"

\JA)ILE DRAGUT
'

Bi
Bi

bl
RT
bl

io

''
io

ae
RoMANEAscA

te
te

ilo
ca
ca

an
PREJ)TORIE

St
’’
’’

ANTICHITATE

u
Du
Du

itr
E\J MEDIU

mi
mi

um
RENAS-TERE

tr
tr

'

''D
BAROC

u
u

ca
Prefata de Cristian Moisescu

St
St

'
Note de Tereza Sinigalia §i Cristian Moisescu
te

an
an
lio

il
il
ib

oa
B
oa

e’
e’

’
’

EDITURA VREMEA
2000
BUCURESTI
'
Coperta: Silvia Colfescu
Macheta: Cristina Cantacuzino
Prefata la editia a II-a

Bi
' '
Initiativa Editurii Vremea de a publica o noua edifie a lucrarii profesorului Vasile Dragut, Arta
Romdneasca, vol. I, aparuta 1n 1982 1, se cere salutata ca un veritabil act de cultura menit sa reafirme pe

bl
planul valorilor spirituale o pagina dintre cele mai stralucite ~i, totodata, mai putin cunoscuta, apaqinand
civilizatiei europene.

io

''
Literatura de specialitate acumulati'i in legi'itura cu studiile privind cultura ~i arta romaneasca din

ae
preistorie pana in zorii epocii moderne este destul de extinsa. Cel care ar dori sa aiba o imagine globala
asupra cercetarilor dedicate acestui subiect numai in ultimul secol, ar putea facil sa constate numarul

te
impresionant de lucrari avand un caracter monografic, articole, comunicari, dezbateri pe diverse domenii, o

ilo
adevarata aglomerare de titluri in cuprinsul carora operarea unei selectii ar fi deosebit de anevoioasa.

ca
Intre autorii studiilor de istoria artei publicate in perioada interbelica, remarciim nume de rezonanta ale

an
culturii nationale cum ar fi cele ale lui Nicolae Iorga, Gheorghe Bal~, N. Ghika-Bude~t, I. D. ~tefinscu,
Virgil Vat~inu ~i ale altora, pentru care investigarea fenomenului artistic urmarea, cu precadere,
5 6 7
cunoa~ter arhitecturii 2, picturii 3, artelor somptuare4, miniaturii , icoanelor , ceramicii , menite in

St
’’
ansamblu sa precizeze operele. monumentele ~i problemele fundarnentale ale complexului univers
apaqinand civilizatiei romane~ti
8
. Valoarea europeana a sintezei autohtone in arhitectura, pictura ~i broderie
a fost recunoscuta de multa vreme prin cercetarea la fata locului a unor reputati ·special~t straini de faima

u
Du
~tinfca universala ca Auguste Choisy, Puig i Cadafalch, Josef Strzygowscki, Charles Diehl, Henri

itr
Focillon, Andre Grabar, Paul Henri, Victor Lazarev etc.

mi
Cu peste doua decenii inainte de aparitia lucrarii lui V. Dragut, vazuse lumina tiparului, in anul 1959,

um
opera savantului clujean Virgil Vat~inu intitulata /<;toria arteifeudale in Tarile Romane, vol. I, contributie
fundamentala la cunoa~ter evolutiei artei romane~ti, care a constituit o serioasa incitare pentru istoricii

tr
artei ~i arhitecturii in vederea intensificarii cercetarilor.
Dupa cum este indeob~t ~tiu, Vasile Dragut ~i-a dedicat cea de-a doua jumatate a vietii criticii ~i

''D
studiului istoriei artei. Ca atare, din 1960, el se situeaza in marea generatie a studio~lr grupafi in sectorul

u
de arta medievala din cadrul Institutului de istoria artei condus de academician George Oprescu, impreuna
cu Maria Ana Musicescu, Emil Lazarescu, Teodora Voinescu, Sorin Ulea, Pavel Chihaia, arh. Constantin
ca

St
Joja, Razvan Theodorescu ~i altii, care prin studiile intreprinse au conferit domeniului respectiv un prestigiu
Nota asupra editiei
fi'ira prccedent9 . Atat in cadrul acestui institut cat ~i ulterior, din 1968, ca profesor de istoria artei vechi
te

romane~ti ~i apoi, intre 197 l ~i 1976, ca director al Patrimoniului cultural national ~i secretar al Comisiei de
V?lumul reproduce textul primei editii a cartii ART A

an
ROMANEASCA de Vasile Dragut, aparuta in anul 1982 la
io

1
Arta Romaneascii. Preistorie, antichitate, evul mediu, Rena$tere, baroc, 1, Editura Meridiane, Bucre~ti, 1982.
~ditura Meridiane. Maruntele scapari ~i erori de tipar au fast Un al doilea volum, de sine statator, cu acei~ titlu (moderna ~i contemporana) $i din acel~i an, cuprinziind perioada

il
mdreptate tacit. Studiile ~i cercetarile de specialitate, care au
l

1800 pana la anul aparitiei lucrarii, estc semnat de Vasile Florea.

ib

adus in ultimele doua decenii contributii esentiale in dome- 2

G. Bal$, Bisericile lui Stefan eel Mare, Bucre~ti i 925; idem, Bisericile si nu'i.m'istirile moldovenesti din veacul
niul artei vechi romane~ti, sunt mentionate in notele care al XVI-lea, Bucre~ti, 1933; idem, Bisericile si mdnastirile moldovenqti din veacurile al XVII-lea si al XVIII-lea,

oa
B

Bucre~ti, 1933; N. Ghika-Bude~t, Evolzqia arhirecturii in Muntenia si Oltenia, I-IV, Bucre~ti, 1927, 1931, 1933,
insotesc textul. Autorii acestora, conf dr. Tereza Sinigalia ~i
1937.
dr. arh. Cristian Moisescu, sunt precizati prin initialele lor, la 3
I. D. $tefiinescu, La peinture religieuse en Valahia et en Transylvanie depuis les origines jusque XIX siecle,

e’
sfar~itul fiecarei note. Paris, 1932.
4
Ilustratia reproduce in mare imaginile aparute in prima Numeroase articole semnate in primul rand de Nicolae Iorga in Buletinul Comisiunii Monwnentelor Istorice.
5
editie. Fotografiile provin din arhiva profesorului Vasile N. Iorga, Les arts mineurs en Roumanie, 1--II, Bt1cure~i, 1934-1936.

’
6
Draguf; desenele au fost realizate de Adriana Mihai. Vezi nota 4.
7
Editura multe~ tuturor celor care au fiicut posibila B. Slatineanu, Ceramica romdneasca, Bucre~ti, l 938.
8
aceasta aparifie, celor care i-au acordat sprijinul moral ~i N. Jorga, G. Bal;;, Histoire de !'art roumain ancien, Paris, 1922.
9
Articole publicate cu precadere in Studii si cercetari de istoria artei (1954), Revue roumaine d'Histoire de {'art
m~tral,. Ministerului Culturii din Romania, ingrijitorilor (1963), Buletinul monumentelor istorice ( 1970), fmctificate in sinteza /storia artelor plastice fn Romania, I - II,
e~1p. ~1 RA ~onit:UI Oficial care, cu celeritate ~i profe- Bucre~ti, 1968-1970, volume colective aparute sub semnatura celor mai multi membri ai sectorului mentionat.
s10nahsm, a as1gurat t1parirea volumului.

5
 se remarca cele semnate de Virgil Vat~inu
17
, Radu . Popa
18 19
1982 pana acum , Gh. Curinschi ,
' 22 . 23 C . . M . 24
R. Theodorescu 20 , Marius Porumb 21 , Gh. Sebestyen , Ioana Cnstache-Pana1t , nstian . 01sec~ ,
specialitate - funqii care i-au prilejuit o ampla documentare de teren - a elaborat in pregatirea tratatului de A.A. Rusu 25 ~i ale altora. Din anul 1990 a aparut anuarul Ars Transilvaniae ~are,. alt~n de rev1sta
fata o suita de studii preliminare, avand drept rezultat publicarea unui diqionar de termeni ;;i monumentc ,
10 monumentelor istorice (denumirea schimbata a Buletinului Monumentelor !stance ~ .apot Mon~m_et
12
analiza unui singur stil, goticulll, sau a unor epoci , precum ;;i aprofundarca unei perioade istorice cir- Jstorice ~i de Arta, revista infiintata in anul 1970 prin eforturile lui V. Dragul), cu apar1t1e sei:n~tal, a~
13
curnscrisa unor genuri, epoci artistice ~i provincii istorice , 1n care, consecvent, a demonstrat unitatea, adapostit in paginile lor valoroase studii ~i articole de specialitate apartinand unor prest1g0~ auton
continuitatea ~i originalitatea artei vechi ronae~ti. consacrati precum ~i catorva eminenti cercetatori ai tinerei generatii. . . _
Gandindu-ma ]a Vasile Dragut, ma uime~t ~i astazi faptul ca acest om de o luc1d1tate profunda, de .care

Bi
in elaborarea lucrarii, Vasile Dragut este primul autor ce a renuniat hotarat la clasica abordare a
evolutiei creativitatii romane~ti pe capitole consacrate special fiecareia dintre tarile romane, tratand toate am fost alaturi timp de peste un sfort de veac, s-a aflat intr-o stare de intensa ardere launtr~c, rascoht de
genurile artistice incepand cu ceramica cucuteniana ~i pana in jurul anului 1800 cape un fenomen unitar Ia nemultmniri ~i de revolte nemarturisite, ce s-a consumat rara nici o crutare fata de. el ~n.sui T~ate ~c:ste
framantari interioare I-au doborat nu cu mult inainte de a implini varsta de 60 de am. Cati mm ~tm

bl
scara intregului teritoriu, aflat In continuu proces de dezvoltare. Reperele evolutive au fost 1n schimb az1 ca el
ordonate - este adevarat conventional, dupa cum arata insu~ autorul in al sau cuvant lnainte - dupa criterii fost eel care a initiat ~i conceput cele cateva memorii de protest adresate c~ruilo c~nduatore ~in tara ~

io
cronologice, pe secole ~i, apoi, stilistice. forurilor intemationale de resort, transmise prin intermediul posturilor strame de rad10, pnn care mcerca sa

''
Procedand in acest mod cu totul nou, prin metoda comparatista aJoptata, studiul dobane~t noi valen\e, stavileasca politica devastatoare a regimului totalitar, de demolare a unor 1:1-onumente bu~r;ten _sau a

ae
:Iara a pierde nimic din toata importanta ~i cornplexitatea sa. Ideea de unitate in diversitate este amplu satelor romane;;ti? Jn prezent, tot mai multi i;>i fac merite false dm aceste actmm cur~1oase.

te
demonstrata prin introducerea in circuitul ~tinfc a unui material infomiativ vast, insotit de interpretari nemaiamintindu-i nici macar nurnele. .
Ca profesor. Vasile Dragut elabora spontan in fata auditoriului constructii m~nta!e fe:rne, log1~e,

ilo
riguroase la nivelul tuturor domeniilor creatiei, de la primele manifestari paleolitice reprezentate de picturile
rupestre de la Cuciulat (jud. Salaj), continuand cu antichitatea greco-romana ~i, mai ales, cu arta me~trilo strabatutc de un profund patriotism, care nu constituiau o exaltare ;;ovina a fimte1 nat1?~le'. c1 o

ca
constructori, zugravi, sculptori, cizelatori, tesatori, cerami~t ~i minatur~ care au activat pe pamant cumpana dreapta a imbinarii nationalului cu universalul, ~minate perman~t de ~n.ahz, r~goa

an
romanesc pana la sfar~itul secolului al XVIII-lea, cand se constata stingerea modalitatiior de expresie ~tinfca, dar ~i de evocare calda, cautare pasionata pentru sub~m1era tu~or.valn art1s~ce romane~ti.
medievala. Discretia sublirna a unei vieti inchinate frumosului ~i a une1 canere ~t1nfice remarca?1le, ~u mereu
Prelungind in timp gandirea lui Nicolae Iorga, pentru Vasile Dragut monumentele nu reprezentau rasplatlte dupa meritele !or, au racut ca i1; posteritate numele lui .s~ t~eac

St
din. ce in ce mm rar dmcolo_ de

’’
constructii lipsite de semnificatii istorice, ci documente vii, apte sa reconstituie specificul ~i profilul unei limitele cercului restrans al special~tor. Imprejurarea a fost sponta ~1 de evemmentele care ~u- ~arctenz
epoci, vazand permanent in umbra zidurilor urma omului disparut, eel care a creat toate aceste magistrale ultimul deceniu, deteiminand radicale rasturnari de valori, prin contestarea unor personahtap culturale

u
opere de arhitectura, pictura ~i arta decorativa.

Du
marcante. . .
Lucrarea profesorului Dragut - dupa cum imi marturisea imediat dupa aparitie - se dorea a fi doar Cu toate acestea, ii pastram inca o vie amintire. Chiar reeditarea operei s~le rep:ezmta .u~ omag1~

itr
preambulul unui amplu tratat, recunoscand accstei incerciiri de sinteza doar o valoare temporala. A;>tepta in acest postum, cu regretul ca 1-am pierdut atat de timpuriu, tocmai in momentul _c~nd se s.1mt:a ~1 se mat 1~te,s ~at
scop aparitia unor instrun1ente de lucru fundamentale ca: inventare ~i repertorii specializate pe domenii ~i mult ca oricand, nevoie de prezenta lui. Dar dincolo de aceste constatan,. contbu~ia p!'o~esrulm

mi
:ras1le

um
epoci1 , publicarea unor importante cercetari arheologice, atunci inedite 15 , sau extinderea investigafiilor asupra
4
Dragut la cunoa;;terea artei vechi romane~ti in ansamblul sau este deoseb1t de pret10asa, meat pubhcarea
26
unor zone ;;i perioade istorice considerate lacunare -- cwn ar fi, predilect, arhitectura pre;;tefanina moldoveneasca celei de-a doua editii a lucrarii sale fundamentale merita sa fie apreciatii ca atare.

tr
~i secolul al XV-lea muntenesc dar de care era convins ca ascund creatii majore inca necunoscute sau

''D
insuficient cercetate. Acreditat printr-o iunga activitate de cercetator al artei vechi romane~ti, Vasile Dragut pare Cristian Moisescu
a fi fost preocupat in elaborarea acestui volum ~i de realizarea unui instrument didactic, unde accentuarea

u
literaturii documentare ;;i a referinfelor fundamentale sunt evidente, folosind in acest scop lunga experienfa
acurnulata la catedra. a

St
In cele doua decenii care s-au scurs de la redactarea lucrarii pana in prezent au vazut lumina tiparului
ec
numeroase alte studii ~i cercetari de specialitate, care au adus contributii esenfiale ~i informatii suplimentare
in diferite domenii conexe artei vechi romane;;ti. Chiar autorul acestui volum, in doua studii ample

an
16
t

introductive , a reluat prezentarea artei vechi din tara noastra cu o documentare vizibil imbogatita, ilustrata
io

cu noi exemple, la curent cu ultimele cercetari. intre lucrarile ~i sintezele monografice care au aparut din

il
l
ib

10
V. Dragut, Dicfionar enciclopedic de artii medievalii romdneascii, Bucre~ti, 1976, reeditat de editura Vremea
in anul 2000.

oa
B

11 17 Virgil Vati~nu, Studii de art ii veclv: romaneascii ~·i universalil, B1:cure~ti, l ~87.
V. Dragut, Arta gotica in Romania, Rucre~ti, 1979. 18 Radu Popa, La inceputuri/e evului mediu romanesc. Tara Hare.?ulw, Bucre~t1, 1988.
12
V. Dragut, Arta brdncoveneasca, Bucre~ti, 1970, album cu ilustratii de N. Sandulescu; idem, 0 epoca 19 Gh. Curinschi, Jntroducere fn arhitectura comparata, Bucre~t1, 199 _I. . . .. . .

e’
artistica uitata: epoca lui Miron Barnovschi, BMI, I, 1973. 20 R. Theodorescu, Civiliza{ia romlinilor fntre medieval $i modern. Orzzontul 1magznu (1550 - I 800), Bucm e~t1,
13
V. Dragut, Pictura murala din Transilvania (sec. XIV-XV), Bucre~ti, 1970.
14 1987
Tot Vasile Dragut este coordonatorul primului volum, pana acum singurul, din Repertoriul picturilor murale £1 Marius Porumb, Dic{ionar de pir:tura veche romdneasca din Transilvania. Sec. ){_Ill-XVIII, Bucre~ti, 1998.
din Romania. Sec. XIV - 1450, Bucre~ti, 1985, elaborat de un colectiv de autori.

’
15 22 Gh. Sebestyen, O pagina din istoria arhitecturii R,!md1~ei. ~eJia$tr, ~ucrt1, 1987.
Cercetari efectuate intre anii 1967-1973 in vechile capitale ~i re~dint domne~ti de la Arge~
(N. Constantinescu, Curtea de Arge!) (1200-1400). Asupra inceputurilor Tarii Romdnqti, Bucre~ti, 1984), de la 23 Ioana Cristache-Panait, Arhitectura din lemn din I rans1tvanca, Bucure$tl, l 99J · .
Suceava (M. D. Matei, Civiliza/ia urbana medievalii romdneasca. Contribu/ii [Suceava pdna la mijlocul secolului al 24 Cristian :Moisescu, Arhitectura romaneasca veche. 0 istorie aformelor, Bucure;;t1, 2000.
25 A. A Rusu, Ctitori :)i biserici din Tara Hafegului pana la 1700, ~atu Mare, 19?'.: .
XVI-lea], Bucre~ti, 1989), de la Targovi~te in anul 1986 (N. Constantinescu, Cercetarile arheologice de la Curtea
26 Studiile ~i articolele care completeaza cu noi c~retai stadrnl docume!1t~rn autorulm la data publicarii
domneasca din Tdrgovi!)te, in Documente recent descoperite $i informafii arheologice, Bucure!?ti, 1987, p. 69 passim)
~i, in sfar~it, de la Campulung-Muscel (Gh. I. Cantacuzino, Probleme ale secolelor XI/l !)i XIV la Cdmpulung $i volumului de fatii au fost indicate in note marcate cu astensc atlate la subsolul pagm11.
cercetiirile arheologice de la vechea curte domneasca, in ,,SCfV A", t. 32, l, Bucre~ti, 1981, p. 134 passim).
16
V. Dragut, Arta cre~·tina in Romania, 4, Bucre~ti, 1985; ibidem, 5, Bucure;;ti, 1989.
7
6
Bi
cuv ANT iNAINTE*)
Luerarea Arta romaneascii este alciituita din doua volume distinete: primul, eel de fata, se oeupa de

bl
evolutia ereatiei artistiee din tara noastra de la primele sale manifestari pana in preajma anului 1800, eel de
al doilea volum, al carui autor este criticul de arta Vasile Florea, are ca obiect viata artistica autohtona ~i
prineipalii sai reprezentanti din seeolele XIX ~i XX.

io

''
Referitor la istoriografia artelor din tara noastri'i, trebuie observat ca, in pofida unei bibliografii aparent

ae
bogate, incercarile de sinteza generala sunt putine $i niciodata cuprinzatoare ale intregului spatiu cronologic,

te
iar uneori nici miiear ale spatiului geografie national. Intr-adevar, in prima luerare de sinteza, L'art roumain

ilo
ancien (Paris 1922), Nicolae lorga ~i Oh. Bal~ s-au ocupat numai de arta romana veche, atentia lor fiind
atrasa aproape in exclusivitate de monumentele $i operele din Tara Romaneasca $i din Moldova, locul

ca
rezervat faptelor de arti'i din Romania intraearpatica fiind foarte modest. in anul 1957 - 1958, cele doua

an
volume intitulate Scurtii istorie a artelor plastice fn R.P.R. se opreau asupra seeolelor XIV - XVIII ~i,
respectiv, asupra secolului XIX, dar ~i in acest caz, locul rezervat realizarilor de arta de la nordul Carpatilor

St
era surprinzator de sarac. Cu lucrarea intitulata Jstoria artei feudale din fiirile romane, publieata in 1959,

’’
Virgil Vata$ianu propunea un nou model de sinteza caracterizata, in primul rand, de imensa cantitate de
informatii ~i totodatii prin euprinderea intregului fond de artii de pe teritoriul loeuit de poporul nostru. De~i

u
Du
nu se ocupa deeat de secolele XI - XVI (pana la 1526), lucrarea aceasta a desehis calea catre elaborarea

itr
unor ample prezentari de tip tratat. In anii 1968--1970, colectivul de cercetatori din Institutul de istorie a
artei a publicat primele doua volume din Istoria artelor plastice din Romania, ajungand pana la inceputul

mi
secolului al XIX-lea, dar urmatoarele trei volume previizute pentru epoca moderna ~i contemporana intarzie

um
sa fie finalizate. De asemenea, 1n ultimii ani au fost realizate unele sinteze pentru anumite arte (Pictura
romaneasca), pe stiluri (Arta goticii in Romania) sau pe mari epoci (Arta preistoricii, Un mileniu de artii la

tr
Duniirea de Jos) etc ... -farii insa ca acestea sa intruneascii toate caracteristicile unor istorii generale ale artelor.

''D
in perspectiva celor aratate, lucrarea de fata i~ asuma toate riscurile unui debut, fiind prima incereare de

u
prezentare generala a evolutiei artelor pe teritoriul patriei noastre de la origini ~i pana in prezent.
Asumand-~i acest rise, cei doi autori au conYenit asupra unui plan general de redactare, dar fiecare a lucrat
a separat, valorificand la modul personal experienta proprie de cercctator al domeniului. Cu alte cuvinte, de~i

St
ec
asoeiate ca parti ale aceli~ lucriiri, cele doua volume beneficiaza de un statut de independenta, datorita in
primul rand materialului de studiu tratat, dar ~i datorita metodei specifice de redactare ~i de interpretare.
Cu privire la primul volum, autorul socte~ ca este necesar sii··l avertizeze pe cititor in legatura cu

an
t
io

unele aspecte speciale referitoare la continut ~i la modul de abordare. 0 prima precizare are ca temei
capacitatea fiecarei opere de arta de a transmite un mesaj propriu de frumusete, prin intermediul formelor

il
l

plasmuite de autorul sau ~i, totodata, de a evoca in mod nuantat mediul in mijlocul caruia a fost fiiurita. Se
ib

~tie insa ca o opera de arhitectura sau de arta plastica presupune nu numai manifostarea unei gandiri ~i a
unei sensibi!itati creatoare, ci ;;i a unor me;t~ugri, a unor tehnici specifice de executie, cu utilizarea unor

oa
B

materiale adecvate. Este de la sine inteles ca un edificiu arhitectonic, o sculptura, o pictura murala sau
oricare alta opera de arta poate transmite o importanta suma de informatii privind resursele economiee,
relatiile sociale, exigentele ambiantei culturale, prin aceasta aruncand pretioase lumini asupra unor epoci

e’
1ndepartate sau prea putin cunoscute prin intermediul izvoarelor serise. Pretuind in mod deosebit capacitatea
marturiilor materiale ale istoriei, Nicolae Iorga spanea, inca in 1904, ca monumentul istoric este acel ceva

’
ce ,,cuprinde in sine mai multe lucruri: un me~tug de a cladi care nu se mai obi~nuet, o frumuseta care
nu se mai poate indeplini $i, pe langa acestea, o suma mai mare sau mai mica de amintiri, ceva din viata
oamenilor care s-au strccurat rngandu-se, luptand, traind intre acele ziduri sau i'ntre perefii aceia"O). Tinand

•l Fragment din Cuvant fnainte al autorului la prima editie a volumului.

9

seama de acest adevar, nu ne-am marginit la prezentarea evenimentelor artistice, la comentarea stricta a
succesiunii de forme ~i stiluri, ci am incercat 3a stabilim un raport cat mai strans J:ntre existenia istorica a
poporului nostru ;;i activitatea sa cultural-artistica, ca expresie a conditiilor de viata ;;i a aspira{iilor sale. Nu
au fost neglijate, ori de cate ori s-a considerat nccesar, infomrntiile din domeniul etnografiei sau din
domeniul literaturii $i muzicii, cu intentia de a oferi elemente compensatorii pentru eventuala absentii a unor
tarii, $i rara sa neglijeze nici o perioada istorica. Ne-am propus, cu alte cuvinte, sa demonstram ca pe harta
tarii nu exista pete albe pentru creatia artistica, dupa cum nu a existat nici o epoca istorica lipsita de nobilul
insemn al operelor de arta. Recunoa~tm in efortul, nu o data impovarat de sacrificii, pentru inaltarea
vechilor ctitorii, o indelebila legatura cu pamantul patriei, un sentiment al duratei care nu putea sa apartina
decat unor oameni pentru care patria constituia un fapt necesar $i obligatoriu de existenta.
Impartirea cronologica pe secole poate, desigur, parea artificiala ~i vom recunoa$;e ca, in unele cazuri,

BBii
opere de referinfa din domeniul artelor plastice. Cu ajutorul materialelor arheologice fumizate de cercetarile aceasta impartire, desigur conventionalii, a ridicat in fata autorului reale dificultati. Totu;;i, pomind de la
ultimilor ani, s-a incercat reconstituirea evolutiei fenomenului artistic din perioade pana mai ieri obscure. premisa ca gruparea materialului in capitole este o conventie menita sa puna in evidenta fenomenele ~i
Astfel, perioada invaziilor barbare a fost considerata in primul rand prin continuitatea formelor de viata faptele de arta studiate, impartirea pe secole a fost pastrata ca avantajoasa cu atat mai mult cu cat se poate

bbll
autohtona, cu indeletnicirile artistice specifice legate de arhitectura, de produqia obiectelor ceramice sau de recunoa$1e in fiecare secol o anume tendinta caracteristica, un anume continut spiritual definitoriu. Tocmai
podoabe, de asemenea, o particulara atentie a fost acordata, pentru acest rastimp, relatiilor artistice cu in vederea evidentierii
, acestui continut,
, titlurile interioare sunt insotite
' de unele mottouri in care am incercat

iioo

''
imperiul bizantin, relatii care au asigurat un proces de ne1ntrerupta continuitate, pe suportul ireversibilului sa surprindem, la modul condensat ideile fundamentale care ne-au calauzit in redactare.

ae
proces de romanizare, contribuind la integrarea fireasca a unor elemente de arta aulica. Spre deosebire de [ ... ]
lucrarile mai vechi care trateaza materialu! de studiu separat pe cele trei mari provincii - Muntenia, Nu vom incheia aceste cateva randuri introductive fiira a observa ca o lucrare de asemenea proportii ;;i

ttee
Moldova, Transilvania ··, in cuprinsul acestui volum, fenomenele artistice sunt urmarite pe intregul teritoriu mai ales cu asemenea incarcatura de evenimente ~i fapte de studiat nu poate fi scutita de imperfeqiuni.

ilo
carpato-danubiano-pontic, criteriile de grupare a materialului fiind pe de o parte cele de ordin tipologic pe Consideram ca este de preferat o lucrare imperfecta decat absenta oricarei lucrari ~i nadajduim ca incercarea
de fata se va constitui intr-o stimulatoare provocare pentru realizarea unor lucrari mai bune. Poate parea

ccaa
de alta parte cele de ordin cronologic. Cu alte cuvinte, ceea ce a stat In atentia autorului a fost punerea in

an
evidenta a elementelor de consonanta, respectiv a fondului di.::: unitate a culturii $i artei noastrc vechi, pe paradoxal dar, alaturi de bucuria cuceritorilor de piscuri, poate dura ~i satisfaqia celui care ~tie ca prin
suportul acestei unitati fiind operate distinqiile de expresie locala sau au fost comentate acele momente de stradania sa a a$ezat o prima treapta pentru scara de valori a timpului.
inflorire care au pennis maturizarea unor $Coli regionale. Din acest punct de vedere, autorul nu a racut decat

St
VASI~E

’’’’
sa valorifice o mai veche idee a lui Nicolae Iorga care spunea: ,,Noi am facut unirea la 1859, dar unirea DR.AGUT
artistica ~i literara o racusem Inca din secolul al XVI-lea $i de aceea, unirea de mai tarziu a fost a~ de solida
dupa cum unirea cu Ardealul sub fomrn culturala ~i attistica era facuta de pe vrernea lui Brancoveanu $i, de

u
DDuu
aceea, unirea definitiva este a~ezt pe baze atat de solide"(2l. Nu excludem posibilitatea ca cineva sa

itr
obiecteze impotriva unui asemenea mod de tratare sub argumentul formal ca nu se tine seama de disparutele
realitati politice, de fruntariile care odinioara separau cele trei tari romane$ti. Unei asernenea observatii i se

mmii um
poate lesne raspunde dandu-se mai multe exemple din istoriografia de arta europeana. Se $tie ca pana in
secolul trecut, teritoriul Italiei a fost compartimentat in numeroase formatii statale de sine statatoare, ca

ttrr
vreme indelungata parti \'ntinse din peninsula italica s-au aflat sub stapanire spaniola, franceza sau austriaca.
in pofida acestei mozaicari politice, cei ce s-au ocupat de i~tora

''D
artei de la sudul Alpilor au relevat inainte
de toate fondul unitar $i de abia dupa aceea aspectele de ~coal, momentele de inflorire dintr-o regiune sau

uu
alta. Similar se pune problema pentru Germania sau pentru alte tari ale continentului nostru, lunga vreme
afectate de avatarurile politice. Tinand seama de toate aceste experiente, dar mai ales de faptul ca in toate
a
perioadele istorice confluentele spirituale dintre cele trei tari romane$ti au constituit factori de permanenta

SStt
ec
emulatie, dar ;;i de unitate, textul de fata propune o metoda de prezentare, pe care o consideram adecvata,
fiind subliniate tocmai acele realizari care au contribuit in ordine succesiva la statornicirea unui climat de

aann
nationala, de intelegere a valorilor spirituale comune tuturor romanilor. Aceasta nu inseamna ca
t
con~tia
io

pe parcursul expunerii au fost neglijate realizarile de arta datorate minoritatilor nationale: maghiarilor,
sa$ilor sau secuilor. Dimpotriva, considerand cu necesara pretuire operele de arta ale conationalilor, autorul

iill
l

a \'ncercat sa scoata in evidenta neincetatele schimburi artistice inteme, schimburi in contextul carora a fost
ib

favorizat ;;i procesul de aclimatizare a curentelor stilistice straine, curente care in spatiul autohton au
dobandit o inconfundabila marca de originalitate.

ooaa
B

Vorbind despre aportul artistic extern, este timpul sa remarcam faptul ca, de-a lungul zbuciumatei sale
istorii, poporul nostru nu a fost niciodata refractar innoirilor, ca, dimpotriva, a manifestat o remarcabila

ee’’
capacitate de absorbtie culturala $i artistica, la aceasta contribuind, in buna masura, situarea sa geografica in
zona de intalnire dintre marile sfere de cultura ale Europei. Numeroasele $i statomicele sale contacte cu
principalele centre de cultura din Europa de rasarit $i de apus au inlesnit nu numai amintita absorbtie de

’’
inovatii artistice dar $i spiritul de sinteza, in ultima instanra fiind hotaratoare contriburia me~trilo
autohtoni, beneficiari ai unor trainice traditii ale caror radacini coboara in vremuri imemoriale. Caci, sa nu
uitam, in tot ce s-a inraptuit pe pamantul tarii noastre se simte o continuitate a modului de a concepe
raportul dintre fonna ~i mediu, o neincetata optiune pentru interpretari geometrizante, pentru incarcatura
simbolica a reprezentarii. Tocmai aceste constante permit sa luam in considerare rolul determinant al
traditiei, in dorinta de a pune in lumina vitalitatea $i permanenta traditiei.
Lucrarea de fafa a incercat sa prezinte un numar mare de monumente ~i opere de pe lntregul cuprins al

10 11
 PE TERITORIUL ROMANIEI
ARTA PREl)TORICA
"

’’
ee’’
'' ooaa
ae iill
ilo aann
an
St SStt
uu
ttrr
u
itr
mmii um
DDuu ''D
’’’’ ca
ccaa te
ttee lio
iioo
ib
B
bbll
BBii
 PALEOLITICUL

BBii
Radacinile indepartate ale creatiei artistice pe teritoriul tarii noastre
coboara pana in primele epoci de manifestare ale omului, ca fiinta gan-

bbll
ditoare, pe continentul european. indelunga $i intunecata, epoca proto-
paleoliticului (cca 600.000 - 480.000 l.e.n.) este reprezentata de a$a zisa
cultura de prund, care pe valea Darjovului Qud. Olt) a fost identificata

iioo

''
prin prezenta uneltelor specifice: mici bolovani de rau prelucrati partial
pentru lovire ~i taiere. Privind aceste modeste unelte cu greu am putea

ae
invoca 0 cat de palida preocupare pentru frumos. ~i totU$i, situate la un

ttee
stadiu precar al posibilitatilor tehnice, sub semnul unei inteligente putin

ilo
dezvoltate, aceste topora$e de mana pot fi considerate prima demonstratie

ccaa
a relatiei necesare dintre destinatia utilitara ~i armonizarea, de tip
ergonomic, cu fiinta umana. Decurge de aici o particulara expresivitate,

an
care poate fi considerata drept un posib;J punct de plecare pentru ceea ce
va fi 1nai tarziu calitatea estetica a produsului uman.

’’’’

St
Neincetata lupta pentru existenFi l·a obligat pe ornul paleoliticului
inferior sa perfecfioneze neincetat, de$i in foarte lungi perioade de timp,
uneltele de silex ~i de cuarj:it. De-a lungul epocilor conventional denumite

DDuu

u
Abbevillian (cca 480.000 430.000), Acheulean (cca 430.000 - 180.000),

itr
Clactonian (cca 540.000 - 120.000), Levalloisian (cca 360.000- 120.000),

mmii
omul paleolitic a Iasat numeroase urme atat la Darjov cat ~i la Capu~l
Mic (jud. Cluj), la Mitoc ~i Ripiceni (jud. Boto$ani), la Valea Lupului

um
(jud. Ia$i), la Bucurqti $i la Giurgiu. in mod special se cere considerata

ttrr
tehnica cioplirii bifaciale a topora$elor din epoca Abbevilliand, tehnica ce
asigura nu numai o reala eficienta a acestor unelte primitive, dar $i o

''D
expresivitate pe care astazi o putem considera chiar $i in perspectiva

uu
valorilor artistice.
Paleoliticul mijlociu (120.000-100.000 i.e.n.), reprezentat in princi-
ca

SStt
pal de cultura l\lfusteriand, este caracterizat, pe planul creatiilor, de unelte
din categoria a~ numitului varf de mana $i de razuitoare. La Baia de Fier
$i Bor~teni Uud. Gorj), la Ohaba Ponor :;;i Nandru Uud. Hunedoara), la
te

aann
Boine:;;ti (jud. Satu Mare). la Cheia (jud. Constanta), la Ripiceni-Izvor
lio

(jud. Boto$ani) $i in alte statiuni arheologice a fost dat la iveala un bogat

inventar care atesta nu mnnai o intcnsa activitate vanatoreasca, dar $i o

iill
neincetata perfectionare a uneltelor adaptate cu sporita abilitate destina-
ib

tiei !or, nu putine fiind razuitoarele care beneficiaza de o reala frumusete

ooaa
plastica a formei.
B

Paleoliticul superior (100.000 -10.000 i.e.n.) este reprezentat in tara

noastra aproape in exclusivitate de cultura de tip Aurignacian. Deosebit

ee’’
de importanta pe planul perfectionarii uneltelor traditionale, cultura
Aurignaciana este atestata in numeroase situri palcolitice din tara, un loc

’’
de exceptie revenind, prin boga\ia $i varietatea materialelor, statiunilor de
la Iosa~el
(jud. Arad), Ceahlau (jud. Neamt) ~i Mitoc (jud. Bot~ani). Ca
rezultat al perfectionarii tehnicii de vanatoare in stransa legatura cu
perfectionarca cioplirii silexului, uneltele capata o lnfit~are mai eleganta
iar dimensiunile se reduc progresiv In bcneficiul unei tratari mai fine :;;i Calul de la Cuciulat, pictura paleolit1
mai ingrijite a formelor. Ca urmare a progresului societatii vanatore:;;ti, aparfindnd culturii gravettian.

15

din epoca Aurignacianului superior (catre anii 20.000 i.e.n.) pot fi inre-
gistrate c~teva fapte ce vor avea importante consecinte pe planul creafiei
ariistice. In legatura cu anumitc ritualuri magice menite sa asigure suc-
cesul la viinatoare, atat barbatii cat ~i femeile au 1nceput sa se gateasca,
!mpodobirea trupului -· fie directa prin tatuare, fie pe cale vestimentara -
Turcului; in fapt este vorba despre o falanga de cal decorata prin ~lefuir
~i prin incizare, compozitia omamentala avand aspectul a doua romburi
suprapuse in campul ci'irora intervin linii puternic gravate. Chiar daci'i
acest obiect decorat nu poate fi deocamdata pe deplin identificat ca
semnificatie (idol feminin?) este neindoielnic ca ne afli'im in fata unei
opere gandita unitar ~i cu atat mai pretioasa cu cat este vorba despre o
piesa unicat la scara intregului paleolitic european.

BBii
fiin<l, In fapt, prima manifestare tipica pentru ceea ce numim creatie
artistica. inainte de a tauri opere de arta autonome, omul s-a lmpodobit
pe sine, procesul autodescoperirii sale fiind hotarator pentru trecerea la

bbll
NEOLITICUL
creaiia artistica propriu-zisa. De la impodobirea trupului propriu pana la
taurirea unui obiect care sa poarte semnele podoabei mai era un singur

iioo

''
pas, pe care oamenii paleoliticului superior 1-au facut tara intarziere. In Comparata cu lungile, monotonele $i intunecatele zeci de mii de ani
ale paleoliticului, epoca urmatoare, zisa a pietrei $lefuite sau neolitic, ne

ae
pe~tril de la Ohaba-Ponor (jud. Hunedoara) ~i Ra~nov (jud . Bra~ov) au
fost descoperite podoabe facute din dinti de animale ~i din scoici marine, apare ca deosebit de dinamica, de bogata ~i variata in realizari. Ca urmare

ttee
ceea ce presupune 1n acest ultim caz un transport la sute de kilometri. a modificarii progresive a climatului continental odata cu incalzirea

ilo
Vani'itorii se tatuau cu luturi colorate cu ro~u, cu brun, cu alb, cu ocrn generala ~i retragerea catre nord a ghetarilor, teritoriul tarii noastre s-a
deschis. La Lapo~ (jud. Buzau), a fost descoperita o figurina primitiva acoperit CU pa$UDi bogate $i paduri dese, iar raurile, $iroind pretutindeni,

ccaa
cioplita in piatra, probabil un idol faurit in !egatura cu magia erau incarcate de pe~t, o hrana la indemana oamenilor de atunci.

an
vanatoreasca. Perfectionarea prelucrarii pietrei prin $lefuire a facut posibila
confectionarea unor unelte de mai buna calitate - topoare, razuitoare, 6
Dar cea mai importanta manifestare de arta a paleoliticului din tara

St
etc. - cu ajutorul ci'irora a fost inlesnita prelucrarea lemnului ~i osului, Obiecte epipaleolitice de as $i de corn.

’’’’
noastra a fost de curand descoperita in pe~tra Cuciulat aflata pe valea
Some~uli (jud. Salaj)Cl). Intr-o sala de mici dimensiuni (3, 70 x 2,50) se sporindu-se astfel capacitatea omului de a interveni tot mai incisiv asupra 1-3, 4 de la Cuina Turcului (nivel I,
pastreaza mai multe desene gravate ~i doua imagini pictate cu lut ro~u: naturii. Descoperirea agriculturii, chiar ~i in forme foarte primitive, ca ~i cultura romanello-azilianii),

u
DDuu
un cal ~i o felina. Inrati$at intr-o compozitie ciudata, cu picioarele din domesticirea animalelor au schimbat in mod substantial modul de viata al 5-6 de la Icoana (nivel II, cultura

itr
fara imobile, iar cele din spate in mi~care, calul este desenat cu multa colectivitatilor umane, favorizand constituirea unor structuri organizate, Schela Cladovei).
siguranta, contururile sunt simple ~i expresive, iar propofliile sunt respec- unite nu numai prin inrudirea de sange, dar ~i prin interese comune, prin

mmii um
tate CU infefegerea vanatoruJui obi$nUit Sa observe indelung anima!ele. deprinderi $i moduri de a gandi apropiate.
Coloritul este plat, fara incercari de modelaj, cum de altfel se imampla Parasind pqterile ~i coborand tot mai mult in zona de campie,
oamenii au inceput sa-$i confectioneze adaposturi sub forma de bordeie,

ttrr
mai intotdeauna cu picturile rupestre de epoca paleolitica. Aflata intr-un
stadiu de conservare mai precar, imaginea felinei impresioneazi'i prin pentru ca apoi sa 1$i ridice deasupra solului colibe din nuiele impletite.

''D
eleganta mi~dr, animalul fiind surprins in momentul unui salt arcuiL Daci'i, la inceputul neoliticului, a$ezarile sunt situate de reguli'i pe vale, in

uu
Databile ci'itre anii 10.000 l.e.n., picturile rupestre de la Cuciulat se apropierea raurilor, ~i nu au nici un fel de ordine, spre sfar~itul neo-
situeaza in marea familie a picturilor paleolitice europene, fiind princi- liticului, dimpotriva, apar ansambluri de locuire pe care le putem numi de
pial inrudite cu cele ce se afla in pe~tril a
spaniole (Altamira, Teruel) sau tip satesc, situate pe boturi de deal sau pe movile. Odata cu

SStt
ec
in pe$terile din sudul Frantei (Lascaux, Font de Gaume, Niaux, etc.). perfectionarea agriculturii ~i acumularea de bunuri rezultate din dezvol-
Chiar daca din punctul de vedere al culturilor specifice, picturile occi- tarea me$tqugurilor, oamenii au parasit vechea fratietate primitiva,
simtind nevoia sa se a~ez in locuri aparate $i chiar sa i~ organizeze

aann
dentale apartin 111agdalenianului in timp ce picturile de la Cuciulat se
t

sisteme defensive. La Hab~eti $i Tru$e~ti (jud. la$i), la Vidra ~i Teiu

io

leaga de cultura Gravettianului, fondul problematic al creatiei artistice

este comun. Ne aflam cu certimdine in fata unor manifestari de magie (jud. Ilfov) a$ezarile erau inconjurate cu ~anturi ~i valuri de aparare cu

iill
l

vani'itoreasci'i, cu alte cuvinte, picturile de la Cuciulat pot fi considerate palisade. In paralei )i in stransa relatie cu modificarea sistemului de
ib

ca fiind realizate pe baza unui program implicand o intentionalitate de locuire au evoluat tehnica ~i aspectul caselor de locuit; de la coliba cu
folos social, pentru ca de succesul vanatorului depindea existenta intregii pereti de nuiele lutuite s-a ajuns la casa de proportii relativ mari,

ooaa
B

comunitati. construita din pari infipti in pamant in jurul unei platforme de lemn care
Ci'itre sfar~itul paleoliticului, in perioada numita ~i epipaleoliticii, constituia un element izolator fafa de umezeala $i raceala pamantului.

ee’’
preocuparea pentru frumos, cu sau fara functiune magica, se autonomi- Destul de multe dintre casele neoliticului tarziu erau previ'izute cu prispe,
zeaza ~i se extinde, ajungand sa se impuna in mod evident asupra unel- element arhitectonic ce va intra adanc in traditia arhitecturii autohtone.
telor obi~nute. in mai multe a~ezri situate in clisura Dunarii, la Cuina Invelitorile erau desigur din paie, avand prohabil aspectul unor capite

Falanga de cal decorata (idolfeminin?)
de la Cuina Turcului (nivel II. cultura
romanello-aziliana).
’’
Turcului, Icoana, Schela, Ostrovul Banului, au fost descoperite varfuri de care erau a~czte pe un fol de capre u~oare ce tineau loc de ~arpnt. Este
sageata, spatule, si'ipaligi ~i pumnale care au ca element comun un decor nelndoielnic ca ridicarea unei case constituia pcntru omul neolitic un
de linii incizate, dispuse in grupuri intamplatoare, dar care in unele eveniment deosebit de important ~i nu ne va surprinde daca. de cele mai
cazuri vadesc un sens compozitional, fonnula cea mai complicati'i apro- multe ori, trainicia construc(iei era pregatita de un ritual magic prin
piindu-se de un traseu meandric. Autonomizarea preocuparii pentru ingroparea, sub platforma de lemn. a unui vas cu ofrande. Inca din faza
frumos se demonstreaza in mod convingator prin ceea ce am putea numi
monumentul sculptural al epocii paleolitice, a~ zisul idol de la Cuina
17
16

Cap de statueta de la Turda$.
Ceramicii neoliticii. Cultura Vidra, Idol.
mentionate a~ numitele pintadere, ni~te ~tampile de lut ars folosite
pent~u tatuarea trupului ~i la imprimarea tesaturilor. Dar disparitia
tesaturilor ca ~i a obiectelor de lemn pe care le banuim, de asemenea,
destul de bogat impodobite, ne obliga sa evaluam arta epocii neolitice
aproape In exclusivitate prin intermediul lucrarilor realizat.e. in lut ars.
Daca, din punctul de vedere al principalelor unelte, neohttcul e_ste o
epoca a pietrei ~lefuit, pe planul creatiei artistice el este fiira indoiala o
epoca a ceramicii.
Bi
Urmarind dezvoltarea artei neolitice pe teritoriul tarii noastre, vom
pastra, prin forta lucrurilor, reperele cronologice ~i tipologice oferite de
bl
cercetarile de arheologie. Este astazi unanim admis ca la baza
neoliticului vechi de pe tetitoriul tarii noastre sta tipul cultural care
poarta denumirea de Cri~(2). De ori_gine s,udica, poat~ ~in Anatol~:
''
io
purtatorii culturii Cri.; s-au raspand1t pe mtregul tentonu al pa~ne1
ae
noastre, aduciind cu ei o ceramica destul de fina ca prelucrare a paste1 de
Jut, precum ~i un repertoriu de forme ~i de decoratii foarte variat. Avand,
te
ilo
de regula, aspect de butoia~ sau de para, vasele de tip Cri~ sunt decorat~
cu incizii liniare simple, dispme uneori 1n triunghiuri sau in zigzagun,
ca
dar nu ajung niciodata sa constituie un sistem decorativ coerent. ~lsc
an
mica este reprezentata de figurine feminine legate de cultul fecund1tat11 ~1
de figurine zoomorfe. Tratarea este sumara ~i foarte stangace, piesele
St
respective ramanand la limita unor simple incercari. - ..
’’
Curand dupa inceputul mileniului V i.e.n., in partile de nord ale tarn
n0 astre a avut loc o radicala modificare de orientare in arta ceramicii,
u
odata cu inchegarea grupului tipologic denumit cerarnica liniara.
Du
itr
Manifostand o constanta predileqie pentru vasele in forma de bol
timpurie a neoliticului (cultura Tisa) pe futadele caselor au fost executate
semisteric sau foarte apropiat de o sfera, ceramica liniara a folosit o pasta
decoratii in reliet: prin imprimarea in lutul moale a unor trasee
mi
um
meandrice sau spiralice, uneori aceste motive omamentale fiind de Jut bine aleasa, :fara impuritatL care prin ardere in cuptoare cu reductie
evidentiate prin colorare cu luturi ro~i ~i brune. Edificatoare marturii in
incompleta a devenit cenu~i. Decorul simplu dar e~priv,. c~ vadita
acest sens sunt date de numeroasele casute din Jut ars care au fost preocupare de organizare compozitionala, este alcatmt dm !mu drepte
tr
sau din linii curbe dispuse paralel, din Joe in loc intrerupte de puncte
''D
descoperite de cercetarile arheologice, de asemenea, de fragmentele de
tencuiaJa astfeJ decorate gasite La Ariu~d (jud. Covasna). obtinute prin impungere. Foarte reprezentative su~1t v~sel de la
Glavne~ti Vechi (jud. Ia~i) ~i Traian-Dealul Fiintamlor (jud. ~eaD:
u
In condifiile create de importantele transformari ale modului de
viata, preocuparea pentru frumos gase:;;te un camp mereu mai larg de Statuetele feminine ca ~i incercarile de figurare a unor imagm1
a
manifestare. S-a amintit mai sus de perfeqionarea uneltelor. Trecerea de antropomorfe ~i zoomorfe pe vase se inmult:sc in ca?rul ceramicii
ec
St
Jiniare, dar rezultatele depa~sc rar treapta mteresulm documentar.
la tehnica cioplirii la ~lefuir, inventarea toporului calapod :;;i a toporului
Notabila este, tou~i, o figura umana pe un vas de la Hu~i, caracteristica
trapezoidal, iar mai tarziu a toporului cu gaura pentru inmanu:;;area cozii
fiind stilizarea cu valente expresioniste care anunta depa~ir stadiului
t
de lemn au reprezentat nu numai ca:;;tiguri pentru progresul tehnic ci :;;i
an
io
revelarea treptata a unor forme mai frumoase. Frumosul tehnic asociat cu unei arte primitive. . . . ~
In timp ce, in Transilvania de nord ~i in Moldova, ceram1ca hmara
placerea finisajului explica aparifia a numeroase unelte a caror inrat~e
l
ajungea la maturitate, in Muntenia ~i Oltenia, de asem~ la no.rd de
il
depa:;;e;;te exigentele utilului imediat. Din silex :;;i din alte pietre <lure au
ib
fost confoqionate topoare, razuitoare ~j varfuri de si:igeata, din OS :;>i din munte, in partile hunedorene, se inregistreaza r.as~ndie un~_1 alte
corn au fast confecfionate impungatoare, sapaligi, nu puiine fiind variante tipologice corespunzatoare a~ num1te1 ~ultn 1 ~rda!f
B
oa
(jud. Hunedoara). Ceramica culturii Turda!j cunoa~te_mi multe v~nate
cazurile cand atat forma cat ~i eJementele decorative de tip liniar fac
locale cea mai evoluata dintre ele fiind cunoscuta ~1 sub denumirea de
evidenta placerea omamentalului. Faptul nu trebuie sa surprinda
Dude;ti, dupa numele statiunii eponime de langa Bucure$ti. Lutul utilizat
e’
deoarece, din diverse alte domenii ale activitafii umane de atunci, ne
este in mod frecvent amestecat cu pleava, uneori $i cu nisip fin, pentru
parvin marturii despre interesul pentru podoaba, pentru frumos ~i, in cele
degresare. Forma preferata este aceea de cupa tronconica, dar ince~ sa
din urma, pentru ceea ce avem dreptul sa numim obiectul de arta.
’
Ca ~i in paleoliticul tarziu, gustul pentru impodobirea trupului se apara ~i vasele cu aspect de amfora ~i gat ci~nd:. De~o;ul.' ob~mut
descifreaza in bratarile ~i colierele de scoici, in micile podoabe de cupru aproape in exclusivitate prin incizie, e~t alctu~ _dm benz1, ~n mte:1orul
:;;i mai tarziu de aur. In mod deosebit se cere considerata pentru aceasta carora se in:;;ira doua-trei randuri de lmmte zganate. Uneo~1 benzil~ se
!ntalnesc in unghi, alteori sunt dispuse in zigzag pe ctrumfen~a Idol-statuetii de la Verbicioara
epoca dezvoltarea artei tesutului pe care o deslu:;;im atat in numarul mare
vasului; mai rar compozitiile sunt ceva mai complicate, incercand chiar (cultura Turda~).
de greutafi pentru razboaiele de tesut, cat ~i in aspectul textil pe care 11
dobandesc ornamentele multor vase din aceasta vreme. Mai trebuie
19
18

Idol-statueta de la Rastu
(cultura Turda~').
Idol-statueta de la Rastu
(cultura Turda$).
Ultimul grup reprezentativ al neoliticului timpuriu este indeob;;te
cunoscut sub denumirea de Tisa ;;i a avut ca arie de raspandire partea de
nord-vest a tarii noastre. Exponentii acestei culturi locuiau in colibe
dreptunghiulare construite din pari ;;i nuiele impletite, iniiltate deasupra
unor socluri de lut; numeroasele unelte specializate ;;i arme care s-au
pastrat in siturile arheologice dovedesc ca exponentii culturii neolitice
Tisa erau abili vanatori ;;i pescari. Foarte variate ca forma, vasele produse
de ei erau decorate prin incizie, uneori ;;i prin pictare, omamentele
BBii
preferate fiind de tip meandric.
Ajunse catre mijlocul mileniului IV i.e.n., comunitatile neolitice din
bbll
tara noastra au atins un nou stadiu de dezvoltare, fapt reflectat cu
prisosinta in sistemele de locuire, ca ~i in inventarul de unelte ~i de vase
ceramice. Primul grup cultural reprezentativ pentru neoliticul mijlociu este
iioo
''
indeob;;te cunoscut sub denumirea Boian, denumire data dupa lacul Boian Vas aparfinand culturii Boian - faze.
ae
din jud. Ialomita, in vecinatatea caruia se gase;;te a;;ezarea de la ,,Gradi;;tea Giule$fi (descoperit la Le{,jud. Covasm
ttee
Ulmilor".
ilo
A vand ca arie de raspandire campia Dunarii pana in zona de dealuri,
ceramica Boian pare si'i fie continuatoarea experientelor culturale
ccaa
apartinand ceramicii liniare ;;i in special a celei de Turda$. In conditiile
an
mutatiilor intervenite in ocupatii ~i In modul de viata, comunitatile de
locuire vor prefera a~ezril pe boturi de deal sau pe movile, iar locuintele
St
tot mai spafioase construite din lemn ;;i Jut dobandesc pentru prima oari'i o
’’’’
prispa, ca aceea descoperita la Tangaru (jud. Ilfov). Agricultura primitiva
~i mai ales cre~ta vitelor explica dezvoltarea tesutului, numeroasele
u
DDuu
greutati de razboi fiind caracteristice grupului Boian. Vasele cu forme
foarte variate au o infi'iti;;are pretentioasa, demonstrand constituirea unor
itr
autentice ateliere de olari, care i;;i vor fi transmis me;t~ugl din generatie
alcatuirea unor meandre. In putine cazuri, purtatorii grupului Turda;; au
mmii
in generatie. Cele rnai caracteristice sunt vasele tronconice cu profil
um
incercat chiar reprezentarea stilizata a unor animale comute sau de prada, bombat, incheiate la partea superioara cu un gat scurt semicilindric, sau
intr-o interpretare redusa la cateva linii. Contributia cea mai importanta a vasele cu picior inalt, avand aspectul unor cupe de mari dimensiuni sau al
ttrr
ceramicii Turda!f prive;;te numarul mare ~i variat de reprezentari antro- unor fructiere. Nu lipsesc strachinile sau cupele mici, mai toate produsele
''D
pomorfe, cele mai multe in lut, cateva in alabastru. Micile reliefuri _cu ceramice fiind executate dintr-o pasta atent selectinnata. Dar inovatia cea
motiv uman sau animalier care decoreaza vasele de Turda)· sunt nem-
uu
rnai caracteristica a ceramicii de tip Boian este, rara indoiala, decorul. Spre
doielnic stangace, dar ele vadesc o foarte mare libertate, un real interes
deosebire de vasele fazelor anterioare, la care decorul se inciza pe lutul
pentru surprinderea mi~car. Credem a nu gre~i daca atribuim purtao~
ca
inca foarte rnoale, ceramica de Bnian porne;;te de la un principiu diferit:
SStt
rilor acestor culturi o substantiala schimbare de intelegere a rostulm vasele erau lasate sa sc usuce aproape complet, pentru ca apoi in lutul care Vas pictat aparfinand culturii Boian
omului pe lume: In directi'i legaturi'i cu acest fenomen se cer considerate pastra o anumita docilitate sa fie incizat decorul, lasandu-se in relief - deci faza Vidra (descoperit la Vara!iti Boil
te
acele autentice capodopere ale artei neolitice ;;i de totdeauna pe care
prin excizare - elementele cele rnai caracteristice ale acestuia. Conccput
aann
le-au faurit me~tri anonimi ai culturii contemporane de la Hamangia. Jud. Ialomifa).
unitar pe intreaga suprafata a vasului, decorul ceramicii de Boian face
lio
Dintre cele mai reprezentative piese figurative ale ceramicii de parte din familia meandrelor ;;i aminte~, prin modul de tratare, atat de
Turda~· amintim un cap de statueta viguros modelat, cu nasul proeminent
iill
decorul crestat in lemn, cat ;;i de unele ornamente familiare tesaturilor. Dar
;;i parul pieptanat cu ingrijire, de asemenea statuetele de la Rastu,
ib
me;;terii grupului Boian nu s-au multumit sa imite motivele ornarnentale
prezentand unele asemanari de interpretare cu bine cu~os:el sta~e
ale altar domenii artistice, ci au adus propria !or inovatie caracteristica
ooaa
cicladice. Statuetele de la Rastu (jud. Dolj) au ca particulantate def1m-
B
ceramicii. Intr-adevar, in ~anturile rezultate din incizare a fost a;;ezata, prin
torie capul stilizat, cu nas putemic, iar pe trup o decoratie ~ mean~r: apasare, pasta alba de lut; in acest chip omarnentele excizate sunt putemic
care nu este altceva decat confirmarea faptului ca purtatorn ceram1c11 puse in evidenta, intr-o viziune decorativa de originala expresivitate.
ee’’
Turda$ se tatuau. O figurina bicefala (barbat-femeie?) ar putea fi pusa in Plastica mica, nu foarte abundenta, este in continuare dorninata de
legatura cu cultul fecunditatii. Dar, neindoielnic, cea m~i surp.rinzatoare figurinele feminine, dar nici una nu retine in mod deosebit atentia.
’’
reprezentare sculpturala este aceea inchinata tandrulm mottv al ma- in direcra legatura cu ceramica Boitm, dar prezentil.ndu-se ca o forma
temitatii. A~ezat pe genunchii mamei, copilul este intors catre san, fiind
sustinut cu duio~e de bratul stang al acesteia. De~i pastrat in stare superioara a acesteia, ceramica denumita Viidastra a avut ca arie de
raspandire partea de vest a campiei Dunarii, peste Olt, cuprinzand aproape
fra~ment, acest rnic grup sculptural reclarna o particulara atentie n~
intreaga Oltenie. Deosebit de variate ca forma :?i decor, prezentand insi'i 'in Vas de la Vadastra (jud. Olt).
numai prin noutatea temei sale, dar ;;i prin sensul de omenesc pe care 1! cultura Vadastra.
principiu ace~i tipologie cu vasele de tip Boilm, vasele de la Vadastra
cuprinde, fi'ira obi;;nuitele stilizari simbolice pe care, in general, le-a
cultivat arta neolitica.
21
20

Vas cu picior (<<fructiercw) de la
Farca$ele (jud. Oft), cultura Vadastra.
Vas CO$Ule/ cu doi idoli de la Cru.$OVU,
cultura Vadastra.
(jud. Olt) $i din a$ezarile inrudite sunt de forma tronconica sau sferoida;
deseori fiind inalrate pe un picior inalt, cu aspect de fructiera. Dccorul
incizat ~i excizat, pus in valoare de umplutura de pasta alba sau ro:;;ic.
atinge acum apogeul ~i multe dintre vasele r.:alizate in centrele de olarie
Vtidastra pot fi considerate adevarate capodopere ale genului.
BBii
A~a zisa fructiera cu picior de la Farc~el (jud. Olt) realizeaza o
fericita imbinare intre arhitectura savanta a formelor ~i decorul abundent,
bbll
dar rafinat ca distributie: proeminente cu aspect de butoni, meandre
spiralice, benzi crestate in dinte de !up. Un motiv deseori folosit de
ceramica de Vadastra este valul continuu amintind, 1n uncle din
iioo
''
compozifiile sale, de piese realizate in cadrul ceramicii populare de
ae
Oboga sau de Hurez. Daca ceramica de Boian manifesta o destul de slaba
preocupare pentru tratarea decorativa a siluetelor de vase, in cadrul
ttee
ceramicii de Vadastra aceasta preocupare cste evidenta, mai ales pentru
ilo
acele vase care vor fi avut ~i destinafii de ritual. Vasul antropomorf de la
ccaa
Vadastra sau vasul co~ulet de la Cru~ov (jud. Olt) sunt piese de referinJii
an
pentru intreaga ceramica neolitica ~i ele demonstreaza, o data mai mult,
predilectia pentru interpretarea geometrica a decora\iei, geometrismul
fiind de aici incolo una din trasaturile fundamentale ale artei ce avea sa
St
’’’’
se dezvolte pe teritoriul patriei noastre.
In timp ce grupurile culturale Boian ~i Vadastra desfi~ura fastuoasa
!or ornamentica incizatii pe suprafafa vaselor, in Dobrogea se constituia o
u
DDuu
Doua statuete, «Ganditorul» 5i perechea Jui, de la Cernavoda, cultura Hamangia.
ceramica cu tipologie speciala atat din punct de vedere al formei cat ~i al
itr
decorului, in cadrul a~-numite culturi Hamangia (jud. Tulcea). Dcstul
mmii
de variate ca forma, vasele de Hamangia au o anume sobrietate a
um
expresiei, preferand contururile lin~te care, deseori, frizeaza eleganta: fecunditatii. Tratarea concisa $i clara, sugerarea fiira echivoc a
cupe de mana, vase sferoidale, fructiere sau vase cu picior, vase cu gat, constructiei anatomice ~i a mi~carlo, accentuarea expresiva a unor parti
ttrr
strachini de dimensiuni relativ mari. Dccorul, la randul sau foarte sobru, ale trupului in confom1itate cu stilistica adoptata de cerarnica de
''D
este realizat prin impungere, impunsaturile distribuindu-se in braie Hamangia, confera celor doua statuete valoarea unor opere mature ~i, pe
continui sau formand triunghiuri ~i zigzaguri. Uneori combinarea de linii drept cuvant, ele au fost clasate in categoria capodoperelor.
uu
~i zigzaguri ia aspectul unor meandre simple, alteori decorul este Mai rar, arti~ culturii de Hamangia au executat ~i figurine in
contaminat de formcle spiralice ~i curbe, obi~nute pentru ceramica de
ca marmura, dar acestea nu ating nici pe departe valoarea pieselor modelate
SStt
Cucuteni, despre care va fi vorba de indata. in Jut.
Capitolul eel mai interesant al creatiei artistice de Hamangia este, Ajungand la inceputul mileniului m i.e.n., comunitatile neolitice din
te
neindoielnic, constituit din figurinele antropomorfe. Cele mai multe din intreaga tara au inregistrat substantiale progrese pe planul dezvoltarii
aann
aceste figurine aparrin categoriei obi~nute a idolilor feminini, avand ca agriculturii ~i al cre~ti animalelor. Dar acumularile de bunuri au
io
semnificatie , cultul fecunditatii.
'
Mai multe statuete de lut de la Golovita ' stimulat poftele de jaf ~i luptele intertribale, ceea ce explica inrnultirea
(jud. Tulcea) ~i Cernavoda (jud. Constanta) prezinta obi~nuta deformare a~ezrilo fortificate inconjurate cu ~anturi ~i valuri de pamant, cele mai
iill
l
steatopigica intr-o interpretare U$Or geometrizata. Sensul abstrac-
ib
multe situate pe boturi de deal, in apropierea unor vni manoase.
tizant-simbolic al acestor idoli fominini este lesne de dedus chiar :?i din
Alaturi de traditionalele topoare de piatra ~lefuita, incep sa apara ~i
ooaa
faptul ca sunt lipsiti de cap, partea superioara a figurinei fiind termi-
B
instrumente din cupru; de asemenea se inmultesc podoabele de aur,
nata de un gat lung ca un turn. Spre deosebire de ace~ti idoli ferninini prelucrarea metalului nobil culminand cu realizarea unor idol_i. S~
realizati intr-o conceptie geometrizanta, viidit schematizata, doua statuete inmultesc acum casele prevazute cu prispa, inaltate pe platforme ~1, mm
ee’’
descoperite in necropola de la Cernavoda aduc plastica mica de ales, in cadrul culturii Cucweni, decoratia fatadelor recurge la incizare ~i
Hamangia in categoria exceptiilor artistice ale intregii arte neolitice. Ia colorare, atractia pentru efectele cromatice fiind evidenta in aceasta
’’
Statueta a~ numitului ,, Ganditor" reprezinta un biirbat a~ezt pe un vreme. Ca ~i pentru culturile anterioare, in condifiile disparitiei
scaunel, cu coatele sprijinite pe genunchi ~i cu obrajii in palme. In pofida
schematizarii care situeaza aceasta lucrare in marea familie a idolilor constructiilor ~i a obiectelor din lemn sau din fibre textile, principalul
anterior pomeniti, statueta Ganditorului impresioneaza prin exactitatea domeniu care permite considerarea preocuparilor artisticc ale neoliticului
tarziu cste. in continuare, ceramica. Principala noutate a ceramicii din Idol feminin de la Cernavoda,
redarii mi~car ~i, in acel~i timp, pdn sugerarea unei atitudini
neoliticul tarziu cste raspandirea decorului pictat. Chiar daca acest decor cultura Hamangia.
contemplative, ceea ce a ~i justificat denumirea ce i s-a dat. A doua
statueta reprezintii o femeie a~ezt, cu genunchiul drept ridicat;
~oldurie ~i pantecul amplu sunt atribute curente ale simbolului
23
22

Idol din marmura de la Cernavoda,
cultura Hamangia.
Vas antropomoif de la Sultana
(Jud. Ilfov ), cultura Gumelnifa.
de arta este eel in domeniul metalelor. Beneficiind de nisipurile aurifere
din raurile muntilor Apuseni, me~tri culturii Decea au confectionat
nu este prin excelenta caracteristic tuturor zonelor. el se regas~t acum numeroase pod~be, cele mai valoroase care au fost descoperite fic~d
pretutindeni ~i tocmai prin practicarea insistenta a noului procedeu parte din tezaurul arheologic de la Moigrad (jud. Salaj). ~in com?oz1tia
decorativ se pot explica sa1turi1e de calirare artistica ce vor fi inregistrate acestui tezaur fac parte patru idoli taiati din placa de aur ~1 decorap foarte
cu precadere in cadrul grupului cultural Cucuteni. simplu in tehnica metalului ciocanit. Piesa cea mai importa~. .est:
Pe fondul traditional al ceramicii Boian s-a constituit 1n neoliticul marele idol (314 x 241 mm) care aminte~ ca forma de a~ num1tn idoh
tarziu ceramica de Gumelnifa Gud. Ilfov), care a avut ca arie de en violon". Idolul de la Moigrad este foarte sobru, interpretarea ridicata
Bi
raspandire aproape intreg teritoriul Munteniei, de asemenea o parte din i~ un inalt grad de abstractiune reduce trupul la o forma circulara, ~e .car:
sudul Moldovei ~i Dobrogea. Prezentand forme variate: tronconice, se deta~z rotundul a doua proeminente ce-i sugereaza bustul. Ceilalt1
Vas zoomorf de la Hdr$OWJ.
bl
cilindrice, bitronconice, in fom1a de para, strachini, etc., vasele idoli de dimensiuni mai mici sunt de tipul ,,cu bratele in cruce".
cultura Gumelnifa.
Gumelnifa sunt decorate intr-un sistem combinat de incizare-excizare ~i, In acel~i timp, in zona centrala ~i de sud a Transilvaniei, i~ racea
in acel~i timp, prin pictare de· a lungul inciziiloL Pentru realizarea aparitia ceramica Petr~i Gud. Alba). Dezvoltand o mai veche ~raite
''
io
decorului pictat, s-a folosit atat pasta alba sau ro~ie cat ;;i grafituL ale artistica ce cobora din cultura Cri$. prin cultura Turdo~. pana m
ae
carui urme cu reflexe metalice dau o calitate prefioasa vaselor colorate in neoliticul tarziu, ceramica Petr~i este caracterizata printr-o produqie de
ro~u. excelenta calitate. Pasta bine aleasa ~i curatita de impuritati a fost
te
Spre deosebire de vasele de tip Boian, la care motivul predominant
ilo
era de tip meandric, in cazul ceramicii Gumelnifa sunt preferate spiralele modelata cu multa abilitate, ]neat in unele cazuri, s-ar putea crede ca a
realizate prin incizie ~i deseori puse in evidenta prin acoperirea fost executata la roata. Formele variate ~i elegante cuprind vase de ritual,
ca
campurilor libere prin impunsaturi. Nu lipsesc insa decorurile strachini, fructiere, etc. Arderea realizata in cuptoare cu reverberatie a
an
unghiulare, unele amintind, prin sobrietatea lor, chiar de mai vechile vase dat 0 deosebita rezistenta vaselor, pe a caror suprafata decorul se
apartinand tipului Turda~. deta~z cu claritate. A,:and de cele mai multe ori o ,cul.oare ro~ie sau
inrudita cu olaria Gumelnifa, avand ca ~i aceasta mai vechi traditii
St
portocalie datorita angobei in care au fost sci.:fundate i:iamte de ardere,
’’
din faza Turda~, pe teritoriul Olteniei s-a dezvoltat ceramica Siilcuf(l vasele de Petr~i au un decor pictat negru, iar uneon ro~u sau alb, a
(jud. Dolj) a carei produqie cu forme foarte variate a preferat pentru carui motivistica foarte simpla se bazeaza pe grupurile de linii paralele;
Vas cu decor incizat aparfindnd
u
ornamentare incizia, mai rar incrustatia ~i foarte frecvent pictura dupa nu Jipsesc insa zig-zagurile sau compozitiile de tip meandric; mai rar
Du
culturii Gumelnifa (magura
ardere. Decorul liniar este precumpanitor, iar formele de reala eleganta
itr
intalnim chiar ~i spirala. .
«Gumelni{a», ldngii Olt).
anticipeaza realizari ale ceramicii din epoca bronzului. Dar cele mai valoroase realizari ale ceramicii neolitice, in general, ~1
ale ceramicii pictate, in special, au fost obtinute in cadrul fazei. cult~r:
mi
Plastica decorativa din cadrul grupului Gumelnifa este de o
um
impresionanta bogatie, indiferent daca este vorba despre statuetc Cucuteni. Avand ca arie de raspandire Moidova, rasaritul Trans1lvame1 ~1
autonome sau despre reprezentari antropomorfe ~i zoomorfe figurate pe nordul Munteniei, cultura ce poarta numele localitatii Cucuteni (jud. la~i)
tr
suprafata vaselor. in toate aceste imagini se descifreaza o atenta a reu~it sa incununeze intreaga productie artisc~ a neolit~c,u tarzi~,
''D
observare a rcalitatii, ca in acea frumoasa statueta cu doua fefe ~i cu vas realizarile sale in categoria vaselor uzuale sau de ritual, ca ~1 m categon~
pe cap, sau ca In statueta de femeie cu rochie clopot, marturie elocventa figurinelor ~i plasticii mici alcatuind, neindoielnic, unul dintre cele mai
u
despre existenia unor ceremonii cu caracter somptuar. Dar, dincolo de impozante capitole ale artei neolitice la scara 1~iversal. . . _
a
numarul mare de statuete de diferite tipuri, ceea ce pare mai semnificativ A~a cum s-a amintit mai sus, reprezentantn ac~ste1 cu!tun ~JUsera
St
pentru arta decorativa a olarilor de Gumelni{a este inventivitatea cu care la 0 faza de dezvoltare remarcabila, fapt atestat prm numarul ~1 manmea
ec
ei au transformat formele unor vase conferindu-le siluete umane sau a~ezrilo, multe din acestea fortificate. Examinand. a?ezarile de .la
animaliere. A~a este a$a-numita Zei/a de la Vidra Uud. Ilfov), vasul Hab$e~ti Gud. Ia~i), Corlateni (jud. Bot~ani), Tru~etJ Gud. Bot~ai:-1),
an
t
antropomorf de la Sultana (jud. Ilfov), vasul zoomorf de la Calomfire~t de la modul de distribuire a locuintelor in spatiul comun, pana la tehmca
io
(jud. Teleorman), sau frumosul capac cu cap de pore de la Gumelnita. de constructie a caselor ~i pana la decorarea acestora, se poate spune ca
Intcresul pentru imaginea figurata a reprezentantilor ceramicii Gumelnita pretutindeni este prezenta o reala $tiinta a organizarii teritoriului ~i o
l
il
ib
se poate demonstra ~i prin intem1ediul frumoaselor statuete de os, unele subtila intelegere a raportului dintre parte ~i 1ntreg. .
cu podoabe de arama. Foarte stilizate, rcduse la esential, ele sunt Este semnificativa in acest sens compozitia regulata a grupunlor d~
oa
B
decorate cu elemente care aduc aminte de ceramica incizata ~i impunsa. case _ in randuri paralele la Tru§e$ti, in cercuri concentrice la Hab§e~t1.
Mai rar a fost folosita chiar ~i marmura, ca in cazul statuetei de la Recunoa~tm aici primele preocupari pentru urbanism - pentru ansamblu-
Pietrele (jud. Ilfov), dar materialul predilect a ramas ceramica, prin rile de locuinte dispuse potrivit unui plan director --, fapt care tr~bu;e
e’
intermediul careia avem posibilitatea sa definim cultura Gumelnif a ca corelat cu nivelul inalt al artei cucuteniene in genera!. Dar nu nu~a1 ~ta.
fiind, prin excelenJa, o cultura a reprezentarilor figurative. La Hab~e$ti, in interiorul perimetrului fortificat, cu. as~ect ~l1psodI,
in paralel cu desfi~ura casele sunt dispuse in doua grupuri de cercuri concentnce, m m1Jlocul f1~
’
tipurilor Gumelnifa # Salcu(a, in
Transilvania se dezvolta a;m-zisa cultura Decea (Decea Mure~li, carui grup fiind rezervata o mica piata dominata de cate. ~ ca~ de p!oportn
jud. Alba) in directa legatura cu manifestarile anterioare ale fazei de mai mari. Este Jesne de obscrvat ca aceasta compoz1t1e b1polara a a~e
Tisa. Ceramica de Decea este caracterizata prin elegante ce~ti cu doua Marele idol, pandantiv de aur
zarii, cu casele dispuse in cercuri, se afla !n deplina concordanta formala
toarte suprainaltate sau de vase cu corpul bombat ~i gatul inalt, prevazut de la Moigrad.
cu decorul de pe vasele ceramice, sensul unitatii stilistice - pentru ca se
de asemenea cu doua toarte ~i aducand aminte de formele amforoidale.
Dar pentru reprezentanfii culturii Decea principala contributie la fondul
25
24

Vas dublu, de tip «binoclu», de la
Dragu$eni (jud. Suceava),
cultura Cucuteni A.
,, Ganditor" de la Tdrpe~ti.
Vas-suport, de tip «hora», de la
Dragu$eni (jud Suceava),
cultura Cucuteni A.
Bi
bl
io
te
ca
poate intr-adevar vorbi despre existenta unui stil - fiind intarit de faptul
ca fatadele lumite ale caselor erau ;;i ele decorate cu motive meandrice
’’
sau spiralice. Executat prin apasare cu degetele pe lutul inca moale sau
prin colorare (ca la Ariu;;d), decorul fatadelor trebuie considerat ca un
Du
element major In expresia artistica a caselor cucuteniene, pe care
cercetarile arheologice nu le pot surprinde decat sub fonna unor resturi
modeste.
mi
Avand un plan dreptunghiular, cu dimensiuni ce oscileaza intre
4-5 m x 8-9 m, casele cucuteniene erau construite din pari 'infipfi in
pamant ;;i nuiele impletite, peretii fiind Jutuiti pe arnbele parri. Pe jos se
tr
afla o podina de grinzi acoperite cu un strat de Jut. Iluminarea interiorului
''D
era asigurata de mici ferestre circulare. Acoperi;;ul de paie era sustinut pe
u
furci de lemn.
De;;i fazele succesive ale evolufiei sale permit denumirea mai multor
grupe stilistice, ceramica de Cucuteni suporta tou~i a
o caracterizare
ec
globala. In primul rand este vorba despre o larga varietate de forme, in
cadrul carora predomina vasele bitronconice cu sau fiira giit inalt,
fructierele sau strachinile cu picior ;;i chiupurile. Nu lipsesc vasele cu
t
io
vadita intentie decorativa: polonicele, talgerele, mai intotdeauna fiind
vorba despre forme pe cat de armonioase, pe atilt de expresive. Decoratia
l
acestor vase este realizata prin combinarea mai multor mijloace: incizare,
ib
irnpungere ~i, mai presus de toate, pictare. Motivele de baza ale deco-
rului sunt spirala ~i meandrul, dar executia omamentala este de o extra-
B
ordinara varietate, incat o grupare tipologica intampina serioase difi-
cultati. Ce! mai adesea, motivele se desra;;oara liber, tara sa tina seama
de forma vasului, parand a sugera o repetitie la infinit. Sunt, insa, ;;i
cazuri cand decorul este dispus in brauri etajate, uneori cu o distributie
de tip tectonic, care subliniaza ;;i pune in evidenta formele vasului.
In faza cea mai evoluata a ceramicii de Cucuteni devin curente repre-
zentarile animaliere, mai rar antropomorfe. Gama cromatica obi;;nuita a
acestor vase este compusa din ro;;u, brun, ocru, alb, negru, niciodata insa
aceste culori nu sunt asociate decat in grup de doua sau de trei,
dominanta apartinand fie ro;;urilor, fie brunurilor. Folosirea acestei game
restranse este perfect explicabila daca se tine seama de faptul ca
pigmentii care se aflau la indemana me;;terilor olari erau selectionati
26
Vas de la Dragu5eni (jud. Suceava),
cultura Cucuteni A
''
ae
ilo
an
din gropile de lut. A~a se va intampla ~i mai tarziu in centrele de
ceramica traditionala romaneasca in depresiunea Beiu~l, la Targu-Jiu
St
sau la Sacel, in Marmue~, unde, in absenta pigmentilor din alte
categorii, s-au folosit numai luturile colorate ce se aflau la indemana
me~trilo olari.
u
0 ceramica atat de evoluata din punct de vedere formal ;;i decorativ
itr
nu putea sa nu fie insotita de o remarcabila inflorire a plasticii mici.
Cercetarile arhcologice au dat la iveala un numar foarte mare de figurine
um
feminine legate de cultul fecunditatii. Modelul eel mai raspandit este
caracterizat prin capul mic (deseori acesta lipse;;te cu totul), pieptuI
ingust, ;;oldurile ;;i coapsele foarte dezvoltate. In unele cazuri, suprafata
trupului este decorata prin incizii. racand deci trimitere la un corp tatuat.
Printre piesele de excepfie se cere amintita figurina care este a;;ezata
pe un scaun de lut, de la Tarpe;;ti Uud. Neamt), a~ zisul ,, Ganditor" de
la Tarpq·ti, inrat~d un batran cu fata in palma ~i coatele pe genunchi,
statueta tatuata de la Draguj>eni (jud. Suceava) sau stameta, de asemenea
St
tatuata, de la Tru;;e;;ti Uud. Boto;;ani) care se particularizeaza ~i prin
portul mai rnultor colicre. Nmneroase statuete sunt de tipul ,,en violon"
an
(Habie~t, Tru;e~ti). La capitolul figurine se cer amintite reliefurile
animaliere, care decoreaza unele vase, sau vasele cu inrati;;are antropo-
morfizata cum este faiml)asa ,, Hora" de la Frumu5ica (jud. Neam!).
il
Considerata in ansamblu, arta neoliticului tiirziu se dovede;;te a fi nu
numai bogata ~i diversa, dar, deopotriva, receptiva la innoiri, interesul
manifest pentru varietatea de forma ~i decor, pentru imbogatirea
oa
procedeelor tehnice fiind in consens cu inventiile care interveneau in do-
meniul prelucrarii metalelor ~i care aduceau o noua viziune asupra apa-
e’
ratului ornamental. Alaturi de geometrism, care ne apare trasatura
fundamentala a sistemului decorativ. interesul pentru consemnarea
realitatii se traduce, nu o data, in transpuneri care frizeaza, in limitele
’
posibilitatilor de exprimare de atunci, realismuL De la simplele incizii
accidentale, pana la constituirea sistemului decorativ coerent al culturii
Cucuteni, a fost strabatut un drum foarte lung. Ajunsa Ia sfaq;itul ciclului
sau istoric, arta neolitica lasa o mo~tenir consistentii, de care aveau sa Idol cucutenian de la Gheliie$fi
beneficieze, in secolele urmatoare, fauritorii culturii bronzului. (Jud. Neaml).
27

Topor de bronz de la lghiel (Jud. Cluj).
1. Topor de bronz cu disc de la
Somqeni (Jud. Cluj).
2. Spada de bronz de la
Apa (Jud. Satu Mare).
Trei pumnale de aur din tezaurul de la
Per$inari (Jud. Ddmbovi{a).
EPOCA BRONZULUI
Bi
Dupa lungile ~i agitatele milenii ale neoliticului, epoca bronzului,
care a urmat, ne apare ca fiind pe cat de scurta, pe atat de lin~ta ~i de
bl
unitara in manifestarile sale. Dincolo de controversele care mai persista,
epoca bronzului din tarn noastra i~ are inceputul in preajma anilor
1800 i.e.n. ~i se sfar$qte in eel de-al XII-lea veac i.e.n., poate catre anul
io
1100, cand se produce tranzifia catre epoca fierului. In accst interval de
mai putin de un mileniu, metalurgia bronzului se raspnde~t in toata
te
tara, dar, prin aceasta, nu trebuie sa se creada ca uneltele traditionale au
fost abandonate. Dimpotriva, persista pe scara larga topoarele de piatra ~i
varfurile de sageata confeqionate din silex, bronzul fiin<l rezervar doar
ca
pentru armele de elita, pentru confectionarca unor vase rituale ~i,
eventual, a unor podoabe. Din punct de vedere etnologic se poate spune
ca in tara noastra epoca bronzului coincide cu procesul de cristalizare a
populatiilor proto-tracice a caror ocupatie de baza avea sa fie in
’’
continuare pastoritul ~i agricultura. Pe ansamblu, perioada trebuie sa fi
fast destul de calma, ca dovada disparitia a~ezrilo fortificate, singura
masura de prevedere fiind a~ezr catunelor in puncte protejate natural,
Du
pe inaltimi, pe varfuri de deal, in vecinatate de ape. Locuintele sunt in
general modeste, de tipul colibelor din nuiele impletite ~i acoperite cu
mi
paie, dar este semnificativ ca, in aceasta vreme, apare sanctuaruL
amenajare arhitectonica cu caracter special. in acest sens, de un
remarcabil interes este a~ezr de la Monteoru Uud. Buzau), inzestrata
tr
cu un tel de acropola prevazuta cu platfom1e de piatra, sanctuare
''D
ingradite ~i turnuri de supraveghere. Fara sa constituie o anticipare
u
directa a ansamblului de sanctuare de la Sarmizegetusa, din muntii
Sebe;;ului, a~ezr cu acropola de Ia Monteoru corespunde unui
ca
fenomen de ordin spiritual care a avut importante consecinfe ~i in
domeniul artistic. Este vorha despre aparitia ~i raspandirea cultului solar,
te
in legatura cu care, traditionalele motive decorative ale spiralei ~i
meandrului se vor organiza in sisteme coerente, sugerand mi~care de
io
rotafie a soarelui pe cer.
De~i, a~ cum s-a aratat, bronzul continua sa fie un metal relativ rar,
l
rolul sau in determinarea procesului artistic este hotarator. A~a numitele
ib
topoare cu disc, descoperite mai ales pe teritoriul Transilvaniei dar ~i la
sud de Carpati, atrag atentia prin eleganta rafinata a fonnelor ~i,
B
deopotriva, prin decorul lor. Realizat prin gravare liniara sau puncti-
forma, aparatul ornamental consta din bandouri alcatuite din linii grupate
sau din motive romboidale ~i, de asemenea, din motive spiralice, care, pe
discuri, formeaza a~ numitele vartejuri, fi:'ira indoiala simboluri solare.
Topoarele cu disc var fi fost mai putin folosite in lupta, ele constituind
inainte de toate insemne de reprezentare ale purtatorilor, capetenii
militare sau de trib. De o notabila frumusete sunt topoarele descoperite la
Some~ni Gud. Cluj), la Ighiel Uud. Alba), la Gepiu (jud. Bihor), la Apa
(jud. Satu Mare), la Pauli~ Uud. Arad). Ali:'ituri de topoare, se cer
considerate ca marturii de frunte ale artei de a turna ~i decora bronzul
sabiile, cu precadere cele din zona de nord-vest a Transilvaniei ~i din
Cri~an. Robuste, cu lama scurta dar armonios galbata, sabiile de bronz,
28
ca cele de la Livada (jud. Satu Mare) ~i de la Apa, sunt prevazute cu
manere scurte terminate cu disc sau cu un bumb. Asemenea topoarelor,
sabiile sunt decorate prin gravare, prevalente fiind motivele spiralice
dispuse in banda sau formand vartejuri pe discuri. Un important capitol
al artei bronzului se refera la numeroasele podoabe: bratari, fibule, spelci
~i pandantive. Si in cazul acestor podoabe, deosebit de expresive ca
forma, predomina elementele decorative executate prin gravare, motivele
omamentale fiind, de regula, cele spiralice. In cazul fibulelor, de foarte
multe ori, rezolvarea dccorativa rezulta din desfi:'~ura spiralica a
sarmei de bronz, uneori constituindu-se perechi de spirale in sistemul
fibulelor numite ,,cu ochelari".
in directa legatura cu metalurgia bronzului, dar constituind un
''
capitol aparte trebuie considerata arta metalelor pretioase care, incepand
din aceasta vreme, ocupa un Joe de seama in spatiul carpato-danubian.
ae
Tezaurul de la Peqinari (jud. Dambovifa) alcatuit din pumnale de aur,
vasul de aur de la Biia Uud. Alba), bratarile de la Oradea sau cele de la
ilo
Saco~ul Mare Uud. Tim~) sunt doar cateva exemple dintr-un ansamblu
destul de mare de opere descoperite pana in prezent. Este de remarcat, in
toate aceste cazuri, preocuparea pentru fo1mele armonioase cu contururi
an
pure, pentru decorul realizat cu discretie ~i eleganta prin ciocanire ~i
gravare. Cum era de a~tep, repertoriul ornamental este, ~i in cazul
St
podoabelor ~i vaselor de aur, alcatuit cu precadere din spirale realizate
fie prin gravare, fie prin rasucirea sannei de aur, ca in cazul bratarilor de
la Oradea, Firiteaz ~i Saco~ul Mare. Motivul spiralic interpretat in
u
vartejuri poate fi considerat ca o caracteristica a decoratiei obiectelor de
itr
bronz ~i de metal, cele mai semnificative fiind in acest sens Disc spiralic de aur din tezaurul de la
discurile-falere de aur, ca cele descoperite la Graniceri (jud. Arad), la Silrasau (Jud. Maramure§).
um
Var~nd (jud. Arad), la Sacuieni (jud. Bihor), la Ostrovul Mare (jud. Me-
hedin!i). Obsesiva repetare a motivului spiral dispus in vartej (Sarasau)
trebuie explicata in legatura cu cultul solar, care se raspnde~t tot mai
mult in aceasta vreme $i pe care-! vom gasi pe deplin atestat in epoca
urmatoare, cand pe teritoriul tarii noastre va ajunge la maturitate
civilizatia geto-dacilor.
Alaturi de arta metalelor. care in epoca bronzului a devenit foarte
repede o ai1a de reprezentare ~i decide diriguire a conceptiilor fom1ale $i
St
decorative, de o notabiia importanta sunt realizarile ohtinute in domeniul
ceramkii. Vorbind despre ceramica epocii bronzului din tara noastra,
arheologii au distins, potrivit metodei specifice de cercetare, mai multe
an
a~ numite ,,eulturi". Pentru motive ce vor fi aratatc de indata, credem ca
impi:'irfirea pe culturi nu corespunde starilor de fapt, $i ca, mai normal,
il
este sa se vorbeasca despre subgrupuri tipologice, altfel zis, despre zone
etnografice. Intr-adevar, a$a cum s-a aratat mai sus ~i cum este indeob~t
acceptat de catre cercetatori, 1n epoca bronzului se poate constata o
oa
relativa unitate a populatiei, a sistemului de locuire, $i se poate considera
ca avem de a face cu epoca de etnogeneza a tracilor. S-a acceptat, de
asemenea, ca aparitia diferitelor tipuri de arme ~i mijloace de prelucrare
e’
a metalelor nu inseamna neaparat o modificare a grupurilor etnice, ci pur
~i simplu imprumuturi pe baza relatiilor de schimb. Daca lucrurile se
’
prezinta astfel, atunci, neindoielnic, nu mai avem de a face cu zone
culturale independente sau macar autonome, ci cu manifeslari locale ale
artei ceramicii, comparabile cu cele pe care le putem identifica $i astazi Statue ta - idol feminin - din necropola
pe teritoriul Romaniei. Faptul ca exista o ceramica de Oboga cu aria de la Cdrna-Dunareni (Jud Doi)), grupi
specifica de raspandire. o ceramica de Hurez sau o ceramica de Curtea de tipologic Garia Mare - Carna.
29

