEGRAREA COPIILOR SEROPOZITIVI IN SOCIETATE NU ESTE JUSTIFICATA

SCOP: Prevenirea răspândirii virusului HIV

Riscul infectării cu HIV este mare deoarece puţine persoane cunosc informaţii despre SIDA;

M1: În prezent, nivelul de educaţie privind această problemă este foarte scăzut
Există anumite comunităţi , mai izolate, în care nu se ştie nimic despre efectele acestei boli;

m1: Multe persoane, atât din rândul celor neafectaţi, cât şi din rândul celor infectaţi cu HIV, nu
cunosc exact modalităţile de transmitere ale acestei boli;
Există multe mituri false legate de transmiterea SIDA dar, sunt puţini cei informaţi corect şi
doar ei ştiu să se ferească atunci când este necesar;

m2: Nu sunt estimate riscurile îmbolnăvirii la adevăratul lor nivel;

Chiar dacă ştiu că se pot infecta cu această boală, mulţi nu conştientizează cât de grave şi
iremediabile sunt efectele acesteia.
______________________________________________________________________________75

INTEGRAREA COPIILOR SEROPOZITIVI ÎN SOCIETATE ESTE JUSTIFICATĂ

SCOP: Eliminarea discriminării copiilor seropozitivi;

Prin existenţa centrelor speciale, copiii seropozitivi sunt practic izolaţi de societate şi privaţi
de multe drepturi şi oportunităţi;

M1: Copiii seropozitivi au dreptul la o viaţă normală ca orice alţi copii;

Ei sunt copii normali având aceleaşi capacităţi ca şi cei neinfectaţi cu HIV;

m1: Copiii seropozitivi trebuie să se dezvolte într-un mediu social obişnuit, alături de ceilalţi copii
de aceiaşi vârstă cu ei;
Crescând într-un grup de prieteni, copilul seropozitiv nu se va simţi inferior iar ceilalţi îl vor
considera egalul lor;

m2: Copiii seropozitivi au dreptul la egalitate de şanse;

Copiii seropozitivi trebuie să urmeze cursurile şcolare şi să participe la orice activităţi
adecvate vârstei lor: tabere, excursii, concursuri, etc.

M2: Cunoaşterea modalităţilor de prevenire şi tratament SIDA este calea

eliminării discriminării copiilor seropozitivi;:
Tratamentul SIDA nu presupune izolarea;

m1: Deoarece SIDA nu este o boală contagioasă decât în anumite condiţii nu este necesară şi nici de
dorit izolarea celor bolnavi;

m2: Virusul HIV nu se transmite decât prin sânge sau prin contact sexual neprotejat;

Aşadar, atâta timp cât sunt respectate anumite reguli, nu există nici un motiv care să-i
împiedice pe ce infectaţi să trăiască alături de ceilalţi.
______________________________________________________________________________76

ÎNDRUMĂRI PENTRU CONDUCĂTORUL DE JOC

1.Alege cu grijă jocul, astfel încât să se potrivească vârstei, numărului şi intereselor

participanţilor. Majoritatea jocurilor se pot adapta necesităţilor grupului. Fii creativ!

2.Este ideal să fi jucat tu însuţi jocul ales. Dacă nu este posibil, caută să-l înţelegi foarte bine.

3.Pregăteşte din timp materialele necesare.

4.Este bine să ai pregătite unul sau două jocuri de rezervă.

5.Fii entuziast atunci când prezinţi jocul.

6.Explică clar şi simplu regulile jocului, adresându-vă tuturor participanţilor. Ai grijă să fie
linişte ca să poţi fi auzit.

7.Regulile jocului nu se schimbă niciodată după dorinţele unuia sau altuia.

8.Participă activ la joc

9.Ai grijă ca toţi membrii grupului să ia parte la joc. Subliniază importanţa cooperării şi a
spiritului de echipă. Fiecare jucător poate contribui la reuşita jocului.

10. Încurajează-i pe toţi.

11. Respectă fiecare jucător.

12. Dacă este necesar să ţii scorul, atunci utilizează un mijloc vizual, în aşa fel încât rezultatele
să fie văzute de toţi.