Urnii de la Ostrovul Mare
(jud. Mehedinf i}, grupul tipologic
Garia Mare - Cama.
Urna din Banat,
grupul tipologic Varina.
Discuri-falere de aur de la Ostrovul
Mare (jud. Mehedinfi).
Arge;;, nu presupune existenta mai multor grupuri etnice, ci forme de
manifestare in cadrul unuia ;;i aceluia:?i popor. In fapt, ciltre aceste
concluzii ne conduce chiar analiza globala a ceramicii epocii bronzului
din iara noastra.
Se constata, in primul rand, ca dincolo de varietatea aparent mare a
siluetelor de vase, exista cateva forme predominante ~i caracteristice pe
Bi
]ntreaga arie a bronzului din tara noastra. Vom aminti in primul rand
cea;;ca cu silueta puternic galbata in partea inforioara, cu toarta inalta ;;i,
bl
in mod frecvent, cu talpa, apoi cu doua toarte ~i strachinile. 0 categorie
speciala, cu numeroase corespondente in diversele zone ale tarii, este
formata din vasele urna, din vasele de ofrande, dar ~i in acest caz
''
io
variantele formale se regasesc in cadrul uneia ;;i aceleia;;i familii. In ceca
ae
ce prive;;te decorul, constatam ca, atat din punct de vedere tehnic cat ;;i
te
din punct de vedere al repertoriului de ornarnente, el prezinta mari
ilo
asemanari in toate z.onele caracteristice pentru ceramica bronzului.
Realizat de regula prin incizie sau prin impungere succesiva, mai rar
ca
excizat sau prin aplicatii in relief, decorul ceramicii din cpoca hronzului
an
este, aproape in exclusivitate, de tip geometric, distributia sa pe suprafa!a
vaselor punand cu subtilitate in eviden1a forrna acestora, avand, cu alte
St
cuvinte, un caracter tectonic. Motivele predominante :.unt benzilc
’’
continui sau in zig-zag, triunghiurile, romburile, cercurile, crucile, dar,
mai presus de toate, spiralele organizate !n vartejuri sau formand un Brafliri de aur din tezaurul de la Firiteaz (Jud. Arad).
u
motiv inlantuit care anticipeaza a~ numitele ,,valuri grece$ti". Executate,
Du
itr
cele mai multe, dintr-o pasta bine spalata, vasele ceramice apartinand
epocii bronzului au fost arse in cuptoare reduciitoare, de uncle culoarea
mi
um
neagra predominanta in foarte multe centre. Pentru a pune mai bine in
evidenta motivele decorative, olarii epocii bronzului au recurs deseori la modesta ca numar ;;i ca realizare artistica. 0 singura dar admirabila
umplerea inciziilor cu o pasta alba, ca odinioara la vasele de tip Boian. In exceptie fac figurinele feminine din grupul etnografic Garia Mare-
tr
acest mod sunt decorate vasele de la Tei (Bucure$ti), cele de la Carna, avand ca model predilect reprezentarea femeii. Statuetele de la
''D
Sighi$oara (Dealul Turcului-Wietenberg), cele de la Garia Mare-Carna Carna recurg la o reprezentare originala, care ne demonstreaza ca obsesia
(jud. Dolj) sau cele de la Verbicioara (jud. Dolj). Sub influenta fecunditafii a fost depa;;ita. Personajele feminine sunt investmantate in
u
nemijlocita a artei metalelor, in foarte multe cazuri tratarea formelor $i a
ca costume bogate, cu rochii de tip clopot, cu centuri ~i coliere, cu
decoratiei tinde sa sugereze materialul mai pretios al bronzului, catre pandantive, probabil din bronz. Transpunerea realitatilor anatomice este
St
care trebuie sa fi fost atintite in aceasta vreme privirile tuturor artizanilor. redusa la minim, atentia fiind absorbita de red.area cat mai convingatoare
a aparatului vestimentar. Capul, abia indicat, este in directa legatura cu
te
Principalele zone de produqie $i de raspandire ale ceramicii din epoca
Vas dublu cu capac de la
bronzului (a$a zisele culturi) sunt cunoscute sub denumirea de Mon- trupul care se ascunde sub ve~mintl ample ~i bogat impodobite.
an
Carna-Duniireni (jud. Dolj), grupul
teoru - pentru zona de nord-vest a Munteniei ~i o parte din Moldova -, Asemanatoare intre ele ca fonna, statuetele de la Carna sunt foarte
io
tipologic Garia Mare - Corna.
Glina-Dealul Melcilor (Schneckenberg) - cu raspandire in sudul diforite ca decor, chiar daca repertoriul ornamental face parte din aceea;;i
familie. Recunoa~tm ~i aici relatiile 1.:u mia metalelor, dar trebuie sa
l
il
Transilvaniei, partial in Muntenia $i in Oltenia -, Tei (Bucure$ti) - cu
ib
raspandire In Campia Dunarii -, SighiJoara (DealuI Turcului-Wietenberg) luam in considerare deopotriva sugestiile care vor fi venit din arta
cu raspandire in zona centrala a Transilvaniei -, Otomani - cu raspandire tesutului. Inca o data, prin intermediul cerarnicii, avern posibilitatea sa
B
oa
in Cri~an -, Periam-Pecica - cu raspandire in zona Mure~li inferior-, evocam gustul pentru podoabe care caracteriza omul primitiv, gust care
Vatina - cu raspandire in Banat -, Carla Mare - Carna 5i Verbicioara in epoca bronzului a atins o treapta noua, datorita mijloacelor pe care le
ambele cu riispandire in Oltenia - ;;i Suciu de Sus - cu raspandire in zona ofereau metalele, supuse dorintei de frumos a artizanilor ~i, in primul
e’
de nord-vest a iarii. rand, a celor care se constituiau deja in varfuri ale societatii. Chiar daca
Yorn remarca cu precadere frumusetea ;;i varietatea ornamentala a se reduc la un grup izolat ca raspandire teritoriala ~i nu foarte numeros,
’
ce~tilor apartinand grupului Tei, strachinile de la Sigh~·oar, canile de la statuetele de Cama sunt revelatoarc pentru o intreaga epoca,
Otomani, vasele cu doua toarte de la Pecica, urnele apartinand grupului demonstrand ca in cadrul epocii tarzii a bronzului societatea autonoma
Vatina ;;i mai ales admirabilele ume ale grupului Garia Mare-Carna, in ajunsese la un stadiu superior de dezvoltare, in cadrul sau fiind
legatura cu care s-a putut spune ca ele reprezinta cea mai frumoasa diferentieri de rang care au generat ceremonialul vestimentar $i o arta de Vas cu doua toarte de la Verbicioara
ceramica a epocii bronzului din intreaga Europa. reprezentare. (iud. DoUJ, grupul tipologic Verbicioan
Spre deosebire de epoca neoliticului, in care plastica mica fusese atat
de bine reprezentata, in epoca bronzului produciia de statuete este relativ
31
30

Ceramica de Ferigile.
~nert
Vas grecesc de tip pelike
(Histria, sec. IV i.e.n.).
EPOCA FIERULUI.
PROTOISTORIA ARTISTICA A GETO-DACILOR
Bi
Incepand din secolul al XII-lea i.e.n., pc teritoriul carpato-danubian
au ajuns prirnele ecouri ale tehnologiei fiemlui, cu aceasta fiind
bl
inaugurata o noua epoca istorica. Arheologii sunt indeob~t
imparti epoca fierului in doua mari pcrioade dem1mite conventional
io
Hallsratt (1150 - 450 i.e.n.) ~i Lu Tene (circa 450--1 i.e.n.). Prima ~·arst
a fierului, impanita la randul ei in mai multe subperioade, se
carac:erizeaza, la inceput, printr-un tipic proces de tranzifie de la epoca
te
antenoarii. a bronzului. Abia prezente, obiectele de fier nu le concureazii.
Inca. ~e. cele de br?nz, care, dimpotriva, au inceput sa fie produse in
ca
cant1tap foarte man, fapt demonstrat prin descoperirea unor imponante
depozite, ca acela de la Drnjna de Jos (jud. Prahova), akatuit din 240
obiecte de bronz, dinrre care J 99 de seceri. Fo!osit pentru arme, ca acea
superba sabie de la Cobor (jud. Bra~ov), pentru piese de harn~met,
pentru unelte de diferite tipuri ~i chiar pentru podoabe, bronzul este
’’
ben~J1ciarul unei metalurgii infloritoare pe tot intinsul rarii, dovada a
une1 structuri relativ unitare a economiei.
Cerarnica din perioadele timpurii ale Hallstattului vadeste stranse
legaturi cu ceramica din epoca precedentii. a bronzului, descop;ririle de la
Balta Verde (jud. Mehedinti), de la Vartop (jud. Dolj), de la Rastu
(jud. DoljJ punand insa in evidenia o treptata modificare a viziunii
formale ~i decorative. Regasirn, in continuare, cea~ cu tomia inaltii.,
vasele cu aspect de urna ;ii strachinile, dar trebuie observatii. o rafinare a
siluetelor ~i, In acel~i
''D
timp, o tendinta de simplificare a decornlui. care
nu trebuie inteleasa ca o saracie a expresivitatii acestuia ci, in foarte
multe cazuri, chiar, ca o dovada de rafinament. Pastrand o structurii.
geometrica, decorul este realizat in mod frecvent pe sistemul canelurilor,
ca
de unde denumirea de ceramica cu caneluri data olariei din partile de
v.est ale tarii, reprezentata prin grupurile Santana (jud. Arad), 'Lapu~,
te
(jud. Maramure;;) ~i Pecica (jud. Arad). In sudul rarii, prin derivare din
mo~tenira artistica a ceramicii Garia Mare-Cama, se constituie acum 0
io
noua pozitie stilistica, reprezentata de grupurile cunoscute sub
denumirile Insula Banului (jud. Mehedinti) ~i Cozia (jud. Ia~i).
l
ib
frecventa forma de vas este una bitronconica, arsa in cuptoare
reducatoare, ceea ce explica aspectul brun pana la negru al cromaticii.
Ceramica acestei perioade beneficiaza ~i de o atenta lustruire a
B
suprafetei, sensul finisajului fiind o caracteristica constanta.
In perioada mijlocie a Hallstattului (circa 800 - circa 550 i.e.n.)
tre~ui sa fi avut loc un proces de w1ificare a triburilor tracice de pe teri-
t~nul .tarii noastre ;ii ca urmare putem explica extraordinara raspandire a
t1pulm de ceramica cunoscuta, indeob~t, sub denumirea de Basarabi.
dupa localitatea eponima din judetul Dolj. Deosebit de valoroasa
ceramica de stil Basarabi pastreaza din perioada anterioara tehnica d~
~rde reducatoare, de asemenea principalul repertoriu de forme cu
variafii. Yorn regasi, a~dr, vasul mare bitronconic, strachina,
m mod frecvent suspendata pe un soclu inalt, de unde denumirea de
fructiera, apoi canile ~i ce~til. Decorul, in exclusivitate geometric, a fost
32
de acord in a
''
ae
ilo
an
Histria, zona sacra cu treptele templului zeifei Afrodita.
St
realizat prin incizie, prin imprimare, mai putin prin excizie. Distributia
decorului are in mod frecvent un caracter tectonic iar punerea sa in
u
Du
valoare este realizata ;ii cu ajutorul lustruirii cu piatra a suprafetei
itr
vasu1ui, inainte de ardere. Motive meandrice, romburi, zig-zaguri, benzi,
combinatii compozitionale de tip stdar sau in vartej, dar ~i caneluri ~i
um mi
decoratii in pastilaj pot fi regasite in ansamblul decorativ al ceramicii
Basarabi care, repetam, este considerata ca o expresie clara a artei
tr
triburilor geto-dacice din tara noastra.
intre timp, metalurgia fierului s-a rii.spandit in toata tara !?i, daca la
lnceput descoperirile demonstrau caracterul accidental al noului metal,
u
de aici incolo el are o prezenta hotaratoare in fabricarea annelor ~i a
uneltelor. Descoperita de catre hititi, in Asia Mica, metalurgia fierului s-a
raspandit in mod progresiv in zona Marii Negre ~i a Marii Egee,
St
patrunzand la noi cu probabilitate pc doua cai: cea nord-pontica, a
cimerienilor, ~i cea balcanica, a dorienilor. Este neindoielnic ca
an
raspandirea noii metalurgii nu s-a fi'icut rara o anume tulburare a relatiilor
dintre popoarele timpului, starea de neli~t putand fi descifrata in
Cea mai reaparitia a~ezrilo fortificate.
il
In Hallstattul tarziu, care poate fi considerat el insu~ o noua
perioada de tranzitie, cele mai importante realizari artistice se obtin tot in
domeniul ceramicii, grupul stilistic eel mai important fiind cunoscut sub
oa
denumirea de Ferigile dupa localitatea cu acel~i nume din judetul
Valcea. Continuand, fara echivoc, traditiile ceramicii de tip Basarabi,
e’
ceramica Ferigile recurge la aceea:?i tipologie forrnala: vase bitronconice,
strachini, cani :;;i ce;;ti. Decorul, in continuare geometric, este in mod
frecvent rcalizat in sistemul canelurilor. Spre deosebire de vasele
’
canelate ale Hallstattului timpuriu, vasele din familia tipologica Ferigile
utilizeaza canelura cu foarte multa fantezie, motivul preferat fiind eel al
spiralei.
Inca inainte de a se termina prima varsta a fierului, triburile Sabia-emblema de la Medgidia.
33

Cascii de aur
de la Poiana Co{fen~'i
(jud. Prahova).
Monedii istriotii de argint, pe avers: cei
doi dioscuri, Castor # Pollux, pe revers:
emblema cetiifii, vulturul Ji de!finul.
Cascade argint parfial auritii
din tezaurul de la Agighiol
(jud. Tulcea).
Bi
bl
''
io
ae
te
ilo
ca
an
me~tri veniti din Grecia metropolitana. Fapt e ca, in aceasta vreme,
aflam despre existenta lui Epicrates, originar din Bizant, ca suprave-
St
geto-dacice de pe teritoriul patriei noastre au fost confruntate cu noi
’’
ghetor al zidurilor cetatii.
experienfe culturale, rezultat al importantelor mutatii de ordin istoric ~i Aliituri de arhitectura, pentru arta coloniilor grec~ti trebuie
demografic determinate, in cele rnai multe cazuri, de interesele comer-
u
considerata sculptura cu caracter decorativ, monumental sau funerar.
Du
ciale de schimh, la randul !or stimulate de intregul proces de dezvoltare Unele piese de sculptura mai importante Yor fi fost aduse cu corabiile, ca
itr
socio-economica a societatii omen~ti din spariul europeano-medite- de exernplu, statuia de cult a lui Apollo Tamaduitorul, zeu protector al
ranean. De o deosebita insemniitate pentru evoluria ulterioarii a culturii ~i
mi
Histriei. Cunoscuta prin intermediul reprezentarilor monetare, din
um
artei geto-dacice a fost instalarea factoriilor ~i coloniilor grec~ti pe aceasta statuie nu se mai pastreaza dedt baza de marmura neagra. Un Statueti'i feminini'i de la Callatis
litoralul Marii Negre, in Dobrogea ~i pe cursul inferior al Duniirii. cap de mari dimensiuni al zeului Helios a fost executat din piatra de (sec. IV f.e.n. ).
tr
Potrivit cronicii Jui Eusebiu, in anul 657 i.e.n. coloni;;ti originari din Rhodos. La Callatis a fost descoperit un fragment dintr-o friza de
Milet au intemeiat ora~ul Histria, al carui nume trebuie explicat in
''D
marmura reprezentand o scena de viinatoare, opera ce dateaza din peri-
legatura cu denumirea greceasca a fluviului Dunarea (Istros). In secolul oada elenistica, cu probabilitate din secolele III - II 1.e.n. Tot la Callatis
u
VI i.e.n., coloni;;ti din Heracleea Pontica au intemeiat localitatea Callatis, o piatra de mormant cu relief a fost atribuita secolului II i.e.n. Lipsa unor
catre sfar~itul acelui~ secol luand fiinta ~i localitatea Tomis, cu
participarea corabierilor din Histria invecinata.
a cariere cu piatra de buna calitate ar putea explica de ce sculptura nu a
St
gasit un teren prea favorabil de dezvoltare in coloniile grece$ti din
ec
Implantate In teritorinl ge\ilor, cu care au intretinut stimulatoare Dobrogea. In schimb, putem consemna la Histria ~i la Callatis o foarte
rcla(ii de schimb ;;i cu care, de-a lungul timpului, aveau sa se stabileasca abundcnta productie de statuete de lut care imitau figurinele feminine
an
t
legaturi de ordin politic ~i militar, coloniile grece;;ti au adus pe kritoriul colorate din vestitele ateliere de la Tanagra. Ceva mai inchegate, din
io
tarii noastre o serie de elemente arhitectonice, artistice ~i me~tugari, punct de vedere artistic, ne apar realizarile din domeniul ceramicii. A~a
multe dintre acestea fiind absorbite ~i de mediul autohton. Inconjurate cu cum este de a$teptat, coloniile grece$ti au importat numeroase vase din
l
il
ziduri inalte ;;i protejate de turnuri, inzestrate cu edificii publice
ib
ora~el egeice, cu care intretineau active relatii de comert, dar, in acel~i
construite din piatra obi:;muita sau chiar marmura, coloniile grecqti de pe
timp, atelierele locale au imitat productia de import. Grecii au introdus
litoralul pontic inaugurau In !ara noastra o arhitectura ~i o urbanistica de
oa
B
pe 1eritoriul tarii noastre olaria la roata rapida, executata dintr·un Jut bine
tip egeic. In zona sacra a ora~uli Histria, in secolul V J.e.n. a fost spalat ~i arsa in cuptoare cu reverberatie. Vasele grec~ti produse in
construit un templu dedicat zeitei Afrodita. Distrus inca din antichitate, Dobrogea au oferit un bun exemplu olarilor geto-daci, contribuind la
e’
din acest templu nu este cunoscuta decat platforma cu trepte ~i partea perfectionarea me~t$ugli autohton. Alaturi de formele traditionale,
inferioara a zidurilor. Ceva mai bine pastrat este templul din marmura de me~tri locali vor adopta ~i formele de ceramica greaca, de asemenea
Tasos construit de catre Pisistratos, catre jumatatea secolului al repertoriul lor decorativ, in unele cazuri, chiar reprezentarile figurative
’
III-lea i.e.n. Dedicat unei divinitati trace - Marelui Zeu -, acest templu a
pictate.
fost construit in stil doric, foarte sobru ca inft~are, fiind vorba despre o
Printre cele mai reprezentative realizari ale ceramicii geto-dacice de
constructie de tipul in ante, cu doua coloane in fatada. Templul Marelui inspiratie greceasca sunt a;;a numitele boluri ,,megariene" sau ,,deliene". Statueta de bronz
Zeu din Histria trebuie sa fi avut o infiiti$are deosebit de !ngrijita, dovada Apartinand cronologic secolelor II - I i.e.n., cupele geto-dacice din de la Niieni (jud. Buziiu).
fragmentelc de arhitrava care pastreaza $i numele donatorului. Puritatea
stilistica a acestui templu ar putea fi explicata prin participarea unor
35
34
 Pahar de argint din tezaurul
de la Agighiol (Jud. Tulcea).
Coif de hronz de tip celric
(Ciumejti, jud. Satu Mare).
Statuia-menhir de la Sibioara
(Jud. Constanfa).
Cnemide din tezaurul
de la Agighiol (Jud. Tulcea).
Bi
bl
''
io
ae
te
ilo
ca
an
piese descoperite in Oltenia ~i \n Moldova), superba sabie - emblema -
St
de la Medgidia, statueta de bronz de la Naeni, de asemenea cazanele de
’’
bronz de la Iacobeni (jud. Bot~ani), Castelu (jud. Constanta) ~i Scortaru
aceasta grupa tipologica au fost produse mai ales in atelierele din Campia (jud. Braila) sunt toate miirturii ale raspandirii modei scitice ~i totodata
u
Dunarii (ca acela de la Pope~ti Ilfov. din complexul ipoteticei Argedava). dovezi concludente ale stadiului superior de dezvoltare la care se aflau,
Du
Lucrate la roata ~i modelate cu ajutorul unor tipare, ace<;te vase au un
itr
in acea vreme, me~tri fierari din lumea geto-daca. Tot sub influenta
bogat decor in relief marunt: monede, boabe de grau, valuri imbinate, modei scitice au fost realizate mai multe statui din piatra de tip menhir,
mi
motive geometrice. ca cea de la Baia de Cri~ (jud. Hunedoara) sau ca cele descoperite in
um
Emisiunile monetare ale cetaiilor pontice au urmat in general modcle Dobrogea, la Stupina ~i la Sibioara (jud. Constanta). Avand aspectul unor
grec~ti. Printre cele mai frumoase realizari se cuvine a ti amintite blocuri de piatra abia modelate, statuile menhir reu~sc sa sugereze
tr
monedele de argint histriote cu reprezentarea dioscurilor ~i a vulturului Aplice de argint din tezaurul de la
figurile unor luptatori inarmati, reducerea la minimum a descrierii
''D
purtand in gheare un delfin. De asemenea monedele de la Callatis ~i cele Craiova.
anatomice ~i a echipamentului fiind compensatii de expresivitatea de
de la Tomis, cu figura Marelui Zeu, impreuna cu monedele macedoniene ansamblu a formelor.
u
care vor patrunde pe teritoriul geto-dacilor. Monedele coloniilor grec~ti ca Considerand in totalitate fenomenul cultural evocat mai sus, avem
din Dobrogea vor intluenta emisiunile monetare locale, constituind din indestulator temei sa afirmiim ca, in secolele care s-au scurs In cadrul
St
acest punct de vedere un important punct de p1ecare. tranzitiei de la varsta veche la varsta noua a fierului, societatea
In secolele VI-V i.e.n., alaturi de valul de influenta greceasca, pe geto-dacica a fost capabila sa opereze un puternic proces de absorbtie
te
care existenia coloniilor din Dobrogea avea sa ii prelungeasca inca multa culturala, ceea ce a pennis intaptuirea unor sinteze originale, in cadrul
an
vreme, produqia me~tqugarsc ~i artisticii a geto-dacilor a 1nregistrat carora elementele invocate s-au integrat armonic fondului traditional.
io
~i o destul de puternica influenta scitica. Cercetarile mai recentt: au In preajma anului 3001.e.n.. in acea vreme cand regele get
demonstrat ca influenfele scitice nu trebuie infelese ca fiind efectul unei Dromichaites 11 !nvingea pe ambitiosul Lisimach, administrandu-i apoi o
l
il
ib
invaziiO>. In realitate, in condi!iile unei autentice ef1orescenre socio-eco- usturatoare lectie de modestie ~i de dernnitate umana, triburile
nomice, metalurgia sci~lor evoluase foarte mult, iar arta metalelor nobile geto-dacice se aflau la capatul unei fntregi perioade de evolutie,
oa
B
atinsese trepte foarte inalte, inca din secolul VI i.e.n. Nu este, deci, deloc pregatindu-se sa se inscrie din plin in ceea ce putem numi fenomenul
surprinzator ca moda scitica a iradiat pana departe, implicftndu-se deseori cultural al Europei antice.
in lucrarile aurarilor din spatiul carpato-danubian. Absorbind cu rapi- Cele mai bune dovezi ale stadiului !nalt de dezvoltare la care
e’
ditate tehnologia evoluata a metalelor ~i formelor decorative specifice ajunsesera geto-dacii in aceasta perioada sunt oferite de tezaurele
ambianfei scite, me~tri geto-daci au produs in secolele Vl-V l.e.n. descoperite la Baiceni (jud. Bot~ani), Agighiol (jud. Tulcea), Craiova,
’
numeroase opere care, pe drept cuvant, atrag atentia special~tor: Poiana Cotofonqti Qud. Prahova). f ,a Poiana Cotfen~i a fost
oglinzi circulare de bronz cu manere ingrijit decorate, frecvent fiind
descoperita o impresionanta casca din aur, cu obrazare, decorata in
motivul cerbului ingenuncheat - oglinzile de la Pauca (jud. Sibiu), tehnica metalului batut ~i gravat. Aparatul ornamental este prevalent
Feiurd (jud. Cluj), Jacu (jud. Mure~) - aplice pentru tolba, ca cele de la figurativ, cerandu-se remarcate frumoasele scene de sacrificiu care Corn de argint aurit (Poroina Mare,
Arma~oi (jud. Vaslui) ~i Barse~ti (jud. Vrancea), piesele de decoreaza cci doi obrazari ai ca~ti. Foarte asemanator, vadind o reala Jud. J,fehedinfi).
harn~met ~i, in primul rand, psaliilc, Histria (jud. Constanta),
Tariverde (jud. Constanta), pumnalele scm1e de tip akinakes (numeroase
37
36
unitate de conceptie, rara ca elementele decorative de detaliu sa fie
identicc, este coiful din argint partial aurit de la Agighiol. In ambele
cazuri, esle vorba despre piese de ceremonial apaqinand unor capetenii
militare, care in secolele V-IV i.e.n. vor fi jucat un rol de seama in viafa
triburilor geto-dac1ce. De altfel, tezaurul de la Agighiol mai contine doua
cnemide, doua fiale, doua cupe de argint decorate cu motive zoomorfe ~i

Bi
mai multe aplice decorative. Tezaurul de la Craiova, care dateaza din
secolul al lV-lea i.e.n., este alcatuit din douazeci ~i opt aplice de argint
cu protome animaliere stilizate sau cu combinatii spiraloide. Avand ca-

bl
racterul unor mici sculpturi in ,,ronde bosse", aplicele cu protome de
tauri sum remarcabile atat pentru calitatea executiei cat ~i pentru

''
io
indicarea, fiira echivoc, a cultului solar. Deosebit de pretioase pentru

ae
cunoa~ter stadiului de dezvoltare materiala ~i artistica Ia care ajun-
sesera triburile geto-dacice in preajma anilor 300 i.e.n. sunt tezaureie de

te
la Pere tu Uud. Teleorman) ~i Poroina Mare (jud. Mehedinti). La Peretu,

ilo
in mormantul tumular al unui ~ef militar geto-dac, a fost descoperit un
foarte bogat inventar funerar: car de lupta, coif argintat, cateva vase de
ARTA ANTICA

ca

an
argint ~i bronz, podoabe ~i piese de harn~met, de asemenea vase din
ceramica. Cea mai interesanta piesa este un cap uman executat din argint,
paqial aurit, desigur una dintre cele mai remarcabile opere de acest fel PE TERITORIUL ROMANIEI

St
’’
din antichitate, in care recunoa~tm existenta unei sculpturi figurative in
mediul geto-dac, sculpturii care va fi beneficiat de experientele din lumea

u
greceasca prin intermediul coloniilor de pe litoral. Catre lumea greceasca

Du
trimite ~i rhytonul de la Poroina, pretios juvaer local, bogat decorat cu

itr
reprezentari antropomorfe in care se recunosc asimilarile din arta
metalelor aplicate egeice.

mi
um
In deceniul 280 - 270 1.e.n. s-a produs o puternica deplasare spre
rasarit a triburilor celtice, deplasare care a zguduit o buna parte din a~e­

tr
zarile traditionale din tara noastra ~i care a lasat nu putine urmari in viata

''D
populatiei autohtone. Popor razboinic, bun cunoscator al metalurgiei ~i
purtator al unei tehnici avansate pentru produqia vaselor de lut la roata

u
rapida, celtii au transmis triburilor geto-dacice o parte din experienta !or
in domeniul metalurgiei, expansiunea influentei celtice in spafiul
ca
carpato-danubian fiind atestata de numeroasele marturii arheologice:

St
arme ~i podoabe, bratiiri de bronz decorate cu semiove, fibule, nasturi,
te
figurine de bronz - ca frumoasa figurina reprezentand un mistret - gasita

an
la Luncani (jud. Cluj), coifurile de Ia Silva~ (jud. Cluj) ~i Ciume~t
io

Uud. Satu Mare). In necropola de la Apahida Uud. Cluj) au fost

descoperite numeroase vase celtice lucrate la roatii rapida. Ele se caracte-
l

il
rizeaza prin siluete elegante ~i printr-un decor deosebit de sobru, realizat
ib

1n benzi. Fom1ele preferate sunt de tipul uma ~i strachina adanca.

In epoca de care ne ocupam, unul dintre cele mai semnificative
B

oa
sectoare ale artei metalelor in spatiul geto-dacic prive~t produqia de
monede. Luand ca model tetradrahmele regelui Filip al II-lea al

e’
Macedoniei (cu chipul Jui Zeus, pe avers ~i silueta unui calaret, pe
revers), sau monedele lui Alexandru eel Mare, me~tri geto-daci au
batut numai monede de argint cu aliaj de cupru. in general, monedele

’
geto-dacice sunt schifate, adica prezinta o fata concava ~i alta convexa,
ca urmare a baterii lor cu matrite. Este de observat ca numarul atelierelor
produciitoare de monede trebuie sii fi fost destul de mare, dovadii
variantele constatate in raspandirea zonalii a pieselor gasite in Oltenia, in
centrul Munteniei, in sudul Transilvaniei sau in Moldova de sud.

38
BBii
bbll
iioo

''
ae
ttee

ilo
ccaa

an
’’’’

St
DDuu

u
.::;_.,.

:-c_~=.;

itr
mmii
Sanctuarul mare de la Sarmiz.egetusa-Regia, propunere de reconstituire.

um
ttrr
''D

uu
EPOCA REGATULUI DAC

SStt
a
in secolele Ill $i 11 i.e.n .. sub conducerea unor capetenii dcstoinice.
ec

deseori denumite. in izvoarele vremii. regi - Rhcmaxos. Oroles,

aann
Rubobostes -. triburile geto-dacice cunosc o progresi\ a dezvoltare pe
t

plan economic, militar ~i politic. caracteristica fiind in aceasta vreme

io

constituirea unor uniuni de triburi care prefigureaza intemcierea unui stat

iill
unitar. La procesul unificarii a contribuit. incepand din anii <le mijloc ai
l

secolului al II-lea i.e.n .. aparitia unui mare pericol in peninsula Balca-

ib

ooaa
nica. lntr-adevar. in anul 146 i.e.n. romanii an cucerit Macedonia tran-
sformand-o in provincie. Sim\ind amenintarea noului du~man. geto-dacii
B

au luat masuri in consecinta, numarul de a$ezari fortificate cu valuri de

ee’’
pamant $i palisade sporind neincetat. In preajma anului 100 i.e.n. sc
raspandesc a~ezril de tipul ..dava". caracteristice geto-dacilor. lnde-
plinind functia de centre economice. politice. militare ~i religioasc,

’’
davele geto-dacilor erau uneori foarte puternice. avand un caracter
pronuntat urban. fiind denumite in izvoarele grec~ti ora~e (polis). Atat
01245678
marturiile scrise cat ~i cercetarile arheologice demonstreaza numarul t I I I I I I (

mare de a~czri fortificate ce dateaza din secolele l i.e.n.-1 e.n., perioada Sanctuarul rotund de la
aceasta fiind de fapt perioada de maxima inflorire a culturii geto-dace. Sarmizegetusa-Regia, plan.

41
 BBii
bbll
iioo

''
ae
ttee

ilo
Cetatea dacicii de la Coste~·i. poarta principala.

ccaa

an
Sanctuarele geto-dacice raman fara echivalent in lumea antichitatii
Cetatea Sarmi.~egtus-R plan general. atat prin conceptia arhitectonica a fiecaruia cat ~i prin modul de

’’’’
oraanizare a ansamblurilor. La Sarmizegetma. in afara cetatii. exista o

St
In fcipt. ca urmare a consrituirii puternicei uniuni tribale in fruntea in~ta sacra cu trei terase situate pe c~ast abrupta a m~telui. Scari
careia s-a aflat Burebista, In preajma anulm 80 i.e.n. a luat fiin\a primul monumcntale fiiceau legatura intre terase. pe care se afla sanctuare de

DDuu
doua tipuri: dreptunghiulare. alcatuite din ~ase

u
stat dac unitar ~i centralizat. Noile condi\ii create au pennis trecerea la o sau chiar mai multe ran-
noua etapa ck dezvoltare, semnificativa fiind in aceasta vrcme. alaturi de duri de coloane a~ezt pe baze masive. ~i circulare. Marele sanctuar

itr
mmii
absorbirea unor elemente culturale din Jurnea greaca sau din lumea circular de la Sarmizegetusa este .,desenat" !n spatiu de stalpi de andezit.
romana. afin11area unor elementc originale hranite din tradi\ia autohtona. al caror ansamblu a permis interpretarea ca ar fi o transpunere in piatra

um
Cele mai reprezentative crea\ii ale geto-dacilor, in perioada de a calendarului dacic. Cele mai vechi temple dreptunghiulare ce se

ttrr
maxima inflorire a culturii proprii, privesc organizii.rile teritoriale si pastreazi.i la Sam1izegetusa dateaza. neindoielnic, din vremea lui
compozitiile urbanistice. fn mod curent, asezarile geto-dacice erau Burebista. prima capetenie a dacilor care s-a ingrijit de sistematizarea

''D
situate pe o inaltime de munte sau de deal. in zonele de ses fiind intregului teritoriu carpato-danubian. Ulterior au intervenit transformari

uu
preforate boturile de terase care puteau fi mai U$0!' aparate. Punctul eel ~i amplificari, cele mai muite datorate epocii lui Decebal. cu care de
mai inalt al a~ezri era rezervat ceta\ii propriu-zise. in jurul careia au altfel se incheie ~i epoca de glorie a culturii geto-dace. Alaturi de marele

SStt
fost amenajate terase pentru construqiile de locuin\e, ateliere me$te- a ansamblu de cetati din muntii Seb~uli. se cer amintite cetatile dacice
sugarqti. grajduri $i toate celelalte dotari necesare unui complex locuit, de la Piatra Craivii (jud. Alba). Je la Til~ca (jud. Sibiu), de la Batca
ec
al carui profil de ocupatie a ramas intordeauna mixt: agro-n1:~te­ Doamnei Uud. Neam\), de la Argedava - localitate identificata cu

aann
$Ugaresc. Daca. in cazul a$ezarilor de ~es, sistemul defensiv era prevazut a~ezr de la Pope~ti pe Arge~ (jud. Ilfov). In vecinatatea ceta\ilor se
t

cu valuri de pii.mant si palisade. la munte intalnim cetati de piatra aflau nurneroase turnuri de paza sau locuintele turn. acestea din urma
io

realizate intr-o tehnica de construqie specitica dacilor. fiind de multe ori concepute cu parterul din piatra iar etajele din

iill
U2468l0 20 JOm

Cel mai importam sistem defensiv inso\it de o ampla incinta sacra se cararnida sau lemn.
l

Cetatea dacicc7 de la Blidaru, plan. De~i

ib

gase~t in munfii Seb~uli, la sud de Or3$tie. acolo unde s-a aflat unul folosita pe scara larga la constructiile secolelor I i.e.n.-1 e.n.

ooaa
dintre marile centre ale uniunilor de triburi geto-dacice ~i. in orice caz. piatra nu a ajuns niciodata sa concureze 1emnul. cele mai multe case ale
B

capitala regelui Decebal: Sarmizegetusa. Pc o vasta lntindere. varfurile aeto-dacilor fiind realizate din acest din urma material. De regula
de munte au fost inzestrate cu cetati de aparare ca acelea de la Coste:;;ti. dreptunghiulare. uneori absidate sau chiar rotunde, casele dacilor erau

ee’’
Blidaru, Fe\ele Albe. in centrul acestui redutabil dispozitiv fortificat construite din grinzi masive ~i acoperite cu stuC rnai rar cu tigla de tip
af1andu-se cetatea principala. Zidurile, uneori groase de trei metri. au fete grecesc. Muite case erau prevazute cu prispe. element de veche traditie
construite din blocuri de piatra de mari dimensiuni. lntre ele afl{indu-se care avea sa fie pastrat ~i de arhitectura romaneasca de mai tarziu. stalpii

’’
tm miez de umplutura. Pentru stabilizare. blocurile celor doua fete ale $i cosoroabele fadlnd ohiectul unei ingrijite decoratii cioplite. U$ile erau
zidului erau legate intre ele cu grinzi de lemn. Neintalnita la alte masive ;;i impodobite cu balamale ~i tinte de metal. in unele cazuri,
popoare, aceasta tehnica de consolidare a fost recunoscuta ca fiind peretii erau acoperiti cu o tencuiala de Jut. care putea sa fadi obiectul Bo! de argi11t din tezaurul dacic
specific dacica. comentatorii romani denumind zidurile astfel construite unei decorafii speciale. eventual prin colorare. Despre inrat~e caselor de la Sancrciieni.
,,11111r11s dacicus··. Uneori. planimetria relativ regulata a acestor ceta\i cu
turnuri patrate ca. de exemplu, la Blidaru, indica absorbirea unor modele

Zidul dacic, tehnica de construcfie.

din mediul grecesc, dupa cum din acela!?i mediu au fost preluate !?i riglele
de acoperi~ folosite pentru construqiile mai importante. 43
42
 Cupa de argint cu doua roarte din tezaurul
dacic de la Sancraieni (jud. Harghitll).

BBii
bbll
iioo

''
geto-dacice construite din lemn, stau marturie sapaturile arheologice ~i

ae
reliefi.lfile de pe Columna Traiana. dar mai ales numarul foarte mare ~i
variat de unelte destinate prelucrarii lemnului. Chiar daca monumentele

ttee
$i lucrarile de lemn au disparut, avem dreptul sa spunem ca arhitectura de

ilo
lemn 5i arta lemnului trebuie sa fi ocupat un Joe de frunte in economia
artelor la geto-daci, creand un cadru pe dn de reprezentativ pe atat Je

ccaa

an
original pcntru a~ezril acestora.
Vorbind despre sculele necesare prelucrarii !emnului. trebuie sa
avem in vedere ruternica dezvoltare a metalurgici, centrele de prelucrare

St
fiind atestate pe intregul cuprins al tarii. Alaturi de pwduqia armelor ~i

’’’’
Drobeta, ruinele castrului roman.
uneltelor. metalurgia geto-dacica a realizat in epoca de care ne ocupam.
un mare numar de opere de argintarie: podoabe de diferite tipuri ( brarari.

u
DDuu
torques, fibule. pandantive ), cupe, coifuri, etc. Tezaurele de la Slimnic

itr
(jud. Sibiu). Sencru~ (jud. Mure~), ~aie (jud. Mure~). Herastrau
(Bucure;;ti) sunt dominate ca inventar de bratarile decorate sirnplu prin

mmii um
rasucire. Dimpotriva. tezaurul de la Sancraieni (jud. Harghita) cuprinde EPOCA DACO-ROMANA
cincisprezece vase din argint ciocanit ;;i gra\'at. motivele ornamentale

ttrr
fiind din categoria spi1alclor, a valurilor grec~ti sau interpretari stilizate
( 'lifuie (cea,w:c'iJ dacica de la Bd1ca de frunze ~i motive vegetale. Avand aspect de cupa suspendata pe picior in anii 101-102 5i 105-106 e.n. au avut loc razboaiele dintre fortele

''D
Doanmei (jud. Neamf). cu talpa, vasele de la Sancraieni au doua toarte sau numai una. Executia armate imperiale romane conduse de imparatul Traian ~i armatele dacilor

uu
tradeaza un atelier provincial, dar ansamblul ramane remarcabil atilt prin in fruntea carora s-a aflat temerarul regc Decebal. Experien\a militara.
numarul mare de piese cat ;;i prin unitatea stilistica. efectivele superioare ~i dotarea tehnica au fost hotaratoare pentru ob\inerea
Ocupand, prin traditie, un Joe insemnat In viata artistica autohtona, a victoriei de catre romani. Pentru a fi inlesnita trecerea armatelor la nord de

ec
ceramica geto-daca prezinta o mare varietate de forme. Rdatiile de
schimb cu ora;;ele grece;;ti de pe litoralul pontic explica importul destul
de mare de vase grece;;ti. care uneori au fost utilizate ~i ca model pentru
SStt
Dunare. la Pontes-Drobeta a fost construit un pod de lemn cu piloni de
piatra. prevazut la ambele extremitati cu portaluri mnnumentale. Autorul
podului a fost celehrul Apolodor din Damasc. eel care a construit forul ~i

aann
t

......
!II ••••• • • •• • •••

:=-1~·. :.·.: ·;~L :

columna lui Traian din Roma. incorporata imperiului roman ca provincie.
io

produqia proprie. Olarii geto-ctaci au folosit in perioada de care ne ocu-

pam roata rapida. dar nu lipsesc nici rnsele lucrate cu mana. Au fost Dacia infranta a fost supusa unui incisiv proces de transformare teritoriala. :
:. :: :: :.

iill
noii stapanitori impunand pretutindeni formele proprii de civilizatie ~i
l

executate amfore, chiupuri. oale de diferite forme ;;i marimi. fructiere.

... ..: ..: ..
ib

strachini, caracteristica fiind cea~ sau catuia dacica, vas prin inter- cultura. De aici incolo, pe parcursul rnai multor secole, va avea loc un
... ...... ............. ................
........ .
.
mediul caruia se stabile;;te o stransa legatura cu traditia cerarnicii din masiv transfer de fonne artistice romane pe teritoriul vechii Dacii. Uneori.
............. .

ooaa
B

epoca bronzului. Decoraria este in general simpla dar rafinata. Ea rezulta operele rornane au fost importate din restul imperiului, alteori au fost
.............................•
In parte din aspectul pastei negre cu zone lustruite, dar intervine, In uncle produse pe loc. Dar o foarte mare pane dintre ele :mnt rezultatul unor 1""11=
sinteze. la a caror realizare au participat traditiile artistice locale. Treptat,

ee’’
cazuri. decorul incizat sau pictat dupa modelul vaselor grec~ti. Foartf'
frecventa este decoratia cu brauri alveolare sau cu proeminente. acest tip fenomenul artistic de pc teritoriul Daciei rn capata o noua expresic.
de decor urmiind sa f!e transmis pe mai departe ;;i ceramicii populare putandu-se vorbi despre o arta daco-romana.

Ulcior din pasta fina cenu~i
cu decor i11.fimie pe toartii.
Poiana Tecuci (jud. Galati).
’’
romfe~ti. Dintre vasele de import, se cer cu precadere amintite arnforele De fapt. influentele artistice romane pe teritoriul Da1:iei ]ncepusera mai
;;i cupele deliene sau megariene. care au continuat sa fie imitate de olarii de mult. inca din vremea imparatului Augustus. cand Dobrogea a intrat sub
locali pana in secolul I i.e.n. In a~ezril de la Gradi~te Muncelului, din supravegherea militara directa a imperiului roman. incorporata imperiului,
muntii Sebe;;ului, au fost descoperite fragmente de ceramica dacica Dobrogea (Scythia Minor) a constituit o adevarata poarta pentru iradierea Drobeta. planul castrului roman.
pictata lntr-o viziune care poate fi considerata originala :;;i care nu mai
este indatorata rnodelelor grec~ti sau celtice. Apar elemente antropo- ~i
zoomorfe intr-o tratare libera ;;i plina de fantezie, garna cromatica fiind
redusa la ro~ui ~i brunuri.
45
44

A11!fiteatru! roman de la
U!pia Traiana Augusra-Sarmizegetusa.
Drobera, reconstituirea cap11!11i de pod
construit de Apo/odor
!ipo1e::.a arlz. A. Teodorescu ).
monumentala, din pacate pastrata doar in stadiul de ruina. Un amfiteatru
de 500 locuri completa zestrea urbanistica a Ulpiei Traiana. ora~
de pe teritoriul Daciei. La proportii mai mici. localitatile Apulum (Alba
~i altele pun in evidenta clara conceptia urbanistica a romanilor, ca $i
siguranta cu care erau manuite mijloacele de construcrie ~i decoratie.
Castrul roman de la Troesmis (Turcoaia,
Jud Tu/ceu), plan general.
cu apareiaj neregulat, eventual cu alternare de piatra ;;i caramida. romanii
au implantat In Dacia cateva programe arhitectonice caracteristice.
Ruinele 1111ei locuin{e hoRale::
din Histria romumi.
BBii
bbll
iioo
''
ae
ttee
ilo
ccaa
an
St
’’’’
Uneori de mari proportii. constituind adevarate ora~e militare. castrele
u
romane comportau. in interiorul incintei fortificate. constructii de
DDuu
cazarmi. de pretorii. de bazilici. Deosebit de reprezentative sunt castrele
itr
de la Drobeta. Troesmis (Turcoaia. jud. Tulcea). Arutela (Bivolari,
civilizariei ~i culturii romane, aceasta iradiere beneficiind de mai vechile jud. Valcea). Tibiscum (Jupa. jud. Cara$ Severin) etc. !ern:e 1:1onu-
mmii
um
legaturi stabilite intre t1ibu1ile geto-dacice ~i ora~el grec~ti de pe litoral. rnentale au existat la Histria. la Ulpia Traiana, la Drobeta ~1 la 1 onus. ele
Prima grija a imperiu!ui dupa cucerirea Daciei a fost organizarea siste- fiind decorate cu mozaicuri pavirnentare ~i cu placaje de marmura.
ttrr
mului de comunicatii, in acest scop construindu-se numeroase drumuri Alaturi de rqedin\ele mai bogate care se afhu in perimetrul
''D
supravegheatc de castre militare. Prin construirea de castre ~i de ora~e intraurban. trebuie amintite a~ numitele 1·ilae r111·ricae, re~dint nobi-
fortificate. romanii au transformat Dacia lntr-un imens ~antier, numarul liare la tara. uneori foarte spa\ioase ~i bogat inzestrate. Pentru decurarea
uu
edificiilor construite lntr-un interval de timp foarte scurt fiind impre- spatiil01: ~i edificiilor publice ca ~i pentru decorarea locuin'.e~r s~u :
sionant de mare. a curtilor intcrioare, romanii au recurs ]n mod frecvent la stiltu1 dm p1atra
SStt
Capitala provinciei Dacia a fost fundata In an ii I 08-110 ~i s-a numit sau. din bronz. La Ulpia Traiana a fost <lescoperit un expre"iv cap de
ec
Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica. De plan patrulater cu laturile de bronz al imparatului Traianus Decius. la Porolissum arheologii au <lat la
600/540 de metri. inconjurata de ziduri inalte prevazute cu creneluri, noua iveala fragmente dintr-o pretioasa statuie ecvestra de bronz <t imparatului
aann
t
capitala a preluat sistemul urbanistic de traditie greaca - hipodamic - cu Caracalla: iar la Apulum a fost descoperita statuia de piatrii a unui
io
strazi intersectale perpendicular, strazile principale fiind cele axiale, la imparat inca neidentificat. probabil Hadrianus. Statuile divntalo~
interseqia carora se afla pia\a principala a nra;;ului. Cercetarile arheo- trebuie sa fi fost de asemenea numeroase: pana la ora actuala cea mat
iill
l
logice coroborate cu eek documentare conduc la concluzia ca In Ulpia importanta descoperire este statuia Jui Zeus de la Apul~1. l~e ~roti
ib
Traiana au fost construite mai mulre edificii cu caracter monumental: monumentale. zeul este inta~ a~ezt pe tron. probab1l pnn m11tarea
prototipului c\asic realizat de Fidias la Olimpia. E~ecu.tia
ooaa
temple, rqedin\e de patricieni, bazilici publice. De asemenea ora~ul era
B
este ingrijita.
prevazut cu terme $i cu o foarte importanta institutie religioasa, a$a vadind mana unui sculptor experimentat. Printre realtzanle sculpturale de
nurnirul Aedes a11g11stali11m, a;;ezamant instalat intr-o construqie autentica valoare artistica. se cer amintite Fortuna ~i Ponlo\. figura unei
ee’’
zeitati cu chip de ~arpe. altarul celor doua Nemesis (toate gasite. la
care Tomis). statuia zeitei Hecate (descoperita la Ocna Mure~). Venus PudTCa
poate Ii considerat un model al principalelor realizari urbanistice romane din bronz (descoperit<1 la Potaissa). numeroase reliefuri cu imaginea
’’
sacrifici.ului mithraic, cu chipul cavalerului trac sau reliefuri ~i stele
Iulia), Porolissum (Moigrad, jud. Salaj), Napoca (Cluj), Potaissa (Turda) funerare. printre cele mai valoroase fiind de semnalat cele pastrate astazi
in muzeele din Drobeta - Turnu Severin ~i Constanta. Daca unele Histria, ruinele termelor.
Folosind cu egala abilitate piatra tafuita de mari dimensiuni ca ~i zidaria
47
46
 Cap de copil (sec. fl).
Drobeta-Turnu Severin.

\Iascr.i de bron:::. descoperir(z la Carsiwn

(Hcir.»om. jud Const an/a).

Bi
bl

''
io

ae
te

ilo
ca

an
St
’’

u
numarat printre operele reprezentative ale artei muzive_ de ~poc

Du
romanii.

itr
La Apulum, de asemenea, au fost descoperite moza1cun pav1mentare,
mici fragmente fiind surprinse ~i la Histria sau la Tomis.

mi
Domeniul m1elor decorative este cu consistenta ilustrat de nu-

um
sculpturi din piatra sau din bronz erau cu siguranta impo11ate. altele au meroasele materiale descoperite in sapaturile arheologice. Statuetele ~i
fost produse pe plan local, in acest sens. fiind semnificativa mentionarea aplicele din bronz. podoabele din aur ~i a_rgint atesl.a dezv~tar

tr
sculptorului Claudius Saturnius din Ulpia Traiana. metaluroiei fine in stransa colaborare cu ceram1ca. Ccram1ca epoc11 este

''D
e . - -
Neindoielnic. cea mai imp011anta realizare a sculpturii monumentale ilustrata printr-o mare cantitate de vase de producpe greaca sau romana.

u
romane pe teritoriul Daciei este monumentul triumfal Tropaeum Traiani Deosebit de semnificativ este faptul ca. dupa modelele vaselor de
Venus Pudica. statuelli de bron:::.
de la Adamclisi inaltat de imparatul Traian in anul 109, pentru a cclebra
ca import. s-a constituit ~i o productie locala. in ca~rul careia s~ i;snueaz~ descoperit(z la Potuissa (Turda.
victoria armatelor imperiale, obtinuta impotriva coalitiei dacilor in iarna in mod frecvent elemente traditionale de forma ~1 de decorape. In acel~i
jud. Clt{j).

anului l 01-102. Compozitia monumentului este foa11e simpla. Deasupra
unui peron cu trepte se inalfa un tambur cilindric de mari proponii dea-
te
supra caruia se atla un acoperi~ de piatra in solzi. Varful acestui acoperi~
St
timp olaria autohtona este bine rcprezentata de vas_e care raman. in
traditia oeto-dacica, fenomenul de remanenta a vechrlor modele fond
deos~bir° de puternic in acele teritorii care nu fuscscra i~cory1at

an
este incununat de o prisrna ocrogonala. deasupra careia au fost figurate in provinciei romane. in Moldova, unde triburile carpilm: ~e_u1sra s~l
io

piatra insenmele obi$nuite ale unui trofeu triumfal. Avand un miez de piistre 7 e Jibertatea. olaria acestei epoci acuza reale ca~1tp: ~ro_tnle
piatra sparta ~i cimenL monumentul triumfal de la Adamclisi era placat -unt armonioase ~i expresi\'e. suprafetele sunt netede ~1 brne t1111sate ca
l

il
:ezultal al executiei la roata rapida. Cini de diferite tipuri. str~chin
ib

cu piatra fatuita extrasa din cariera invecinata, de la Deleni. Proportiile !oase

sale monumentale (diametrul de 30 metri. inaltimea de .f2AO metri) per- sau inalte, amfore au fost executate dintr-o pasta de buna cahtate ~1 ~rs_e

oa
B

mitea sa fie vazut de depane. ca un adcvarat reper de orientare. Tarn- in cuptoare cu reduqie. de uncle culoarea intunecata. ~roape metalic~
burul cilindric era inconjurat de un brau cu rnetope decorate cu reliefuri Prezenta pe teritoriul intregii Dacii a ceramicii de trad1t1e dem~nstraz
ce reprezentau aspecte ale razboiului. figuri de daci ~i de femei dace. perma~nt unor forme de viata legate_ de realit\~ autohn~ ~1 concura

e’
unitati romane. scene de lupta. Tratarea reliefurilor este indeob$te de tip la precizarea rolului pe care populatia geto-daca 1-a avut 1~ procesu~
provincial, stangacia execuiiei fiind compensata de expresi,·itaka sincera etnogenezei popnrului roman $i. in acel~i timp. la trans~1e _unm

’
a reprezentarilor. Alaturi de reliefurile de pe Columna Traiana de la fond de elemente artistice cc vor fi valorificate cu predidcre 111 cupnnsul
Roma. metopele de pe monumentul triurnfal de la Adamclisi se consti- artei de ambianta rural a. . _ _ , ..
tuie in documente dintre cele mai importante pentru evocarea dramaticei Vechea istoriografie a acordat o exagerata 1mpo11anta otar~h Zeitate marina fn chip de !fwpe.
infruntari razboinice dintre daci $i romanim. !mparatului Aureiian din anul 271 de a retrage la sudul Dunam statuie de marmurii. Tomis (sec. ll-lll).
Alaturi de sculptura. dintre artele monumentale o mentiune deosebita
se cuvine mozaicurilor pavimentare. La Ulpia Traiana au fost descoperite
A!tarul ceior doua zei(e Nemesis.
Tom is (sec. II-Ill).
In secolul trecut mozaicuri ce reprezentau scene din lliada. Cunuscute
astazi doar prin intermediul unor fotografii. aceste mozaicuri par sa se fi
49
48

Trei signiferi fn mar>" metopa de la
monwnentul triun~fal Tropaeum Traiani.
Familie de daco-romani, monument
jimerar (sec. l/) descoperit la Bruda
(Aiud,jud. Alba).
Bi
bl
''
io
ae
te
ilo
Capitel din bazilica episcopahi
ca
an
de la Tmnis.
Constantin nu s-a multumit numai cu stapanirea dobrogeana; el a trecut
St
la Nordul Dunarii reincorporand sub stapanirea imperiului Oltenia.
’’
Cfunpia Dunarii :;;i poate Banatul. Ca urmare a restabilirii stapanirii
nord-dunarene. Constantin eel Mare construie:;;te cetatile de la Drobeta.
u
administratia romana din Dacia. Retragerea administratiei ~1 a gar- de la Sucidava ~i intemeiaza la varsarea Arge:;;ului cetatea Constantiniana
Du
nizoanelor militare nu a insemnat abandonarea vastului ~i hogatului Daphne. care trebuie sa fi fost destul de importantiL deoarece. in onare~
itr
teritoriu dacic in care marea majoritate a populatiei continua sa vie- acestui eveniment, imparatul va emite o moneda speciala. Dar mm
tuiasca ~i sii produca bunuri materiale de care imperiul era interesat.
mi
semnificativ decat toate cetatile. nu numai din punct de vedere tehnic :;;i
um
Chiar ~i in lipsa unei stiipaniri elective, imperiul continua sii controleze arhitectonic dar ~i istoric. este podul construit intre Oescus :;;i Sucidava
teritoriul nord-dunarean. iar schimhurile economice au pastrat o destul de de catre inainerul Teofilus Patricius din Constantinopol( 2 l. lnaugurat la 5
tr
mare frecvenra, ca dovada numeroasele tezaure monetare descoperite la iulie 328.c in prezenta imparntului. podul de la Oescus-Sucidava
''D
sud :;;i la nord de muntii Carpari. lnteresul imperiului pentru limesul reprezinta nu numai cea mai ampla opera de acest tip a antichitatii:
dunarean ~i pentru supravegherea intregii zone se concretizeaza In timpul depa:;;ind in lungime podul Jui Apolodor de la Pontes-Drobeta. dar :;;1
u
lmparatului Diocletian (284 305) prin intensa activitate de reconstruqie dovada pertinentii a restabilirii legaturii dintre imperiu :;;i Dacia. Ca
a
a cetatilor ;;i castrelor din Dobrogea care, ramanand in posesia Romei. a urmare a intemeierii Constantinopolului ~i a instalarii aici a capitalei
St
constituit o permanenta platforma de iradiere a culturii materiale ~i
ec
romane (anul 330). influenta cultural-artistica a imperiului la nordul
spirituale Iatine in spatiul carpato-danubian. Prin grija Jui Diocletian au Dunarii a cunoscut o progresiva ascendenta. in pofida faptului ca. nu o
fost reconstruite cascrele Troesmis, Axiopolis, Noviodunum, Aegyssus, a data. teritoriul Daciei a fost devastat de tre,erea popoarelor migratoare. Sucidava. planul cetii{ii.
an
t
fost construita cetatea Dinogetia ~i a fost in mare masura reconstruit
Deosebit de complex din punct de vedere istoric ~i foarte activ in
io
ora;;til Tomis care, de aici incolo, va cunoa:;;te o pen11anenta ascendenta domeniul construc\iilor. secolul IV este caracterizat prin impletirea de
asupra centrelor urbane pontice.
forme artistice romane cu cele de traditie autohtona. implicand in aceasta
l
il
ib
in conditiile aratate, fenomenul romanizarii din punct de vedere
traditie nu numai fondul dacic dar :;;i eel rnman deja asimilat. De
etnogenetic ;;i cultural a continuat sa fie activ in vechea Dacie. chiar daca
asen~, nu trebuie neglijat apmtul artistic al popoarelor migratoare.
pe plan local au intervenit unele mutatii l~U consecinte impo1tante pentn.1
oa
B
care la randul lor se afiau sub semnul influentelor orientale. elenistice ~i
fenomenul artistic. lntr-adevar. profitand de retragerea aureliana, dacii
romane. La toate acestea se cere adaugata raspandirea noilor programe
liberi din Moldova, cunoscuti indeob~t sub denumirea de carpi. au
arhitectonice ;;i iconografice legate de religia cre.5t!na. pe care Constantin
e’
patruns in Transilvania contribuind la reiterarea unor vechi traditii
eel !\fare o recunoscuse ca religie oficiala de stat. Inca din secolul IV pot
autohtone. Pe de alta parte, trebuie luat In considerare rolul crescand,
sa dateze cele mai vechi bazilici cre~tin descoperite la Tomis. Tropaeum
pentru o perioada de timp, al gotilor care au patnms in Dacia, exercitand
’
Traiani, Histria. Callatis :;;i - la nordul Dunarii. in Ollcnia, la Sucidava.
o autoritate de tip rnilitar.
Slaveni etc. La Tomis a fost dezvelita. printre altele. o hazilica de mari
La lnceputul secolului al IV-lea, deci dupa trei decenii de la
proponii. poate catedrala episcopiei Scythia Minor. alcatuita di~ tre'.
retragerea aureliana, lmparatul Constantin eel Mare a inaugurat o politica
nave despartite prin ~iru de coloane. Bazilica episcopalii din Tom1s ma1
foarte activa la Dunarea de Jos. fn primul rand el a intervenit in sistemul
defensiv al Dobrogei, reconstruind in intregime ora~el Tropaeum
Traiani (in anul 3 16) :?i ora:?ul Tom is, care de aici lncolo se va denumi
dupa numele sau, Constantia (de unde Constanta de mai tarziu). Dar 51
50
 era prevazuta cu un atrium ~i o ahsida semicircu!::ua sub care se afla o
cripti cruciforma. Pardosit cu caramida specialtL avdnd pere\ii placnri cu
mannura. edificiul a fost decorat ~i cu picturi murak. eel pu\in in cripta
unde s-au gasit mai multe urme. La o alta bazilictt. cripta se pastrea1a
ceva rnai bine. punand in eviden\a decorul pictat. constand aproape in

Bi
exclusi\itate din elemcnte geometricc (romburi. cercuri ~i moti\ e
vegetalc en caracter simholic - Hejuri de iedera ~i de 'itaP '· De o

bl
neobi~uta monumentalitate trebuie sa ti fost ediliciul public al portului
Tomis. Pastrnt partial. el a conservat un vast mozaic p;wimentar decorat
in exclusiv itate cu motive geometrice $i florale. Prin propoqiile ~i

''
io
cal itatca artistica. rnozaicul constantcan ocupa un loc de excepf ie: in

ae
cadrul anc>i romam:: a secolului IV. alanirandu-se celorlalte rnarturii care

te
exprirna imeresul imperiului pentru zona Dunarii de Jos. La nordu!

ilo
fJunarii. alaturi de intervenfiile directe ale constructorilor imperiali.
autohtonii nu incetau ei in~ sa tie producatori ~i consumatori de ai1a. EPOCA MIGRATIILOR

ca
SI A

an
Exceptand lucrilrile de fortificare ale mnfiteatrului de la 1-'lpia Traiana STAPANIRII BIZANTINE LA DUNARE
transformat in cetate ck rdugiu. construqiile populatiei daco-rurnane din
spatiul carpmo-danubian erau aproape 111 exclusi\ itate din lemn. dupa
Pe fondul consistent al rno~temu

St
constantiniene. secolele V-VI au
cum se dove~t prin cercetarik de arheologie.

’’
reprezentat o epoca de progresiva dezvoltare a arhitecturii ~i artci romane
Numeroasele tezaure monetare de provenienra romana. raspandite in
la Dunarea de Jos. prin aceasta exercitandu-se o fertila stimulare a
toata tarn. atcsta continuitatea ~i chiar lnflorirea scliimburilor corncrciale cu

u
activitatii artistice In interiorul \arii. in pofida neincetatei rni~ca a
imperiul. In aceb~i timp. trebuie consemnata raspandirea 01wn:lor de arta

Du
migratorilor ~i a faptului ca, in secolul V. partile de vest ale tarii fuser~

itr
cre~tma, ca frurnoasa g•::ma de la Potaissa, gemele de la Romula. opaiicle
afectate de patrunderea triburilor gepidice, carora in amt! 567 le-au luat.
de bronz ~i rnai aics a~ numitul ..donarium'· de la Biertan. alcatuit
locul avarii. In vremea imparatului Anastasi us I (491 - 518) ~i, mai ales,

mi um
dintr-un disc de bronz, In care este inscrisa crucea rnonoa:ramatica a Jui
In vremea Jui Justinian (527 - 565). toate a~ezril fo1iificate din
Iisus Hristos. de care atarna o tahlita tot din bronz. cu inscripfia: Ego
Dobrogea ~i de pe limesul dunarean au fost reconstruite ~i amplificate.
Zewwius \'0!11111 po.1u1. in traducere ,.Eu Zenovie am pus aceasta danie··.

tr
La Histria. Tomis. Dinogetia, Noviodunum. Ulmetum. Troesmis, Dro-
Atribuit verosimil secolului IV. un monumc>nt deosebit de prqios

''D
beta. Constantiniana-Daphne, Sucidava. TmTis. pretutindeni lucrarile de
pentru epoca paleocr~tin din tara noastra se atla la Niculitc:I. Esre vorba
fortificare au dat posibilitatea constituirii unor ~antier
despre o bazilica cu trei nave, absida semicirculara ~i nar~ex.
puternice. in

edificiu de dimensiuni monumentale s-a pastrat intacta cloar cripta de
caramida, cu bolta de tipul .,a vela ... in fapt. cripta de la Niculi[el este un
ec
u
Din acest
legatura cu care ne putem lesne explica ~i realizarea altor edificii impo-
a zante. lntr-adevar. din aceasta epoca dateaza numcroase edificii civile,
alaturi de care sc cer amintite rnai multe bazilici monurnentale. Dintre

St
autentic martvrion, aici fiind lnmorrnantate patru victime ale sangeroasei
persecurii anticre~ declan~t de imparatul Licinius in anii 3 l 9-322. acestea vom semnala bazilica de marmura de la Tropaeum Traiani. langa
martirii: Zotikos, Attains, Kamasis ~i Philippos(4J. care se afla un baptisteriu cu naosul de plan triconc. aceasta dispozitie de

an
t

plan intalnindu-se pentru prirna oara pe teritoriul tarii noastre. Bazilici

io

Pentru secolul IV arta popoarelor migratoare din tara noastrii es1e

ilustrata aproape in exclusivitate de cateva tezaure ce fusesera ingropate trinavate au fost construite la Garvan-Dinogetia, la Noviodunum. la
Troesmis. Printre monumentele de exceptie se cuvine a fi amintita bazi-
l

in graba. in fata pericolelor cu care navalitorii erau. ei in~. confruntati.

il
ib

Opaif de bronz de la L11ci11 Atribuit capeteniei vizigote Athanaric, tezaurul supranumil Clo)n1 rn lica de tip sirian de la Callatis-Mangalia. De plan trinavat tara absida,
(j11d Ialomifa). pui< 5 >, descoperit la Pietroasele (jud. Buzau). este. neindoielnic. cea mai bazilica din Callatis era prevazuta pe latura de sud cu o curte interioara

oa
B

reprezentativa opera de orfevrarie din aceasta vreme pe teritoriul patriei iuconjurata de coloane. De mari propoqii ~i cu planimetria rnai com-
noastre ~i chiar pentru lungul interval de timp in care popoarele plexa a fost bazilica cu transept de la Tropaeurn Traiani, monument de
migratoare au intre\inut o stare de permanenta neli~t pe teritoriul tip trinavat cu absida ~i cripta. Alaturi de impozantele bazilici trina-

e’
carpato-danubiano-pontic. Alcatuit, la descoperire. din 22 de piese din vate, se cer a fi amintite bazilici le mononavate, care an fost descoperite
care numai 12 s-au pastrat. tezaurul con(ine mai rnulte \'ase, dintre care in numar mare in intreaga zona a Dobrogei ~i a Dunarii de Jos: la
Sucidava, Tropaeum Traiani, Histria, Tomis, Isaccea ~i in alte localitati.

’
mai importante sunt: o patera, doua vase poligonale. o fibula mare ~i un
colan lat. Prelucrarea metalului pretios recurge la procedee foane variate: Dintre acestea, in mod special, se cuvine a fi amintita bazilica mono-
navata de la Troesmis, care prezinti'i particularitatea de a fi cornparti- Piese din tezaurul .. Clo~ca cu pui ··
ciocanire, traforare, gravare. impodobire cu pietre pre}ioase in tehnica
mentata in naos-pronaos ~i exonartex. aceasta impartire de-a lungul axei descoperit la Pietroasa ljud. Buzl111).
cloisonnd. Elemente antropomorfe ~i zoornorfe. care interYin in deco-
rarea acestor obiecte de aur. viidesc o artii eclectica cu numeroase
sugestii din largul spa\iu de cultura romano-oriental, totul modelat cu o
.~fasc romanli descoperita la
Sannizegetusa.
preocupare obsesiva pentru abundenta ornamentala. proprie gustului
barbar al capeteniei vizigote.
53
52
 Bi
bl

''
io

ae
te

ilo
Pectoral de aur de la

ca

an
Some~ni (Jud. Cluj).

mare. Alaturi de capiteluri se cer amintite monumentele funerare cu

St
insemne cre~tin, foarte ingrijita ca executie fiind stela funerara a Jui

’’
Capitel din bazilica
Terentius din Tomis. decorata cu monograma numelui Jui Iisus Hristos.
de la Callatis.
Pietura murala !?i decoratia murala In general au mai fost mentionate

u
in legiitura cu constructiile de bazilici. Revenind asupra acestui subiect,

Du
longitudinale devenind de aici incolo caracteristica pentru bisericile

itr
lumii bizantine. inflorirea generala a a!?ezarilor din Dobrogea !?i din zona este timpul sa spunem ca din secokle V - VI provin numeroase
Dunarii de Jos a fost mai U!?or de demonstral la Histria. unde cercetarile fragmente de pictura gasite in sraramaturile mai multor bazilici din

mi
Dobrogea, cele mai importante fiind cele pastrate din cripta bazilicii din Bazilica nwnomn-alll de la

um
arheologice au pus in evidenta un intreg cartier romano-bizantin. a!?a
numitul Dom11s, care in secolele V - VI cuprindea numeroase edificii cu Constanta. Un mozaic pavimentar descoperit in acela$i ora~ a apartinut Sucidam Celei, Jud. Olt).
etaj, unele inzestrate ~i cu capele private. unei bazilici cre~tin din secolele lV-V. refacuta in sernlul al VI-lea.

tr
Cercetarile arheologice intreprinse pana in prezent au descoperit pe Compozitia decorativa consta dintr-un armonios grupaj de cartu!?e in

''D
0 10 20 m teritoriul patriei noastre mai mult de 30 vechi bazilici crqtine apaqinand campul carora se inscrie motivul de veche traditie al zvasticii. Marele
mozaic din edifieiul portului Tomis-C onstanta a fost apreciat ca unul

Bazilica de tip «sirian» de la Callatis
( Mangalia, Jud. Constan/a), plan.
u
perioadei de rea~z a imperiului roman la Dunarea de Jos. Toate
aceste monumente impreuna cu fortificatiile despre care a fost vorba. dintre cele mai mari covoare pavimentare din lume, suprafata sa initiala
a
impreuna cu celelalte marturii de artii raspandite pe intinsul tiirii fiind de circa 2.000 m.p .. din care s-au pastrat ceva mai mult de doua

St
ec
constituindu-se intr-un rcmarcabil capitol al legaturii dintre antichitatea cincimi. Alcatuit din cubulete de piatra. marrnura ~i ceramica. albe, ro~i.
daco-romanii ~i Evul Mediu* 1• negre. verzi ~i galbene. mozaicul constantean este decorat cu elemente
Alaturi de arhitectura. domeniul artistic eel mai bine reprezentat este geometrice. funii care forrneaza campuri decorative ~i vase cu flori.
t

an
io

sculptura cu caracter monumental !?i funerar. La Callatis au fost Langa unul dintre acestea se afla un porumbel. singurul motiv zoomorf
descoperite mai multe capiteluri provenind de la bazilica cre~tina. intre care constituie un simbol legat de practicile cre!?tinismului.
Arta metalelor este reprezentata in lurnea a~ezrilo Cruciulife-pandantiv de aur de la Hi8tri,
l

il
care unul, de o remarcabila frumusete. de tip compozit. Decorat cu romane din
ib

frunze de acant, cu capete de berbeci ~i cu imagini ale porumbelului, Dobrogea ~i de la Dunare prin obiecte de podoaba precum inele. cercei !?i
capitelul de la Callatis aparj:ine unui tip de larga raspandire. a$a numitul cruciuli\e. ca cele descoperite la Histria (sec. VI). prin opaite ~i lampi de
B

oa
capitel theodosian, originea sa tipologica fiind in Constantinopol. bronz. ca ceJe descoperite la Tomis (!ampa in forma de pe~tJ, la Luciu
Exeeutat din marmura de Procones, el a fost adus, probahil, direct (jud. lalomita). la Alba Julia. prin catarame de bronz, ca cele de la
prelucrat de la cariera. Alte capiteluri, caracteristice arhitecturii bizantine Histria. Piatra Frecatei (jud. Tulcea), Constan\a. Mangalia. prin cadelnite

e’
timpurii, cu elemente ionice $i cu imposta, de as1;:menea cu motivul ca aceea de la Garvan-Dinogetia (jud. Tulcea). Piesa cea mai importanta
crucii, au fost descoperite la Callalis, Histria, Tomis, In aeest din urma este marele disc de arginl partial aurit provenit de la Tomis ~i pastrat
ora~ numarul capitelurilor provenind de la difert~l

’
bazilici fiind foarte astazi in colec\iile muzeului Ennitaj - Sankt Petersburg. lnscriptia ne
arata ca este vorba de un disc confectionat prin grija episcopului Patemus
•) In domeniul arhitecturii aceasta legatura este ilustrata de manastirea de de la Tomis, in timpul imparatului Anastasius I (491- 518). Avand in
liinga cetatea lbida (Slava Rusa, jud. Tulcea), dispi'iruta in secolul VII. Ultimei centru. ca mo1iv decorativ, dar ~i ca element simbolic, monograma Jui Cercei de aur de la Histria.
etape de construc(ie, datatii de arheologi dupa distrugerile a\ are din anul 585, ii
corespunde organizarea unei incinte in jurul unei biserici de plan sala ridicata
o.__i:'10=='20S m
Ba::,ilica cu transept de la Tropaeum
Traiani, reconstituire ~·i plan.
in a doua jumi'itate a secolului al XIV-lea (A. Opait. C. Opait. T. Banicii,
Complex11/ 111011ustic paleocre!iti11 de la Slava Rusti, R.M.I., LIX, I, 1990. p. 18
passim) (CM).
55
54
 Iisus Hristos insotita de literele Alfa ~i Omega. discul este prevazut cu o
foa11e bogatii bordura decora1iva cu un vrej de vita. formand o curba
ondulatorie insotita de mici reliefuri cu figuri de sfinti. de pasari ~i de
animale. Aliituri de aceasta impozanta piesa se cere amintit marele
pectoral de aur descoperit la Cluj-Some$eni, ~i acestu Jecorat cu sernnul

Bi
crucii ~i cu monograrna lui Iisus Hristos. Pectoralul de la Cluj-Some~ni
face parte dintr-un tezaur gepidic ~i el ilustreaza, alaturi de alte elerncnte.

bl
iradierea artei metalelor din lumea romano-bizantina in rnediul
Fibule avif"orme din re::.uurul de
popoarelor migratoare. Deosebit de interesante sunt tiparele de gresie sau
la Apohida (jl/(I. Cli~j ).
de marna pentru turnarea cruciulitelor simple, tipare gasite atilt in zona

''
io
Duniirii (Olteni, jud. Iif(w) dh $i in nordul tarii. ca de exemplu la

ae
Bot~an (jud. Suceava). Produqia de cruci pentru populatia autohtonii bratari, fibule $i medalioane. de asemenea cupe de aur batute cu pietre

te
cre$tina ne demonstreaza atilt dcnsitatea acestei populatii care nu st lasa pretioase. dove~t. inainte de toate. legaturile cu lumea romano-bi-

ilo
intimicbta de mi~carle valurilor migratoare, cat ~i faptul ca ea continua zantina: mai multe medalioane sunt confec[ionate din monede imperiale
sa se indeletniceasca cu me~tugril de difrrik tipuri. inclusiv turnarea din secolul IV. Obiectele de podoabii foe mai evident gustul artistic al

ca
metalelor. barbarilor. caracterizat prin folosirea pietrelor pretioase. fixate in tehnica

an
Arta \.:eramicii din secolelc V - VI este ate-.;tata prin produqia de cloisonne, ~i motivele animaliere. unele preluate din arta orientului
vase de diforile tipuri (oale cu toarta. cani, farfurii. strachini. etc.), de apropiat. in schimb. vasele de argint descoperite la Conce~ti pe Prut

St
asemenea prin numarul foane mare de opai\e, cele mai multe decorate cu (iud. Bot~ani ), decorate cu reliefuri, executate in tehnica metalului batut

’’
insemne cre~tin. Opai(ele de la Oradea, Droheta. Ulpia Traiana. Apulum ~i avand ca subiecte scene din mitologia greco-romana. provin cu
se alatura dovezilor despre continuitatea populatiei autohtone in tot certitudine dintr-un atelier bizantin, poate dintr-o cerate nord-pontica,

u
cuprinsul tarii. Lor trebuie sa le adaugam numarul mare de opaite acolo unde se impleteau influen(ele bizantine cu cele ale stepelor ~i cu

Du
itr
dcscoperite i'n zona Dunarii la Tomis, la Callatis, la Sucidava, la cele ale orientului. Observatia este valabil5 $i pentru cana de la Apahida
Dinogetia, etc. (iud. Cluj) sau pentru vasele de la Tiiuteni (jud. Bihor). vase de tip

mi
La inceputul secolului al VII-lea au avut Joe in zona Dunarii de Jos amfora impodobite $i acestea cu motive mitologice de larga circulatie in

um
grave evenimente, care aveau sa schimbe In mare masurii configuratia lumea romano-bizantinii. Dimpotriva, aplicele ~i rozetele de harna$ament
raporturilor dintre popoarele Europei de sud-est. In anul 602, ca urmare a ca ~i aplicele de ~a sau cataramele provenite dintr-un tezaur de la

tr
rascoalelor conduse de centurionul Focas, frontiera Dunarii se Apahida<6l pot fi considerate. atilt prin viziunea ornamentalii cat $i prin

''D
prahu~et, peninsula Balcanica deschizanu-~ portile pentru masiva executie. ca fiind caracteristice pentru lumea migratorilor germanici. in
patnmdere a triburilor slave, care ~i pana atunci ameniniasera aceasta cazul de fatfl gepizii. Atentia este in principal atrasa de frumoasele aplice

u
zona de mare interes pentru apiirarea capitalei imperiale. Ca urmare a ca aviforrne decorate in tehnica clois0111uJ cu pietre semipretioase
transformarilor intervenite In viata imperiuluL imparatul Heraclius (almandine) $i sticla verde.

St
(610-641) lnocuie~t limha latina cu limba greaca ca limba oficiala in O a~ezr. care evoca in mod sugestiv conditiile de viaJa $i orizontul
stat, inaugurand cu aceasta istoria bizantina in sensul propriu al artistic al populatiei autohtone in secolul al VI-lea ;;i al VII-lea. a fost
te
cuvantului. Profitand de slabirea frontierelor ~i. In general. de contl1zia descoperita la More$ti(7) pe valea Murqu!ui. nu depar1.e de municipiul

an
care domnea in imperiu, In anii 679 - 680 cetele bulgare conduse de Tiirn:u Mure$. La adapostul unui val de pamiint intarit cu palisade. se aflii
io

Asparuh tree Duniirea, traverseaza Dobrogea ~i se instaleaza in Moesia 0 a:lomerare de bordeie cu inventar saracacios dar care face demon-
rasariteana, capitala noului stat fiind a~ezt la Pliska, intr-o mai veche stra~i unei productii autohtone de ceramica ~i chiar de argintiirie. De
l

il
ib

cetate romana. Jn legatura cu aceste evenimente trebuie remarcat faptul asemenea. greutatile pentru razboaiele de tesut atesta o productie de
ca, prin a~ezr bulgarilor in Balcani, Bizantul nu ~i-a pierdut controlul textile ~i cste lesne sa ne imaginam ca locuitorii de la More$ti foloseau
B

oa
cetatilor de pe litoralul dobrogean ~i nici al celor situate de-a lungul Du- pentru tesaturile lor deopotriva Jana $i fibrcle de provenienta vegetala.
narii de jos. Bine protejate de ziduri, accesibile pe calea apei, aceste Piesele de olarie lucrate la roata confirma continuitatea ceramicii locale.
cetati au continuat sa-~i dezvolte activitatea traditionala. desigur In con- varietatea fonnelor $i sensul tectonic al decora\iei compensand stangacia

e’
ditii mai grele, platind probabil $i tribut noilor veniti. Prin intermediul executiei. Cerceii si alte elemente de podoaba precurn cataramele ~i
acestor cetafi, elementele culturii bizantine au continuat sa dainuiasca. fibuleie erau ncgre:;;it lucrate de me$teri locali. un atelier de argintar fiind
asigurandu-se ~i transmiterea unor noi experiente artistice catre interiorul

’
descoperit in cadrul a~ezri. La Cipiiu ~i la Porurnbenii Mari au fost
teritoriului vechii Dacii. Datorita J:rnprejurarilor istorice neprielnice, o descoperite a~ezri similare cu aceea de la More$ti. urmand ca pe viitor
destul de lunga perioada de timp nu se lnregistreaza construqia nici unui cercetarile arheologice sa completezc> imaginea acestei perioade. in Vas de argi11t din re::.aurul
edificiu mai important, foarte multe din cele distruse cu ocazia invaziei general atilt de putin cunoscuta. de la Tiiuteni (jwl. Bihm").
bulgare ramanand in ruina.
Alaturi de obiectele de orfevrarie bizantina descoperite pe teritoriul
Vas de argint din tezaurul de la
Concq·ti pe Prut (Jud. Boto!jani).
tarii noastre, se cuvine a fi amintite tezaurek migratorilor, cu precadere
cele ale gepizilor. Tezaurul de la $imleul Silvaniei Uud. Siilaj) continand
57
56
 Mult mai saraca este mo;;tenirea a11istica a m·arilor (-;ecolde Vl-Vll).
De la ace;;tia nu s-au pastrat ni..:i a;;ezari. nici re~dint fortiticate.
singurele marturii rnateriale fiind mormintele de ca!are\i. Dintre piesele
mai semnificative aie inventarului funerar sunl de amintit podoabele de
harna;;amenL aplice ornamentate cu animale stdizate. de asemenea

Bi
butoni ;;i placu\e. In general, arta metalelor la avari -- dupa stahiiirea lur
In Europa - s-a dezvoltat sub influenia Bizan[ului. dar ea poarta cu sine

bl
~i amintiri din Asia Centrala, !neat pe buna dreptate s-a putur vorbi
despre o metalurgie specifica a calaretilor de stepa. Dinrre descoperirile
mai irnportante amintirn mormantul unui argintar avar de la Fdnac

''
io
(jud. A.rad). cle asemenea morrnintele de la Sanpetru (jmL Arad) ~i de la

ae
Socodor (jud. Bihor).

te
C:oncomiten1 cu patrunderea avarilor. a caror etemera dar impre-
v

ilo
sionanta putere militara a fast spulberata in luptele cu francii. au patruns
pe teritoriu! \arii noastre slal'ii. A;;ezarile noilor veniti erau nefortilicate. ARTA MEDIE\JALA

ca
fiind alciHuite din bordeie cu inventar sarac. iar cenimica. fi.1arte modesta

an
ca infa\i:;;are. era iucrata cu mana sau la rnata primitiva. lipul de nls eel
mai raspandit fond oala-borcan. A;;adar. spre deosebire de ceramica ROMANEA)CA

St
autohtona. executata la roata rapida ~i cu o mare varietale de forme abil

’’
decorate. ceramica slavilor vade;;te un stadiu mai inapoiat de dezvoltare.
Singurele piese de interes artistic sunt fibulele digitate ;;i aplicele de

u
bronz. ca acelea descoperite in necropolele slave de b Nu:;;falau

Du
itr
(jud. Salaj) ~i Somqeni (jud. Cluj).

mi um
tr
''D

u
a

St
ec

an
t
l io

il
ib

oa
B

e’
’
58
 SECOLELE IX - XII

::.orii artei de tip feudal

Bi
in pofida neincetatelor navaliri ale popoarelor migratoare. populatia
autohtona a reu~it sa-~i pastreze a~ezril ~i indeletnicirile traditionale.
fapt confirmat atat de cercetarile arheologice cat ~i de terminologia de

bl
obar$ie latina pe care limba romana a pastrat-o. institutiile proprii
evoluand spre forme caracteristice feudalismului timpuriu. Pe plan

io

''
artistic procesul continuitatii este U$Or de demonstrat cu ajutorul
ceramicii de tip Drid11. care se constituie ca fenomen caracteristic in

ae
secolele X - XIOJ. Descoperita initial in statiunea eponima de pe valea

te
lalomitei, ceramica de tip Drid11 a fost regasita succesiv in numeroase

ilo
locuri din tara, atat in zona centrala a Transilvaniei (Alba Julia). cat $i in
Moldova (la$i $i imprejurimi). Grupului tipologic Dridu ii sunt proprii

ca
doua categorii de ceramica: una destinata uzului casnic. care prezinta

an
forme mai simple. iar ca decor recurge cu precadere la valurile incizate.
o alta de sarbatoare. folosind forme ce amintesc ceramica provinciala

St
romana $i un decor constand din incizii largi sau din motive lustruite.

’’
Frecventa ulcioarelor globulare cu gura treflata $i decor lustruit in retea
este deosebit de semnificativa atat prin legaturile cu ceramica antica

u
romana. cat $i prin foptul ca acest tip de ulcior s-a pastrat in arnbianra

Du
itr
ceramicii populare romane$ti pana in zilele noastre. Raspandirea cera-
micii Dridu pe un larg spariu in interiorul tarii noastre demonstreaza

mi
existenta unui fond cultural comun $i totodata schimburile active dintre

um
formatiile romane$ti in curs de afirmare economica. sociala ~i politica.
La sfiir$itul secolului al IX-lea - inceputul "ccolului al X-lea, in

tr
conditiile accelerarii procesului de feudalizare ~i al constituirii unor

''D
unitati statale autohtone. fenomenul eel mai caracteristic a fost construi-

u
rea cetatilor de tip rezidenfial. menite sa puna la adapost in primul rand
viata varfurilor feudale. Voievodul Cri~ane. Menumorut. dispunea de
ca
aslfel de cetati la Biharia $i la Satu Mare; Gelu. al carui voievodat

St
cuprindea bazinul Somqului l\1ic. mea ceti'i(i la Man~tur (Cluj-Napoca)
$i la Dabaca, iar In Banclt existau eel putin dteva cetati la Or~ova. la
te

Cuvin. !a Jupa $i la Cenad pe Mure$ ( Urbs Morisena) unde probabil ca

an
era situata re~dinta
lio

voievodului Glad.
Printre 111ilsurile de autoaparare. pe care societatea autohtona socotea

il
ca este necesar sa le ia impotriva tendintelor expansioniste ale regatului
ib

ai11adian. se numilra $i cetatea de pa1m"int partial cercetata de la

Fagr~(2J. Alcatuita <lintr-un puternic val ~i inconjurata cu un $an~ de

oa
B

apa. ea era incununata de o palisada cu grinzi <le lemn dispuse in cununi

orizontale. Semnificativ c faptul ca aceasta cetate suprapune o necropola

e’
dacand din secolele IX X. necropola in cadrul careia au fost recoltate
mai multe podoabe care atesta o data ma1 rnult legaturile populatiei
autohtone cu lumea bizantina.

’
La sudul Carpa(ilor. o cetate contemporana a fost identificata la Slon
(jud. Prahova). In Dohrogea. inscrip\ia lapidara de la M ircea-Voda
(jud. Constanta). datand din anul 943. contine numele jupanului Dimitrie,
probabil una dintre capeteniile locale. Coroborand purinele marturii

61

documentare cu datele furnizate de cercetarik arhco[(1gicc. se poatc
spune ca tuturor acestor unitati statale cu carackr prefeudal rom&ne~ti
era proprie pastrarea unor forme mtistice traditionale. cu precadere in
ceramica. Import::mtiL <le asernenea. era intretincrea unor stdnse relatii
Bi
aitistice cu lumea bizantina, relatii cu atilt mai fire~t cu ciit unii voievozi
ca, de exemplu, l\'1enumorut, se considerau vasali ai imparatului de la
Constantinopol.
bl
De dimensiuni relativ mari (circa 100/l 50 metri) cetatea lui
Menumorut de la Biharia avea un plan dreptunghiular ~i era alcatuita
dintr-un puternic val de pam{int. la randul Jui protejat de un ~an\
io
adanc, \'alul fiind incununat de o palisada. Pe una dintre luturile lungi se
atla o fortificatie circulara de refugiu. a~ numita .. cetate a fetelnr··. Tot
te
din valuri de pamant cu palisade erau ~i cetatile de la Man~tur
Dabaca, dar, in acest caz. planul folosit era de tip circular. In apropiere
de cetatea Dabaca. cercelilrile arheologice au surprins ruinele unei bise-
ca
rici de zid(3l. a carei compartimentare In naos $i pronaos dernonstreaza
aparlenenta la cultul oriental de expresie bizantina. fiind, deci. cu
probabilitate, paraclisul voievodului roman * 1• Fragmentele de pictura
murala desl:operite in situ permit evocarea decoru!ui pictat al dispa-
rutului edificiu. decor care din punct de vedere stilistic ~i iconografic va
fi fast datorat modelelor elaborate de Bizam.
Nu $Tim la ce data au fost construite m{inastirile S fantul loan
Botczatorul ~i Sfantul Gheorghe din .,Cetatea Morisenei"", Cenadul de
azi, manastiri clespre care $tim ca mai existau la inceputul veacului al
XI-lea, dar despre realitatile artistice banatene din veacul precedent ne
ofera o lamuritoare imagine fastuosul tezaur descoperit la Sannicolaul
Mare(41. Alcatuit din douazeci ~i trei de vase din aur masiv (cani $i
ulcioare, hazine plate. cupe, 11-uctiera, etc), tezaurul de la Sannicolaul
Mare ilustreaza complexele contluente artistice care caracterizau Europa
de rasarit in veacurile IX - X. atunci cand Bizan~ul s-a atlat intre presiu-
nea araha. dinspre rasarit, $i presiunea popoarelor migratoare. dinspre
nord. Decorate prin ciocanire ~i prin gravare, vasele tezaurului dispun de a intregul sistem defensiv fiind rnenit sa protejeze frontierele nordice ale
un aparat ornamental deosebit de variat, in care se recunosc cu precadere
ec
motive de ob3.r$ie iraniana: animale fantastice afrontate sau in lupta,
calareti, vulturi. clar nu lipse:';)te nici insenmul cre:';)tin al crucii. dupa cum
t
inscriptiile in lirnba greaca par sa indice provenien\a mqterului. Dintre
io
multele ipoteze iscate de cercetarea acestui monument de orfevrarie
medievala timpurie, cea mai apropiata de adevar ni se pare aceea care
l
ib
atribuie executia tezaurului de la Sannicolaul Mare unui me;;ter format in
ambianta bizantino-araba sub nemijlocita influenta a cuqii califatului
B
abasid din Bagdad. Intrucat nu exista nici o dovada cetta a unei stapaniri
proto-bulgare sau maghiare in Banatul acelui timp - a~ cum, tou~i.
afirmat -, credem ca tezaurul de la Sannicolaul Mare a fost realizat
pentru una din capeteniile banatene. poate Glad, poate Ahtum, el fiind un
mai1or al dezvoltarii economice dar $i al largului orizont cultural ce se
deschidea Inca de atunci in ambianta voiedatl1~ romane$ti.
•l Biserica mentionatii de autor, numita din ,,griidina lui Al. Tamaf. a fost
construitii la inceputul secolului al X-lea ~i a fost distrusii in jurul anului l 068,
in timpul luptelor purtate impotriva cumanilor. 0 a doua biserica descoperita In
punctul de pe .,Boldagii" avea traseul sanctuarului circular in interior ~i poli-
Vase ceramice de tip Dridu.
gonal la exterior, apaqiniind astfel a111biantei bizanrine.
spre sfir~tul
Lica~tl respecti\, datat
secolului al X-lea, a dainuit aproximativ un sccol, dovada liind o
moneda schifata bizantina emisa de Manuel Comnenul ( 1143 - 1180) (CM).
in acela$i context de incalcite imprejurari politice care antrenau o tot
atat de complicata compozitie a faptelor de ordin artistic. putem intelege
$i aparitia la Alba Iulia a unei biserici de tip rotonda(Sl. Suprapunand un
turn circular de epoca romana. rotonda din Alba Iulia a fost executata cu
ingrijire din blocuri de piatra ±atuita. probabil provenind de la un edificiu
le roman aflat in ruina. Datata cu ajutorul reperelor arheologice In secolul
al X-lea, rotonda din Alba lulia apartine unei familii foarte numeroase de
edificii asemanatoari; raspandite pe o arie larga in Europa centrala sub
autoritatea model~r hizantine. pe de o parte. ~i a celor carolingiene, pe
de alta. Apartinand cu probabilitate aceleia$i epoci. o biserica de tip
mononavat, compartimentata in naos-pronaos, cu absida semicirculara pe
rasarit. pare a atesta cu mai multa claritate ascendenta modelelor
bizantine in aceasta veche lume romaneasca ale carei relatii cu Bizantul.
larg ~i
ca succesor al imperiului roman de rasarit. aveau nu numai un temei
''
cultic. dar $i unul mai profund. inscris in traditiile locului. 0
ae
lnccpfmd cu ultirnul sfert al secolului al X-lea, relatiile artistice cu
~i Bizantul au fost viguros reactivate ca urmare a stralucitelor victorii
ilo
dobandite de armatele imperiale in peninsula Balcanica. In anul 971.
dupa ce zdrobise rezistenta Bulgariei de rasarit, imparatul loan
Tzimiskes a reinstalat gamizoanele bizantine la Dunare. intemeincl o
an
provincie de frontiera. a$a numita thema a Paristrionului sau
Paradunavionului cu rqedinta la Silistra. Desaviir$ind victoriile
St
inainta$ului sau, imparatul Vasile al II-lea Bulgaroctonul cucerea partik
’’
de vest ale taratul ui bu Igar (1018) ~i intarea stilpanirea bizantina la Ce.tatea Biharia (.jud. Bilwr ). plan.
Dunare, pe tot parcursul inferior al acesteia. Reorganizarii militare ~i
u
politice i-a urrnat reorganizarea religioasa ~i astfel aflam despre existenta
Du
unui protopopiat romanesc In Banat. dovada ca la inceputul secolului al
itr
XI-lea nurnarul Ji'ca~urlo de cult era destul de mare in aceasta parte a
mi
tarii. Oricat de modeste vor fi fost aceste lac~uri. e\e dispuneau de un
um
inventar minim de odoare necesare oficiului liturgic. astfel ca. prin
intermediul acestor reintregiri documentare. ne este cu putinta sa
tr
punctam. fie ~i foarte sumar. etapele de dezvoltare ale artei feudale
''D
timpurii din tara noastra.
in Dohrogea, unde stapanirea bizantina a fost efectiva, prima grija a
u
fast acordata refacerii vechilor cetati sau construirii de noi fartificatii.
St
imperiului. Cu pretul unor rnari eforturi au fost reconstruite cetatile
Dorostolon, Axiopolis, Capidava, Car~ium. Troesmis. Dinogetia, Novio-
dunum $i altele. in cele mai multe cazuri fiind folositc integral zidurile
an
fartificatiilor romane. uneori recurgandu-se la trasec sirnplificate,
adaptate noilor conditii de lupta. Cu deosebire impresionanta este noua
il
cetate construita de loan Tzimiskes la Pacuiul Jui Soare, un ostrov duna-
rean situat in aval de cetatea Dorostolon(6J. De plan patrulater alungit. cu
turnuri de coit. pre\'azuta cu o puternica poartii cu zid de protectie.
oa
cetatea de la Pacuiul lui Soare era construita din blocuri masive de piatra
s-a In tehnica opus qwzdratum, cu umplULura 1n opus l·aementicwn. Con-
conutent sau imediat dupa construirea ceta\ilnr de aparare, au fost
e’
construite laca$uri de cult. biscrici ~i manastiri. cateva dintre acestea
fiind astazi cunoscute cu ajutorul cercetarilor arheologice. La cetatea
’
Dinogetia (sat Garvan. jud. Tulcca). uncle exista n bazilica paleocrqtina
cu trei nave datand din secolele IV - VL a fost construita o mica biserica.
probabil un paraclis cimiterial. De plan patrat (6 x 6 m) cu absida estica,
semicirculara la interior $i poligonala la exterior. bisericuta de la
63
62

L7cioare de aur (vc1sele nr. 2 ~·i nr. 5)
din te::.aurul de la S!innicolaul Mare.
Platou de atir (vasul nr. 8) din tezaurul
de la San11icola11/ Mare.
Dinogetia a fost construita potrivit tehnicii bizantine in randuri alternate
de piatra ~i caramida. Sistemul de boltire era alcatuit din patru stalpi de
colt, deasupra carora se inal\au arcele mari pe care. prin interrnediul
pandantivilor. se rezerna cupola probabil suprainal\ata pe un tambur.
Bi
Interiorul edificiului era pictat In fresca dupa cum se poate constata cu
ajurorul micilor fragmente pastrate in sir11. Nu departe de Dinogetia, la
Niculitel, localitate care in Evul Mediu s-a numit Manstir~c. a fost
bl
descoperit:'i ruina unei biserici, databila In secolele XI - XII* 1• Construitii
direct pe stanca, cu cararnizi de epoca romana, aceasta biserica se
particularizeaza prin planul sau treflat. cu abside laterale. primul de acest
io
fol cunoscut In arhitectura medie,·ala din rara noastra.
Datand Inca din seculul al X-lea, conform unui grafit din anul 992,
te
complexul monastic de la Basarabi··Murfatlar (jud. Constanta) este,
neindnielnic. una dintre cele mai impresionante a$ezari rupestre din
sud-estul Europei. Activ ca a$ezamant in secolele X -- XIL complexul de
ca
la Basarabi s-a dezvoltat progresi\'. d fiind alcatuit dintr-o bisericii
principala de tip bazilicaL cu n-ci nave pe stil.lpi. o biserica rnononavata
cu companimentarea rituala specific ortodoxa ( pronaos-naos ), avfmci o
St
bolta semicilindrica ~i altar cu absida semicirculara cu boltire in sfert de
’’
sfera. apoi doua paradise. ~ase incaperi anexa. mai multe galerii ~i
incaperi funerare. Sapate in stanca de creta a dealului Tib~rul. toate
u
Du
aceste spatii funqionale se caracterizeazii printr-o anurne stangacie a
itr
trasarii precum ~i prin decorul deosebit de redus. alcatuit cu precadere
din motive si mbolice sau decorative, schematic sti lizate (doi balauri
mi
incolaciti formand o impletitura, labirintuL pomul \'ie\ii. porurnbelul,
um
calare\ul. orantuL animale, diverse tipuri de cruci, nave). Zgariate pe
suprafata peretiloc toate aceste motive decorative sunt distribuite
tr
intamplator fara sa formeze un ansamblu coerent. lei. colo. apar ~i urme
''D
de culoare cu ro~u de pamant. dar nu se poate vorbi despre un decor
u
pictat. Numeroase inscriptii (grecqti, runice. glagolitice ~i chirilice) apar
pretutindeni. completand ambian\a interioara a inciiperilor a~ezri.
Dincolo de numeroasele controverse de care este inconjurat. a$ezamantul a centre me~tugari.
ec
monastic de la Basarabi pare a ilustra o forma a monahismului bazilian
de obar~ie cappadociana. constituind o forma de manifestare a rezistentei
populare fa\a de biserica oficiala devenita de multa vreme un instrument
t
al stapanirii.
io
in paralel cu activitatea constructi\ia din Dobrogea ~i de la Dunare, in
B1mat, in Cri~an ~i In Transilvania se inrcgistreaza fapte care se cer
l
ib
interpretate In lumina evenimentelor istorice intervenite in viara acestor
parti de tara. Intr-adeviir, r:a urmare a instalarii stapanirii maghiare In
B
Panonia ~i a incercarilor arpadiene de luare in stapanire a vechilor
voievodate romane$ti, in aceste regiuni par sa se fi intetit eforturile de
autoaparare a fonnatiilor statale autohtone. AstfeL voievodul banatean
Ahtum reu$ea sa reziste multa vreme incercarilor de supunere. Cetatea
Morisenei oferindu-i un temeinic adapost. Inca prea putin cercetate, din
aceasta vreme par sa dateze in prima !or forn1ll cetaJile de culme din
partile Sihiului, de la Ra~inr, Sibiel, Orlat, Sasciori, Jina, Tili!?ca ;;i
Sali$te, aceste cetati, anterioare colonizarii sasqti, fiind acelea de la care,
*1 Dntarea mai noua a acestui loca~ este plasata la sfar~itul secolului al
XII-lea, stabilita pe baza interpretarii materialului numismatic descoperit cu
Bucre~ti,
prilejul cercetilrilor arheologice (I. Barnea, Arta crqti11l7 in Ru111li11ia, :?.,
198 l, p. 20, plan~ 34 (CM).
64
prin extensie, s-a ajuns la denumirea de Siehenbiirgen ($apte Cetil/i) data
intregii Transilvanii.
Dupa ce ~tefan I adoptase cre$tinismul in varianta sa catolica,
regatul maghiar a devenit un purtator al formelor de arta venite din tarile
occidentului, din Italia $i ciin Gennania in primul rand. La Cenad. dupa
izgonirea calugarilor bazilieni. a luat fiinta 0 manastire benedictina al
carui singur martor de epoca este un sarcofag de piatra decorat cu o
cruce, compozitia µind tipica pentru arnbianta italo-bizantina. Atribuit
verosimil lui Gerai-dus. primul conducator al manastirii benedictine ~i
episcop de Cenad, acest sarcofag i$i gasqte numeroase corespondente in
epoca, ilustrand in fond permanenta interferenta de forme artistice dintre
orient ~i occident. Catre sfar$itul secolului al XI-lea, regele Ladislau
reu$ea sa construiasca o bazilica la Oradea. uncle a $i fost !rnnormantat, o
''
a\ta fiind destinata episcopiei de la Alba Iulia. atunci infiintatii. Adosata
ae
rotondei anterior amintite, bazilica din Alba Iulia era un destul de amplu
edificiu cu trei nave, iucheiat cu o absida la rasarit in dreptul navei
centrale. Daca planimetria bazilicii din Alba Iulia trebuie pusa in legatura
ilo
cu arhitectura romanica. a$a cum se raspandea in acea vreme in tarile
occidentului catolic. la Saniob (jud. Bihor) este semnificativ ca acela$i
rege Ladislau recurgea pentru construirea manastirii Sfanta Maria la un
an
material traditional pentru edificiile autohtone: lernnul. Se $tie ca Murf(ltlar. M~erica principohi a
maghiarii, pana Ia fixarea !or in Panonia, nu au dispus de o arhitectura complexului rupestru (B 4 !.
proprie, folosind, ca toate popoarele migratoare, corturile. La randul lor, vedere interioarcl.
slavii nu au avut o arhitectura supraterana. folosind in primul rand
bordeiele. Arhitectura de lemn era In schirnb de veche traditie in
ambianta romaneasca $i este neindoielnic ca, odata cu stabilirea !or in
aceasta pane a Europei, maghiarii au preluat arhitectura de lemn de la
romani. Mentiunile documentare cu privire la bisericile $i manastirile
catolice de lemn construite in secolul al XI-lea nu fac decat sa
demonstreze preluarea arhitecturii de lemn de la autohtoni. Neindoielnic,
din lemn erau construite aproape toate casek ~i bisericile rornanilor in
acele secole de indepartat Ev Mediu ~i fara indoiala. din lemn a fost Mwj(u/ar (jud. ConstanfaJ. hisericu{o
construita $i manastirea de la Hodo$-Bodrog. pe Mure~. uncle se pare ca B 1 din complexul rupestm (plan J.
s-au refogiat calugarii bazilieni izgoniti de la Cenad.
intre timp. ceta\ile bizantine de la Dunare devenisera putemice
numiirul atelierelor de diferite tipuri dcscoperile in
St
interiorul incintelor fiind destul de insenmat. Mai hine reprezentata.
ceramica prezinta o mare varietate de fonne ~i elemente omarnentale.
fapt explicabil daca se are in vedere faptul cii, alaturi de ceramica de
an
produqie locala, se giisesc ~i piese provenind din import. Ceramica de uz
curent este in general ro~ie. decorul sau constand din valuri a~ezt pe
il
galb. Ceramica cenu~i are un decor lustruit cu piatra. iar ceramica
smal\uita folosqte deseori decorul pastilat sau striat. mai rar plastic
zoomorL Imitand modelele bizantine de import ccramica de sarbatoare
oa
este indeob~t decoratii cu caneluri sau striuri. iar pentru smalt folosqte
culorile galben ~i verde in combina\ie cu o angoba alba. De la Garvan
prnvin m~i mu\te ulcioare $i cani de baut, de asemenca strachini cu decor
e’
incizat $i srniilluit. La Capidava. la Pacuiul Jui Soare. nu fost descoperi!e
mai multe vase asemiinatoare. destul de multe cu inscriptii grecqti. In
’
mod special atrage atentia un ulcior nesmaltuit de la Capidava, pe care se
poate citi numele Petre, forma onomastica specific romaneasca.
Feroneria, ilustrata in special prin arme ~i unelte de uz curent. nu atinge Mwfatlar, complexed rupestru, personaj
decat rareori caliUHi artistice, in schimb prelucrarea metalelor pretioase $i zgdriat pe suprafa{a peretelui.
65
 semipretioase conduce nu o data la rcalizarea unor piese de exceptie.
Podoabe de provenienta sau de inspiratie bizantina au fost gasik 1n mai
multc a~ezri din Transilvania. la Streza-Cartisoara. I; Siclau. la
Moldven~ti sau la Ciumbrud. o particulara. ;tentie cm:enindu-se
amuletei de la Salacea, care reprezinta un stant militar lntr-o redactare

Bi
tipica iconografiei bizantine. Un capitol destul de imnortant esre alcatuit
din crucile pectorale simple sau duble (relicvar) desc~prit In mai multe

bl
locuri din tara: la Pacuiul Jui Soare, la Capi(fava. la Dinogetia sau la
Cftrnpulung-MusceL decorate in general cu imaginea lui Crist rastignit.

''
avand pe rewrs figura Maicii Domnului in atitudine de oranta.

io
Ne1ndoielnic. cea mai fastuoasa realizare a orfcvrariei de epoca este

ae
E11golpion11l-relicl'ar de la Amuleta de la Slilacea.
engolpionul-relicvJr de la Dinogetia. cerate de unde provin ~i uncle
Garvan-Dinogetia.

te
podoabe din argint aurit (ccrcei. inele. bratari ). care atesta atat o evidenrn

ilo
inflorire locala cat ~i intinse relatii cu lumea bizantino-balcanica.
c
Crucea-re!icvar la care ne referirn este alciltuita din doua piese prinse politice romane~ti. in lumina cercetarilor. biserica din Streisangeorgiu

ca
intre ele cu o balama. decorate in tehnica mctalului batut. de asernenea este eel mai vechi monument medieval care s-a pastrat in tara noastra.

an
cu aplicatii Jc liligran ~i pietre semipre\ioase (satire ~i opale ): in carnpul martor al unor realitati incomparabil mai complexe decat cele evocate in
central se afla chipul Jui Iisus rastignit. intr-o interpretare stilizata. dar putinele documente scrise datand din acele timpuri. Ca numarul bise-
ricilor ~i manastirilor romdne$ti trebuie sa fi fost destul de mare in Banat.

St
bine integrata in ansarnblul decorativ de o nedisimulata sornptuozitate.

’’
Cri~an ~i Transilvania. Inca in cursul secolului ai XII-lea. faptul rezulta
Coroborand semnificatia pretiosului engolpion cu celdalte bijuterii
fara echivoc din cate\'a scrisori ale papei Inocentiu al III-lea, datand din
descoperite la Dinogetia. avem motive a crede ca ace3sta periferica

u
anii 1204 - 1205. El i~ exprima ingrijorarea in leg:'itura cu numarul mare
a~ezr a irnperiului bizantin de atunei i~ va fi avut temeinice rosturi. nu

Du
al manastirilor ortodoxe pe care nu le nume~t. dar pe care partial le

itr
numai din punct de vedere militar ci ~i din punct de vedere religios. la
putem identifica la Hod~-Brg, la Isou. la Bistra, la Bucium-Salaj. la
prosperitatea mqte~ugrilo contribuincL desigur. comertul flm ial.
Man~tur-Vig, la Satchinez. la Varadia ~i in alte paqi ale Romaniei

mi
Gurvdn-Dinogetia, bisericu{a din cimifir

um
Puternic afectat de invaziile pecenege ~i cumane. secolul al XII-lea
(.1ecfi1111e ipotetica .yi plan). intracarpatice(8 l.
prezinta o imagine destul de saraca in fapte de arta. In a~tepr unor
La Varadia (jud. Cara$-Severin) ~i Bucium (jud. Salaj) au functionat
mai generoase descoperiri arheologice, deocamdata trebuie sa se recurga
a~ezmint

tr
monastice baziliene de tip rupestru. din aceea$i familie
mai mult la reconstituiri de ordin documenrar, ici colo fiind posibila

''D
facand paiie ~i uuele schituri sapate in stancile docile din partile
referirea la cilte un monument mai semnificativ. Confruntale cu
Buzi'ii..tlui. Pare probabil ca in a doua jurnatate a secolului al XU-lea viata

u
tendintele expansioniste bizantine $i maghiare, avand de suferit din cauza
a~ezmintlor romane~ti a fost stimulata ~i de autoritatea crescanda a
repetatelor invazii $i chiar a stapanirii efective pecenege ~i cumane.
fomrntiile statale ale romanilor reu~sc, totu$i. sa-~i a
faca simtita prezen[a.
Bizantului. campaniile imparatului Manuel Comnenul la nordul Dunarii.
in Campia Romana ~i In Banal fiind din acest punct de vedere foarte
ec

St
La inceputul secolului, Ana Comnena, fiica imparatului bizantin Ale\.ios
Comnenul ~i cronicar al evenimentelor. relateaz:'i despre existenta la importante.
in lupta cu vechile institutii autohtone. autoritatea arpadiana a
Dunarea de Jos a capeteniilor locale Tatos, Sestlav $i Satza. Un

an
t

sprijinit ordinele ciilugiirqti catolice ~i astfel. in cursul secolului al

io

contemporan al acestora. capetenie pe valea Streiului, in paqile de mi_jloc

ale judetului Hunedoara de azi, l;;i construia o curte de re~dinta. pentru XII-lea. poate fi consernnatii existenta maniistiri!or benedictine de la
Mes~, Oradea. Cluj sau Ine:u: de asemenea. in anul 1179. era infiintata
l

care inalta ~i o biserica paraclis. Construita din mari blocuri regulate de

il
ib

piatra, din bolovani $i caramida, material ce pare sa fi fost recoltat de la o la lgri:;; (jud. Tim~) o rnanastire cisterciana. Pc calea acestor a~ezmint
ruina romana din apropiere (poate de la Baile Calan, in antichitale Ad catolice. au patruns in Transilvania formele mhitecturii romanice a caror

oa
B

Aquas), biserica din Streisangeorgium se prezinta ca un mic editiciu cu raspandire va putea fi urmarita abia in secolul um1fttor. Un pretios martor
un plan deosebit de simplu: o nava dreptunghiulara ;;i un altar de de sculptura romanica timpurie in Transilvania este relieful ,)\4ajestas
asemenea dreptunghiular. Nava este alcatuita din doua travee. cea vestica Domini" care prO\·ine de la prima catedrala romano-catolica din Aiba

e’
mai lunga $i mai inalta, cea estica scurta ~i scunda. la ea fiind racordat Iulia. Executia schematica dar expresiv3 se incadreaza intr-o arie
altarul, ambele holtite in semicilindru. Altarul este boltit cu o calota stilistica de larga extindere In Europa medievala ~i pare verosimila
clatarea in primul <.;fort al secolului al XII-lea. Un alt factor care a

’
elipsoidala suspendata pe asize in retragei:e. Ancadramentele. cu
deschidere ingusta incheiata cu arc semicircular. vadesc o contaminare contribuit la transmiterea formelor de arhitectura ~i de aiia, )n variantelc
cu arhitectura romanica pe care societatea transilvaneana o cunoa$te Inca stilistice ale romanicului, au fost colni~t sa~i invitati ca oaspqi regali
Inca din vrernea regelui Geza al II-lea ( 1141 - 1161 ). Sa~i, provenind de Ulcior de la Histria-Capul Vii/or.
din preajma anului 1100, in legatura cu zidirile regelui Ladislau.
Tipologic, ctitoria din Strei apai1ine unei categorii foarte numcroase de
monumente medievale $i este foarte interesant faptul ca ea atesta nu

Ulcior de la Garvan-Dinogeria.
numai un anumit putenfial economic. dar :;;i tm orizont cultural-artistic In
care poate fi recunoscuta dorinta de alirmare a varfurilor sociale $i
67
66

pe vaile Rinului ~i MlJselei. au fost insralati la incqmt In paqik Sibiului
i~ ale Bistritei cu dublul scop dc a constitui avanposturi ale st{ipanirii
arpadiene ~i pentru dez\·oltarca economici de tip rnqte~ugasc.
prezent, eel mai vechi cclit'Jciu care <lf putca fi amhuit primei faLe a
colonizarii siisqti este biserica de la Viscri da1and cu prnh:.ibilitate de la
BBii
sfar;;itul secolului al Xfl-lea. De phm foarte simplu. mononuvatii. cu o
absidii semicirculara pe latura ck riisarit. vechea hisericii de la Viscri. ca
bbll
de: alt fel toate maniistiri le despre care a fost \'orba mai sus. a cazut prada
invaziei tatarilor din L?4 l - 1.2-t?.. fiind inlocuita cu un alt edificiu.
Ajungand la sfar~1tul secolului al XII-lea, vom consemna o
iioo
reactivare a ~antil'reu de fr1rtificatii: in tcritoriul subordonat dutoritat1i
arpadienc au fost con-;truite acum mai rnulle casrre re!!ale. ca eel de ,la
Cluj. sau ca cd de la Dabaca (suprapunand cetatea Iut Gclu); la randul
ttee
lor. in teritoriile lihere, voievozii romani depuneau eforturi pentru
consolidarea micilor fcirmatii statale autohtone. Lina dintre cele mai
ccaa
wchi cetii!i despre care avem astazi ~tinra este aceea de la Bfnca
Doamnei. de langa Piatrn NeJrn\. Suprapunand. semniticativ. o \'eche
0 Sm cetate dacicii. noua fortifica\ie feuda!a a ~tiu sii fructifice a\'antajek
terenului. materialul de construqie tiind piatra 2asita in situ. Vesri~l
’’’’
arheologice atcsta ca locuitorii cetatii intretinem; le12aturi ahit cu re~atul
maghiar cat ~j CU ]umea bizantina. de unde provi1~e O frumoa~;i
reliC\ar. decorata pe avers cu imaginc·a Jui lisus rasti!!nil incadrat de
DDuu
!'v1aria ~i loan. iar pc re\ ers cu trei medalion'~ ck st{n\i :;;i insemnul
crucii. Telmica execu\iei - gravare pe un descn sirnplificat - indica un
mmii
atelier provincial, poare chiar un atelier local, care urma cu fidelitale
Biscrica din Streisfingf:'orgiu, modelele bizantino-balcanice atat de raspandik in Tarile Romane inc{1
seqi1111e ·»i plan. din secolul anterior. A!te cruci-relicvar, decorate in relief, provin de la
Ibane~ti ~i Tri fe~ti, in aceste cazuri execuiia nrni ingrijita constituind un
''D
argument pentru atrihuirea ]or unor ateliere din cetatile dunarene, unde
me~tugari erau mai aproape de modelele metropolei.
ca
te
SECOLUL AL XIII-LEA
lio
nwri rn11/!11e11re artistice
ib
Arhitectura fortificata
Biseri( ·a din Streistuzgeorgiu
B
(jud. Hunedoara ). In perioada imediat u1111atoare. in conditiile unci taioase confruntari
dintre principalele puteri feudale, fenomenul eel mai caracteriscic a fost
lnmultirea fortificatiilor. Nici $1irile documentare. nici sapaturik
arheologice nu fac, deocamdata, posibila precizarea modului in care
ambitiosul regat arpadian a incercat sa irnp-lanteze pe teritoriul
Transilvanici castre ;;i ceta\i regale. Este insa sigur ca inca din primele
decenii ale veacului al XHI-lea s-a procedat la o lntarire a wchilor cetati.
\·alurile de pamant ;;i palisadele fiind inlocuite cu ziduri de piatra, a~
cum pare sa se fi intamplat in aceasta epoca la Dabaca. l Tn impuls foarte
energic a fost dat constructiilor de cetati de catre cavalerii teutoni,
invila\i, ca oaspe\i regali. de catre Andrei al II-lea. Oferindu-le. in :mul
1.21 1. Tara Barsei. regele pomenqte in actul de donatie castrde
68
preexistente de la Halmeag $i Noilgiant. Acela$i act de clonatie contine
condiiia expresa potrivit careia cavalerii teutoni nu aveau dreptul sa
construiasca cetati de piatra, ci numai de lemn. Se deduce de aici ca la
acea data cetatile de piatra erau rare. probabil numai cateva castre regale.
~i ca. tocmai pentru a se asigura acestora o anume autoritate ~i eficienta
militara. teutonii trebuiau sa foloseasca materiale mai putin durabile.
Pana in incalcand prevederile conventiei. cavalerii teutoni au desfa~urt o
sustinuta campanie de constructii. reu~ind. intr-un timp foarte scurt. sa
intareascii Tara B~rsei
cu mai multe cetati de zidarie: la Feldioara, la
Crucea Mandii, la Crizbav, la Codlea. incerta dar verosimila fiind ~i
Cetatea Feldioara, 1-edere de wzsamhl
cetatuia de pe dealul Tampa, de langa Bra$OV. De plan poligonal alungit,
adaptate ca forma varfului de deal pe care sunt a~ezt. cetatile teutone
sunt caracterizate prin folosirea turnurilor patrate de flancare, de obicei
patru, unul dintre ele racand ~i oficiul de poarta. Drumul de acces trece
''
pe langa ziduri, in a~ fel incat sa permita aparatorilor un perfect control
ae
al intrarii in cetate. Materialul de constructie este piatra bruta. pe alocuri
regularizata, de asemenea piatra de rau $i un mortar de foarte buna
ilo
calitate. Destul de bine pastrata . de~i
-
afectata de o substantiala refacere in
anul 1457, cand partea superioara a curtinelor a fost reconstruita. cetatea ,,.,
Feldioara are ziduri groase de 2 - 4 metri. capacitatea defensiva fiind
an
sporita de abila folosire a pantelor naturale. La adapostul zidurilor se Cetatea Fe!dioara. plan.
in$irau caziirmile, probabil construite din lemn. iar in mijlocul incintei se
atla o capela rnononavata cu sanctuar patrulater. ~tind ca efectivele
St
cavalerilor teutoni erau destul de mici, este evident ca zidirea unui numar
C~'LI destul de important de cetati intr-un interval de timp foaiie scurt nu se
u
putea face decat cu participarea populatiei locak, silita sa salahoreasca
pe schelele acestor fo1iificatii. Faptul este valabil ~i pentru alte
itr
constructii feudale ~i el a avut drept consecinta timpuria constituire a
unor ateliere locale de zidari, capabili sa construiasca $i in beneficiul
um
populatiei autohtone. atunci cand a fost cazuL
Nemultumit de faptul ca ordinul teutonilor a incalcat intelegerea.
ttrr
construind cetati de piatra. regele Andrei al II-lea i-a alungat in anul
J225. De~i scurlii in timp. activitatea consuuctivii a teutonilor nu a fost
lipsita de um1ari, cctatilc lor constituind mo<lele ~i pentru alte fortificatii
uu
din Transilvania. Un reflex al ceta[ilor din Tara Barsei pare sa fie vechea
cetatc de la Hunedoara. avand $i aceasta un plan alungit ~i un acces bine
SStt
controlaL dar lipsita de turnurile patrate atat de caracteristice forti-
ficatiilor teutone. Solutii planimetrice asemanatoare par sa fi avut in
aceasta etapa ~i castrele de la Ciceu, Odorhei ~i Deva, t0ate aflate initial
aann
in posesia autoritatii centrale.
Cetatea Enisala, i·edere de a11sambl11
In primele decenii ale secolului al XIIJ-lea. genovezii - dcveniti latura sudica cu poarta.
stapanitori ai navigatiei din Marea Neagra. ca urmare a caderii Constai1ti-
iill
nopolului in mainile cruciatilor -- au construit cetatile de la Enisala, in
Dobrogea. ~i Cetatea Alba. De plan patrulater, cu turnuri circulare de colt
ooaa
~i avand ziduri deosebit de groase. a~-numitl fort genovez de la Ceta-
tea Alba pastreaza o expresie binecunoscuta In ambianta fortificatiilor
bizantine ~i nu este exclus ca ge~10vzi sa fi folosit o constructie preexis-
ee’’
tenta. La Enisala. a~ezt lntr-un admirabil cadru natural, dominfind
vechiul golf al Razelmului, cetatea prezinta forma unui poligon neregulat
’’
cu cinci laturi. fiecare colt tiind intarit cu turnuri patrulatere sau
poligonale. Cfmslruita din piatra bruta. cetatea Enisala dispunea $i de
cateva pavi!ioane cu caracter rezidential. fragmentele de cahle sugerand
o tratare destul de pretentioasa a interioarelor. Cetatea Enisala, plan general.
69
 Arhitectura religioasa

I~
Mult rnai bine definite din punct de vedere stilistic. laca!?urile
religioase fac evidente legaturile traditionale cu lumea bizantina $i
totodata ilustreaza noile moduri arhitectonice de provenienta occidentala.
romanice in primul :,rand, gotice timpurii in faza urmatoare. Inca in prima
,'h~-.:
'--- --.....:..c<::f

BBii
jurnatate a secoluii1i al XIII-lea. la Curtea de Arge~ era construita - ca
paraclis al curtii voievodale - o biserica al carei plan se prevaleaza de iViculi{el. hiserico S( Atanasie. 1·edere
modele bizantino-balcanice(l). in esenta. este vorba despre un edificiu de di11spre s11d-est.

bbll
tip cruce greacii cu bratele libere. avand spre rasarit 0 absida poligonala.
la exterior ~i semicirculara, la interior. Partea vestica este incheiata de un

iioo

''
pronaos ingust. dispus transversal. Cercetarile arheologice care au

ae
surprins prezenta acestui edificiu sub pardoselile actualei biserici
Sf. Nicolae dornnesc au evidentiat ca Lehnica de construqie este tipic

ttee
bizantina. cu altemarea asizelor de piatra ~i caramida, cu mortar de buna

ilo
Ctilnic (jud. Alba/. cetate 1ara11ea1·ca calitate :;;i tiran\i de lemn. Edificiul fusese dccoral cu discuri de ceramica
avil!u! fn mzjloc n1nuil-loc11in{ti din sec. XII. smalp1ita, procedeu intalnit in spatiul bizantino-balcanic, la Mesembria

ccaa
sau la Tarnovo: de asemenea existase un decor de pictura murala. Nu

an
departe de Curtea de Arge~. pe Valea Dambovitei. Ia Ceta\eni. ruina unei
In opo:n\1e cu fcudalii straini care incercau sa se implante7e in alte biserici prezinta un plan mononavat compartimentat in naos ~i

St
teritoriul \arii construind cetati pentru garnizoanele militarc agresive, pronaos, despar\irea fiind facuta cu un zid strapuns de o u~a: s~re r~sait:

’’’’
varfurile autohtone au initiat aqiuni cu caracter defensiv. inal(and curtea 0 absida semicirculara la interior ~i poligonala la extenor l_ $1 aic1
fortificata de la Curtca de Arge~ sau amenajaml dcfileul Dambovitei de fraamentele de pictura murala ne arata ca. inca din prima jumatate a Niculi{el. biserica Sf Atanasie,

u
sec~lui

DDuu
la Stoen~i $i Cetii\enii din Vale ca un redutabil ansamblu de aparare, cu al XIU-lea, in ambian\a voievodatelor sud-carpatice condi\iile sec{i11ne .yi plan.

itr
ziduri puternice de piatra care barau drumul de trecere. Pe de alta pane. erau favorabile atat din punct de vedere socio-economic cat ~i politic
la Bfitca Doamnei se semnaleaza noi lucrari defensive, cetatea avand tara pentru ridicarea unor edificii pretennoase. Buna calitate a pigm~ntlr ~i

mmii
exigenta preparare a stratului suport demonstreaza ca aceste .r1ctun nu

um
lndoiala caracterul de re:;;edinta a uneia dintre capeteniile de pe valea
Bistritei. puteau fi realizate decat de un rne~t de aleasa formatie. In termeni
In paralel cu construqia cetatilor, fie de garnizoana, fie de re:;;edinta similari se pune problema pentru biserica Sfi\ntul Atanasie din

ttrr
feudala, in cursul secolului al XIII-lea se semnaleaza apari(ia locuin- Niculite1(2\. monument care a fost construit in intentia de a servi ca

''D
telor-turn ~i a turnurilor de refugiu. La Garbova, la C1lnic $i la Co!re~ti paraclis al curpi voievodale de aici. Foarte putin atectata de interventii

uu
(toate In jud. Alba), la Cheresig (jud. BihorJ turnurile-locuinta au o ulterioare. biserica Je la Niculitel este de tip crnce greucl'i i11scrisa, cu
inrat~e masiva, lipsita de agrementari artistice, principalul scop fiind, supo1iurile arcelor rnari adosate peretilN naosuh1i**l. Turla de .sect!tme
fara echivoc, apararea. De seqiune patrulatera, mai rar poligonala.
a hexagonala este mica, dar bine proportionata. Zidurile inaltate d111 piatra

SStt
ec
turnurile locuinta au fost concepute uneori ca re$edinte solitare, dar. in ~i caramida prezinta ca element de plaslica arhitectonica arcaturi irniltc.
cele mai multe cazuri. ele se asociau cu cladiri de lemn, a:;;a cum rezulta fiind astfet anticipata o solutie decorativa ce se va bucura de o larga
( 'urtea de Arge,1. pla1111l primei biseric
din documentul referitor la casa ~i la turnul contelui Rotho din partile

aann
raspandire in arhitectura noastra veche in secolek XIV -- XVI.
t

Bistritei. In star:;;it, o ultima categorie de amenajari fortificate prive:;;te rnievodale (marcot cu 11egru ).
io

De cealalta parte a Tarii Romane:;;ti. la Turnu Severin. ruinele a doua

cetatilc de refugiu construite de populatia satelor, frecventa acestor bisericute de tip monmwmt, compartimcnlate in naos-pronaos ~i

iill
fortificatii cu caracter defensiv fiind destul de mare in zonele construite in tehnicii mixta. cu piatra ~i dlrfunida. demonstrcaza o data
l
ib

privilegiate. Mai ales dupa marea invazie tatara din anii 1241 - 1242, !n
timpul careia a$ezarile Transilvaniei au fost trecute prin foe $i sabie. •l in secolul al XIII-lea. la Cetateni au e\.istat de fapt doua biserici. Cea la

ooaa
B

satenii au procedat la ridicarea unor ceta\i de refugiu, ca de exemplu care face referintii autorul. notata de arheologi 83, era de plan sala, aviind
aceea de langa Baitolomeu, pe atunci o a:;;ezare rurala din vecinatatea contraforturi la Cl;lturile laturii de vc~t. Adaugarea unui pronaus este ulterioara
Bra~ovuli. A vand aspectul unei incinte poligonale neregulate. cu valuri construirii bisericii. disparuta clatorita unui cutremur intamplat pe la 1250.

ee’’
lmediat a fost construita biserica B2 • de plan trilobat. care a clainuit pana la
de pamant ~i palisade, cetatea de refugiu de la Bartolorneu - cunoscuta ~i
sub numele de cetatea Sprenghiului - a fost ulteriorJnlocuita cu o cetate
inceputul secolului al XV-lea. ciind a fost distrusa cl:
o_ inunda(ie ~( L. Chi\escu,
f::lemente defi11i1orii ale ce11tr11lui rnievodal de la ( eta{e111 puse 111 valoare de

’’
de piatra. In foarte multe cazuri, satenii au ,procedat la fortificarea cercetarea ;1rheoloj!.ic/1 a anilor din 11m1(/. ivlNICA. IX. !a~i - Radauti. 1992,
bisericilor turris sive castram super ecclesiam aed(f'icandi -, amploarea p. 85 passim) (CM). . . . . _ . Drobeta - Tumu Sei·erin, ruinele
"' Asupra datarii bisericii de la Nicul1tel 111 pnma .iurnat~ a secolulu1 al
1
acfiunilor defensive spontane luand asemenea propor\ii !neat, in amt! bisericilor din curtea liceului (u)
XIV-lea 7i a arhitecturii sale. a se vedea Cristian Mo1sescu. B1senca .5,f. Ata-
1291, regalitatea considera necesar sa se ia masuri de oprire a lucrarilor. nasie de la Nirnli{e/, l'v1agazin lstoric. XXXIII, 7 (388), 1999. p. 51-54 (CM). ~i din cetate (h).
De'?i sarace In elemente de decoratie arhitectonica, toate aceste
fortificatii ~i edificii destinate apararii nu sunt lipsite de interes artistic,

Cheresig (Jud. Bihor), turnul-locuinfa.

expresivitatea lor decurgand pe de o parte din inscrierea In cadrul
natural, pe de alta parte din proportiile ~i jocul volumelor construite.
71
70

G11rasada (jud. Hunedoara }, biserirn Sf: Mihail, sec{iune. plan }i l'edere dinspre nord-esr.
'bd=-::.f'"
('isnadioara (jud. Sibiu),biserica
evanghelicii. secf iune ~·i
Bi
bl
''
io
ae
te
ilo
ca
an
Alba Julia, catedrala romano-catolicii. fa{ada vesticii. plan.
St
’’
scurte de piatra. InterioruL de asemenea demn de atentie, surprinde prin
faptul ca fiecare stalp are o alta seqiune poligonala, circulara sau
u
patrulatera. Deasupra arcadelor care separa navele se afla deschideri
Du
semicirculare. corespunzand unor false tribune. Partea de vest este
itr
mai mult autoritatea intrata in tradi\ie a arhitecturii bizantine. Apartin{\nd
prevazuta cu o larga tribuna. dotare caracteristica edificiilor romanice.
aceli~ arii culturalt, la nord de Carpati, pe valea Mure~t!li, biserica
Din ace~i familie taceau parte ~i bazilicile din Capleni. Tam~d ~i
mi
um
din Gurasada ilustreaza fara echivoc op\iunile populafiei romane~ti de
Sannicolau de Beiu~. acestea din um1a doar cu un singur tum-clopotnita
aici. Biserica din Gurasada este un edificiu de rip 11atnt!ob afimait ,., ,
pe latura vestica.
incununata de o turla. Executia stangace (vadind prezenta unor me~tri
tr
Ce! mai important monument de stil romanic din Transilvania este
de rara) este compensata de calitatea extraordinara a mortarului, care a
''D
catedrala romano-catolica Sfantul Mihail din Alba lulia. Inlocuind
asigurat stabilitatea 1ntregului edificiu ~i. deopotriva. de expresivitatea
vechea catedrala distrusa de invazia tatara. noua construqie a fost
robusta a propoqiilor.
u
construita in mai multe etape. intre anii 124 7 - 1291. Planuita initial ca o
Spre deosebire de romani. a caror religie ortodoxa ii pastra in stransa
bazilica cu trei nave. cu transept ~i cor dreptunghiular cu absida. biserica
legatura cu lumea bizantina, colni~t sa~i ~i ordinele calugre~ti a catolice
a fost la un moment dat supradimensionata in larg1me. o travee fiind
ec
St
vor aduce In Transilvania formele unei arhitecturi de stil romanic. In
adaptata unei planimetrii cu cinci nave. Revenind la planimetria ini\iala
partile Sibiului ~i ale Tamavei, colni~t sa~i vor irnpune cu precadere
cu trei nave. construqia este incheiata spre vest cu doua turnuri intre care
un tip de bazilica al carei model trebuie cautat in fara !or de obar~ie, de
t
an
a fost amenajat un atriu. Datorita schimbarii mai multor echipc de
io
pe Rin ~i Mosella. Este vorba despre o bazilica scurta, cu trei nave
me~tri ~i faptului ca inal\area edificiului s-a produs intr-o perioada in
despaqite de stalpi dreptunghiulari legafi cu putemice arce de zidarie.
care romanicul intarziat se confrunla cu noul val stilisric al goticului
l
Spre rasarit, aceste bazilici sunt incheiate de reguJa cu o absida
il
ib
semicirculara in dreptul navei principale, dar nu lipse~c cazurile cand ~i timpuriu, catedrala din Alba lulia prezinta numeroase fonne stilistice de
navele laterale sunt prevazute cu absidiole. In partea de vest se afla doua intalnire. Daca exteriorul absidiolelor sau portalul sudic au o decora\ie
B
prin excelenta romanica. marea majoritate a capitelurilor $i sistemul de
oa
turnuri, ca acelea planuite dar numai paqial executate de la Cisnadioara,
sau numai um1! singur masiv in extremitatea navei centrale. ca la boltire poarta pecetea stilistica a goticului timpuriu. in varianta colportata
Cisnadie sau la Chirpar. Exceptional. turnul-clopotnira poate sa de ~antierl cisterciene. pe atunci foarte active in toata zona de rasarit a
e’
suprainalte partea de rasarit a bisericii, ca la Ocna Sibiului. Spre Europei. Estc demn de subliniat faptul ca. la incheierea lucrarilor. $i-au
deosebire de zona Sibiului. unde materialul de construqie este in dat concursul un constructor de obaqie franceza. Jean de Saint Die. ~i un
exclusivitate piatra de cariera, in partile de nord-y'est ale Transilvaniei a nurnar de me~tri Julgheri. Henc, lacob, Herbrord. recrutati din satele
’
invecinate Ora$ului Alba Julia. Herina (jud. Bi.1·tri(a-:Viisl111dJ. hiserica
fost folosita caramida. Bine pastrate, bazilicile din satelc Herina
(jud. Bistrita-Nasaud) ~i Adi~ (jud. Satu Mare) prezinta ciite doua turnuri In parnlel cu unele edificii romanice care se rnai construiau ]n a doua enmghelicii. redere dimpre sud-est.
jumatate a secolului al XIII-lea. se cer semnalate ~i ~antierl prin sec{iune ~·i plan.
pe fatada vestica. Deosebit de expresiva ca silueta. nea$teptat de lnalta.
biserica din Herina are fafadele decorate cu elementcle caracteristice
stilului romanic: lesene, benzi lombarde ~i frize de arcaturi pe console se
plan.
asoeiaza ancadramentelor !nguste cu deschidere semicirculara. Turnurile
sunt prevazute cu ferestre bifore sau trifore, compartimentate de colonete
73
72
 intem1ediul carora erau raspandite formele goticului timpuriu. Aparitia ~i
raspandirea acestui nou val stilistic s-a datorat calugarilor cistercieni.
chemati. in perioada imediat urmatoare navalirii tatare. sa refaca
manastirea de la Carta. din l ara Fagr~uli(3. Formand un vast
ansamblu cu biserica. constructii ancxe ~i ziduri de incinta

Bi
manastirea Carta a fost afectata de invaziile otomane din seco!ul al
XV-lea ~i se pastreaza doar paqial*l. De propor\ii generoase. biserica es1e

bl
0 bazilica CU transepL pe laturile rasaritene ale transeptului aflandu-St',
potrivit sistemului cistercian, capele rectangulare. Conceputa in sistem

''
legat (unei travec din nava centrala ii corcspund doua travee din navele

io
laterale), bazilica de la Carta este lipsita, potrivit exigenfelor cisterciene.

ae
de turnuri. Sistemul de boltire csk sixpanit (cu arce dublou ~i arce
Densu:j (Jud. Hunedoara). hiserica ortodoxti. vedere

te
transversale la crucile de ogivt: ), arcele ogiva fiind construite din nervuri
Prejmer (jud. Bra!j01'). hiserica

ilo
masive cu seqiune simpla. Plastica decorativa este caracterizata de dinspre sud-vest. sec{iune !ji plan.
eranghelicii, proiecfia ortogmwlii a
folosirea caritelurilor cu cro~et. cheile de bolta ornamentate cu 11oarea
fa{adei sudice.

ca
de mace~. tipice fiind ~i frrestrele circulare polilobe. Jn mod exceptional. bazilical, executat fie in varianta romanica. fie goticii timpurie, in mediul

an
in loc sa fie dreptunghiular. conform regulii cisterciene, sanctuarul este satesc se construiau numeroase edificii de tip mononavat. S-a raspandit
Cana (Jud. Sibiu), ruinelefostei poligonal atat pe dinafara cat ~i pe dinauntru. fapt explicabil prin astfel ceea ce se nume~t de regula biserica-salcl, mai totdeauna tavanita,

St
mlinclstiri. avand spre rasarit o absida semicirculara. in cazul variantei romanice
presiunea goticului matur, care in secolul al XTII-lea se impusese la
(Santana de Mure~),

’’
sau dreptunghiulara. boltita in cruce pe ogive, in
foarte multe monumente din spariul european. Pe latura de sud se atla
cazul variantei gotice timpurii (bisericile din Sieu-Odorhei, Nima.
principalul corp manastiresc. cu refectoriu ~i dormitoarele dlugarilor.

u
De~i in ruina. accasta construqie re\inc atentia prin calitatea pietrariei Luncani, etc.)m.

Du
Pe fondul unor atat de complexe confruntari stilistice. in unele sate

itr
protilate. dovadi'i ca echipa de mqteri care a lucrat aici provenea de pe
romane$ti au fost inaltate ctitorii cneziale care se prevalau dine! de o
unul din numeroasele ~antier cisterciene active in paqile de centru ~i
sugestie cand de alta, in cele mai multe cazuri fiind vorba despre

rasarit ale Europei.
Sub nemijlocita influen\a a ~antierul
noua biserica din Bartolomeu (Bra~ov
mi
um
autentice sinteze locale. Zidita cu probabilitate in anii de mijloc ai seco-
de la Carta, a fost construitii
lului al XIII-lea. biserica din Densu~ Uud. Hunedoara) este unul dintre
), o bazilica cu transept. prevazuta

tr
cele rnai interesante edificii medievale din tara noastra*l. Folosind mate-
cu doua turnuri pe latura de vest, de asemenea biserica de la Prejmer

''D
riale de constructie extrase din ruinele invecinatei Ulpia Traiana - blocuri
Uud. Bra~ov) care prezinta un plan neobi~ut. de cruce cu brate egale
de piatra de diferite forme ~i marimi. coloane, ex-voto. caramidii. etc. -
(inra~e modificata de interventiile din secolul al XV-lea. cand h1;tul

apusean a fost alungit). Mai aproape de Carta. cu care are numeroase
elemente comune de plan ~i elevatie, biserica din Halmeag (jud. Bra~ov).
ec
u
biserica din Densu~ pornqte de la o concep\ie spatiala de tradi\ie
Prejmer (jud. Bra.}01'}, biserica - detali11.
a bizantina. fiind in spe\a un edificiu de plan central, dar solutia structiva
ca ~i elementele decorative provin mai degraba de la modele romanice.

St
pe Olt, surprinde prin cateva elemente de piatra decorate cu reliefuri
figurative (console, chei de bolta) care anunta o deschidere catre goticul Tumul central nu este o turla suspendatii. cum se intampla In arhitectura
( 'lirra (ill{/. Sibiu), plan general alfostei ' ~
bizantina. ci un element care strapunge edificiul sprijinindu-se pe patru
evoluat, in timp ce po11alul vestic, cu o fina dantelarie omamentala.
t
manclstiri cisterciene.

an
stalpi. ferestrele cu arc u~or frant sunt caracteristice perioadei de tranzitie
io

aduce mai degraba aminte de modele romanice ~i in primul rand de

portalul sudic al catedralei din Alba Tulia. Concomitent, In nordul de !a romanic la gotic. iar coloanele care sunt adosate laturilor de nord ~i
sud fac o curioasa sinteza intre ideea de contrafort mediernl ~i peripter
l

Transilvaniei, la Bistrifa $i la Sic (iud. Cluj), erau cunstruite alte edificii

il
ib

din ambianta stilisticii a goticului timpuriu cistercian. antic. infa\i:;;area edificiului este puternic marcata de folosirea
Un grup restrans de monumente romanice a folosit planul circular, invelitorilor de piatra (tot de obar~ie romanica) ~i de elementele
B

sculplurale anuce care apar de pretutindeni intr-o compozitie libera, de

oa
precum capelele de la Geoagiu de Sus ~i Pe!i~or, de asemenea cele de la
Ilidia (jud. Cara$-Severin)(4) $i Manii$lur (jud. Cluj )15), descoperite de surprinzatoare expresivitate.
cercetarile arheologice(6). Este vorba de un model de capela senioriala Un alt monument de sintezii este ~i biserica din Mica-Manastirea

e’
care s-a bucurat de o reala pretuire In lumea feudala a Europei de (jud. Cluj)(SJ, de tip mo11011avat cu compartimentare rituala in
centru-rasarit, sub autoritatea mai indepartata a fundafiilor imperiale: San naos-pronaos, ceea ce exprima. fora echivoc ~i apaitencnta la mediul
Vitale din Ravenna ~i domul din Aachen. .

’
In timp ce principalele construqii transilve1~ reeurgeau la planul
* 1 Cercetarile arheologice efectuate de Nicolae Pu~ca, nepublicate. au
dus la redatarea bisericii in secolul al XIV-lea. Cercetarile au fost reluate in anii Prejmer (Jud, Bra.~o) interior din
. ·: Prima bi_serica a manastirii a fost o bazilica romanica ridicatii in primii 1999-2000 de catre Adrian Rusu, nepublicate (TS). biserica evangheliccl.
am a1 secolulrn al XTO-lea. Construqia a ti.1st reluata de ai\i me:;;teri care au
inclus in planul lor transeptul, lungind probabil ~i navele (Th. Nagler ~i M. Rill,
Carfa (iud. Sibiu), biserica evan-
ghelicti, absida vazutil dinspre sud-est.
Afo11wnent11/ cistercian de la Cdrfa. Jud. 5i'ihiu, in 11wteria/e
arheulogii.:e. A XVIII-a sesiune anuala de rapoarte,
II-a, Bucre~ti, 1993, p. 489-494) (TS).
Ploie~t,
~·i cercet/iri
1983; Partea a 75
74

\!oil'(YZ)-Popqri (jud. Bihor), biserica
fi>srei miim1sfiri ortodoxe Bisrra,
planul ruinelor.
¢ •
er~
........
Srrei (jud Hunedoara), hiserica
ortodoxli, sec{iune }i plan.
Cheia de bolta cufigura Sf Maria.
hiserica evanghelica din
Car/a (Jud. Sibi11).
Bi
bl
''
io
ae
te
ilo
:\ldmistirea (com Mica, jud Clui). biserica orrodo:n1,
vedere laterala .)'i plan
ca
an
romanesc transih·fmean. Biserica din Mica-Manastirea *i prezinta un
portal romanic - cu arc semicircular pe latura sudica: romanica este ~i Console/ antropumor.fa din biserica
St
absida CU traseu Semicircular al:'il la exterior cat ~i la interior. dar. U$U refim11atil din T-f(t/111eag (jud. Bra,rnrJ.
’’
cum spuneam. cornpartimentarea rituala raspunde cfortului de sinteza
operal In planul arhitecturii.
u
in mediul romanesc. forme de arhitectura romanica mai prezinta
Du
monumentului. Vom remarca in primul rand frumosul portal sudic - tipic
ruina bisericii din Voivozi (jud. Bihor)(9). mononavata. cu absida
itr
romanic ca fom1e ~i decoratie - ale carui coloane ~i arce sunt bogat
semicirculara. biserica din Pe$teana (jud. Hunedoara). mononavata. cu
imbracate cu vrejuri meandrice ~i palmete. in luneta se afla un basorelief
sanctuar dreptunghiular ~i absida semicirculara. ~i biserica din Nuqoara
mi um
cu JisllS hinecuvtmttmd intre doi aposwli, tema iconografica cunoscuta ~i
(jud. Hunedoara). de asemenea mononavata. boltita in semicilindru. cu sub denurnirea de Majestas Domini. larg raspandita in aria artei
absida semicirculara.
romanice. Alte doua reliefuri il reprezinta pe L4rha11ghel11i J4ihail in lupta
tr
Catre sfar~itul secolului al XIII-lea, ]n cnezatele hunedorene ~i-au
rn balaurul. lntr-unul dintre aceste reliefuri, arhanghelut Mihail este
''D
facut apari(ia forrnele stilistice ale goticului timpuriu. La Santama-
surprins intr-o atitudine mai degrabii meditativa: coafura ~i vestmantul cu
ria··Orlea ~i la Strei avem de a face cu edificii de tip salci, previizute cu un
u
aluzii occidentale trimit la modele rornanice mai vechi, dar plastica
turn-clopotni(a pe latura de vest. cu un sanctuar dreptunghiular boltit in
carnoasa a formelor tradeaza faza de tranzitie catre momentul stilistic al «Majestas Domini». relief din !unctu
cruce pe ogive. Neindoielnic, Ia Santamaria-Orlea lucrase o echipa de
a
goticului. Alte reliefuri. ca a$a-numita ..percche a cr!ior doi fndriigosri{i"
me$teri de bunii formatie, poate in legatura cu ~antierul bisericii Stantul portu/11/ui s11dit ul cu1edrulei
St
ec
sau figurile de apostoli. ca ~i c\ementele de plastica figurativa care ro111ano-catolice din A/ha luliu.
Procop din localitatea Tfebic din Moravia, monument de la care pare sa
f! fost preluat portalul decorat cu bumbi striati in relief. Silueta zvelta ~i
decoreaza unele capiteluri ale catedralei, exprimil accea$i faza de
tranzitie de la romanic la gotic. ca de altfcl inlreaga arhitectura a
t
an
frumuse(ea detaliilor bisericii din Santarnaria-Orlea au impus acest
io
edificiului.
edificiu ca un autentic prototip in mediul cnezatelor romane~ti hune-
Simple ~i avand ca temii Pomul 1·iefii. reliefurile ciin timpanele
dorene ;;i nu ne va surprinde daca vreme de aproape doua veacuri el ,·a fi
l
il
portalurilor de la Ocna Sibiului $i Vmpar. dqi executate plat. cu
ib
imitat in repetate randuri. asimilarea sa fiind favorizata ~i de asema-
stangacia unor me~tri provinciali. lasa sa se intrevada strawchi modele
narea - in plan ;;i in spariu cu tradirionalele biserici de lemn.
cu circula(ie curenta in plastica bizantina ~i caucaziana. de uncle acest
B
dreptunghiulare la randu-le. cu sanctuar simplu, evemual fara
oa
turn-clopotnita pe latura de vest. motiv s-a raspandit p{ma in apusul Europei. Cateva reliefuri valoroase
pot fi vazute la biserica din Hosman (jud. Sihiu), decorand portalul, sau
la biserica manastirii Carta (figura Maicii Domnului din cheia de bolta a
e’
Sculptura absidei). la biserica ~ieu-Odorh ( Lupra i·irtu( ilor cu riciu/, in luneta
pmtalului nordic). alaturi de care merita sa fie amintite consolele cu
’
figuri umane de la Bartcilorncu ~i Halmeag: •i.
Construite in eonditii istoriee grele, intr~ epoca in care teritoriul
«Pomul riefii.», relief din lunera
\arii noastre era supus frecvent invaziilor pustiitoare. edificiile secolului
portalului hisericii ref'omwre
al XIII-lea sunt, in general, austere ca nfati~re. decoratia ]or fiind *'Reliefurile nu <;unt unitare ca stil. unelc apartin romanicului. altele
din Orna Sibi11lui.
redusa la foarte pufin. Aparatul ornamental eel rnai bogat se' pastreaza la goticului timpuriu crs ).
catedrala Sfiintul Mihail din Alba lulia, fie i~1 situ, fie In lapidariul
., Compartimentarea interioara este mai tarzie (TS). 77
76

Bi
bl
io
te
Bra{aril din argint par{ial aurit descoperihi la Voine~·f (iud. Ja:;i).
ca
Pictura ~i alte arte
’’
Atestata doar prin martorii arheologici, la Curtea de Arge$ ~i
Cetatenii din Yak, pictura murala trebuie sa fi fost destul de restransa ca
arie de manifestctre In cursul secolului al Xlll-lea. Dimpotriva, arta
Du
metalelor ocupa un Jue destul de 1nsemnat in aceasta \Teme, ea fiind
ilustrata atat prin piese de import. provenind din lumea bizantina sau din
lumea occidentala, dar nu putine sunt piesele executate de atelierele
locale. ca acelea descoperite prin cercetarile arheologice de la $elimbar.
Sibiu, Cluj. Productia de anne (sabii, sulite. topoare de lupta. etc.) era
destul de mare, depozitele descoperite fiind concludente mai ale.;; in
''D
sudul Transilvaniei ($elimbar, Sebe$. Vurpar. $eica Mica). Arta
metalelor nobile este atestata mai ales prin descoperirile din necropole.
ponderea cea mai imporianta revenind. in mod firesc. podoabelor
ca
femeie$1i. in marea lor majoritate cercei de tampla de tip globular cu
pastilaje sau avand aspectul unor eflorescente (Voine$ti, CotnariJ.
Um1eaza braiarile rasucite cu extremitati aplatizate ~i largite pentru a fi
te
decorate cu bumbi (Voine$ti), bratarile din placute cu motive gravate
io
avifom1e :;;i tlorale (Voine:;;ti, Cotnari. Mihail Ko2alniceanu).
p~ndativel. globulare (Voine:;;ti, Oteleni). In general este v~rba despre
l
p1ese care, dm punct de vectere stilistic, au fosl create sub semnul modei
ib
de larga raspandire in lumea bizantino-balcanica ~i pontica. unele
podoabe provenind din import, altele fiind executate In ateliere locale, la
B
Cetatea Alba, la Niculitel ~i in alte a~ezri de la Dunare $i Mare. aflate in
stransa legatura cu sudul bizantin. In Transilvania, precumpanitoare sunt
obiectele de cult, precum ulcioarele rituale (aquamanila) de la Selim bar
(jud. Sibiu), Chi$ineu (jud. A.rad) :;;i Boarta (jud. Sibiu). Exec~ta
bronz, toate aceste ulcioare au aspect figurativ, pr!mul un cap de barbat.
eel de al doilea un calaret pe cal, eel de al treil~a
un animal fantastic.
Executia vade;;te exprin~a unor buni bronzieri ;;i pare probabil ca
aceste piese au fost importate, ca ~i unele crucifixe cu expresie stilistica
romanica. precum eel de la Cluj (Muzeui"de arta), eel de la Sannicoara
sau eel de la Sancrai. Foarte semnificativa pentru posibilitatile
metalurgiei transilvanene din acea vreme este inrat~e potirului de la
Beri.ni (Muzeul Brukenthal), piesa deoscbit de simpla, avand cupa
sustrnuta de un picior cilindric ~i de o talpa foarte larga lipsita de decor.
78
SECOLUL AL XIV-LEA
asimilrtri .yi sinteze artistice
Nu lipsit de vieisitudini. secolul a XIV-lea a fost cu deosebire
favorabil Tarilor Romane. conjunctura politica din spatiul sud-est euro-
pean prilejuind un foarte energic proces de afirmare locala. Decaderea
hanatului tataresc de Crimeea. lovit de O$tile ambitiosului cnezat al
Lituaniei, $i temporara slabire a regatului maghiar. in urma interregnului
provocat de stingerea dinastiei arpadiene. au fost factori favorizanti
''
pentru desprinderea Tarilor Romane de sub influentele puterilor heg~­
ae
moniste $i dobandirea unui statut de independenta. La capatul unei
indelungate evolu\ii :;;i a unor staruitoare eforturi de organizare intema. in
ilo
cursul secolului al XIV-lea a fost posihila unificarea voievodatelor de la
sudul Carpatilor :;;i constituirea lor intr-un stat independent, cunoscut de
aici incolo sub denumirea de Tara Romaneasca. Basarab I lntemeietorul
an
pecetluia independenta de fapt a Tarii Rornane$ti prin stralucita victorie
de la Posada. din anul 1330. La rasaritul Carpatilor. un proces similar se
desavfil$ea in anul 1359*), sub sceptrul temerarului Bogdan din Cuhea
St
Maramure$ului. care. alungand administratia vasala regatului maghiar.
dadea expresie aspiratiilor de libertate. Moldova avand de aici incolo un
u
rol deosebit de important nu numai pentru istoria nationala. ci chiar
pentru istoria militara a intregii Europe rasaritene. Pe de alta parte. chiar
itr
in teritoriile care se aflau sub suzeranitatea nemijlocita a regatului
maghiar. in Maramure:;;. in Cri$ana. in Transilvania :;;i in Banat, cnezatele
mi um
romane:;;ti reu:;;eau sa se impuna pe plan militar ~i politic, dobandind
anumite privilegii favorabile dezvoltarii unei vie\i cultural-artistice
tr
proprii. In acela:;;i timp. pe fondul unui evident avant economic,
numeroase a~ezri rurale din zonele de colonizare saseasca au reu:;;it sa
ajunga la un stadiu de <lezrnltare urbana, inflorirea !or fiind stimulata
u
atat de inmultirea :;;i organizarca bres!elor me:;;tqugare:;;ti. cat ~i de
activarea relatiilor comerciale.
Pretutindeni in tara. inflorirea econornica ~i urbanizarea a:;;ezarilor
St
s-a tradus pe plan artistic. atat prin procesul de reinnoire a formelor tra-
ditionale, cat $i prin ridicarea la 0 lreapta superioara a programelor
an
constructive :;;i ornamentale. cele mai valoroase realizari fiind. fire:;;te.
destinate varfurilor feudale. a caror llC\ oie de repraentare po[itica ~j
sociala devenea tot mai exigenl{t. La Curtea de Argq, la Suceava ca :;;i in
il
principalele re:;;edinte nobiliare de la nordul Carpatilor. arta de cere-
monial reclama un aparat corespunzator ~i este lesne de in\eles efo1iul de
adaptare pe plan local a unor sugestii venite din lumea larga a artelor
oa
europene. Sporirea capacitatii de consum ~i rafinarea pretentiilor artistice
ale comanditarilor explica fenomenul de absorb\ie a unor modele de
e’
din prestigiu. dar. pe de alta parte. este proprie acestei epoci o neincetata
cautare a solutiil\)r de expresie locala. capabile sa raspunda sensibilitatii
mediului autohlon ale carui traditii emu foarte puternice.
’
*1 Cea mai recentii opinie privitoare, la momentul ~i imprejurarile
intemeierii Moldovei la ~tefan S. Gorovei, lntemeierea Afoldm·ei. Probleme
controversate. la~i. l 997 (TS).
79
 cetatea Neamtului. diferenta fata de cetatea de scaun constand din faptul
ca. aici, turnurile de colt sunt spre intP.rior ;;i nu la exteriorul incintei.
Toatt: vechile cetati mu$atine au fost realizate din piatra bruta de cariera.
pentru muchii fiind folosita ;;i piatra partial 1atuita. Frecvent utilizata pe
Ca ~i pana acum. principalele zone din care mt~eri locali au preluat ~antierl din Moldova, aceasta tehnica de lucru se asociaza unei
rnodelele au fost cea bizantina ;;i cea a occidentului catolic. aflat in
tipologii de obar$ie baltica, fapt lesne explicabil pe fondul relatiilor de
aceasttl vreme sub dubla autoritate a11istica a goticului rnatur ~1 a
prietenie care existau In acea vreme lntre Moldova ;;i marele cnezat al
prena~ti italiene.
Lituaniei. Tot Jui P~tru Mu$at ii sunt atribuite cetatile de aparare de la

BBii
Tetina ~i de la Craduna.
in concordanFi cu eforturile defensive ale Moldovei, in Tara
Arhitectura fortificata Romaneasca se inregistreaza un substantial efort pentru constructiile

bbll
cetatilor de frontiera, in special pe linia Dunarii, care devenea tot mai
Ca ~i in secolul trecut, principalele 9anriere de constructii trebuie sensibila in fata pericolului otoman. Gloriosului voievod care a fost

iioo
cautate in zona re9edin!elor fortificate 9i a cetaiilor militare. Se Mircea eel I3atriin, invingatorul sultanului Bayezid in rasunatoarea

''
consrruiesc mai multe turnuri-locuinta mai ales in mediul nobiliar batalie de la Rovine, i se datoreaza construirea cetatii de la Turnu, de

ae
romanesc: la Once~ri (jud. Maramurq), la Rachitova, la Malie~t $i la plan circular, ~i cetatea de la Giurgiu. cu plan neregulat(2)_ Construita din

ttee
Cetatea de sca1111 a Sucei·ei,
Colri (jud. Hunedoara)t n, la Poienari (jud. Arge~) au fost construite blocuri de piatra ingrijit fatuite, utiliziind ici colo caramizi de mari
.fa::.a Petru J\1.~·at

ilo
turnuri de plan patrulater. cu zidarie masiva de piatra. Mai lntotdeauna in dimensiuni. cetatea Giurgiu pare sa fi dispus Je o importanta re~dinta.
apropierea turnurilor se aflau $i locuinic ohi$nuite din lemn. turnurile dovada bogatul material ceramic (cahle. fragmente de vase) descoperit

ccaa
fiind folosite cu pn~cader In momente de primejdie. Concomitcnt au fost cu ocazia cercetarilor arheologice din ultimii ani. Decorul sgrafitat. de

an
const:·uire re~dint forti lie ate cu un perimctru rnai larg. pre\ azute fie cu asemenea smalturile verzi ~i galbene pe angoba alba indica. fara echivoc,
valun de pamant $i palisada ca la Cuhea (jud. l'vfarmue~), fie cu incinte legaturile cu ceramica bizantina, fapt lesne de explicat intr-o a$ezare lD

St
~e piatra ~a la Curtea de Arge$ ~i Campulung (jud. Arge$). Siret*l ~i Dunare. Inca necercetate sunt amenajarile defensive intreprinse din

’’’’
Suceava (_1ud. Suceava). Targovi~te (jud. Dambovip). Situata pe un initiativa Jui Mircea eel Batran la Turnu Severin $i Braila. dupa cum
promontoriu cu coaste abrupte. care domina valea lzei, curtea neprecizate arheologic sunt lucrarile executate de acel~i energic voievod

u
la cetatile dobrogene Enisala, Isaccea ~i Caliacra. Spre nord, principala

DDuu
Bogdane$tilor ck la Cuhea era alcatuita dintr-o incinta cu val de pamant
cetate intarita din initiativa lui Mircea eel Batran a fost aceea de la

itr
9i palisada. in interiorul careia era adapostita re$edinta propriu-zisa. de
dimensiuni neobi~ut de mari pentru epoc:a respectiva ( 12 x 9 m ). Rucar. care controleaza impo11antul drum de legatura dintre Campulung

mmii
~i Bra~ov.
Ridicata pe o temelie inalta de bolovani de rau. cu mortar de lut. locuinta

um
era construita din grinzi groase, dispuse in cununi orizontale, spi'.e Fortificatiile contemporanc construite din initiativa casei regale
maghiare ~i a colni~tr sa~i in Banat $i Transi!vania sunt. la randul ]or,

ttrr
deosebire de palisada alcatuita din stalpi mari de stejar infipti in pamant.
Asemanatoare vor fi fost ~i cuqile voievozilor marue~ni de la destul de insemnate. Dupa akgerea sa ca rege al Ungariei. Carol Robert Cetatea Ne1un{ul11i. pla1111l

''D
GiL~let. de la Criva Mica. de la Ap~a sau de la Domne$ti ~i. pana la a rczidat vreme de 15 ani ( 1308 - 1323) la Timi$oara, unde ~i-a construit .fir:.e i Petru ;\!f11,w 1.

uu
extmderea cercetarilor arheologice In toata tara. este de presupus ca in o impozanta rqedinta. la a carei realizare a folosit mai mult echipe de
,\Ialilie,,·ti (iud Hunedoara), me$teri italieni. La initiativa urma$ului sau Ludodc. colni~t sa~i din
acest mod se prezentau cele mai multe re9edinte f011ificate ale nobililor
t1mz-loc11in(a.
ca
romani. De$i pastrate in stare de ruina avansata. cuqile domne$ti de Ia Sibiu au construit cetatea de frontiera de la Talmaciu (jud Sibiu) ::izi i'n

SStt
Cm1ea de Arge:;;, Campulung ~i Tirgov~te, aceasta din urma construita ruina. iar bra~oveni au inaltat castclul Bran (jud. Bra~ov) men\ionat
abia catre sfiir$itul veacului al XIV-lea. se caracterizeaza printr-o tra- docurnentar In anul 13 77. Prezentandu-se ca un ti pie ca<;tel de munte.
te

satura comuna ~i anume perimetrul foai1e larg, cu ziduri de piatra la Branul este o fortificatie adaptata cu abilitate formclor Je teren. panlele

aann
adapostul carora au fost construite case de piatra cu eel putin doua repezi sporind capacitatea defensiva. De plan patrulatcr alungit ~i
io

ni~el1: pi\'nita inaltii ~i pa1ter. Fatadele erau precedate de p1is~ largi cu neregulat. castelul este prevazut cu un turn cilindric ~i mai multe turnuri

iill
stalp1 de lemn. element preluat din arhitectura populara ~i care se va bucu- dreptunghiulare. in spa\iul stramt al cur\ii fiind ingramadite $i
l
ib

ra constant de o larga pretuire in arhitectura noastra veche. populara ~i constructiile de re~dint. l'vlult afectat de refoceri le ulterioare. Branul
culta. La Siret ~i Suceava**l, vechile cuqi voievodale, asemanatoare cu pastreaza cateva ancadrnmente gotice originate (altele au fost incastrate

ooaa
B

cele din Tara Romaneasca, au fost curand concurate de cetatile de scaun mai tarziu): de asemenea. ca element decorativ specific secolului al
~i de aparare construite in vremea domnitorului Petru l\fosat ( l374 1396 ). XIV-lea. se cer a fi considerate crenelurile treptate ale donjonului 9i ale
cladirii. Avandu-~i obiir9ia in arhitectura nobiliara din Italia de nord.

ee’’
caruia i se datoreaza deplina consolidare a voievodatuiui Moldovei. La
Suceava. pe platoul din partea de vest a ora~uli, a fost inaliata cetatea creneiurile treptate au ajuns in Transilvania prohabil pe calea Boerniei.
~cheia, de plan romboidal, 1ntarita la colfuri cu turnuri patrulatere. Pe unde. In aceastii vreme. se construiau mai multe edificii cu un decor

’’
pl~tou de rasarit a fost zidita cetatea de scmin'. de plan dreptunghiular, asemanator. lntrat in posesia lui Mircea eel Batr[m. care. intre timp. i~
- PRl\I \ F \/.\
avand atilt colfurile cat ~i mijlocul laturilor intarite cu turnuri patrulatere constituise o feuda in partile de vest ale fransilvaniei. cu cetatea Bologa ~TR\ '\SFOl{\I \HI
puternic consolidate cu contraforturi. Tot de plan dreptunghiular este $i ~i mai multe sate din imprejurimi. castelul Bran este eel mai fnnnos lii!ll 1 l.ITHIO \IU:
exemplar de arhitectura reziden\iala fortificata ce s-a pastrat din secolul Cetatea Turnu. plan.
-~' C_ercetarile arheologice recente nu au dus la descoperirea vestigiilor
curt11 vo1evoda le. mentionata In documente (TS).
Rclchito\'£1 (jud Hwzedoaru),
tu rn-lornin(ti.
-~·> l_'ercetarile arheologice din anii 1980 au dus la descoperin:a urmelor
curt11 vo1evodale, M. Matei, S11cea1•a (TS).
81
80

Castelul Bran (j11d. Bra.~·ov),
\'edere de ansamhlu.
Castelul Bran. plan la nive/11! cur(ii.
• •
• •
Biserica domneasca din Campulung,
planul tUndatiilor.
Bi
bl
io
''
ae
te
ilo
Biserica domneascd S( Nicolae
ca
din Curtea de Arge~·.
an
nave, compartimentata ritual in naos ;;i pronaos. ceea ce demonstreaza
fara echivoc apaiienenta la cultul ortodox, biserica domneasca din
St
’’
Campulung a fost construita intr-o tehnica specific bizantina, cu asize
alternate de piatra ;;i caramida, cu m01iar de buna calitate ;;i grinzi de
al XIV-lea in Tarile Romane. In cursul secolului al XIV-lea documentele lemn ingropate in ziduri*l. Facand paiie din categoria unor importante
u
Du
consenmeaza ;;i existenta unor cetati ora;;ene;;ti la Aiud, Sighi;;oara, Cluj, fondatii princiare din spatiul bizantino-balcanic din prima jumatate a
itr
cea mai puternica fiind aceea de la Sibiu. care in 1366 avea deja cloua secolului al XIV-lea, ctitoria campulungeana i;;i gase;;te corespondent in
incinte cu ziduri de piatra ;;i caramida intarite cu turnuri. Semnificativa despotatul Moreci sau in regatul sarbesc. in esenta. pare sa fi fost un
mi
pentru acele vremuri de nclini;;te, cand o;;tile otomane insangerau
um
edificiu care. deasupra compartimentarii de tip bazilical, i;;i desfa;;ura un
intreaga peninsula balcanica, este ;;i fortificarea satelor. fenomen sistem de boltire in cruce greaca inscrisa. incununata de o turla.**l.
inregistrat deopotriva in Campia Dunarii, la Coconi - unde au fost
tr
Acestui tip volumetric ii apartin biserica manastirii Afendico-Vrontohion
folosite valurile de parnant cu palisada ;;i in Transilvania, unde a de la Mistra (Peloponez, 1308 - 1312) ;;i Bogorodica Ljeviska din
''D
proliforat in secolul urmator. Serbia, ctitorie a regclui Stefan Milutin, din 1318 - 1321 (3).
u
Foarte putin afectata de trecerea timpului, biserica Sf. Nicolae din
Curtea de Arge;; este un edificiu de extrema importanta pentru
ca
intelegerea posibilitatilor ~i aspiratiilor culturale ale Tarii Rornane;;ti din
St
Arhitectura religioasa
prima jumatate a veacu!ui al XlV-lea(4). in principiu este vorba despre un
te
Alaturi de cetati $i castele, un important program constructiv al edificiu de tip cruce greacli inscrisli, prevazut pe latura de apus cu un
an
Evului Mediu prive;;te lac~urie de cult: paraclise de cu1ie. biserici pronaos ingust, iar spre rasarit cu o absida centrala destinata altarului ~i
lio
parohiale $i manastiri. Coroborand mentiunile documentare cu cerce- doua absidiole destinate pastoforiilor (proscomidia ~i diaconiconul). Biserica domneasci'i din Curtea de Arge~
tarile arheologice, este nelndoielnic ca. In aceasta \Teme. cele rnai multe Elaborat in chiar metropola bizantina. la Constantinopol. acest tip axonometrie.
il
laca$uri de cult erau construite din lemn. Dar. odata cu intemeierea arhitectonic, denumit in mod curent cruce-greaca fnscriscl, este de fapt o
ib
statelor independente romane$ti $i ca urmare a alirmarii cnczatdor
oa
transilvanene $i banatene in activitatea militara $i politica a statului. au
B
•) Cercetarile arheologice au dovedit ca biserica domneascii din secolul al
fost construite rnereu mai multe biserici de zid. rostul lor fiind ;;i accla de XIV-lea avea paramentul exterior alcatuit in intregime din blocuri de piatra
a marca in mod reprezentativ autoritatea voievodala. Lui Basarab I taiuita. din care a fost pastrata prima asiza la refacerea din timpul lui Matei
e’
Intemeietorul i se datoreaza eel putin doua dintre cele mai importante Basarab. cand edificiul a fost marit in lungime. spre vest, iar blocurile din
parament refolosite. vezi Gb. l. Cantacuzino, Probleme ale secolelor XIII $i
edificii ale secolului, respectiv hiserica Sf. Nicolae din Curtea de Arge!?
XIV la Climpu!unK ~·i cerceflirile arheologice de la fosta curte domneasca in
’
$i biserica domneasca din Campulung. Epoci( sale ii este atribuita. SCIV A. t. 32. 1981, nr. I, p. 134 ~i urrn. (CM).
verosimil, ~i biserica de la Sannicoara din Curtea de Arge~,
care unii cercetatori ii considera, tou~i,
monument pe
a fi rnai vechi. Biserica
**l Asupra fonnelor arhitecturale ale acestui loca~. de fapt o bazilica cu
tum rnasiv peste pronaos, a se vedea Cristian Moisescu, Noi puncre de l'ederP
Biserica domneascil din
domneasca din Campulung, construita in incinta curtii voievodale. era
terminata in anul 1352. cand Basarab I a fost inmonnantat aici. Distrusa
asupra ipostazelor dispiirutei biserici domnqti ,.Negru Vodii" din Ccimpu-
lu11g-Muscel. RMI, LXVII, 1-2, 1998. p. 49. passim (CM). Curtea de Argq, plan.
de cutremur in anul 1628, reracuta de Matei Basarab $i iar reconstruita in
urma cutremurului din 1802. vechea ctiloric voievodala este cunoscuta
doar prin intermediul cercetarilor arheologice. De tip bozi/ical rn trei
83
82
 Biserica mare a manastirii Cozia
(iud. V/ilcea),
vedere dinspre sud-vesr.
Biserica mare a manastirii Co::ia,
Biserirn Sannicoara din Curtea de Arge~"
w:dere dinspre sud-vest ~i plan.
Bisericafostei miiniistiri Vodifa
(jud. Mehedinf i}, plan, faza I
BBii
bbll
iioo
ttee
ccaa
St
’’’’
u
DDuu
itr
fericita sintezii dintre planul bazilical cu trei nave ~i planul central, axa
verticala fiind puternic marcata de turla centrala care se inalta deasupra
mmii
um
unui sistem de patru arce mari, sprijinite la randul lor pe stalpi liheri de
zidarie, trecerea de la planul patrat al arcelor la planul circular al turlei
ttrr
facandu-se prin intermediul unor triunghiuri sferice, numite pandantivi.
Varianta constantinopolitana a modelului folosit la Arge~ este lesne de
''D
recunoscut, ea constand din prezenta unor arce care se interpun intre
uu
bratul rasaritean al crucii ~i bolta absidei principale. Dincolo de ase-
manarile tipologice indiscutabile cu modelele hizantine, trebuie observat
a
ca edificiul arge$ean aduce o suma de elemente noi care nu pot fi intelese
ec
decat In contextul unui mediu artistic original, care dispunea de propriile
sale tradirii ~i aspirarii. In primul rand, constructorii au adaptat tehnica
traditionala bizantina la posibilitatile materiale ale locului, inlocuind
t
io
piatra tatuita cu bolovani de rau, a caror expresic plastica pe suprafara
paramentului aminte~ de pretiozitatea unor caho$oane. In acela$i timp,
l
s-a intervenit cu indrazneala asupra dimensiunilor. Intr-adi;:var, in raport
ib
cu bisericile bizantine de tip cruce greaca inscrisa, de obicei foarte mici,
ctitoria arge;;eana este tratata cu neobi;;nuita generozitate, ceea ce con-
B
trihuie la aspectul sau monumental. Turla larga ~i nu prea 1nalta este in
consens cu compozifia viguroasa a formelor edificiului, amintind prin
propoqiile sale de mai vechi turle hizantine din perioada macedo-com-
nena. In legi'itura cu constructia turlei mai trebuie remarcatii folosirea
unor ni;;e care constituie deopotriva un elmn~ ·decorativ, dar ;;i un
element de abilitate inginereasca, intrncat in acest'mod este u~rat masa
construita a edificiului, fiind asigurata o sporita stabilirate. Se poate
spune ca, inalp1du-~ ctitoria de la Arge~, Basarab I a nazuit sa exprime
;;i pe aceasta cale independenta Tarii Romdne~ti, opozitia sa hotarata fata
de tendin(ele hegemoniste ale regatului maghiar a carui politica se slujea
~i era sprijinita de biserica romano-catolica(4bisJ.
ha~·urt.
De;;i in ruina, biserica Sannicoara din Curtea de Arge;; pastreaza
toate elementele definitorii ale planului ~i siluetei originale, permitand o
84
''
ae
ilo
Biserica mare a mlinllstirii Cozia,
an
detaliu defatada.
detaliata analiza a particularitatilor ~i calitatilor sale de expresie. De plan
dreptunghiular, boltita in semicilindru, cu dublouri, ea apartine tipului de
bazilica mononavata prevazutii cu absida semicirculara la interior ~i poli-
gonala la exterior, flancata de doua ni~e cu aspect de absidiola destinate
pastoforiilor. Spre vest, un perete strapuns face legatura dintre naos ~i
pronaos. Spre apus, biserica este flancata de dona puternice contraforturi
a caror prezenta se explica aici prin nevoia de intarire a edificiului care a
fost suprainaltat. de la origine, de un turn-clopotni!i'i. A vand o largii
circulatie in spatiul bizantino-balcanic. tipul de biserica mononavatii se
particularizeaza la Sannicoara prin folosirea c::i material de construqie a
pietrei de rau. solutie intalnita ~i la biserica domneascii Sf. Nicolae. Pus
de regula in legatura cu tumurile-clopotnita de la nordul Carpatilor.
vechiul turn al bisericii Sannicoara poate fi intcles ~i in relatie cu mai
vechi modele bizantine, precum biserica Stanimak de langa Asenovgrad
(sec. XII) sau biserica Pantocratorul de la Mescmhria (sec. XIIIl. In
SStt
cursul secolului al XIV-lea, tipu l de plan mononavat de expresie
bizantina se regas~t $i la alte edificii romane~ti. de exemplu la vechea
aann
biserica uttodoxa din Cetatea Alba, la prima hiserica a rnanastirii Neamt
ca ~i la biserica paraclis a crn"fii de la Netzi-Gruma~
(jud. Neam!)(5J.
Ca urmare a curentului isihast din biscrica ortodoxii ~i a rnodi-
iill
ficarilor rituale intervenite. in a doua jumatate a secolului al XIV-lea s-a
bucurat de o mare autoritate tipul de plan prevazut cu abside laterale,
constituind a~ numitul triconc. Cele mai vechi exemple cunoscute in
ooaa
Tara Rornancasca apartin epocii Jui Vlaicu Yoda ~i se datoreaza cam-
paniei de constructii initiata de calugarul carturar Nico<lim. un adevarat
ee’’
reorganizator al vietii monastice de la noi. La Co~utea-rivcln ~i
Vodita (jud. Mehedinti), de asemenea la Tismana (jud. Gorj), calugarii
lui Nicodim au lnaltat biserici de plan triconc. pastrate astazi doar ca
’’
marturii arheologice. Bine conservata este biserica mare (1387 - 1388) a
manastirii Cozia. ctitorita de Mircea eel Batran intr-o incantiitoare pozitie
naturala din defileul Oltului. Admirabil proportionat. acest edificiu Biserica mare a maniistirii Cozia.
prezinta un plan triconc cu turla pe naos ridicata pe pandantivi. Fatadele, sec(iune f>'i plan.
85

Cormeana, biserica manllstirii.
012345~
Bisericct mdnastirii Cotmeana, plan.
0 1 2
~
Biserica mdnastirii Hodo.y-Bodrog
(Jud. Arad), vedere dinspre
sud-vest .yi plan.
Biseria1 ~f Treime din Sire/ (jud. Sucem
i·edere dinspre s11d-1·e.;t.
BBii
bbll
iioo
''
ae
ttee
ilo
ccaa
an
monumente din Mesembria (bisericile Sf. Paraschiva, Sf. Arhangheli -
sec. XIII) sau de la Tarnovo.
In directi:i legaturi:i cu monumentele muntene$ti. la Siret, In imediata
St
’’’’
vecinatate a curfii domne$ti, Petru Mu~at construia biserica Sf. Treime,
cu, al~erni. de caramida $i tencuiala, sunt imparfite in trci registre prin monument de plan triconc fara turla.
u
braun de p1atra profilata in dublu tor, registrul superior avand arcaturi Zidita din piatra de cariera, potrivit unei tehnici de construqie fami-
DDuu
oarbe cu arhivolte de piatra omamentate cu entrelacuri sau cu motive liara $antierelor gotice. ctitoria de la Sirct are - la fel ca la Cotmeana -
itr
vegetale, 1n centrul arcadelor aflandu-se rozete din piatra traforate fatadele decorate cu arcaturi inalte, iar pe arbivolte sprancene din discuri
de 'ceramica smalfuita ~i cruciulite. in plus apare aici un brau din discuri
mmii
pentru rasuflatori. Ancadramentele ferestrelor sunt decorate cu elemente
um
vegetale dar $i cu insemne heraldice, precum vulturul bicefal care ceramice. de asemenea campuri decorative cu caramizi srnalfuite in jurul
aminte$te calitatea de despot bizantin a ctitorului(6). Sistemul de boltire ferestrelor. ceea ce aminte~ mai degraba de unele solu~i ornamentale
ttrr
al naosului este caracterizat prin arcurile mari care sunt sustinute de din zona marii BalticemH. A~adr. ctitoria lui Petru l\fo$at reprezinta o
''D
stalpi masivi de zidarie adosati peretilor de o parte ;;i de alta a absidelor dubla sinteza: in cazul zidirii este vorba de o sintcza intre tehnica de
laterale. Pronaosul, boltit In semicilindru longitudinal, era la origine
uu
constructie gotica $i conceptia planimetric-spatiala a unui edificiu bizan-
s~prainlt ?e un mic tum-clopotnita, la care se ajungea probabil cu tin, iar in ceea ce pri vqte decora(ia o sinteza intre solutiile de mai veche
ca
a:1utorul une1 scari exterioare mobile, A$a cum s-a observat, biserica tradifie bizantina $i sugestiile nordice. Recunoa~tm aici o f\-)artc proas-
SStt
mare a manastirii Cozia a fost realizata in directa legatura cu pata capacitate de absorbtie ~i. in acel~i timp. o remarcabila puterc de
monumentele sarhe!lti de pe valea Moraviei (Krnsevac, Veluce, elaborare. calitate definitorie pentru un mediu con~tie de nptiunile sale
te
Naupara, Ljubostinja, etc.) avand comune cu acestea atat solutiile de artistice.
aann
p~an ~i de elevatie, cat ~i cele decorative. Dar, a~ cum r~mac fn partea de vest a tarii, pe valea Mure~li, planul triconc este adrni-
lio
b1zanl111ologul francez Gabriel Millet, prin propoqiile sale, ctitoria Jui rabil reprezentat de biserica manastirii orto<loxe de la Hod~-Brg.
Mircea eel Batran se integreaza rnai degraba in traditia arhitecturii din
iill
Considerata multa vreme a fi opera unei refaceri din veacul al XVIII-lea.
Tara . Romane~sc,
ib
careia i-a fost lntotdeauna prdprie o inteleapta aceasta straveche ctitorie romaneasca. care. ca !ac~. exista inca in veacul
potohre a tendmtelor de verticalitate, o fericita armonie a proportiilor, al XI-lea. se datoreaza unor initiatiw din veacul al XIV-lea, cand
ooaa
cu un substrat clasiciza111(7l,
B
edificiile anterioare din lernn au fost lnlocuite cu altele de zid(ll).
Tot Mircea eel Barran este ctitorul manastirii Cotmeana<Sl, edificiu Construita din piatra neregulatit odinioara avand fatadelc acoperite cu o
de plan triconc, potrivit modei timpului, dar care a fost executat de un prefioasa tencuiala de fresca pe care era pictata irnitatia unui opus
ee’’
me$ter obi~nut cu tipul mononavat, dovada boltirea in semicilindru lon- regulat. biserica manastirii Hod~-Brg este suprainaltata de o turla
gitudinal ~i lipsa turlei. Pe latura de vest, biseriqi manastirii Cotmeana
octogonala ( probabil opera unei refaceri mai tarzii) suspendata pe siste-
era p:evazuta cu un pridvor deschis (na$terea at~dei
’’
se poate vedea $i rnul celor patru an:e mari. trecerea de la planul patrat al acestora la planul
astaz1), deasupra caruia se afla probabil un mic turn-clopotnita.
octagonal 1acandu-se cu ajutorul unor trompe de colt. Pronaosul dreptun-
Decoraiia faTadelor, initial tencuite(9J,. rezulta pe de o pane ctin ghiular. neobi~ut de amplu. este boltit in semicilindru dispus de-a
3 4 SM Biserirn Sf Treime din Siret.
altemarea ritmica a materialului de co~struqie
- caramida cu rosturi lungul axei est-vest a edificiului. Se poate spune, deci, ca la marea secfiune !ii plan.
largi de mortar - ~i din jocul unor arcaturi inalte, ale caror arhivolte sunt
decorate cu discuri de ceramica smalruita $i cu cruciulite de ceramica
incastrate in mortar. Acest decor de obar~ie bizantina poate fi lntalnit la
87
86
 Sibiu, biserica evanghelidi,
vedere dinspre sud-est.