13. Planifică la sfârşitul jocului timpul necesar pentru evaluare. Sunt foarte importante discuţiile
de genul : s-au respectat toate regulile, ce am învăţat, cum am reuşit să învingem anumite dificultăţi,
care a fost partea cea mai amuzantă, dacă ne-am simţit bine, etc.

14. Tu eşti responsabil de reuşita jocului!

______________________________________________________________________________77

ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE

CONVENŢIA CU PRIVIRE LA DREPTURILE COPILULUI

Convenţia Drepturilor Copilului a fost acceptată de către Organizaţia Naţiunilor Unite la 20

noiembrie 1989. Sumar:

Art.1 - Definiţia copilului

În sensul prezentei Convenţii, prin copil se înţelege orice fiinţă umană sub vârsta de 18 ani, cu
excepţia cazurilor în care, prin lege majoratul este stabilit sub această vârstă.

Art.2 - Non -discriminarea

Drepturile menţionate în Convenţie se aplică tuturor copiilor , fără excepţie; statul trebuie să
protejeze copii de orice formă de discriminare sau de pedeapsă bazată pe statutul, activităţile sau
credinţele familiei.

Art.3 - Interesul superior al copilului

Interesul superior al copilului trebuie să fie luat în considerare cu prioritate în toate deciziile legale
şi administrative; statul trebuie să asigure îndeplinirea standardelor instituţionale pentru îngrijirea şi
protejarea copiilor.

Art.4 - Punerea în practică a Convenţiei

Statul se obligă de a pune în practică drepturile prevăzute în Convenţie.

Art. 5 - Respectul faţă de răspunderea părintească

Statul se obligă să respecte drepturile părinteşti sau tutoriale şi să ofere îndrumare în punerea în
practica a drepturilor menţionate în Convenţie

Art.6 - Dreptul la viaţă şi dezvoltare

Statele părţi recunosc că orice copil are dreptul la viaţă; Statul are obligaţia să asigure
supravieţuirea şi maximum de dezvoltare a copilului.
______________________________________________________________________________78

Art.7 - Nume şi cetăţenie

Copilul este înregistrat imediat după naştere şi de la această dată, el are dreptul la un nume şi o
cetăţenie; în măsura posibilului copilul are dreptul să-şi cunoască părinţii şi de a fi crescut de
aceştia.

Art. 8 - Păstrarea identităţii

Statele părţi se angajează să respecte dreptul copilului de a-şi păstra identitatea, numele, cetăţenia şi
relaţiile de familie.

Art.9 - Nesepararea de părinţi

Statele părţi vor veghea ca nici un copil să nu fie separat de părinţii său împotriva voinţei lui, cu
excepţia cazurilor conforme cu legile şi procedurile care urmăresc interesul superior al copilului.

Art.10 - Reunificarea familiei

Statele părţi recunosc dreptul copiilor şi al părinţilor de a părăsi orice ţară şi de a se întoarce în
propria ţară pentru a menţine relaţia copil-părinte.

Art. 11 - Transferul ilegal şi împiedicarea reîntoarcerii

Statele părţi vor lua măsuri pentru a combate şi să i-a măsuri pentru soluţionarea cazurilor de răpire
sau reţinere a copiilor în străinătate de către unul din părinţi sau de către o terţă persoană.

Art. 12 - Libertatea opiniei

Orice copil are dreptul de a-şi exprima opinia în toate problemele care îl privesc; când tribunalele şi
autorităţile tratează cazuri în care sunt implicaţi copii, aceştia îşi vor exprima opinia.

Art.13 - Libertatea de expresie

Orice copil are dreptul de a obţine şi difuza informaţii şi de a-şi exprima opiniile, cu excepţia
cazului când acest fapt ar viola drepturile altora.

Art. 14 - Libertatea de gândire, conştiinţă şi religie

Orice copil are dreptul la libertatea de gândire, conştiinţă şi religie, fiind îndrumat corespunzător de
către părinţi şi cu respectarea legilor naţionale.
______________________________________________________________________________79

Art.15 - Libertatea de asociere

Orice copil are dreptul de a se întâlni cu alţii, de a înfiinţa sau adera la asociaţii, cu excepţia cazului
când acest fapt ar viola drepturile altora.