BBii
bbll
iioo

''
ae
ttee

ilo
ccaa

an
St
’’’’

u
DDuu
itr
mmii um
prevazut cu absida poligonala. Silueta zvelta. boltirea pe ogive ~i
forestrele bipaiiite, largi ~i inalte, sunt caracteristici ale goticului matur.

ttrr
Alba-Julia, Catedrala roma110-catolic{t,
noul cor ~i absida catedralei din .Alba Julia constituind o prefata pentru

''D
interior, vedere cittre cor.
acceleratul fenomen de innoire care va urma. inca inainte de mijlocul

uu
majoritate a principalelor ctitorii din a doua jumatate a veacului al veacului al XIV-lea au inceput lucrarile de refacerc integrala a bisericii
XTV-lea a fost folosit tipul de plan triconc, cunoscut deopotriva in Tara parohiale din Sibiu, ora~ care pe vremea aceea detinea un loc de
Romaneasca, in Moldova ~i in Banat. a intaietate in randul a~ezrilo urbane sae~ti. Pornin<l de la traditiile

ec
Concomitent cu absorbirea unor modele arhitectonice de obar~ie
bizantino-balcanica, in cursul secolului al XIV-lea a avut loc ~i un puter-
nic flux de forme arhitectonice gotice, acest fenomen fiind favorizat de
SStt
constituite in secolul anterior de catre ~antierul de la Carta. noua biserica
parohiala din Sibiu a fost conceputa ca o bazilica cu trei nave ~i transept.
Renuntandu-sc la sistemul legat, corpul bazilical are dite cinci travee atat

aann
t

dezvoltarea urbana din Transilvania, proces in cadrul caruia un rol deose- pentru nava centrala cat ~i pentru navele laterale. fiecare travee fiind
io

bit de important a revenit coloni$tilor sa$i. Dezvoltarea me~tugrilo, boltita in cruce pe ogive. Transeptul mai pastreaza ideea capelelor drept-

iill
organizarea breslelor atestata in numeroase documente, ca ~i extinderea
l

unghiulare pe Jatura de rasarit. dar corul este mult mai dezvoltat. avand
ib

legaturilor comerciale, explica o adevarata explozie a dezvoltarii urbane aici doua travee ~i o absida poligonala pe latura rasariteana. Frontonul
din Transilvania, in acest cadru devenind necesara refacerea ~i moderni- vestic este dominat de un puternic turn clopotniFl decro~at. Jncepand din

ooaa
B

zarea lac~urio de cult. Departe de a fi doar un fenomen cu substrat aceastii vreme turnul-clopotnita a dobandit ~i o semnifica(ie majora in
teologal, campania pentru constructia noilor biserici gotice se inscrie in silueta ora~el. coiful inalt al acoperi~ul cu patru turnulete exprimand
efortul declarat prin numeroase marturii documentare pentru obfinerea autonomia judiciara a localitatii. Formele robuste ~i decorafia sobra

ee’’
unor privilegii economice, scutiri de dari. organizari de targuri $i a$a mai definesc in cazul bisericii parohiale din Sibiu, un moment inca timpuriu
departe. $tiind ca pentru a~ezril medievale dreptul de targ, ca ~i al arhitecturii gotice din Transilvania.

’’
scutirea de dari, aveau o mare insemnatate eco11Qfoica, este lesne de inte- in directa legatura cu edificiul sibian, se cer explicate. pentru a doua
les de ce a~ezril transilvanene s-au lntrecut In a reface vechile hiserici jumatate a veacului al XlV-lea. construqiile bisericilor actulm~ne evan-
parohiale de epoca romanica, inlocuindu-le cu cladiri mai ample, a caror ghelice. din Ale! (jud. Sibiu) ~i Media~ (prima etapa)02l. Inainte de
expresie volumetrica $i decorativa se incadra acum stilului gotic matur. mijlocul veacului al XIV-lea, au inceput ~i lucrarile de reconstructie a Sibiu, biserirn evanghefici1. plan
Daca la biserica din satul Teaca (jud. Bistrita-Nasaud) dispozi{ia de
plan bazilicala $i ferestrele in arc frant, dar cu deschidere mica. amintesc
Inca forme romanice, prin anii 1330 s-a procedat la lnlocuirea vechii
abside romanice a bisericii catedrale din Alba Julia cu un amplu cor goric
89
88
 BBii
bbll
iioo

''
ae
ttee

ilo
ccaa

an
Sebq (jud. Alba). hiserirn
evanr;helicli. vedere dinspre nord-est.

St
reliefuri inalte, gazduite de ni$e polilobe cu caracteristice profiluri gotice.

’’’’
De$i realizat ulterior. in primele decenii ale veacului al XV-lea, decorul
sculptat al corului bisericii din Sebe$ contribuie la definirea inrati$arii

u
DDuu
gotice a acestui edificiu, rara indoiala eel mai remarcabil vlastar al

itr
goticului matur pe teritoriul tarii noastre. 0 cheie de bolta are un relief cu
Sebq-, biserica ernnghelidi. stema lui Ludovic de Anjou. ceea ce permite datarea cladirii ante 1383,

mmii
l'edere din cor. cand respectivul dinast a incetat din viata.

um
De$i. ulterior, locuitorii ora$ului Sebe$ nu au mai fost capabili sa
bisericii parohiale din Bistrita, al carei cor scurt tradeaza o atitudine inca
termine intreaga biserica potrivit planului initial. exemplul !or a fost

ttrr
retardatara. De~i disparuta, locul sau fiind ocupat, in secolele XVI - XVII,
de o puternica cetate. catedrala din Oradea a reprezentat un model preluat $i de alte ora$e. ast±el ca in deceniile urmatoare se vor desfa$ura

''D
autoritar pentru principalele monumente gotice transilvanene. Construita lucrarile de constructie ale bisericilor parohiale Jin Cluj, Bra$Ov.

uu
1ntr-un rimp excemional de scurt, in anii l 3-t2 - 1372, catedrala din
Oradea pare sa fi fost, potrivit descrierilor. eel mai amplu $i mai complex
ca
edifi.:iu gotic din Cri$ana. Se $tie ca era o hiseric(/-hallt cu trei naw $i
Sighi$oara. Ca pretutindeni in Europa medievala. ritmul de construqie al
bisericilor gotice a fost destul de lent. indit pentru secolul al XIV-lea pot
fi rerinute in primul rand trasarea planului, turnarea fundariilor $i doar

doua turnuri in fata de vest, corul - prevazut cu deambulatoriu $i corola
te
de cape le - era, la randul sau, incadrat de doua turnuri. Denumirea de
SStt
partial inaltarea zidurilor, terminarea lucrarilor ~i impodobirea cu
sculpturi sau picturi murale fiind savar$ite abia in secolul al XV-lea.
ln pofida faptului ca putine edificii gotice au reu$it sa ajunga la

aann
hiseridi-halli se datoreaza inaltimii egale a navelor. ceea ce asi!.rnra
spatiului interior o unitate mai mare decat in cazul bazil~or acoperi$ in cursul secolului al XIV-lea, autoritatea noului stil s a impus
lio

tradi\ionale. Prornovata de marile :?antiere din Germania de sud. $i nu va surprinde daca uncle solutii constructive ~i dernrative vor fi

iill
biserica-hala s-a raspandit in Boemia $i in Polonia, un rol deosebit de preluate in mediul romanesc. Asttel. la Ra$nov. catre sfar$itul veacului al
ib

important In difuzarea sa catre rasaritul Eurupei revenind marelui :.1telier XIV-lea, voievozii Basarabi construiau biserica Sf. Nicolae. un mic dar
de pietrari $i constructori al familiei Parler din Schwtibisch-Gmlind. armonios proportionat edificiu de tip mononavat cu boltiri $i ancadra-

ooaa
B

Edificiul oradean a stimulat ambitia ora:;;tilui Sebe:;;, care de atunci se mente gotice. Un plan gotic cu nava dreptunghiulara ~i sanctuar cu
atla in concurenta cu cele doua ora$e rivale lnvecinate: Sibiu ~i Alba absida poligonala avusese biserica din Cavaran (jud. Tim~), asemana-
Julia. Beneficiind de o buna echipa de me~tri

ee’’
constructori. formati cu toare fiind $i planimetria bisericii in ruina din Turnu Severin (gradina
siguran\a in atelierul lui Peter Parler. care pe atunci construia dc~mul muzeului Portile de Fier). La sudul Carpaiilor. din initiativa Doamnei
Sf. Vitus din Praga, nou\ coral bisericii din S~be(l3) a fost conceput ca Clara, sotia catolicii a voievodului Nicolae Alexandru. a fost reinnoita

’’
o adevarata biserica-hala cu trei nave, cu cin~ travee $i absida in trei biserica manastirii Sf. Maria din Campulung. reinnoirea facandu-se in
laturi. Stalpii fasciculati sunt prevazufi cu console :;ii baldachine pentru spiritul stilului gotic. propriu epocii.
statui. decorul sculptat fiind alcatuit din capiteluri cu frize de weiuri Daca, la sudul Carpatilor, goticul a avut o iradiere timida ~i fara Seb~-, hiseriCll evanghelica. sec(izme
vegetale populate cu figuri fontastice, iar cheile de holta ~unt urmari impo1tante, in Moldova el a reu$it sa se impuna, participand la axonometrica.
individualizate prin reliefuri cu elemente florale. cu ma~ti umane ~i
embleme heraldice. Exteriorul este Inca $i mai bogat ornamentat. pe
contraforturi ecajandu-se statui pe console adapostite de baldachine ~i 91
90
 BBii
bbll
iioo

''
ae
Ancadrament de fereastrc'I de la
biserica mare a mdnastirii Co::ia.

ttee

ilo
din Transilvania, Banat, Cri$ana $i Maramure$ au fost inaltate numeroase
ctitorii care, din punct de vedere arhitectonic, continuau indeaproape

ccaa
Riidiiufi, biserirn domneasca

an
Sf Il/icolae, farada sudica. traditiile inchegate inci'i din veacul al XIII-lea. Cele mai multe prezinta o
dispozitie planimetrica foarte simpla. cu o nava dreptunghiulara tavanita
reali7area unei foarte origrnale sinteze. lntr-adevar, inca din vremea lui $i un sanctuar de asemenea dreptunghiular, boltit in cruce. La biserica

St
Bogdan I, eel mai tarziu din vremea urn1a$ilor sai apropiati, la Radauti, din satul Sanpetru (iud. Hunedoara)04) sau la ruina bisericii din Garbova

’’’’
deasupra unei mai vechi biserici din lemn, a fast construita o biserica din de Sus (jud. Alba)05) lipse$te turnul-clopotnita. in schimb el apare pe
piatra, caracterizata prin adaptarea la exigentele cultului ortodox a latura de vest la bisericile ortodoxe din Le~nic06) ~i Cri$cior07)

u
DDuu
fom1elor arhitectonice ~i decorative gotice. Avand aspect de bazilica cu (jud. Hunedoara), de asemenea la Halmagiu (jud. Arad)08l. silueta gene-

itr
trei nave, int<'i.rita cu contraforturi treptate, de tip gotic, ctitoria rala amintind de cea cunoscuta inca de la sfar~itul veacului al XIII-lea la
radiiuteana a fast adaptata din faza de construqie nevoilor cultului Santamaria-Ortea ~i Strei. La biserica Cetatii Coltului (jud. Hune-

mmii
doara)(19) dispozitia volumetrica este neobi~uta.

um
ortodox. fiind compartimentata in naos $i pronaos printr-un zid plin. caci turnul· clopotnita
Deasupra pronaosului $i 9easupra navelor laterale se afla tainite la care se inalta deasupra sanctuarului ~i este amenajat cu elemente de forti-
ficare, participand la sistemul defensiv care protcja re~dinta

ttrr
se ajunge printr-o scara spirala gazduita intr-o caja situata in coltul de cneziala a
sud-est al pronaosului. Sistemul de boltire consta din bolti semicirculare familiei Cane.le.

''D
longitudinale pentru nava centrala $i din bolti semicirculare dispuse O mentiune speciala se cuvine bisericii manastirii Ramet (jud. Alba)

uu
transversal pentru navele laterale. Din aceasta dispozitie rezulta o care dateaza din prima jumatate a secolului. in acest caz. ca odinioara la
centralizare a structurii spatiale, care ar putea fi explicata pe baza unor biserica ortodoxa din Mica-Manastirea, este vorba despre adaptarea unui

[~:l1
mai vechi modele cisterciene, dar care trebuie inteleasa mai degraba in a plan, principial romanic. cu absida semicirculara la interior ~i la exterior.

SStt
ec
legatura cu gandirea ortodoxa despre simbolica spatiului ecleziastic. unui program spatial ortodox. Intr-adevar interiorul este compartimentat
Decoratia fatadelor, deosebit de sobra, consta in primul rand din robusta in pronaos $i naos. prima incapere fiind boltita in semicilindru trans-

aann
articulare a contraforturilor treptate, prevazute cu lacrimare, ~i dintr-un versal, iar cealalta in semic.ilindru longitudinal. Deasupra pronaosului se
t
io

~ir de firide a$ezat imediat sub limita superioara a edificiului. A$a cum a inalta un turn-clopotni\a. A~adr. avem de a face ~i aici cu un cfort de 01231.Sm

observat, in urma cu cateva decenii, Gheorghe Bal~, ctitoria voicvodala sinteza arhitectonica, efort pe care. in forme nuantate, 1-am intalnit

iill
Garbova de Sus (jud. Alba), ruina,
l

din Radauti constituie o sinteza dintre programul spatial liturgic specific pentru aceasta vreme in intreaga \ant constituind una dintre caracte-
ib

01todox $i mijloacele de constructie ~i de decora!ie ale arhitecturii gotice. bisericii cne:-.iale, plan.
risticile fundamentale ale secolului al XIV-lea.
Pe aceste doua premise avea sa se dezvolte. in secolul unnator, un stil

ooaa
B

caracteristic pentru ~coal de arhitectura a Moldovei lui Stefan eel

Mare* 1• Sculptura
Alaturi de monumentele citate pana a1c1, a caror expresic

ee’’
arhitectonici'i poate fi analizata in legatura nemijlocita cu principalele in piatra sau in lemn, sculptura ocupa un loc modest in economia
stiluri care se lntalneau pe teritoriul patriei noastre;-ln lumea cnezatelor artistica a secolului al XIV-lea. Monumentele de expresie stilistica

’’
,.,'_,
') bizantina sunt in general lipsite de un decor sculptat. exceptand Cozia ale
•J Tipul de monument bisericesc caracteristic epocii domniei lui 5tefan eel carei chenare de piatra beneficiaza de un decor cu elemente heraldice
Mare a fast descris de Gh. Bal~ ca fiind rezultatul unui ,,plan biwntin executat (pajura bicefala ), florale $i geometrice, cxecutate in relief plat.
de maini gotice ~·i dupa principii Ill parte' gotice". avand 0 evolu\ie cu Monumentcle gotice, despre care a fost vorba. nefiind inca terminate in
acumulari ealitative inaugurata cu peste un secol inaintc. Analiza lae~urio
moldven~ti care au premers ~i generat aceasta originala sinteza ~tefani, la
Cristian Moisescu, lnte1:ferenfe !}'i sinreze stilistice la incepwuri!e arhitecturii
Radaufi. biserica domneasca Sf Nicolae,
sec{iune axonometricti ~·i plan.
ec/eziale 1110/dovene.'jti (sec. XIV-XV), Ars Transilvaniae, t. 111,
p. 5-40 (CM).
Bucre~ti, 1993, 93
92
 Bi
bl

''
io

ae
te

ilo
:Warti11 si Gheorghe din Cluj.
statuia ecrestr£1 a S( <Jheorghe.

ca

an
incununeaza un arbore. desigur ace! porn al vietii raspandit deopotriva in
iconografia orientala ~i occidentala. Spre deosebire de aceste monumente
Rozet{J ajurati/ de la hiscriui

St
funerare de inspiratie occidentala. piatra de mormant a Jui Vlaicu
mare a ml'tnastirii Cozia.

’’
Vladislav are aspectul unui sarcofag. ale carui laturi sunt decorate cu
arbori stilizati. cu aspect de palmeta. al caror relief abia se deta~z pe
limitele cronologice ale secolului al XIV-lea, nu au primit alt decor decat

u
suprafata plana a pietrc1. Pe fata superioara se atla din nou arborele

Du
eel riguros legat de construqia propriu-zisa. respectiv console. chei de
vietii. incununat de asta data cu o rozeta so Iara. cu aspect de vartej.

itr
bolta sau sumare agrementari ale unor ancadramente. Singurele elemente
incastrata in campu! unei Stele cu douasprezece va.rfuri. Atilt aparatul
mai importante din aceasta categorie se afla la bisericile evanghelice din
iconografic ornamental al acestui monument. cat ~i modul de tratare

mi um
Sibiu ~i Seb~, la aceasta din urma decorul sculptat fiind in mod evident
trebuie interpretate in legatura cu arta bizantino-balcanica. la randul ei in
inspirat din aparatul ornamental al catedralei Sf. Vitus din Praga. In
directa legatura cu orientul apropiat. cu Caucazul ~i lranul de unde
aceasta situaiie, sculptura este ilustrata cu precadere de cateva epitafuri

tr
provin nurneroase teme cu pronuntat caracter simbolic.
cioplite in piatra ca eel, cu relief abia indicat (Jn fapt un sgraffito ), de la

''D
Cu totul excep\iqnala in aceasta ambian\a de sculptura modesta este
biserica evanghelica din Bistrifa, sau ca acela. foarte erodat, ce adapostea
apari(ia celor doi mqtcri clujeni: !Vlartin $i Gheorghe care au executat la

u
mormantul comitelui Laurentiu din biserica Sf Jacob a Baratiei din
Campulung(20J. · Oradea trei statui care ii infat~u pe regii Stefi:m, Emeric :;;i Ladislau in
a
In catedrala romano-catolica din Alba lulia se pastreaza lespezile de picioare. Tot ei au executat in fata catedralei <lin Oradea un specraculos

St
ec
morrnant ale episcopilor Andrei ('ti' 1356) ;;i Emeric ('ti' 1389). De forma monument ecvestru infati:;:andu-1 pe rcgele Lad1slau. Distruse de turci in
dreptunghiulara alungita, aceste lespezi sunt decorate pe margine cu o 1660, aceste statui ne ~unt cunoscute doar prin intermediul unor sumare
bordura care contine inscriptia memoriala. iar in mijloc cu cate un reliet: schite de epoca.
t

an
-1 rebuie retinut totu7i faptul dt este vorba despre primele monumente
io

infat~du-1 pe defunct in ornatele episcopale, purtand ciil:ja ~i avand

mitra pe cap. Datorita executiei in relief plat, efectele plastice ale acestor de piata publica ce se executau in Europa medievala. dupa sccole lungi in
care sculptura era pe de-a intregul subordonnta monumentelor de
l

il
epitafuri se rezuma la compozitia contururilor, modeleul dobandind un
ib

plus de vioiciune 1n cazul faldurilor. arhitectura. Pierderea statuilor din Oradea este partial compensata de
Din acela;;i grup tipologic, denumit fndeob~t gisant, avand, cu alte faptul ca la Praga se pastreaza o statuie a acelora:;;i me~tri clujeni.
B

oa
cuvinte, ca principal element de recunoa~t. reprezentarea figurii reprezentandu-1 pe Sfi.711111! Cheorghe in l11pta cu balaurul. De mici
detlmctului zacand, face parte ~i piatra funerara atribuita cand lui Vlaicu dimensiuni. conceputi'i pentru a decora o tantana. aceasta sculptura.
Yoda cand lui Radu I, provenind din biserica domneasca Sffmtul Nicolae datand din anul 13 73. surprinde prin exceptionala calitate a redarii

e’
din Cm1ea de Arge~. De~i mult degradata, ea beneficiaza de calitati figurilor -- cal ~i ciilarer -, prin sugestiva rotire in spatiu. a mi~car :;:i.
ai1istice superioare fa\a de pietrele anterior amin!ite, exprimand posibi- mai ales. prin precizia ~i deganta redarii detaliilor. Turnata in bronz.
litatile unei ambiante aulice. Personajul defunct,~ statuia Sfantului Gheurghe de la Praga lasa si1 se intrevada formatia de

’
lnvestmantat potrivit
giuvaergii a celor doi mqteri ~i explica rnarele decalaj de calitate dintre Lespede fimeraril cu relief de tip
modei occidentale, cu mantie lunga ;;i guler·care cade pe umeri In franjuri
operele ]or ~i pu~inel sculpturi in piatra care se pastreaza din acea vreme «gisant ». biserica domneasc(i S( Nicofae
triunghiulare, calitatea princiara fiind tara, echivoc marcata de coro.ana
in Europa.
din Curtea de Arge,y.
purtata pe cap. Spre deosebire de reliefu1:ile plate ale epitafurilor de la
Alba Julia, aici avem de a face cu un modcleu care sugereaza cu claritate
formele ~i elementele ornamentale ale vestmantului. De inspiratie occi-
Epitq(." biserica evanghelica
din ora.yul Bistri{a.
dentala este ~i piatra Jui Voislav, fiu al lui Nicolae Alexandru ;;i al
doamnei Clara, aici decorafia fiind alcatuita dintr-un scut heraldic care
95
94
 BBii
bbll
iioo
ttee
ccaa
Biserica din Sdmtimilria-Or!ea
(Jud. Huneduara), S.f Elena. detali11 din
seen a ,, Descnperirea Sf Cruci ".
’’’’
DDuu
Pictura
Spre deosebire de sculptura, atat de modest reprezentata in spatiul
artistic al Tarilor Romane din secolul al XIV-lea, pictura murala oc~1pa
un Joe de exceptie, ilustrand, ca ~i arhitectura, cele doua mari sfere
stilistice: bizantina ;;i gotica. A~a cum este de a;;teptat, pictura de sorginte
''D
bizantina, atlata acum in faza stilistica a epocii Paleologilor, a fost
receptata cu precadere in ambianta ortodoxa a rornanilor, fiind prezenta
in numeroasele ctitorii datorate cnejilor transilvaneni sau domnitorilor
ca
din Tara Romaneasca.
In anul 131 l, un zugrav anonim impodobea cu picturi murale mandra
ctitorie a cnejilor Cande din satul Santamaria-Orica (jud. Hunedoara)(2J 1.
te
Peretii navei prezinta mai multe irnagini din ciclul iconografic al Maicii
Domnului, din Patimile lui lisus, peretele sudic fiind dominat de o ampla
lio
reprezentare a .Judeceqii de apoi.
Daca din punct de vedcre iconogrnfic pot fi retinute mai rnulte
ib
modele provenind din infloritorul regal sarbesc al timpului, din punct de
vedere stilistic este vorba despre o arta de sinteza, care valorifica atat
elementele de limbaj proprii picturii bizantin-paleologe, cat ~i sugestii
B
ale picturii italiene. Compozitiile sunt simple ;;i clare, tratate intr-o
viziune monumentala, desenul surprinde prin eleganta, iar coloritul,
deosebit de sobru, se moduleaza in tandre am10nii de ro;;uri de pamant.
Primre cele mai izbutite realizari, merita sa fi~.,C:onsemat Na~·re
Mariei, Prezentarea Fecioarei la temp/11 ~i mai 'ales Descoperirea Sfi"!1tei
Cruci, prilej penuu a reprezenta curtea imperiala bizantina, impreu~1a
garda de onoare.
Doi ani mai tarziu, in 1313 - 1314, era impodobita cu picturi biserica
Sf. Gheorghe din Streisangeorgiu (jud. Hunedoara)(22>, acea veche
ctitorie cneziala datand din secolul al XII-lea. fnscriptia pictata,
descoperita pe peretele de rasarit al sanctuarului, precizeaza ca donator al
96
''
ae
ilo
Biserico domneascc1 Sf Nicolae din Curtea
de Arge.~, Domnitorul Nicolae Ale:wndm.
detaliu din compo::i/ia « Deisi.1·» (pronaos).
an
picturilor a fost cneazul Balea, iar autor al ansamblului mural a fost
St
zugravul TeofiI(23J. Aflate In curs de recuperare de sub straturile de
repictare tarzie, picturile de la Streisangeorgiu permit invocarea unor
particularitati iconografice putin obi~nute, ca de exemplu prezenta
u
sfintilor militari in altar. ca ~i importanta neobi~uta
acordata figurilor
sfintilor Vasile eel Mare ~i Nicolae. Intuim aici existenta unui filon
itr
iconografic stravechi, explicabil numai pe fondul unor puternice traditii
mmii
locale ale caror ri'idacini ar putea cobori, prin intermediul Italiei sudice.
um
pana in indepartata Cappadocie. acolo unde iconografia bisericilor
baziliene propunea solutii asemanatoare. Stilul concis ~i energic ne
ttrr
permite sublinierea calitatilor artistice ale mqterului Teofil. dupa cum in
cazul Judecafii de apoi (partial decapata pe peretele din partea de vest a
uu
bisericii) se pot recunoa~t timpurii ecouri ale atitudinii de protest fata de
i1~justa sociala.
Alaturi de picturile de la Streisangeorgiu. se cer considerate unele
SStt
fragmente de pictura interioara din biserica de la Pe~tan (jud. Hune-
doara). unde de asemenea pot fi recunoscute solu\ii iconografice mai
vechi (ca <le exemplu tratarea mcdalioanelor de sfinri sub forma unor
aann
tablouri cu rami'l)i2.:I) ~i prin aceasta se lasa deschisa pentru ct:rcetarile
viitoare neccsitatea elucidarii fazelor rnai vechi ale picturii medievale
iill
romanqti. a carei prezen(a. a~ cum s a ariitat mai sus. poate fi
senmalata. pe ca!e arheologica. cu caten1 secole inainte.
Primul ansamblu de pictura murala care se pastrea1a in Tara
ooaa
Romaneasca se datoreaza initiativei lui Basarab I intemeietorul ~i poate
fi vazut in biserica rupestra de la Corbii de Piatra (jud. Arge$)<25)_
Datiiml cu probabilitate din deceniul anilor '30. picturile de la Corbii de
ee’’
Piatra vadesc o timpurie asimilare a unor solutii stilistice caracteristice
stilului paleolog. <lar cu numeroase rem1111scente ale fon11elor
’’
simplificate de reprezentare. proprii :;;antierelor provinciale. Pe peretele
cu de rasiirit al naosului. deasupra celor doua abside ale altarului. se
pastreaza imaginea Rugilcizmii fDeisis). de o parte ~i de alta a altarului Biserica domneasca .~f' Nicolae din
fiind reprezentata. ia tel ca la Santamaria-Odea, scena Bunei Vestiri. Curtea de Argq, «Uciderea pnmcilor».
97
 BBii
bbll
iioo

''
ae
ttee

ilo
ccaa

an
St
’’’’

u
DDuu
itr
mmii
um
Biserica domneascii Sl Nicolae din Curtea de Arge~. «inmul{irea painilor». detaliu (news).

ttrr
''D
admiratia unor savanti de renume mondial ca: Charles Diehl, Henri
Focil~. Gabriel Millet, Philip Schweinfurt ~i altii. Ca ~i in cazul

uu
Biserica domneasca S( .Vicolae din Cur1ea de Arge.y. «imparf(/»ania apostolilor» (a/rar;.
arhitecturii monumentului. care se prevala de ilustre modele constantino-
a politane. picturile de la Arge;; ilustreaza aspiratiile lnalte ale domnitorilor

SStt
ec
Peretele sudic $i paqial bolta naosului pastreaza imagini din ciclul din Tarile Romane. principala lor sursa de inspiratie fiind mowicurile ~i
hristologic, Je o notabila frumusefe fiind Na'f{erea, fmampinarea la fresc,ele ce decoreaza biserica Chora din metropola bizantina.

aann
temp/11 $i fnFierea lui Lazar. Imaginea monumentala a arhanghelului Realizat cu conlucrarea mai rnultor mqtcri. ansamblul mural de la
t
io

MihaiL lncadrata de un hrfiu ornamental cu semipalmete, aduce aminte Argq impune prin neobi$nuita bogatie iconografica cu folosHea unor
de numeroasele reprezentari cu aceea$i tema din pictura biserici !or teme rare ~i pretentioase ( Cortul miirturisirii, Recensiimdntul lui

iill
Quirinus, Sflintul mornulnt. etc.). in pofida profuziunii tematice $i a
l

rupestre aflate in sudul ltaliei. Ca ;;i la Streisangeorgiu sau la Pe;;tcana, se

ib

recunosc in ansamblul mural al acestui monument puternice amprente ale evidentelor diferente de factura dintrc me~tri. ansamblul pastreaza o
traditiei. care se cer considerate pe fondul unor opfiuni monastice mai expresie unitara. datorita in primul rand distributiei judicioase a scenelor

ooaa
B

vechi, opfiuni carora noile ctitorii voievodale le vor opune o atitudine ~i gamei cromatice am10nizate cu ~!inta $i subtilitate. lmaginea
mai liherit cu caracter aulic. A;;ezat pe varful unei stanci lnalte care PmztOLTatorului*1 din turla a disparut. fn schimb se pastreaza intacte

ee’’
domina defileul Dambovitei, in dreptul amintitei a$ezari de la Cetateni,
schitul Cetateni, sau Negru Yoda, pastreaza mai multe straturi de pictura.
eel mai vechi fiind, verosimil, realizat In cursul secolului al XIV-lea,· •l Sub chipul Pantocratorului pictat in d~ 182~ catr~ zugra~ Pandeli~o1.

’’
poate In vremea Jui Nicolae Alexandru ( l 352 '.: ._ 1364 ), al carui tablou restauratorii au gasit fragmente 1mportante dm 1magmea Im lisus. ca ~1 dm
inscriptia care inconjura cercui de baza al cupolei, din secolul al XIV-lea, Biserica mdnastirii Rdmef (jud. Alba),
votiv. de;;i repictat, pastreaza numeroase elemente de cost um care ii
confr~ Dan Mohanu. Pictura murald a bisericii domne:jfi din Curtea de S,fi.1nt Jerarh ~i inscripfia pictata a
certifica identitatea(26).
Arge!f in lumina noilor cercetilri efectuare In turla naosului. In MIA. 1982.
In anii 1362 - 1366, prin grija domnitorilor Nicolae Alexandru ~i
zugravului Mihul de la O·i~ul Alb.
nr. 2, p. 23-32 (TS).
Vlaicu. a fost infrumusqata cu picturi murale biserica domneasca
Biserirn din Cri5cior (Jud. Hunedoara), Sf. Nicolae din Curtea de Arge~(27). Constituind unul dintre 'cele mai
Voievodul Balea, detali11
din tabloul l'otiv.
impozante ansambluri murale de stil bizantin-paleolog din deccniilc de
mijloc ale secolului al XIV-lea, picturile de la Arge~ au refinut ate111ia $i
99
98
 Bi
bl

''
io

ae
te

ilo
ca
Biserica romano-catolicll din GIIe!in(a

an
(jud. Covasna). «Cina de tain(n>.

St
perspectiva timpului. intr-adevar, in secolele care au um1at, nu o data

’’
Biserica din Lqnic (jud. H11nedoara ),
«fudecata de apoi», detaliu. me$terii zugravi s-au $COlit studiind p1cturile de aici, ceea ce explica
permanentizarea unor solutii iconografice pana tarziu in secolul al

u
figu.rile de pn)fefi. care impresioneaza prin tratarea mo11umen1ala de

Du
XVIII-lea, dind Radu Zugravul avea sa intocmeasca un caiet de modele

itr
nobila austeritate. Desenul energic $i capaciratea de sugerare a fizio- copiind sute de scene din venerabilul ansamblu mural arge;;ean.
nom~il:r :;;i trai1yor interioare este e\·identa. grupul -aceswr figuri Daca se tine seama de numeroasele ~tir documentare privind inte-

mi um
num~rad-c prmtrc cele mai pre\ioase realizari ale picrurii murale resul lui Vlaicu pentru marile ctitorii monastice, este de presupus ca
med1evak dm \ara noastra. aceluia;;i domnitor trebuie sa i se atribuie procesul de maturizare a ;;colii
Per~t'. naosului ~?i altarului sunt dornina\i de cele doua mari de pictura din Tara Romaneasca. Sprijinitor al calugarului Nicodim in

tr
compoz.1p1. de la rasarit ~i apus: A1aica Do11m11lui pe Iron, in Conca ctitorirea maniistirilor de la Co;;u;;tea-Crivelnic. Vodita $i Tismana, Vlaicu

''D
altarulm, ~1 A.dormirea Maicii Don11wl11i, pe peretele vestic al naosului. apare ;;i ca mare cLitor al manastirii athonite Kutlumus, care de aici
D~l)seb! de bogat, ~iclu

u
hristologic este alcatuit din numeroase scene :;;i incolo va fi numita deseori ,,marea lavra a Tarii Romane$ti"(29).
e~soa.d, cu o vad:ta placere a naratiunii. caracteristica pentru pictura in directa legatura cu febrila activitate ai1istica din Tara Romaneasca,
t'.1zantu:a _de epoca paleologa. Tradi\iile eknistice sunt evidente in a trebuie sa ne imaginam un proces de iradiere $i in cnezatele de la nordul

St
ec
tlpologia ilgurilor. in costumele ~i coaforile degante. in anume elernente Carpatilor, unde ctitorii locali reu;;eau sa-$i implineasca aspiratiile prin
de decor ..ce se asociaza unei stapanite $tiinfe compozi\ionak ce se construirea unor edificii simple ca arhitectura. a~ cum s-a aratat, in
ro~qte _pntr-u~ li1:~aj artistic compkx ~i elevat. Linia gra\ioasa ~i schimb impodobite cu toata grija. in anul 13 77. biserica manastirii
t

an
io

s~u1tea. cu rasucm nea$teptate, caligrafiaza siluete de o nobila Ramet (jud. Alba), situata intr-un loc de salbatica frumusete naturala, pe
d~stmpe care se com pun in ritmuri dansante, intru totul caracteristice valea Teiu$ului, era impodobita prin grija arhiepiscopului Ghelasie,
l

il
ptctunlor de la Argq. Coloriwl, cu o gama bogata dar retinuta. este zugrav fiind, a$a cum ii arata inscriptia pictata cu grUa. Mihul de la
ib

:ransfigurat de lumina calda care 11 strabate pretutindeni, imprimand Cri$ul Alb(30l. Inscriptia de la Ramet este ea insil$i un important
mtregu!u1 ansamblu . ~gravitatea unui ritual . 0 1•11,'()lo
~ _ d,c nun1eroase Ie document istoric, relevand, deopotriva. existenta inca in acea vreme a
B

oa
~orespnd1i 1conografice $i stilisticc care In mod firesc pot fi stabilite unui arhiepiscopat romanesc in Transilvania $i existenta unei adevarate
mtre pictui:le .d~ la Argq $i cele din spatiul bizantino-balcanic, trebuie ;;coii de pictura locala. Mihul de la Cri~ul Alb fiind unul dintre rnae;;trii
recunoscuta a1c1 o arta matura, care se individualizeaza prin virtuti de

e’
acesteia. Suprapunand un strat pictural mai vechi. databil prin anii
nec~fudaL care. a~ cum observa prof. Svetozar Radojcic de la Uni- 1330 -- 1340 (pastrat in stare fragmentara), decorul mural realizat de
vers!latea du: .. Belgrad, presupun un original, proces de preluare pe Mihul de la Cri~ul Alb a fost el insu~ afectat de numeroasele interventii
fun~al trad1t11lor autohtone. In pronaos. in €adrul ternei .,Rzwaciune''

’
ce s-au succedat de-a lungul secolelor. Cercetarile recente $i partiala
(De.zs1s ) .. ap~re figura unui ctitor princiar purtand o coroana de:orata cu Biserica evanghelica din Drau~eni
restaurare dau insa posibilitatea cunoa$terii principalelor date de ordin (jud. Bra.~ov) «Legenda Sfintei
flor~ de.cnn. II recunoa~t aici pe Nicolae Alexandru, In timp ce In tabloul iconografic $i stilistic vadind o arta de sinteza, fondului fundamental de Ecaterina» (deraliu).
vot1v · - f
dm naos
·i
(din .
nefericire In lntreginie
·
refacut in anti! 18"7)- ne '111 t"am- traditie bizantina fiindu-i aici asociate unele sugestii provenind din
p'.na ~gun e dommtorului V!aicu ;;i a doamnei sale, principalii ctitori ai
Blserica refimnata din Mugeni p1ctunlor ce s-au executat, cu probabilitate, in anii 1362 - 1364 (28\.
(jud. Harghi!ll), «Manirirul Sfintei
Margareta». . domneasca St. N1colae din Curtea de Argq trebuie considerata ~i In
llnanim ,r:cu'.1oscuta de cercetatori. valoarea picturilor din biserica
101
100

Biserica manastirii Cozia, «Decapiwrea
Sffmtului Metodie» (pronaos).
-~fin
Biserica man/1stirii Co:::ia,
i anahore(i (pronaosJ.
ambianta picturii gotice, fapt explicabil in Transilvania unde cuntluentele
stilistice erau atat de active. Bun desenator $i colorist scnsibil. Mihul de
la Cri$ul Alb constrnie$te figurile cu siguranta $i energie, reu-;;ind sa le
confere o nobilf1 mare\ie. Pe plan iconografic apare ca neobi$nuita
prezenia sfin\ilor ierarhi in zona pronaosului. in naos fiind reprezentate.
Bi
potrivit canoandor bizantine. scene din ciclul hristologic. dar ~i imagini
din vietile sfintilor, ccea ce apare din nou ca o libertate iconografica.
bl
Catre star~iul secolnlui al XIV-lea. ~coal romaneasca de pictudt din
Tra1t<>ilvania reu~t sa finalizeze inca doua ansarnbluri deosebi1 de
valoroase. In biserica din satul Cri~co (jud. Hunedoara), lucrarile de
''
io
restaurare au reu$it sa puna in evidenia mai multe scene din ciclul
ae
hristologic: Spl1farea piciourelor, Cina de winti, Purtare{/ Cmcii. o
frumoasa reprezentare a Adormirii Muicii Dom1111!11i, Sft111ru Murino
te
ilo
nwrte!fmd diavo/11!. Sfl111111l Gheorghe in lupla c11 hula11rul, de asernene<t
o imag111e cu carncter omagial fata de stapanirea feudala: cei trei regi
ca
sfinti ai Ungariei, Stejun, Emeric ~i Lac/is/au. Cea mai importanta Biserica ortodoxa din Strei (i11d. Hunedoar
an
« S.fdntu! Petru din Alexandria» (altar).
compozitic din ansamblul picturilor de la Cri~co este rnbloul voti\', unui
dintre cele mai vechi cu identitate precisa din arta romaneasca.
St
Admirabila ilustra\ie de epoca. aceasta imagine atesti't calirntca de ctitor a pe fatadele bisericilor ca un indemn la lupta impotriva turcilor.
’’
voievodului Balea, amintit documentar in anul 1404. ;;i a sotiei sale Vi;;a. Reprezentarea celor :)apte sinoade ecwnenice, intarita de viziunea lui
Sub aspect iconografic. compozitiile de la Ct-i~eor se prevaleazi'i de Petru din Alexandria ~i scene din vierile sfintilor (a~-numitl Menolog)
u
modelele bizantine de epoca. lnterpretarea este insa rnai lihera. fiind intregesc compozi\ia iconografica a pronaosului Coziei, compozitie
Du
itr
vurba, ca $i la Ramet - dar la un grad inca ~i mai inalt - dec,pre un proces subliniata in partea inferioara de un imp1esionant cortegiu de sfinti
de simeza stilistica cu arta goticului. Desenul este energic. cu linii groase pustnici, scheletici $i de$irati. cu fetele roase de aseeza. Gama cromatica,
mi
de$i bogata $i nu lipsita de acorduri vibrante, este dcstul de mohorata,
um
care delimiteaza formele, iar culoarea intervine mai rnult ca un auxiliar,
fara sa fie lipsita. tou~i. de calitati de armonie ~i de modeleu local. Ca ;;i contribuind la expresia severa a ansamblului conceput vadit sub semnul
la Santamaria-Orlea, gama cromatica este dominata de ro~uile de conceptiilor teologale exaltate de curentul mistic al isihasmului. Din
tr
pamant. cu putine interventii de brunuri, de verzuri ;;i de alb. punct de vedere iconografic. picturile de la Cozia sunt deosebit de
''D
inrndite indeaproape cu picturile de la Cri~co, sun\ picturile care impo11ante. intrucat ele introduc in Tarile Romane o tematica cu
decorc>aza naosul bisericii din Le~nic (jud. Hunedoara). Ctitorie a numcroase implicatii simbolice, care de aici incolo va fi reluata cu
u
cneazului Dobre Romanul, pomenit pentru merite deosebite intr-un statornicie. Din punct de vedere stilistic, se inaugureaza aici o directie pe
document din 1394, naosul acestui modest monument de rara gf1zduie~t a care o vom putea urmari p~lna tarziu in secolul al XVII-lea. Se poate
St
ec
un ansamblu mural emorionant prin expresia sa de frusta sinceritate. spune deci ca atat arhitectura cat ~i pictura Coziei vor constitui
Principala tema iconografica este Judecata de apoi. care acopera nu prototipuri deseori ummte de generatiile de me~tri care s-au succcdat.
numai peretele vestic al incaperii, ci ;;i zonele adiacente pe peretii ParaleL dar uneori in interferenta cu picturile de ambian\a stilistica
t
an
laterali. Daca in zona iadului apar pacto~i zvarcolindu-se in chinuri
io
bizantina. pe teritoriul Transilvaniei. in cursul secolului al XIV-lea au
pentru grcle pacate, in randul celor mantui(i pictoru] anonim a a$eZat fost realizate mai multc ansambluri murale dominate stilistic de limbajul
figura unui osta~ cazut in batalie, cu o sageata infipta in piept. Aceasta
l
goticului. Datorita rne$terilor peregrini care veneau din Germania. din
il
ib
imagine este desigur o evocare a je11felor de sange platite de Dobre Italia $i din alte [ari ale apusului. expresia acestor picturi este destul de
Romanul In luptele cu turcii, lupte ill care au cazut rude apropiate. poate diferita. dar in cele din um1a este posibila o clasare in trei grupuri mai
B
oa
un fiu, poate un frate, uci~ de sageata pe meleaguri straine. importante. Cele mai multe ansarnbluri sunt realizate in viziunea acelui
Semnificativa ilustrarie de cronica, imaginea de la Le~nic a osta~1ilu curent denumit !iniar-naratil·. curent popular prin excelenta predominant
cazut in batalie avea valoarea unui indemn de vitejie !mpotriva turcilor, in [arile nordice. Bazat. inainte de toate. pe capacitatea de comunicare a
e’
care amenin(au Transilvania. Poate fi recunoscuta aici afirmarea unui liniei, pictunle goticului linior-narariv sunt concepute simplu, iar
puternic sim\ al prezentului istoric, care, fortand oanoanele iconografiei coloritul a$ezat in suprafcte plate nu face decat sa agrementeze local
traditionale, aducea in pictura religioasa chipul_ \)ietii pamantene. reala $i
’
imaginile al caror caracter este prevalent grafic Spre deosebire de
plina de zbucium. bisericile 01iodoxe. in intcriorul carora enniniile bizantine stabileau o Bi.1erica mlin(tstirii Cozia.
Principia! contemporane, picturile ce decoreaza pronaosul bisericii precisa ordine iconografica. picturile goticc sunt foarte libere din punct <<Gasirea capului Sfantului loan
mari de la manastirea Cozia sunt o danie a marelui domnitor Mireea eel de vedere al programului. cu greu putand fi stabilite anumite reguli de Botezatorul» rpronaos).
Batran, clc inscriindu-se in seria aulica a realizarilor artistice din Tara
Romaneasca. Terna centrala a acestei picturi o constituie Acatistul Maicii
Do11111u/11i, in fapt ilustrarea in 24 de imagini a unui vestit imn bizantin
de lauda, pe care, in secolul al XVI-lea, pictorii moldoveni ii vor aduce
103
102
 Bi
bl

''
io

ae
te

ilo
ca

an
Biserica evanghelicii din ,\./(!hi11cra1',
«Juda prim ind argin{ii tri'nhirii ».

St
detaliu.

’’
Biserica reformati't
din Sclntana de Mure.~ (jud. Mure~'.) Dar, fara indoiala, eel mai valoros ansamblu de picturi realizat sub

u
ln.Rer muzicant, detaliu. autoritatea stilistica a goticului liniar-narativ se pastreaza in biserica

Du
itr
ortodoxa din satul Strei (jud. Hunedoara). Executate intr-o epoca in care
distributie. Cel mai vechi ansamblu pastrat se afla in corul ~i absida pozitia sociala ~i politica a cnejilor romani fusese cons~lida:. ca unnare

mi um
bisericii evanghelice din Homorod (jud. Bra~ov). Pe bolta absidei se atla a stralucitelor campanii militare la care participasera. p1ctunle murale de
/is11s in glorie (Majestas Domini) lnconjurat de lnsemnele simbolice ale la Strei se datoreaza in principal me~truli Grozie(3ll. care semneaza in
celor patru evanghli~ (formand a~-numitl Tetrmnorf), iar pe peretii altar Ianga autoportretul sau. acesta fiind primul autopurtret de me~tr

tr
absidei sunt reprezentati cei 11 apostoli. Recunoa~tm cunoscut in arta noastra veche. Pe bolta altarului poate fi vazut lisus in

''D
aici o tema
iconografica pe care sculptorii occidentali au rezervat-o de regulii marilor glorie, iar pe peretele aceli~ incaperi se afla cortg~ul apost~lir. in

u
portaluri (Moissac, Autun, Vezelay etc.), substratul fiind de ordin
eshatologic, in directa legatura cu Judecata de apoi.
a
Pe peretele nordic al bisericii reformate din Mugeni (jud. Harghita)
ideea. deja evocata. a Judecii{ii de apoi. Pe peretele sud1c al nave1, cateva
scene din ciclul hristologic (Na}Terea, Baia Pnmcului, etc.). Deasupra
arcului de triumf se atla o ampla reprezentare a Bunei Vestiri, in cadml

St
ec
se pastreaza mai multe fragmente de picturi databile in preajma anilor careia a fost inserata si figura unui ctitor. probabil cneazul Petru, fiul Jui
1350. Temele principale sunt Legenda Regelui Lodislau ~i Legenda Zaicu. pe care docu;11entele ii men~ioaz in anul 13 cu oc~zia !7.
t
Sfintei Margareta. Ca pretutindeni, In cazul picturilor liniar-narative, rasplatirii sale pentru .. credincioasa slujba". '.$tiiml ca.in ann 1377 - USO

an
io

pliicerea povestirii este evidenta, cu o anume libertate a expresiei. care nu cnejii romani din Transilvania ~i din Banat au part1C1pat. la nnmeroase
tine seama de raporturile reale dintre personaje, ierarhia reprezentarii campanii militare intreprinse de Ludovic de Anjou in Itah~ de sud. est~
l

de presupus ca din aceasta tara a venit ~i un. al doilea p1ct?r la ~tre1.

il
fiind de ordin subiectiv. Stangaciile de redare sunt compensate de
ib

puterea sugestiei, caracteristici care pot fi invocate ~i in legatura cu acesta aducand cu sine forme stilistice din patna sa. pe attmc1 aflata sub
vastul ansamblu mural care decoreaza peretele nordic al bisericii autoritatea oicturii Jui Giotto. Marririlll celor 40 de mucenici, figura
B

oa
evanghelice din Malancrav (jud. Sibiu). Realizate, de asemenea, in Sfantului 1\iicolae, Mai ca Dmmwlui cu Pnmcul sa.u «}fi:l~ta. D1~ic
preajma anilor 1350, picturile de la Malancrav inrati;;eaza. in mai multe sunt figuri datorate neaparat unui me~tr de formape 1tahem:z:anta, atat
registre cu inlanfuire bustrofidonica imagini din Genezii ~i apoi un ciclu desenul mai suplu cat ~i modelajul rotund al formelor fiind concludente

e’
detaliat al vietii ~i Patimilor lui JisLtS Hristos. Lipsite de fundal. scenele argumcnte In acest sens. . . _
se desta~or In prim plan, pe un suport neutru;' Jectura compoziiiilor Vorbind despre picturile italienizante de la Stre1. nu vom mta ca,
fiind inlesnita de cadrajele simple, de trae~ directa ~i

’
fara recuzita inaintea !or cu cateva decenii. curentul pornind din peninsula italica se
auxiliara a personajelor. Aceluia!?i grup stilistic Ii apaqin picturile concretizase 1n frumosul ansamblu de picturi murale care impodbe~t
bisericii din Drau~eni Uud. Bra~ov) datand din preajma anilor 13 75 ~i biserica romano-catolica din satul Ghelinta (jud. Covasna). Pe peretii
avand ca tema principalaLegenda Sfintei Ecaterina din Alexandrici*1• navei se desm~oar mai rnulte cicluri na · cele mai izbutite
'·"./fjt~CA 9(JG'a
~} t~
1
* Chiar daca se incadreaza in stilul liniar narativ european, ansamblurile
de pictura de la Malilncrav :?i Draw;;eni prezinta mari deosebiri, datorute calita\ii
me~trilo care le-au executat (TS).
10 5 ": r, fry

104
 procedeul modelajului cromatic. pe principiul forma-culoare. Compo-
zitiile raman simple. fiira preocupari de perspectiva interioarii. farii \TCO
atraqie deosebita pentru artificiile decorative. scopul principal fiind
rostirea fara echivoc a mesajulu.i. Recunoa~tm Inca o data traditia
aflandu-se in partea nordica. unde por fi admirati.: lej:,ewla lui /,udis!uu )'i medievala a principiului cunoscut atat in lumea bizantina prin rostirea
o buna parte din ciclul bristolugic. remarcahile fiind sc-:ncte Cina cN1 de Sfantului Vasile. cat
$i in, lumea occidentalii prin scrierile ciirturarului
tuinli ~i Crucificureu. Pe peretele sudic o .fllllccotil de upoi. gray a:~ct Walafrid Strabo de la Reic;henau.
de trccerea timpu!ui. ~in reprezentare a Legenclei S/ilztt'i ,11,furgurew :-,unt ( c
opera unui mq1er mui apropiat de stilul liniar-narati\'.

Bi
IncunurninJ direqiu stilistica italienizanliL la biserici1 rcformatLi.
S<li1tana de tvlurc~. un me~tr. e\:ponent de searna al prerem1$terii. a Arta metalelor ~i alte arte (32)

bl
r~'alizt un ansamb!u de picruri din care se pasrreaza rnai multe preiioasc
fragrneme. In absida sanctuarului poare ft 'azut'i o reprezcntarc a S/hzrei Secondand indeaproape stralucitele realizari ale arhitecturii ~1
Ana i'n ipostaza intreita ct1 fcricitele neamun. de o park' ~i de alta fiind picturii din secolul al XIV-lea. unul din cele mai nobile capitole artistice

''
io
!ngeri rnu1icanti. in chiar centrul imaginii. Sfiinta Atta a fost infati::?ata ca din epoca este, Iara indoiala. acela al metalelor. Ilustrand, ca ~i artele

ae
o puternica zeitate protccrnare. desfa~um-i amplu mantia sub care se anterior cercetate, neincetatul balans dinlre orientul bizantin ~i occidentul
aduna cele lrei fiice ale sale cu fiii lor. Data fiind schema cornpzi\ah~ artei gotice. orfevraria face evidentii receptivitatea societatii romane~ti la

te

ilo
aproape identictt cu 3ceeu pentru !11(/icu ocroriroare. s-a crezut ca modul inovatiile de limbaj ale timpului. exprimand totoclata dorinta de afimiare
cu totui cJriginal de reprezentare a Anei fmreile, la hiserica din Santana de $i de reprezentare aulica. Legaturile artistice cu sudul bizantino-balcanic

ca
Mure~. s-ar explica printr-o contarninare cu k:ma amintita. Jn realitate. snnt ilustrate in primul rand prin tezaurul descoperit la GogO$U

an
este vorba ckspre o imagine de -;ine st:ltatoare. conceputa intr-un mod (jud. Mehedinti ). O frumoasa fructiera de argint aurit. de forma ova la cu
originaL prczen\a ei explicandu-se in legaturii cu cre~t"a populariti'i\ii marginile polilobate, este decorata. prin batere. cu vrejuri vegetale, iar in

St
cultului Sfimei Ana. mai ales in tarile nordice Prototipu! cnrnpozi\iei de centru cu doi grifoni afrontati. Alaturi de acest vas de ceremonie se cer
considerate ga;niturile de ce~tura.

’’
la Santana de l\fore~ nu a fost piina in prezent identificat. dar meri1a ,,a cerceii de tampla $i bratara apaninand
fie sublin~1t faptul ca aceasta imagine amicipeaza cu multe tkcenii aceluia$i tezaur. care ilustreaza nu numai legiiturile cu argintaria bizan-

u
amplele repre/.entari din pictura occidentala. in special din rarile tino-balcanica. dar ~i un anumit nivel la care societatea feudala din pfu1ile

Du
itr
flamande, unde cea mai pre(ioasa opera ce i-a fost consacrata a fost Olteniei dunarene ajunsese in ace! timp. Garniturile de centura sau
realizata de catre pictorul Quentin ivletsys. Fragrnente din Judernw de diadema descoperite.la Olteni (jud. Teleonrnm) ca ~i unii cercei de tam-
upoi, din Pi/du ,!l!c·iourelor i111elepre ·>i u fecioarelor neh1111e, fig:uri de

mi
plii $i unele inele apaninand descoperirilor din ultima vreme. atat in

um
apostoli se alatura acestei pretioasc compozitii. pentru a pune in e\ idenra Moldova cat $i in Tara Romaneascii. se inscriu in ace~i familie stilistica.
arta unui me::?ter stapan pe mijloacde sale. admirnbil desenator :;;i colorist Alaturi de ele. meritii a fi citata. chiar daca depa~qt' cu putin limitele

tr
~i. mai presus de toate, un remarcabil tauritor de tipuri feminine. veacului. ferecatura e\angheliarului Jui Nicodirn. databila in arml 1405.

''D
Catre sfar::?itul secolului al XIV-lea, secol atilt c.k receptiv la Pe coperta din fa\a este inta~ Riistig11ireo. cu figura crucificatului
inova\iik picturale europene. in hiserica enmghclica din Mali'tncra\' se intre Sf. Mari.a $i evanghelistul loan, iar pe margini apar figuri de apostoli.

u
adauga un nou ansamblu de pictur{1. de data uceasta decorand curul ~i profeti. evangheli$ti $i ingeri. Pe coperta din spate. este infat~
absida. Scene din ciclul hristologic. figuri de sfinti ~i de martiri. figura de a fm·ierea, in varianta ortodoxa a Pogordrii la iad. bordura fiind decorata

St
mari propoqii a Sfantului Crisrofi!r, Ana inrreilli cufericitele neumw·j ~i cu vrejuri yegetale. Executate din argint aurit prin ciocanire ~i gravare_
ec
alte imagini decoreaza sanctuarul bazilicii din Mal<1ncra\· intr-o comp(;nentele ferecaturii vadesc foiosirea docila dar stangace a unor
desfa~ur iconografica de acuzata expresie gotica. Sub influen\a modele bizantine, autorul fiind un me:;;ter provinci<il. pmite autohton.
t

an
rniniaturiltw at<1t de pre\uite la cunea rcgala franceza snu la cunea Incomparabil mai bogata este contributia me~trilo argintari sa~i la
io

imperial a de la Praga. a fost aplicata aici acea \ arianta stilistica a picturii constituirea capitolului metalelur pretioase ~i faptul trebuie exphcat in
gotice cunuscuta indeoh::?te sub denurnirea de gotic11! i111er11ufimwl de legrnura cu exploziva dezvoltare urbana de la nordul Carpati!or. nrnlte
l

il
ib

rnne sau srilul .fh11110s. Figuri elegante. caligrafiaie cu grija. siluete ora~e ca Sibiul. Bra~o\ ul. Clujul. dewnind irnpo1iante centre me~tqu­
pre! ungi cu mi~car dansante. o cromatica fr1stuoasa dar decorati\ a. iata gire~t. cu paiiicularii aplicare in domeniul orfe\Tariei. Alaturi de mnne-
B

oa
principalele caracteristici ale ansamblului mum! de la Malancrav. lnrre roase obiecte de cult. precurn ciborii. ci'idelniJe ~i potire. toate concepute
imagini de o particulara frumuse\e fiinJ L11ptn S/d11wl11i Glzeorglze rn potrivit gustului gotic de epoca. se cere a fi considerata o mare cant'.tate
baluuru/, compozi\ie care. pentru calita\ile sale. a fost uneori co111para1a de podoabe ~i nu este de mirare. date fiind neincetatele legiitun de

e’
cu opere ale mae$trilor nord-italieni. schimb existente intre Tarile Romane. faptul ca domnitorii de la Curtea
Intre tirnp. alaturi de mqterii peregnm. care erau purtawri ai de Argq sau de la Suceava yor recurge frecvent la aceasta prod~c\ie. Din
diverselor modaliti'iti stilistice ale goticului eur9\)ean. in Transilvania se pri.ma jumatate a secolului sunt de amintit fwmosul p~tir c~e la .~e1a Mare,

’
constituiserii cateva centre locale de pictw·a. cd mai important parand a de asemenea potirele de Cisnadioara. Hamba. Gu~enta ~1 ~el1mbar. toate
fi la Cluj. unde este mentionat ~i numele picturului Nicolae. tat'il fra(ilor Fereclltura Ewmgheliarului lui :Yicodin;
caracterizate prin compozi\ia simpla. prin baza circulara. piciorul troncu-
«Po,;ortirea lo lad».
sculptori Martin $i Gheorghe. Unor me$teri locali le pot fi atribuite nic. cupa scunda ~i largii. intre picior ~i cupii interpunandu-se un nod a
picturile de la Vlaha <jud. Cluj) :;;i de la Sfmpctru (jud. Bra:;;o\ ). In
ambele cazuri. se poate vorhi despre o sinteza dintre mijloacele
Biserica ewmghelicii din ;\!ii/dncrav
(jud. Sibiu), bol(ile cornlui »i ahsidei.
traditionalc ale goticului liniar-narariv
nord-italian. caracteristic fiind efortul de a prelua de la acesta din urma
cu forrne ale gnt icului
107
106
 I'afiaua de la Argep
din presup11s11l mormf1111
al domnitorului Vlaicu.

Bi
hiserica domneascii Sf Nicolae
din Curtea de Argq.

bl

''
io

ae
te

ilo
ca

an
St
’’
Epitafiil de lo Co:::ia.
Sf loan Boteziitorul, ,~f Gheorghe, Sf Ecaterina din Alexandria ~1 m-

u
semne heraldice. Potirele de la Turni~o. Cisnadie ~i Sacadate, provenind

Du
itr
cu probabilitate dintr-un atelier sibian. ca :;;i potirul de la Marpod, se
constituie in argumente pentru arta aurarilor ~i argintarilor din atelierele

mi
um
transilvanene ~i este foatie probabil ca intr-un asemenea atelier au fost
carui tratare decorativa este de obicei foarte sabra. Catre mijlocul lucrate ~i podoabele executate pentru voievozii Tarii Romiinqti.
secolului ~i mai ales 'in a doua jumatate a lui. documentele pomen~sc in in mormintele din biserica domneasca Sf. Nicolae din Curtea de

tr
repetate randuri de me~tri argintari sa~i din Sibiu. din Aiud, din Arge~ au fost descoperite numeroase inelc. aplice ~i alte podoahe. toate

''D
Sigh~oar. unii insarcinati cu misiuni importante in viafa voievodatului. de conceptie stilistica gotica. piesa de varf tiind a~-numit pajta de la
Marturiile documentare ~i mai ales piesele pastrate demonstreaza ca,

Potir, hisericc1 evanghelica din Marpod.
u
Arge.y, 1n fapt o reprezentare stilizata a fatadei unui caste!. aviind in
in aceasta vreme, odata cu arta metalelor nobile se lucra foarte mult in centru turnul de poarta, iar de o patie ~i de alta doua turnuri de flancare.
bronz, in primul rand pentru turnarea clopotelor (piese pastrate la
bisericile evanghelice din Sibiu, MaJancrav, Bazna, Saie~,
a
Nem~a.
Executia. de o remarcabila finete. permite situarea acestei aJmirabile

St
Seica
ec
bijuterii in familia celor mai valoroase piese produse de orfcvraria
Mare, Selu~, Petre$ti, etc.), clopote care au forme asemanatoare cu
europeana a timpului. incat cornparatia propus[t cu plachetele heraldicc
cristelnitele de bronz. lucru explicabil pentru ca se lucrau in acel~i
de la Aachen pare imru totul justificata. 0 interesanta piesa de sinteza
t

an
ateliere. Provenind din Transilvania sunt $i clopotele pastratc la Cozia $i
io

intre fonnele bizantine $i cele gotice este data de cildefni{o de lo

Cotmeana, unul dintre clopotele de la Cotmeana avand $i semnatura
Tismana, n transpunere in metal a unei biserici de tip cruce greaca
me$terului Banos. Mai pronuntat artistica es1e realizarea cristelnitelor. ca
l

il
inscrisa. dar decorata cu traforuri ~i elernente ornamentale de obar~ie
acelea de la Media~ $i ~aie, piese turnate probabil intr-un at~lier
ib

din
gotica. Provenind cu probabilitate dintr-un atelier transilvanean.
ora~ul Media$. Alcatuite dintr-un suport larg, cu aspect campaniforrn. ~i
cadelnita de la Tismana reprezinta. o data mai mult. efo1iul de elaborare
B

cupa scunda, aceste cristelnite sunt decorat~ cu vrcjuri de frunza de vie,

cu inscriptii ~i cu placute ornamentale, avand ca tema imaginea unui rege
tronand sau grupuri de animale in fuga.
oa
a unui limbaj plastic local. rezultat din asimilarea temeinica a mijloacelor
~ pe care. la vremea aceea. le vehiculau principalele zone de arta ale
Europei. ln esenta este vorba despre un act de crea\ie originala care

e’
Armonia compozi{ionala, sensibilitatea contururilor ~i executia de
defin~t mediul artistic local ~i aspiratiile sak spre autodefinire.
mare finete fac dovada unei reale maiestrii, explicahila in acea ambianta
care era in masura, tocmai atunci, sa dea la iveala p(sculptorii Martin ~i
Pe fundalul comp!exelor realitati istorice din Tarile Romane. veacul Vas de argint din te:::aurul de la Gog(\1·1,

’
al XlV-lea i~ afirma prezcnta ~i in alte domenii de creatie artistica. (vedere interioar{t).
Gheorghe din Cluj.
Broderia(33) este ilustrata prin monumentalul epital de la Coz.ia (1396),
Producfia de potire ~i de piese destinate cultului s-a aflat In continua
prin bederni(a $i epi1ralzilul de la Tismana, opere care contribuie la
cre$tere, cal·itatea executiei asociindu-se unot rafinamente ornamentale,
uneori de inspirafie italiana. Decorul se cornplica, atat ca procedee cat O?i
demonstrarea stranselor legaturi cu lumea bizantino-balcanica, legaturi
ca aparat ornamental, recurgandu-se la gravare ~i emailare, de asemenea

C'adelni{a de la Tismana.
la aplicare de placute turnate, iar in iconografie apar figuri de sfinti. ca In
cazul acelui foarte pre{ios potir din Ocna Sibiului decorat cu imaginile 109
108

Bi
bl
io
te
ca
’’
Biserica Sf Treime din Sire!,
discuri smal{ltite.
Du
motivate de fondul commi de credintii ~i de rosturile traditionale. Catre
aceea;;i lume sudica se orienteaza o buna parte din produqia de
ceramica, fie ca este vorba despre discurile smaltuite care decoreaza
mi
fatadele unor biserici din Moldova sau din Tara Romaneasca (Siret,
Cotrneana ). fie ca este vorba despre ceramica uzuala, en aceea
descoperita la Zimnicea, la Coconi, la Turnu SeYerin. la Cunea de Arge~
tr
''D
sau in imprejurimile Bucure;;tiului. Nu lipscsc insa nici manorii de
ceramica gotica la Cluj, la Bra;;ov, la Sibiu, la Roman, la Currea de
u
Arge$. la Campulung. fragrnentele descoperite prin cercetarile arheo-
logice fiind din acest punct de vedere edificatoare. Deschiderea catre
a
occident va Ji mai evidenta in emisiunile monetare. in sigilii $i in
ec
lnsemneJe hcraldice.
Complexa realitate artistica a Tarilor Romane de la sfar$itul
t
secolului al XIV-lea este stralucit ilustrata de tabloul votiv al Jui Mircea
io
eel Batran, aflat in biserica mare a manastirii Cozia. De;;i repictat la
inceputul secolului al XVIII-lea, el reproduce cu fidelitate originalul,
l
constituind din acest punct de vedere un document istoric de prim ordin.
ib
Domnitorul este inrati$al in calitatea sa de despot bizantin. avand
insemnul imperial al acvilei bicefale pe genunchii pantalonilor stram\i,
B
dar, in pofida insemnelor heraldice bizantine, costumul sau - ca ;;i al
fiului MihaiL care ll insoe~t in tabloul votiv - estc de tip occidental. Pe
de alta parte. modul in care cei doi dina~t inchina modelul bisericii catre
Maica Domnului corespunde schemelor iconograficc de lunga Heme
statornicite in spafiul balcanic. Pe ansamblu, tagl:Oul votiv de la Cozia
exprima marele efort de echilibru politic ;;i cuitural dintre cele doua
lumi, la intdlnirea carora s-au aflat Tarile Romane: orient ~i occident.
f'as smaltuit descoperit la Zimnicea.
110
SECOLUL AL XV-LEA
11wturitateo i111pli11irilor artistice
Pentru Tarile Romane secolul al XV-lea a debutat sub semnul
apasatoarei ~menitar' a .invaziei otomane. De;;i invins ;;i capturat de
Tamerlan in marea qaJalie de la Angora (28 iulie 1402), sultanul Bayezid
supranumit Yildirin1: (Fulgerul) lasa in urma sa un stat cu o putere
militara redutabiliL pe care succesorii s5.i au consolidat-o cu pretul
sangeros a nenumarate campanii. facand din peninsula Balcanica ~i din
spa\iul carpato-danubian un nepotolit camp de batalie. Cu urcarea pe tr?n
a energicului Mehmet al II-lea Fatih (Cuceritorul), pentru impenul
otoman se deschidea o noua epoca. gloria sa fiind consfintita in 1453.
''
odata cu ocuparea capitalei bizantine - Constantinopolul. Cazut sub
ae
puterea semilunii, Constantinopolul - devenit Istanbul - i;;i p~st:a
prerogativele de capitala imperiala. iradiind de aici incolo pe plan artistic
formele unei arte eclectice. in care se vor lmpleti nelncetat tradi\iile
ilo
bizantine. niciodata irosite definitiv. cu fastuosul aparat ornamental
caracteristic miei islamice. ~i de asernenea. neincetate sugestii venite din
an
larn:ul teritoriilor subjw.rnte. cu prccadere din lumea araba ;;i din Caucazul
atator stralucite reali~; arrnene ~i gruzine. infruntand colosul otoman ;;i
incercand a pastra cu statornicic fiin\a propriei patrii. donmitorii ?i
St
capcteniile militare din Tarilc Romane au scris in secolul al XV-lea
glorioase pagini. Mircea eel Batran. Dan al II-lea eel Viteaz. lancu de
Hunedoara. banateanul Pavel .. Chinezur·. Vlad Tepe:;; ;;i. mai ales. $tefan
u
eel Mare vor conferi aqiunilor rnilitare ale romanilor un nobil eroism.
itr
pentru ca, spre deosebire de iarile apusului. unde ri:izboiul era practi~
deseori cu o adevarata pJacere a nobililor ~i a o~tilr de mercenan.
um
apararea pamantului rom<h1esc s-a H"tcut cu participarca lntregului popo:·
constituit in oastea cea mare. forma de organizare militara cu stravech1
traditii. in care poate fi recunoscuta. tarii echiH1c. expresia legaturilor
indestructibile cu pamantul stramo~ec.
Frecventelor invazii otomane. deseori insotite de pustiitoare inrnzii
tatarqti. Ii s-au asociat tendintele de hegemonie ale regatelor nobi-
liare _ polonez $i rnaghiar -. toate aceste irnprejurari neprielnice punand
deseori in pericol via}a Tarilor Romane. ohligtmd la un neincetat efort de
St
autoaparare. Adevarat simbol al acestei lupte. domnitorul ~tefan. eel
Mare ( J457 - 1504) a dobandit nurneroase victori i impotriva du:;;marn lor.
an
g]oria sa rnilitara fiind incununatii de rnarea batalie de la Vaslui (10
ianuarie 1475). unde turcii au suferit. clupa cum marturisea sultana
Valide Mara. vaduva -.ultanului Murad J. cea mai grca infrangere din
il
istoria lor de pana atunci. Dcplin cn~tie de rolu! Moldovei ~i al Ta.rilor
Rorn{inc ca pavaza a Europei in calea im azici otomane. ~tefan eel Marc
sc adresa tuturnr c:lrmuitorilor Europei spunandu-le ca tara sa este o
oa
poarta a cre;;tiniita\ii: .. Dar daca accasta poartii care e ta:«1 no~stra v.a !i
picrduta - Dumnezeu sa ne fereasca de a$a ceva atunc1 toata cre;;tma-
e’
tatea va fi in mare primejdie".
Este lesne de intcles ca in conditiile neincetatelor amcnintari din
afars. insotik 5i de conflicte sociale interne -- deosebit de ascutite in
’
Transilvania. unde noua nobilime strainft tacea insupo1iabilii viata
iobagilor autohtoni - a fost necesar un sustinut efort de autop:r~
concretizat in construirea a numeroase cet{tti militare. ora;;ene;;t1 ;;1
111
 tarne~i. carora Ji se adauga re~dintl intarite ~i castelele. Impre-
sionante prin numar ~i prin amploarea amenajarilor. toate aceste
constructii se cer intelese !ntr-o dubla perspectiva: pe de o parte ele
ilustreaza ne1ncetatele lupre pentru apararea patriei. pe de alta parte au
constituit o adevarata ~coal in arta de a ciopli piatra ~i de a zidi durabiL

Bi
multe alte edificii din epoca respectiva trebuind a fi interpretate In
legiitura cu formele specifice ale arhitecturii militare ~i civile intarite.

bl
Confluentelor a11istice traditionale, cu participarea elementelor de pru-
venienta bizantina ~i gotica, Ii se vor aiatura in acest veac sugestii din Cetatea Severinului. i·edere
lumea Rena~tcri italiene. Dar, mai presus decat aceste confluente. genera/a ~i plan.

''
io
in cealalta parte a tiirii, in Oltenia ;;i in Banat, construqia cetatilor
veacului al XV-lea. veac al marilor eforturi pentru supravietuirea

ae
militare a beneficiat de efo1turile concertate ale voievodului Dan al II-lea
nationala. ii revine meritul de a fi dat la iveala realizari arti~ce majore.
eel Viteaz ;;i ale comitelui de Timi;;oara, Pippo Spano. Celebrul
sinteze de o pregnanta originalitate, in care se recunosc deopotri,·[i

te
condotier Filippo Scolari di Ozora, supranumit Pippo Spano, a colaborat

ilo
capacitatea de absorbtie culturala ~i aspira\ia catre frumos a poporului
indeaproape cu domnitorul Tarii Romane~ti la organizarea defer:siva a
nostru. Cu atat mai remarcabile apar realizarile artistice ale secolului al
Jiniei Dunarii, mereu amenintata de puternicele o~ti otomane. lntr-un

ca
XV-lea cu cat ele au fost dobandite in imprejurarile grele despre care a
interval de numai cativa ani, au fost intarite ~i amplificate cetatile de la

an
fost vorba. Severin, din Insula Banului, de la Or~ova $i de la Mehadia, de asemenea
au fost executate lucrari la cetatile apartinand cnejilor romani banateni, la

St
Drencova, cetate care apartinea familiei Bizere. ~i la cetatea Almajului,

’’
aflatii in posesia familiei Garli~tenu. in 1428 a fast construita ~i
Arhitectura fortificata ~i rezidentiata puternica cetate Sf. Ladislau de la Pescari, al carei rost ~r. suprav:~he

u
Du
directa a cetatii Golubac, de pe malul drept al Dunam. Lucranle de
Prima campanie de fo11ificatii a secolului al XV-lea se inregistreaza amplificare ~i ,de reamenajare a castelului rczidential di1: cetatea_ Timi-

itr
In Tara Romaneasca sub !nteleapta domnie a Jui Mircea eel Batn'in. ~oar, uncle se afla sediul comiteluL se alatura celor ~nte:1or ~ent1a,

mi
Experienta dobandita in campaniile anterioare ~i mai ales 1nfrangerea justificand prezenta unui mare numar de me~tn p1etran, um: ~e

um
suferita de cavalerii occidentali la Nicopole (25 septemhrie 1396l au fost provenienta italiana, fapt explicabil daca tinem seama de obar~i
argumente pentru consolidarea cetatilor Tumu, Giurgiu, Braila, Celei ~i florentina a comitelui Pippo Spano. Stiin<l ca acela;;i Pippo Spano adu-

tr
Turnu Severin. Cercetarile arheologice intreprinse in ultima vreme la sese pentru intarirea unor garnizoane cateva unitati de Cavaleri teutoni,

''D
Turnu Magurele ~i la Giurgiu nu sunt Inca revelatoare, incat despre cele
putem explica ~i aparitia unor elemente carteis~ ar_hi_tectu:ii goti~e
doua cetati sunt mai concludente descrierile de la mijlocul veacului al

u
de nord. daca nu cumva acestea se datoreaza penoade1 imediat urma-
XV-lea. Despre cetatea Giurgiului aflam ca era co1~struia din piatra
toare, cind conducerea operatiilor militare din Banat a fost preluata de
a
( ruinele cercetate prezinta un apareiaj regulat cu mari blocuri para-
Iancu de Hunedoara. Continuand opera inainta;;ului sau, lancu de

St
lelipipedice ). De plan patrulater, colfurile fiind intarite cu turnuri patrate,
ec
Hunedoara a acordaL de asemenea, o deosehita atentie cctatilor din
intreuul ansamblu fortificat era inconjurat cu ~anturi largi $i adanci ce se
Banat $i lui i-ar putea fi atribuita reamenajarea cetatii Severinului, un
pute;u umple cu apa din Dunare. Zidurile inalte erau prevazute in partea
pretios martor in acest sens fiind o frurnoasa cheie. de bolt~, decorat~ c_u

an
t

superioara cu drumuri de straja construite din lernn ~i suspendate in

io

frunze de stejar. Facand legatura intre $apte nervun cu prohlatura gotica,

consola. La Turnu Magurele, ;;antul de aparare a fost largit ;;i intarit cu
aceasta chei~ de boltii trebuie sa fi apartinut unei siili cu caractcr de
Cetatea Hotin, redere genera/{i. ziduri de contraescarpa, malul fiind in prealabil consolidat cu pari gro;;i

il
l

reprezentare. poate o sala comparabila cu sala cavalerilor din castelul de

ib

$i batufi unul langa celalalt. Din aceea$i vrerne dateaza ~i extinderea

la Hunedoara, despre care va fi vorba ceva rnai tiirziu.
fortifica[iilor 111 jurul re;;edintei domne;;ti din Targovi;;te. ora;; care
Dar cea mai importantii campanie de fmtificare, cu urn1ari substan-

oa
B

devenise intre timp capitala a Tarii Romanc~ti.

tiale pentru istoria arhitecturii, este aceea intreprinsa de 5tefan eel Mare
In Moldova, Alexanclru eel Bun a fost de asernenea preocupat de
amenajarea defensiva a teritoriului, cea mai importanta lucrare datand
~entru a intari Moldova irnpotriva numeroaselor amenintari din afaralO.

e’
Dupa ce in anul 1464 recucerise cetatea Hotinului. ocupata intre timp de
din timpul sau fiind neindoielnic reconstructia, in anul 1421. a cetatii
poloni, iar in anul 1465 luase in stapanire cetatea Chilia, in anul 1466
Hotinului, lucrare de rnari proporfii, la a car6 realizare au participat
Stefan eel Mare construie$te in intregime puternica Cetate Noua a
numero$i zidari trim~ de marele cneaz Vitold'al Lituaniei. Strajuind un

’
Romanului. De plan dreptunghiular, Cetatea Noua a Romanului a fost
vad al Nistrului, cetatea Hotinului are un.plan neregulat, cu ziduri drepte
construita deasupra unor trainice substruqii din piloti de lemn, armati cu
~i curbe ce se inscriu intr-o forma trapezoidala alungita, fiind !ntarita cu
barne orizontale potrivit unei tehnici de veche traditie bizantina. De plan
turnuri circulare ;;i patrulatere. Donjonur, deosebit de puternic, este situat
dreptunghiular. cetatea era intarita la colturi $i pe laturi cu turnuri Cetatea de la Pescari, plan.
la exteriorul laturii mici. Construite din piatra :;;i din caramida, cu grosimi
pana la cinci metri, zidurile cetatii Hotinului au fatadele decorate cu

Cetatea Hotin, plan.

motive geometrice executate din cararnida, proced.:u ornamental destul
de raspandit in ambian(a arhitecturii baltice. 113
112
 Cetatea Neamtului. vedere din incintii.

Bi
bl

''
io

ae
te

ilo
urmatoare, a numeroaselor curti de re~dinta ~i a ctitoriilor domne~ti.

ca
Alaturi de cetatile de piatra, se cer amintite fortificatiile cu val de pamant

an
~i palisade de la Berheci, Barlad, Valea Alba, Vaslui, toate ridicate cu
scopul de a impiedica patrunderea invadatorilor.

St
circulare, turnul de poarta fiind singurul de plan patrulater. Groase de In paralel cu construqia cetatilor militare de aparare se cere a fi

’’
4, 5 metri. zidurile erau construite din piatra ~i mortar rezistent. fiind considerata construirea cetatilor ora~enti menite sa apere a~ezril de Cetatea Neamfului. reconstituire a in/a
Cetatea de scawz a Sucevei,
astfel pregatite sa reziste chiar loviturilor de artilerie. Un ~ant de apiirare pericolul incursiunilor pustiitoare. Caracteristica mai ales pentru Transil- ti~r de ansamblu in urma lucriirilor

u
plan ~i vedere. Perimetrul exterior
vania, unde a~ezril sae~ti dispuneau de privilegii speciale. fortificarea intreprinse de Ste/cm eel Mare.

Du
cu t11rn11ri rotunde este opera lat de 9 - 13 metri ~i adanc de 4 metri. cu contraescarpa zidita, proteja

itr
cetatea. care dobiindea, odata cu inaltarea sa, un rol deosebit de urbana a fost in fapt un proces cu mai multe etape de realizare, secolul al
epocii l11i .5refan eel Afare. XV-lea fiind prin excelenta dominat de eforturile colective de organizare
important in sistemul defensiv al Moldovei. Catre 14 70. zona de rasarit a

mi um
tarii a fost !nzestrata cu cetatea de piatra de la Orhei (de plan romboidal, a autoapararii.
cu tumuri circulare la colturi), iar dupa aceea, $tefan eel Mare a procedat Cele mai vechi fortificatii ora~enti par sa fi existat la Sibiu, unde
la extinderea ceti'itii de scaun a Sucevei, construind de fapt o noua cetate ele sunt consemnate inca din anul 1366, cand zona centrala era deja

tr
in jurul vechiului caste! inaltat de Petru Mu~at. A vand un plan poligonal protejata de doua incinte cu ziduri de piatra ~i caramida. Amplificata cu o

''D
neregulat, noua ..::entura de ziduri a fost inzestrata cu opt tumuri cu a treia incinta in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, noua cetate a

u
sec\iune semicirculara, adaptate ca silueta conditiilor de lupta ale epocii, Sibiului a fost construita cu precadere din caramida, de unde denumirea
cand proiectilele de aitilerie puteau provoca distrugeri grave turnurilor cu de ora$ztl ro~u. data a~ezri de pe Cibin pe care turcii au incercat
seqiune patrata. ~anturi adanci ~i largi de peste 30 metri, cu zid dea zadarnic s-o cucereasca cu prilejul invaziilor din 1432, 1438 :]i 1442.
ec

St
contraescarpa, protejau putemica fortificatie, in interiorul careia vechiul Inalte de 6 panii la 8 metri, zidurile de incinta erau prevazute in partea
caste! mu~atin a fost reamenajat intr-o autentica re~dint' dornneasca. superioara cu ferestre de tragere, accesul tragatorilor fiind asigurat de un
drum de straja. suspendat fie in consola, fie pe putemice arce de

an
Cam in ace~i vreme, in fa(a cetatii Neam(ului, a fost amenajata o vasta
t

caramida ~i protejat de o copertina inclinatii spre interior. Din loc in loc,

io

platfom1a intarita cu patru bastioane semicirculare destinate pieselor de

artilerie, supraveghind totodata podul suspendat ~i accesul catre turnul zidurile erau protejate de turnuri patrulatere sau poligonale. intregul
sistem defensiv fiind construit prin conlucrarea ~i contributia tuturor
l

il
portii.
ib

Lucrari deosebit de ample au fost executate In aceea$i vreme la breslelor me~tugari.

Cetatea Alba, la ~are panzele de ziduri au fost rnult extinse, In anul 1476 Fiecarei bresle ii revenea datoria de a construi o parte din zidul

oa
B

fiind construita ~i marea poarta. Prelungite pana in 1479, cand au fost ceta\ii ~i un turn de flancare, cu obligatia de a-I repara ~i a-i asigura "ln
tenninate alte ziduri de api'irare, lucrarile de la Cetatea Alba au permanenta efectivul necesar de aparatori. De aici denumirile de tumul
transformat aceasta fortifica\ie in cea mai putemica amenajare defensiva ,,olarilor", turnul ,,dulgherilor", turnul ,,archebuz:ierilor", turnul ,,piela-

e’
a Moldovei, facand evidenta preocuparea domnitorului de a pazi tara arat rilor'' ~.amd pe care le poarta aceste tumurL denumiri similare rega-
la frontiera de sud cat ~i spre mare, de unde w;;or putea•fi atacata de tlota sindu-se la toate cetatilc ora$en~ti din Transilvania. intregita in secolul

’
otomana. Pentru ilustrarea uria$ului efort pe care Jloldova ii facea, In al XV-lea cu noi incinte, cetatea Sibiului ajunscsc sa insumeze circa
acea vreme. pentru asigurnrea apararii fi:ontierelor sale, este semni- 4 km de ziduri, intaritc cu 39 de turnuri ~i 5 bastioane semicirculare
ficativa ~tirea ca, in vara anului 14 79, a fost construita, intr-o singura pentru arti!erie. Cele patru porti ale ora~uli erau protejate cu turnuri,
campanie de lucru, noua cerate de la Chilia, ··pentru care a fost folosita deosebit de expresiv fiind acela de la poarta Ocnei. Cetatea Alba, plan.
mana de lucru a 800 de mqteri zidari -~i 17000 de ajutoare. ~tind ca. In
Cetatea de scaun a Sucevei, cheia de acel~i an, 14 79, Inca se mai lucra la Cetatea Alba, intelegem ca
bolter provenind din
domneascii.
re~·din{a Moldova dispunea de o adevarata armata de me~tri
searna carora poate fi explicata ~i realizarea, in perioada imediat
cons~rui, pc 115
114
 Sighi$oara, turnul cu ceas $i harbacana
por{ii principale a ora.)ului.

Sibiu, tumul dulgherilor.

Bi
bl

''
io

ae
te

ilo
ca

an
St
’’

u
Du
itr
mi um
tr
''D
Bra~ovuli era prevazuta cu curtine inaite intarite cu turnuri ~i bastioane.

u
sistemul defonsiv fiind completat cu ziduri scut 5i cu bastioane izolate.
a scoase in avanpost pentru apararea zonelor vulnerabile.
Dar cea mai frumoasa ~i mai expresiva cetate ora~ensc din Tran-

St
ec
Exemplul Sibiului - ~i mai ales faptul ca rezistase asediilor silvania es1e aceea. care s-a pastrat aproape intreagit de la Sighi$oara.
otomane - a fost stimulator pentru celelalte ora~e transilvanene, dar Desfa~urt ca o ampla cununii de ziduri pe culmea unui deal. ea adapos-
t

an
solutiile adoptate au fost diferite de la caz la caz. Pentru ora~el mai mici te$te cele doua platouri ale ora~uli de sus, sub paza zidmilor sale aflandu-se
io

au fost preferate initial cetati situate in zona centrala, inconjurand principalele monumente ale localitatii. Lungi de peste 900 metri, zidurile
biserica ora~uli. Foarte expresive cetati de tip central se pastreaza la de incintii au fost intarite cu 14 turnuri purtand nume de bresle. Patrulatere
l

il
ib

Media$ ~i la Aiud, ansamblurile fo1iificate constituind compozitii sau poligonale, aceste turnuri au siluete bine personalizate. de o particu- Sighi$oara. tumul
arhitectonice de o pregnanta frumusete, care confera o personalitatc de lara frumusete fiind principala poarta a ora$ului tumul cu ceas - turnul breslei cositorarilor.
B

oa
neconfundat ora~el respective. La Cluj, care dispusese $i el de o incinta cositorarilor $i tumul croitorilor. In ansamblu. cetatea Sighi$oarei
mai veche, noua cetate, inceputa in anul 1405, a fost realizata cu o conferii o imagine concludenta a arhitecturii militare dezvoltate in cadrul
nedisimulati.i preocupare pentru frumusetea formala, maiestria cu care au goticului transilvanean, fiind totodata o marturie a efortului de autoapa-

e’
fast executate balcoanele fortificate sau consolele etajate care sustin rare imbinat cu o fantezie libera in aplicarea principiilor de organizare
drumul de strajii indicand prezenta unor buni . me~tri, capabili sii defensiva, cu o subtil:'i lntelegere a raporturilor armonice dintre volumek
transmita sensul frumusetii chiar $i unor ziduri cµ;caracter strict defensiv, construite 5i modulatia naturala a terenului. Tot in secolul al XV-lea,

’
functional, construite din piatra dt! cariera :?i b!Ocuri rntuite. catre sfar$itul siiu, au fost incheiate ~i fortificafiile perimetrale de la
La Bra$OV, In secolul al XV-lea, sistemul defensiv era Inca Media$ sau de la Bistrita. dar. din ncfericire, demanteiarile din secolul
incomplet, apararea ora~uli fiind asigurata doar de mici cetati peri- trecut au provocat disparitia lor in cea mai mare parte.
metrale. Centura de ziduri a ora:?ului a fost inceputa abia dupa anul 1400,
dar lucrarile au mers foarte incet, pentru ca un secol mai tarziu mai
Sibiu, turnuri .yi zid de incinta
din vechea cerate.
existau intinse poriiuni de valuri de pamant cu palisade. Conceputa cu
multa ambifie, pe o vasta intindere, de plan patrulater neregulat, cetatea
117
116
 Pe fondul teribilei spaime provocate de invaziile otornane. masurile
de autoaparare s-au extins ~i fn lumea satelor. in prirnul rand In cadrul
a~ezrilo sae~ti privilegiate. Inca in amt! 1436. decanul de Sibiu ii
informa pe papa ca .,sa~i amenin!ati de turci i~ cauta scapare. fo11ifie<lnd
cuqile bisericilor". Av and la inceput aspectui U11l1f initiative izolate.

BBii
fenomenul fortificarii In mediul rural va capata proporiii impresionante.
spre sfar~itul \'eacului al XV-lea ~i cu precadere in secolul urmator.
Transilvania ajungand sa dispuna in cele din urma de eel rnai mare

bbll
numar de fo11ifica1ii tarne~i ~i de biserici fortificaie, la scara
2
europeana( ). Daca la Agnita cetatea sateasca exista in anul 1466. iar la

iioo

''
Ate! arnenajarile defensive emu incepute inainre de 1471. pentru foartc
multe localitati evenimentul botarator pentru campania de fortifica\ii a

ae
fost pustiitoarea invazie turceasca din anul 1493.

ttee
Tot 1n secolul al XV-lea, programul fortificarii apare ~i in legarnra cu

ilo
unele a~ezri monastice din Moldova. Printre primele manastiri fortifi-

ccaa
cate se nurnara ctitoria Jui Alexandru eel Bun de la Bistrita (jud. Nearnt)

an
unde existase $i o casa domneasca cu beciuri spatioase(3J. Manastirea
Putna. ctitoritii de Stefan eel Mare (amt! 1466 ), a fost inzestratti. curand
clupa lnaltare. cu o larga incinta fortificata, cu ziduri si turnuri de flancare.

St
’’’’
Din ansamblul fortificat al manastirii Putna nu se .mai p:istreaza dedt
Castelul Poenari.
turnul Tezaurnlui. datand din 148L Piesa reprezentativa pentru arhitecn1ra
gotica a epocii, turnul are un parter de plan patrat, deasupra caruia se $i, In acela$i timp. face mai evidenta preocuparea pentru fortificatie.

u
DDuu
ridica un corp prismatic octogonal cu trei niveluri. primele doua boltite Ideea de curte fortificata a fost reluata In Moldova. la Harlau, la I~i.

itr
pe nervuri iar ultimul, sub acoperi$. fiind tratat ca un drum de straja la Piatra Neamt, la Bacau, pretutindeni cercetiirile arheologice punand in
continuu. cu ferestre de tragere. Construit din piatra bruta ~i piatra taiuita evidenta importanta caselor donmqti. alaturi de care s-au aflat acareturi

mmii
~i nelipsitul paraclis. in toate cazurile. materialul arheologic (fragmente

um
cu profiluri deosebit de 1ngrijite, turnul Te::.a11r11!11i de la Putna este un
reper sugestiv pentru ceea ce va fi Jost in epoca respectiva arhitectura de sculptura decorativa, placi ceramice. etc.) face evidenta preocuparea
pentru finisajele interioare. lasand sa se inlrevada disparuta stralucire

ttrr
turnurilor de cetate ~i modul de rezolvare a spa\iilor interioare.
Vorbind despre fortificatia de la Putna. care nu constituie propriu-zis ornamentala a fostelor re~dint domne~ti.

''D
o cetate. ci doar o fom1a de protectie a unui ansamblu monastic care Spre deosebire de ansamblurile rezidentiale de tip curte, a caror

Afdmistirea Putna, rurnul «Tezaurului».
uu
cuprindea lntr-insul $i o casa domneasca, este timpul sa ne indreptam
atentia asupra acelor constructii cu caracter mixt: civil ~i militar. con-
ca
struqii apartinand fie categoriei castelelor de culme, fie cuqilor fortiti-
desra~u pe orizontala raspunde unor precise nevoi de ceremonial,
castelcle i~ concentreaza functiunile intr-un spatiu restrans, preferand
dezvoltarile pe verticala. Avand uneori rostul unor adaposturi temporare.

SStt
cate $i care, toate laolalta. fac parte din ceea ce am putea numi re~din\l de refugiu, ca la Poenari (jud. Arge~) sau Ia Cetatea Coltului (jud. Hune-
de reprezentare ale varfurilor nobiliare ~i ale conducatorilor epocii. doara), in alte cazuri castelul a fost ridicat la rangul unei re~din( de
te

#J't..

aann
Prima re?edinta tortificata de tip cm1e inconjurata cu ziduri de reprezentare, exprimiind in mod raspicat autoritatea seniorului. Atestarile
documentare dovedesc ca pana in secolul al XV-lea marea majoritate a
io

a?arare, la_adapostul careia se aflau locuinta seniorului. biserica paraclis

~ ~1 acaretunle, a fost aceea din Targovi$te. careia Mircea eel Batran i-a castelclor nobiliare folose;m Inca lenmul ca material de constructie.

iill
l

asigurat o pai1iculara stralucire in primele decenii ale veacului al XV-lea. Moda castelelor construite din piatra. putemic fortificate. dar amenajate
ib

:'i~Lat ~e ~ terasa inalta a riiului lalomi(a, cunea din Targovi$te a avut la interior pentru a raspunde ~i funqiilor de reprezentare sociala. pare sa
1mpal o mc111ta destul de mica, cu ziduri din bolovani de rau $i cararnida. fi fost inaugurata de Iancu de Hunedoara. caruia i se datoreaza cateva

ooaa
B

De plan patrulater regulat, incinta era intarita la colturi cu turnuri dintre cele mai impo1tante ~i mai frumoase realizari ale genului. Folosind
circulare, la interior, ~i poligonale spre exterior, fiind to~da prevazuta ca nucleu un vechi castru regal din localitatea Hunedoara, daruit in 1409

ee’’
cu un turn de poarta. Casa dornneasca. de proportii rnonumentale. era tatalui sau, cneazul Voicu. Iancu a procedat la arnplificarea ~i moder-
construita din caramida. Beciurile, spatioase ~i inalte, erau impaqite in nizarea radicala a castelului in anii 1440 - 1446. 1447 - 1453(4)_
patru nave prin trei aliniarnente de stalpi masiv~·e seqiune patrata, pe Pastrand nucleul romboidal al castrului, castelul a fost inzestrat cu un

Mil1wstirea Putna, turnul «Teza11r11/ 11 i »,
seC{iune .yi planurile nive!urilor.
’’
care se sprijineau dublouri In semicilindru, sistemul de holtire fiind amplu corp rezidn~al. la parterul caruia se afla o sala a cavalerilor, iar la
alcatuit din bolti in leagan. Deasupra beciuriior. care constituiau un veri- etaj o sala a dietei. Cele doua sali sunt boltite in cruce pe nervuri gotice,
tabil soclu pentru volumul casei domne$ti, se aflau incaperile destinate care se sprijina lateral pe console iar in centru pe cinci stalpi octogonali. Castelul Poenari. plan.
locuirii. precum ;;i o sala de adunari. In fa~d. parc-se, a existat un Jarg
foi$or catre care conducea scara de acces la nivelul rezidential Precdat~
Targovi~te
de curtile domne;;ti din Curtea de Argq ;;i Campulung.' CL;rtea de Ia
exprima cu mai multa claritate programul de reprezentare 119
118
 insuficient cercetata. activitatea lui lancu de Hunedoara, ca reorganizator
al sistemului defensiv transilvanean ;;i totodata ca !nalt mecenat de arta,
poate fi urmarita ~i la alte construqii de castele ~i cetati - Siria, Deva,
Tim~oar pretutindeni fiind evidenla optiunea pentru formele stilistice
ale arhitecturii gotice, fapt care ar putea sa surprinda, cunoscuta fiind
tineretea nord-italiana a ma~·elui comandant.
i~ aceea:;;i vrerne cu· construirea rnaretelor caste le despre care a fost
vorba, cnejii huned~ri procedau la construirea unor castele proprii,

BBii
cele mai multe ava'nd ca nucleu un mai vechi turn-locuinta. Astfel, la
Malie~t (jud. Hunedoara)\S>, in jurul turnului-locuin!a a fost amenajata

bbll
o incinta circularii intiiritii cu patru turnuri poligonale, ale ciirei curtine
erau prevazute cu ferestre de tragere ~i drum de straja. La Cetatea Col!LJlui Cetatea Co/fulzd, i·ecfere dinspre sud.
Uud. Hunedoara). care apartinea familiei cneziale Cande din Rau de

iioo

''
Mori, noua incinta are plan semicircular. langa donjon fiind construit ~i
un corp de locuinte. Similar, la Poenari (jud. Arge~). Vlad Tep~

ae
folosea
vechiul tum-locuinta ca nucleu pentru o cetate de refugiu. De plan

ttee
dreptunghiular alungit. adaptat formelor de teren, cetatea de la Poenari,

ilo
in cadrul ciireia tumul-locuintii capata funqia de donjon. era previizuta

ccaa
cu patru turnuri semicirculare. accesul fiind controlat de un pod ridiciitor.

an
Stadiul cercetiirilor nu pennite. deocamdatii, o prezentare mai
amanuntita a castelelor construite in secolul al XV-lea. Numeroase ruine,
unele i~pozante. existente la Boc~a. la Car~ov, la Turia, la Jimbor. la

St
’’’’
Lemnia, la Lacurile ~i in multe alte locuri nu au fost inca supuse unor
cercetiiri sistematice de arhivii ~i cu mijloace arheologice, astfel ca
Executata cu multa ingrijire, pietriiria indica, atat prin profiluri cat ~i prin delimitarea fenomenului de care ne ocupam este strict provizorie.
Castelul Hunedoara, vedere ~·i plan.

u
DDuu
repertoriul decorativ, faza tarzie a arhitecturii gotice. Sala dietei, a carei in a doua jumatate a secolului al XV-lea, cele mai importante con-

itr
arhitectura a fost de curand restaurata, este prevazuta spre exterior cu un structii de tip caste! se datoreaza initiativelor lui Stefan eel Mare, ele
coridor de odihna, inzestrat cu patru balcoane inchise de tip burduf. aflandu-se de cele mai multe ori in directa legatura cu cetatile zidite de

mmii
Admirabil gandite ca plastica monumentala, aceste balcoane se afla in

um
gloriosul domnitor. A;;a cum s-a amintit mai sus. odata cu refacerea
prelungirea contraforturilor care sprijina intreaga cladire spre valea cetatii de scaun a Sucevei ~i amplificarea centurii de fortificatii, vechiul
prapastioasa a paraului Zla~ti. Ferestrele coridorului, cu decor traforat,

ttrr
fort '111U$atin a fost transforrnat intr-un autentic caste! de re;;edinta. care,
acuza faza tiirzie a goticului, in timp ce la ferestrele burdufurilor. cu de;;i distrus in secolul al XVII-lea, la cererea turcilor. pastreaza inde~tu­

''D
cadre dreptunghiulare, se lasa descifrate ecouri timide ale Rena~tri. latoare elemente pentru a fi analizat pana la detalii. La adiipostul curtme-

uu
Simultan cu construirea cliidirii celor doua sali, pe latura rasariteana a
incintei a fost inaltata o capela, de asemenea marcata de elementele
a
stilisticc ale goticului. Alte doua corpuri cu caracter rezidential au fost
lor, consolidate ;;i inaltate. se aflau apartamentele domne;;ti prevazute cu
un paraclis, pe latura de rasarit. cu sala tronului, pe latura de vest. ~i o Castelu! Soim.~ vedere cu t11rn11! por(ii.
sala destinata marilor receptii. pe latura nordica. De-a lungul celor patru

SStt
construite in extremitafile incintei fortificate a vechiului castru. Ultimele
ec
ziduri de incinta ale castelului. construqiile se desfa~or perimetral,
amenajari ale impozantului caste! se datoreaza iniriativei lui Matia rezerviind in centru o curte interioara a ciirei expresie rnonumentala este
Corvin curiind dupa 1458. inzestrandu-1 cu o noua aripa in care se at1a ~i

aann
admirabil marcata de arcadele largi care permit accesul ciitre incaperile
t

a;;a numita camera de aur, Matia Corvin a folosit in fatada o larga loggic,
io

corpului de garda sau catre vasta pivnita construitii cu ingrijire intr-o

element arhitectonic in care poate fi recunoscutii influenta Rena~tri frumoasa arhitectura gotici.i. Ancadrarnentele pastrate. fragmentele de

iill
italiene, influenta a carei prezenta in arhitectura Transilvaniei va fi de
l

nervuri, cheile de bolta, totul demonstreaza apmtenenia re~dint

aici incolo tot mai puternica. Inzestrat cu un fastuos decor pictat ~i mobi-
ib

domne;;ti de la Suceava la formele arhitecturii gotice, siml~tudne cu

lat cu toata grija datorata unei locuinte regale, castelul de la Hunedoara a castelul Hunedoara piirand a fi mai mult decat accidentale. Intr-adevar,

ooaa
B

devenit eel mai stralucit exemplu de re~dinta senioriala cu arhitectura se poate afirma ca sala tronului de la Suceava trebuie si.i fi fost intru totul
gotica din Transilvania, el exercitand o puternica influenta - ca program asemiinatoare cu sala cavalerilor de la castelul hunedorean.
de reprezentare ~i ca decoratie - asupra castelelor ce vor fi construite

ee’’
in acela;;i mod fuseserii reamenajate rc~edintl domnqti din
ulterior.
interiorul cetatilor de la Hotin ;;i de la Neamt. La Hotin trebuind in mod
Un alt caste! constrnit de Iancu de Hunedoara est~ eel de la $oim~,
special sii fie ~emarct importanta acordatii paraclisului. al carui portal,

’’
situat pe un pinten stancos care domina valea Mure~li In imediata
' ;, l cu multe profiluri in retrageri succesive. constituie una dintre piesele cele
vecinatate a ora$ului Lipova. Inlocuind o veche cetate de paza, mai valoroase ale pietrariei gotice din Moldova. in a doua jumatate a
mentionata pentru prima oara In anul 1278, castelul $oim~ a devenit, in
veacului al XV-lea. Pe teritoriul feudei sale transilvanene la Ciceu.
urma lucrarilor intreprinse de Iancu de Hunedoara, un impozant caste! Stefan eel Mare reconstruia un caste! de culme, adaptfmdu-1 exigentelor Castelul Soim~, plan.
gotic centura curtinelor fiind intarita cu 16 turnuri de plan patrulater. I.a
~dapstul acestei redutabile fortificatii, se atla re$edinta senioriala
Castelul Hunedoara, sa!a cavalerilor.
prevazuta cu o sala a cavalerilor ~i o capela, toate purtand. ca :;;i castelul
din Hunedoara, marca stilistica a arhitecturii gotice de epoca. Inca 121
120
 epocii sale. Stampe datand din secolul uiecuL, fragrnente arheologice
precum ~i o stema pastrata azi !a muzeul dir\ Dej demonstreaza ca ~tefan
eel Mare a procedat ~i aici la o modernizare in stilul arhitecturii gotice.
fapt concludent pentru intregul proces constructiv al tirnpului.
Urmarind in continuare problemek arhitecrurii fortificate ~i de

Bi
rqedinTa, este rimpul sa poposim asupra unor categorii de edificii care
nu se lnscriu pe de-a-rnregul in nici una din categoriile amintite pana

bl
aici: re~dintl urbane. Cercetarile intreprinse pana in prezent demon-
streaza ca, in secolul al XV-lea, cea mai mare pane a edificiilor urbane
foloseau ca material de constructie lemnuL fie dispus in cununi mizontale

''
Sihiu. Pia(a A1icci.

io
(cu precadere in Tara Romaneasca ~i in Moldova), fie folosind sisternul

ae
,,in furci"(6), ca in unele localitati sasqti; sporadic au fost construite ~i arhitectura urbana a secolelor XV-XVI. exemple asemanatoare cu cele
case din piatra. ciiteva pastrate pana in zilele noastre. De~i afectata de din Sibiu ~i Bistrita aflandu-se in ora$ele slovace Bardejov ~i Presov sau

te

ilo
interventii in stilul Rena~tri care au modificat ancadramentele. a~ zisa in Boemia, la Ceske Budejovice, Cesky Krurnlov, Tele etc.
casa Matia f'orvin ct in Cluj pare sa dateze din prima jumatate a secolului In Moldova, din categoria rnonumentelor civile nefortificate se cer a

ca
al XV-lea. Bine propof!ionata, cli'idirea se desfa~or pe doua niveluri, cu fi amintite casa dornneasca de la Bistrita-Neamtllll. casa domneasca de

an
intrarca principala marcata de un larg portal in arc frant care conduce la Suceava ;;i casa domneasca de la Putna02>. Din prima casa nu se
spre o sal:i de degajare ce asigura circula\ia spre celelalte incaperi. Cam pastreaza decat pivnitele din piatra de plan dreptunghiular, odinioara

St
din aceea$i epoca dateaza re~dinta lui Vlad Dracul din ora~ul Sighi- tavanite. Fragmentele de placi ceramice cu reliefuri ornamentale, ca ;;i

’’
~oar. alte construqii de epoca fiind semnalate prin vestigiile !or la fragrnentele de fresca lasa sa se intrevada un pretios decor al i:ncaperilor
Bra~ov. la Bistrita, la Sebe$ Alba, la Turda $i la Sibiu. de locuit, cu atat mai mult cu cat ;;i pivnita fosese lmpodobita cu picturi

u
Ora~ul Sibiu are privilegiul de a conserva mai multe monumente murale. Construite din piatra pe doua ~i paqial pe trei niveluri, casele de

Du
civile cu arhitectura golica. cunoa~ter la Suceava $i Putna aveau o ampla desfa~ur pe un plan dreptunghiular,

itr
siluetei sale din secolul al
XV-lea fiind circumstantiatii de cercetarile recente ~i de iucrarile de fiecare fiind prevazuta cu incaperi pentru locuire dar ~i cu sali de

mi
restaurarcm. In zona centrala a ora~uli au existat trei locuinte de tip reprezentare, cea de la Putna fiind boltita pe nervuri sustinute pe stalpi

um
turn<S), eel mai impozant dintre aces tea (lncorporat ulterior casei centrali ~i pe console, amintind, a~dr. modelul des invocat al salii
Altenberger)19), prezentand un plan patrat ( 10 x IO m.) ~i patru nivelurL cavalerilor de la Hunedoara. Ancadrarnentele gotice contribuie la defi-

tr
primele doua boltite pe nervuri sustinute de un stalp central, urmatoarele nirea stilistica a acestor monumente care. impreuna cu cetatile ~i curtile

''D
doua tavanite pe grinzi masive de lemn. Ceva mai mic, mrnu!-Jocuinta al fortificate, au asigurat arhitecturii din Moldova o fizionomie stilistica
casei Haller are doar trei niveluri, iar eel de al treilea turn-locuinfi'i, al dorninata in prirnul rand de solutiile tehnice ~i decorative ale goticului.

u
casei Lutsch (datand din 1472 - 1474) se prezenta sub forma unui La Suceava. pe platoul cetatiL acolo unde cercetarile arheologice au
paralelipiped de sectiune patrata, flancat de doua corpuri mai scunde.
Catre sfar~itul
a
veacului (14 70 - 1491 ), Toma Altenberger construia o
surprins urmele mai multor re~dint
cuvine a fi remarcata casa de primiri caracterizata printr-o foartc
boiere;;ti din piatra sau din lemn. se
ec

St
neobi~ut de ampla re~dinta cunoscuta azi sub denumirea de ,,primaria spatioasa sala de ospete. a carei principala piesa decorativa era o soba cu
veche". Realizata in spiritul arhitecturii gotice tarzii, casa Altenberger se cahle decorate cu reliefuri heraldice smaltuite<l3l

an
t

desfa~or pe doua niveluri ~i se particularizeaza prin frurnuseiea Considerata in totalitate, arhitectura monumentelor fortificate ~i de
io

ancadramentelor de piatra, unele cu emblema proprietarului. autorul lor re~din\ din Tarile Romane in cursul secolului al XV-lea se caracteri-
parand a fi me~trul pietrar Andreas, originar din SibiuOOl. Aceluia~ zeaza prin statomicul efort de a asigura condilii de apararc ~i de refugiu,
l

il
ib

rne~t ii este atribuita verosimil a~ numita casa a Capitlului. in fafada pentru a prelntampina pericolul iminent al invaziilor pustiitoare. Din
careia se atla un foarte frumos portal in arc frant cu acolada ;;i baghete punct de vedere al expresiei stilistice, dincolo de unele sugestii prove-

oa
B

incru~ate insotite de o stema datata 1502. Secolului al XV-lea ii este nind din ambianta arhitecturii fortificate bizantine. predominante sunt
atribuita ;;i vechea hala din Sibiu, constructie de plan alungit avand la solutiile tehnice ~i decorative de provenienta gotica. fapt explicabil in
fatada un portic cu opt arcade ~i un pasaj care permitea accesul la cele 11 primul rand datorita rolului foarte activ pe care I-au avut in aceasta vreme

e’
pravalii. Deasupra se aflau incaperi-depozit $i pravalii destinate la ~antierl din Transilvania, voievodat care, rnai ales prin intermediul
origine negotului marunt. colni~tr sa~i. a asigurat o neincetata legatura cu marile centre de ira-
De un deosebit interes arhitectonic sunt cas<} Peterman (1480) $i casa diere ale arhitecturii gotice din vesml Europei. Adaptate terenului ~i

’
parohiala (1480) din ora!;ml Bistrita, amb¢le cu plan desfa;;urat In conditiilor locale, toate aceste construqii au reu~it sa se inscrie organic
adancime, datorita parcelarii inguste a terenului, ambde cu parter ~i etaj, in peis~jul local. a carui identitate istorica ~i anistica nici nu ar mai putea
accesu\ in curte fiind asigurat de un gang pi·elung, inchis spre strada de o fi recunoscuta farii aceste elemente. Bistrifa. $irul de case cu arcade.
poarta cu portal in arc frant. Incaperile sum boltite in semicilindru sau in
cruce, iar la strada parterul este prevazut cu un portic cu arcade pe stalpi
Sihiu, t11r1111l-loc11infa al casei
Altenberger.
de zidarie (la casa parohiala porticul ocupa doar o treime din fatada ).
Observam ca tipul de casa cu portic s-a bucurat de o larga raspandire In
123
122
 epocii Jui Stefan eel Mare a reu~it sa elaboreze tipuri de monumente care
se prevaleaza de programul funqional al arhitecturii bizantine :;;i,
totodata, de mijloacele tehnico-decorative ale arhitecturii gotice, totul
implantat intr-o conceptie spatiala de o indubitabila expresie autohtona.
Inceputul secolului al _XV-lea este marcat in Tarile Romane de o
destul de sustinuta canipanie constructiva in domeniul lac~urio
biserice!?ti !?i monastice. in Tara Romaneasca. documentele atesta
Arhitectura religioasa
existenta manastirildr"Bolintin, Snagov. Vi~na, Strugalea, in timp ce in

Bi
Mold~a are Joe ctftorirea importantelor manastiri de la Probota. Bistrita,
Spre deosebire de monumentele de arhitectura rnilitara ~i civila, ale Moldovita, Humor, Capriana, Varze~ti. iar in sudul Transilvaniei.
caror functiuni ~i forme decorative erau dictate de progresul telmicii de
Mircea eel Batran intarea manastirea de la Scorei. Conditiile istorice

bl
lupta ~i, totodata. de insa~ modul de viata al inaltei societati feudale, neprielnice explica distrugerea totala sau partiala a tuturor acestor
edificiile destinate cultului ~i a~ezmintlor monastice prezinta o gama monumente asupra carora cercetarile arheologice intreprinse in ultimii
mult mai larga de forme ~i de programe decorative, diferitele exigente de ani reu~sc sa arunce. tou~i.

''
io
o lumina concludenta*>. Semnificativ este
ordin ritual fiind corelate in mod nuantat cu opfiunile de ordin artistic. la

ae
faptul ca toate edificiile cercetate prezinta din punct de vedere
randul lor atlate sub incidenta traditiilor. a int1uentelor bizantine, gotice planimetric o dispozitie asemanatoare. fiind vorba, in esenta. despre
~i. incepand cu veacul al XV-lea, sub influentele Rena~tri

te
italiene. in interpretarea planului triconc adoptat inca din secolul al XIV-lea la

ilo
mediul rural romancsc, principalul material de constructie continua sa Vodita, Tismana ~i Cozia. pentru Tara Romaneasca, sau la Siret. in
fie - in virtutea puternicelor traditii autohtone - lemnul. Cercetarile Moldova. Tot de plan triconc este ~i biserica paraclis a curtii domne~ti

ca
arheologice lntreprinse in ultima vrcme confirma ca multe dintre din Targovi~te, fapt cu atat mai semnificativ cu cat, de regula. pentru

an
Jaca$urile Je cult imp011ante au fost precedate de constructii de lemn. constructia paracliselor a fost in general preferata o fom1a mai simpla,
Din !emn au fost primele ctitorii de la Voronet ;;i Dobrovat, din lemn fara abside laterale.

St
trebuie sa fi fost cele 50 de biserici de sat. pe care, !n anul 1428. Singurul monument integral pastrat de la inceputul veacului al

’’
Alexandru eel Bun le incbina ctitoriei sale de la Bistriia, ca ~i cele 56 de XV-lea. verosimil o ctitorie a Jui Mircea eel Batran, este biserica fostului
biserici din parfile Sucevei $i Cernautiului, daruite de ~tefan eel Mare schit Bradetu (jud. Arge~)*l. De plan triconc cu turla pe naos, biserica

u
manastirii Putna in anul 1486, din lemn a fost vechea biserica a

Du
din Bradetu reia procedeele constructive ale bisericii mari de la Cozia,

itr
manastirii Horodnicul de Jos (jud. Suceava) ca ~i prima biserica din simplificandu-le ~i adaptandu-le posibilitatilor ~i gustului me~trilo
$cheii Bra~ovuli. din lemn au fost primele biserici ale manastirilor locali. Prin materialele ~i modul de executie a zidariei (piatra bruta ~i

mi
banatene de la Sredi~t ;;i Parto~, dupa cum din lemn erau bisericile din caramida in registre alternate) ea aminte~

um
de biserica domneasca din
satele de pe Some~ - Maier, Sangeorz ~i Nasaud pomenite documentar Curtea de Arge~. dovedind procesul de asimilare a tehnicii constructive Bisericaf(Jstului schit Brddet11
la 14 decembrie 1450. Tot din lemn au fost biserica manastirii din Deda bizantine. Pridvorul de lemn. aflat pe latura de apus. in forma actuala (jud. Arge5!.

tr
(amintita in 1451 ). biserica manastirii din Stramba FiZC$Ului (jud. Salaj ), este o refacere tarzie. dar el poate fi considerat ca fiind un inlocuitor al

''D
mentionata in 1470, sau biserica de la Bradu (jud. Buzau). Singura pridvorului original, tot de lemn. intrucat. a~ cum se va vedea. in secolul
biserica de lemn pastrata din secolul al XV-lea, dar care are o valoare de

u
al XV-lea pridvorul de lemn devenise obi~nut in arhitectura
referinta pentru toate monumentele disparute, este biserica manastirii din ca monumentelor noastre vechi. De~i in stare de ruina. vechile biserici de la
satul Lup~a, pe valea Arie~ul (jud. Alba)04l. Construita in anul 1421, Humor ~i Moldovita retin aten\ia prin tehnica de constructie cu piatra de

St
biserica manastirii din Lup~a are o dispozitie planimetrica simpla: o nava cariera ~i fa\uita. de asemenea prin folosirea ancadramentelor de piatra
dreptunghiulara compartimentata ritual in naos-pronaos ~i prevazuta spre
te
profilata. totul vadind procesul de absorhtic a procedeelor _gotice. fapt
rasarit cu o absida decro$ata in trei laturi. Construqia este realizati'i. din care anticipeaza procesul de sinteza desavr~it in epoca liu Stefan eel

an
barne lungi dispuse In cununi orizontale, sistem constructiv caracteristic
io

Mare. Mai trebuie remarcat faptul ca la Bistrita-Ncamt. vechea biserica.

tuturor monumentelor romane~ti din tara ~i ale carui traditii coboara in zidita de A lexnmlru eel Bun. avusese fa\adele ornamentate cu discuri de
timp piina in indepartata epoca a geto-dacilor. Silueta bine proportionata
l

il
ceramica smaltuita. amintind procedeul decorativ inaugurat in Moldova
ib

a bisericii din Lup$a $i sobrietatea decoratiei constituie calitl'iti de de biserica Sf. Treime din Siret.
referinta pentru vastul capitol al arhitecturii de lemn romane;;ti.

oa
B

motivand, in substanta, minunatele realizari ale arhitecturii autohtone de

lemn din secolele urmatoare. Intr-adevar, numai pe fondul unei •) A supra arhitecturi i ecleziastice din secolul al XV -lea muntes~. a se
indelungate traditii $i a unei exceptionale discipline a materialului, se vedea o analiza completa a monumentelor existente sau a celor descopente pnn

putea ajunge - in primele decenii ale secolului al XVIll-lea - la acele
adevarate catedrale de lemn ivite in Tara Lapu;;ului ~mu
e’
sapaturi arheologice, la Cristian Moisescu. s_ecolt.tl al XV-lea, 11:1 "hia:11s" SC/II
0 ,. stagnare" f11 evolufia hiserici!or de :::zd dm Tara Rnmaneasca ! , ,.Ars
pe vaile Izei ;;i
Transsilvaniae'', t. VII. Bucure)ti. 1997. p. 5 59 (CM).

’
Cosaului, din Maramurq. ** 1 Biserica fostului schit Bradet11, atestata documentar la 1506, nu este
Alaturi de formele traditionale ale arhitecttirii de lemn, in secolul al mai noua de mijlocul secolului al XV-lea . existand in mod ~igur catre sfar~itul
XV-lea sunt de urmarit rodnice eforturi de sinteza locala, care fie ca acelui~ veac. dupa cum au demonstrat cercetarile arheolog1ce (cf. Gh. L Can-_
tacuzino, Cercetarile arheologice de la bi.~erca din Bradet - Arge$ $1
Bisericafostul11i schit Bradetu.
beneficiaza de exemplul monumentelor din '·secolul anterior, la care au sectiune si vlan.
fost fructificate. a:;;a cum s-a vazut, rnodelele bizantino-balcanice, fie ca problema datarii monumentului. .,BMI", XXXIX, 2. 1970. p. 56 29) (CM).
pornesc de la modelele arhitecturii gotice, reu$ind In cele din urma sa
realizeze prelucrari locale de certa originalitate. Tncununand aceste
eforturi $i izbutind sa ajunga la o admirabila sinteza stilistica, arhitectura 125
124
 T£trgovi!jle, biserica S.f Vineri
.. Domneasca Afici"i "'.

In continuare, urmarind cu precadere filonul bizantin ]n arhitectura

medievala de la noi, este necesar sa amintim ci't, 1n pofida deselor invazii
otomane ~i a luptelor intestine, in Tara Romaneasca au fost construite nu
putine manastiri $i biserici, dar eek mai multe au cazut prada
imprejurarilor vitrege din secolele care au urmat. Inca 1nainte de mijlocul

Bi
veacului se semnaleaza existenra manastirilor Dealul, Cascioarele,
Govora, Glavacioc, IezeruL In ultimele decenii fiind consemnata ctitoria

bl
manastirilor Tanganu, Mihoveni, Margineni, Babele, Tutana. Rancaciov.
In raport cu numarul mare de referiri documentare, martorii pastrati sunt
putin numero$i, dar concludenti pentru a anticipa concluzia ca, in Tara

''
io
Romaneasca. au continnat sa predomine modelele de tradirie bizantina

ae
progresiv asimilate unei viziuni locale. 0 izbutita realizare In acest sens

te
este biserica Sfanta Vineri ,,Domneasca Mica" din Targovi$te. Construita

ilo
din cararnida catre mijlocul veacului al XV-lea, In imediata vecinatate a
cuqii domne$li, biserica Sf. Vineri prezinta un plan uiconc cu turla pe

ca
0 1 2 6 Sm
naos. Inspirfmdu-se din naosul Coziei. me$terul constructor a simplificat .._____,

an
sistemul constructiv, sistemul de sustinere al turlei fiind caracterizat prin
Biserirn lui .)tef(m eel Mare din
prezenta a patru puternice arcuri semicilindrice, care se descarca In patru Tara Romaneasca, cat $i din Moldova, $i ca solutia de la Glavacioc
Tdrgovi!jte, planul ruinelor.
~nticpeaz

St
pile de zidarie adosate peretilor, de o parte $i de alta a absidelor laterale. cu cateva decenii mareata ctitorie a lui Neagoe Basarab din

’’
Atat absidele laterale cat $i absida altarului se particularizeaza prin Curtea de Arge~. Dar planul triconc nu este singurul practicat In cursul
adancirea formelor, adancire care, in cazul absidei altarului, este accen- secolului al XV-lea. La Targul de Floci Uud. Ialomita), la Cetiiteni ;;i

u
tuata de prezenra unui arc intermediar, rezultatul fiind o rn~obi$uta Suslanqti (jud. Arge$), la biserica Sf. Gheorghe vechi din Bucre~ti,

Du
alungire a intregului plan. Pronaosul este ingust, boltit In semicilindru

itr
cercetiirile arheologice au pus in evidenta existenta unor edificii cultice
longitudinal, iar pe latura de vest se afla un pridvor cu trei deschideri, al caror plan este de tip mononavat, cu compartimentarea rituala in

mi
cate una pe fiecare latura. Inspirat probabil din pridvorul de la Cotmeana, naos-pronaos, absida altarului. totdeauna decro$ata, fiind semicirculara la

um
pridvorul bisericii targovi;;tene este o realizare demna de atentie, pentru interior $i poligonala la exterior. in mod special atrage atentia biserica
ca ne aflam in fata ce\ui mai vechi pridvor deschis pastrat in arhitectura din Targul de Floci07J, a carei tehnica de constructie este tipic bizantina.

tr
noastra medievala*l. Fatadele sunt ritmate de arcaturi oarbe, asemana- cu asize alternate, din blocuri de piatra fatuita $i din caramida, cu tiranti

''D
toare cu cele de la Cotmeana ;;i, tot ca acolo, arhivoltele arcaturilor sunt de lemn ingropati in mortarul de excelenta calitate. Singurele mo-
decorate cu discuri de ceramica smalruita alternand cu tlori cruciforme.

u
numente apartinand tipului planimetric mononavat care se pastreaza in
Initial, fatadele au fost acoperite cu o tencuiala subtire pe care fusese Tara Romaneasca sunt biserica din Dragomie~t (jud. Dambovita)
imitata, prin sgrafitare ~i colorare, alternarea materialului de construqie, a databila In anul 1453 ~i paraclisul bolnitei manastirii Bistrita (iud. Vill-

St
respectiv caramida ;;i rosturile largi de mortar.
ec
cea), datand din ultimul deceniu al secolului al XV-lea. A vand o
Contemporana, fiind retacuta in 1443, biserica manastirii Saraca inft~are modesta, paraclisul de la Bistrita. ctitorie a boierilor Craiove$ti,
(jud. Timi$) prezinta o dispozifie planimetrica deosebita, datorita este inrafi$at in tabloul votiv, pictat curand dupa zidire, cu un pridvor de

an
t

absidelor laterale de forma dreptunghiularaOSl. Un plan asemanator, dar lemn pe latura vestica, pridvor intru totul asernanator cu prispeic caselor
io

mai complex ;;i mai spa\ios, avusese vechea biserica din Lipova tarane$ti. Pe aceasta cale poak fi justificat ~i pridvorul de lemn al
(jud. Arad)06>. bisericii de la Bradetu. deslu~in-. totodata, procesul genetic al prid- Biserica din Lujeni, i·edere
l

il
ib

Dintre monumentele de plan triconc cunoscute in Tara Romaneasca voarelor romanqti care. impreuna cu prispele. se ]nscriu intr-o conceptie dinspre nord-est.
in a doua jumatate a secolului al XV-lea, o mentiune specialii se cuvine spaiiala tipic romaneasca. pridvorul sau prispa fiind un necesar element

oa
Biserica manastirii Saraca (jud. Tim~).
B

bisericii manastirii Glavacioc, reconstruita in vremea voievodului Vlad de legatura intre interiorul locuintei sau bisericii ~i natura inconjuratoare.
Calugiirul, care i;;i instalase aici ;;i o re;;edinta domneasca. Cercetarile in timp ce in Tara Romaneasca procesul autodefinirilor stilistice se
arheologice (inca neepuizate) au pus in evidenta faptul ca biserica bizuia in primul rand pe interpretarile in spirit autohton ale modelelor

e’
manastirii fusese i'nzestrata de la inceput cu un pronaos supradimensionat bizantino-balcanice, in Moldova aceleia$i vremi avea loc o elaborare
in largime, avand sistemul de boltire susiinut cu ajl!torul a patru stalpi mult mai complexa. caracteristica fiind absorbirea procedeelor con-
centrali. Este de observat ca supradimeno~

’
in largime a structive ;;i decorative preluate din arhitectura goticii. Explicatia acestui
pronaosului este o inveniie specifica a arhitecturii noastre vechi, atat din fenomen se cere cautata in conditii\e istorice din Moldova, unde. a$a cum
s-a vazut, o huna hucata de timp eforturile constructive se concentrasera
in exclusivitate asupra realizarii unei redutabile retele de cetiiti $i Biserica din Lujeni. plan.
•l Un alt pridvor mai vechi, asemanator cel~ti de la biserica Sf. Yineri din
Targovi$te, a existat la biserica-paraclis a curtii domne$ti din acela$i Ora$,
surmontat de asemenea de un turn-clopotnitii, care ii va fi servit drept model
':£ARA l200
BiseriCl1 man{tstirii Saraca, plan.
(Cristian Moisescu, Tdrguvi.}le, 111011u111en1e islorice .}'i de aria. Bucure;;ti, 1973,
p. 121-127) (CM).
127
1)6
 re~dint fortificate. In primii 30 de ani de domnie a lui ~tefan eel l\fare,
din 1457 pana in 1487, energicul voievod abia daca a avut timp sii se
ocupe de ctitorirea manastirii Putna ~i a manastirii Prohota, destinata ca
necropola pentru parintii sai08>. in ace~i vrerne, o inlreaga oaste de

Bi
pietrari ~i zidari trudeau pentru refacerea ~i amplificarea cetatii de scaun,

.
...
a cetatilor Neamt, Cetatea Alba, precum ~i pentru cnnstruirea noilor
cetati de la Roman ~i Orhei. Fiind familiarizati cu formele arhitecturii

bl
militare ~i civile, me~tri Moldovei Jui Stefan eel Mare vor transfera o
parte din aceste forme la constructiile bisericqti ctitorite in numar mare
incepand cu annl 1487. Cunoscute fiind aceste imprejurari, nu va

''
io
surprinde daca monumentele religioase vor prezenta numeroase inter-

ae
ferenre cu arhitectura laid ~i daca se va produce o originala sinteza intre

te
programul spatial reclamat de cultul ortodox ~i rnijloacele tehnice de

ilo
realizare. Tn fapt, a~ cum s-a observat mai sus, procesul de sinteza
incepuse inca in vremea Jui Alexandru eel Bun, la Humor, la Moldovita,

ca
el fiind continuar chiar ~i in cazul unor ctitorii mai modeste, precum Biserica S.f Cruce din Patraufi.

an
ctitmia cneazului Vitold de la LuJem (circa l 452). De plan dreptun- de planuri favorizeaza efectul de inaltare. punand in valoare programul
ghiular. en ohi~nuta compartimentare in naos-pronaos, hiserica din iconografic.

St
Lujeni este previizuta cu o absida semicirculara la interior. poligonala la Trebuie subliniat faptul ca sistemul arcelor etajate - In formula

’’
exterior. potrivit traditiei instituite de arhitectura bizantina. BoJtile in prezentata mai sus - este o inventie proprie constructorilor din Moldova
semicilindru cu dublouri se inscriu principial aceli~ traditii (ca la Jui Stefan eel Mare :;;i constituie o contributie pe cat de originala pe atat

u
Du
Biserica S.f Gheorghe din Har/au, Sannicoara din Curtea de Argq sau ca la Turnu Severin), dar tehnica de de valoroasa, din punct de vedere structiv :;;i plastic, a arhitecturii vechi

itr
faf ada nordica. constructie cu piatra de cariera apaqine ambiantei stilistice a goticului. romane:;;ti la patrimoniul arhitecturii universale (19).
care In Moldova intrase in traditia locala. Confluenta stilistica Pronaosul de la Patrauti este boltit cu o semicalota sferica sprijinita

mi um
~ bizantino-gotica poate fi recunoscuta ~i la primele ctitorii ale Jui $tefan pe patru arce suspendate in consola. consola fiind in general preferata de
/
,I ' \
\
eel Mare, la Putna ( 1466), la Probota ~i la Capriana. Planul triconc, catre me:;;terii din Moldova, intrucat oferii avnt~jul de a degaja mai bine
folosit cu precadere pentru bisericile manstire~. este realizat intr-o spatiul interior. Decorul fatadelor consta in primul rand din inaltele

tr
tehnica de zidarie specifica goticului, cu piarra de cariera ~i piatrii arcaturi oarbe care imhraca peretii turlei $i peretii celor trei abside.

''D
profilata. La primele doua monumente, cercetarile arheologice au dat la Deasupra arcaturilor oarbe se afla o friza alcatuita din placi patrate de

u
iveala ~i fragmente de discuri srnaltuite, prezenta acestora in decorul ceramica cu nuante de violet ~i verde. Ancadramentele de piatra ale
fatadelor urmand a constitui. de asemenea, o caracteristica a arhitecturii
ca ferestrelor sunt dreptunghiulare. cu baghete incru~ate. Observand ca
epocii lui $tefan eel Mare. acest tip de ancadrament nu se intale~ niciodata in arhitectura reli-

St
In anul 1487, erau ctitorite simultan doua biserici: Sf. Cruce din gioasa gotica. ci numai la monumentele civile $i militare, a~ cum se
intampla ~i in Moldova Jui Stefan eel Mare. devine evidenta preluarea de
te
Patrauti ~i Sf. Procopie din Mil~aut. Distrusa de armatele austriece in
timpul primului razboi mondial, biserica din Mil~aut nu ne este la monumentele anterior construite. Portalul vestic esle in arc frant, cu

an
cunoscuta decat prin intermediul fotografiilor ~i releveelor vechi. In
io

profiluri in retragere. in timp ce portalul dintre pronaos ~i naos este de tip

schimb, hiserica din Patrauti se pastreaza intacta ~i permite precizarea dreptunghiulnr cu haghete incruci:;;ate. Acoperi~uL deosebit de important
optiunilor de ordin tehnic ~i formal care de aici incolo vor putea fi
l

il
pentru expresia arhitectonica a edificiului. este compartimentat, fiecare
ib

recunoscute in ansamblul monumentelor ctitorite de $tefan eel Mare. De parte a edificiului avand propria sa lnve!itoare. Originar tot din
plan triconc, cu turla pe naos, biserica din Patrauii este zidita din piatrii arhitectura civila ~i militara a goticului. acoperi~ul de la Patrauti i~

oa
B

de cariera, doar muchiile fiind realizate cu blocuri regularizate. Sistemul gase~t corespondenta la toate monumentele epocii. el fiind confirmat 0123i.5678910
de boltire al naosului, deosebit de original, are numeroase implicatii atat fara echivoc in reprezentarea bisericii a~ cum apare in tabloul votiv.
pentru structura de rezistenta a edificiului, cat ~i pentru expresivitatea intru tntul asemi:inatoare cu biserica din Patrauti fusese ~i biserica din

e’
siluetei exterioare, de asemenea pentru ritmica spatiului interior. Por- Mil~aut, acel~i model fiind preluat la ctitoriile anului urmator. la
nindu-se de la principiul tradifional bizantin al celor patru arce mari, biserica Sf. 11ic din satul cu acel~i nume de Ianga Suceava ~i la biserica

- deasupra carora, prin intermediul a patru pandi~tv,

01
Biserica S.f Gheorghe din Hdrlau,
secfiune $i plan.
’
Sm se trece la deschi- Sf. Gheorghe a fostului schit Voronet. Dincolo de unele mici diferente
derea circulara a turlei, me:;;terii moldoveni au imaginat un sistem fonnale. la aceste din urma monumente este de remarcat dezvoltarea
imbunatatit, introducand in interiorul partii inferioare a tamburului Inca sistemului decorativ cu discuri de ceramica srnal\uita care alcatuiesc frize Biserica S.f Cruce din
patru arce dispuse diagonal, deasupra can)ra, prin intem1ediul altor patru largi. cu trei randuri de discuri, imediat sub corni~e. Decorate cu reliefuri Piitraufi,sectiune $i plan.
pandantivi, se realizeaza suportul necesar pentru o turla cu diametrul mai
mic, deci mai u~oar ~i mai putin angajanta pentru rezistenta edificiului.
Odata cu lmbunatatirca de ordin structiv se obtine o elansare pe verticala
a intregului edificiu, care ca~tig astfrl in eleganfa, iar la interior etajarea
129
128
 Observatia este valabila ~i pentru biserica Sf. Gheorghe din Borze~ti
(jud. Bacau). ctitorita de ~tefan eel Mare In anii 1493 -1494. Acest edi-
ficiu aduce insa noutatea adaptarii la planul dreptunghiular a sistemului
de boltire cu cupole. doua in pronaos ~i una in naos. toate situate pe
aliniamentul axei est-ve5t. Ferestrele bipartite cu traforuri, intreaga
pietrarie gotica este de rtatura sa confirme o data mai mult participarea
unor pietrari formati in: ambianta acestui stiL in timp ce compozitia
spa\iala interoa~., cu compartimentarea rituala ~i boltirea cu cupole

Bi
semisferice. se explica prin autoritatea programului bizantin ortodox.
A~a cum s-a observat p011alurile. ancadramentele de fereastra ~i. in
general. pietraria profilata de tip gotic din Moldova sunt indeaproape

bl
inrudite cu cele aflate la monumentele contemporane din Transilvania,
mai ales din zona Bistrita-Nasaud - Dej. fapt lesne explicabil daca se Biserica Adormirea Maicii Donmului d

''
tine seama de stransele legaturi de ordin economic ~i politic, legaturi

io
Bor::ec;ti (iud. Baciiu). redere

ae
facilitate de prezenta - tocmai in pa1\ile Dejului - a feudei Ciceului, in
spatiul careia initiativele ctiore~ ale Jui Stefan eel Mare au fost cu

te
deosebire dense. in continuare. ctitoriile lui $tefan eel Mare au adoptat

ilo
fie varianta de plan triconc cu turla pe naos $i pronaos supradimensionat
in largime - la Dorohoi ~i Hu~i ( 1495 ). la Bot~ani ( 1496) -, fie varianta

ca

an
de plan mononavat cu calote semisferice dispuse In Jungul axei est-vest,
ca Ia biserica Arhanghelul rvlihail din Razboieni ( 1496). Anul 1497 a fost
incununat de doua realizari care pot fi considerate ca modele reprezcn-

St
tative pentru arhitectura epocii lui $tefan eel Mare.

’’
in acel an. la manastirea Neam\. a~ezmnt de prestigiu datand din
vremca Jui Petru Mu~aL era construita biserica inaHarii, edificiul la care

u
Mfinilstirea Neamf, biserica pe teme heraldice ~i colorate in vcrde, in ocru sau in bnm. discurile de

«:IJa))
erau fructificate toate experientele anterioare ale arhitecturii din Mol-

Du
fnillfarii.
sec{iune axonometricd,

itr
ceramica smaltuita introduc in compozitia fatadelor un pretios element dova. Naosului de tip triconc. cu turla inaltata deasupra sistemului de
plan si vedere. ornamental. In anii un11atori, au fost inal\ate paraclisele cuqilor domne~ti arce etajate. ii este alaturata pe latura de vest o camera a mormintelor.

mi
din Vaslui (1490), Bacau (1491) ~i Ja~i (!491-1492). Pastrand forma de care se interpune intre naos ~i incaperea pronaosului: pronaosul boltit cu

um
plan triconc $i sistemul de boltire de la ctitoriile anterioare, aceste doua calote semisferice preia in fom1e monumentale compozitia de la
monumente se particularizeaza prin supradimensionarea in largime a Borze~ti. iar catre vest edificiul este incheiat cu un pridvor inchis. Apa-

tr
pronaosului. solutie care in aceea$i vrerne apare ~i la ctitoria lui Vlad ruta. Inca din vremea lui Alexandru eel Bun. la Bistriia. reluata apoi la Biserica Adonni,"ea Maicii Domnului'

''D
Calugarul de la manastirea Glavacioc $i care trebuie considerata ca una Puma ~i la Probota. camera mormintelor (gropnita) interpusa intre pro- Borze.~ti sec{izme .~·;plan
dintre inovatiile vechii noastre arhitecturi In general $i totodata un naos $i naos este o inovatie specifica a arhitecturii moldovenqti care. de

u
element de unitate intre $Colile de arhitedura romaneasca din Moldova $i
ca aici incolo. prin intcrmediul exemplului de la Neamt. rn fi pastrnta la
din Muntenia. principalele biscrici m<'inastre~ din Moldova. iradiind sporadic $i in Tarn

St
Construita in anul 1492, ca paraclis al curtii domne$ti din Harlau, Roinaneasca. Idcea pridvorului de pe ]~itura vestica va fi de asem~n
biserica Sf. Ghcorghe este tot un monument de plan triconc, dar aici reluata la monumentele ulterioare. !neat se poate sp11nc ca hiserica Inal-
te
pronaosul prezinta o u~oar alungire, boltirea sa fiind caracterizata prin tarii de la rnanastirea Nearn~ a devenit penlru mai binc de o suta de ani.

an
folosirea unui sistem de nervuri gotice care descriu figura unei stele cu
io

prototipul principalelor ctitorii ce \Or fi inaltate pe pamantul !Violdovei.

opt colturi, in zona centrala inaltandu-se cupola semisferica. La acest in fonna originara. pbstica arhitectonica a rnaretului edificiu era
monument, pentru prima oara in arhitectura religioasa din Moldova, au
l

il
realizata cu participarea mai multor dernente: pietraria cu profiluri gntice.
ib

fost folosite largi ferestre cu rnenouri ~i traforuri. ceea ce, impreuna cu discurilc de ceramicii smaltuiti:i car<o? forrneazil o friza decorativa irnediat
considerarea frurnosului portal cu profiluri in retragere, constituie sub corni$e ;;i care impodobesc arhivoltele ancadramentelor. tencuieli
B

oa
temeinice argumente pentru a invoca prezcnta unui rne$ter de formatie subtiri cu irnitatia unui apareiaj regulat. figuri de sfinti pictate in firidele
gotica. Acela$i me$ter a lucrat, poate. la biserica Sf. Nicolae din Baline~t de sub corni$e. Mai trebuie ohservat ca. pentru a compensa optic alun-
Uud. Suceava), ctitorie a logotatului loan Tautu, din anii 1492 - 1493. girea edificiului. fotada este ritmata de benzi verticale de caramida

e’
De plan mononavat. compartimentata In pronaos $i naos. biserica din sma!luita. La abside intenine o ritmica etajare de arcade. firide ~i ocnite.
Baline$ti este boltita in semicilindru cu dublouri. C~ea cc particulari- sistem intalnit ~i pana aeum la monurnentele lui $tefan eel ]\{are. dar care
zeaza, din punct de vedere planimetric ~i volumetdr acest monument cu

’
la Neamt capata o interpretare desavr~it Pe ansamblu. decorul fatadelor
frumoasa silueta este faptul ca pronaosul are .partea de vest tratata ca o de la Neamt se impune prin varietatea $i bogatia mijloacelor. dar mai ales
absida in trei laturi, iar intrarea situata pe latura sudica este protejata de prin sarnn1a !or organizare. astfel ca nici un moment nu lasa impresia de Biserica Sf Afihail din Rdzhoieni
un turn-clopotnita, al carui parter, cu cate. 9c arcada deschisa pe fiecare excesiva incarcare. dimpotriva: de echilibru $i arrnonie. (jud. Neam!). fa(ada sudicd.
latura. are aspectul unui pridvor. Soclul de piatrii profilata, balustrada ;;i
bolta pe nervuri gotice a pridvorului, portalurile $i ancadramentele
Biserica SJ Nicolae din Btilinqti,
vedere ~-;plan.
ferestrelor, totul indica la Baline~t
fonnatie.
miiiestria unui pietrar de excelcnti:'\
131
1~0
 Biserica Taierea Capului Sf loan
Bote::atorul din sand Arhore
(Jud. Suceam ).
?iserica Sf loan Bote::atorul din Piatra
v'eamt. sec{iune axonomerrica ~·i vedere
dinspre sud-Fest.
iserica manilstirii Dvbrovaf (jud. la.yi).
vedere dimpre sud-es!.
Bi
bl
Biserica romano-catolici't Sf." Milwil di1
''
io
Ch~j. vedere ~·i plan.
ae
Suceava, unde voievodul ar fi inaliat eel putin doua biserici parohiale. De
o nobila semnificatie istorica sunt bisericile ridicate de Stefan eel Mare
te
ilo
in Transilvania, unde se pi'istreaza ctitoriile de la Feleacu (jud. Cluj) ~i
Vad (jud. Cluj) (20)_ alte ctitorii fiind ~tiue ca ar fi existat la
ca
Ciceu-Mihae$ti $i Ciceu-Corabia. in Tara Romaneasci'i sunt de amintit
an
In acela$i all, 1497, pe langa cunea domneasca din Piatra Neamt se bisericile de la Ramnicu-Sarat(21) $i Targovi$te(22l, ultima descoperita de
construia biserica paraclis inchinata Sfantului loan Botezatorul. De plan curand prin cercetarile arheologice. La sfiir$itul secolului al XV lea,
St
dreptunghiular, boltita. cu calote semisferice dispuse de-a lungul axei $Coala de arhitectura din Moldova era deplin maturizata. reu$ind sa
’’
longitudinale, biserica din Piatra Neamt aduce ca element de noutate adan- ajungi'i la o fizionomie stilistica bine deterrninati'i care. a$a cum s-a aratat.
cirea in pere(ii laterali ai naosului a unor mici abside, carora spre exk'rior a $tiut sa beneficieze de experientele bizantine $i gotice. dar care a dat la
u
le corespunde o ingro~ae a zidului intre doua contraforturi. ingrL)~ae iveala realizari de neconfundat. carora. pe drept cuvant. Ii s-a recunoscut
Du
de
un loc de exceptie in contextul arhitecturii medievale europene. Printre
itr
tipul rezalit. Se na~te astfel planul mixt, pe care constructorii din Mol-
dova I-au folosit in repetate randuri, in prima etapa la ctitoria parcalabului cei mai infliiciira!i admiratori ai arhitecturii epocii lui Stefan eel Mare se
numari'i $i istoricul de arti'i spaniol Jose Puig i Cadafalch. caruia i se
mi
um
Luca din satul Arbore ( 1502) ~i la ctitoriile lui $tefan eel Mare de la
Reuseni ~i Dobrovat ( 1503 - 1504 ), la aceste edificii fiind caracteristica datoreaza mai multe studii pe aceastii tema<23).
absenra rezalitului, incat nimic nu lasa sa se ghiceasca la exterior prezenta in timp ce $Coala de arhitectura din Moldova reu$ea - in cursul
tr
absidelor interioare. secolului al XV-lea - sa inchege un stil propriu. in principalele ora$e ale
''D
Datorita transformiirilor repetate intervenite de-a lungul secolelor ce Transilvaniei se taceau eforturi pentru terminarea rnarilor biserici gotice
care fusesera incepute ind\ in secolul al XIV-lea. Dupa ce la Sebe$ se
u
au urmat, nici un ansamblu manastiresc nu s-a pastrat intreg din epoca Jui
$tefan eel Mare, singurele date mai concludente fiind oferite de cercetarile
ca incercase. pentru prima oara in Transit vania, varianta spatiala a bise-
arheologice 1ntreprinse in ultimul deceniu la manastirea Putna. Inreriorul ricii-hala, odata cu reactivarea $antierelor de la Cluj $i Bra~ov in cursul
St
incintei fortificate gazduia o casa domneasca. pe latura de sud, corpurile secolului al XV-lea bisericile parohialc Jin aceste ora$e au fost terminate
cu adoptarea sistemului de hali't momentul stilistic impunand, progresiv.
te
de chilii, pe latura de nord, iar pe latura vestica se afla. cu probabilitate,
casa egumeneasca. Princi pi al asemanatoare trebuie sa fi fost organizate $i forme Jecorative caracteristice goticului tilrziu. Urmand exemplul
an
bisericii Sf. Elisabeta din Kosice (Slovacia), de unde este foarte probabil
io
alte a$ezari manstire~, la Tazli'iu, la Nearnf, la Dobrovat. De Jeosebit
interes arhitectunic sunt cele trei turnuri-clopotnita care se pastreaza la ca au venit ~i numero$i mqteri pietrari, bisericile din Cluj $i din Brm;ov
au aspectul unor hale cu trei nave de egala inaltime. Arnbele fusesera
l
il
Boto;;ani (1496), la manastirea Bistrita (1498) ~i la Piatra Neamt (1499).
ib
La Boto$ani, turnul are parterul pi'itrat, etajul interrnediar octogonal, pentru concepute sa aiba in fatada de vest doua tumuri. parfial executat fiind
ca ultimul nivel destinat camerei de sunet sa fie din nou patrat. aceasta doar tumul sud-vestic la biserica Neagra din Bra~ov. Mai indatorata
B
oa
modificare de forme conferind intregului turn o silueta foai1e expresiva. modelului sau din Kosice, biserica Sf. Mihail din Cluj are corn! incadrat
La Piatra Neamt. partea inferioara este, de asemenea, patrata iar partca de doua capele, de la care racordarea cu peretii laterali ai navelor se face
superioara este octogonala, in timp ce la Bistrita intregul tum are aspectul prin ziduri inclinate. La Bra$OV. rnrul foarte amplu pare sa fi fost inspirat
e’
unei prisme patrate. La acest din urma turn merita sa fie retinuta de ace la al bisericii din Seb~. cu trei nave, forma actuala fiind insa opera
amenajarea etajului intermediar ca paraclis, soluiia aceasta tiind r~luat unei refaceri impusa de marde incendiu din 1689, in urma caruia
, ~, biserica a fost supranumita ..Neagn:C. Observand tcndinta de vertica-
’
apoi la numeroase alte monumente.
Nu vom lncheia scurta prezentare a arhitecli,ii·ii din epoca Jui Stefan lizare a formelor $i mai ales disparitia capitelurilor ~i curgerea continua a
eel Mare, tara a aminti ca marele domnitor s-a .preocupat indeaproape de profilurilor (fapt evident mai ales la biserica din Cluj) vom remarca Bisericc1 Neagrd din Bra§·m-, redere
totodata folosirea, la ambele monumente, a boltilor stelate. de asemenea dinspre sud-vest ~·i plan.
amenajarile urbane $i de drumurile de legatura din interiorul Moldovei,
printre lucrari le importantc care i se datoreaza fiind ;;i poduri le de piatra
de la Borze~ti ~i de la Cfnjoaia. In afara monumentelor prezentate panii
aici. magnanimitalii domne;;ti ii este atribuita o serie intreaga de alte
monumente: la Cotnari, Ia Barlad, la Scantcia, Ia Foqani, de asemenea la
133
132

Afo.yna (jud. Sibiu), bisericcz
evanghelicti, interior.
=~ ........._.,;'C"
Dolh<!,\'lii Atari (Jud. S11cea1•a), biserica
S/ lVico!ae. sec(izme ~-i plan.
a unei sculpturi decorative destul de abundente. Ponalul vestic al bise·
ricii din Cluj ~i mai ales porralurile bisericii Negre din Bra~o\
trasee agitate ~i o decorafie de-a dreptul !nvolbur3ta. specifica goticului
tarziu In varianta care fu:;ese difuzata puternic de .;;antierul din Kosice.
Bi
Moda bisericii-hala s-a raspfmdit in intreaga Transilvanie. astfel ca.
In secolul al XV-lea, s-a procedat la o transformare a bisericii Sf. J\faria
din Sibiu, a carei nava sudica a fost inaltata pana la ni\'elul nawi
bl
centrale. Tipul de hala a fost, de asemenea. prl'luat la biserica. ustazi
reforrnata. din Ora~tie. la biserica fostei manastiri din Sigh~oar
biserica .,Din Dear', din acel~i ora~. la biserica romano-catolica din
io
Turda. la hiserica rcforn13ta din cetatea Aiudului. Un monument cu
deosebire reprezentativ penlru acest grup este biserica din Mo~na
(jud. Sibiu). opera rnarelui me~tr sibian Andreas(24l. Construita in anii
te
1480 -· 1486. biserica din Mo~na este o ampla hala cu trei nave. separate
cu patru perechi de stfilpi. intreaga pictrarie intcrioara este executata cu
ca
foarte n1ulta fantezie. fiecare dintre perechilt de stalpi care separa na\'ele
avand 1111 alt tip de profiluri. Conform principiului goticului tarziu,
lipsesc capitelmile, ncrvurile bol\ilor in retca prelungindu-se ncmijlocit
din masa de piatra a stalpilor. Corul acoperit cu o bolta in re\ea. cu desen
complicat, este luminat de largi fercstre cu traforuri; Jintrc portaluri o
piesa de mare frumuse\e este po1ialul sacristiei.
Un alt monument de exceptie fnsese biserica Sf. $tefan din Baia
Mare. hala cu doua nave, solutie in general adoptata de ordinele de pre-
dicatori In centrele minere$ti. Alte hale cu doua nave sunt de consemnat
la Bontida (jud. Cluj) ~i Episcopia Bihorului (jud. Bihor).
in paralel cu raspandirea bisericilor de tip hah7. este de observat ca,
In cursul secolului al XV-lea. treptat s-a irnpus ~i tipul de biserica cu o
singura nava de mari dimensiuni. Preferat de ordinul franciscan. datorita
faptului ca realizeaza un spa\iu interior unitar $i neierarhizat. tipul de
biserid'i-sa!J de mari dirnensiuni este reprezentat de biserica reformata
din Targu ivfure~, de biserica reformata din Cluj, opera a calugarului
arhitect Johannes \ 1490 - 1494 ). de biserica reformata din Dej. Obser-
ec
vand ca in mediul rural din Transilvania bisericile cu mai multe nave au
constituit aparitii de exceptie, vom nota, in schimb, ca bisericile-sala sunt
raspandite atat in cadrul a~ezrilo romane~ti, dt $i in celt: sae~ti,
t
cuie:;;ti :;;i maghiare, exemple izolate allandu-se ~i in Tara Romaneasca ~i
io
In Moldova. Acestui tip de plan ii apaqinusera vechea biserica romano-ca-
tolica din Targovi~te, atribuita lui Mircea eel Barran. biserica Sf. Jacob
l
ib
din Campulung. retacuta dupa 14 72, precum ~i biserica Sf Francisc din
Targovi$te, din a doua jumatate a secolului al XV-lea. in Moldo\'a, prin
B
grija doamnei Margareta, sofia Jui Alexandru eel Bun. se construia bise-
rica manastirii franciscane din Bacau, iar. dupa amt! 1-l l 0. in arnintirea
sotiei sale. domnitorul construia biserica Sfanta Fecioara din Baia.
Consolidata prin recentele lucrari de restaurare. biserica din Baia fusese
conceputa ca o bazilica cu trei nave, dar pe parcursul lucrarilor s-a renun-
tat la construirea corpului bazilical. edificiul doband!nd aspectul unei sali
cu un puternic turn-clopotnita pe latura d.:: vest ~i cu doua capele laterale.
in directa legatura cu aceste implanturi ale ~1rhitecu
gotice In Moldova. poate fi inteleasa compozitia de o patiiculara origi-
nalitate a bisericii din Dolhe:?tii Mari (jud. Suceava). a carei absida este
poligonala atat la exterior cat $i la interior, forma neobi$nuita pentru un
sanctuar ortodox, dar tipic gotica<2.5). Compartimentata ritual ( naos-pro-
naos), nava este boltita ::,emicilindric cu dublouri, iar de-a Jungul
zidurilor laterale prezinta la interior arcaturi inalte $i adanci. amintind ca
expresie spatiala de nava centrala a bisericii dornnqti din Radauti. In
ipoteza retezarii colateralelor. Ancadramentele trimit la forme, bizan-
tino-armene. ca la palatul Mangop. cum observa candva G. Bal7. In mod
exceptional. tipul de nava ..de la Dolhqtii Mari a fost reluat la ctitoria lui
rrezinta
$tefan eel Mare de la Voltwat ( 1500- 1502).
O recentii descoperire. inca ineditft. confirmii preluarea gramaticii
gotice pentru const(l{irea unor biserici ortodoxe din Moldova, ruinele de
la Giule;;ti. jud. Su;eava. fiind In acest sen~ relevante(26l,
Printre cele dintai biserici-sala construite in mediul romanesc din
Transilvania. se cere amintita biserica din Ribita (jud. Hunedoara) con-
struita de voievodul local Vladislav $i de fratele sau Miclau;; In anul
~i la
1417. O nava dreptunghiulara prevazuta spre rasarit cu un sanctuar. de
''
asernenea dreptunghiular. iar spre apus cu un turn-clopotnita, confera
ae
acestui monument o silueta asemanatoare cu a vechilor biserici romanqti
de la Santamaria-Orlea :;;i Strei. Ancadramentele gotice evoluate indica
insa o faza mai tarzie. chiar daca sanctuarul patrulater face dovada unei
ilo
persistente traditii. Biserica ortodoxa Sf. Nicoiae din Zlatna (jud. Alba)
prezinta ace~i planimetrie traditionala. dar interpretarea detaliilor este
an
proprie veacului al XV-lea. Nava este alcatuita din doua travee patrate
care fusesera boltite in cruci pe ogive (s-au pastrat doar consolele me-
diane cu pornirea nervurilor). Altarul foarte pufin decro~at este de
St
asemenea patrat $i pastreaza boltile originare. caracteristice fiind profi-
’’
lurile delicate ale nen:urilor. 0 frumoasa biserica-sala cu absida poligo-
nala $i ancadramente gotice este ctitoria cneazului Vladislav Cande din
u
satul Lup~a ( jucL Alba)<27)_ mentionata in am1l 1421 *J. Tipul mononavat a
Du
itr
fost adoptat. ~i de ctitoriile cneziale de la Cinc~ (jud. Hunedoara) :;;i
Cicau (jud. Alba)(28), de asemenea la biserica parohiala Sf. Nicolae din
mi um
Hunedoara, construita cu autorizatia specialii a Jui Malia Corvin. In anul
1458. La biserica din Cicau sunt demne de retinut ancadramentelc din
piatra. care vadesc o originala prelucrare in spirit popular a. ferst.l~'
tr
bipartite cu traforuri. Datata catre anul 1500. biserica Adornurea Maic11
''D
Domnului din Voievodenii Mari (jud. Bra~m') tt:.'.\ine atentia prin
u
folosirea unei bolti gotice pe nervuri la o compozitie spatiala de tip
bizantin. notabila fiiml in acest sens tampla originala de zid.
a De frumoase proportii ~i inzestrate cu ancadramente ;;i nervuri de
St
piatra ingrijit profilate sunt bi:;ericik e\ anghelice din Dip~a ..Tarpi~t.
Vii$oara. Jelna {toate in Bistrita-Ni:i.siiud). de asemenea b1senca dm
se- Mesqenii de Jos (jud. Salaj ). La biserica din Dip:;;a c::,te de remarcat
an
turnul-clopotniJ.a cu deschideri pe trei laturi. amintind de un pridvor.
solutie care se regase:;;te :;;i la biserica reformata din Dej. in legatura cu
aceste monuet~ putand fi explicat ~i turnul cu pridvor de la biserica
il
din Balinc;;ti. in Moldova. inruJita cu biserica din Baline~t este ~i
bi:,erica reforrnata din Tigau. datorita partii wstice cu traseu in trei laturi.
oa
Aceste frecvente inrudiri intre monumenteie din nordul Transi!vaniei :;;i
monumentele din Moldova se explica cu u~rinta pe fondul activei circu-
latii a me~trilo pietrari ~i constructori de o parte ~i de alta a muntilor.
e’
*1 Data 1421 era men\ionatii intr-o inscriptie atlata pe temelia zidului sudic
al altarului. corespunzi.ltoare unui strat de pic:tura Ji11 anul 1750. Cercetari
’
arhenlooice rclati\: rccente au stabilit ca biserica a fost construitii de familia
ecleziastice Cande'?~lor. nu la mult ti mp du pa un net de cbnie din 1366 \ D. Marcu. Biscrica
Lup.~a (jud. Alba). biserica Sf Glzeorglu.:
Sf Gheorghe de la L111i,m, jud. Alba . .. Arheologia medievalir·. IL Re~ita. 1998.
p 205) <CM). vedere dinspre nord-rest ~·i plan.
135
134
 Sculptura

Bi
In cursul secolului al XV-lea. principalele realizari ale sculpturii se
atla in directa legatura cu eforturile de Jecorare ale marilor biseric i de

bl
ora~ din Transilvaniai29l. La biserica din Sebc;;-Alha. monument ,:are
beneficiase de o abundenta decoratie sculpturala (console cu rna~li
umane. chei de bolta. capite!uri) inca pe parcursul realiz[1rii construqiei.

''
io
la 'inceputui sccolului al XV-le& au fost executate mai multc .;;tatui, unele

ae
pasirate In interior. pe CL•nsolc special rezervate in zona rnediana a stal- .. Pieta" ( Muzeul Brukenthal.
pilor fascicula\L altelc la exterior. unde participa la decorarca contrafor- Sibiu). detaliu.

te

ilo
turilor. La interior suni de remarcat srntuile apostolilor Petru ~i Pavel. Sf. Gheorghe cu balaurul. sau repreze11larea Jui Iisus adolescent intre
figurile a doi episcopi, precurn ~i Sfdnta l'vfaria. iar la exterior. de~i apa- invatati sunt prilej pentru povestiri pline de savoare, care amintesc

ca
rent izolate. statuik se cer considerate in contextul uno1 compozifii tema-

an
miniaturile de epoca sau lucrarile de argintarie.
tice ca flww \iesrire, cu arhanghelul Gavril ~i Fecioara Maria. r'i:::ira/ia, in a doua jumatate a secolului al XV-lea, sculptura de stil gotic este
cu cele doua figuri ale I\fariei ~i Elisabetei sau !~1c/Jiare magi/or alca- dominata de lucrarile executate in lemn. destinate. aproape toate. altare-

St
tuita dintr-o statuie a A1aicii Dom1111i11i cu Pnmrnl $i alte 1rei statui repre- lor poliptice. De o remarcabila frumuse\e este grupul Mariei cu Pruncul.

’’
zentand pe regii magi. fnegal ca executie, vadind prezen\a rnai multor provenind de la biserica evanghelica din Cisnadioara ~i pastrat astazi in
me$teri $i chiar a unor faze succesive de !ucru, ansamblul de srntui de la Muzeul Brukenthal din Sibiu. Amintind de .. frumoasele madone" de la

u
Sebq-Alba se caraderizeaza prin trasaturile mai degraba pnwinciale. inceputul veacului. prin contrapostul gotic ~i noble(ea atitudinii. aceasta

Du

itr
semnificativa din punct de Yedere stilistic fiind tendin\a de imolburare a Jucrare 1$i tradeaza apa1ienenta la categoria lucrarilor de faza tarzie. prin
fnrmelor, ceea ce permite situarea !or cronologica catre anul 1420. drapajul mai bogat ~i o anume nelini$te compozitionala.
,

mi
Inca $i mai bogat este ansamblul de sculpturi care decoreaza biserica De o surprinzatoare bogatie iconografica este altarut poliptic din

um
I
. ~
. l Neagra din Bra$OV. Inceput curand dupa anul 1-WO. acest ansamblu a fost Boian. a carui tema de baza este glorificarea Maicii Domnului. Decorat
realizat In etape, pana ciitre 1430, cele mai multe statui reprezentand cu un ansamblu de 11 reliefuri. altarul de la Boian \ade~t caracteristici

tr
figuri de evangheli$ti, de apostoli $i de sfinti. Proportiile indesate ale ale goticului tiirziu !ntr-o interprdare libera. cu vadita preocupare pentru

''D
figurilor $i vestmintele cu falduri grele se incadreaza in a$a numita .. faza claritatea compozi(iilor $i tluenta naratiunii. Tendinta abia stapanita de
molatica" a stilului gotic. Aceluia$i moment stilistic ii apart in $i doua involburnre a faldurilor $i abundenta decorativa sunt caracteristice pentru

u
reliefuri avand ca tema Rugaciunea In grtulilui. unul pastrat la Sebe$,ca epoca de declin a stilului gotic. altarul de la Boian ilustrand cu probabi-
altul lc:i Sibiu, amandoua parand a fi opera acelui~ me~tr. in capela litate activitatea unui ~antier sibian din ultirnele decenii ale vcacului al

St
Crucii din Sibiu se pas1reaza $i un grup compozitional avand ca tema XV-lea. Provenind de la biserica wmano-catolica din Mihaileni (jud. Har-
Rlistignirea. Executata in anul 141 7 de catre sculptorul austriac Petrus
te
ghita). statuia arhanghelului Mihail. de asemenea exccutata in lemn.
Lantregen, aceasta compozifie sculpturala surprinde prin acccntcle dra- vadqte interesul me~truli pentru sugerarea n1i:;;carii. n1antia involbu-

an
matice impinse spre retorism. anticipand faza de decadere a goticului. rata ~i agitatia faldurilor tradand aici orientarea catre fonnele excesive la
io

lntr-o vreme in care, tou~i, se inregistreaza ~i opere de ce11a frumuseie. care ajungea catre sfarsitul secolului al XV-lea sculptura goticului tflrziu.
ca Madona bisericii franciscane din Sibiu sau grupul Pieta pastrat In
l

il
Lin capitol deosehit al sculpturii secolului al XV-lea esle constituit
ib

Muzeul Brukenthal. de pietrcle ~i monumentele funerare. in prima jumatate a secolului

Catre mijlocul veacului au fost executate cele pntru statui din predomina influenta gotica. ilustrata in primul 15.nd de pietrele funerare
B

oa
cornpozitia !~1chinare magi/or care decoreaza biserica ,.Din Deal", provenind de la biserica romano-catolica din Baia (jud. Suceava). Aviind
Sighi!?oara, de asemenea statuile care decoreaza turnul-clopotnita al aspectul unor lespezi dreptunghiulare. ele au o hordura alcatuita din in-
bisericii evanghelice din Bistrita (Sf Nicolae, Maria rn Pnmcul. Camle- scriptia comcmorati va dispusii perimetral. iar in centru motivul crucii

e’
rul Roland). Din anul 1444 dateaza figura arhanghelului Mihail, relief (piatra Jui Richter ~i piatra lui Simion. amhde din 1444\. 0 frumoasa
monumental a!?ezat In luneta portalului vestic al biserieii romano-catolice piatra funerarr1 de stil gotic a fost a~ezt in anul 1496 pe monnantul
din Cluj, opera cu evident caracter heraldic, partiqihll·izata de interpreta-

’
unui cocon dornnesc la biserica Precista din Bacau: 1n acest caz ciimpul
rea simplificatoare a unui mqter provincial. Dintre lucrarile integrate central e.;;te decorat cu patrulobi gotic1. iar pe chenar se desfa$oara
decorului arhitectonic, mai pot fi considerate. $i alte reliefuri de portal: inscriptia comemorativa cu litere elegant desenate. Folosind principial Seh,~ (jud. Alba). hiserica emnghelici
Rastignirea de la biserica evanghelica din Richi$ (jud. Sibiu), cheile de ace~i compotitie generala. cele mai rnulte pietre funerare din vremea statuia wwi cavaler.
bolta din nava laterala !?i din ferula bisericii evanghelice din Sibiu, de
~p ·~ asemenea consolele care decoreaza biserica evanghelica din Feldioara
1:-°bh

Biserica Neagra din Bra.yov, Plebanu/

(jud. Bra!?ov), opere surprinzatoare prin bogaiia !?i calitatea d.:corului
sculptat, prin verva $i ratinamentul executiei. Scene de vanatoare, lupta
137
136
Altarul din Boirm (M11-;,e11l Brukenthal ).
Biserirn emnghe/ic(!
din Feldioara, capitel.
«Madona cu Prunrnl» (Muz.e11l
Brukenthul, Sibiu, provi11e de la
Cismidioara.)
Bi
bl
io
te
ca
’’
Du
Jui ~tefan eel Mare au ciimpul central acoperit cu motive florale stilizate
sau cu palmete executatc In relief plat, inspirate din brocarturile bizantine
si genoveze. Transfon11area bisericii episcopate din Radau!i in necropola
domneasca ~i impodobirea rnormintelor domnitorilor mu~atin cu pietrc
de acest feL uncle executate de mqterul Jan ( 1479 - 1480), a fost
momentul decisiv pentru a le impune ca model de referinta. Din aceea$i
familie sunt $i pietrele din necropola domneasca de la Putna: Maria de
''D
Mangop (1477), coconii domne;;ti Bogdan $i Petru (1480).
Daca piatra Mariei de Mangop, in al carei camp decorativ apare
motivul simbolic al pasarilor adosate care ciugulesc din calicii florale,
trimite la rnodele orientale trecute prin filiere bizantine, reprezentarea a
ec
unui carlu~ heraldic pe piatra de mormant a coconilor domnc;;ti rcflecta
influen(a Rena$terii care incepea sa-~i faca sim!ita prezen[a ~i in ana din
Tarile Romane. Ce! mai frumos monument funerar din Moldova apar-
t
io
[inand acestei perioade este acela care cinste~ memoria lui ~tefan
Mare in gropni!a manastirii Putna. Are aspectul unui sarcofag, a carui
l
latura principala este decorata cu motive florale stilizate intr-o inlantuire
ib
ritmica, placa superioara este impodobita cu inscriptia cornemorativa
dispusa marginal, iar in campul central sc afla un decor rezultat dintr-o
B
savanta cornbinatie de semipalmete, frunzc de ste.iar $i tlori. Un grup
important de pietre funerare. apariinand aceleiasi familii stilistice, se
pastreaza in biserica Sf Nkolae din Balinqti.
Intre timp, 1n Transilvania. isi facuse aparitia stilul Renasterii, care
s-a insinuat initial in decorarea pietrelor de mormant, prima opera repre-
zentativa fiind lespedea episcopului Andrea Scolad~f
'il' 1426) de la cate-
drala romano-catolica din Oradea. Pe partea superioara a pietrei se afla
reprezentarea defonctului in chip de gisant, inve$miintat de ceremonial,
cu mitra. cu capul a$ezat pe o perna rotunjita. Tratarea mai libera a
volumelor ~i o anume cursivitate a i11terpretarii dcta:;;eaza accasta opera
de modelele rigide ale goticului, anticipand realizarea importantelor
monumente funerare din catedrala romano-catolica de la Alba lulia.
Monumentul funerar de tip tumha, executat pentru loan Miles,
138
''
ae
Monwnentul.fimerar al voievodu/ui lancu de Hunedoara,
ilo
catedrala rommw-catolicli din Alba Julia.
an
fratele Jui lancu de Hunedoara. are placa superioara decorata cu chipul
St
defunctului in armura de cavaler. iar flancurile sunt decorate cu patrulobi
gotici ~i un motiv flamboiant.
Sarcofagul Jui Iancu de Hunedoara. profanat in secolele mmatoare. a
u
pierdut Jespedea superioara. El pastreaza insa peretii laterali care sunt
decorati cu reliefuri plate, ilustrand o lupta de cavalerie ~i intoarcerea
itr
U~·ile paraclisului nul11as1irii Snagov
victorioasa cu turci prizonieri. Inspirate din gravuri de epoca. aceste re- (J\fuzeul Nationol de Arlil al Romtmiei ).
mi
liefuri par a fi datorate unui sculptor autohton care a lucrat dupa modele
um
impuse de curte. De altfel, ambele monumente funerare din Alba Iulia
sunt executate dintr-un calcar de provenienta locala. Tot sub influenta
tr
Rena;;terii au fost executate ~i unele pietre de rnormant impodobite cu
motive heraldice: Gheorghe Hecht ('li' 1496), Nicolae Pro! ('li' 1499),
ambclc la biserica evanghelica din Sibiu. Joan Mikola ('li'1471). placii
u
pastrata la Institutul de lstorie din Cluj-Napoca.
O opera de exceptie a scu!pturii din secolul al XV-lea sunt u~ile de
lernn ale paraclisului (azi disparut) al m~astir
St
Snagov. lucrate in 1453.
lnspirata de iconografia obisnuita a usilor imparatesti, decoratia u~ilor de
la Snagov este organizata in trci rcgistre: in registrul superior este repre-
an
eel zentata B111w Vestire. figurile grupului principal fiind incadrate de profe-
tii David si Solomon. Registrul de mijloc este decorat cu patrn figuri de
~fint.
il
doi ciite doi pe fiecare canat. iar in regislrul inferior se afla imagi-
nile ecYestrc ale sfintilor Gheorghe ;;i Dumitru. Figurile care alcatuiesc
programul iconografic al clecora\iei sunt executak in basorelie[ cu o
oa
reala stiinta a compozitiei; proportiile sunt arrnonioase. rniscarile pline
de eleoanta
e .
iar involburarile faldurilor se inscriu in ritmica generala a
ansarnblului. Fiecare canat este incadrat de o inscriptie care participa la
e’
efectul decorativ. spatiile ramase lihere fiind ;:icoperite cu impletituri
geometrice si florale de ob6rsie orientala. Desi inrudite cu unele piese
’
similare din lurnea bizantino-balcanica. usile de la Snaguv se cer consi-
derate ca o veritabila capodopera a genului ;;i nu pare deloc surprinzator
faptul ca ele au exercitat o benefica influenta asupra scuipturilor ce s-au
executat in Tara Romaneasca de-a lungul secolului al XVI-lea. U.yile paraclisului de la S'nagov. detaliu.
139
 Pictura

Bi
Asernenea sculprurii, pictura a cunoscut un curs ascendenr in Tarile
Romane din secolul al XV-lea. reu~ind sa dea la iveala numeroase ;1perc
de valoare, definu-~

bl
astfel personalitatea stilistica. In pofida faptului di
multe monumente au disparut pentru totdeauna ~i ca in Tara Romaneasca
nici un ansamblu de pictura nu s-a pastrat integral - doar modesti martori

''
arhcologici ramanand sa evoce preocuparile artistice ale donat01il~r

io
- date le

ae
de ordin documentar ~i mai ales suma de lucrari care au reu$it sa infrunte
vitregia vremurilor sunt indestulatoare pentru a contura o irna!!ine conclu-

te
denta i:u p1ivire la complexul proces de absorhiie $i de interp~

ilo
a progra-
melor 1conografice. ca $i a formelor de lirnbaj aparpnand stilurilor anistice

ca
din epoca respectiva. Spre deosebire de arhikctura. in cadrul careia interte-

an
ren\ele stilistice au fost frecvente. conduciind la originala sinteza din vrcmea
Jui ~tefan eel Milre, in picrnra programele iconografice au impus severe

St
restriqii privind mijloacele de expresie, de aici decurgiind existenta a doua Biserica din Ribi{a. tah/011/ rn1i1· cu
capitole distincte: unul privind pictura romaneascii ca;e i$i ronmje~

’’
fiziono- l'Oiemdul Viadislar.
mia de la modelele bizantine. un altul de picmra gotica la a carui constin1ire

u
au p~1icat mai ales etniile de religie catolica: sa$ii. maghiarii $i secuii.
dar apar(inand aceli~ familii stilistice, sunt picturile din tinda bisericii

Du
In Transilvania, zugravii romani continuau traditia veacului precedent.

itr
din Remetea Uud. Bihor), in absida ciireia se aflii picturi de tip gotic
cand me$teri. ca Mihul de la Cri$ul Alb, reu$eau sa duca la rnaturitate o
tarziu. datorate unui me~tr provenind din ambianta tiroleza. 0 cola-
autentica $Coala loca!a de pictura a carei personalitate stilistica poate fi

mi
um
borare asemaniitoare a avut Joe labiserica din Santiimiiria-Orlea, in altarul
U$Or de recunoscut in ansamblurile de la Riirnet, Le$nic $i Cri$cior. Primul careia se pastreaza figurile a :;;ase apostoli, cu pronun(ate triisaturi
ansamblu mural cunoscut de la inceputul secolttlui al XV-lea se afla in
stilistice locale, in timp ce in nartex donatorii au racul ape! la un me:;;ter

tr
biserica cneziala de la Streisangeorgiu (jud. Hunedoara), unde sc pastreaza de ~coal gotica (tabloul votiv. lv!oartei1 !11i PaFel Eremitul).