Art.16- Protejarea vieţii private

Orice copil are dreptul la protejarea vieţii private, a familiei, a domiciliului şi a corespondenţei şi
împotriva calomniei sau defăimării.

Art.17 – Accesul la informare corespunzătoare

Statele părţi recunosc importanţa mijloacelor de informare în masă şi vor promova difuzarea de
materiale în concordanţă cu bunăstarea sa socială, spirituală, morală precum şi cele care respectă
fondul cultural al copilului; statele vor lua masuri pentru protejarea copiilor de materialele nocive.

Art.18.- Responsabilitatea părinţilor

Ambii părinţi au o responsabilitate primară comună în creşterea copilului iar statul trebuie să-i
sprijine în această acţiune.

Art.19 - Protejarea faţă de abuzuri şi neglijare

Statele părţi se obligă să protejeze copiii de toate formele de maltratare săvârşite de către părinţi sau
alte persoane răspunzătoare de îngrijirea copiilor şi de a aplica programe preventive şi de tratament
în această direcţie.

Art.20 - Protecţia copiilor fără familie

Statele părţi se obligă de a oferi protecţie specială copiilor lipsiţi de mediul familial şi de a asigura
posibilitatea îngrijirii corespunzătoare din partea altei familii sau în cadrul unei instituţii.

Art. 21 - Adopţia
În ţările în care adopţia este recunoscută şi /sau permisă, ea se va face numai în interesul superior al
copilului, cu toate garanţiilor necesare unui copil şi cu acordul autorităţilor competente.

Art.22 - Copiii refugiaţi

Statele părţi vor acorda o protecţie specială copiilor refugiaţi sau care caută să obţină statutul de
refugiat şi obligaţia de a colabora cu organizaţiile competente care asigură o atare protecţie şi
asistenţă.
______________________________________________________________________________80

Art.23 - Copiii cu dizabilităţi

Orice copil cu dizabilităţi are dreptul la îngrijire, educaţie şi instruire specială menită să îl ajute să
realizeze maximum de autonomie posibilă şi să conducă la o viaţă deplină şi activă în societate.

Art.24 - Sănătatea şi serviciile sanitare

Orice copil are dreptul la asistenţă medicală. Toate ţările trebuie să ia măsuri pentru a diminua
mortalitatea infantilă şi pentru a lupta împotriva bolilor şi malnutriţiei. Gravidele şi mamele au
dreptul la asistenţă medicală.

Art.25 - Evaluarea periodică a plasamentului copilului

Dreptul copiilor plasaţi de către stat în vederea îngrijirii, protecţiei sa tratamentului de a li se evalua
periodic acest plasament.

Art.26 - Securitate socială

Statele părţi vor recunoaşte oricărui copil dreptul de a beneficia de securitate socială, inclusiv
asigurări sociale.

Art.27 - Nivel de viaţa

Statele părţi recunosc dreptul copiilor de a beneficia de un nivel de un adecvat de viaţă; părinţii şi
statul au datoria să se asigure că această responsabilitate este întâi realizabilă, apoi realizată la
nevoie până la recuperarea pensiei alimentare.

Art.28 - Educaţie
Toţi copii au dreptul de a beneficia de educaţie şi statul are datoria de a asigura gratuitatea şi
obligativitatea cel puţin a învăţământului primar; disciplina şcolară trebuie să reflecte demnitatea
umană a copilului; se pune accent pe nevoia de cooperare internaţională în vederea asigurării
acestui drept.

Art.29 - Scopurile educaţiei

Recunoaşterea de către stat a faptului că educaţia trebuie dirijată în sensul dezvoltării personalităţii
şi talentelor copilului , să pregătească copilul pentru viaţă, să cultive respectul pentru drepturile
fundamentale ale omului şi pentru propriile valori culturale cât şi pentru ale celorlalţi.
______________________________________________________________________________81

Art.30 - Copiii minorităţilor şi ai altor populaţii indigene

Statele părţi vor respecta dreptul tuturor copiilor aparţinând comunităţilor minoritare sau
populaţiilor indigene de a avea propria lor cultură şi de a practica propria religie şi limbă.