''D
$i tabloul votiv inso[it de inscriptia dedicatorie ( J 408). infi.'\ti;;.:lndu-i pe
1 in ace~i vreme. prin grija marelui domnitor care a fost Alexandru
cneazul Candre~ ~i pe sotia sa Nistora, care sustin modelul bisericii* ,

u
eel Bun, me$terii pictori din Moldova erau chemati sa impodobeasca
zugravul pare sa se fi inspirat din tabloul votiv de la Cri$cior, caracteristica
biserici :;;i case domne$ti, sa realizeze cartoane pentru broderii sau sa
fiind. ca ~i acolo, o anurne receptivitate pentru redarea realista a elemen-
telor de costum. Inca $i mai apropiate din punct de vedere stilistic de
a infrumuseteze manuscrisele cu miniaturi. Cat de larga era generozitatea
ec

St
domnitorului se poate deduce din documentek care consemneaza
picturile de la Cri;;cior sunt acelea, realizate in anul J 417, din hiserica din
rasplatirea mqterilor Nichita :;;i Dobre cu rno~ile rnai multor sate sau
satul Ribita (jud. Hunedoara). Tabloul votiv, de o nobila frumusde. ii
innobilarea zugravului Stefan ~i inzestrarea sa cu o rnuara. Picturile de la
t

reprezinta pe voievozii Vladislav $i Micliiu$ prezentand rnoddul bis~rc

an
io

Roman :;;i Radau\i. la care se refera documentele. au disparut tars urma,

Sfantului Nicolae. Compozitia iconografica a altarului este de traditie
in schimb cercetarile arheologice au recuperat numeroase fragmente de
b_i~ant, ~l\'and in centru pe Iisus prune in patena. incadrat de arhng~li
l

il
la vechile manastiri Humor. Moldovip, Probota ~i Bistri\a-Nearn(. Exce-
ib

$1 1erarh1. In naos, undc cea mai mare parte a scenelor este inca acoperita
lenta pregatire a stratului de fresca $i. de asemenea. calitatea pigmentilor
cu var, pot fi identificate scene din ciclul hristoJogic. de asemenea
utilizafi sunt indicii indestulatoare pentru a evoca in toate aceste cazuri
Sf. Gheorghe ecvestru $i cei trei regi ai Ungariei. De~snul
B

viguros dar

oa
existenta unor ansambluri de notabila importanta.
elegant, distributia simplii ~i clara asigura picturilor de la Ribi(a o evidenta
noble~ de expresie :;;i un anume sens al monumemalului** 1• Mai rustice. Semnificativ pentru interesul pe care cpoca lui Alexandru eel Bun ll
acorda picturii murale este ~i faptul ca in pivnitcle casei domne~ti de la

e’
manastirea Bistrita-Neamt se pastreaza in situ fragmente de frescii cu
~' lm~gine jupanului Candre~ ~i cea a jupanitei Nistora se aflii pe all strat
caracter decorativ. A$adar, nn nurnai biserica sau incaperile de locuit ale
de p1ctura decat eel dm altar datat l-108. Cei doi sunt i:eprezentati pe latura de

’
est a turn~li-copa inglobat in naos, aviind ~i repictari ulterioare. cf 0. casei domne$ti hcneficiau de o asemenea decoratie. dar panii ~i pivnitele
Boldura, :';). Angeles.::u, M. Radulescu, G. Mru.::zJns.::hi, Re::ulraw! cercelcirilor erau impodobite astfel(301_ La vechea biserica a manastirii Probota au
efecruate a.rnpra picturi!or 111edieva!e romcine.}'f i de ht Streisdngeorgiu, in MIA, fost identificate fragmente de pictura murala exterioara. ceea ce inseamna
l 978. nr. L p. 47-50 (TS). . . ca. inca din prirnele decenii ale secolului al XV-lea, in Moldova exista
**' La R_ibi!a au fost s~oa de sub yaruieli. mai multe suprafe\e pictate din
altar, naos ~1 d~ la partea mfenoara _a turnului-clopotni\a, in cadrul unui proces
~.e res.tau~· 111ceput, dar neterm111at din cauza mortii restauratorului, er
E~a'.enr: C111cheza-Buculei, lpo1eze !ii certit11di11i in j!·escele descoperite la
Rzbt{a - )ltd. Hunedoara, In Ars Transsilvaniae, V, 1995, p. 85-92 (TS).
141
140

preocuparea pentru realizarea unui decor pictat pe fapda mornimentek>r.
Oispari\ia picturilor murak din Yremea lui Alexandru eel Bun e"!e
partial compensata de existenta unor valuroase broderii ~i miniaturi. ln
principiu. o brodc;rie apaqi1w dorneniului anclor aplicate, dar. !nJintc de
Bi
a fi rcalizata piesa brodata. era necesar:'i real iz::irca unui cai10n pe care
i'ntotdeauna ii executau pictori de profcsie. Un fnarte frurnos epitrnhil ,.de
sarbiitori'' (1427 l.f31) irnprcsioncaz{1 atat prin calitatea pre7ent<.1rii
bl
imaginilor hiblice cat mai ales prin portretele votive ale dornnitorului
Alexandru eel Bun ~i so\iei sale, doamna rvlari11a. Chipul barbatesc al
domnitorului este inso\it de titlul de .. a\tocrator". titlu in care sc roste~i.:
io
dorinfa de Iibertate a unui conducator deplin con~tie de: rL'Sl!lsele tarii
sale, care ~tia sa se pn.:valcze de prerogativele unui drept institutiilnal de
te
lradi\ie bizantina. Fpitaful din 1-+28 s,; caracte1 izeaza prin solemniratca
reprczentarii. dar ~i prin ritrnica inlerioara de,) indicibilc°! rnuzicalitale.
Capodopei«i genului. epitaful lui Siluan ck la Ncam\ (I ~37L
ca
desaYr~it annonie cornpozi(ionali:i ~i subtila orchestrare coloristica. lasa
s?i se in\eleaga resursele picturii din MoldO\a lui Alexanclru eel Bun, al
carui principal document pastrat raman. tou~i. miniaturile executate de
Gavril llric in evanghcliarul doamnei Marina din l-+29131 l. recior de
’’
caligraf domnesc. calugarit de timpuriu la manastirca Neam(. Cia\Til Uric
a fr•st cl lnsu~i Lil1 iscusit caligraf. elm ada cele 12 manuscrise care s-au
Du
pastrat. in ccle patrn miniaturi care !rnpodobesc Evangheliarul din 1429,
Gavril Uric i-a reprezenlat pe cei patru evanghli~t in momente de
inspiratie. aplecati deasupra hfi.rtiei de scris. Scap:lnd de rigiditatea tradi-
fionala a canoanelor bizantine, inspiratul caligraf a ~tiu sa imprime
miniaturilor sale o clara armonie compozi(ionala. urnanizand totodata
figurile. in spiritul unui n;;alism moderat pe care ii vom gasi nu peste
mult timp 7i in picturile epocii Jui $tefan eel i\.fare. Sensul monumenta-
litatii care se descifreaza in miniaturile lui Gavril Uric ar putea fi pus in
legarura cu un anumit spirit al picturii murale din \Temea lui Ak.\andru
eel Bun 7i pe care il mai putem identitica in fragmentele, oricat de
modeste, provenind de la vechea biserica a manastirii Humor. a moldoveneasca a modelelor bizantine. Desenul are o nobila eleganta,
ec
Progresiva absorbire a modelelor bizantine 7i integrarea lor in
structurile stilistice ale $Colilor locale de pictura sunt caracteristici ce pot
fi identificate $i in ansamblul mural ce decoreaza biserc~1 Densu~
t
io
(jud. Hunedoara), realizat, prin grija cnc_iilor din familia M<lnjina
(Mujina). de catre mqterul $tefan ~i ajutoarele sale. in anul 1.f.f3.
l
Me7terul principal a impodnhit intreaga absida a altarului ~i pariial
ib
naosul, programul iconografic fiind eel caracteristic picturii bizan-
tino-ortodoxe. Se pastreaza frumoase tiguri de ierarhi. de asemenea
B
fragmente din fmptirrti.yania uposloli!or. mna centrala a bol\ii tiind
rezervata reprezentarii Maicii Dom1111!11i cu Pr11nc11! tronand !ntre arhan-
gheli ~i profeti. Acela~i me~tr $tefan a pictat, in naos, figurile a doi
sfinti cloctori fara arginti, iar in ni~a de deasupra intrari i icoana de hram.
Desenul decantaL rafinata arhitectura a faldurilor 'plate, coloritul cu
armonii calme sunt calitati care definesc picturle~·;.az
de me$terul
~tefan. In care trebuie sa recunoa:;;tem un exponent al stilului bizantin-pa-
leolog lntr-o varianta u~or simplificata, pe care din punct de vedere
tipologic o putem pune In legatura cu ,picturile bisericii domne;;ti
Sf. Nicolae din Cwiea de Arge~.
Biserica din Streistmgeurgiu, Considerand caracteristicile de ordin stilistic, putern atrihui acelui~
tabloul Fotiv cu cneazul Cclndre,s
.yi so(ia sa lv'istora.
me:;;ter frumoasa icoana de hram a bisericii din satul Ostrovul l'v1are
(jud. Hunedoara), care o in!a~ez pe Maica Domnului cu Pruncul in
14)
varianta iconografica cunoscuta sub numele de ..fndrumiitoarea"
(Hodighidria).
Contemporan cu eL un alt me~tr care a patiicipat la realizarea
decorului de la Densu~ prezinta o varianta rnai rusticizata in interpretarea
modelelor bizantine, dar trebuie sa i se recunoasca prospeTimea ~i vigoa-
rea interpretarii in imagihi ca Sfanta Treime. Sl Marina marteltmd
dial'olul sau Sf Bartolomei1.
Nu poate fi reg(data indeajuns pierderea valorosului ansamblu de
picturi murale ce · decorasera hiserica Cetatii Coltului (jud. Hune-
doara)<32)_ Imaginile mai bine pastrate vadesc $i aici procesul de
absorbtie a iconografiei $i limbajului de expresie bizantina. notabile fiind
figura Jui Iisus de pe Sjanta !Viifi'l1111ii sau reprezentarile unor scene
biblice ca Vindecarea orbului. Desenul subtil $i de o mare varietate
''
expresiva, coloritul cu o paleta bogata sunt calitati ce inca mai pot fi
ae
descifrate la fragmentele de pictura de la Cetatea Coltului, dovedindu-se
astfel adevarul ca in mediul cnezatelor romane~ti din Transilvania
exigentele artistice ajunsesera la un nivel foarte inalt catre rnijlocul
ilo
veacului al XV-lea.
cu a sa in acel~i cadru se cer considerate unele fragmente de pictura de la
an
Zlatna (jud. Alba) :;:i mai ales fragmentele de pictura ce se afla in naosul
bisericii de la Halmagiu (jud. Amel). fn curs de restaurare, picturile de la
acest ultim monument surprind atentia prin rigoarea compozitionala, prin
St
calitatile de excep(ie ale desenului ~i coloritului, dar mai ales prin
nobletea tipologiei. Scene ca Schimbarea la fa{ci sau cele din Legendu
Sfantului Nicolae :;:i mai presus de toate tabloul votiv confirma Inca o
u
data aspiratiile societatii rornane7ti transih anene. care beneficia statornic
itr
de legaturile sale cu statele independente Moldova :;:i Tara Romanesca.
Ca ~i in domeniul arhitecturii, cea de a doua jurnatate a veacului al
mi um
XV-lea este dominata cu autoritate de :;:coala de pictura a Moldovei.
beneficiara de acea stralucitoare epoca asigurata de inteleapta ~i energica
domnie a Jui $tefan eel Mare. Curand dupa anul 1453. la Lujeni (azi In
tr
Ucraina) ctitoria cneazului Vituld era !mpodobita cu un ansamblu mural
''D
care ar putea fi considerat inelul de legatura intre cpoca lui Alexandru eel
Bun $i epoca lui $tefan eel Mare. lconografic :;:i stilistic, picturile de la
u
Lujeni vadesc o data mai muit procesul de integrare in pictura
St
definind cu exactitate tipuri um:mc calde ~i cxpresive. coloritul esle
tanclru. cu acorduri calme. Certe calitati artistice pot ii recunoscute prin
analiza fragmentelor de pictura murala recoltate in s:ipaturiic arheologice
an
de la Putna ~i mai ales la Probota. unde inca o data la biserica ctitorita
de $tefon eel Mare - st: poate vorhi de_spre existen\a unui decor mural
il
exterior.
O certa imboga(ire a posibilita\ilur artistice poate fi identificata in
miniaturile ct.: decoreaza Tetraennghelul m5nastirii Humor. miniaturi
oa
datorate ierornonahului Nicodim ( 14 73 ). Mai mult decat reprezentarile
celor patru evangheli$ti. atcnria este retinuta de imaginea \'OtiYa in care
apar 1v1aica Domnului pe tron cu Pruncul in hrate. iar in fata ei. Stefan
e’
eel Marc ingcnuncheat ofcrindu-i evangbeliaruL Daca icoana Maicii
Donmului este Inca profund indatorata modelelor bizantine. chipul lui
’
~tefan eel Mare surprinde prin sensul realist al rcdarii. prin exactitatea
co:;tumului. fiind lesne de recunuscut aici ecouri ak picturii italiene din
epoca Rena~tri. Stiiruind mai mult in fa[a acestei imagini. intuim ca in $tefan :::ugrar. «Sfin(i doctorijl"11I1
a;11bian[a curtii dumnqti era practicata o pictura cu caracter laic. de argin{i ». hiserica din Den.111,1 (1zao.1).
143
i 'oronef. tabloul votiv: $tefan eel Mare.
doamna jl,faria T'oichifa.
Bogdan $i domnifa Maria.

Bi
bl

''
io

ae
te

ilo
ca

an
Biserica din Pillrau{i. $tefan eel 1\fare,

St
detaliu din tabloul votiv (Ill/OS).

’’
artistic, desenul ferm ~i coloritul sobru. dar modelat cu caldura.

u
Chiar daca multe alte opere au disparut. este Jesne de inteles ca in

Du
anul 1487, atunci ciind Stefan eel Mare lncepea marea sa campanie de

itr
ctitorii. Moldova dispunea de un numar notabil de me!?teri !?i ca procesul
maturizarii ~coli locale de pictura se incheiase. A~a cum s-a aratat. in

mi um
anii 1487 - 1488. Stefan eel Mare a ctitorit patru monumente: bisericile
reprezentare nobiliara, care va fi folosit nu putin legaturile pe care
din Mil~au\. Patrauri. Voronet ~i Sf. llie. Impodohirea acestor monu-
marele domnitor le intre\inea cu Venetia ~i alte ora~e italiene.

tr
mente cu picturi murale a permis constituirea unui grup omogen la care,
Tor In cadrul unei arte de ceremonial laic, dar fructificand su2:estii

''D
dincolo de unele diferentieri compozitionale ~i dincolo de paiticula-
stilistice provenind din lumea orientului bizantin, a fost reaiizata
ritatile stilistice. este lesne de recunoscut o gandire unitara. care nu putea

u
somptuoasa invelitoare brodata pentru mormantul doamnei Maria de
fi decat a mediului carturaresc de la curtea Moldovei. singurul in masura
Mangop ( 14 77). Tragica solemnitate a mortii este evocata cu discre\ie.
figura nefericitei printese, martora a prabu~i a
casei sale imperiale, fiind sa stabileasca un program iconografic atat de clar individualizat Avand
ca punct de plecare canoanele bizantine. autorii programului iconografic

St
ec
mangaiata parca de un val de calda poezie, sub semnul careia tristetea se
tope~ in calma visare. Realizat de un mare artist, cartonul acestei al monumentelor in discutie au ~tiu sa-1 adaptc7.e la particularitatile
broderii a fost servit cu maiestrie de catre me~tri brodeuri care I-au interiorului unei hiserici moldovenqti. interior carteiz~ prin folosirea
t

an
arcelor etajate diagonaL sistem care dubleaza numarul pandantivilor.
io

transpus in material finit, calitatea artistica a portrctului tl.merar

constituind unul dintre cele mai solide argumente pentru considerarea compliciind distribu\ia suprafetelor. Asigurarea unui raport annonic
dintre pictura ~i constructie se traduce pe plan artistic printr-o expresiva
l

il
resurselor picturii din Moldova, intr-o vreme in care. totu;;i, principalcle
ib

eforturi ale domniei ~i ale rarii se indreptau spre apararea militara a punere in valoare a virtutilor spatiului arhitectonic. slt~ind totodata
frontierelor mereu amenin(ate. ordonanta compozitionala a scenelor pictate. al caror mesaj se desci-
B

freaza astfel cu u~rinta. in acel~i

oa
In anii 14 79 - 148 l, cu ocazia transformarii bisericii episcopale din timp. se cere subliniatii constatarea ca
Radauti In necropola domneasca, pare sa fi fost executat ~i decorul mural ]n elaborarea programului iconografic la cele patru monumente au fost
a carei cercetare deocamdata este ingreunata de repictarile tarzii. De o evitatc variantele regionale ale picturii bizantine. fiind preferate doar

e’
aleasa frumusete sunt picturile din absida altarului (S]Ja!orea picioarelor, temele fundamentale de inalta valoare simbolica ~i u~or de recunoscut
Cina, Cele doua imparta.yanii), remarcabile prin cali{atile de compozitie pretutindeni in largul orientului ortodox. In consens cu aceasta con-
~i desen, prin nobletea tipologica ~i sobrietatea c~,01nati statare, trebuie re\inuta ~i observa\ia ca-· de~i mo~tenira stilistica a

’
calitati ce Inca
se lasa descifrate in pofida retu~ilo. Din .aceea;;i vreme dateaza ;;i picturii bizantin- paleologe este inc a foarte puternica - ~coai de pictura
picturile cc decoreaza ni~a de sud-vest din pronaosul bisericii din Dol- moldoveneasca s-a individualizat prin renuntarea aproape totala la
he~ti (jud. Suceava), dania Jui $endrea, p01tarul Sucevei, eel cazut 'in hieratism, in folosul umanizarii personajelor ~i a exaltarii sensului
batalia de la Ramnic (1481 ). Pe suprafafa restransa a ni;;ei ~i a intrado-
sului arcu\ui respectiv a fost sintetizat programul iconografic al unei

Voronef, Deisis.
intregi biserici, Jara sa fie uitat tabloul votiY, in care se afla donatorul ~i
familia sa. 0 data mai mult se cer considerate calitafile limbajului
145
144
 Bi
bl

''
io

ae
te

ilo
ca
Bisericco nulmistirii Voronef,

an
« R11gdci11nea de pe m11J11e ». naos.

naos ~i altar*>. Ansamblul mural impresioneaza prin claritatea ~i rigoarea

St
desfa~uri

’’
iconografice. prin forta de expresie a compozitiilor. in care
T"orone(, « fmparti~e cu vil1i>, altar. grupuri compacte de personaje se decupeaza pe fundaluri sobre. fara

u
recuzita de prisos. Desenul este viguros. gama cromatica grava. iar

Du
monumental, ca purtator al ideii de demnitate. personajele irnpresioneaza prin expresivitatea !or deloc stereotipa sau

itr
Potrivit canoanelor iconografice statuate de enniniile bizantine. turla conventionala. tiecare erou al nara\iunii pictate fiind definit cu claritate.
a fost rezervata reprezentarii hisericii cerqti. avand pe bolta imaginea Jui atat prin atitudinea corporala. cat mai ales prin fizon~1a deplin

mi
um
lisus Pantocrator. iar pe peretii tamburului, in registre inelare, se afla motivata caracterologic ~i prin contextul dramatic, al scenei. In Cina de
serafimii. ingerii, profe\ii $i apostolii. In pandantivii mici, au fost toinil. in Spillarea picioarelor. ca ~i in cele douii Jmpi'rt~·an. apostolii
apar Cll figuri cand uimite. cand grave .. de fiecare data CU ace~i

tr
infati$a\i evangheli$tii, prin a caror ,Jucrare" scrisa se face legatura intre for\a

''D
biserica cereasca $i cea pamanteasca. In cele patru lunete dintre barbateasca in atitudini $i in expresii. In contextul solemn ~i sobru al
pandantivii mici ~i in pandantivii mari au fost infat~e marile sarbatori ansamblului de picturi ce decoreaza naosul ~i altarul bisericii Voronet.

u
ale Noului Testament: l'/a.yterea, Pre::,entarea la temp/11, Bote;,1t!, tabloul votiv pare cu atat mai convingator: investmantati cu inalta pompa
princiara. ~tefan eel Mare ~i membrii farniliei sale alcatuiesc un grup de
Schimharea lafa{ii etc.
Peretii ~i bolta altarului cuprind tcmele de taina teologala: Jisusa o nobila maretie. capabil sa tnmsmita autoritatea morala a cur\ii domne~ti
ec

St
prune in patena, ca simbol al sacrificiului, Spit/area picioarelor, ca ~i. in primul rand. a celui care veghca cu atata stra~nice la libe1tatea tarii
simbol al urnilintei, Cina de taina $i cele doua lmpilrtl1}w1ii. ca simbol al sale.
t

an
comuniunii ~i sacrificiului mistic. Cortegiul sfin\ilor ierarhi ~i diaconi Spre deosebire de picturile de la Voronet cu a !or sobra maretie,
io

completeaza iconografia peretilor altarului, iar pe bolta este inta~ picturile ce decoreaza biserica Sf. Cruce din Patrau\i il intampina pe
Maica Domnului pe tron cu Iisus pc genunchi. vizitator cu o vibratie calda ~i luminoasa de ocru auriu. cu ritmurile largi
l

il
~i melodioase pe care le descriu contururile siluetelor. T\ti~carle
ib

Naosul cuprinde scene din viata $i patimile lui Iisus Hristos, ca sunt aici
ilustrare a Noului Testament, iar in partea inferioara se afla sfintii mai elegante ~i rnai unduitoare. iar modelajul de tip forma-culoare
militari, reprezentare simbolica a bisericii luptatoare. in mod semnifi-
B

pastreaza o rafinatii discretie. Amintirile picturii elenistice sunt aici

oa
cativ. in acel~i registru se afla ~i tabloul votiv reprezentand pe Stefan eel evidente. mai ales in frumusetea rafinata a personajelor. dar expresia
Mare ~i familia sa prezentand prin intermediul sfantului patron macheta generala a picturilor de la Patrauti se define$te prin sublinierea

e’
bisericii. De remarcat ca tabloul votiv face pandant cu tabloul Stintilor
Imparati Constantin ~i Elena. rela\ie simbolica lesne de descifrat pe;1lru
omul Evului Mediu, care inteiegea astfel ca ,~tefan eel Mare este *1 O cercetarc recenta a demonstrat ca ~i pictura pronaosului apartine lot
vremii lu1 $tefan eel Mare. n:zolvandu-se astfel 'iitua[ia lipsita de logica a

asemanator imparatului Constantin, un luptator'' pentru biruinta crucii
impotriva du~manilor, care in acea vreme · sc identificau chiar cu
du~mani Moldovei, respectiv cu turcii. Jn pr.Onaos, pe bolta. se intale~
de obicei imaginea Fecioarei fntruparii, iar pe pere\i sunt imagini din
viata stantului patron, registrul inferior fiind rezervat unui cortegiu de
sfinti in picioare.
La Vorone\, din epoca lui :;>tefan eel Mare dateaza numai pictura din
146
’
pictarii exonartexului ~' exteriorului ( 1547) fiira a fi fost pict~ pro~asul. a.~
cum se deducea din pisania scrisa in 1550 dm porunca m1tropo11tulu1 Tcodos1e.
cf. Ecaterina Cincheza-Buculei. Le programme icm10graphique du narrhex de
f'eglise du monastere de Voronef, in RRHA, 1993. p. 3-23 (TS).
147
 Baline,1'fi, Sl Nicolae, pronaos,

Bi
bl

''
io

ae
Gavril leromonah, «Cina de tainil»,
biserica din Bi7linqti (altar).

te

ilo
ctitoria logofatului loan Tautu. Scos din anonimat cu ajutorul unei mici

ca
inscriptii pictate. autorul principal al picturilor de la Baline~t,

an
ieromonalml GavriJ(34), poate fi considerat printre cei mai mari arti~
romani din secolele evului de mijloc. opera sa a~ezndu-s cu cinste in

St
continutului uman, prin renuniarea aproape totala la hieratism $i la randul realizarilor de frunte din intregul orient ortodox. Spre deosebire

’’
transfigurarea mistica. Tabloul votiv are $i aici calitatile unui autentic de monumentele anterior prezentate, toate de plan triconc. cu turla, deci
tablou princiar, fidela redare a fizionomiilor ca $i. a aparatului de oferind suprafete interioare bogat articulate. biserica din Baline~t are un

u
ceremonial vestimentar sugerand odata mai mult cxistema unei arte Jaice plan de tip nava, fiind boltita in semicilindru, ceea ce asigura interiorului

Du
de curte. o amplitudine monumentala ~i suprafetc mai unitare. In aceste conditiL

itr
Dincolo de imaginile curente in iconografia ortodoxa. biserica din Gavril leromonah a procedat la reorganizarea programului iconografic,
Patrauti cuprinde o reprezentare putin obi~1rnta, care constituie centrul adaptandu-1 suprafetelor ce i se ofereau. In naos au fost inmultite

mi um
d~. id~ al i~tregul ansamblu pictural. Este vorba despre Cavalcada episoadele din ciclul Patimilor ~i, pentru a se asigura fluenta naratiunii 'in
S.f1·'·Ite1 c_ruc1, sc<:_na ce decoreaza peretele vestic al pronaosului, deasupra avantajul unitatii compozitionale, episoadele au fost dispuse in friza. De

tr
u~1 .de .1~tra:e In fruntea cortegiu!ui simbolic alcatuit din principalii o extrema cursivitate. desenul contureaza figuri prelungi, cu mi~car

''D
~finp m1l1tan, 1mparatul Constantin, caliiuzit de arhanghelul Mihail. se elegante, care se grupeaza in imagini cu o mare putere de evocare. Mai
mdreap~ spre bir.uinta prorocita de semnul crucii aparut pe cer. Mi~care mult decat oricare dintre contemporanii sai, Gavril leromonah recurge la

u
grupulu1 de sfint1 cavaleri este lini$tita, ca in pas de defilare, iminenta efecte de adancime. folosind cu abilitate fundalurile arhitectonice sau
victoriei finale fiind implicatii parcii in siguranta netulburata a actiunii ~i
ca naturale, chiar daca pastreazii procedeele bizantine de abstractizare a
In expresiile tiner~ ~i senine ale luptatorilor. C'omentand acest~ seen;. cadrului compozitional. Cina de taini7. R11giiciunea de pe muntele

St
bizantinologul Andre Grabar a demonstrat, incii din anul 1930, ca este 1Haslinilor sau scenele din viata Stantului Nicolae sunt de o memorabila
te
vo~·b aici despre transpunerea, In limbajul propriu unei imagini frumusete. notabila fiind subtila interpretare frmnala a prototipurilor

an
rehg10ase, a mesajului de lupta antiotoman, pe care $tefan eel Mare I-a iconografice de epoca paleologa. In acel~i timp. trebuie retinuta
io

adresat In repetate randuri tarii sale $i intregii cre~tina, in sensul unei calitatea picturala a tabloului votiv. in care figura energica a logoratului
adevarate cruciade(33)_ A$adar, departe de a fi o sin;pla imagine cu loan Tautu beneficiaza de virtutile unui autentic portret.
l

il
~arcte
ib

teologal, Cavalcada de la Patrau(i oglinde$te o acuta realitate in pronaos este sernnificativa reaparitia compozitiei Cavalcada
1:tori?.a, dov~in conceptia pe care gloriosul dnmnitor o avea despre Sfintei Cruci ~i. totodata, reprezentarea celor .)apte sinoade ecumenice,
tun~le ~1'·. chemata sa slujeasca, chiar $i intr-un lac~
B

religios, cauzei

oa
tema iconografica preluata probabil din Tara Romaneasca, unde ea
poht1ce $1 1111!Jtare a Moldovei. aparuse inca din secolul al XIV-lea, la Cozia. Reprezentarile de sfinti ~i
Rczultiind din conlucrarea mai multor mqteri, ansamblul mural ce de sfinte din pronaos i-au prilejuit me~truli realizarea unor solemne

e’
de~oraz ?iser!ca Sf. Ilie din satul cu acel~i mnne de Janga Suceava procesiuni de personaje, de o particulara frumusete fiind figura Sfintei
repne aten\1~ pn~ mereu prezenta calitate a clarita\ii cpmpozi\ionale, prin Varvara. in fa pt un po11ret de tanara femeie. investit cu o muzicala gratie.
caracterul smtet1c al reprezentarilor ~i foqa e;\,ptesiva a desenului. Beneficiar al principiilor de armonie ~i rafinata eleganta transmise de

’
Solemna $i monumentala In altar, unde figurile' ~1arilo ierarhi impun pictura bizantin-paleologa hranita la randul ei de traditia elenistica, Gavril /eromonah, «Sf Nicolae primi1
pnn calma !or proces1une, pictura bisericii St. Ilic se invioreaza in naos daruri de la cei trei strategi », biseric1
Gavril Ieromonah a reU$it sa imboga\easca incarcatura umana a operei
7i pronaos, e~isoadl biblice sau cele din,-viata sfantului patron fiind sale, apropirndu-se de epoca ~i de mediul sau artistic. Greu de explicat din Balinqti (pronaos ).
Iiustrate convmgiitor, cu lncantatoare putere de sugestie.
Daca pictorii care au impodobit ctitoriile domne~ti despre care a fost
Baline,yti, C'orabierii salvati
dewliu, pronaos. ' '
vorba pana aici ne sunt necunoscu(i, o descoperire norocoasa a revelat
numele marelui 111C$ter care a decorat biserica sr. Nicolae din Baline~t, 149
148

deocamdata, dar nu imposihil de inreles, cunoscutc fiind stransek relatii
ale Moldovei cu Venetia, sunt ecourile renascentiste evidente atClt in
modelajul mai rotund al formclor cat ~i in anume detalii de ordin
tipologic.
Bi
La realizarea ansamblului mural de la Baline~t. Gavril leromonah a
fost ajutat de o intreagii echipii, doi dimre mqteri Jiind nrni u~or de
identificat prin propriile particularitati stilistice. Cu alte cuvinte. la
bl
ctitoria logofiitului Tautu a lucrat un atelier inchegat, in cndrul diruia
Gavril leromonab apare ca un adevarat ~ef de ~coal a.
Sub autoritatea picturilor realizate la Balinc~1L la rnarile ansambluri
io
murale executate ]n anii unnalori la bisericile Sf Nirnlae - Popiiuti din
Bot~ani ~i Inaltarii de la Neam! iJ fos1 adoptat sistemul desfa~uri in
te
friza a ::,cenelor din ciclul hristologic, fiind insu~ta. totodatii. preocu-
parea pentru inscricrea grupurilor compozitionale intr-1111 cadru pei.;;a-
gistic mai generns. \fcctate de inten entiile ulterioare. picturile de la
1 1492. 1493. toate aflate iJZi in biblioteci straine). mai viguroase la
ca
Boto$ani sum opt'ra unui me$lcr cu o deosebitii \en ii naratiYii. ciJre. dc~i
se mcntine ]n lirnitele g.:ncrnle Jle canoanclor iconografice. propune
1111rnernase inovatii de compozitie. cu o nea~tpf1 atentic pentru figurile
~i grupurile auxiliare. Atra:, de elec1ele decorntiw ~i chiar de somptuos.
’’
me$terul de la Bt,lo$ani se ingrje~t de redarca vestminte!or. o atentic
deosebitii fiind aconlatii osta~ilr. ale ciiror reprezentari prilejuiesc
minufioase descricri de costum. !Vlai hine pi1strate. picturile din allar ~i
Du
naos retin a1en\ia cu cate\ a scene de iscusita cxpresivitate. ca Cinu ceu
de imn/i, Purtareu Crucii. P!fingerea !!Ii Iis11s. Pogorlilt'o la iad. De"e-
mi
nul subtiL armonia crornatica. inventivitatea compozi(ionala $i varietatca
tipologica sunt semne ale unei arte mature, de-a dreptul rafinate, care
anunta o noua tendin\a in pictura rnurala din Moldova, tendin\fi ce a\'ea
tr
sa fie fruetilicata in epoca imediat urrniitoare. sub domnia Jui Petru
''D
Rarq.
u
Afectm de repictiiri in secolul trecut, ansmnblul mural al bisericii de
la manastirea Neamt pastreaza intacta organizarea compozi\ionalii. ceea
ce permite considerarea sa in randul realizarilor de prestigiu ale epocii lui a
ec
$tefan eel Mare. In locurile unde s-au efectuat curatiri, s-a putut constata
ca picturile de la Neamt se indiviclualizeazii printr-o gamii cromatica mai
bogatii $i printr-un modelaj mai rotund al formelor. caracteristici ce \'Or fi
t
io
mereu prezente la picturile ~colui al XYl-lea. cu deosehire In epoea
Jui Petru Rare~.
l
Apaqinand aceleia$i farnilii stilistice, dar raspunzand prin prograrnul
ib
reprezentarii $i interpretarea formalii unor destinatii precise. cartoanele
de broderii ca ~i numeroasele miniaturi ce se pastreaza in manuscrisele
B
epocii Jui Stefan eel Mare contribuie la rniunjirea fizionomiei unei
infloritoare :;;coli de pictura. Vorbindu-se despre hroderia din Moldova
lui $tefan eel Mare, s-a subliniat in repetate randuri calitatea de exceptie
a imaginilor, faptul ca, in totalitatea lor, broderiile moldven~ti
constituie unul dintre cele mai pre\ioase capitole ale artei \'echi
romane$ti $i totodata una dintre principalele manlfestari ale genului, la
scara artei europene medievale. Viziunca monumentala proprie picturii
murale este prezenta $i in cadrul cartoanelor de broderii. ceea ce contera
acestor opere acea generoasa respira(ie care reU$~t sa Je SCOata din
domeniul strict al artelor decorative pcntru a le situa printre n:alizarile
majore ale picturii. Cu deosehire In cazul pieselor de rnai rnari
Bot~·ani,
Biserica Sf Nicolae-Popaufi din
«Judecata la Caiafiw, naos.
dimensiuni - dverele :;:i epitafurile - este lesne de intrevazut prezen\a
unor pictori familiarizafi cu suprafofele ample ale bisericilor. Este
150
indeajuns sa se considere dvera fnc"il/lirii ( 1484 ), dvera Adormirii Maicii
Domnului ( 1485) sau dvern Riistignirii ( 1500) pentru a intelege mai bine
aceasta relatie. Compozitiile sunt esentializate ca mod de organizare. fara
accesorii de prisos. desenul este viguros :;:i expresiv. acordurile cromatice
sunt sobre $i sugestive. P~1lt:re votive inserate in col}urile dverei
RclsliRnirii beneficiaza de aceea$i viziune aulica pe care am rernarcat-o
in tablourile votive murale: Dincolo de calitatile caracteristice unor operc
de arta clecorativa $i qpiicata, toate aceste broderiL pastrate azi in muzeul
manastirii Putna, ibmpenseaza fie $i partial pierderea picturilor de
panou - portrete sau icoane - despre a caror existenta la curtea princiara
a Jui $tefan eel Mare exista mai multe marturii documentare.
Din bogatul $i complexul domeniu al artei manuscrisului vom retine.
in legatura cu capitolul de pictura. numai reprezentarile in plina pagina
''
ale celor patru evangheli$ti. care apar frecvent pentru impodobirea
ae
evangheliarelor, copiate de caligrafi in scriptoriile manastirilor Neamt.
Putna $i altele. Principalii minatur~ din ultimele decenii ale epocii lui
Stefan eel Mare au fost Teodor Mari$escu de la Neam\ ~i Spiridon de liJ
ilo
Putna. Mai elegante la Teodor Miiri$escu (Tetraevanghelele din 1491.
Spiridon (Tetraevanghelul din 1502. Muzeul National de Arta al
an
Romaniei din Bucre~ti ). miniaturile celor doi maqtri se prcvaleaza in
mod evident de modelele create de Gavril Uric in Tetraevanghelul sau
St
din 1429. Pastrand. ca ~i inat~uL schemele compozitionale statornicite Biserica Sl Nico!ue-Popll11{i din
de miniaturistica bizantina, cei doi me~tri reu~sc sii transmita Bot~·m1i, « Prindereu lui Ji.rns>'. 11uos.
imaginilor create un plus de expresie. hieratisrnului traditional fiindu-i
u
opusa intelegerea firescului. Este vorba, pe de o partc, despre eliminarea
itr
grafisrnului uscaL atat de raspandit in miniaturn bizantina a secolului al
XV-lea. in favoarea unui desen viguros ~i cu mare putere de sugestie,
um
desen insotit de o culoare care tinde, asemenea picturii monumentale a
epocii, spre modelarea formei. in scopul ub(inerii unor sesizante efecte
de plasticitate. Mai mult dedt atat, estc evident sen'.;ul umanizant al
reprezentarilor. evanghelistul loan din Tctraevanghelnl lui Spiridon de la
Putna avc"md valen(ele unui autentic portreL
Pe fondul experientelor stilistice clohamlite in secolul precedent in
mediul romano-catolic al etniilor din Transih·ania. pictura secolului al
XV-lea s-a ariitat cu precadere receptiva la lirnbajul elegant dar
St
conventionalizant al goticului international de curtc. tara "tl~ renun(e
tou~i. ba chiar reinnoindu-le din cam! in cfmd. la cont::ictek cu pictura de
matricc stilisticii italianfL Datand din primcle dou[1 decl':'.nii ak \eacului al
an
XV-lea, picturile nrnrale din hiserica reformatii din Mugcni
(jud. llarghita). Rugane:;;ti (jud. Harghita L Bibortem (jud. Covasna) fac
il
e\identa starea de eclectism artistic specifica intr-un mediu in care
contributiile rne:;;terilor locali se intalneau in mod Jrecvent cu acelea ale
unor me~tri peregrini. Judcrnta de opoi de la Mugeni reimprospateazii
oa
prezenta elementelor de obar~ie italianii atat in iconografie ~i tipologie.
dt mai ales in tratarea plastica a formelor. cu sugestii de volum prin
difereme de saturatie a cu!orii.
e’
Acela~i elemente de limbaj pictural se regasesc la Riboqeni. unde
un me~tr inzestrat cu multa abilitate tehnicii a reiJlizat o frumoasii
’
rcprezentare d LPgendei regelui Ladi1/a11. din nefric~ pilstrata numai
fragmentar. La Rugane~ti. o remarcahila imagine a 111chi11ilrii magi/or
ilu~treaz in mod concludcnt fenomenul de interfe•·enta slilistica, cu o
particulara accentuare a interesului pentru naratiune. in contextul unei
151
 Bi
bl

''
io

ae
Biseriw romano-catolicii Sf" Milwil dil

te
Cluj, « Riistignirea » ~"i scene din «Ciclu

ilo
Patimilor» (cape la de sud-vest).
Paul din Ung, «Convertirea

ca
mai tarziu. un filozof ca Giovanni Pico della Mirandola i~ va ingadui sa

an
aposto/11/ui Pavel» (In centrul imaginii
scrie De lwmini dignitatis. Surprinzatoare la prima vedere. apariiia
autoportretul urristul11i), hiserica
me~truli Paul, cu ale sale picturi ~i a sa inscriptie de la D3.Jjiu, se
unitarianti din Dcirji11.

St
justifica pe fondul unor importante mutatii spirituale in viata

’’
v1zmni mai fruste, de expresie populara. Principia! conternporane sunt Transilvaniei, mutatii care vor putea fi de aici incolo urmarite progresiv.
fragrnentele de pictura murala de pe fatada sudica a bisericii romano-ca- pana la biruinta deplina a spiritului umanist al Rena~tri.

u
tolice din Baia (jud. Suceava), identificabila fiind figura de mari Din ace~i familie stilistica. dar cu mai putina personalitate. fac

Du
parte picturile ce decoreaza biserica Sfanta Margareta din Media~.

itr
dimensiuni a Sfantului Cristofor. Consernnand prezen\a acestor picturi
gotice In Moldova, avem In vedere nu nurnai posibilele interferen\e Realizate in anul 1420 ~i recuperate de sub varul cu care fusesera
acoperite in epoca Reformei. picturile de la Media~

mi
prezinta o

um
stilistice, dar ~i sugestiile oferite pentru decorarea fatadelor.
Datand din anul 1419, ansamblul de pictura murala ce decoreaza iconografie deosebit de bogata. lipsita insa de coerenta demonstrativa.
biserica unitariana din satul Darj iu (jud. Harghita) constituie unul dintre Mai rnulte scene din ciclul hristologic. reprezentari de sfinti. scene de

tr
monumentele de exceptie ale picturii medievale din Transilvania, cu atat marttnu se juxtapun ca o suita de tablouri independente. in mod special

''D
mai pretios cu cat numele me;;terului sau ne este cunoscut: Paul din Ung. atrage atentia reprezentarea Arhorelui lui leseu. de foarte mari proportii,
Eclectic ca formarie. dupa cum rezulta din analiza stilistica a operei sale. tema cunoscuta in Bizant ca ~i In Occident dar niciodata tratata la

u
dar sensibil la virtutile de expresie ale ,.stilului frumos'' aflat inca la asemenca dimensiuni. lmpresionant este de asernenea Martiriul celor
moda in curtile feudale europene, Paul din Ung a realizat un ansamblu a zece mii: figurile rnartirilor strapun~i
~uferint,
de tepi alcatuiesc un cor mut al

St
ec
unitar, de o savuroasa prospepme narativa. Inspirfmdu-se din conceptia tira accente declamatoriL dar de un profund dramatisrn. la
decorativa a miniaturilor care irnpodobesc ,.Les Cirandes Chroniques de aceasta contribuind ~i procedeul decupajului pc un fond intunecat.
France". solutie adoptata de numero~i mqteri ~i raspandita pana in Contaminarea iconografica cu Arhorele vie(ii ~i cu Crucea vie se explica
t

an
Boemia ~i Slovacia, rne~tul prin popularitatea pe care aceste teme le aveau in primele decenii al~
io

Paul a tratat fondul ca pe o suprafata de

tapet incarcat cu flori de crin stilizate. Pe acest suport egal ;;i neutru. secolului al XV-lea. Atractia pentru nara\iuue. remarcata la Rugane~t1
l

cornpozi\iile se decupeaza intr-o mi~care alerta: fie ca este vorba despre sau la Da1jiu, se regaSC$te $i aici in cornpozitia de mai mari proportii

il
ib

episoadele din Legenda regelui Ladislau, fie ca este vorba despre fnchi11area magi/or. Rezultan<l din colaborarea rnai multor mqteri.
Drumul spre Damasc al aposto/11/ui Pal'el. avem impresia ca in fa.ta ansamblul pictural de la Media;; pastreaza o anume coerenta stilistica.
B

oa
noastra se deruleaza fragmente dintr-o povestire cavalereasca, atitudinea numitorul comun fiind asigurat in primul rand de varianta provinciala a
laicizanta lasandu-se descifrata atat in verva povestirii, cat ;;i in placerea stilu!ui international de curte.
redarii detaliilor vestirnentare, a elementelor de harn~met ~i a Acela~i stil, in varianta pe care in epoca o colportau mai ales rnqterii

e’
armelor. Tnserandu-;;i autoportretul, cu chipul unui cavaler barbos. ]n tirolezi. poate fi recunoscut la biserica reformata din Remetea
frumoasa compozifie a Conversiunii apostolului Peii·el, me;;terul Paul a Uud. Bihor). in reprczcntarea apostolilor din absida. de asemenea la
1nscris pe o flamura urmatoarea inscriptie: ,,Hoco];usfecit depingere seu

’
picturile bisericii reformate din Vi;;tea (jm!. Cluj). datorate neindoielnic
praeparare magister Paulus fl!ius S1epha{li de Ung, anno do111i11i unui rne;;ter local, poate un reprezentant al $COlii <le pictura din Cluj, la
millesimo CCCCX 110110; scripto scribebat et pulchram p11ella111 in mente care documentele fac destul de des referin\a in aceastii vreme.
tenebut". (Aceasta lucrare a pictat-o ;;i pregatit-o me;;terul Paul fiul lui Tot un exponent al ~coli clujene poate fi considerat autorul
~tefan din Ung, anul domnului 14.19; scriam ;;i aveam In minte o fata
frumoasa). Scrisa cu minuscule gotice, aceasta incantatoare inscripfie, in
care dragostea lumeasca a trecut pe primul plan al valorilor vietii.
constituie un rnesaj tara echivoc al vremurilor noi in care, cateva decenii
153
152

ansamblului mural ce decoreaza capela dt' sud-vest a bisericii Sf. !vlihail
din Cluj. In conditii 1e eclectismului intrat in traditie. autorul anonim al
acestor picturi reu~qt sa inchege o viziune proprie. particularizata pe
plan local prin numand mare al tigurilor, fiind u~or de recunoscut
Bi
fizionornii maghiare in grupul de osta5i care il escorteaza pe Iisus
Hristos. Desenul este cursiv, dar egaL cgale fiind ~i acordurile crornatice
in pofida unei game indeajuns de bogale. koncgrafia este axata in
bl
lntregime pe ciclul Patimilor Jui Iisus, principalele scene fiind Judecuru
la Caiu(o, incoronarea Cl/ spini. Bici11irca la st<llp ~i Ri'lstignirl!o. care
incununeaza intregul ansamblu. Compozitiik sunt complexe, cu multe
io
personaje abil distrihuite, fiind clara asocierea episoadelor secundare la
c\·cnimcntul central. Amimiri!e goticului de curte. de tip Malancnn ~i
te
intermediar ~1edia. sunt inca prezente. dar trebuie obsen·at c:'i atitudinile
personajelnr sunt mare ate de ace! conventional ism devenit curent in
mediile provincia!e.
ca
Principalu! reprezentanr cunoscut al ~culi
de pictura din Cluj. In
secolul al XV-lea, a fost pictnrul Toma, autorul unui altar poliptic
executat pentru maniistirea slovacii din Bronsky Svati Benadik, in amt!
1428 (Muzeul de arta cre~tina al Episcopiei din Esztergom. UngariaJ.
Riguros organizat. altarul are ca principalii temii iconogratica Pmi111ile
111i Ii.ms. pc reversul canaturilor fiind pictate scene din viata Sfantului
Benedict. Sfantului Nicolae ~i Sfiintului Egidius. Format In directa
legatura cu rnarea ~coali de pictura a Boemiei. Toma din Cluj este
exponentul unui eclectism rafinat. capabil sa asirnileze atat sugestiile
goticului norclic sau flamand cat ~i inovatiile picturii italiene, care in acea
vreme strabatea etapele Rena~tri timpurii.
fn situa\ia ereatii prin distrugerile iconoclaste pro\'ocate de Reforma.
pictura rnedicvala din Transil\'ania poate ti .iudecata aproape in
exclusivitate prin ansambluri murale piistrate in biserici de sat. Polipticul
lui Toma din Cluj anmca o lumina relevanta asupra existentei unei arte
Johannes de Rosenau. « Rastignirca)).
de ora~. marile centre urbane ale Transih·aniei liind capabile sa produdi
biserica f!\'. din Sibiu (c·or).
sculptori ca Gheorghe ;;i Martin. mqteri argintari de rezonan\a euro-
ca
peana, sau pictori ca Toma din Cluj. Receptivitatea artistica a Transil-
vaniei secolului ai XV-lea poate ti inreleasa ~i prin imprejurarea ca. 1n
te
an ii 1424 1427. la Oradea ~i la Timi;;oara Iucra mare le pictor flurentin
io
Masolino da Panicale, im·itarnl episcopului oradean Andrea Scolari ~i al
fratelui sau. celebrul condotier Filippo (Pippo) Scolari di Ozora. pe
l
atunci ;;pan de Timi;;oara. de unde $i porecla de ,.Spano"".
ib
Un argument suplimentar privind posibilirarile mediului artistic din
ora~el transilvanene este furnizat de vastul panou ce decoreazii peretele
B
nordic al corului bisericii evanghelice din Sibiu. in anul 1445, pictorul
Johanne:-, de Rosenau realiza aici o uria;;a R17s1ignirl!. compozitie
aglomerata. cu multe personaje distribuite potrivit unei viziuni decla-
rative. cautat dramatice. ca intr-un spectacol de teatru religios. Crucile
supliciului sunt foarte inalte, !neat trupurile celor osandi!i se proiecteaza
pe cerul alhastru 'intr-un decupaj abstractizant. r:-:a1;11eroase personaje
populeaza scena. prilejuind pictorului rcalizare(1 unor rnici grupaje. cu
caracter episodic. modelul mai indepartat, din care este vadit inspirata
cornpozitia, fiind celebra Rlistignire a Jui Ahichiero. Dar. ca atati ahi
me;;teri activi din Transilvania. Johannes de Rosenau este un eclectic ;;i
principala amprenta stilistica ce poate fi recunoscuta apaqine Tirolului.
(111w din Cluj, «fmi/(area» (altar11/ de la
Hronsky Svan· Benadik).
pe atunci un adevarat creuzet pentru stabilirea contluen\elor '?i sintczl.'lor
dintre pictura norcl-italiana ~i pictura Germaniei de sud. Aceluia~
154
eclectic. sensibil la povestirile cavler~ti ~i la rafinamentele conventiilor
artistice. ii aparpne '?i autorul picturilor ce decoreaza inca loggia Matia a
castelului de Hunedoara. insemne heraldice. vrejuri vegetale ~i banderole
cu inscriptii. personaje diverse - fernei :;;i barbati in atitudini de cautata
eleganfa. totul se inscrie aici fn viziunea galanta a acelor picturi de epoca
pentru care una dintre temele favorite era Asediul cetiltii iubirii. tema ce
existase :;;i la castelul din Htmedoara.
De o remacbil~ .fo1portan\a sunt picturile ce decoreaza capela
funerara a cetatii tarii;e:;;ti din Ham1an (jud. Bra$ov). Executat cu proba-
bilitate in deceniul 1460 - 14 70. ansamblul mural de aici ilustreaza un
nou val de internationalizare a picturii gotice. pe suportul stilistic de un
indaratnic conserv~tim al picturii provinciale germane. Intr-o epoca in
care. In general. pictura Firilor europene evolua spre forme cu modelaj
robust. potrivit modelelor furnizate mai ales de ~coal italiana. pictura de
''
la Harman marcheaza o lntoarcere catre stilul liniar. dar nu narativ. ci
ae
mai degraba de tip heraldic. Rezultand din co!aborarea a trei me~tri, de
unde evidentele inegalitati de calitate artistica. ansamblul mural de la
ilo
Harman are ca principala tema iconografica Judecato de opoi, cu nume-
roase episoade aferente. alaturi de care se cer a fi amintite compozitiile
Bisericu 1\"eagrli di11 Bm.ym-. "Mwlonu c·u
cu tema Ri7stignirii sau cu l11cor01wrea F ecioarei.
an
Prz111c11l intre Stintcle Fcarerino .)·i
0 pozitie stilistica asemanatoare. dar in fonne mai provincializate.
Barbara».
aproape populare. poate fi recunoscuta in picturile ce dec~raz __nava
St
sudica a bisericii Sf. Mihail din Cluj (Maria rn Pnmcul mtre sfmte).
’’
imudite stilistic. dar de calitate superioara sunt picturile ce decoreaza
biserica .,Din Deal" Sigh~oar, executate in anii 1483 - 1488. Autor
u
prezumat al fragmentelor datate 1483 este pictorul Valentin, ajuns primar
Du
al Sighi5oarei in 1490. in timp ce picturile din 1488 sunt semnate de
itr
catre mqterul tirolez Jacobus Kendlinger din Sanktus-Wolf~g: ~e ,o
notabila frumusete este cunoscuta reprezentare a arhanghelulm M1hail 1~
mi um
lupta cu demonii. Vioiciunea desenului. silueta el~ant. a ~rl:anheum
si faldurile in\'olburate cu savanta pricepere rarnan pnnc1p1al m sfera
tr
~oticul tarziu. dar prezenta unui dalaj \ azut in perspectiva dovedqte
''D
;bsorbirea unor elemente proprii Rena~tri. Me~trul tirolez a ilustrat
mai multe episoade din legenda Sffmtului Francisc din Assisi ~i din ciclul
u
Patimilor. scenele. cu dimensiuni mici. vadind rnaniera unui pictor de
tablouri.
St
Numeroase alte fragmente de pictura murala din aceasta epoca se
pastreaza in bisericile din Cisnadie. Cristian. T\1oti~, Daia, Brate~. ~c._dar Capelufimerarii u celiifii /ir1e.~t din
interesul !or este mai degraba de ordin documentar pentru c3 mcaien nu Hilrmon. "Sf la coli"·
an
se ajunge la nivelul unei realizari artistice de autentica vaim1re. 0
pnsihila explicatie pentru acest rapid declin al calitatii valorice a picturii
il
gotice rnurale s-ar putea explica prin concurcnta tnt mai mare, pe care. in
mediul ora~ensc. o faceau in acea vreme altarele poliptice. Intr-adevar.
daca pictura murali.'i prezinta forme conservatoare ~i mereu mai pro-
oa
vincializate, cele cilteva altarc poliptice ce s-311 pastrat din a doua
jumatate a secolului al XV-lea demonstreaza nu numai o diferen\a de
nivel calitativ. ci ~i un proces de innoire stilistica. Consacrat Patimilor Jui
e’
Iis us ~1 datat In anii de mij loc ai secolului al XV-lea, altarul poliptic al
bisericii evanghelice din Prejmer (jud. Bra~ov) prezinta inca fonne
’
traditionale., compozi\ii simple reduse la esen\ial dar. ici colo, mai ales in
scenelc de interior. apar timide preocupari pentru sugerarea perspectivei
geometrice. Stilistic vorbind. pot fi im ocate aici relatii cu ~coal
austriaca, In legatura cu care poate fi explicat ~i altarul bisericii
mediu
155
 Schongauer. me~trul medi~an complica structurile compozitionale.
imboga\ind cadrul in care se desta:;;oara scenele :;;i nuantand fondul nara-
tiv. De remarcat folosirea elementelor de perspectiva geometrica ~i mai ales
preocuparea pentru redarea peisajufui natural. ceea ce tradeaza un tip de
sensibilitate ce trebuie cons)derat modern in sensul renascentist al cuvan-
tului. In scena Rastignirii: reprezentarea conventionala a ceta\ii Ierusali-
mului a fost inlocuita ci.r un autentic peisaj dupa natura. fiind u:;;or de
recunoscut silueta ~.fnoumetl ora~uli Viena. Curios e ca peisajul

Bi
inconjurator reproduce dealurile din jurul Media:;;ului. iar Dunarea a fost
inlocuita cu molcomul rau al Tarnavei, care curge printre rachite rotate.
Dincolo de posibilele referiri care pot fi racute la altarul Hoffer pictat de

bl
Michael Wolgemut sau la altarul Sch6tten din Viena. referiri care privesc
mai degraba ambianta comuna decat o eventuala filiatie. me~trul medie-

''
:;;ean manifestii un interes constant pentru compozitiile tensionate, dina-

io
mica interioara fiind clar marcata de jocul diagonalelor ~i al faldurilor

ae
bogate. Format in contact intim cu :;;coala Dunarii din Austria. la curent

te
cu mutatiile de stil ale ~coli francone. me~trul altarului din Media~ este

ilo
un exponent al noului val artistic, principalul argument in acest sens fiind
sentimentul naturii. Departe de a fi un simplu pretext abstract sau o

ca
conventie decorativa. natura se insinueaza in scenele sale cu forta vietii

an
traite. Acela~i caracteristici se recunosc ~i in pictura unor panouri de
altar ce se pastreaza la Muzeul Brukenthal din Sibiu, panouri ce pot fi

St
atribuite verosimil mqterului din Media~. in Martirul celor z.ece mii

’’
apare o reprezentare a Media~ul ~i a peisajului inconjurator, cu acea
abilitate de observatie care nu putea sa apartina deciit unui localnic. Prin

u
lucrarile maestrului anonim din Media~, pictura secolului al XV-lea

Du
itr
transilvanean se deschide cu generozitate marilor innoiri ce vor fi dobiin-
dite deplin abia in primele decenii ale secolului urmator.

mi
Pe directia acestui ef01i de innoire. este semnificativa 1mag111ea

um
Maicii Domnului cu Pruncul incoronata de ingeri. intre Sfintele
Altarul poliptic al bisericii
Ecaterina ~i Barbara!35). Situat in luneta portalului de sud-est al bisericii

tr
evanghelice din lvfedia~, «Rastignirea».
Negre din Bra~ov ~i datand din anii 14 77 -- 1490. acesl frumos tablou

''D
este opera unui aiiist care se forrnase In ambianta Rena~tri germane. cu
evanghelice din Malftncrav (jud. Sibiu). inchinat Mariei, a carei figura

u
probabilitate In Franconia. daca se line seama de abundenta elementelor
inconjurata de ingeri ocupa panoul central, polipticul de la Ma!ancrav are
ca italienizante: monumentalitate. modelaj rotund. tipologie. Dar. chiar mai
o iconografie bogata, scenelor din ciclul Mariei fiindu-le asociate
mult dec:'lt personajele sfinte. peisajul cu dealuri molcnme. pomi rnlati ~i
irnagini de sfinfi. Caracterul grafic, pe alocuri chiar rusticizant, al acestui

St
sate cu biserici fortificate se constituie In argument al unei viziuni
altar este compensat de clara organizare compoziiionala ~i mai ales de
renascentiste. parand a <ltesta me~truli
te
o idcntitate transilvana. intr-atat
s:n~l nobil al solemnitatii, servit atat de lin~tea de ritual a mi~carlo.
e de sensibil la formele naturii locale.

an
cat ~1 de un anume somptuos decorativ.
io

Un spectaculos salt de calitate se 1nregistreaza cu altarul bisericii

Sfanta Margareta din Media:;;, opera unui maestru care poate fi considerat
Broderia!36)
l

il
in categoria principalilor exponenri ai ~coli Dunarii ~i,
ib

totodata, un
promotor al :;;colii de pictura transilvaneana in epoca de trecere de la
Semnalati\ prin dteva Jucrari reprei'.entatiw inca din secolul al
gotic la Rena~tr.
B

De mari dimensiuni, altarul pastreaza opt scene din

oa
XJV-lea, broderia a at in'> in secolul al XV-lea o remarcabila intlorire in
ciclul Patimilor: Prinderea lui Iisus, Biciuirea la st!ilp, fncoronarea cu
Tarile Romane. principalele realizari apartinand ~coli din Moldova. La
spini, Barjou?rirea, Purtarea crucii, Pregiitirea penrru riistignire,
capitolul rezervat picturii. broderiile au fost comentatc in masura in care

e’
Rastig~re, Invierea. Concepute generos, in spatii largi cu multe
fiecare piesa. inainte de realizarea in materiai textil. este precedata de un
planun, scenele altarului din Media:;; au o bogata !ucarcatura narativa,
proiect. in fond o opera de pictura cu caracter autonom. Analizand de
fapt evi~nta atat de organizarea dinamica a grup~tilo principale cat ~i

’
asta data broderiile rn realizare efectiva. constatam ca mai multe opere,
de atentia acordatii grupurilor episodice, multe diritre acestea cu valoare
iconografica autonoma: Rugiiciunea din grddinii, Perru ~'i 1\1a/chus, pe cfit de cornplexe din punct de vedere iconografic. pe atat de Epitrahil cu purtretele lui $tej'an eel Mare
desavr~it ca executie tehnica. dateaza din epoca lui Alexandru eel Bun. al doanznei Mario (cca 1504 ).
Judecata la Caiafa, Ghice$1e lisuse cine t~-a lovit, Pilat $i slujnica,
a carui generna«a atitudine fata de aiia am avut prilejul sa o remarcam. ,\kinilstirea Dohror/i(.
Nc{frama T'eronichii, llfironosifele la, mon;1f:lnt :;;i Pogorc/rea la iad. A:;;a
cum s-a observat, me~trnl altarului din Media~ cuno~tea aravurile lui
Martm. Schongauer, pe care le-a folosit ca model la realizareae unor scene
ca, de exemplu, Barjocorirea ~i f11vierea. Jnterpretand gravurile Jui 157
15A
 Mo$tenind o atat de robusta traditie. epoca Jui $tefan eel Mare are
meritul de a fi acordat broderiei o deosebita atentie. prin daniile
voievodului ~i ale familiei sale constituindu-se un tezaur unic. pastrat
astazi la manastirea Putna. De un· particular interes este steagul (1500)
daruit de ~tefan eel Mar~ manastirii Zografos de la Muntele Athas,
pastrat astazi la Muzeul Militar National din Bucure$ti. Brod.at in aur.
argint :;;i matase colorata·. pe fond de atlaz ro:;;u. aceasta broderie de
parada ii reprezintap.e Sfantul Gheorghe a~ezt pe tron. tinand o spada

Bi
pe genunchi :;;i avtind sub picioare un balaur inaripaL cu trei capete.
~tind ca Stantul Gheorghe era considerat printre sfintii protectori ai
Molclovei. nu este surprinzator ca. pe steagurile Jui $tefan eel Mare,

bl
figura sa apare in ipostaza iconografica a invingatorului. 0 alta broderie
de ceremonial este acoperamantul de mormant al tvlariei de Mangop

''
( 1477). opera pastrata azi in muzeul manastirii Putna. infati$ata in

io

ae
vestminte de inalta pompa imperiala. avand ca insemn vulturul bicefal
bizantin. raposata a fast reprezentata cu mainile incruci$ate pe piept. sub

te
o arcada trilobata sustinuta de coloane. Firele de aur. argint $i matase

ilo
asociate in diverse combinatii $i cusulc 'in puncte de o mare varietate
reu$esc sa sugereze pana $i pietrele scumpe care impodobesc coroana $i

ca

an
pandantivele printesei raposate. 0 expresie reculeasa. de rara noblete. se
asociaza solemnitatii rnortii. totul fiind cuprins intr-o cromatica cu
annonii calme. dar nu lipsite de stralucire. Consiclerata pe clrept cuvant fnveliroarea de momu)nt o Morici de

St
una dintre cele mai pretioase capodopere ale broderiei medievale 1Wangop, deraliu.

’’
romane$ti ~i universale. invelitoarea de monnant a Mariei. de Mangop
Aer diirui1 de Ste/cm eel Mare. este o opera de maturitate a ~col ii de broderie din Moldc,va.

u
Cele rnai multe piese de broderie care ni s-au pastrat apartin fondul~1i

Du
Radau{i (spre 1-193).

itr
liturgic: epitrahile. epitafuri. dvere. aere. valuri liturgice. omofoare. In
De o exceptionala importanta este a~ numitul epitrahil de sarbatori, mod special vom remarca epitrahilul de la Putna (ante 1480). pe care

mi
apar figurile Jui $tefan eel Mare ~i fiului siiu Alexandru. epitrahilul de la

um
decorat cu 16 medalioane in ciimpul carora sunt ilustrate marile sarbatori
ale Noului Testament (Buna Vestire. Na.ytereu, Prez.entarea la templu, Dobrm at (circa 1504) pe care apare tabloul votiv al lui $tefan eel Mme
Botewl, etc.). A.tat conccptia iconografica de ansamblu, cat ~i aceea $i al doamnei Maria Voichita. dverele ( 1485. 1490. 1sno) ~i mai ales

tr
privitoare la redactarea fiecarei scene. de asemenea motivele orna- mare le epitaf ( J490) executat ..in manilstirea Putna .. du pa cum precizeaza

''D
mentale cu balauri rasuciti. sunt elemente care constituie tot atiitea repere inscrip\ia. dovada ca in chiiiile principalei ctitorii domnqti functionau

u
pentru evocarea relatiilor cu arta bizantino-balcanica, in cadrul careia ateliere specializate in aceasta arta.
fusesera deja absorbite ~i sugestii orientale. La extremitati, epitrahilul Din Tara Romaneasca nu se pastreaza nici o hroderie aprtin~1d
a
este dccorat cu portretele Jui Alexandru eel Bun $i doamnei sale Marina. acestei pe.rioade. iar In Transilvania vartejul ic0nocla"1 al Reformci abia
ec

St
Execufia de o mare finefe $i precizie, varietatea punctelor de broderie.
capabile sa sugereze diferenfele de planuri $i de materiale. sunt calitati
care marturisesc despre arta me$1erului brodeur pe care il banuim lucrand
t
daca a crutat cateva piese. Cum este de R)teptat broderiile liturghice din
Transilvania sunt dominate din punct de vedere stilistic de gnticul epocii,
ele apaninand in prirnul rand ornatelor preot~i. Pe o c>isula confec-

an
io

inrr-un atelier domnesc. Impresionanta prin minutia tehnica ~i noble\ea tionata din brocati italian de Lucca este aplicata o cruce dorsala pe care a
artistica a reprezentarii este broderia in fir de aur. argint $i miitase fast brodata fiirnra lui Iisus rastignit. incadrat de I'vforia ~i loan $i :wand
[n extremita\i insemnele sirnbolice ale evangh!i~tlor.
l

il
colorata a bederni\ei ce se pastreaza in muzeul manastirii Putna. Repre- Stilistic. piesa se
ib

zentand Adormirea Maicii Domnului, aceasta piesa se asociaza calitativ aseamana cu unele lucrari din Boemia epocii. dar 1ecunoa~tm apropieri
aerului de la Radauti (azi in muzeul manastirii Suce\·ita) $i epitafului ~i cu pictura Transilvaniei din deceniul 14 30. 0 al ta cruce dorsala. repre-
B

oa
mitropolitului Macarie ( 1428 ), piesa a carci grava monumentalitate este zentand pe lisus rastignit. impodobe$te o casula de la biserica Neagra din
admirabil pusa in valoare de calitatea brocleriei. Sugerancl o mare tristete. Rrasov. Compozi(ia este inci.'i de tip gotic ca ~i desenul cu anume
figura lui lisus mo1i a fost redata cu multa dibacie. diferentele de fire ~i rigiditati ~i asprimi in tratarea clraperiilor. La Muzeul Brukenthal din

e’
de puncte brodate lasand sa se citeasca cu claritate detaliile fizionomice. Sibiu se pastreaza trei casule confectionate din brocarturi italiene. pe al
Considerat printre cele mai desavar$ite rcalizari ale brncleriei meclievale caror spate sunt aplicate cruci brodate. Pe bratul transversal al crucii a
romane~ti,

’
epitaful de la manastirea Neamt, exe.d1'rat In anul l 437 la fost reprezentatil Blllw Vestire iar pe bratul vertical sun! cite patru figuri
porunca egumenului Siluan. ii lnrati:;;eaza pe li,'sus intins pe piatra ro:;;ie de sfinti. fie sub baldachine. fie sub arcadele unei arhitecturi sugerate cu
de la Efes, intre Maica Domnului, Maria Magdalena ~i ingeri ingenun- mijloa~e perspectivice de tip renascentist. Constituind neindoielnic piese fm,elitoarea de 111om1tillf o M({riei de
cheati. Armonia cromatica de un rar rafinament este admirabil servita de de import. ace<.\e broderii ilustreaza mai degraba nuua moda artistica ce J1angop. M11::e11! 111ciml.11irii P11111a.
materialele broderiei, cu fir de aur, di;:. argint :;;i de matase. impresionanta
fiind ~i varietatea mijloacelor de redare. Tot epocii Jui Alexandru eel Bun
Epitqfilf Lui Si!uan, Muz.e11/
ii mai apartine un epitrahil de sarbatori provenind de la manastirea
Bistri\a, principala ctitorie a marelui domnitor.
159
Na/ional de Arta al Romaniei.

158
 Bi
IP'\f'

bl
-i,\hi
·1 J L \1

''
io

ae
,.-;··"'·- l: ,- ·'·' .i\ \ _;·~ r·"
, ~ . I TIM llfll iliYf',i...

te
OtUIMOp.·ovttW..Slltl;\l1f\'

ilo
lllA\HUIH1'11110ld:c·n ,W11 ¢

tc
~I\

ca
n,
1'1'\W MUHLl,f I. I'\ lH1\M

an
.'r It f 1. IA 1011'\f ·l·AAlt+.H~
}t·
.<. ,.HIMl)C'1f\AQOJ~

St
•· . cAOrnu;ul\mUHAOl\U I '

’’
'tl~\0,f(1J 1lO CAf)..01ur.111r

u
Du
Gavril Uric, Evanghelist11/ Luca,

itr
diferite, a caror realizare se intinde in timp intre anii 1429 $i 144 7.
Dvera Rastignirii Tetraevanghelul din 1429.
Desigur ca cea mai importanta opera a marelui caligraf ~i miniaturist
(Afuzeul maniistirii Putna ).

mi
este Evangheliarul doamnei Marina, din 1429. !ucrare ce se pastreaza in

um
prezent la Biblioteca Bodleiana a Universitatii din Oxford. Punerea in Gavril Uric, pagin(; cufi·ontispiciu .yi
se instaura in Transilvania, decat propriu-zis crea\ia autohtona. Cu alte pagina a textului $i scrierea <le o mare eleganta. cu trasaturi expresive ini{iala din Evanghelia lui Luca.

tr
cuvinte, alaturi de altarul poliptic din Media$, broderiile sibiene demon- pentru fiecare litera, ii recomanda pe GavriL in primul rand, ca pe un Tetraeva11ghe/11l din 1436.

''D
streaza procesul de instalare a stilului Rena$terii in Transilvania, unde excelent caligraf. Pe <le alta pa.rte, initialele. decorate mai ales in sistemul
transformari sociale $i economice vor conduce in secolul urmator la o
arabescului, vinietele ~i frontispiciile ii ofera lui Uric prilejul sa faca

u
configuratie artistica cu totul noua. adevarate demonstratii de ornamentica. in cazul frontispiciilor. este de
a observat ca textura foarte bogata a motivelor ornamentale se inscrie cu

St
ec
claritate intr-un cadru suport. unitatea compozitiei fiind asigurata de
rigoarea diagonalelor $i a motivelor dispuse in cerc. Ductul liniar, de o
Miniatura<37J rara eleganfa. este neincetat controlat de bunul gust al caligrafului, care
t

an
nu aluneca in excese ornamentale sau in inflorituri de prisos. Pe pagina
io

Spre deosebire de miniaturile occidentale, a caror fascinanta de garda a fiecarei evanghelii se afla cate o reprezentare a evanghelis-
varietate este efectul firesc al corelarii artei caqii cu viafa de cm1e. in tului-autor. al carui text este astfel anuntat. Un chenar lat, impodobit cu
l

il
ib

Aer (cca 1477), Tarile Romane miniatura ~i lmpodobirea manuscriselor s-au atlat In palmete. asigura fiecarei imagini o tinutii somptuoasa. campul central al
Afuzeul 11u'inastirii Putna. statomica legatura cu exigentele mediului monastic teologaL sub semnul compozitiei fiind ocupat de reprezentarea propriu-zisa a evanghelistului.
B

oa
unei evidente austeritati. Principalde scriptorii ~i ateliere de minatur~ Atitudinile personajelor sunt fire$ti. faldurile vestrnintelor cad grele. in
cunoscute au functionat in Moldova, inca de la inceputul veacului al invaluiri arn10nios involburate. iar cadrul arhitectonic, niciodata prea
XV-lea, la Neamt $i apoi, dupa 1470, la manastirea Putna. incarcat, participa cu sobrietate la ambianta generala a imaginii. Toatc

e’
Primul mare caligraf $i miniaturist cunoscut este Gavril Uric de la aceste caracteristici $i solutii compozitional decorative. dar mai ales
Neamt, el insu;;i fiul unui caligraf din aceea;;i maf)i'istire. Epoca sa de sensul uman al reprezentarii sunt calitati care s-au impus prin traditie
fonnatie, in primele decenii ale secolului al X\['~jea, corespunde cu o miniaturi$tilor din Moldova. tacand o aJevarata ~coali in a Joua juma-

’
perioada in care In Moldova vor fi patruns. ;1u putine manuscrise de tate a secolului al XV-lea.
obar$ie bizantina sau arrneana ~i este lesne sa ni-1 imaginam pe Gavril Din vremea lui Stefan eel Mare s-au pastrat numeroase manuscrise.
Uric, ca de altfel pe toti caligrafii mqfdoveni din acele timpuri, numarul copi$tilor ~i caligrafilor cunoscuti pana in prezent fiind de peste
insu:;dndu-:;;i unele solutii compoziti\)nale :]i unele elemente decorative
din manuscrisele cercetate. De~i avem temeinice motive sa credem ca
cele mai multe manuserise copiate ~i lmpodobite de Gavril Uric s-au
pierdut, se mai pastreaza tou~i doua evangheliare $i Inca patru lucrari
161
160
 opera calugarului Filip, Psaltirea logofatului loan Tautu *) sunt manus-
crise care se alatura grupului de opere in cadrul carom reprezentarea
evanghli~tor ocupa un Joe important. Alte manuscrise se impun aten-
tiei doar prin frumusetea caligrafiei: a frontispiciilor. initialelor ;;i vinie-
telor. Amintim Evangheliarul de la Putna datorat caligrafului Paladie
(1489). Psaltirea de la Neamt scrisa de Casian (1470), Vechiul Testament
scris de Ghervasie de la.·Putna (1475), Evangheliarul de la Voronet scris
de calugarul Pahom}~-'( 1490).

Bi
$coala de cal4irafi ;;i miniaturi;;ti din Moldova a exercitat o benefica
influenta in Transilvania ~i in Tara Romaneasca. Liturghierul ( 1481) ~i
evangheliarnl (1488) de Ia Feleacu, liturghierul de la Alba Iulia scris de

bl
Ghervasie de la Putna. sau tetraevanghelul postelnicului Marcea (1519)
sunt toate opere marcate de influenta moldoveneasciL atat in ceea ce pri-
leromonahul Nicodim, $tefan eel Mare,

''
ve;;te compozitia generala a paginii. cat ;;i mai ales elementele de decor,

io
tablou votiv - Tetraevanghelul de la
frontispicii, inifiale. viniete. A~adr, sub autoritatea nedezmintita a ~coli

ae
Humor.
de caligrafie $i miniatura din Moldova, se ajunsese la o relativa unitate

te
stilistica pe plan na!ional romiinesc.

ilo
-; r""- .. ~ ~ • , ~ • , -
; .\TAO~ :\1,\1\ '\'MCf\1FKH,

ca
• IX>

. • ,• 11\iHiME flH•\_~tO,:"'E Arta metalelor<38J

an
·' A~l.OCH\1Ttn5f
> .
...•. u.~ l.T ~HAJ l..tttf\EHT'--vr ...H.t\'rl in cursul secolului al XV-lea, arta metalelor - turnatul in bronz ~i
~-n,f'rLTl\Oti;1:H" r\A~

St
,, prelucrarea aurului ~i argintului - a cunoscut o deosebita inflorire in

’’
Transilvania, in mai toate ora~el existand bresle ~i meseria$i destoinici.
~1 ~, '·· f\'l.1\1,h.ltl.\.fOhUUf'_TLltH\· t~
, -~
.
. ·~ f'Q'f.,lli.\HTU\A-.TIStU" Hf.\IUI
Beneficiind de exploatarile locale de minereu pretios, ca ~i de extinderea

u
. legaturilor comerciale cu diverse tari ale Europei. centrele me~tugar;i

Du
~:;-.

...,..+

itr
+1"'
ale Transilvaniei au Ia.cut din arta metalelor o importanta parghie
economica, dar ~i social-politica pentru ca, nu o data, me$terii aurari $i

mi
leromonalzul Nicodim, pagina de douazeci. Este de obsen1at ca atat concepfia clara ~i eleganta de punere in argintari au ajuns in pozitii frunta$e din ierarhia voievodatului. Printre

um
frontispiciu din Evanglzelia lui Marrn, pagina. cat ~i tipul de initiale decorative, de frontispicii ~i de viniete principalii comanditari ai argintarilor din Transilvania s-au numarat
Tetraevanghelul de la Humor, 1473. cunoscute din manuscrisele lui Gavril Uric au fost reluate ~i reinter- domnitorii romani. ale caror solicitari au privit deopotriva podoabele

tr
pretate de urma~i sai, ceea ce asigura o evidenta unitate de stil tuturor vestimentare, vasele de ospat. dar ~i obiectele liturgice care trebuiau sa

''D
lermnonahul Nicodim, Evanghelistul manuscriselor din aceasta vreme. Tetraevanghelul copiat de ieromonahul respecte canoanele formale $i iconografice de obar~ie bizantina. Mai
Matei, Tetraevanghelul de la Humor, Nicodim de Ia Putna ~i daruit de Stefan eel Mare manastirii de la Humor adaugam imprejurarea ca importante aleliere de argintari functionau la

u
1473. (1473) este prima opera importanta care demonstreaza puterea traditiei
ca Suceava. la Targovi~te ~i in alte ora~e din Moldova sau din Tara
lui Gavril Uric, ca ~i procesul de constituire a unei puternice ~coli locale Romaneasca. pentru a intelege ca in cursul secolului al XV-lea configu-
de caligrafi ~i minatur~*l. Daca pentru frontispicii ~i initiale, ca ~i

St
ratia stilistica a argintariei din Tarile Romane a fost destul de complexa.
pentm miniaturile care Ii reprezinta pe cei patru evanghli~t. Nicodim alituri de formele gotice, frecvente in Transilvania, intalnindu-se forme
te
s-a inspirat lndeaproape din Evangheliarul lui Gavril Uric, i'n tabloul de obar~ie bizantino-balcanica. prelucrarile locale $i sintezele stilistice

an
votiv el a tacut opera de creaiie originala, reunind lntr-o singura imagine conducand la realizari de inconfundabila originalitate.
io

datele unei reprezentari religioase cu un adevarat tablou de curte. Turnatoria artistica in bronz atestata documentar in mai multe centre
lntr-adevar, $tefan eel Mare, inrari;mt in vestmintc princiare, cu coroana transilvanene - la Sibiu, Bra~ov. Sigh~oar,
l

Oradea, Arad etc. - s-a con-

il
ib

pe cap. nu prezinta nimic din convenfionalismul obi$nuit al tablourilor cretizat mai ales in cristelnife ;;i clopote. piese care. pe langii compozitia
votive din picturile bizantine. dimpotriva. avem de-a face cu un adevarat generala a formei. se impun atentiei p1in frumusetea de~oruli constand
B

portret Iaic.

oa
din inscriptii. reliefuri figurative. vrejuri vegetale etc. In anul 1404 se
Principalul reprezentant al miniaturisticii din epoca Jui $tefan eel turna, cu probabilitate i.ntr-un atelier sibian. cristelnita bisericii evanghe-
Mare a fost Teodor Mari~escu, caruia i se datoreaza mai multe manus-
lice din Aitana. piesa cu silueta armonioasa, discret impodobita cu

e’
crise miniate datand din anii 1491 - 1499. Urma$ al Jui Gavril Uric, el
vrejuri de vita ~i embleme heraldice.
este autorul a cinci Evangheliare, de o nobila frunwscie fiind eel scris in
1493, din pornnca Jui ~tefan eel Mare, pentru bJ¥'rica cetatii Hotin. De o

expresiva robustete plastica estc Evangheliarul scris in 1502 ;;i impodobit
cu miniaturi de Spiridon de la Putna pentrum~asi Bistrira. Evanghe-
Iiarul de la Bacau (1491 ). Evangheliarul de la Harlau (1504), Evanghe-
liarul de la Putna ( 1504 - 1507), Evangheliarul de la Zografos ( 1501)
’
•> Psaltirea logofatului loan Hwtu se afla la Muzeul din Ujg:orod (Ucraina),
cf. Carmen Ghika. Ve! /ogojatul loan Tautu: cea mai veche miniaturii a unui
dregLltor. in SCIA 1968, nr. I. p. 114-117; Tereza Srnigalia Une hypothese
iconographique. in RRHA, 1998. p. 33-44 (TS).

·• Tercza Sinigalia, E11tr<' !'Orie/If et /'Occid<!nf. Le.,· probli·m<!s des f'l"e·

mieres minimures v01ives des Pays Rou111ai11s. in RRHA, 1990, p. 3-18 (TS).
163
162
 In anul l 438. me~trul Leonhardus din Sihiu, cunoscut ca vestit
turnator de clopote. realiza pentru biserica parohiala din 1.wa~ o cristelni\a
de o rernarcabila calitate artistica. A. \·and aspectul unui potir de rnari
dimensiuni ea este decorara cu 228 de plachetc cu motive in relief. uncle

Bi
cu caracter heraldic, altele inspirate din tcme biblice. Dintre acestea din
urrna, multe sum inspirate. atat din punct de vcdere iconografic. cat ~i
stilistic. din rnodele bizantine. ccea ce demnnstreaza ca nw.;;terul res-

bl
pectiv executase comenzi ;;i pentru Tara Romaneasca. Valoroase sunt .;;i
cristelnitele de la Sigh~oarn (me.;;tcr Iacob, J .+40). Daia secuiasca ~i
Bradeni. toate parimd a [1I"OVeni din acela.;;i aklier. Dintre clopoLe. prirnul

''
io
care se cuvine a fi arnintit este eel turnai in anul 1413 de me.;;tend lano~.

ae
probabil un sibian, pentru biscrica manastirii Cotmeana. La Sigh~oar,

te
Dup~. Beia. Media~. $mig, la Sancraiul de Murq. Tarce~ti ~i in alte

ilo
localitati se pastreaza numeroase clopole din serolul al XV-lea. primre
marii 111e5teri c.:unoscu\i fiind Johannes \Veriheim de la Sibiu ~i

ca
LeonharJus, auiorul cristelnirei despre care a fost vorba mai sus. Clitre

an
sfar~itul veacuiui, foarte cunoscut era atdierul me~truli Emeric din
Oradca. dar :;;i eel al lui Martin din Sibiu. me~tr care in anul 1-tq 1

St
ajungea in conducerea ora~uli.

’’
Incomparabil mai numeroase, pie'Sele de argintarie im ita la un popas
mai indelungat atat prin diversitatea obiectelor. cat ~i prin problemele

u
stilistice pe care le ridica. La inceputul secolului al XV-lea, lrnr-ci vreme

Du
itr
cand. in domeniul picturii murale, putuse fi invocata intluenta tiroleza ?i, Ferecatura evangheliarului de la Humor.
in general, din zona Alpilor. arta potirelor transilvanene se inscrie in «Pogortirea la iad» ( 1487).

mi
ace~i sfora de relatii. Principalele caracteristici forrnale ce pot fi puse

um
in eviden\a sunt urmatoarele: talpile polilobate. picioarele cu fatete care in paralel cu argintaria de stil gotic:. dar interfrnindu-se adesea rn ea,
se racordeaza la dispozi\ia lobata a talpilor. nodurile cu forrne variate, in Tara Romaneasca ~i in Moldova a existat o produqic de expresie

tr
cupa alungita pe verticala. Potirele de la Prejmer (jud. Bra~ov). Bune~ti stilistica bizantino-balcanica. destinata lac~urio de cult ortodoxe. 0

''D
(iud. Bra~ov), Dup~ (jud. Sibiu). acesta din urma opera a me~truli piesa timpurie este ferecatura evangheliarului lui Nicodim ( 1405). Fetele
Tobias, ca ~i potirele de la Gu~teri\a, Slimnic. Cisnadioara, Selimbar ferecaturii sunt modelate In tehnica ciocanirii. pc placa din fata fiind

u
(toate in jud. Sibiu) ilustreaza o prima etapa a imboga\irii aparatului ca reprezentatil Rastignirea. incadrata de heruvimi. profe\i ~i apostoli, iar pe
Cristelni(a lui Leonhardus. decorativ al potirelor. In a doua jumatate a secolului al XV-lea, aparatul placa din spate este figurata Pogorarea la iad. incadrata de un vrej

ornamental se complica ~i tinde sa se inalte pe cupa, cuprinzand-o pro-
gresiv pana mai sus de jumatate. Folosind tehnici combinate - ciocanire.
te
gravare, tumare, email argintarii transilvaneni au recurs la o morfolo-
St
vegetal. Autorul, nu prea indemanatic. era la curent cu modelelc
iconografice ale tirnpului, realizand chiar o interesanta absorbtie de ele-
mente ornamentale. de larga circulatie in acea vreme prin intermediul

an
gie decorativa tot mai complexa, folosind deopotriva motive vegetale. manuscriselor ane~ti. lJnui me~tr transilvanean ii este atribuita.
io

zoomorfe sau antropomorfe (in acest din urma caz referirile la temele verosimiL ferecatura ce imbraca Tetraevangbelul scris in 14.16 de Gavril
biblice fiind frecvente); de asemenea se inmul[esc \Tejurile vegetale sau Uric de la Neamt ~i daruit de cneazul Latcu Cande. refugiat din Tara
l

il
ib

decoratiile cu perle metalice. Piese reprezentative pentru aceasta faza Hafegului in Moldova, unde a dobiindit rangui de parciilab. Dimpotriva.
stilistica smn potirele de la Rupea, Saschiz, Bagaciu, Slimnic. De la intr-un atelier de argimarie de la manastirea Humor era executata fere-
B

oa
Slimnic provine $i un potir al carui nod este decorat cu un fel de edicul catura din 1487, daruita de $tefan eel Mare. Avand pe fata Pogorarea la
gotic prevazut cu ferestre traforate ;;i contrafonuri cu arcuri butante. iad. iar pe verso Adormirea Maicii Domnului. cele doua scoarte ale
Alaturi de potire. pentru argintaria de stil gotic mai pot fi amintite ferecaturii au chenare formate din vrejuri vegetate ~i din inscriptia

e’
hrismatorii, crucifixe. monstrante. comuna fiind tendinta de complicare a dedicatorie. in plus. pe fata. intervin patru cabo~ne din pietre semipre-
decorului, In consens cu intreaga evolufie a goticului tarziu. Prnvcnind tioase. iar pe verso patru bumbi striati. Tot unui atelier din Moldova Ii
din ateliere transilvanene $i purtand, In consednta. o evidenta marca de poate fi atribuita ferecatura evangheliarului pe care vistiernicul Isac ii

’
stil gotic sunt ~i cadelnitele de la rnanastirile.Putna ~i Bistrita (jud. Valcea). claruia, in 1498, mitropoliei de la Feleacu. Pe fata este in1at~ tema
Damita de ~tefan eel Mare in 14 70, cadelnita de la Putna are focarul Rugllciunii. cu Iisus Pantocrator incadrat de Maria ~i loan BotezatoruL
Panaghiarul de la S11agov (1431).
tratat asemanator unui potir, iar capacuf" are forrna unui cdicul gotic cu iar in medalioanc apar figurile celor patru evanghli~t.
trei randuri de ferestre suprnpuse, fiecare rand fiind abundent decorat cu
traforuri $i fleuroane. Intru totul asemanatoare este cadelnita daruita de

Potir, biserica evanghelica din Rupea.

boierii
cula\ia acelor~i
Craiove~t manastirii !or de la Bistrita. ceea cc dcmonstn:azi'i cir-
forme in Moldova ~i in Tara Romaneas<.:i'i.
165
164
 picturile murale in secolul urmator. Imbinand sugestii iconografice
bizantine cu referiri directe la costumele ;;i armele epocii. ferecatura ra-
clei Sfiintului loan eel Nou este o opera pe cat de valoroasi.i, pe atat de
semnificativa pentru resursele artisti-ce ale Moldovei din epoca lui
Alexandru eel Bun. _
Cercetarile arheologice din ultimii ani au dat la iveali.i numeroase
podoabe vestimentare ;xeqitate din metale pretioase, cele mai multe
vi.idind acel~i fom1e dttonfluentii dintre Orient ~i Occident, pe fondul

Bi
constituit al tradilo.~ce a caror capacitate de absorbtie ~i de sinteza
am putut s-o remarcam ~i pana aici.

bl
Ceramica<40l

''
io

ae
Vorbindu-se despre arhitectura monumentelor religioase din epoca
lui Stefan eel Mare, a fost remarcata, de mai multe ori, importanta

te
decorului ceramic pe fatade. Incununand partea superioara a monumen-

ilo
telor imediat sub corni~e. asemenea unor paruri multicolore de sarba-
toare, discurile de ceramica smaltuita creeaza in pauza de umbra de sub

ca
acoperi~ un decor deosebit de pretios. agrementat cu reliefuri h~raldice

an
Raela de argint a
Sfanrului loan eel Nou. sau cu smalturi colorate. Uneori discurile ceramice decoreaza arh1voltele
detaliu. arcurilor ~i ancadramentelor. ca la biserica manastirii Neamt sau ca la

St
biserica Sf. Nicolae din Baline~t. Primul monument dispune, in plus, de

’’
Deosebit de valoros din punct de vedere artistic este g:rupul efectele decorative ale bandourilor verticale constituitc din caramizi
panaghiarelor, piese a caror semnificatie simbolica a impus intotdeauna o smaltuite. Caramida smaltuita ocupa, de asemenea, un loc important la

u
execu\ie mai ingrijita $i un decor mai complicat. 0 adevarata capodopera biserica Sf. Ion din Piatra, unde decoreaza absida altarului ~i partea

Du

itr
a genului es le panaghiarnl de la Snagov, daruit in 143 1 de Draghici superioara a monumentului. sub forma unor motive geometrice. Insp~
Vinti!escu. Cele doua capace sunt decorate la exterior cu imaginea randu-se, deopotriva, din modele bizantine ~i occidentale. constructorn

mi um
fnalf{trii !?i cu figura Jui Iisus binecuvantand, bordurile minurios desenate moldoveni au realizat o originala sinteziL felul in care este organizat
fiind realizate cu vrejuri vegetale. Jn interior, unul din capace este decorat decorul ceramic pe fatadele ctitoriilor lui Stefan eel Mare fiind fara
cu tema Rugaciune (Deisis), lncadrata de vrejuri $i sirnbolurile echivalent In arhitectura Europei medievale.

tr
apocaliptice ale evanghli~tor, capacul opus fiind decorat doar pe Dar, a~ cum au demonstrat cercetarile arheologice. problema

''D
bordura cu imagini de sfinti !?i heruvimi. Panaghiarul daruit de $tefan eel decorului ceramic trebuie considerata intr-o perspectiva mai larga.
Mare manastirii Neamt (1502) a fost lucrat chiar in atelierul de argintarie Intr-adcvar. pretutindeni in tara au fost descoperite discuri, placi ~i cahle

u
al acestei manastiri ~i probabil ca tot de acolo provine ~i panaghiarul din ceramica smaltuita sau nesmaltuita. decorata prin gravare sau in
a
daruit de Alexandru bisericii sale din Bacau, anterior anului 1496. De o relief cu motive heraldice. cu teme biblice sau cu motive vegetale $i
ec

St
fastuoasa frumusete sunt a~-zisel evantaie liturgice sau ripide pastrate la animaliere. La Suceava, Ia Baia. la Piatra. la Ia~i, la Vaslui, la Vorniceni.
Cahla de soba de la casa domneasccl din
manastirea Putna ( 1497), un alt cvantai liturgic daruit de Stefan eel Mare la Probota. la Bistrita-Neam\. la Targovi~te, la Bradu. hi Ramnicu-Val-
Suceava. perechea fndrclgosti{ilor.
manastirii athonite Zografos (1488) atlandu-se astazi in insula Patmos. cea. la Sigh~oar, la Cluj. la Sibiu, numarul mare de discuri sau de pl~ci
t

an
Interpretand cu abilitate forma unor patrulobi gotici, ripidele de la Putna
io

si cable ceramice trebuie pus in legatura atat cu existenta unor putermce

sunt decorate cu figuri de serafimi, de asernenea cu un abundent decor ~telir locale, cat si cu 0 adevaratil moda in utilizarea decorului ceramic.
floral executat In tehnica traforului. Tinand searna de motivele decorative
l

il
Din cateooria motivelor <le larga circulatie heraidica se cer amintite
ib

~i de tehnica de execurie, se poate crede ca aceste evantaie liturgice au fost sirena cu e-doua cozi (a~-zis Meiusina). perechea de indragostitL cerbul,
executate de atelierul de argintarie de la manastirea Neamt. Ieul rampant, manticora, in Moldova fiind destul de raspandite ~ahle
B

oa
Dar capodopera argintariei din Moldova ~i totodati.i din Ti.irile Romane sau discurile ceramice decorate cu stema tarii. Frecventa este $1 tema
in secolul al XV-lea este, neindoielnic, racla de argint a Sfantului loan eel vanatoreasca a ~·oimarul. in legatura cu care poate fi pusa ~j
Nou, atlata astazi In biserica Sf. Gheorghe din Suceava(39)_ Aduse la reprezentarca luptei Stanmlui Gheorghe cu balaurul. Alaturi ~e motivele

e’
Suceava, prin grija lui Alexandru eel Bun, in anii 1414-1415, moa~tel animaliere cu caracter heraldic amintite mai sus, ap<ir uneon elefantul,
au fost depuse initial In biserica Miraufilor, curand dupa aceea fiind camila ~i tot din aria de inspiratie exotica, 1ntr-o viziune decorativa ~e
a~ezt intr-o racli.i somptuoasii, decorata cu imag1pi din viata ~i patimile

’
obar~ie orientala. provin reprezentarile de pasari. Dccorul ceramic
sfantului martir. Modelate prin ciocanire ;;i gravare. placile de argint ce interior sc prezenta sub forma unor placaje. solutie care ar putea fi
compun racla sunt opera unui me$ter abil . da.r sobru, care a rezerval interpretata in legatura cu inrauririle artei musulmane, inr~u sesizabi'.e Disc de ceramica smcll{uiti'i
elementului ornamental propriu-zis un rol de discreta agrementare. Pus in de altfel ~i in arta occidentala. La Baia (jud. Suceava), mm multe borde1e decorat cu leul rampant.
situaria sa nareze viafa unui sfiint qllasi-contemporan, victima a tatarilor
care continuau sa ameninte lin~tea Moldovei, me~trul argintar a ilustrat o

Cadelnifa de la Bistrifa (jud. Valcea).

iconografie originala, elaborata probabil In mediul carturaresc al Suce\'ei
~i care avea sa devina prolutip pentru reprezentarile vie(ii stantului din
167
166
 Biserirn Sf Nicolae din BalinqTi,
deTaliu defafada cu decor de ceramica
smfil{llit1'i.

Bi
bl

''
io

ae
te

ilo
ARTA ROMANEAS'CA

ca

an
"
INTRE MEDIE\JAL )I MODERN

St
'

’’

u
Du
itr
mi
de mari dimensiuni par si'i fi fost decorate astfel, sugerand ideea unor

um
interioare mult mai fastuoase decat se putea banui pemru ni~te locuinte
semi-ingropate. Foarte ri'ispandite in epoci'i au fost sobele cu cahle

tr
decorate, descoperiri importante fiind facute la Ramnicu - Vfilcea,

''D
Curtea de Argq, Targovi~te, Vaslui, Piatra Neam~, Baia, Suceava,
Humor(41J.

u
0 adevi'irati'i antologie a cahlelor de sobi'i ~i a sistemului decorativ
ceramic este oferita de uria~ a
sobi'i gotici'i descoperiti'i in casa de ospete

St
ec
de pe platoul cetatii de la Suceava(42). Ocupand o suprafa!i'i de 7,80 m.p.
~i avand o inaltime de 3,80 m., soba de la Suceava este alci'ituita din mai
Disc de ceramicfi smfil{uita decorat cu
multe zeci de cahle de diferite tipuri. lasand sa se intrevada importanta pe
t

stema Moldovei.

an
care sobele de acest gen o aveau in economia at1istica a interioarelor din
io

curtile ~i re~dintl domne~ti. Abia la inceput, cercetarile privind

ceramica ornamentala din secolul al XV-lea promit sa conduca la
l

il
ib

rezultate relevante privind atat avatarurile acestui gen artistic. cat ~i

modulafiile stilistice ale intregii epoci*l.
B

oa
e’
’
*1 Preocuparea pentru decorul ~ahleor de soba se reflecta In publicarea tot
mai numeroaselor descoperiri, ele faciind ~i obiectul unor teze de doctoral
Cahla de soba de la casa domneasca din
( Paraschiva Victoria Batariuc, Cahle din .Hu!dovu mediel'lilti. Sl!co/ele
Piatra Neam{. «Vas cu flori». XIV-XVII, Suceava, 1999) (TS).

168
RP rrn m s a

SECOLUL AL XVI-LEA

Bizant dupa Bizan{.

Aurora unitafii na{ionale.
I -~
.It-·:

BBii
Odata cu stinger~a din viata a lui $tefan eel Mare - intamplata la 2
iulie 1504 -. Tarile Romane pierdeau nu numai un glorios domnitor, dar
~i un sprijin moral de neinlocuit. ramanand tot mai mult prada

bbll
incertitudinilor. in interior. nelncetatele lupte pricinuite de fascinanta
atraqie a puterii ~i tendintele centrifuge ale marii nobilimi provocau
neincetate surpari ale oranduirii de stat. slabind in mod primejdios capa-

iioo

''
citatea de aparare. Nedreptafile sociale. ajunse la paroxism. incitau pe cei

ae
asupriti la siingeroase rascoale. ca aceea din 1514 in fruntea careia s-a

ttee
aflat Gheorghe Doja. Represaliile au fast cumplite, iar iobagimea

ilo
romaneasca a cazut prada sangerosului Tripartil al lui Werboczi, care
statua in fapt o tripla persecutie: sociala. nationala ~i religioasa. De

ccaa
slabiciunile inteme ale Tarilor Romane au profitat in primul rand turcii. a

an
caror putere tocmai atunci ajunsese la zenit. sub conducerea sultanului
Suleyman Muhte~m-agnifcl.
in urma bataliei de la Mohacs (1526). regatul Ungariei s-a prabu~it.

St
’’’’
disparand pentru mai multa vreme de pe haiia Europei. Respectand
statutul de autonomie al Transilvaniei, turcii nu au ocupat-o, dar i-au

u
impus regimul de vasalitate, astfel ca de la acea data toate Tarile Romane

DDuu
s-au vazut sub puterea acelui~ amenintator suzeran: Poarta otomana. in

itr
aceste conditii, legaturile dintre Tarile Romane au sporit neincetat. daca

mmii
nu intotdeauna pe plan politic in orice caz pe plan cultural, schimbul de

um
me~tri ~i de fom1e artistice devenind mai frecvent decat inainte. Lipsiti
de sprijin intern, locuitorii Transilvaniei - nu numai romanii. ci deopo-

ttrr
triva sa~i ~i secuii - au facut deseori apel la domnitorii de dincolo de

''D
munte, iar ctitoriile acestora pe pamant transilvan au insemnat nu o data
germeni de polarizare ~i de unitate.

uu
La inceputul veac:ului. dupa stingerea lui ~tefan eel Mare. al carui
fiu. Bogdan al Ul-lea. se arata prea slab pentru carmuirea tarii.
ca

SStt
domnitorii munteni, Radu eel Mare ~i apoi 1\Jeagoe Basarab, au inteles ca
impotriva turcilor principalul instrument de lupta a devenit cultura ~i. ca
te

unnare. au tacut din initiativele culturale ~i artistice un instrument de

aann
prestigiu ~i de protectorat spiritual in intregul spafiu al urientului
io

01iodox. cazut sub stapanirea otomana. Radu de la Afumati ~i Petru

Rare~ au reu~it

iill
pentru scurta vreme sa redobandeasca libertatca de acti-
l

une politica ~i militara, curajoasele !or campanii retonificand sperantele

ib

multor popoare cazute sub turci. Temerarul Petru Rare~ a fast primul

ooaa
B

care a intuit posibilitatea unei uniri cfective a Tarilor Romane. actiunile

sale din Transilvania constituind o stralucita prefatare a epocii lui Mihai
Viteazul.

ee’’
Catre mijlocul secolului al XVI-lea. legaturile dintre Tarile Romane
devenisera atat de intense. lncat nu ne va mai mira daca Doamna

’’
Chiajna, fiica Jui Petru Rarq. nazuia sa-~i a~ez fi ii pe tronurile Mol-
dovei ~i Tarii Romanqti. implinind in fapt o unitate a celor doua tari sub
nemijlocita sa conducere. Stimulate de relatiile politice tot mai stranse
dintre voievodatele romane~ti. schimburile culturale ;;i artistice s-au

171

dezvoltat neincetat, fiind confirmate de circulatia cartilor ~i a me~trilo,
de formele arhitectonice, de temele iconografice, etc.
Deosebit de imp011anta in institnirca unei atitndini culturale .::ornune
a fost politica de protectorat, pe care voievcvii romani au exercitat-o in
BBii
peninsula Balcanica ~i in intregul orient onodox c.izut sub jugul apasator
al Poqii otomane. Unnand exemplul Jui Vlaicu Voda care. inca din
secolul al XIV-lea. reconstruise in intregime manastirea Krnlumus de la
bbll
muntele Athos, in secolul al XV-lea mai multi voievozi s-au invrednicit
cu calitatea de ctitori la Sfantul ~fonte( I l, principalul sustinator fiind
iioo
$tefan eel tvfare. caruia i se datoreaza mai multe reparatii ~i constructii
noi. de o notabila amploare fiind acelea de la Vatopedi. lviron ~i
Xeropotam. in fapt, dupa caderea Constantinopolului sub stapanirea
ttee
otomana. mo~tenira spirituala a disparutului irnperiu bizantin a purnt fi
sa!vata cu ajutorul nemijlocit al domnitorilor romani care. prin $tefan eel
ccaa
Mare, Radu eel Mare, Ncagoe Basarab. Petru Rarq. Alexandru Lapu~­
neanu $i alrii, au exercitat un benefic protectorat la Athos. la Meteore, la
Rila, la Krusedol, in Epir. la krusalim $i pana in indepartarul Sinai.
lmportarnele danii facute a$ezamintelur monastice din acele locuri au
St
’’’’
avut menirea sa pastreze in viafa institutiile traditionale. prin intermediul
carora puteau fi pazite ~j intretinule \•a]orile nafionale $i COn$tiinta luptei
antiotomane pentru libertate.
u
DDuu
Nu vom uita, in legatura cu complexa configuratie a acestui secol.
itr
importan(a Reformei cu al sau co11egiu de implicafii religioase. sociale.
politicc dar ~i profund culturale, caci tocmai aceste irnprejurari au
mmii
um
favorizat aparifia primelor tiparituri in limba nationala, caqile ie$ite din
teascurile Jui Coresi la Bra$0\' $i la Targovi$te constituind pentru Tarile
ttrr
Romane un irnp011ant element de unitalc. In acela$i timp, atitudinea
antireformista va determina elaborarea unor programe iconogratice spe-
''D
cifice mediului romanesc, profunda lor originalitate fiind deseori remar-
uu
catii. Pe de alta parte, iobagii romani din Cri$ana, Maramure$, Transil-
vania $i BanaL asupra carora sangerosul Tripartit al lui Werbbczi apasa
a
ca un cumplit blestem. au recurs tot mai des la sprijinul moral ~i material
ec
al domnitorilor de dincolo de munte, daniile ~i ctitoriile acestora
constituind in mod frecvcnt punfi de legatura stimulatoare pentru
fenomenul cultural $i m1istic romanesc.
t
In perspectiva acestor atat de cornplexe fapte ~i imprejurari. nu va
io
surprinde daca. spre sfar~itul secolului al XVI-lea. m1a din tinuturile
l
romane$ti va prezenta numeroase trasaturi comune, anticipand, prin sem-
ib
nificaiiile sale de unitate culturala, marele eveniment al unirii politice
savr~ite sub gloriosul sceptru al lui Mihai Viteazul.
B
Arhitectura fortificata
Ca ~i In secolnl precedent, in cursul secolµlGi al XVI-lea principalele
eforturi constructive s-au orientat catre amenajarile defensive fortificate:
cetati militare, cetati ora~enti $i tarpe~i, curfi intarite ~i castele,
manastiri ~i biserici fortificate. Intre tirnp, mai multe cetati f011ificate
cazusera sub stapanirea otomana. Ceta~il dunarene Turnu. Giurgiu,
Brai\a, Chilia - de asemenea Cetatea Alba, iar in vestul tarii cetatea
Cetatea Soroca, vedere
cu turnul de poartcl.
Timi;;oara fosesera cucerite de turci cu pretul unor grele lupte. facand
necesare noi eforturi de aparare. Sub efectul interdicfiilor impuse de
172
Poartii, in Tara Romaneascii $i in Moldova a$eziirile urbane abia daca
:;;i-au putut ingadui ridicarea unor valuri de pamant :;;i a unor palanci.
Ineficiente in fata unor armate regulate. aceste amenajari defensive
puteau face totu:;;i frqa cetelor cle pradalnici. atat de numeroase in
conditiile slabirii puterii de, aparare a statului. Resturi mai importante din
aceste fortificatii se pastreaza la Targovi~te. dar ele au existat la Bucu-
re:;;ti, la Vasltii. la Ia~i. la.·Bacau ~i injurul altor localitati.
in Transilvania, ~ezaril urbane care beneficiau de vechile imunitati
ale colni~tr sa~f i~ intregeau sistemul de fortificatii. adaptandu-1
progresiv la exigenta armelor de foe. La Sibiu, ora~ care dispunea. inca
din secolul al XV-lea. de un ansamblu redutabil de curtine $i turnuri. au
fost efectuate doar lucrari de modernizare a fortificatiilor existente. Un
impresionant efort a fost necesar pentru terminarea sistemului defensiv al
ora$ului Bra~ov. Masivele curtine din piatra ~i caramida au fost protejate
''
spre exterior cu ~anturi
ae
adanci. din loc in loc fiind flancate de turnuri sau
de puternice bastioane, uneori avand aspectul unei verita?ile ceta~1i
l
autonome. ca frumosul bastion al tesatorilor. integral pastrat. In plus, dm
ilo
sistemul defensiv al Bra~ovuli faceau parte tunmri de supraveghere - ca
Turnul Negru sau Bastionul Alb - care strajuiesc $i astazi ora~ul. pe
dealul Vart~. lmportante lucrari s-au intreprins in acel~i secol la Cluj, la
an
Sigh~oar, la Media~ ~i la Bistrita. incat. dincolo de necesare reparatii
sau de unele transformari ulterioare. se poate spune ca in aceasta vreme
au fost definitivate siluetele marilor ansambluri defensive ale ora$elor
transilvanene.
Datorita temerarului Petru Rare$. care $i .. a ingaduit sa infrunte
puterea Sublimei Poni. frontiera de rasarit a Moldovei a fost inzestrata
cu doua noi cetati: Soroca ~i Tighina. De phm circular, cu patru turnuri
circulare $i un turn patrat de poarta. cetatea Soroca. refacuta din piatra pe
Jocul unei mai vechi fortificatii de lemn. in 1543. cu folosirea unor
mqteri bistri\eni. are o intindere mica. dar este impresionanta ca silueta. Cetatea Gherla (iud. Cluj), plan general
Ea pastreaza intreaga panza de ziduri inalte de 1 5 - 20 metri, incununate
cu merloane $i creneluri. Cetatea Tighina. prece<lata de o fortificatie
u~oar care pazea un important punct de vama. a fost construita de Petru
Rare$ pe un plan patrulater. cu turnuri circulare ~i dreptunghiulare ..C:uce-
rita de am1atele Jui Suleyman Magnificul. in 1538. a fost amphf1cata
curand dupii aceea. lucrarile fiind terminate in 1541. iar Tighina a
SStt
devenit rqedinra unei raiale turce$ti cunoscuta sub denumirea de Bender.
in Cri~an. Banat ~i Transi\vania. teritorii neincetat di<;putate de eek
doua mari imperii. otoman ~i austriac, in secolul al XVl-lea s-a raspandit
aann
moda cetatilor bastionare in stil italian. Daca la Alba Iulia $i la Aiud
reconstui~a vechilor cetati se facea cu pastrarca rurnurilor de artilerie.
iill
la cetatea Gherla, construitii in timpul principelui Ion Zapolya ~i a
cardinalului Martinuzzi ( 1535 - 1551 ). a fost adoptat sisremul hastioa-
nelor pentagonale. Avand un plan patrulater. cu hastioanele situate in
ooaa
colturi. cetatea Gherla dispunea de o ampla curte interioara in care. catre
l5S l. italianul Domenico da Bologna a construit o re$edin(i'i nobiliara.
ee’’
prilej de patrundere a unor elemente decorative ap~rtnd stil!~
Rena~tri italiene O fortificaric de tip bastionar. apar(mand tot pnme1
jumatati a secolului al XVJ-lea. este a$a-numita ce~atui a Bra~ovuli. de
’’
plan romboidal. cu bastioane scurte pe col!uri. In a doua .iumatate a
secolului al XVI-lea se construiesc noi cetati de tip bastionar la Satu Prejmer (jud. Bra,wv), cetatea
Mare. Caransebe$, Arad, Oradea. Me~tri ~i arhitecti italieni ca Filippo farclneasca. vedere interioara cu
Pigafetta, Paolo Catanio. Ottavio Boldigara $i altii raspandesc acum incaperile de re/i1giu.
173

Cetatea Omdea (dupa stampa
lui 1. Hoepfnagel ).
Cetatea Bradu (jud. Buzau), plan
vedere genera/a.
.~i
bastioanele pentagonale cu gat ~i urechi. forme caractenstice stilului
italian nou. Cea mai impo11anta cetate de acest tip este cea de la Oradea,
care prezinta un plan central, cu cinci bastioane: in grosime de 2 - 3 me-
tri ~i inaltime de 9 -· 10 mctri, zidurile bastioanelor ~i incintei au fost
construite din caramida pe un pat de piatrii ~i avand muchiile din blocuri
Bi
de piatra fatuita.
In directa legatura cu construqiile de ceta\i militare ~i ora~enqtL
bl
cer a fi considerate, pentru aceasta epoca, cetatile construite de
domnitorii romam pentru proteqia unor importantc ansambluri
manstire~1. Evident, ideea fonificarii manastirilor nu era noua. dar
io
trebuie ubserval ca atat in Moldova. cat ~i in Tara Romaneasca ame-
najarile defensive de acest tel sunt in directa legatura cu ctitoriile
domne$tL ele constituind in fapt o forma deghizatii de cetate pro-
te
pnu -zisa. Sub aparenra unor fonificatii mi'inastirqti. era in~elat vigi-
lenta Portii otomane. domnitorii rornani putand realiza astfel un program
ca
constructiv care. altmin1cri, didca sub incidenta interdiqiilor asprului
suzeran. Ca nu este vorba doar desprc o fortifica\ie manastireasca. faptul
rezulta cu claritate din imprejurarea ca toate aceste cetati adapostesc ~i o
rqedin\a domneasca. Precedentul fusese creat inca din secolul al
’’
-XV-lea, la manastirea Putna unde, alaturi de biserica $i construqiile
monahale. sc atla ~i o importanta re~dinta a Jui ~tefan eel Mare. In
stadiul actual al cercetarilor nu ~tim in ce masura manastirea episcopiei
Du
de la Curtea de Arge~, ctitorita de Neagoe Basarab. a dispus de la
inccput de o incinta fortificata. in aceasta situa\ie, trebuie sa consideram
mi
ca cea mai veche cetate manastireasca este cetatea construita de Vintila
Yoda pentru manastirea Menedicului. A~ezat pe un bot de deal. u~or
aparat. cetatea lui Vintila Yoda avea o incinta patrulatera, cu una din
tr
laturi neregulata, fiind prevazuta cu turnuri circulare la colturi ~i un
''D
puternic turn de poarta patrulater. Intru-totul asemanatoare este cetatea
Bradu(2l, construita catre mijlocul secolului al XVI-lea, probabil din
initiativa Doamnei Rada. Bine pastrata este cetatea manastireasca de la
Probota. ctitoria lui Petru Rare~ a
( 1530). Reinnoita de Vasile Lupu In
ec
164 7, cuninele pastreaza vechea lor dispozitie, caracteristica fiind latura
de rasarit cu doua turnuri patrulatere la colturi ~i un putemic turn de
poarta, de asemenea patrulater, In partea de mijloc. Sistemul incintelor
t
patrulatere cu turnuri de col! ~i turn de poarta pe una din laturi se
io
regas~t la manastirile Moldovita (aici turnul de nord-vest este
circular), de asemenea la Slatina ~i la Sucevita. La Slatina, ctitoria Jui
l
ib
Alexandru Lapu$neanu, trebuie remarcata masivitatea zidurilor, trainicia
turnurilor de colt ~i mai ales redutabilul turn de poarta al carui gang
B
prelung putea fi U$Or controlat. De-a lungul zidurilor se aflau drumuri de
straja sprijinite pe console, pe arcuri din piatra, sistem preluat din
Transilvania ~i care va fi apoi utilizat $i la alte incinte manastirqti din
Moldova. Dimensiunile foarte mari ale cetatii de la Slatina (cu laturi de
peste l 00 metri) au fost rcluate ;;i la cetatea miinastirii Succvifa.
Prezentand un plan regulat, de l 00 x l 00 m, ceta~ Sucevitei are ziduri
inalte de peste 12 metri. col\urile incintd. fiind flancate de tunrnri
poligonale, exceptand turnul cte poaita ~i turnul de nord-vesr, care au un
plan patrulater. . variate ca fonne, a caror principala caracteristica este adaptarea la
Continuand ac\iunile de fortificare in(\iate incii in secolul precedent,
numeroase a$ezari iarane$ti din zonele de colonizare saseasca(3) sau
secuiasca 1.4l au fost inzestrate cu cetati de refugiu !;ii de aparare, cele mai
multe organizate in jurul bisericii parohiale, uneori transformata ea
174
insa~ intr-un puternic reduit. Vorbind despre bisericile fortificate din
Transilvania este locul sii observam ca ideea fortificarii bisericilor este
veche $i ca ea poate fi intalnita in diverse parti ale Europei medievale, in
Spania ca ;;i in Franta. in Italia sau In Germania. dar nicaieri ;;i nicicand
I
~-
numarul unor asemenea amenajari nu a ajuns atilt de mare inciit sa poata
fi considerat ca un fenomen specific. Dimpotriva, in Transilvania,
.
cetatile tariine;;ti de tipul bisericilor fortificate se pastreazii in numar
.
mare, iar inventivit'}.t,ea solutiilor defensive ~i expresivitatea plastica a .
'
[
amenajarilor le c:;6'rlfera o particulara frumusete, ele constituind in
se
ansamblu cea mai importanta contributie pe care arhitectura medievala a
Transilvaniei a adus-o patrimoniului arhitectonic european. Daca secolul =
t
al XV-lea declan~s campania amenajarilor defensive din mediul rural.
de-a lungul secolului al XVI-lea eforturile constructive s-au rotunjit, cele
mai multe cetati taranqti ajungand la o configuratie foarte apropiata de 1\4cini'lstirea Slatina, plan general cu
''
incintajiirt ificatci.
aceea pe care o cunoa~tem ~i astazi.
ae
Datorita conditiilor locale de teren, de materiale, de resurse bane~ti
$L nu in ultimul rand, de traditii. cetatile tarne~i transilvanene prezinta
ilo
o exceptionala varietate de forme. incat inccrcarea_de a stabili mai multe
grupuri tipologice intampina serioase dificulta\i. In Tara Barsei predo-
mina incintele fortificate de plan oval. aproape circular. cu ziduri inalte.
an
intiirite din loc in Joe cu turnuri ;;i bastioane. Aflata in mijlocul cetatii.
biserica parohiala nu este fortificata, intreaga sarcina a apararii caziind pe
St
seama fortificatiilor perimetrale. De-a lungul curtinelor au fost con-
struite, pe mai multe niveluri, incaperi de refugiu, in care se pastrau
rezervele de provizii ~i in care. la vreme de primejdie, se putea adaposti
u
lntreaga populatie a satului. Din grupul tipologic al Tarii Barsei fac parte
itr
cetatile tarne~i de la Prejmer, Harman. Sanpetru, Codlea. Vulcan,
Ghimbav, Cristian, Rodbav, Halchiu, cu precizarea ca la fiecare aplicarea
solutiilor constructive a fost racuta cu foarte multa libertate, in folosul
um
de unei pronuntate individualizari.
in partile Sibiului. incluzand vaile raurilor Cihin, Hartibaciu ~i Vi~a,
incintele fortificate sunt tot de tip oval sau poligonal ca la Cisnadie. Sura
Mare, ~eica Mare, $eica Mica, Axente Sever. De propoqii mai mici
decat incintele fo11ificate din Tara I3arsei, cetatile taranqti din partile
u
Sibiului au ca principala caracteristica fortificarea bisericii. La Axente
Sever, corn! patrat al bisericii a fost incalecat de un turn scnnd. foarte
viguros, iar la $ura Mare. $eica Mica, Seica Mare ~i Buzd. corul ~i
St
absida au fost suprainal\ate de un puternic turn prevazut cu drum de
straja ~i ferestre de tragere, intreaga parte de rasarit a bisericilor doban-
an
dind aspectul unui donjon. Plastica exterioara a amenajarilor defensive
din zona Sibiului este de o mare varietate. rezultand din combinatia
ferestrelor de tragere, a gurilor de aruncare sau gurilor de pacura care 'M
il
·!b~'
sunt tratate fie sub forma de arcade pe consolele de tragere, fie sub fornrn :.~·
unor foarte lungi arcatmi care subintind drumul de straja intre doua
t~.
v
oa
contrafonuri. La cetatea \araneasca din $eica Mica mai trebuie observat
ca, imrc biserica ~i dubla incinta de forma ovala care o inconjoara. se af1a I···'
0 puternica barbacana. piesa demonstrativa pentru capacitatea de
e’
sistematizare a unui spa\iu dat. in care pot fi recunoscute atat dorinta
terma de autoaparare. cat ~i un anume sens al frumusetii volumelor
’
construite.
Zona de podi~ a Transilvaniei. strabatuta de raurile Tamava Mare ~i Probota. cetatea nuinastireasccl. vederec.
Tarnava Mica, este populata cu numeroase cetati taranqti deosebit de coltului de nord-est; plan general cu
incintafortificata, fnainte de restaurare.
175

Deal Frumos (jud. Sibiu),
hisericaforrilicarii.
Biertan (jud. Sibiu), biserica
»i cetatea fnconjuri'itoare.
filrt(ficatii
vedere dinspre sud-est.
Arhitectura civila
Spre deosebire de arhite~u fortificatiilor care, in conditiile aratate,
prezintii 0 mare varietate. :de forme :;;i nea:'lteptate interf~ stilistice,
arhitectura civila, in ~a:re vom include casele de ora~ ~I castelele, este
Bi
mult mai unitara, -p~incal caracteristica fiind receptivitatea pentru
compozitiile arhitectonice ;;i decorative specifice Rena~tri. De;;i at~
disparut intre ti mp, re~dintl episcopate din Oradea ( 1506 - 1512) ~I
bl
Arcu.y (jud. Cora.ma), cetatea
Alba Iulia ( 1512 - 1524) au lasat indestulatoare urme pentru a afirma ca,
taraneasca.
inca din primele decenii ale veacului, in Cri~an ~i in Transilvania,
''
forn 1ele stilisti1.:e ale Rena:;;terii erau adoptate cu interes de catre varfurile
io
nobiliare. In continuare, raspandirea formelor stilistice ale Rena~tri
ae
poate fi urmarita in mai toata tara, cu inerente variatii ~ocle. Stiind _ca, in
te
marea !or majoritate, casele de locuit foloseau ca prmc1pal matenal de
ilo
constructie lemnul. vom intelege ca, eel putin deocamdata, _aparitia u~or
case de piatra decorate in stilul Rena:;;terii nu va mod1fica esenttal
ca
inrati;;area ora~el, chiar daca, prin tencuirea ~i in:podobirea fatadelor.
an
se obtineau efecte de o in;;elatoare somptuozitate. Intr-adevar, calatorul
franc~z PieITe Lescalopier se refera in jurnalul sau de calatorie, din 1562,
St
la faptul ca numeroase case din Bra$OV, Sibiu, Cluj aveau fatadele
’’
neregularitatea formelor de teren. In partile Agnitei se intalnesc mai impodobite cu picturi. dupa cum din cronica lui Nicolae C~stin ~flam ca
multe biserici fortificate caracterizate prin existenra a doua tumuri, unul pe fatada unei case din Suceava fusese reprezentata batalta lw Despot
u
pe vest $i altul pe est. inaltate deasupra corului $i absidei. A;;a sunt Yoda cu Alexandru Lapu~ne.
Du
itr
biscricile de la Deal-Frumos, Merghindeal $i Movile, la obar$ie edificii Cercetarile arheologice coroborate cu marturiile documentare
de epoca romanica. dar adaptate noilor functiuni defensive ;;i perfect demonstreaza ca, in fapt. constructiile de zid au fost o aparitie tarzie in
mi
ambianta ora~el din tara noastr~
um
integrate ansamblului fortificat, incintele fiind de regula patrulatere cu la Media$. de exemplu. una dintre
turnuri de colt. Tot cu doua turnuri este biserica fortificata din Valea cele mai vechi case de zid fiind casa Schuller. construita abia in anul
Viilor, una dintre ccle mai impresionante realizari de acest gen ale 1532. Raspandite cu ajutorul unor me$teri italieni care in ~ca. vreme
tr
arhitecturii din mediul rural transilvanean. La Boz, Darjiu $i Cloa$terC peregrinau In Europa in cautare de lucru: elmnt~ _s_t1hstice al~
''D
lntreaga parte superioara a bisericii a fost adaptata nevoilor de aparare, Rena$terii s-au redus de regula la parple de ptetrane profilata
rezultatul fiind un edificiu cu calitati bifunctionale: laca$ de cult la (ancadramente de ferestre ;;i po11aluri). tehnic~ de zidarie $i ~one_pti
u
parter, cu arhitectura gotica, adevarata cazemata in partea superioara, spatiala ramanand inca foarte conservatoare. Intr-adev~: obt~nmp_ sa
a
inzestrata cu ferestre de tragere, guri de aruncare, incaperi de refugiu $i construiasca mai mult fortificatii cu ziduri masive. me;;tern autohtom au
St
ec
de provizii. In mod exceptional, biserica fm1ificata din Cloa$terf pastrat forme severe chiar $i la edificiile civile. rara sa recurga vreodata
pastreaza inscrip!ia me$terului constructor: 1524 Hee structura finira est la acele generoase deschideri catre exterior pe care le reprezentau
per me m(agiste)r m(ajor?) Srephmw(s) Ungar Schesesius. In stadiul loggiile ~i porticele pe coloane. . . .
t
an
io
actual al cercetarilor este greu de spus daca mqterul Stefan Ungar din Inca inainte de anul 1521, patricianul sas Johannes Lula dw S1bm a
Sighi$oara a mai lucrat $i in alte pafTL dar ideea transformarii bisericii in adaugat 0 noua aripa casei Altenberger. al carei proprieta'. dev~nis.
l
reduit se regase$te la Aita Mare, la Bune~ti, la Soar;;, la Fi;;eriu, la
il
Purtand Inca reminiscente gotice. ancadratm.:ntek. cu profilun aplat1zate.
ib
Rotbav, la Archita, la Beia, la Roada$ ~i la alte edificii din ace~i zona a anunta noul stil al Rena$terii pe care. curand dupf.i. aceea. ii vom regasi in
Tarnavelor. De o solemna frumusete este cetatea taraneasca de la form~ dezvoltate la dteva case din ora~ul Cluj (in principal casa
B
oa
Biertan, ale carei ziduri se desfa~or pe un traseu spiral in jurul unei Adrianus Wolphard) $i la Media~. Mai bine pastrata. casa Schulle_r d~n
coline, platforma superioara fiind flancata de cinci turnuri prismatice. In Medias(S) se caracterizeaza prin compozHia echilibrata a fa\adelor ~1 pnn
mijlocul incintei se inalta biserica, o hala gotica cu trei nave, vlastar. de prezen\a in fatada principala a unei porti cu anca?ran:ent _de p!atra care
e’
la inceputul veacului al XVI-lea, al bisericii ,,Din Deal" - Sighi$oara. conduce, printr-un gang boltit. spre o curte mtenoara .. Dt~ curt~a
in parfile Ciucului :;;i Harghitei, cetafile farane:;;ti sunt de proponii interioara, 0 scara face legatura cu incaperile de la etaJ, c1rcu\apa
modeste, ele constand dintr-o incinta inelara, n,tf,prea inalta, in mijlocul perimetrala fiind asigurata de o gakrie cu arcade semi~rula
’
de zidarie
careia se afla biserica. Lipsite de tumuri, a\rand eel mult un turn de ce se reazema pe stalpi de piatra. Apartinand acele1a;;1 penoade, casa
poarta care indepl~t ~i rolul de clopotnita, cetafile rane~ti din parrile .Mielul alb" din Sibiu sau .,Casa cu cerb'' din Sigh~oar prezinta forme
Harghitei au drumul de straja practicat l;:i hivelul de calcare al curtii, iar :Uai severe. poate ~i ca rezultat al interventiilor ulterioare. De curand Bistrifa, casa lui Joan Zidantl.
biserica propriu-zisa ramane nefortificata. Reprezentative pentru accst
grup sunt fortificatiile de la Mihaileni, Ciuc-Sangeorgiu, Nicole~t, Turia
de Sus, Racu, Car(a. la aceasta din urma o atentie speciala cuvenindu-se
zidului-scut ridicat in fata tumului porfii.
177
176

WWJiJM
W.JJJJJ.JJ.UlJJ
Bistrira. ca.m «argintar11!11i)>:fafada.
plan etaj ~·i parter.
Turda, palatul voieFodal
(azi Muzeul de istorie ).
restaurata, casa lui Johannes Zidarul, din Bistrip1, are dow'i niveluri.
fatada principala fiind pusa in valoare de portalul gangului. de
ancadramentele ferestrelor tripartite ~i de un mic balcon pe console de
piatra. cu balustrade 1raforatel6).
BBii
Se $tie ca Petru Rare$ a folosit, pentru uncle dintre ctitoriik sale,
me$teri sa~i veniti din ora~ul Bistriia, unul dintre ace~ti tiind tocmai
Johannes ZidaruL caruia i s-a incredinfat construqia unei biserici din
bbll
Suceava. a carei dan'imare a provocat un proces intre domnie ~i me~trul
inabii17l. Este probahil ca pe calea pietrarilor bistriteni au ajuns in Mol-
dova acele forme de Rena$tere pe care le putem identifica la monu-
iioo
mentelc religioase, dar $i la construqiile civile. un prim ediliciu care
trebuie luat in considerare fiind clisiarnita de la manastirea Probota.
ttee
Avand incorporat $i un turn-clopotnifi'L clisiarnip de la Probota, uneori
identificata cu o casa domneasca. este o midi dar frumoasa construqie
cu doua niveluri. prevazuta cu rnai multe incaperi holtite. Ancadra-
ccaa
mentele din piatra prezinta forme specifice Rena~tri transilvanene ;;i.
tot in legatura cu Rena~tr, trebuie interpretat decorul tencuielilor,
sgrafitat $i colorat. imitand hosajele. Fragrnente de ancadrarnente cu
St
profiluri de Rena;;tere au fost descoperite $i in ruinele curtilor de la
’’’’
Harlau, unde ~tim ci.i Petru Rarq intreprinsese imponante lucrari de
amplificare ;;i reamenajare. alte lucrari importante fiind exee:utatc la la;;i.
u
DDuu
pentru refacerea curtii domne~ti afectate de distrugerile din 1538.
itr
In incinta manastirii Bistri\a (jud. Neamp. cercetarile arheologice ~i
de restaurare au pus in eviden\a semnificativi martori de zidarie dintr-o
mmii
casa domneasca (cca 1541 - 1546) ce fusese inzestrata cu o sala de
um
ospe\e $i incaperi de odihna. Fragmentele de fresc:'\, cu elemente antro-
pomorfe ;;i vegetate. ca $i sobele de cable smal\uite sugereaza existenta
ttrr
unei ingrijite decoratii interioare, pe masura exigentelor lui Petru Rare$.
''D
ale carui preocupari pentru ana sunt bine cunoscute.
uu
Dupa ce planuise, la cererea voievodului loan Zapolya, cetatea de la
Gherla, ulterior, in timpul cardinalului Martinuzzi, arhitectul italian
Domenico da Bologna a construit pe una dintre laturile ceta\ii un corp a
ec
rezidential, prefa\and astfel o intreaga campanie de construqii nobiliare
de tip caste!. In deceniile care au urmat, in Transilvania au fost construite
mai multe castele, caracterizate printr-o cm1e patrulatera, in jurul careia
t
sunt distribuite patru corpuri de cladire intarite cu turnuri de colt. Din
io
aceasta categoric fac parte castelul Fagara$ (cca 1540 - 1550, cu trans-
fom1ari in secolul al XVII-lea), castelul de la Brancovene$li (jud. Mure$)
l
ib
construit intre an ii 1537 - 1555. castelul de la Aghire$U (iud. Cluj)
datand din anii 1560-1572 ~i castelul de la ~imleu Silvaniei
B
(jud. Salaj) inceput in 1532, dar terminat catre sfar$itul veacului. Dincolo
de variatiile de plan ~i de volum, castelele amintite au comune nu numai
conceptia compozitionala amintind de vechile cetati militare. dar ~i o
evidenta robustete, singurele elemente care innobileaza fatadele fiind
ancadramentele de piatra, uneori cu profiluri deffsebit de pretioase, ca
acelea de la Aghire$U. 0 compozitie mai Jib~r
cu incinte poligonale
neregulate, prezinta castelul de la Vintu de· Jos (jud. Alba), construit in
anii 1540 - 1541 de catre Domenico ~a Bologna pentru cardinalul
Martinuzzi, ~i castelul de la Dumbraveni .(jud. Sibiu), datand din 1552.
0 a treia categorie de re~dint nobiliare la tara cuprinde construqii
de dimensiuni reduse, cu aspect monohloc, de plan patrulater. A$a-zisul
caste! de la $ard (jud. Alba) este mai degraba un conac de mici prnpoqii.
dar cu o zidarie ingrijita ~i cu foarte frumoase ancadramente de piatra. La
178
Cri$ (jud. Mure$), in anul 1559. pe locul unei mai vechi re$edinte
nobiliare de lemn. a fost zidit un corp de plan dreptunghiular desta~ur
pe doua nivelurit8l. Treizeci de ani .mai tarziu, in anul 1589, la una din
extremitatile fatadei a fost adqsat tm turn cilindric. cu aspect de donjon,
dar care in realitate era qestinat unor incaperi de locuit. Afectata de
transformari importante in secolul al XVII-lea. cand in fatada i s-a
adaugat () loggie cu scara· de acces ~i cand de altfel intregul caste I a fost
amplificat ~i preva~u1 cu o putemica incinta fortificata cu bastioane,
vechea re;;edinta fl~ la Cri~ se individualizeaza prin ancadramentele de
frumoase proportii prevazute cu profiluri specifice Rena~tri, dar ~i cu
motive florale discret modelate. Cele mai importante re$edinte nobiliare
de tip adunat sunt castelul de la Manastirea (jud. Cluj) ~i a~-numitl
palat voievodal din Tur<la. Initial gotic, pastrand $i ancadramente
''
specifice acestui stil, palatul voievodal din Turda a fost modernizat in
stilul Rena~tri catre star~iul secolului al XVI-lea. De o reala frumusete
ae
volumetrica, pastrand amintirea compozitiilor articulate a castelelor
gotice, castelul de la Manastirea. construit in 1593, are doua niveluri de
i '
ilo
locuire, multe incaperi fiind boltite cu penetratii. Si aici ancadramentele
asigura pecetea stilistica, profilatura ingrijita cu reminiscente gotice fiind
inviorata de interventia unor motive florale.
an
in categoria re$edintelor concepute ~i decorate in stilul Rena~tri, de
o deosebita importanta este casa domneasca de la manastirea Slatina,
construita de Alexandru Lapu~ne(9J. Avand initial pivnita, parter ~i
etaj, de la inaltimea etajului existand ~i o legatura de refugiu cu drumul
de straja al incintei fortificate, casa domneasca de la Slatina mai
pastreaza doar primele doua niveluri, indestulatoare insa pentru a face
evidente calitatile de ordin arhitectonic ?i decorativ. De plan
dreptunghiular alungit, avand in centrul fatadei intrarea principala, casa
domneasca impune prin robustetea zidariei ~i, deopotriva, prin
armonioasa distributie a golurilor ale caror ancadramentc vadesc fara
echivoc prezenta unor pietrari veniti din pii.rtile Bistritei transilvanene.
Importante sunt de asemenea casele domne~ti de la manastirile Sucevi\a
~i Galata. constructii de mari dimensiuni. cu spatii generoase. dar lipsite Man{lstirea Prohota. clisiarnifa;
vedere.see(iune ~·i plan
de ancadramente de piatra. in locul acestora fiind utilizate traditionalele
cercevele de lemn.
in categoria re$edintelor de tip curte intarita se cuvine a fi amintita
SStt
Curtea Veche din BucurqtiOOl, construita in vremea domnitorului
Mircea Ciobanul ( 1545 - 1554; 1558 - 1559). Cercetarile arheologice au
permis recuperarea mai multor beciuri ale vechiului palat domnesc,
aann
constructie de proportii impozante. inzestrata cu acareturi. cu o biserica
paraclis. totu! fiind protejat de ziduri de incinta cu porti $i drumuri de
iill
stra,ja. Similara trebuie sa fi fost curtea de la Ia$i. care, in timpul lui
Alexaudru Lapu~ne. a devenit principala re?edinta domneasca a
Moldovei. Un rol destul de important a fost rezervat ~i re~dint din
ooaa
cetatea Hotinului. careia ambitiosul Lapu$neanu i-a imprimat o pecete
stilistica din epoca Rena~tri, lesne de recunoscut in ancadramentelc de
piatra ingrijit profilate.
ee’’
Dar cea mai reprezentativii locuinta domncasca construitii in secolul
al XVI-lea este cea <latorata lui Petru Cerce! (1583 1585) la
’’
Targovi$tell ll. Folosind un arhitect. probabil italian, fapt explicabil daca
avem In vedere ca Petru Cerce! calatorise frecvent In tarile din apusul
Europei $i era un admirator al Rena$1erii. in continuarea vechiului palat
al lui Mircea eel Batran a fost adaugat un nou palat, despre care calatorul 1'l£7n{lstirea Slatina, casa domneasca.
179

Tlirgovi.yte, vedere de ansamblu
a cur{ii donme~·ti.
Bi
bl
io
te
ca
fr:mccz Jacques Bongars spunea: ,,este mic dar frumos ~i mare(. De
mari dimensiuni ( 12 x 12 m), pivnita palatului are in mijloc un puternic
stalp. de sectiune crucifonna, sistemul de boltire fiind compus din parru
bolti semicilindrice care se sprijina pt: zidurile laterale. iar spre centru. pe
marile arcuri divizionare. La parter se aflau incaperile destinate
cancelariilor ~i scripturiilor domne~ti, iar etajul, la care se ajungea pe o
scara exterioara, cuprindea apartamentcle de locuit $i probabil o sala de
sfat. Impreuna cu rnai vechiul palat al lui Mircea eel Batran, ansamhlul
rezidential al curtii domne;;ti din Targovi$te trebuie sa fi fost destul de
mare!, compozitia sa fiind intregita de turnul Chindiei ;;i de monumentala
hiserica paraclis construita tot de Petru Cerce!.
Imprejurarile istorice neprielnice explica distrugerea curtilor
boiere;;ti de la Strehaia ~i Craiova, ridicate de puternica familie a
Craiove;;tilor. de la Cepturoaia (jud. Olt), Stanqti $i Strej~i (jud. Yal-
cea) apartinand Buzqtilor, a cuqii de la Targ~o a
(jud. Prahova), a
ec
cuqilor de la $ipote (jud. la$i) $i Arbore (jud. Suceava), deosehit de grea
fiind pierderea curtii domne~ti construita de Mihai Viteazul la
CaracaJ02). Cercetari arheolngice sumare au recuperat fragmente din
t
pretiosul decor de ceramica smaltuita al casei de la Arbore. lasand sa se
io
lntrevada exigentele artistice ale mediului nobiliar romanesc din secolul
al XVI-lea, despre al carui rafinat mod de viata mai stau marturie
l
ib
tablourile votive pictate sau podoabele gasite in morminte.
In a doua jumatate a secolului al XVI-lea. stilul Rena;;terii s-a
B
raspandit tot mai mult in ambianra urbana a Transilvanieill3l. Datorita
parcelarii stranse a teritoriului intravilan. casele prezinta spre strada o
fatada fngusta, doar cu cateva ferestre, construqiile desra~un-
adancime, de-a lungul unei curti interioare, catre care accesul este
asigurat de un gang prcvazut spre strada cu un portat lnchis de o poarta
puternica. Atat portalul gangului, cat ;;i ancdri~;tel
ferestrelor sunt
executate din piatra, dar trebuie observat ca moiivde specifice Rena;;terii
sunt interpretate liber, cu acea fantezie specifica me~trilo provinciali.
Printre exemplarele reprezentative ale arhitecturii urbane din aceasta
perioada se numara casa Haller din .Sihiu, de asemenea a~-zis
argintarului din Bistrita, care are o foaite frumoasa fatadii caracterizata
prin monumentalul portal al gangului, strfijuit de doua semicoloane
canelate a~eztpe socluri inalte ~i incununat de un antablament; etajul
180
este strapuns de patru ferestre cu ancadramente de piatra. deasupra !or
fiind a!?ezata. asemenea unei sprancene. o corni!?a de piatra pe console.
·Arhitectura religioasa
Spre deosebi1W de arhitectura militara ~i civila. in cadrul careia
morfologia Rena'~tri a putut asigura o destul de evidenta unitate
stilistica, arhitectura religioasa din Tarile Romane prezinta in eel de al
XVI-lea secol o configuratie mai complicata. fenomenelor de influenta
stilistica fiindu-le asociate evidente eforturi pentru gasirea unor noi
expresii decorative. Din ce in ce mai putin numeroase. constructiile cu
''
program religios din Transilvania se caracterizeaza printr-o neincetata
inganare intre formele intarziate ale goticului ~i inovatiile stilistice ale
ae
Rena~tri, care se insinueaza mai pretutindeni. dar care arareori reu;;esc
sii se impunii in totalitate. in Moldova. ~coal de arhitectura constituita in
ilo
timpul lui $tefan eel Mare continua sa faca autoritate. p1incipalele tipuri de
edificii elaborate in ultimele decenii ale veacului al XV-lea fiind reluate
in mod repetat ~i interpretate de constmctmii noilor ctitorii. Cu alte cuvinte.
an
se poate vorbi pentru secolul al XVI-lea despre continuitatea ~coli de
arhitectura din Moldova, chiar daca, a;;a cum se va vedea. nu au lipsit
St
unele cautari ~i asimilari de noi elemente stilistice. in Tara Romaneasca.
’’
a carei mo~tenir arhitectonica a fost in cea mai mare miisura distrusa de
invazii ;;i de neincetatele lupte interne. evolutia artei de a construi a avut,
u
Du
in secolul al XVI-lea. un curs deosebit. in chiar primele douii decenii ale
itr
secolului. generoasele initiative ctitorice;;ti ale <lomnitorilor Radu eel Mare
~i Neagoe Basarab s-au concretizat In monumente de prestigiu, ca bise-
mi
rica manastirii Dealu sau biserica episcopalii de la Curtea de Arge$. ale
um
caror inovatii de ordin spatial ~i mai ales decorativ au exercitat o neince-
tata atractie asupra generatiilor de 111C$teri care s au succedat. Interpreta-
tr
rile repetate ale celor doua monumente prototip cu adaptarea la posibi-
''D
litatile de expresie a caramizii. a decorului realizat in piatra - au facut
u
posibila, in cele din unna. cristalizarea unui stil arhitectonic local. incat se
poate vorbi despre constituirea unei autentice $Coli de arhitectura munte-
neasca, ale ciirei realizari se inscriu cu originalitate in mnbianta artisticii
St
a epocii.
Pe fondul acestor consideratii generale privin<l activitatea ~colir $i
atelierelor locale de arhitectura. este necesar sa :,;c obs.:rve ca in cursul
an
secolului al XVI-lea - in conditiile acelor relatii complexe de ordin politic ~i
cultural care au existat intre Tari le Romane - edificiile eclesiastice au
il
ocazionat unele preocuprui de program $i de decor. care, dincolo de varian-
tele stilistice aparente. lasa sa se descifreze sensul mai profund privind
conceptia spatiala ;;i relatia dintre monumentul construit ~i me<liul incon-
oa
jurator. Deosebit de semnificativ din acest punct de vedere este faptul ca,
atat in Moldova, cat $i in Tara Romaneascii. problema pridvorului deschis a
in intral In mod frecvent in atentia constructorilor, pridvorul expriman<l o
e’
relatie specifica dintre interior ~i exterior. in ea fiind implicat raportul fun-
damental dintre om $i lmne. Notabil este ~i faptul ca principalele tipuri
’
planimetrice ~i spatiale ale edificiilor de cult au fost folosite in mod
asemanator. Intr-adevar, in timp ce planul triconic a fost utilizat cu preca-
dere pentru bisericile manastire$ti, planul mononavat dreptunghiular a
fost utilizat pentru paraclisele curtilor domne$ti sau boierqti.
casa a
181

Darlos (jud. Sibiu). biserica evanghelic(t.
cont! $i absida.
Cotnari (jud. Ja.~i) ruinele bisericii
romano-catolice, planul.
Bistri(a, biserica evanghelica,
fa(ada vestidt.
0 alta preocupare comuna a fost aceea privind integrarea spatiului
funerar, integrare care s-a dorit totala $i nu ca o simplii adi\ionare. a$a
cum se intampla in cazul capelelor funerare alipite unor biserici din
Balcani sau din \arile vestice. Considerand ~i confluentele de plastica
Bi
arhitectonica, se poate afirma ca, in cursul secolului al XVI-lea, arhi-
tectura romtineasca s-a dezvoltat in ca<lrul unui fenomen de convergenfa
culturala, ajungiind, catre sfiir$itul veacului, la o relativa unitate de stil.
bl
In Transilvania, In primele decenii ale secolului al XVI-lea, celc mai
multe laca$uri biserice$ti au fost construik in mediul rural. cu folosirea
statornica a formelor ?i a decoratiei gotice. Cu exceptia bisericii cvan-
io
ghelice .Jin satul Biertan Uud. Sibiu), o frumoasa hala cu trei nave.
inspirata indeaproape de biserica .. Din Dear· - Sighi$oara. pretutindeni
te
s-au construit biserici mononavate, uneori destul de impozante ca
propoqii. Exemplare valoroase sunt bisericile din Tarpiu (jud. Bis-
trip-Nasaud), tcrminata in 1504, Diirlos ;;i Curciu (jud. Sibiu). La aceste
ca
din urma monumente retine atentia bogatul decor traforat al ancadra-
rnentelor de foreastr:'L remarcabile fiind $i consolele figurative ale
bisericii din Dilrlos, opere cu caracter rusticizant deosebit de expresive,
St
in care recunoa$tem procesul de absorbrie in mediul popular a formelor
’’
gotice tarzii. Cu bisericile din Vii5oara (jud. Bistrita-Nasaud), lone;;ti,
Arma$eni (ambelc In jud. Harghita), Mese;;enii de Jos (jud. Salaj), toate
u
Du
inzestrate, fie partial. !?i cu frumoase bolti in retea, s-ar putea incheia
itr
aceasta enumcrare selectiva care privqte Transilvania. Reamintim,
totu;;i, ca din aceea;;i perioada dateaza uncle biserici cu arhitectura
mi
um
gotica, dar care in partea superioara au fost concepute cu puternice ame-
najari defensive. Bisericile fortificate din Boian !?i Boz (ambele din
jud. Alba) ca $i biserica din Cloa!?terf (jud. Bra!?ov) apartin aceleia!?i faze
tr
stilistice tiirzii pe care, principial, o putem considera incheiata in jurul
''D
anilor 1530. 0 surprinzatoare exceptie se inregistreaza pe pamantul Mol-
u
dovei, odata cu construirea, de catre excentricul domnitor Jacob Heraclid
Despot, a bisericii romano-catolice din Cotnari (1561 - 1563 ), surprinza-
ca
toare pentru ca ctitorul, care se dorea un om al timpului sau, in Joe sa
recurga la fom1ele devenite curente ale Rena;;terii, construia aici o bise-
rica hala cu trei nave, intr-o conceptie spapala ;;i stilistica care fusese de
te
mult depa!?ita.
io
Intre timp, formele decorative ale Rena;;terii se insinueaza cu
timiditate in arhitectura edificiilor care, a;;a cum s-a vazut, ramaneau
l
credincioase goticului. Doua frumoase portaluri, cu profiluri de Rena$-
ib
tere, exista la biserica din Biertan, dar biserica din Mineu (jud. Salaj), o
modesta sala gotica, era inzestrata, In anul 1514. cu un remarcabil portal
B
din marmura ro!?ie, cu fronton semicircular, opera a me!?terului Johannes
Fiorentinus (Giovanni Fiorentino), me!?ter caruia i se datoreaza !?i exe-
cutia ni!?ei-tabemacol, precum !?i a cristelnitei - tot din marmura ro~ie,
expresia stilistica a tuturor acestor piese fiind in directa legaturii cu
obar;;ia toscana a me;;terului. . vestice a bisericii din Piirhaufi este deosebit de importanta, aici
Singurul monument bisericesc conepuf~i
executat integral in stilul
Rena;;terii este capela pe care canonicul loan Lazo a adaugat-o pe latura
nordica a catedralei romano-catolice din ·Alba Iulia, In anul 1512. De
mici dimensiuni, fatadele capelei simt placate cu piatra faiuita !?i
profilata, fiind agrementate cu un abundent decor sculptural in relief.
Portalul, incadrat de pila~tr cu motive florale, este incununat de un
fastuos dar eclectic antablament, care contine ;;;i stema donatorului
susfinuta de doi ingeri. Colfurile fafadei sunt marcate de pila~tr canelafi
182
care se ridica pana la inaltimea comi~e portalului, partea superioara fiind
p1·evazuta cu ni:;;e pentru statui. Preluand :;;i elemente lombarde ;;;i
toscane. eclectismul capelei Lazo este sporit de prezenta la interior a unei
bolti gotice in retea, impodobitii la randul siiu cu scuturi heraldice
festonate. Ramasa fara u!inari. capela Lazo nu a tacut ;;coala, ecourile
Rena~tri in sanul arhitecturii religioase transilvanene fiind cu totul
izolate.
Cea mai impofrcuita contributie ulterioara se datoreaza arhitectului
-··
italian Petrus Italiis din Lugano, care a consolidat biserica din Bistrita,
reconstruind paqial extremitatea vestica. Executate in anii 1560 - 1563,
lucrarile Jui Petrus !talus au inzestrat edificiul bistritean cu trei portaluri
incadrate cu semicolonete !?i avand o plastica specifica Rena!?terii.
Pinionul vestic al cliidirii a fost decorat cu trei registre de semicolonete,
''
laturile pinionului fiind redesenate pe un traseu ondulat de curbe !?i con-
ae
tracurbe. Aparent baroca, aceasta decoratie este in fapt o sinteza speci-
fica a goticului tarziu cu fonnele Rena;;teriL sinteza de larga circulatie in
mediul provincial german (de exemplu in micile ora~e de pe valea
ilo
Wesserului)(14l, dar !?i in Polonia, de unde s-a raspandit sporadic in
Transilvania. la Bistrita. la Prejmer, la Lazarea ~i la castelul Bran, denu-
mirea curenta fiind aceea de .. atica poloneza''.
an
Beneficiind de maturitatea dobandita in epoca lui Stefan eel Mare,
~coal de arhitectura din Moldova a folosit in continuare tipurile
planimetrice !?i spatiale cristalizate inca din ultimele decenii ale secolului
al XVI-lea; principalele inovatii privesc deschiderea pridvorului, foJosi-
rea unor ancadramente in stilul Rena~tri ~i. mai ales, decoratia fatadelor
cu pictura murala. Procesul de continuitate la care ne-am referit mai sus
nu a fost lipsit de convuJsii ;;i mi~car
contradictorii. intr-adevar, dupa
moartea Jui Stefan eel Mare, slabirea interna a statului, datorita tendin-
telor centrifuge ale marii boierimi. este ilustrata ~i intr-o flagranta dimi-
nuare a initiativelor ctitorice;;ti. in legatura cu modificarea de f<Jqe
socio-politice este semnificativ faptul ca. panii la inscaunarea Jui Petru Alba Julia. cape/,1 nordicii a caredrale
Rare$ O527), in urma careia a fost restabilita autoritatea domniei, din rommzo-catolice. jafada principalil.
cele ~ase biserici construite in Moldova, cinci au apar\inut marilor boieri. sec{izme $i plan.
Fiind paraclise de curte boiereasca, ctitoriile amintite apartin planului
dreptunghiular, eventual mixt cu marcarea absidelor Iaterale ale naosului
prin mici adancituri in grosimea zidului. Din acest grup de monulllente
St
fac parte bisericile din Dragoe~ti (jud. Suceava). construita inainte de
1512. cu preluarea tipului de plan de la Arborc ~i Reuseni, Sipote
(jud. Ia;;iJ. ctitorita de parcalabul Luca .A.rbore in anul 1507. Valeni
an
Uud. Neamt). ctitorie din 15 I 9 a postelnicului Cosma ~arpe, Brani$teni
(jud. Neamt). ctitorie din 1520 a vistierului Eremia. ;;i Parhauti (jud. Su-
ceava). ctitorie din 1522 a marelui logofat Gavril T rotu~an.
il
Avand
aspectul unei adevarate fortarefe cu ziduri groase ;;i frrestre foarte
inguste, lipsitii de orice podoaba cxterioarii. biserica din Parhauli atrage
oa
in mod special atentia datorita faptului ca pe fatada de vest este
prevazuta cu un pridvor deschis cu doua largi arcade. deasupra caruia se
ailii un foi$or deschis pe trei laturi. Rezultand cu probabilitate dintr-o
e’
contaminare cu arhitectura civila. tratarea cu arcade deschise a p:irtii
’
lnregistrandu-se prirnul pridvor deschis cunoscut in arhitectura religioasa
din Moldova.
Singura ctitorie domneasca din aceastii perioada de afirmare a Plirhliu{i (jud. Suceava ),
ambiiiilor boierc~t este biserica Sf. Gheorghe din Suceava, inceputa in bisericc1 Tulllror Sfln{ilor.
183
 au preluat ~i elementele de piatra profilata, portaluri ~i ancadramente de
ferestre, profiluri de soclu ~i de arce interioare perpetuand, a~dr,
aparatul decorativ de obar~ie gotica., ~tind ca, intre timp, goticul incetase
sa mai fie un stil viabil, intelegem ca nu mai este vorba aici despre
anul 1514 de Bogdan al UI-lea. Cu evident respect al tr::iditiei, con- 1mprumuturi, ci despre pr~!Utae In spirit autohton a unor date formale
strm:torii acestui lac~ au reluat cu fidelitate fonnele cunoscute la
absorbite mai de demult ·~j intrate definitiv in traditie. Pe de alta parte,
principalele ctitorii manstire~ ale Jui Stefan eel Mare: biserica manas- trebuie consemnata apat,itia sporadica a elementelor de Rena;;tere. ca. de
tirii Putna ~i biserica lnaltarii de la Neamr. Este vorba, deci, despre o exemplu, unele anc~rmet interioare de la Probota ~i Moldovita. In
biserica de plan triconc cu turla pe naos. prevazuta cu o camera a mor-

Bi
sfar;;it, o alta obs()rt'arie de ordin general prive;;te plastica monumentala a
mintclor interpusa intrc naos ~i pronaos. Pronaosul, dezvoltat in lungirne. fatadelor. Renuntandu-se la decorul ceramic, atilt de caracteristic in epo-
are doua travee, la fel ca la Neamt ~i. tot ca acolo. pe latura de vest se ca lui ~tefan eel Mare, fatadele au fost pregatite pentru a fi impodobite

bl
afla un pridvor inchis, cu ferestre. Tencuite ulterior ~i acoperite cu picturi cu picturi murale, din aceasta decurgand o expresie arhitectonica de o
murale, fata<lele au fost decorate la origine cu discuri ceramice. potrivit singulara originalitate, care asigurii monumentelor epocii lui Petru Rare~
sistemului devenit traditional in Moldova. Mai trebuie observat ca un loc de exceptie la scara artei universale.

''
io
biserica Sf. Gheorghe din Suceava a fost construita cu mare incetineala. Urmand a reveni asupra acestei probleme la capitolul consacrat

ae
fiind tenninata abia in 1522, dupa opt ani de efonuri. Reamintind t:a in picturilor murale, in conlinuare ii af1am pe Petru Rare;; ctitor la biserica

te
epoca lui Stefan eel Mare o biserica se construia intr-o singura campanie Sf. Dumitru din Suceava (1534 - 1535), la biserica manastirii Ra~c

ilo
de lucru. din primavara pana in toamna, deducem o gra\'a dezorganizare (1542), la hiserica Sf. Paraschiva a episcopiei din Roman (inceputa la 0
I
5
-n-
10m.
==ad
a ~antiero de construqii din Moldova, starea de declin a ~coli locale 1542, dar terminata abia in 1550). Necunoscuta este data construirii lvftlnastirea Hwnor, biserica.

ca
de arhitectura fiind cunnata odata cu inscaunarea lui Petru Rare~. bisericii Sf. Dumitru din Harlau, dar biserica Dancu din Ia;;i. zidita in

an
sectiune ~-;plan.
Daca, in primii ani ai domniei sale. Petru Rare~ a fost preocupat sa anul 1541, a fost demolata in secolul trecut. Alaturi de ctitoriile dom-
impodobeasca cu picturi murale cateva din ctitoriile ilustrului sau tata ne~ti, se cuvine a fi amintite bisericile zidite de marele vistier Matei~ la

St
(Sf. Gheorghe din Hiirlau, Dobrovat), in anul 1530 el inaugureaza o Co;;ula (1535) ~i Horodniceni (1539), ambele de plan triconc, de aseme-

’’
impresionanta campanie de construqii. cu atat mai semnificativa cu cat nea ~i biserica zidita de parcalabul de Hotin. Nicoara Hara, la Zaharqti
este vorba despre o refacere demonstrativa a unor prestigioase lac~uri. ( 1541 -- 1542). De~i de plan mixt cu absidele de-abia adancite in grosi-

u
Intr-adevar, in arm! 1530 are loc reconstruqia manastirii Probota, vii- mea zidurilor, biserica din Zahre~ti este prevazuta cu o turla pe naos,

Du
toare necropola a familiei lui Petru Rare~.

itr
Datand din vremea primilor situatie pentru prima oara intalnita in !vloldova. 0 alta paiiicularitate este
Mu~atin, cu numele de manastirea Sf. Nicolae din Poiana, vechea dubla etajare a arcelor care asigura trecerea de la sistemul arcelor mari la

mi
ctitorie fusese surpata din cauza alunecarilor de teren, fiind retacuta de tamburul turlei, care se inalta ;;i se subtiazii, dobandind astfel o neo-

um
catre ~tefan eel Mare, care a depus aici osemintele parintilor sai Bogdan bi;;nuita zveltete.
~i Oltea. Surpandu-se din nou, Petru Rare~ a decis stramutarea pe un nou Dupa moartea lui Petru Rare~ (1546). vaduva acestuia, doamna

tr
amplasament, modelul folosit fitnd al marilor biserici manstire~ de la Elena a continuat campania de constructii. reluand. cu surprinzatoare

''D
Afcinastirea Probota, bisericci, Putna ~i Neamt. in raport cu modelul nemtean, noua biserica a manastirii subtilitate, prototipuri arhitectonice din epoca Jui $tefan eel Mare. Bise-
vedere (fnainte de restaurare) :ji Probota aduce ca element de noutate ferestrele foarte largi ale prid- rica Invierea din Suceava (1551) reia In forme abia simplificate modelul

u
seqiune axonometrica. vorului. care capata astfel o intati;;are deosebit de aerata. bisericii Sf. lon din Piatra Neamt, iar bisericile Sf. Gheorghe (1551) ;;i
Nu va surprinde, deci, daca in acel~i a
an ( 1530), la noua biserica a Adormirea (1552). ambele din Boto;;ani. au ca model ctitoria lui $lefan

St
manastirii Humor - rectitorita din indemnul Jui Petrn Rare~ de catre logo-
ec
eel Mare din acel~i ora~.
tatul Teodor Bubuiog - s-a renuntat la ferestre. pridvorul fiind deschis pe Ultimul mare ctitor al Moldovei din secolul al XV-lea, continuator al
trei laturi cu largi arcade. Masivitatea stalpilor de zidarie care sustin traditiei mu;;atine, a fost Alexandru Lapu~ne. Asemenea Jui Petru

an
t

arcadele indica !ara echivoc procesul evolutiv de la tipul de pridvor Rare~, el a 'inceput prin a reconstrui o veche ctitorie, restabilind astfel
io

inchis la eel deschis. La Humor mai trebuie remarcata absenta turlei pe legatura cu inainta;;ii sai. Re!acand biserica m{inastirii Bistrita, ctitorie ;;i
naos ~i totodata apari!ia, deasupra incaperii mormintelor, a unei came- necropola a Jui Alexandru eel Bun. Alexandru Lapu;;neanu a folosit inca
l

il
ib

re-tezaur, o tainita care aminte~ de tainitele ce se afla deasupra navelor o data modele!e de la Putna ;;i Neamf. Zidurile extrem de groase ~i
laterale in biserica de la Radauti. ferestrele mici confera noului edificiu o expresie de austeritate, ahia

oa
B

ln continuarea efortului de restabilire a legaturilor cu traditia. in anul atenuata de discretele interven(ii decorative rn imitatii in tencuiala de
1532 Petru Rare~ ctitore;;te o noua biserica pentru manastirea Moldovita, caramida divers colorata. Grija lui Lapu~ne pentru monumentele
inlocuind ctitoria lui Alexandru eel Bun care, intre timp. cazuse prada inat~lor poate fi recunoscuta ;;i la biserica SL Nicolae din Radauii.

e’
alunecarilor de teren. De plan triconc cu turla pe naos, noua biserica de la careia i-a adaugat un frumos pridvor inchis, in anul 1559.
Moldovita reia ;;i ea planul de la Putna ;;i Neamt,•fiind prevazuta cu o Desi afectata de unele interventii ulterioare (de altfel u~or de
camera a mormintelor, iar pe latura de vest cu llfiipridvor deschis, asema-

’
indepartat), biserica manastirii Slatina este un edificiu irnpresionant, ea
nator cu acela de la Humor. Tot in anul .1:)32, Petru Rare;; ctitore;;te fiind nu numai cea mai de seama ctitorie a lui Alexandru Lipu~nea,
biserica Adom1irii din Baia, monument care interpreteaza fonnele bise- dar ~i una dintre cele mai mari biserici din Moldova. La fel ca la celelalte
ricii din Parhauti. cu pridvor deschis ;;i foi~r. biserici manstire~ impo11ante, $i aici a fast folosit modelul de la
In legatura cu aceste prime clitorii. ale epocii Jui Petru Rare:?. se
cuvine a scoate In evidentii cateva aspecte care concurii la definirea
noului moment stilistic al :?Colii de arhitectura din Moldova. Odata cu
preluarea formelor planimetrice ~i spa\iale, constructorii Jui Petru Rare~
185
184
 Manastirea Moldovi(a, biserirn,
vedere dinspre s11d-1•est.

Bi
bl

''
io

ae
te

ilo
istoricul de arta Paul Henry o considera testament al artei vechi Mandstirea Sucevifa. vedere generaM
moldven~ti. Potrivit traditiei instituite. biserica Sucevitei prezinta toate

ca
caracteristicile unui lac~ de cult manastiresc din secolul al XVI-lea: plan

an
triconc cu turla pe naos, camera a monnintelor cu tainita deasupra,
Neamt. cu dcosebirea ca la Slatina absidele larerale au fost ascunse 1n pronaos cu doua travee ~i pridvor inchis pe latura de vest.

St
masa de zidarie a unor rezaliti. Rezulta din aceasta o lini$tire a Ancadramentele de stil gotic moldovenesc se alatura elementelor care fac

’’
compozitiei fatadelor, care trebuie considerata in directa legatura cu evidenta indubitabila legatura cu traditia. Dar. dincolo de aceasta, se
expresia stilistica a casei domne$ti aflata in partea de sud a bisericii. cuvine a fi remarcate unele inovatii care asigura Sucevitei calitatea de

u
Din documentcle timpului, in special din corespondenta domni- monument de legatura intre doua epoci. Absidele naosului. luminate de

Du
itr
torului cu conducatorii ora~uli Bistri\a. ~tim ca Alexandru Lapu$neanu cate trei ferestre. in loc de una singura. par sa anunte deschiderea catre
era un rafinat iubitor de arta. Calator prin Europa, cunoscator al lumina specifica timpurilor moderne, in opozitie cu misterioasa

mi
Rena~tri italiene, el a realizat la Slatina un ansamblu arhitectural obscuritate a monumentelor medievale de ambianta bizantina. Intrarile in

um
plurifunqional, o redutabila cetate cu ziduri puternice, cu turnuri de pridvor pe nord ~i pe sud sunl protejate de mici pridvoa~e cu largi
flancare ~i drum de straja, o rqedinta domneasca, un a$ezamant monas- arcade decorate cu arhivolte intrande. Arcadele pridvorului nordic sunt

tr
tic dotat cu biserica ~i construqii auxiliare. Intr-o gandire de perfecta sustinute de coloane hexagonale. destul de subtiri. incat sa nu concureze

''D
coerenra urbanistica, intre casa domneasca $i biserica a fost creata o mica aer~tl deschideri. Spre deosebire de pridvoarele de la Humor ~i
piateta. cu peroane ~i trepte, in pa11ea de rasarit a acestui spatiu de Moldovita. Ia care se poate lesne recunoa~t

Mdnastirea Bistri(a (jud. Neam(},
u
derivarea din exonartexele
ceremonial fiind amplasata o fiintana cu ghizduri de marmura, opera de
ca inchise. 'ca acelea de la Neam\ sau Probota. pridvoa~el Sucevitei
auremica expresie renascentista. Considerata in aceasta perspectiva. exprima o alta conceptie despre structura ~i spa\iu. Raportul di.ntr~ go~ ~i

St
vedere genera/a. biserica nu1niistirii Slatina ne apare ca o originala prelucrare a construc- plin este favorabil golului. aspcctul aerian al compoz1tie1 fin~
torilor epocii Jui Alexandru Lapu~ne, prelucrare care nu ascunde asemanator pridvoarelor din Tara Romaneasca. Je unde veneau ~1
te
trainicele legaturi cu traditia. ~tind sa le adapteze cxigentelor artistice ale arhivoltele intrande. niciodata folosite pana acum in Moldova, dar

an
unei noi epoci. Harnicului ctitor care a fost Alexandru Lapu~ne i se frecvente in decoratia fatadelor din voievodatul vecin. Prin aceasta,
io

datoreazii ~i impozantul turn-clopotnita de la biserica Sf. Dumitru din Sucevita se arata a fi un exponent al momentului de convergenta dintre
Suceava (1560), pretios accent de verticalitate in compoziiia generala a $Colile ,de arhitectura din Moldova ~i Tara Romaneasca. moment pentru a
l

il
ib

ora~uli, care. dincolo de rosturile functionale, va fi fost in concepfia carui intelegere este necesara prealabila cunoa~ter a monumentelor
urbanistica a epocii un fnsemn reprezentativ de autoritate. Nu vom uita, ecleziastice din Muntenia ~i din Oltenia.

oa
B

vorbind despre Alexandru Uipu~nea, ca lui i se datoreaza refacerea Cazuta suh suzeranitate turceasca. inca din secolul al XV-lea, dar
integrala a manastirii Dochiariu, activitatea sa de ctitor la rnuntele Athas niciodata supusa. Tara Romaneasca ajungea la inceputul secolului al
fiind una dintre cele mai prodigioase. Realizat in forme traditional XVI-lea epuizata de luptele dintre partidele boier~t ~i grav impovarata

e’
athonite, marele ansamblu monastic de la Dochiariu nu apartine, desigur, de plata tributului catre Poarta. Rearnintirn ca. in pofida. imprejurarilor
arhitecturii romane~ti, dar el ilustreaza vigoarea unui frnomen cultural grele, in cursul secolului al XV-lea fusesera constru1te numeroasc
capabil de superbe acte de generozitate ~i avand,;'focmai prin aceasta, o

’
monumente, unele foarte importante. daca tinem seama de generoasa !or
proaspata capacitate de absorbtie ~i o inconfunc;labila calitate a sintezei ~i inzestrare. cunoscuta prin intermediul documentelor ~i cercetiirilor
a interpretarii. arheologice. Evocarea dispiirutelor monumente. despre care a fast vorba
in anii 1582 - 1584, puternica familie' boiereasca a Movile$tilor in capitolul precedent, este necesara pentru a explica aparitia, chiar la Manilsfirea Suce\'ifa, biserica. pla1111l.
ctitorea, pe locul unei mai vechi biserici de lemn, mandra manastire
Sucevita. Avand de la inceput - la fel ca manastirea Slatina - un program
complex:
monumentalul
manastire,
lac~
cetate de refugiu ~i re~dinta
a fost inzestrat cu o frumoasa biserica, pe care
nobiliara,
187
186
 spatiala intru totul asemanatoare cu aceea a edificiului inaltat de Radu eel
Mare.
Anticipand asupra evolutiei ulteriqare. vom spune ca biserica manas-
tirii Dealu va constitui. pentru lungit vreme, un model deseori imitat ;;i
pragul dintre cele doua veacuri, a exceriionalei biserici ctitorite de Radu
interpretat de catre constructorii din Tara Romaneasca, oferind In special
eel Mare la manastirea Dealu.
prin decoratia sa un punct de sprijin pentru procesul de cristalizare a unui
Construita pe locul unui monument mai vechi. in anii 1499-- 1501.
stil original, care define;;te :~coal locala de arhitectura.
biserica manastirii Dc:alt1. cu a sa inta~re pe cat de nohila pe atih de
De o prodigas~Jfcte, activitatea construc!iva a lui Radu eel
originala. nu putea sa fie o aparitie ex nihilo. Ea era, desigur, rezultatul

Bi
Mares-a concretizat ~I in alte monumente de prestigiu. In anii 1503 - 1505,
unui proces evolutiv care, chiar dad\ este prea pu\in cunoscut, nu poate fi
el construia la Targovi$te o impozanta biserica de tip cruce greaca inscri-
ignorat. Zidurile sunt executate in intregime din piatra fa\uita ~i profilata.
siL cu cinci turle. liica$ destinat mitropoliei Tarii Romane~ti. Daramat in

bl
avand un rniez de emplecton. NaosuL de plan triconc cu lurla.
1889 de catre nefastul .. restaurator" Lecomte du Notiy, importantul lac~
interpreteaza cu fidelitate modelul stabilit, inca Jin vremea lui Mircea eel
targovi$tean a putut influcn\a ~i alte constructii ctitorite in acea epoca.
Batran, la Cozia; in schimb, pronaosul aduce noutatea unei dezvoltari in

''
io
Este probabil ca sub influenta sa a fost construita vechea biserica
lungime, fiind alcatuit din doua travee inegale: spre vest pronaosul pro-

ae
Sf. Dumitm din Craiova. ctito1ie a boierilor Craiove$ti (cca 1512 - 1520?),
priu-zis boltit in semicilindru dispus axial. spre rasarit, separat printr-un
refiicuta apoi de Matei Basarab in 1651. De mici dimensiuni, biserica din

te
larg arc in plin cintru, un compartiment destinat necropolei domne~ti,
Hirte~ (jud. Arge~). construita in 1532, este tot o cruce greaca inscrisa,

ilo
ceea ce aminte~ gropnitele din l\foldova, aproape contemporana fiind
In varianta simpla, cu o singura turla. a carei decoratie pe fafada se lnru-
cea realizata la biserica Inaltarii de la Neam\. Spre deosebire de
de$te cu biserica tirgov~ean.

ca
gropnitele moldven~tL care sunt boltite in semicilindru transversal fa\a

an
Preocupat de refacerea unor manastiri de veche traditie, Radu eel
de axa bi~erc, la De~1lu compartimentul funerar are o boltire mai Mare a reconstruit bisericile manastirilor Tismana ~i Vodita*l distruse in
complexa: un lat arc median desparte partea superioara a incaperii in imprejurarile tulburi din secolul al XV-lea. Neobi~nut de inalta, bis~rca

St
doua seqiuni egale, de plan patrat, deasupra carora, prin intermediul de la Tismana este de plan triconc, incununata cu o turla pe naos ~1 alta

’’
pandantivilor, se ridica doua turle zvelte care, lmpreuna cu turla de pe pe pronaos. La ambele turle. in locul pandantivilor sunt folosite trompe
naos, constituie coronarnentul bisericii. Trebuie observat ca cele doua de colt. In mod nea~tp pentru un monument de plan triconc, pasto-

u
turle mici au deopotriva un rol compozi\ional. ele echilihrand silueta

Du
foriile 'sunt foaite dezvoltate, iar In partea de vest, incadrand pe trei laturi

itr
generala a edificiului, un rol simbolic, marcand in spa\iu locul de !ng:ro- pronaosul. se afla un pridvor deschis pe arcade cu staJpi masivi d~
paciune donmeasca ~i totodata un rol decorativ. Aliituri de observaria ca zidarie. in partea centrala. pridvorul era incununat ~i el cu o turla mai

mi
spa\iul funerar de- la Dealu este asemanator, prin pozirie, cu eel al

um
scunda. compozitia celor trei turle creand un impresionant ritm ascen-
monumentelor din Moldova - solu\ia aceasta fiind lntru totul caracte- dent. Pe latura sudica a pridvorului. a fost amenajata o gropni\a. rezervata
ristica arhitecturii eclesiastice romane~ti medievale - trebuie reiinuta $i mom1antului Jui Nicodim. intemeietorul manastirii. Avand o compozitie

tr
constatarea ca sistemul celor doua turle este de asemenea profund planimetrica :;;i spatiala asemanatoare dar mai simpla. biserica manasti1:ii

''D
original. A$adar, atat prin program cat ~i prin compoziria spa(iala. bise- Vodita a cazut intre timp din nou in ruina, dar, a~ cum vom avea ocazia
rica manastirii Dealu ne apare ca o creatie autohtona, fara echivalent sa re~mca,

u
tipul de pridvor pe trei laturi va fi reluat aproape un secol
nicaieri in alte arhitecturi ale epocii. mai tarziu la biserica din Balteni (jud. Ilfov).
Decora\ia fa\adelor este deosebit de ingrijita, vadind un real a Opera culturala ~i artistica a lui Radu eel Mare nu a ramas faril ecou.

St
ec
rafinament. De jur imprejur, biserica este incinsa de un brau care imparte Acest domnitor care ~tiuse sa adopte. cu sernnificativa promptitudine,
fafadele in doua registre inegale, fiecare registru fiind decorat cu o tiparul. incredintand mqterului calugar Macarie tiparirea liturghierului
inlan\uire de arcaturi alcatuite din ciubuce (toruri) ~i scotii. in plus bazele din 1508. ~i care, aducandu-1 pemru mai multa vreme in Tara Roma- Mlimlstirea Tismana. hiserica. fa/ado

an
t

~i tamburii turlelor, de asemenea fatada de vest, au o decoratie alcatuita

io

neasca pe patriarhul Nifon. reu:;;ea. fie ~i fonnal. o stramutare a patriarhiei vesticii .yi p!anul.
din entrelacuri excizate in piatra. De indepartata obar$ie caucaziana ~i ecumenice in Tara Rom§neasca. acest domnitor ale carui nenumarate
araba, toate aceste elemente au putut ajunge in Tara Romaneasca prin
l

il
danii la muntele Athos faceau posibila recuperarea ideii de protectorat
ib

intermediul $antierelor de la Istanbul, unde stapanirea otomana era febril imperial, punand bazele acelei politici pc care. atilt de expresiv, Nicolae
preocupati'i de implantarea unor edificii proprii. capabile sa adumbreasca Iorga a denumit-o ,.Bizant dupa Bizanr·. domnitorul Radu devenea un

oa
B

stralucirea monumentelor bizantine05l. Ca pietrarii de la Dealu erau model pentru oamenii secolului sau :;;i. macar ca nu a ca~tig nici o
familiarizati cu arhitectura otomana _,i cu repertoriul sau decorativ o batalie pe campul de lupta. a fost supranumit: ,.eel Mare''.
dove~t fiira echivoc lintelul intrarii vestice, alcatuil din boltari divers
lJrmand unei efemere dar agitate domnii. in anul 1512 se inscauna

.Mclnastirea Dealz1, biserica Sf Nicolae,
e’
colorati, cu taietura ondulata. Folosind, a~dr, un material decorativ
eclectic, me;;terii constructori ai bisericii manastiri.i· Dealu au reu;;it sa
•l Asupra datiirii ~i etapelor de constructie parcurse de bisericile
realizeze o compoziiie noua. perfect armonizata ctfformele arhitectonice

’
miinastirilor Vodita si Tismana. informa[ii esen[iale au furnizat cercetiirile
vedere. sec{iune ~·i plan. ale edificiului. arheolorrice efctu~ .de Gh. l. Cantacuzino (Probleme ale cro110/ogiei ruinelor
Dupa inalfarea ctitoriei de la Dealu, Radu eel Mare a construit la Buzau j'o.<.tei n~am'istr Vodi(a . .,SCIV'', t. 22. 3, 197 L p. 469-477: idem Cons idem( ii
o biserica de caramida destinata scaunului' episcopal infiintat de el in ·arheologice in legdtura cu treczi!ul nuinastirii Tismana . .. SCIVA", t. 47. 4,
acest ora;; ( 1503 - 1504 ). Distrusa de cutremur In 1628 ;;i refacuta apoi 1996, p. 343-368) (C~IJ.
de Matei Basarab, biserica episcopala din Buzau pare sa fi folosit de la
lnceput formele de la Dealu, fapt de care au iinut seama me;;terii lui l'vlatei
Basarab, caci biserica reconstruita de ei are o compozifie planimetrica ~i 189
188
 ~·rn« "·~;,.•:°' ~,. ~
:t~·-w{i,. .
-~'·;, ..,~;·

Bi
bl
io

''
ae
te

ilo
Biserica episcopalii din Curteo de Arge,1·,
.fi:1tada vesticll, detaliu.

ca
Pronaosul este luminat de lnguste ferestre duble a$ezate in centrul

an
fiecarui panou, in timp ce naosul are ferestre simple la abside. Ancadra-
mentele ferestrelor sunt decorate cu delicate vrejuri florale sau cu motive

St
din familia palmetei. Registrul superior are aspectul unei hore de arcaturi

’’
Neagoe Basarab, a ciirui rodnica activitate ctitoriceasca a contribuit la desenate de ciubuce, In campul arcaturilor aflandu-se rozete decorative
maturizarea ~col ii de arhitectura a Tarii Romane~ti( 16l. Principala sa cu entrelacuri !;ii motive vegetale. Comi$a foarte proeminenti'i este

u
ctitorie este biserica episcopala din Curtea de Argq. Urmand exemplul formatii din douii ~iru suprapuse de stalactite ~i alveole. caracteristice

Du
itr
de la Dealu. n1alerialul de construqie este piatra fatuita ~i profilata. dar. arhitecturii islamice $i larg riispandite in lumea otomana. Turlele sunt
datorita programului functional. fon11ele arhitectonice au o compozitie decorate cu ciubuce, formand arcaturi la turla pronaosului $i panouri

mi
mai complexa. In intentia de a realiza un lac~ reprezentativ, care sa dreptunghiulare la cea centralii a pronaosului. Cele douii turle mici din

um
indeplineasca !;ii rosturile unei necropole domne!;>ti, a fost adoptata solutia faTa vestica sunt ri'isucite in jurui axei, introducand prin aceasta un
pronaosului supradimensionat in largime. Utilizat in Tara Romaneasca, nea$teptat efect barocizant in ansamblul - ~i a$a atilt de bogat - al dcco-

tr
la Glavacioc, ~i in l\.foldova la mai multe ctitorii ale lui $tefan eel Mare. rului monumental. Portalul este fastuos impodobit: intrarea propriu-zisi'i

''D
I
I
pronaosul largit a bendiciat la Curtea de Arge!;> de o tratare deosebita, este prevazuti'i cu un lintel asemanator cu eel de la Dealu - cu bolfari
~·
:r~
prin introducerea in spafiul central a 12 coloane (aluzie la cei 12 apos-

u
1r1 ondulati diferit colorati - deasupra aflandu-se o arcada ornamentata cu
Ll
i toli) ca elemente de sprijin pentru sistemul de boltire. Inchiderea spatiilor tlori de crin traforate in motiv reciproc (negativul repeta pozitivul).
\ a
libere dintre coloane cu strane de lemn, deasupra carora se atlau icoane compozitie care este reluata la ingriiditura decorativa de piatra care

cu dubla fata, iar mai sus broderii decorative, a fa.cut posibili.i delimitarea
ec
a doua spatii cu functii clar diferentiate: in zona centralii, pronaosul pro-
priu-zis. iar pe trei laturi, necropola domneasca. fntregul volum a fost
St
inconjoara monumentul. La mica distanta. In partea de vest a bisericii. se
atla un edicul suspendat pe patru coloane de marmura.
A~a cum s-a observat. analiza amanuntita a elementelor decorative.

an
t

incununat cu trei turle, una deasupra celor 12 coloane, doua in colturile care intra in compoLi(ia abundentului aparat ornamental al bisericii
io

laturii de vest. Partea riisariteana, de plan triconc, suprainaltata de o turli'i episcopale din Curtea de Arge$. permite numeroase referiri la monu-

il
hexagonala pe trompe, se inscrie in traditia putemic inradacinata a Coziei. mente din Caucaz sau din spatiul larg al arhitecturii arabe. pana departe
l
ib

Intocmai ca la Dealu, ~i aici trebuie pusa in eviden\a profunda origi- In Egipt. Corecte formal, comparatiile care au fost fa.cute apartin cate-
nalitate a organizarii spafiale, sistemul de integrare a necropolei intre gorici. lipsita de valoare demonstrativa, a analogiilor, pentru ca in fapt nu

oa
B

zidurile unui laca$ de cult fiind tara echivalent in arhitecturile de peste exista nici o legatura cauzalii intre indepartatele monumente inde-
!Um
'.J
-.. ...........:et .. " -- - -zj hotare. Subliniem acest lucru pentru ca, prea deseori, vorbindu-se despre pa1iate in spatiu ~i in tirnp - din Caucaz ~i din tarile arabe ~i ctitoria lui
biserica episcopala de la Arge~, a fost considerata, in exclusivitate, deco- Neagoe Basarab. Oficiul de intermediar a fost facut de arhitectura
Biserirn episcopala din Curtea de Arge.~

e’
vedere, seCfiune .yi plan. ratia ca argument pentru a se vorbi de exotismul monumentului. In fapt, otomanii. care asimilase ea insa~ aceste motive. utilizandu-le frecvent la
recurgand la o echipa de pietrari provenind, dupa s:~t se pare, din ambianfa propriile edificii. In acest sens. este demna de aten\ie imprejurarea ca mai
heteroclita a Istanbulului acelor ani, ctitorul d~;tiu

’
sa impuna propriul toate elementele ornamentale existente la Arge~ se inlalnesc la geamia
sau program, cu aceea;;i siguranta fiind organizata ~i fastuoasa omamen- sultanului Bayezid al II-lea, construita la Istanbul in anii 1504 1505.
tica sculptata care face din episcopala de la Arge~ un monument unic in Biserica episcopalil din Curtea de Argq·,
Daca este adevi'irati'i legenda ca. pe vremea ciind era ostatec al Sublimei
felul sau. A;;ezata pe o platfom1a pardosha cu lespezi de piatra, biserica fa(ada sudicil, detaliu.
Poqi, Neagoe Basarab a servit ca ispravnic la construirea unei gearnii,
este prevazuta cu un soclu lnalt, bogat profilat in retrageri succesive, iar
fatadele sunt imparfite in doua registre printr-un brau median care are
aspectul unei flmii rasucite. Registrul inferior este lmpar]:it in panouri
dreptunghiulare lncadrate de cate trei ciubuce de piatra.
191
190
 Inca puternica in Transilvania -, acelui~ voievod fiindu-i atribuita
ctitorirea unei biserici in Zarne!?ti.
De~i incomparabil mai modesta decat celelalte ctitorii ale lumi-
naiului domnitor. biserica Sf. Gheorghe din Targovi!?te are meritul de a
aceasta nu putea fi deciit ctitoria Jui Bayezid. smgura construita in repune in discutie un tip de ·monument de veche traditie, care de aici
capitala otomana la inceputul veacului al XVI-lea. Acolo a putut vedea incolo va reapare de mai mt.tlte ori in arhitectura Tarii Romane$ti. De
floarea de crin In motiv reciproc, rozetcle cu entrelacuri, boltarii ondulati plan dreptunghiular, cu absida altarului abia decro!?ata, hiserica Sfantul
~i divers colorati. iar chio~ul agheazmatarului nu este altceva decat o Gheorghe are pe partl~ de vest un pronaos cu ziduri robuste, deasupra
-~· A
transpunere a pavilionului care adposte~ fantana rituala din fata

Bi
caruia se inalta la.Drigine un tum-clopotnita. Intalnit prima oara in
geamiei; ~i tou~i, dincolo de posibila identificare a fiecarui motiv consi- secolul al XIV-lea, la biserica Sannicoara din Curtea de Arge~, acest tip
derat izolat, ansamblul decorativ al ctitoriei arge~n este profund origi- planimetric ~i spatial va reveni in cursul secolului al XVI-lea de mai

bl
nal prin compozitia sa de a~1smblu ~i prin perfecta adaptare la formele multe ori. cu preci'idere ca paraclis la cuqile boier~t. situatie asema-
arhitectonice ale unui monument rara pereche. natoare cu cea din Moldova, unde, pentru ace~i funqiune, au fost
Este lesne de inteles c:a ctitoria lui Neagoe Basarab a fost lntam- preferate tot bisericile de plan dreptunghiular. Dintre monumentele

''
io
pinata cu multa admira(ie de catre contcmporani. devcnind un model reprezentative ale acestui tip amintim biserica din Cepturoaia (jud. Olt),

ae
pentru mai multe lac~uri importante ce s-au construit in deceniile ~i in paraclis al curtii Buze~tilor, construita inainte de anul 1529, Dragoie~t

te
secolele urmatoare. Prima replica cunoscuta, executata insa in caramida, (jud. Valcea), de asemenea o ctitorie a boierilor Buze~ti de dinainte de

ilo
a fost biserica manastirii Sf. Troita din Bucre~ti. inal\ata in anul 1568. 1530. biserica Ro~ie din Targovi~te ( 1542 - 1545), turnul-clopotnita
cu rostul de a deveni mitropulie a Tarii Romane~ti. 0 replica mai mica fiind ridicat fie deasupra pronaosului. fie deasupra tindei (ca la Ceptu-

ca
s-a construil in i 572 la m<.'inastirea Cobia (jud. Dambovita) unde, datorita roaia). Dreptunghiulare. dar rara turn vestic, sunt bisericile de la Bradu

an
dimensiunilor reduse, In locul celor 12 stalpi din pronaos au fost folositi Uud. Buzau) ante 1536. Tisau Uud. Buzau) catre 1550, Stane~i (jud. VaI-
numai patru. pronaosul fiind prevazut pe latura de sud ~i cu o absida cea) catre 1550. ultimele doua ruinate.