Art.31 - Timpul liber, recreerea şi activităţile culturale

Statele părţi vor respecta dreptul tuturor copiilor la timp liber, joc şi participare la activităţi
culturale şi artistice.

Art.32 - Munca copilului

Obligaţia statelor părţi de a proteja copii de angajarea într-o muncă ce constituie un pericol pentru
sănătatea, educaţia sau dezvoltarea lor, de a stabili vârste minime de angajare şi de a reglementa
condiţiile de angajare.

Art.33 - Uzul şi abuzul de droguri

Statele părţi se angajează să respecte dreptul copilului la protecţia împotriva folosirii drogurilor
psihotrope, a narcoticelor şi la implicarea copiilor în producţia şi distribuţia lor.

Art.34 - Exploatarea sexuală

Statele părţi recunosc dreptul copilului la protecţie împotriva exploatării sexuale şi a abuzului
sexual, inclusiv a prostituţiei şi implicării copilului în pornografie.

Art.35 - Vânzare, trafic şi răpire

Statele părţi se obligă să facă toate eforturile pentru a preveni vânzarea, traficul şi răpirea copiilor.

Art.36 - Alte forme de exploatare

Statele părţi se obligă să respecte dreptul copiilor la protecţie împotriva tuturor celorlalte forme de
exploatare nemenţionate în articolele 32,33,34 şi 35.

Art 37 - Tortura şi privarea de libertate

Interzicerea torturii, tratamentului sau pedepselor crude, a pedepsei capitale, detenţiei pe viaţă şi
arestării sau privării de libertate ilegale-vor fi urmate principiile tratamentului adecvat, separării de
adulţii în detenţie, contactului cu familia şi accesului la asistenţă legală sau de altă natură.
______________________________________________________________________________82

Art.38 - Conflicte armate

Statele părţi se obligă să respecte şi să asigure respectul faţă de legea umanitară sub incidenţa căreia
intră copiii; nici un copil sub 15 ani nu poate lua parte direct la ostilităţi sau nu poate fi recrutat în
forţele armate; toţi copiii afectaţi de conflict armat beneficiază de protecţie şi îngrijire.

Art.39 - Îngrijirea recuperatorie

Statele părţi se obligă să asigure un tratament adecvat pentru refacerea şi reintegrarea socială a
copiilor victime ale conflictelor armate, torturii, neglijării, maltratării sau exploatării.
Art.40 - Administrarea justiţiei minorilor
Statele părţi recunosc dreptul copiilor presupuşi sau dovediţi de a fi comis un delict la respectarea
drepturilor lor umane, de a beneficia de toate aspectele procesului juridic intentat, inclusiv asistenţă
juridică sau de altă natură în pregătirea şi prezentarea apărării lor; încredinţarea copiilor delicvenţi
unor instituţii speciale să fie evitat ori de câte ori este posibil.

Art. 42 -Respect pentru standardele existente

În cazul existentei unor standarde superioare in legislaţia naţională, ele vor prevala prezenta .
______________________________________________________________________________83

BIBLIOGRAFIA

1. Viorel Murariu - Manual de dezbateri academice - Traducere şi adaptare pentru limba

română, Ed. POLIROM 2002

2. Gabriela Zăinescu şi colab. - Manual de dezbateri Aplicaţii ale logicii, Ed. Naţional 2000

3. Cristian Ţopescu - Fair play, Ed. Humanitas, 2003

4. Victor Bănciulescu - Mai mult decât o victorie, Ed. Albatros, 1986

5. Dr. Horvath Gizela, Nagy Emese - Jocuri de comunicare, caiet metodic

6. Suzanne B. Robert-Ouvray - Copil abuzat, copil meduzat

7. Kari Killen - Copilul maltratat

8. Dale Carnegie - Cum să vă faceţi prieteni şi să deveniţi influent, Ed.Curtea Veche, 1999