St
funerara, solutie noua. nu lipsita de ecou in partile Argqului. Decorarea Construita prin anii 1515 - 1518 cu cheltuiala fostului mare clucer

’’
fatadelor cu panouri dreptunghiulare, delimitate de ciubuce. reapare catre Manea Peri~anu, biserica fostei manastiri Seac-Mu~ti (jud. Olt) este,
sftr~iul secolului al XVI-lea la biserica manastirii Stramba (jud. Go1j .l in pofida inrat~ sale modeste, un monument deosebit de important.

u
De plan triconc cu turla pe naos, ea a fost prevazuta dintru inceput cu un

Du
zidita in 1597 - 1599.
pridvor deschis pe trei laturi, cu deschideri lnguste ~i stalpi masivi de

itr
0 alta ctitorie dcoscbit de importanta a lui Neagoe Basarab este
biserica manastirii Snagov ( 1512 - 1521 ). Pe locul unui lac~ mai yechi. caramida. A~adr, intr-o epoca in care la Snagov se realiza un pro-
0 5 10m.

mi
naos-pridvor. cu elegante arcade de zidarie, la o modesta ctitorie boie-

um
P.., - I cu origini In secolul al XIV-lea, zidirea lui Neagoe Basarab s-a inspirat
direct din arhitectura catolicoanelor athonite. Este vorba, deci, despre o reasca problema pridvorului revenea ~i este semniticativ ca. tocmai in
Afanastirea Snagov, biserica,
biserica al carei naos este de tip cruce greaca inscrisa. dar amplificat cursul secolului al XVI-lea, pridvorul deschis va ajunge la solutii

tr
vedere ~·i plan.
lateral cu abside, partea rasariteana - cu absida aharului ~i pastoforiile - originale in arhitectura din Tara Romaneasca. Atribuita initiativei pioase

''D
fiind ~i ea foai1e dezvoltata. Pentru a pune in evidenta importanta rituala a doamnei Despina. biserica schitului Ostrov, din Ostrovul Calima-
ne~tilor. a fost construita in 1521(18). De plan triconc cu turla pe naos.

u
a pastoforiilor, deasupra !or se inalta doua turle care, impreuna cu turla
naosului, constituie un ansamblu deosebit de expresiv. Sistemul de ca micul edificiu, deosebit de armonios ca proportii. este prevazut pe latura
boltire al pronaosului se caracterizeaza prin prezenta a patru st•'ilpi cen- de vest cu un pridvor de lemn, care poate ca a existat de la origine, a~

St
trali deasupra carora se inalta o turla, spatiul din jur fiind acoperit cu o cum am vazut la bolnita manastirii Bistrita. ctitoria Craiove~tl.
bolta de sprijin de sectiune semicilindrica. Surprinzi'ilor la pronaos este Um1arind in continuare dezvoltarea arhitecturii din Tara Roma-
te
faptul ca el a fost tratat asemenea unui pridvor cu arcade pe coloane de neasca in secolul al XVI-lea, prima constatare este ca eek mai multe

an
zidarie, coloanele fiind construite din caramida cu profiluri speciale. edificii au incercat sa interpreteze fie formele spatiale. fie unele demente
io

astfel ca doua cate doua prezinta alte forme decorative. decorative ale principalelor ctitorii care au marcat inceputul de veac.
Este foarte probabil ca me~tri care au construit biserica manastirii Biserica manastirii Menedicului (jud. Buzau). construita de Vintila Voda
l

il
ib

Snagov au fost ~i autorii exonai1exului monumental adaugat de Neagoe in 1532. biserica manastirii Gorgota fjud. Dambovita). ctitoria Jui Pa-
Basarab pe latura vestica a mitropoliei de la Targovi~te. Terminat 1nainre tra~cu eel Bun ( 1554-- 1557). de asemenea biserica manastirii Tutana

oa
B

de 1517, exonartexul mitropoliei din Targovi~te avea sisternul de boltire (jud. Arge~). ctitoria lui Mihnea Turcitul din 1582. reiau dispozi\ia
sustinut de patru stalpi centrali deasupra carora se inalja o turla, iar in planimetrica a manastirii Dealu.
fafada de vest se aflau Inca doua turle. Ca ~i la Snagov, peretii laterali in Jcceniile de mijloc ale secolului al XVI-lea, cele mai multe ctitorii

e’
erau strapun~i de arcade sustinute pe coloane de caramida cu profiluri domne~ti sau boierqti au adoptat tipul de plan triconc cu turla pe naos.
diferite. Considerata in totalitate - ctitoria lui Radt1•cel Mare ~i exonar- prototipul mai !ndepartat al tuturor fiind biserica mare a Coziei: biserica

’
texul adaugat de Neagoe Basarab - mitropolia::ifin Targovi$te era un manastirii Va!ea (jud. Argq). ctitorita in 1536 de Radu Paisie, biserica
edificiu maref, cu opt turle, unica zidire ata( de complex articulata din din Stane~i-Luc (jud. Valcea), ctitorita in 1536 de boierii din familia
arhitectura veche romaneasca. Iata de ce nu poate fi regretata indeajuns Buze~tilor, biserica bolnitei manastirii Cozia. ctitorita in anii 1541 1543 Afanastirea Cozia, paraclisul bolnifei.
absurda ei distrugere de catre Lecomte .Qt! Notiy, In secolul trecut, In de catre voievodul Radu Paisie, mqter constructor fiind Maxim, biserica vedere dinspre sud-vest Ji plan.
numele unei pretinse restaurari.
Peste munte, in Scheii Bra~ovuli, prin grija Jui Neagoe Basarab,
vechea biserica de lemn a fost inlocuita cu alta de zid, de plan dreptun-
ghiular ~i cu absida poligona!a07L deci urmand fonne de traditie gotica,
193
192
 Biseria1 domneascii din Targovis·te.
vedere dinspre nord-vest ~·i plan.

Buna Vestirc (1545 - 1552), paraclis al curtii domne~ti din Bucure$ti $i

biserica maniistirii Ciirnu (jud. Buzau), ambele ctitorite de Mircea Cioba-
nul $i doamna Chiajna. biserica schit11lui Dobru$a (cca 1550 - 1560),
biserica manastirii Bucova\, .::titorita de banul $tefan in 1571. Acestora Ii

Bi
se adauga ctitoria de peste munte a domnitei Zamfira. biserica rniinastirii
Prislop (jud. Huncdoara). construita in anul 1564.
0 5 10.
Din punct de vedere al rezolvarilor spa\iale $i funqionale, in mod

bl
special se cer mentionate urmatoarele: la paraclisul bolnitei de la Cozia,
pronaosul este deschis cu arcade largi, arnintind ca idee de pronao-

''
su!-pridvor de la Snagov dar cu o solutie plastica diferita, datorita predo-

io
Ciilimi'ine.yti (Jud. VlUcea), minarii plinului asupra golului; la Dobru~a. !nrre pronaos ~i naos se intcr-

ae
biserica schirului Ostro\'. pune o gropnita, solutie identica cu cea practicata la monumentele din

te
Moldova, fapt cxplicabil daca se tine seama de imprejurarea ca doamna

ilo
Chiajna. soiia lui Mircea Ciobanul. era fiica lui Petru Rare$. Gropnita a unicat din punct de vedere decorativ. intruciit fatadele sale - pe a caror
avut $i disparuta biserica din Stane$ti, ctitorie din anii de rnijloc ai vea- suprafata se deseneaza siluetele inalte ale arcaturilor oarbe - prezinta o

ca
cului al XVI-lea. Despre legaturile hoierilor I3uzqti cu Moldova sta

an
fastuoasa policromie, datorita imbracarii !or integrale in caramida
marturie $i faptul ca unul dintre ~1i lor. Balica, a ajuns harman in Mol- smaltuita. A viind aspectul unui uria~ chivot de email, biserica rnanastirii
dova. unde a ctitorit manastirea ce-i purta nurnele (cca 1574 - 1586), pe Cobia pare a exprima. aici. In Tara Romaneasca, ceva din voluptatea

St
locul unde astazi se inalta biserica Frumoasa din la$i. Mai trebuie con-· policroma a monumentelor decorate cu picturi murale din Moldova

’’
semnata particularitatea ca la Bucovat anexcle altarului sunt foarte dez- conternporana.
voltate, amintind solutia de la Snagov. Toate rnonumentele apartinand Ultimele doua decenii ale secolului al XVI-lea sunt de un interes

u
acestui grup au fost construite din ci'iramida. exceptiind biserica miinas- deosebit pentru arhitectura veche romiineasca, fiind caracterizate prin

Du

itr
tirii Prislopului. construitii din piatra bruta, decoratia fatadelor constiind procesul de activa interterare intre $COlile locale din Tara Romiineasca,
in principal din altemarea asizelor din caramida cu mici panouri de Moldova $i Transilvania, cu o vadita tendinta de unificare formala ~i

mi um
tencuiala prinse in casete de ciiramida, imitiindu-se deci plastica decora- decorativa.
tiva de traditie hizantina la care caramida alterneaza cu blocuri de piatra in anul 1533, odata cu construirea palatului sau din curtea
J!aniistirea Pris/op (jud. Hwzedoara), !atuita. Daca la Valea fatadele sunt plane. la celelalte monumente fata- domneasca de la Targovi$te. Petru Cerce] a construit $i biserica

tr
biserica domni{ei Zam(ira. dele mai sunt decorate cu arcaturi inalte ca odinioara la Cotmeana sau la domneasca. Depmte de a fi un simplu paraclis particular, ctitoria lui

''D
biserica Domneasca mica din Tirgov~te. Mai largi la Sli.ne~t ~i la Petru Cerce! este un edificiu impozant prin proportii $I deosebit de

u
Dobru~a, la bolnita Coziei aceste arcaturi sunt inguste, contribuind la complex ca elaborare arhitecturala. De plan cruce greaca inscrisa, cu o
punerea in valoare a siluetei prelungi. neobi$1mit de elegante a edifi- cupola pe naos, ea are un pronaos ingust suprainaltat de doua turle, iar pe
ciului. Confirmiind odata mai mult legaturile aitistice cu Moldova, la a latura de vest un pridvor deschis cu arcade sustinute de coloane de
ec

St
paraclisul Curtii Vechi din Bucure$ti fatadele sunt decorate. imediat sub zidarie. Este evident ca ne aflam in faia unei originale sinteze, fonna
corni~e, cu o friza de ocnife, semnificativa fiind in acela$i sens ~i traditionala de cruce greaca inscrisa, cu o singura turla pe naos. fiind
prezenta unor contraforturi laterale. intregita de ace! pronaos cu doua turle. vadil inspirat din arhitectura
t

an
io

0 solutie noua in plastica arhitectonica a bisericilor cu zidarie de ctitoriei de la Dealu. iar pridvorul. rezultat al unei constante preoc11pari
caramida a fost adoptata la Bucovat. Aici fatadele sunt separate in doua in arhitectura romaneasci'i a secolului. s-a inspirat din formele exo-
l

il
registre, printr-un brau median, fiecare registru fiind decorat cu arcaturi na1texului bisericii mitropolitane din Targovi~te. Construita din cara-
ib

plate, cu arhivolte intrande. Recunoa~tm de indata o transpunere in mida. cu faiadcle ingrijit tencuite, ~i invelita cu tigla colorata. biserica
caramida a decorului de la miinastirea Dealu, uncle arcaturile erau reali- domneasca a curtii targovi~en avea sa fie imitata cu inerente inler-
B

oa
zate cu ciubuce rotunde. Este adevarat ca o prirna incercare de adaptare pretari, odata cu refacerea hisericii Sf. Dumitru din Craiova, in amt!
la posibilitatile caramizii a unui decor de tip Dealu sau Curtea de Arge~ 1651. De remarcat ~i faptul ca biserica era legati'l cu un pod acoperit de
aparuse, inca din 1554 -- 1557, la biserica miinastirii Gorgota, ctitorita de

e’
palatul dornnesc, domnitorul putand asista la slujba de la inaltimea
Patra$CU eel Bun. $ovaielnic la Gorgota. la Bucovat efortul de cafasului situat pe latura de ve<;t a naosului.
transpunere a fost calauzit de priceperea unor m£~teri care au lnfeles Raspunzand solicitarii romanilor din ~chei Bra$ovului. Petru Cerce!

’
resursele plastice ale materialului de constructttjJfolosit, respectiv cara- a marit biserica lui Neagoe Basarab adaogiind pe latura vestica un amplu
mida, obtinand tm ansamblu decorativ de () reala noblete. Daca se ia in exonartex09l, in fapt o noua biserica de tip cruce greaca !nscrisa. dar Biserica fostei maniistiri Cohia
considerare $i armonioasa volumetric a egificiului, se poate spune ca inzestrata pe latura de vest cu un tum-clopotni1a, inspirat se pare de (Jud. Dambovi/a), vedere dinspre
biserica manastirii Bucovat este atestatµl' de deplina maturitate a noii formele obi$nuite ale arhitecturii de la nordul Carpatilor. Paramentul nord-vest ~i detaliu defa{ada.
!?Coli de arhitectura din Tara Romaneasca, prin ea fiind anunfate
irnportantele irnpliniri ale deceniilor urmatoare. Contemporana cu Buco-
Jfanastirea Bucovci{ (jud. DoU ).
biserica. .fc1fada sudica.
vaiul, biserica manastirii Cobia la care, reamintim. a fost interpretata
dispozifia volumetrica a bisericii episcopale de la Arge~, se impune ca un
195
194
 arhitectonice ~i decorative ale bisericii, o replica in caramida a ctitoriei
de la Dealu. Pe direqia efortului de transpunere in caramida a fonnelor
decorative de la Dealu, efort consemnat ~i in deceniul precedent la
Bucovat, fa\adele sunt impar\ite in-' doua registre de arcaturi plate. dar in
decorativ, cu alternarea asizelor de caramida cu panouri de tencuiala, registrul superior picioarele, arcaturilor sunt alcatuite din ciubuce de
este caracteristic rnuntenesc. Neterrninata de Petru CerceL ctitoria caramida a$ezate in chip- ,de duble semicolonete. In cadrul aceleia$i
bra~oven avea sa fie incheiata de domnitorul moldovean Petru Aron, In preocupari, me~tri constructori ai bisericii manastirii Marcuta din
1595, cand a fost construit ~i un mic pridvoa~ pe latura de nord. Bucurqti, ctitorita ifr !'586 - 1587 de catre Dan Yistierul, au introdus

BBii
Observiind ca Petru Cerce! a ctitorit doua monumente de tip cruce greaca colonetele de ciubt~ ;;i in registrul inferior.
lnscrisa, este locul sa adaugam menJiunea ca, de curiind, cercetarile Desavr~i procesului de transpunere in caramida a decorului
arheologice au pus In evidenta, sub actuala biserica Sf. Sava din Ia~i. realizat la Dealu in piatra profilata avea sa se produca la ctitoria Jui

bbll
fundatiile unui lac~ cu acel~i tip de pbn, datand din vremea lui Petru Mihai Viteazul, Mihai Yoda din Bucre~ti, datand din anii 1589 - 1591.
~chiopul, fiind, a~dr. contemporan. intre timp ( 1587), Mihai Yiteazul terminase biserica Cuvioasa
Iradierea arhitecturii din fara Romiineasca In Moldova poate fi Paraschiva din Ramnicu Valcea inceputa de Patr~cu eel Bun. A~adr, in

iioo

''
recunoscuta. In anul 1584, la la~i, uncle domnitorul Petru ~chiopul anul 1589, cand i~ incepea construqia importantei sale ctitorii bucure;;-

ae
construia biserica manastirii Galata. Pastriind tipul de plan dezvoltat, tene, Mihai Yiteazul dispunea de o reala experienia nu numai in calitate

ttee
caracteristic bisericilor din Moldova, ctitoria lui Petru ~chiopul preia din de ctitor dar ~i de constructor. Ca ~i la Tutana, biserica Mihai Yoda are

ilo
Tara Romiineasca ideea arcadelor interioare. lnlocuind zidul despaqitor de model un monument din epoca Jui Radu eel Mare, respectiv ctitoria Aroneanu (jud. Ja:p') biserica Sl Nicolae,
dintre naos ~i gropni\i'i, de ascmenea incununarea pronaosului cu o tmla acestuia de la Lopusnia (Serbia), edificiu de plan triconc, dar cu o ampla vedere dinspre sud.

ccaa
~i decorul fatadelor cu folosirea unui hriiu median. arcaturile plate fiind dezvoltare a pastoforiilor. Urmiind exemplul de la Snagov, deasupra

an
prevazute cu arhivolte intriinde. Sistemul de boltire, care pastreaza ideea. pastoforiilor a fost lnaltata cate o turla, ceea ce contribuie la monumen-
traditionaia in Moldova, a etaiarii arcelor, este aici mai complicat: in talitatea partii de rasarit a bisericii Mihai Yoda. Inspirata indeaproape de

St
pronaos sunt folosite trompe sferice de colt deasupra carora se inalta aceea de la Dealu, decoratia fatadelor este organizata in doua registre

’’’’
doua riinduri de arce etajate, iar in naos deasupra arcelor piezi;;c se afla o despaqite printr-un brau median. pe suprafata fiecarui registru desfa-
corola de opt arce mici in consola. Rezulta ca etect o pronunrata ~urand-se arcade din ciubuce executate cu caramizi de format special.

u
ingustare a turlei ~i o verticalitate mai accentuata, amintind de ctitoria Jui Considerata In perspectiva intregului proces evolutiv, biserica manastirii

DDuu
Mihai Yoda ilustreaza nu numai o exemplara continuitate de d'art in

itr
Nicoara Hara de la Zahire~t.
Inca ;;i mai munteneasca prin expresie este hiserica schitului Hlincea interpretarea fom1elor, dar ;;i o evidenta preocupare pentru restabilirea

mmii
de langa Ia;;i, ctitorie a Mariei. fiica Jui Petru ~chiopul, din anul I 587<20l. autoritafii unor modele ilustre de la inceput de veac. in spiritul unui sta-

um
De plan triconc, cu o turla pe naos, edificiul este prevazut cu un pridvor tornic respect pentru inaltele valori morale de atunci. adevar care rezulta
cleschis cu arcade semi-circulare sustinute de coloane cilindrice ~i stalpi ~i din analiza picturilor murale de epoca.

ttrr
patrulateri la colturi. Despartirea dintre naos ~i pronaos t:ste tacuta prin Devenit domn in 1593. Mihai Yiteazul a desfa;mrat o prodigioasa

''D
Ia$i, M<>erica mdnastirii Galata, vedere trei arcade sustinute de doua coloane de caramida, solutie care exprima o activitate constructiva, la principalele sale ctitorii fiind evidenta preocu-
dinspre sud-vest, secfiune #plan. tendin\a de unificare a spatiului din interior, cu eliminarea ierarhizarilor parea pentru pastrarea modelelor traditionale. Pentru curtile sale de la

uu
acestuia, ceea ce corespuncle procesului de modemizare pe care il CaracaL Mihai Viteazul a construit o biserica paraclis( 22 l - cunoscuta
inregistram in mentalitatea epocii. intru totul asemanatoare ca plan ;;i a sub denumirea de Potruseni - ia care, in mod surprinzator. a fost reluata

SStt
silueta este biserica Sf. Nicolae, ctitorita de Aron Yoda in satul Aroneanu
ec
cu fidelitate tehnica de construc\ie de tradi(ie bizantina cu alte111area
de langa Ia~i (I 593 - 1594 ), me~tri constructori fiind Gheorghe, Gligori asizelor de caramida ~i asizelor de piatra tatuitii. De plan dreptunghiular.
~i Ion din Bistrita<21>. Nea~tp de bogat este decorul fatadelor. Daca ea este akatuita dintr-un naos ce fuscse boltit in scmidlindru ~i un

aann
t

briiul care lncinge hiserica in partea superioara sau arcaturile cu ciuhuce pronaos deschis pe trei laturi cu arcade masive de zidarie. amintind atiit
io

sunt elemente ce pot fi explicate In legatura cu arhitectura din Tara pridvorul de la Tismana. cat ~i pronaosul-pridvor de la bolnita Coziei.
Romaneasca. abundenta de placu\e ceramicc cu fonne variate (stelute.

iill
Rectitorind manastirea Clocociov de liingii Slatina, Mihai Yiteazul a
l
ib

cercuri ;;i flori de crin stilizate) se cere explicata in rapo11 cu unele folosit Inca o data modelul bisericii Dealu. cu doua turle pe pronaos. In
monumente stambuliote de la care va fi fost lmprunrntat ;;i decorul pictat anul 1597. el reracea manastirea Gorgota ruinata de turci ~i. probabiL 1n

ooaa
B

cu chiparo~ din interiorul pridvorului. aceea;;i vreme, a fost construita biserica Sf. Nicolae ,.lspravnici" din
In anul 1582, domnirorul muntean Mihnea Turcitul iniiia recon- Ploie~tL ora~ caruia domnitorul i-a acordat insemnate privilegii. La o Bucurq-t i. biserirn mdniistiri i M ihai
struirea miinastirii Tutana pe locul unui laca$ datand din secolul data necunoscuta a fost construita biserica Sf Gheorghe a schitului cu Vodii. vedere dimpre sud-est (fotogrqfle

ee’’
precedent*>. Lucrarile au mers greu, ele fiind terminate abia in anii acel~i nume din rnuntii lluzaului. destinat sa gospodareasca numeroa- executata inainte de trans/area bisericii
1587 1588, cand s-au aflat sub supravegh~)ti Mihai Viteazul, In sele schituri rupestre care se aflau in zona. ~'i a turnului-clopotnitll pe alt
calitate de ispravnic numit de domnie. Pentru m~ive amplasament, 1984-1985) !fi plan.

’’
ce se vor vedea mai Dar cea mai importanta activitate ctitoriceasca. Mihai Viteazul a
departe. pare plauzibil ca tocmai Mihai V.iteazul a conceput formele desfa~urt-o la nordul Caq1atilor pcntru romiinii din voievodatul a carui
unire cu tara avea sa se desavir~c in anul 1600. Ca urmare a
*l Cercetarile arheologice de la Tutana au-stabilit atiit 111omentul constrnirii intelegerii cu Sigismund BathOI)' ~i in directa legatura cu infiintarea
primului loca;; in an ii donmiei lui Mir.cea eel Batriin. cat ;;i f<.1rma sa de plan. un
triconc inspirat de biserica Tismanei, cu pridvor dezvoltat pe trei laturi in jurul
Sf Nicolae din $chei,
Brw;ov, bisericc1
vedere dinspre nord-vest.
pronaosului (Sp. Cristocea, C. Oprescu, ( '11rcetliril11 arlll!o!ogic11 d11 lu
111dniistirea Twana !ji problema incadnirii tipulogice ,, u1111i 11uu tricunc /u
c11111p{111a veacuri/or XIV-XV, RMM-MIA. XIX, 2, 1988, p. 51 passim) (CM).
197
196

Manastirea Caluiu (Jud. Oli), biserica
Sf Nicolae, vedere dinspre sud-est.
0 1 2 3
Biserica domneasca .. Potruseni"
din Caracal, pla11.
Manastirea Secu (jud Neamf}, biserica
mare, vedere dinspre sud-vest.
mitropoliei Ardealului, incepand din anul 1596, la Alba Iulia a fost
construita o manastire mitropolitana situata, dupa cum relateaza Petru
Movila, ,,la marginea ora$ului Ianga zidul cetatii intr-un loc frumos".
Distrusa in anul 1714, cu ocazia construirii cet!itii Alba Carolina, rnanas-
tirea mitropolitana a lui Mihai Viteazul ne estc cunoscuta prin
Bi
intem1ediul unor vcchi planuri, din care rezulta ca ea era akatuita din
doua biserici: una mai mare de tip cruce greaca 1nscrisa $i alta mai mica
bl
de plan triconc, aceasta din urma avand fonqia de paraclis. $tiind ca
rnitropolia Ardealului depindea de aceea a Tarii Romane~ti. este lesne de
inteles de ce laca$ul inaltat la Alba lulia a preluat intocmai tipul
io
arhitectonic al bisericii mitropolitane din Targovi$te. Recunoa$tem aici,
ca ~i in cazul bisericii paraclis de plan triconc, o evidenta iradiere a
te
arhitecturii din Tara Romaneasca la nordul Carpatilor.
De altfel, In scurtul interval de timp cat a fost $i domn al ArdealuluL
Mihai Viteazul a desfa$urat o prodigioasa activitate ctitoriceasca,
ca
demonstrand, ~i pe aceasta cale, ca unirea romanilor nu era un act
intamplator, ci rezultatul firesc al unci convingeri profunde. El a
construi1 o biserica la Fagr~, alta la Lujcrdiu (jud. Cluj), alt a la Ocna
Sibiului(23l, de asemenea a pus sa se amenajeze un paraclis in cetatea de
’’
la Targu Mure~, a facut repara1ii la biserica Sf Nicolae din Scheii
Bra$ovului, in interiorul careia i s-a pictat ~i un rnblou votiv. a reparat
Du
biserica schitului Ramet (jud. Alba). Biserica din Ocna Sibiului, singura
oastrata dintre ctitoriile Jui Mihai Viteazul din Transilvania, este de plan
dreptunghiular ~i fusese la origine compa11irnentata in naos-pronaos,
mi
fiecare incapere acoperita cu bolti semisferice suspendate pe arce.
Decoratia fa(adelor, de vadita inspiraiie munteneasca, este compusa
dintr-un brau median cu un tor intre doua randuri de caramida puse pe
colt, iar registrul inferior are arcade geminate cu mici firide dreptun-
''D
ghiulare. Tot din vremea lui Mihai Viteazul dateazii paraclisul manastirii
Cinlanu (jud. Buzau) ~i biserica din Balteni (jud. Ilfov), aceasta din urma
caracterizata prin folosirea contraforturilor, desigur un reflex al arhi-
ca
tecturii din Moldova, ~i prin prezen(a unui pridvor pe trei laturi, potrivit
4 Sm
modelului de la Tismana.
Alaturi de ctitoriile domne$ti, se cuvin a fi amintite ~i unele edificii
te
lnal(ate prin grija marilor boieri ai timpului, Biserica de la Hotarani
(jud. Olt), construita in 1588, apaqine planului dreptunghiular, pe latura
io
de vest fiind prevazuta cu un pridvor cu arcade $i coloane de zidarie
foarte asemanator cu acelea de la Hlincea ~i Aroneanu. Tot in anul 1588,
l
ib
boierii Buze~ti construiau la manastirea Caluiu (jud. Olt) o frumoasa
biserica de plan triconc, care se individualizeaza prin turla neobi~ut
B
ampla, a~ezt direct pe ziduri, fiira ajutorul unor pile de sprijin, solufie
de mare indrazneala ~i abilitate constructiva, pusa in valoare ~i de
compozifia piramidala a intregului edificiu<24l. Desparfite printr-un brau
lat asemanator cu eel de la Gorgota, fa(adele sunt decorate la partea
inferioara cu panouri dreptunghiulare, iar la partea- superioara cu arcade
bigeminate, efectul ornamental fiind sporit de :Ptihnuita alternare dintre
asizele de caramida ~i panourile de tencuial:~. 6 frumoasa decoratie cu
ciubuce are biserica manastirii Stramba (jud. -Olt), zidita In anii 1597 -
1599, edificiu de plan triconc, cu armonioase proportii.
jn anul 1595 era construita biserica schitului Flamanda (jud. Valcea),
ctitorie a marelui logofiit Teodor Rudeanu. De plan triconc cu turla pe
naos, edificiul este prevazut cu un pridvor deschis pe arcade, cu coloane
octogonale ~i stalpi dreptunghiulari la colfuri. Decorafia fafadelor,
198
alcatuita din doua registre de arcaturi despartite printr-un bran median, se
inscrie in traditia constituita a ;;colii de arhitectura din Tara Romaneasca
a secolului al XVI-lea. Datorita na.grantelor asemanari de planimetrie ~i
de decoratie, pare probabil ca _aceea;;i echipa de me;;teri, care a construit
biserica schitului Flamanda; a inaltat ~i vestita ctitorie a marelui vomic
Nestor Ureche, rnanastire-; Secu di~ jud. Neamt ( 1602)(25). $tiind ca ma-
rele dregator moldve~)·a fost scurt timp ban al Olteniei (1601 - 1602),
pe vremea cand l~ insotit pe Simion Movila in Tara Romaneasca,
asemanarea pana. 'la identitate intre cele doua monumente nu poate sa
surprinda; dimpotriva, ea ne apare ca fireasca intr-o epoca in care
confluentele formelor arhitectonice ~i decorative dintre cele trei tari
romane~ti erau atat de frecvente incat sa faca posibil, daca nu un stil
comun, eel pufin un mod asemanator de interpretare.
''
ae
ilo
Sculptura
an
In secolul al XVI-lea, sculptura prezinta in Tarile Romane o curioasa
convietuire de manifestari cu caracter retardatar, alaturi de realizari
St
surpi~zatoe prin indrazneala recep(iei unor inovatii de limbaj pro-
venind din ambianta Rena$terii italiene.
inca putemic in primele trei decenii ale secolului, stilul gotic i~ face
u
simfita prezenta cu preciidere datorita pietrariei profilate care, a$a cum
itr
s-a vazut, in Moldova se va mentine pana la sfi.lr$itul veacului, ba chiar
va trece dincolo de limitele acestuia. ancadramentele gotice fiind insu$ite
ca elemente de stil autohton. 0 tendinta de fastuoasa dar obosita incar-
um
care decorativa se observa la traforurile ancadramentelor de fereastra ale
bisericilor evanghelice din Darlos, Curciu ~i lghi~ (toate in jud. Sibiu).
tr
monumente tarzii. la care prezenta unor pietrari de forma\ie provinciala
poate fi lesne recunoscuta. Semnificative sunt $i consolele antropomorfe
u
cu figuri bondoace $i falduri stangaci modelate de la hiserica din Dario~.
Din aceea$i familie stilistica fac parte reliefurile cu lisus al durerii, care
decoreaza tabernacolele de tip ni;;e ale bisericilor evanghelice din Tarpiu
St
(jud. Bistrita-Nasaud). Bazna (jud. Sihiu) ~i Valea Viilor (jud. Sibiu),
toate datand din anul 1504. Prin contrast cu aceste piese de o stangacie
aproape rustica, sunt tabernacolcle de tip edicul de la :tvlo:,;na (jud. Sibiu),
an
Sighi$oara ~i Boian (jud. Alba). in special la primele doua latribuite
verosimil pietrarului Andreas din Sibiu) silueta eleganta, indrazneala
il
traforurilor $i delicate\ea detaliilor sunt indicii ale unei arte mature.
autorul fiind unul dintre reprezentantii importanti ai goticului tarziu.
de Sculptura figurativa cu caracter autonom este reprezentata de piese
oa
disparate; fragmentele unei Rastigniri la biserica Sf. Mihail din Cluj,
datand din 1505, nu prezinta decat un interes documentar; in scbimb. de
un remarcabil interes este arnvonul decorat cu basoreliefuri de la Biertan,
e’
opera prezumatii a sculptorului Ulrich din Bra~ov ( 1523 ). Corpul
prismatic poligonal al amvonului este incheiat la partea interioara cu o
’
piramida poligonala cu varful in jos. al carei decor vegetal, in relief,
tra<leaza faza de interferenta dintre gotic $i Rena$tere. Pe fata amvonului Biserirn evanghelicti din
se afla trei reliefuri: Rastignirea. Rugaciunea din gradina ~i Profetia Lui Darlos (jud. Sihiu). consola
Simion. Figurile sunt indesate, dar expresive, faldurile, cu un modelaj antropomorfa din cor.
199

Ulrich din Bra~·ov (?), amvonul
bisericii evanghelice din Biertan
(Profe{ia lui Simian, Riistignirea.
Rugiicizmea din griidinii).
A.ltarul poliptic al bisericii evanghelice
din Roadii.y (Jud. Bra.yov), statuia
evanghelistului loan.
Bi
bl
''
io
ae
te
ilo
ca
an
St
’’
u
consistent, sunt dcstul de corect redate, pe fondul unei concep\ii
Du
itr
compozi\ionale care trimite la arta Jui Veit Stoss, ale carei ecouri puteau Altarul poliptic al bisericii evanghelice
sa ajunga in Transilvania prin intermediul fiilor acestuia. La casa din Sebq, «fnchinarea magi/or».
mi
parohiali'i evanghelica din Bistrita se pastreaza statuia Stantului Nicolae
um
ca episcop. Figura scunda este drapata in falduri incretite amintind tendintele retorice ale goticului tfuziu. Mai provinciale dar de o buna
sculptura In lemn. Decorul cu scuturi heraldice contribuie la incadrarea factura sunt statuile Sf. loan Botezatorul $i loan Evanghelistul, care
tr
acestei lucrari in faza de trecere de la gotic la Rena~tr, aceli~ decoreaza altarul poliptic al bisericii din Roada$. Apartinand principial
''D
perioade apartinandu-i ~i grupul Madonei cu Pruncul de la fosta biserica tot ambiantei Jui Veit Stoss, dar trecand prin filicrele unui discipol al
benedictina din Man~tur-Clj. Aici tratarea faldurilor, solemna ~i clara, acestuia, ~1e$trul Pavol elm Levoea (Slovacia). sunt reliefurile ce
u
vade:;;te intoarcerea catre antic, in contextul preocuparilor stilistice ale decoreaza monumentalul altar poliptic din biserica evanghelica din
Rena~tri. a Scbe$-Alba. Figurilc indesate. u~oar tenclinta catre grotcsc ca ~i
St
ec
Mai consistente din punct de vedere al valorii a11istice sunt staruile ~i involburarea decorativa a faldurilor sunt definitorii pentru statuara gotica
reliefurile din lemn destinate decorarii altarelor poliptice. In scrinul ajunsa la sffil$itul ciclul11i sau is:oric. . _ • • ..
Pretioase sunt ~i cele tre1 statut care <l,ecoreaza a1tcirul b1senc11
1
central al altarului de la Biertan se afla o Rastignire incadratil de figurile
t
an
Mariei, loan Evanghelistul :;;i Magdalena ingenuncheata care imbra\i- evanghelice din Bagaciu, datand din 1518. In scrinul central se ~fla
io
~eaz crucea. Datat verosimil in 1515, acest grup compozi\ional prczinta Maria cu PruncuL Sfanta Ecaterina $i Maria Magdalena. Modeleul abtl al
legaturi cu ;;coala Jui Veit Stoss, in legatura cu care ar putea fi pus ;;i figurilor $i compozitia savanta a faldurilor, care cr~az jo~tri compli~
l
il
ib
fragmentul de crucifix cu figura Jui Jisus provenind de la biserica cate cu uncluiri nea;;teptate. situeaza cele trei statw m fam1lia statuare1
evanghelica din Deal Frumos. $tiind ca, dupa moartea I ui Veit Stoss. transilvanene a goticului tarziu.
B
oa
patru dintre fii sai au venit in Transilvania infiintand ateliere la Media~, in pofida faptului ca arhitectura secolului al XVI-lea s-a aratat atat
Sighi;;oara ;;i Bra;;ov, nu este deloc surprinzatoare constituirca unui grup de receptiva la formele stilistice ale Rena~tri, sculptura cu caracter
stilistic dependent de atelierul sau. autonom s-a man ifes tat intr-un cadru des tu! de res trans, cu pufine lucrari
e’
Din aceea$i familie stilistica fac parte Mmlona altarului din $mig reprezentative. Faptul pare cu atat mai surprinzator cu cat producfia de
(cca 1515-1520), Madona altarului de la Bruiu (cca 1520), Madmw ancadramente a fost foarte boc.ata, ateliere importante fiintand in secolul
altarului de la Sanmartin (1525). Cele mai imp;t~foe piese sunt insa
’
al XVI-lea la Cluj ~i la Sibiu. Se poate chiar vorbi despre o stilistica
statuia apostolului Jacob eel Mare ;;i statuia ,l'vfariei cu Pruncul de la propric a ancadramentelor de Rena~tcr in Trans ii vania. caracteristica
Muzeul Brukenthal. Tipologic, ambele figuri i~ gasesc numeroase fiind o anume imblanzire a profilurilor ;;i frecventa agrementare a Madona cu Pruncul,
analogii In opera lui Veit Stoss, atat la C.racovia cat ;;i la Nilrnberg, cfunpurilor libere cu motive ornamentale de inspiratie vegetala. (Muzeul Brukenthal, Sibiu).
deosebit de concludente fiind In acest sei1s rotundul regular al figurii
Mariei ca ~i tratarea de o rara finete a
figurii ~i barbii apostolului pelerin.
De;;i complicate ;;i involburate, faldurile se inscriu intr-o compozitie
echilibrata, marturisind un sens al anmmiei care se impune dincolo de
201
200
 executat sub directa influenta a sarcofagului Jui Iancu de Hunedoara, este
reprezentata o scena de razboi. cu asediul unei cetafi. La ambele piese.
statuia-gisant de pe capac acuza o tratare conventionala, mai izbutite
fiind reliefurile - plate. dar desenate cu ingrijire ~i vadit inspirate din
Cea mai importanta opera arhitectonica a Rena~tri din Transilvania stampele de epoca.
secolului al XVI-lea, capela Lazo din Alba Iulia este, in acel~i timp. ~i A$a cum s-a vazut, in Tara Romaneasca $i in Moldova, sculptura
cea mai importanta realizare a sculpturii decorative ~i figurative decorativa a edificiilor s:-a rezumat la realizarea portalurilor ~i ancadra-
apartinand acelui~ stil. Reamintind frumusetea portalurilor, vom retine mentelor: de stil gqdc ·in Moldova, in general foarte simple in Tara
in continuare faptul ca pe soclurile pila~tro

Bi
de colt se atla mai multe Romiineasca. • er·
reliefuri, inspirate fie din Biblie (Moise primind table!e legii, Iuditha ~'i 0 exceptie de prestigiu este oferita de bisericile de la Dealu ~i Curtea
Holr?{ern, Samson ~·i leul), fie din vie\ile sfintilor. (S.flintu! Sebastian la de Argq, pe fatadele carora decorul sculptat de obar$ie caucaziana $i

bl
sta/p), fie din mitologia greaca (Hercule .yi Hidra din Lerna, Centaur). araba. dar trecut prin filtre otomane. i$i gase$te o larga aplicatie *)_ Che-
Compozitiile riguros echilibrate ~i mai ales modelajul rotund, preferinta nare, rozete, panouri, corni~e cu stalactite. arcuri cu boltari ondulati ~i
pentru nuduri ~i drapajul de tip antic indica, ilira echivoc, contaminarea

''
divers colorafi, ingradituri cu flori de crin, toate aceste elemente cu

io
cu stilistica Rena~tri, autorul putand fi unul dintre acei me;;teri aparitie exploziva vor avea ecouri tirnide $i cu totul izolate in decoratia

ae
provinciali italieni, peregrini prin Europa in cautare de lucru. monumentelor ulterioare. l'vlai evidente sunt absorbfiile acestor elemente

te
Un monument sculptural de un remarcabi! interes este portalul in decorafia unor pietre funerare din secolul al XVI-lea.

ilo
5acristiei din hiserica Sf. Mihail din Cluj, danie a preotului Johannes Destul de numeroase, pietrele funerare din Moldova, Transilvania ~i
Klyn (Klein), <lin anul 1528. Cadrul dreptunghiular cste suprainaltat de Tara Romaneasca, datand din acest secoL prezinta numeroase caracte-

ca
un fronton semicircular, totul fiind decorat In mod abundent cu elemente ristici comune. in primul rand faptul ca decorul marginal este constituit

an
heraldice, florale ~i cu un mare numar de ingera~. Din centrul timpanului din inscripfia comemorativa. intotdeauna excizata. ceea ce ii asigura o
se desprinde figura in relief inalt a unui personaj cu plete ~i base, particulara plasticitate. in Moldova, urmandu-se exemplul pietrelor de

St
probabil portretul donatorului. Pus in legatura cu atelierul Jui Anton mormant din vremea Jui Stefan eel Mare, campul central este acoperit cu

’’
Pilgram din Viena, portalul din Cluj este o opera de exceptie, rara ecouri motive florale intr-o interpretare decorativa vadit inspirata de brocarturi.
directe in plastica sculptata din Transilvania, dar exprimand o anume Semipalmete, palmete. flori de diferite tipuri, tratate in relief plat, sunt

u
disponibilitate pentru formele decorative mai lncarcate, anticipand prin elemente care concura la evidenta unitate stilistica a acestor lucrari. Este

Du
itr
aceasta evolutici ulterioara. de observat ca, incepand din anii de mijloc ai secolului, decoratia cfun-
Portalul sacristiei, De stil renascentist sunt ~i tabemcol-ni~ ale bisericilor din pului central devine mai agitata. redarea motivelor ornamentale inclinand

mi
Boze$, Mineu, Tonciu, Cuie~d. Tabernacolul din Mineu este opera spre un descriptivism aproape naturalist.

um
biserica Sf Mihail din Clt~j.
italianului Giovanni Fiorentino (Johannes Fiorentinus) din anul 1515, el AstfeL in timp ce pietrele lui Steranita ( 1527) $i doamnei Maria
fiind ~i autorul elegantei cristelnite din marmura ro~ie provenind de la ( 1529) - ambele la Putna - pastreaza intru totul schema decorativa a

tr
acel~i monument. Tot unui me~tr italian ii poate fi atribuit tabemacolul lespezilor funerare a~ezt de Stefan eel Mare in necropola de la Radauti,

''D
de la Cuie~d (153 7) ale carui profiluri prezinta un foarte semnificativ piatra Jui Petru Rarq (1546), piatra lui $tefan Rare~ (1552), piatra
efect de perspectiva foqata. Marinei de la Zihare~t (1542), piatra Teofanei (1560) de la Slatina,

u
Un grup aparte de monumente depinzand de momentul stilistic al ca piatra Teodosiei de la Siret ( 1576) sau piatra mitropolitului Grigorie
Rena~tri este alcatuit din lespezile $i monumentele funerare. In cele Ro~ca de la Voronet (15 70) lasa sa se descifreze inclinarca catre

St
mai mulle cazuri, inscripfia este dispusa marginal, constituind chiar decorativul de tip naturalist - cu flori ~i frunze de diferite tipuri - chiai
bordura decorativa a lespezilor, campul fiind rezervat !nsemnelor heral- daca structurile compozitionale raman inca prevalent traditionale. La
te
dice $i altor motive omamentale, cele mai multe de obar$ie vegetala. piatra mitropolitului Grigorie Ro~ca este de observal ~i prufilul marginal,

an
Uneori campul emblematic ocupa numai partea superioara a pietrei, in care se recunoa~t
io

un discret ecou al Rena$terii.

partea inferioara fiind rezervata inscriptiei. Din prima categorie men- Avand aceea$i structura compoziiionala de baza, cu inscriptia
tionam epitafurile Jui Stefan Thelegdi ( 1507 -1514 ), epitaful de bronz al formand chenar, pietrele de monnant din Tara Romaneasca au de regula
l

il
ib

lui Petru Haller ( 1569); din a doua categorie face parte epitaful in campul central o reprezentare a crucii combinata cu arborele vietii.
episcopului Sigismund Thurzo (1512). 0 combina\ie lntre cele doua ti- Juxtapuse la piatra <le mormant a lui Parvu Craiovescu de la Snagov
B

oa
puri a fost realizata pentru epitaful domnitei Zamfira, fiica lui Moise (1512) la care sunt de observat ~i profiluri de Rena~tr - cele doua
Yoda, lnmormantata la biserica manastirii Prislop din Hunedoara, ctitoria motive se combina. formand un tot, la piatra Jui Neagoe Basarab Je la
sa ( 1580). In mod exceptional, au fost sculptate $i monumente funerare Argq 0 521). piatra care devine prototip. fiind repetata pentru doamna

e’
de tip sarcofag, avand pe capac chipul defunctului reprezentat ca gisant. Neaga, pentru doamna Despina ~i doamna Roxandra. Un grup deosebit
Inspirate de monumentele funerare ale Hunedor~til,-a din secolul este format din pielrele de mormant ale stolnicului Neagoe (1504) ~i
anterior, sarcofagele reginei Isabela (1559) $i prind~lu loan Sigismund

’
jupanului Neagu (1545) de la manastirea Cascioarele, ambcle prezentand
( 1571 ), ambele in catedrala romano-catolic[I din Alba Julia, sunt
principalele opere din aceasta categorie*). Cutia sarcofagului reginei Piatrafimerara a Vasilcili. biserirn
• V. Dragut. L 'architecture dans /es Pays Rownains au XV/e siecle dans la
1
Isabela este decorata cu reliefuri care redau pilda bunului samaritean in perspective des relations avec le monde ottoman. in RRHA. 1986, p. 3-20 (CM). mdnastirii Probota.
mai multe episoade, in timp ce pe sarcofagul Jui loan Sigismund,

•• R.Theodorescu, U11 chapitre de la Renaissance transyli·aine: an du /i1Te

et artjimeraire aux debuts de la Reforme, in RRHA, 1986, p. 21-44 (CM).
203
202
 patrulea eel al unui rob. in bazin se pastreaza totdeauna pe$ti.»
Nu vom incheia acest scurt capitol rezervat sculpturii, rara sa
amintim a~ numitele cruci de mani'i,. Destinate ceremonialului liturgic,
crucile de miina au oferit un refugiti pentru sculptorii in lemn din mediul
o neobi$nuita etaiare de profiluri perimetrale cu funii irnpletite, iar in ortodox, carora canoanele. ·' biserice$ti le interziceau reprezentarea
camp avand 0 de;::orarie cu entrelacuri, direct inspirata din sculpturile chipului cioplit in relief. Populate cu numeroase rnicroreliefuri repre-
decorative de la Dealti. zentand scene bi bl ice. ~r figuri de sfinti, impodobite de asemenea cu
In contex111l aci~Stor iespezi funerare, lipsite de reprezentari motive florale, crucJW de mfma surprind prin inventivitatea compozi-

Bi
antropomorfe, epitafol de piatra al voievodului Radu de la Afumati tionala ;ii prin plasti'citatea reprezentarilor care se cer descifrate cu rabda-
(1529) constituie o aparitie surprinzatoare: bordura cu inscriptie este toare atentie. Prezentand numeroase trasaturi comune in Tara Roma-
duhlata de un chenar cu entrelacuri, in camp se atla 0 lunga inscriptie neasca ~i in Moldova. ele sunt de cele mai rnulte ori opera unor me$teri

bl
care relateaza faptele de vitejie ale voievodului. reprezentat calare. cu locali, care. eel putin la inceput. au folosit drept model crucile de miina
buzduganul in mana dreapta, coroana pe cap ~i mantie fluturandii. provenind de la Athos, unde acest gen artistic se afla la mare cinste.

''
Deasupra reliefului cu chipul voievodului, se afla o cruce incadratii de

io
Crucea daruita de Vintila Yoda (1532 - 1535), cea data dejupanul Manta

ae
patru rozete compozitie care valorifica vechea tema iconografica a Jui (1564), crucea de la Neamt (1559) cioplita de popa Nechifor, crucea de
Iisus !n glorie. sirnbolizand deci triumful dreptei credinre. A~a cum s-a la Slatina (1561) racuta de me;;terul calugar Dosoftei .,de obar;;ie de la

te
observat, relieful ecvestru este inspirat lndeaproape de la reprezentarile Putna", crucea de la Agapia (1593) racuta de popa Ilia sunt numai cateva

ilo
sfin[ilor militari de pe u~ile de la Snagov. Cateva decenii rnai tarziu ideea exemple dintr-un numar destul de mare de lucrari de acest gen(27), a
Stema Tarii Romdnqli de pe pisania a fost reiLwta pentru piatra de rnorrnant a jupanului Albu Golescu din carui nea$teptata inventivitate poate fi explicata. eel putin partial, prin

ca

an
nulnasririi Dealu, in A1uzeul Na{ional de biserica rnanastirii Viero~ (jud. Arge~)- 1574. Aici. reprezentare<l sugestiile oferite in aceea$i epoca de pictura murala.
Jstorie Bucure$fi. ecvestra a defunctului ocupa partea infcrioara a pietrei, doua treirni
superioare fiinJ rezervate inscriptiei. Din;.;olo de limila veacului, dar

St
apaqinand aceluia$i grup de excep(ie pentru monumentele funerare din Pictura(28)

’’
Tara Romaneasca, lespedea Jui Stroe Buzescu de la Stanqti ( 1602 l
cuprinde o lunga relatare a luptei sale cu nepotul hanului tatar. iar in Nu vom ;;ti probabil niciodata daca modestele fragmente de pictura

u
Cruce de mdna sculptatli de papa Ilia Ji
partea inferioara - lll1 relief pe cat de stangaci pe atilt de expresi v rnuralii ce se mai pastreaza. ici-colo, pe fatadele bisericii manastirii

Du
fere1.'alcl, mdniistirea Agapia ( 1593 ).

itr
infa!~ez pe erou luptand impotriva du$rnanului. pe care ii rastoarna de Dobrovat apartin - a~ cum tou~i se presupune - epocii lui Stefan eel
pe cal cu o lovitura de sabie. Mare. in conditiile confuze iscate de lupta pentru putere a partidelor

mi um
Dqi putin nurneroase, stemele sculptate prezinta un particular boiere$ti, dupa stingerea rnarelui voievod. vreme de aproape un patrar de
interes istoric ~i artistic. Deosebit de original a, cu trasee elegante $i secol nu avem nici o $lire importanta privind activitatea ~coli de pictura
modelaj rotund, tipic rcnascentist, este emblema sculptata a lui Neagoe din Moldova: In schimb, cu sprijinul nemijlocit al domnitorilor Radu eel

tr
Basarab, infati$and un inorog in lupta cu dragonuL ca simbol al raului ~i Mare $i Neagoe Basarab, in Tara Romaneasca pictorilor Ii se ofera

''D
totodata al puterii otomane (cca 151 7Y26)_ in categoria operelor de prilejul unei plenare afirrnari. Nu va surprinde, prin urrnare, daca in

u
exceprie. se cere amintita pisania a~ezt de Petru Rare~ pe fatada sudica foarte scurt timp. Targovi$tea - capitala tarii - va deveni centrul de
a bisericii Sf. Dumitru din Suceava ( 1534). Aici, stema Moldovei este autoritar prestigiu al unei autentice $Coli de pictura locala. Pe cale
1ncadrata intr-un medalion cu frunze de laur $i sustinuta de doi putti. a documentara, aflam ca, In anul 1515. prin grija lui Neagoe Basarab,
ec

St
Compozi!ia decorativa este vadit inspirata de balustrada capelei Sixtine, me~tri Dobromir din Targovi~te . .Titian ~i Stanciu lmpodobeau ,,cu
sculptata de Mino da Fiesole, iar modeleul dibaci indica mana experi- vopsele ~i cu aur'' biserica manastirii Dealu. Acela$i Dobromir. insotit de
mentata a unui me$ter italian. Din timpul lui Petru Rare~. ca stapanitor al
t
Dumitru $i Chirtop, era chemat in 1519 sa zugraveasca manastirea

an
Stema lvloldovei, hiserica Sf Dwnitru
io

Cetatii de Balta din Transilvania, dateaza cele doua steme ale Moldovei Bistrita valceana. mandra ctitorie a boierilor Craiove~t. iar cativa ani din Suceava.
care decoreaza turnul de intrare $i fatada nordica a bisericii evanghelice mai tirziu tot el conducea echipa de me$teri care impodobeau biserica
l

il
din Boian (jud. Alba), acela$i voievod a$e7and ~i stema Moldovei pe episcopala din Curtea de Arge~.
ib

fatada turnului ctitoriei sale de la Probota">. Lui Alexandru Lapu$neanu i Cea mai veche lucrare pe care o putem atribui lui Dobromir este o
se datoreaza, de asemenea, doua frumoase steme sculptme In relief: la icoanii a Sfantului Nicolae. databila in anul 1517. anul sfin!irii bisericii
B

oa
biserica manastirii Bistrita ( 1554) $i la turnul-clopotnita de la Suceava episcopale de la Arge$. Decupat monumental pe fondul de aur. chipul
(1560). marelui ierarh este <lesenat cu fermitate sub vqrnantul cu falduri
Un monument sculptural cu datare incerta (epoca lui Neagoe

e’
aplatizate. cu vadita inclinare catre grafism.
Basarab?) se pastreaza in curtea manastirii Cozia; este o fantana in al in partea inferioara este pictat tabloul votiv al familiei voievodale:
carei bazin se afla o figura umana, tratata in relief In 1656, Paul de Alep Neagoe Basarab, cu fiii Teodosie, Patru ~i loan ~i doamna Despina cu

’
nota: «In fata sfintei biserici este o fantana indes;dfata de un izvor de apa fiicele Stana $i Roxandra. Aceasta icoana. una dintre cele rnai vechi
care curge de la munte !?i incanta simturile ..h1 ju~l bazinului sunt patru pastrate in Romania. este ~i cea dintai in a carei compozitie intervine Popa Nechilor. crucea de miin(i de la
chipuri din a caror gura curge apa: unul este.chipul unui maghiar, celalalt tabloul votiv. Tot de la Arge$ provine icoana Pltinp,erea lui Hristos, Neamf ( 1559), dilruitli de mitropolitul
este capul unui turc cu turbanul sau, al trei_lea este chipul unui domn ~i al opera a unui mqter de solida formatie in . a ~ 1 . picturii Grigorie Ro}ca, detaliu.
CJ>. ~ '"' 0-t,

Piatrajimerarc'i a lui Radu de la -1/imzafi,

biserica episcopaladin Curtea de Arge~"
*1 Pisania cu stema Moldovei de pe turnul de intrare a fost pusa de Elena
Rare:;; ~i
Ilia;; (TS).
de fiii sai Ilia:;;, ~tefan :;;i Constantin, in 1550, in timpul domniei lui 205 \~
r{" s):f·~
' ,\.''

204

Sjznfii Simian ~·i Sava, biserica
episcopala din Curtea de Arge) (Muzeul
Nafional de Arta al Romaniei).
Paraclisul bolnifei manastirii
Bistrifa-Valcea, tabloul votiv: Barbu
Craiovescu ~-i sofia sa sus{inand nwcheta
ctitoriei.
Biserica episcopalli din Curtea de Arge.~
tabloul votiv: Neagoe Basarab. Mili{a
Despina si copiii (in Muzeul National de
Jstorie din Bucre,~·ti).
Bi
bl
''
io
ae
te
ilo
ca
an
St
’’
u
Du
itr
mi um
tr
Cel mai vechi ansamblu de pictura murala pastrat din acea vreme
''D
decoreaza rnicul paraclis al holnitei de la manastirea Bistrita-Valcea.
u
Executata. in anii 1520 - 1522. de catre unul din ajutoarele lui Dobromir
ca din Targovi~te - poate Dumitru sau Chirtop - picturile micul11i paraclis
post-bizantine, poate un athonit la curent cu inova\iile de limbaj ale ~coli prezinta in general caracteristici traditionale. amintind_ pe alocuri (ca de
St
cretane care, in acea vreme, ahsorbea ;;i elemente de modelaj proprii exemplu in c01tegiul sfintilor cmio~. cu fete ascetice ;;i trupuri
te
picturii italiene. De aici decurg tendinfele de modelaj, de asemenea prelungi). de picturile din pronaosul bisericii mari de la Cozia. Cromatica
umanizarea expresiilor, sugerarea expresiva a sentimentelor de durere, rece ~i surda. ca ~i desenul incisiv. cu o mare putere de evocare, confera
an
io
dragoste $i mila. In fapt, prin a$ezarea intre coloanele pronaosului de la acestor picturi o maretie aspra cu un pronumat caracter monastic.
Arge$ a unor rnari icoane cu dubla fafa, se realiza un ansamhlu decorativ Dimpotriva. tabloul votiv. in care apare Barbu Craiovescu. calugarit
unic in felul sau, care a facut necesara conlucrarea mai multor me;;teri
l
il
Pahomie. surprinde prin sensul realist al reprezentarii. printr-o evidenta
ib
zugravi. Cateva din aceste rnari icoane, avand pe una din fote figuri de voluptate a observatiei (de remarcat redarea corecta ;;i detaliata a
sfinti pustnici, iar pe cealalta sfin\i militari calare, permit (in ciuda starii machetei paraclisului). Portretul Jui Barbu Craiovescu nu are nimic
B
oa
!or de avansata degradare) sa se intrevada remarcabile calitati artistice $i conventional. nimic de aparat. desenul este subtiL modeleul cromatic
poate ca Paul din Alep la aceste icoane se referea atunci cand afirma, un urmeaza cu fidelitate fonnele. Ctitorul este infat~ ca un unchia;; sfatos.
secol ~i mai bine dupa aceea, ca la Arge$ au lucrat ~i me~tri cretani. cu ochii ;;ireti ;;i priviri tainuite care reamintesc de acela care. vreme de
e’
Principia! contemporane sunt marile icoane care provin de la manas- mai multe decenii. condusese din umbra dcstinele Tarii Rornanc;;ti.
tirea Bistrifa-Valcea. Cele patru icoane impiiriite;;!i' gre;;it imperecheate Recunoa~tm aici o anume <Jtitudine critica In fata realitatii. atitudine
’
(doua la Muzeul National de Arta din Bucure@: doua Ia schitul Par, caracteristica ambiantei culturale din Tara Romaneasca, pe care o vor
jud. Valcea) pastreazii aproape intacta tradi~ icoanelor bizantine din exalta cu ascutit talent cronicarii de la sfiir$itul secolului al XVII-lea. Plangerea lui lisus Hristos, biserica
secolul al XV-lea, ca frumoasa icoana a Maicii Domnului - lndr1111ul- Picturile din naosul bisericii episcopale de la Arge$ au fost terminate episcopald din Curtea de Argq· (Muz.eul
toarea de la miiniistirea Govora. Concep~lt monumental, lnscrise cu in anul 1526, prin grUa lui Radu de la Afumati, ginerele lui Neagoe Na(ional de Arta al Romaniei).
amplitudine In cadrul compoziTil?i, figurile acestor icoane vadesc
remarcabile calitati de desen ~i c~loare, pe suportul stilistic al picturii
rno~tei
bizantin-paleologc pe care - In contcxtul marclui efort de recupcrare a
culturale bizantine - incerca sa o revitalizeze Neagoe Basarab.
207
)06
 inferioarii figurile donatorilor: Barbu Craiovescu, ciilugiirit Pahornie, ~i
sotia sa Neagoslava, in fapt mici portrete cu tenta realista in care
recunoa~tm inca o data interesul pe car~ me~tri zugravi din ~coal de
Targovi$te II manifestau pentru redarea,expresiva a figurii umane.
Basarab. In unna nefericitelor lucrari de restaurare conduse i'n secolul Dar, neindoielnic, piesa ce~·mai impresionanta a intregului grup de
trecut de catre Lecomte du NoUy, din marele ansamblu mural nu se mai opere picturale pastrat din ·epoca Jui Neagoe Basarab este icoana care
pastreaza decat figuri disparate de sfinti, aflate astazi in coleqiile inrati$eaza Coborarea de pe :cruce (aflata la Muzeul National de Arta al
Muzeului National de Arta al Romaniei* 1• Purtand marca unei arte de Romaniei). Pe fundalul{:trucii ce se proiecteaza pe cer, ca simbol

Bi
ceremonial, cu o evidenta preocupare pentru expresia aparatului permanent al suferin1gf. Maica Domnului poarta indurerata trupul
somptuar-ornamental, figurile sfintilor de la Arge$ se impun atentiei prin neinsufletitului Iisus asistata fiind de loan Evanghelistul :;;i de Maria
soliditatea construc(iei plastice, prin desenul corect ;;i armoniile solemne. Magdale;1a. in colt~ din stanga jos, doamna Despina, in ve:;;minte

bl
Mai importante sunt insa figurile de dornnitori provenind din man::le# cemite, tine in brate pe fiul sau Teodosie. mort timpuriu, dupa o scurta
ansamblu votiv care decorase necropola pronaosului. Modul de redactare dornnie (1521 )~ Sentimentul de jale continut de figurile eel or douii rname

''
a seriei de imagini voievodale obliga la considerarea unei perspective lndoliate este puternic subliniat prin acordurile crom~tie,

io
cu accente de

ae
prograrnatic-istorice a ctitorului, depa~in in mod substantial lirnitele negru. Indrazneala conceptiei este surprinzatoare. lntr-adevar, nici in
obi;;nuite ale unui tahlou votiv de donator. Jntr-adevar, la Arge;; au fost Italia Rena$terii arti$tii nu avusesera indrazneala sa puna in cumpana :;;i

te
reprezentati marii inainta;;i Basrbe~ti - Nicolae Alexandru, Mircea eel sa compare durerea pamanteasca cu cea divina. Este vorba aici despre o

ilo
Batran, Vlad Dracut, Radu eel Mare - iar dintre stramo~i doamnei atitudine umanista care incepea sa se insinueze $i in arta Tarilor Romane.
Despina era infati$at cneazul Lazar, eroul bataliei de la Kossovopolje. in fond, epoca Jui Neagoe Basarab, cu largul ei orizont, cu nazuiittele de

ca

an
Recunoa:;;tem aici o indoita dernonstratie: pe de o parte, legitirnarea libertate :;;i cultura, cu a sa intelegere pentru valorile umane al caror
prezentei pe lron a lui Neagoe Rasarab ;;i a spitei sale, pe de alta parte, respect devenea un program in textul lnvii/iiturilor, este o epoca
invocarea tradi\iilor de lupta antiotomane prin reprezentarea figurilor de comparabilii in substrat cu Rena$terea, chiar daca formele stilistice sunt

St
exemplara :;;i statornica amintire ale cneazului Lazar . :;;i domnitorului diferite de cele familiare marelui moment cultural $i artistic din apusul

’’
Mircea eel Batriin, ]nvingatorul sultanului Bayezid Yildlrim, la Rovine. european. ·· .
Nu ne indoim ca acest tablou genealogic, cu bogatele sale implicatii. Anii grei care au urmat stingerii din viata a lui Neagoe Basarab :;;1

u
a fost conceput de chiar Neagoe Basarab, domnitorul ca11urar a carui neincetatele lupte cu turcii purtate de temerarul dar nenorocosul Radu de

Du

itr
,,Carte de invaiaturi pentru fiul Teodosie'' avea sa devina un adevarat la AfumatL ucis de boieri in 1529, au provocat o temporarii eclipsare a
testament politic, mereu prezent in gandirea politica a sccolului al $Colii de pictura din Tara Romiineascii. Asistam, in schimb.' la un p~oces

mi um
XVI-lea. Dar tabloul voievodal de la Arge~ mai este important $i pentru de reactivare a centrelor de pictura din Moldova, pnma realizare
ca. friingand canoanele. el a acordat o pondere foa11e mare reprezentarii importanta fiind impodobirea cu picturi a bisericii Sf. Nicol_ae di~
figurilor de domnitori ~i domni(e, prilejuind realizarea unei adevarate Dorohoi, ctitoria lui $tefan eel Mare. Datand din vremea dommtorulm

tr
galerii de portrete, intr-o viziune de nea:;;teptata laicitate. Modelul de ~terani, cu probabilitate din an ii 1522 -- 1525, pictu:ile de Ia. Dor~hi

''D
prezentare are un caracter de ceremonial demonstrativ, atat prin reiau cu fidelitate schema iconograficii de la Popaut1-Boto$a111, atat 111
atitudinile solemne, cat ~i prin bogafia ve~mintlor, ceea ce prive$te succesiunea registrelor, cat ~i in redac~ de ?etaliu ~ ·

u
a caror amanuntita
descriere contribLiie la efectul marit al autoritatii consacrate. Prezenta ciclului hristolmric care prezinta acela$i numar de ep1soade ~i ace~t
a
pajurei bicefale pe genunchii lui Mircea eel Batriin sau pe poala mantiei ordine narativa. Spre deosebire de inainta$ul sau. me~trul de la Dorohoi Biserica episcopalc'i din Curtea de Arge:j,
ec

St
lui Neagoe Basarab era un argument de ordin heraldic care venea in a preferat imaginile mai ample, cu rnulte figuri care acopera cu preznt~ tabloul votiv: doamna Roxandra, Muz.eul
intiimpinarea programului de succesiune a imperarorilor bizantini. ]or dinamica intregul camp compozitional. Personajele au trupun Na{ional de Artii al Romiiniei.
Despre inflorirea picturii in epoca Jui Neagoe Basarab mai stau prelungi :;;i gratioase, iar ve$mintele involburate participa, cu fluturarea
t

an
lor. la mi~care
io

marturie frumoasele icoane ce alcatuiesc registrul Deisis al iconostasului generala a grupurilor compozitionale. Costumele sunt
manastirii siirbe;;ti Krusedol, din Fruska Gora, icoane daruite de doamna variate, in directa legatura cu moda timpului, ceea ce contribuie la efectul
l

il
Despina :;;i executate de pictori romiini. fapt confirmat In ultima vreme de de u:;;oara laicizare a expresiei. Un suflu nou striibate aceasta pictura
ib

cercetarile special~tor iugoslavi. Un mare numar de broderii raspandite realizata intr-o vreme cand. in conditii specifice lor, Tarile Romane
la miinastirile athonite Xenofon, Iviron, la miinastirile siirbe$ti Krusedol, manifestau in cultura ~i arta o atitudine de innoire spiritualii. Spre
B

oa
Decani, ca ~i in muzeele din Moscova ~i Belgrad, confirma intensa deosebire de tablourile votive din epoca lui ~tefan eel Mare, la care este
productie de cartoane, datorate. desigur, acelora;;i me:;;teri din :;;coala de exprimata cu claritate ideea de grup familial, la DorohoL f1eca~ ~m_ebru
la Targovi~te. De o nobila frumusefe este dvera de la Arge;; (1517) a al tab\oului 'votiv este tratat individualizat, efectul de relattva 1zolarc

e’
carei compozitie, de o sesizanta monumentalitate, impresioneaza prin fiind intarit de arcadele sub care sunt a~ezt chipurile voievodale. Mai
dramatismul re(inut al atitudinilor, prin rostirea·muta a starii de tragism. mult decat un tablou de farnilie. este aici scoasa in evidenta ideea
In partea inferioara este reprezentata dml,~ha

’
Despina impreuna cu dinastica, pe un sens 1ndeaproape comparabil cu eel al tabloului
fiicele sale, intr-o redactare ce amint~$e icoana Sfiintului Nicolae
Basrbe~tilo de la Arge~. . .
realizata in acel~i an. Epitrahilul de la .Bistrira ( 15:21) prezinta in pai1ea Consonantele. mai mult de continut decat formale, cu p1ctura dm
Tara Romaneascii sunt incii ~i mai evidente la Dobrovat, monument
1
• Picturile atlate In Muzeul National de Arta al Romaniei au fost restaurate
Biserica episcopala din Curtea de Arge~" ~i prezentate intr-o expozirie In 1998. Ele au fost reproduse ~i in catalogul
tablou/ votiv: Afircea eel Barran.
lvfuzeul Nafional de Artc'i al Romdniei.
manifeslllrii, insotite !?i de descrieri ale metodologiei folosik (l'rescele de la
Catedrala Arge:;ului. Bucre~ti, 1998) (TS).
209
208
 Biserica mdnastirii Dobrovd{,
«Drwnul Crucii», detaliu (naos).

«Coborarea de pe cruce», biserica

episcopala de la Curtea de Argq·
(Muzeul Nafional de Arta al Romdniei).

Bi
bl

''
io

ae
te

ilo
ca

an
St
’’

u
Du

itr
mi um
Mai severe, picturile din camera mormintelor*> se dato~ez unui
me$ter in a carui formatie sunt lesne de recunoscut re~m1scntl

tr
picturii monastice din lumea bizantino-balcanica. :.ro~amul 1c?no~rafi

''D
al camerei mormintelor aduce noutatea rcprezentam srnaxarulw, o torm~

u
pictat in 1529 ;;i care inaugureaza stralucita suita de realizari ale picturii <le calendar ilustrat. care de aici !ncolo avea sa se bucure de multa
popularitate 'in pictura din Moldova. .
ca
murale din epoca Jui Petru Rare$•>_ Ajuns pana la noi intr-o destul de
De 0 mare originalitatc este iconograf1a pronaosulm , m a .c~rt
·**\ , _ •

buna stare de conservare, ansamblul mural de la Dobrovat impresioneaza

St
prin austcritatea cromatica, prin sensul introspect al fizionomiilor ~i compunere apar teme ]a a caror elaborare se pare, ca a~ fi pa.rt1c~
rcprezentan\i de frunte ai carturarilor moldo:eni. In re,gi_strul 1~fe:0r
te
organizarilor compozitionale, pretutindeni tacandu-se simtita o stare de
apar trei imagini de mari dimensiuni, r~pentd Scam,1w Io~1 Smairu.l,

an
profunda meditatie. · ·
Minwzea Sftmtului Sava de la lerusalzm $1 Mmwz_ea Sfantz~lm ,~tan:sz
io

Aceasta unitate de atitudine este cu atat mai surprinzatoare cu cat

picturile Dobrovatului au rezultat din colaborarea a eel putin trei me;;teri. eel l'vfare de la Athos. Fara echivalent in icongr~ha ~1zantm
l

il
Me~trul principal a decorat naosul ~i traditionala, grupajul celor trei scene era deosebit d~ sem~1cav pentn'.
ib

altarul in al caror spatiu

compozitiile au o nota mai fastuoasa, mi;;carile sunt mai vii, iar culorile oamenii epocii, fiind vor\:ia aici desprc o evocare s1mboltca ~ mtregulu1
mai stralucitoare. Registrul Patimilor irnprcsioneaza prin puterea de orient ortodox cazut sub stapanirea otornana. Sinai, Ierusahm, Athos,
B

oa
evocare a naratiunii, compozitii de o memorabila frumusete fiind aceste trei adevarate capitale ale lumii cre;;tine orientale s-au adunat pe
Batjocorirea lui Iisus ~i lmpdrfirea vqmil1le/or. , zidurile Dobrovatului cu semnificatia unui memento, i~vtand la lupt~
pentru apararea legii stramo$qti $i a li~1t tari< 28
b~s). _Ideea ~ute1

e’
Tabloul votiv impune prin solemnitatea continuta a atitudinilor, dar
:;;i prin fastul, cu adevarat princiar, al ve:;;mintelpr. Prin reprezentarea Jui este intarita prin prezenta in compoz1tia iconografica dm ammtitul
Petru Rare~, ctitorul picturilor murale, alatufil·'de Stefan eel Mare, tatal

’
1
sau :;;i ctitor al bisericii, :;;i Bogdan al I-le~, frate :;;i inainta:;; la domnie. •l Ecaterina Cincheza-Buculei, Menologul de la Dobrowl{ (1529), in SCIA,
tabloul votiv de la Dobrovat dobane~t 6 ~Iar valoare demonstrativa - la 1992. p. 7-33. (TS). I I · " ' Biserica manastirii Dobrova{,
*•f Constanta Costea. Narthexul Dvbrovii{ului. , Dosm· ar 1eo og1c , m «Batjocorirea lui Iisus», detaliu (news)
aceasta contribuind figurile ~i ve$minteie asemanatoare: imaginea astfel
RMI, 199l,nr. l.p. I0-22(TS).
pictata se voia o legitimare p~ tronul Moldovei a fiului hangitei din
Harlau, dar os domnesc, cu drept de succesiune.
Biserica mdnastirii Dobrova/ (jud. la'5i),
tabloul votiv: Stefan eel Mare, Bogdan,
Petru Rare.y (naos). •J Vasile Driigut, Dobrovaf, Bucre~ti, 1986 (TS).
211
210

Harlau, hiserica Sf Gheorghe, «Sinod
ecumenic», detaliu, pronaos.
Biserica mtinastirii Probota, tabloul
votil', detaliu, inainte de restaurare.
pronaos a sfintilor militari calari, pe care, de aici incolo. pictorii din
Moldova ii vor reprezenta intotdeauna la Joe de mare cinste. A$adar.
considerat in ansamblu, pronaosul de la Dobrovat Jobamle$te valoarea
unui manifest de rezistenta antiotomana, comparabii intru totul cu acea
chemare la cruciada pe care o cuprindca, in sine, reprezentarea Caval-
Bi
cadei sfintilor militari de la Patraufi, ctitoria lui $tefan eel Mare.
In anul 1530. Petru Rare$ ctitorea noua manastire a Prohotei, din
bl
inJemnul sau era reconstruit Humorul ~i tot in ace! an era impodobita cu
picturi. pe dinauntru ca $i pe dinafara, biserica Sf. Gheorghe din Harlau.
A~adr, in continuarea picturilor de la Dobrovat, care veneau sa
io
impodobeasca ultimul lac~ construit de $tefan eel Mare, Petru Rare$
facea o adevarata demonstratie a legalurilor sale cu traditia, reconstruind
te
sau infrumusefand c1itoriile inainta$ilor. Este lesne de inteles ci.'i prin
pictarea bisericii Sf. Gheorghe, care era paraclis al curtilor domne~ti
Harlau, se realiza nu Joar un ansamblu de picturi murale, ci un adevarat
ca
model dornnesc: iconografic ;;i decorativ.
Destul de bine pastra1, dqi afectat de unele interventii ulterioare,
ansamblul mural al interiorului reia, cu necesare adaptari la formele
arhitectonice ale monumentului, iconografia statornicita anterior. in
’’
pronaos, de o sporita atentie s-a bucurat reprezentarea sinoadelor
ecumenice, simbol al luptei pentru puritatea credintei, lupta putcrnic
reactualizata intr-un secol in care mi$carea Reformei degenera deseori in
Du
conflicte sangeroase. Din punct de vedere formal, este de re\inut
interesul me;;terului principal pentru compozitiile cu grupuri aglomerate,
mi
a caror involburare este mai mult decorativa decat dramatica, gustul
pentru decorativ fiind lesne de recunoscut ;;i in placerea cu care sunt
descrise ve;;mintele.
tr
Cunoscute doar prin intermediul fotografiilor - caci o nefasta
''D
restaurare le-a distrus in intregime - picturile exterioare ale bisericii
Sf. Gheorghe din Harlau pastreaza o importanta capitala pentru istoria de
arta, ele constituind actul declan;;ator al noului mod de decorare a
a
bisericilor din Moldova secolului al XYHea<29)_ lmbracand in intregime
ec
fafadele paraclisului domnesc, picturile exterioare de la Barlau aveau o
compozitie iconografica deosebit de clara, cuprinzand toate temcle pe
care. in mod semnificativ, le intalnim $i Ia monumentele ulterioare.
t
Fatadele partii de ri'isarit, cu ~el trei abside ale triconcului. erau aco-
io
perite cu o ampla reprezentare a Rugdciunii rwuror s/infilor, pe celelalte
fatade atlandu-se, In principal, ilustrarea linnul11i acatist ;;i o ampla
l
ib
reprezentare a Arborelui Jui leseu.
$tiindu-se, deci, ca, chiar la primul monument din epoca lui Petru
B
Rare$ la care au aparut picturile exterioare, acestea au avut un program
coerent, pe care apoi I-au repetat cu unele interpretari toate ansamblurile
ulteiioare, este firesc sa se concluda ca la mijloc a fost vorba despre o
initiativa temeinic pregatita ;;i ca programul iconografic - despre a carui
semnifica\ie va fi vorba mai departe - a fost elal]orat de carturarii de la
/f
curtea domnitorului.
Singulara originalitate a picturilor exte;·ioare din Moldova a atras
atentia multor cercetatori, controversele pr.ivind originea acestui mod de
omamentare arhitectonica fiind destul .de mari. Josef Strzygowski(30)
credea ca cste vorba de un decor de obar;;ie iraniana, de;;i in Iran nu
exista picturi murale exterioare; David Talbot Rice(31) s-a ostenit sa
dernonstreze originea trapezuntica, de;;i monumcntele cu decor mural pe
fatade existente in Trapezunt sunt posterioarc monumentelor din
212
Moldova, iar Andre Grabar(32) s-a gandit la o origine bizantino-bal-
canica. de:;;i in Balcani picturile exterioare sunt rare :;;i niciodatii nu
formeaza un ansamblu coerent.
De fapt. in cadrul acestor dezbateri. importanta nu este ideea
decorarii cu picturi murale _a ·fatadelor, pentru ca decorul pictat sub
diferite forme poate fi regasit in intreaga Europa medievala, atat in orient
cat ;;i in occident, dar i;ii¢iunde nu pot fi gasite exemple de edificii
decorate integral cu pi~tur ,,..,. murale pe fatade, in conditiile unui program
iconografic coerent. ~i consecvent cu sine pe parcursul mai multor
decenii. Spunand toate acestea, nu vom uita ca exemple de pictura
exterioara datand din secolele XIV - XV exista destul de multe in
Transilvania ~i in Moldova (la Santamaria-Orlea. Tatarlaua, Sighi;;oara,
Bra~ov, Baia, Probota Veche, Neamt, etc.), dar in toate cazurile este
''
vorba numai despre panouri ;;i de decoratii cu caracter izolat, lipsite de
coordonate iconografice precise(33l. in perspectiva tuturor acestor
ae
realitati, opera iconografilor ~i a me;;terilor pictori din Moldova Jui Petru
Rare~ ne apare cu atat mai impresionanta, cu cat universala celebritate a
ilo
din picturilor exterioare moldven~ti este deopolriva justificata de suverana
lor frumusete miistica. In fiecare anotimp. fie ca se ivesc din verdele
proaspat al paji;;tii, fie din albul imaculat al zapezilor de sub munte,
an
picturile exterioare raurite de me;;terii lui Petru Rare;; apar ca un
sarbatoresc ve~mant de parada care, imbracand fatadele domne;;tilor
St
ctitorii, pare a le scoate din imediatul realitatii pentru a le transpune
intr-o lume a mirajelor legendare. lncoruptibile parca la trecerea
timpului, culorile ;;i-au pastrat stralucirea lor miraculoasa 1acand
u
imaginile sa vorbeasca - azi, ca ;;i acum patru sute de ani, mesajul lor de
itr
frumusete ramanand intact.
Frumusetea nepereche a monumentelor cu pictura exterioara din
Moldova a stamit nu o data entuziasmul speciali;;tilor.
um
in 1913, istoricul de arta austriac Josef Strzygow·ski scria: ,,Sunt
tezaure pe care cunoscatorul eel mai format din propriile sale calatorii nu
le poate vedea nicaieri in alta parte. Mai presus de toatc cate pot fi vazute
in Moldova sunt acele curioase biserici care prin policromia fatadelor se
u
pot compara cu biserica San Marco din Venetia sau cu domul din
Orvieto f... ] Ceva asemanator nu ne ofera o a doua pra din lume''(34)_
La randul sau, Henri Focillon scria: .,Yoronet. Moldovita. Humor,
St
Sucevita, in mijlocul vegetatiei care le incnnjoara sub cerul liber, sunt Biserica mdndstirii Probota.
capodopere de poezie arhaica ~i de proaspata inspiratie. respectate de bolta din pronaos, inainte de restaurare
refacerile de odinioara credincioase modelelor tradiponale ... "(35)_
an
Prefatand monumentalul album pe care UNESCO 1-a consacral p1cturilor
din Moldova, bizantinologul Andre Grabar scria: ,,Daca moda
calatoriilor de agrement se va mentine $i rnijloacele de comunicatie se
il
vor imbunatati. tot mai multi amatori de locuri artistice se vor inlalni in
preajma bisericilor moldovenqti pentru a admira fa\adele lor pictate ...
oa
aceste fatade pictate cu ale !or figuri $i cu scenele !or sunt asemenea unei
carti ilustrate deschise la toate paginile sale"(36).
Aprecieri comparabile se gasesc ;;i in scrierile lui Charles Diehl, Puig
e’
i Cadafalch, Paul Henry. Victor Lazarev, Mihai! Alpatov. David Talbot
Rice, Otto Demus, Paul Philippot $i alti savanti straini care, staruind in
’
fata accstor monumente. le-au comentat cu neretinuta a<lmiratie.
Dupa decorarea paraclisului donmesc de la Hiirlau, principala
realizare a $Colii de pictura din Moldova a fost impodobirea bisericii Biserica mdnastirii Probora, Arhanghelul
manastirii Probota. al carei egumen de atunci era marele ca11urar Mihail, detaliu, inainte de restaurare.
213
 Bi
bl

''
io

ae
te

ilo
Toma de la Suceava: «Glor(ficarea
Maicii Domnului», bi.~erca m!lniistirii

ca

an
Humor (fa{ada sudicii).

Constantinopolului. Unga intrarea in pridvor, se atla chipul egumenului

St
Grigorie Roi?ca. pe care Petru Comarnescu ii identifica, verosimil, cu
Suceava, biserica S.f Gheorghe, 5finfii

’’
autorul inspirat al programului iconografic propriu picturii exterioare din
militari Gheorghe $i Dumitru (news).
epoca lui Petru Rare!?*>.

u
Grigorie Ro~ca, viitor mitropolit al tarii*l. In pofida retu~ilo ulterioare Datand din anul 1534, picturile ce decoreaza interiorul ~i fatadele

Du
bisericii Sf. Gheorghe din Suceava prezinta o generoasa desfa~ur,

itr
(care de altfel vor putea fi indepartate printr-o atenta restaurare ). picturile mai
interioare ale Probotei sunt de o evidenta valoare artistica, atat prin evidenta decat oriunde in alta parte, compozitiile fiind concepute sub

mi
bogiitia ansamblului iconografic, cat ~i prin virtutile compozitionale ~i de semnul unei robuste monumentalitati**l. Dimensiunile neobi~ut de mari

um
detaliu. De observat trecerea Sinaxarului in pronaos, alaturi de Sinoadele ale scenelor au fost gandite in raport cu suprafetele foarte ample ale
Ecumenice, solutie compozitionalii des repetata la monumentele ulte- monumentului. inlesnind realizarea unor compozitii complcxe, cu multe

tr
rioare. in pridvor apare pentru prima oara Judecata de apoi, lntr-o personaje, pastrandu-se insa cu rigoare sensul naratiunii biblice. De o im-

''D
redactare amintind-o pe cea existenta in trapeza maniistirii athonite de la presionanta expresivitate este suita scenelor din ciclul hristologic, culmi-
Lavra ( 1513). Admirabil acordata cu suprafetele multiplu articulate ale nand cu imaginea Jui Jisus pe cruce din conca absidei laterale de nord.

u
arhitecturii pridvorului, compozitia Judecata de apoi este dominata de Au fost in mod judicios observate ( V. Vat~inu anurnite corespondente
registrul Zodiacului care, la Probota, ocupa in intregime bolta, organi- a de limbaj ~i chiar de program cu pictura din biserica domneascii de la
ceea ce nu face decat sa confinne eficienta relatiilor

St
Curtea de Arge~,
ec
zarea ansamblului avand o frumusete fara egal.
Grav afectate de trecerea timpului, dovada ca la acea data procedeele artistice cu Tara Romaneascii. In pofida stiirii de precara conservare,
tehnice pentru realizarea picturilor exterioare inca nu erau puse la punct, picturile exterioare de pe fa\ada sudica marturisesc despre o exceptionala

an
t

fafadele Probotei nu mai pastreaza din decorul initial decat urme, maiestrie artistica. suprafefe largi fiind stapanite cu siguranta in cadrul
io

indestulatoare tou~i pentru a pem1ite descifrarea programului iconogra- unor compozitii a caror gruparc ritmica mai poate fi incii descifrata.
fic ~i chiar a calitatilor compozitionale ~i de desen**l.
l

Primul monument la care bunul stadiu de conservare al ansamblului

il
ib

La fel ca la Harlau, partea rasariteana este rezervata Rugiiciunii mural pennite considerarea valorica a inaltului nivel artistic la care
tuturor 5.linfilor, iar pe latura de sud a pronaosului mai pot fi identificate

oa
B

cele douazeci ~i patru de imagini care ilustreaza /1111111! acatist ~i Asediul

*1 Sorin Ulea, La pei11t11re murale exterieure: 011. quand et comment est-
eile appnrue, in RRH. 1984, nr. 4. p. 285-313; idem. 0 surprinzatoare
*J Picturile interioare ~i exterioare de la biserica Sfantul Nicolae a

e’
personalitate a ev11lui mediu romlinesc: Cronicarul Macarie. in SCIA. 1985,
miinastirii Probota au fost restaurate in anii 1997-2000 din initiativa $i cu p. 14-48 (TS).
fondurile UNESCO. Este primul ansamblu mural din Moldova integral ••i Picturile exterioare de la hiserica Sf. Gheorghe din Suceava au fost
restaurat. Atat programul iconografic cat ~i calit~·se ale picturilor de

’
restaurate In anii l 980. S-au putut recupera astfel cea mai mare parte a
secol XVI recuperate sunt de exceptie, publicarea urinand irnediat aqiunii de Jude<.:{ifii de apoi de pe peretele vestic. mari suprafete de pictura de pe absidele
restaurare (TS).
de est ~i de sud, iar prin curatirea ~i consolidarea celor de pe latura de sud s-a Biserica maniistirii Humor,
** 1 Picturile exterioare de la Probota, acoperite In decursul timpului cu
pus in valoare un ansamblu de exceptie. In prezent se atlii in restaurare picturile
varuieli succesive - unele foarte aderente $i aproape imposibil de inliiturat fara vedere dinspre sud-est.
a indepiirta ~i pelicula de culoare - piistreazii mai mult decat ,.m·me din decorul
din pronaosul bisericii (TS).
initial", putandu-se astazi reconstitui nu doar programul iconografic detaliat dar
Biserica miiniistirii Probota,
«Bunavestire», pronaos.
$i foarte multe elemente care tin de stil. Raspunzatoare pentru starea lor de
conservare m1 este tehnica incii insuficient experimentatii pentru exterior, d
amintitele zugraveli (TS).
215
214

Toma de la Suceava: «,Win{i lerarhi»,
hiserica mdnastirii Humor
(fafada rasariteana).
Biserica manastirii Humor,
«Arlumghelul Mihail izgone!jte
armata asirianii», gropni{a.
ajunsese ~coal de pictura din Moldova Jui Petru Rare~ este hiserica
manastirii Humor(37J. In anul 1535, o intreaga echipa de rnqteri. in
fruntea careia s-a aflat unul dintre cei mai importanti ani~t
epocii, Toma de la Suceava, era chemata sa impodobeasca noua ctitoric a
marelui logo!at Teodor Bubuiog, pe care acesta o inaltase din indemnul
Bi
domnului sau. Numindu-se pe sine ,,pictor din Suceava. Cllt1can al prea
slavitului ~i maritului domn moldovean Petru Voievod", Toma va fi fost
bl
inca de la acea vreme un adevarat ~ef de atelier ~i in aceasta calitate
trebuie sa ni-1 imaginam conducand lucrarile de impodobire a biscricii de
Ia Humor, partile cele rnai impo11ante aie ansamblului mural fiind
io
executate de propria sa mana.
Analiza formala pem1ite sa i se atribuie rne~tuli principal picturile
te
din naos $i din absida altarului, de asemenea cele din pridvor ~i de pe
fatada sudica eel putin. Un alt me~tr a impodobit gropnita, iar un al
treilea indperea pronaosului. Pastrand programul iconografic cunoscut,
ca
picturile din naos ~i din altar su111 organizate in compozitii mai dinamice
decat odinioara, iar gama sentimentelor exprimate este mai variata. In
Cina de tainil sau in fmparta}·ania aposzolilor, dar mai ales in scenele din
ciclul patimiior, este lesne de obser1at gradarea atirudinilor, de un deosehit
’’
dramatism fiind reprezentarea Drumului Crucii, cornpozitie in care se
recunosc ecouri din ceremonialul cortegiilor nohiliare contemporane.
Picturile gropnitei, executatc de un mqter secundar, caruia nu-i
lipsea imaginaiia organizarilor compozitionale $i verva limbajului
pictural, aduc ca noutati iconografice pentru aceasta incapere reprezen-
tarea episoadelor din Via{a Maicii Domnului ;;i Acatistul arlzanghe/11l11i
Milzail. In pronaos sunt scene din Sinaxar ~i reprezentarea Sinoadelor
ecumenice, registrul inferior al peretilor fiind rezervat unui cortegiu de
sfinti. De o rara armonie compozitionala este decoratia boltii. avand in
centru figura Maicii Domnului de tipul Vlaherniotissa inconjurata de
arhangheli ;;i profeti, in pandantivi aflandu-se sfintii melozi. Datorate
unui bun desenator ~i colorist, picturile din pronaosul Humorului pre- ca
zinta nu putine asemanari tipologice cu cele de la biserica Sfantul
Gheorghe din Harlau, ca ;;i acolo ansamblul cromatic fiind caracterizat
prin armoniile lin~te, surdinizate parca. Nu vom parasi interiorul
te
monumentului fara sa amintim frumosul tablou votiv din naos, cu
figurile domnitorului Petru Rare~ ;;i doamnei sale Elena, de asemenea
io
imaginile votive din gropnita: logofatul Teodor Bubuiog ~i sotia sa
Anastasia, ambii inrari;;ari in somptuoase costume de epoca.
l
ib
Pentru decorarea fatadelor monumentului. me;;terul Toma de la
Suceava avea de rezolvat doua grele prohleme: el trebuia sa infat~ez,
B
toata claritatea, programul iconografic elaborat de curte, cu un foarte
mare numar de scene ;;i nenumarate figuri, ceea ce atragea pericolul
maruntirii fatadei ~i deci o dirninuare a calitatilor de monumentalitate
arhitectonica, trebuind, totodata, sa gaseasca mijloacele de expresie
plastica apte sii asigure conditia unitatii ansamblului mural. Folosind o
dominanta tonala - un ro~u caramiziu cu modu~tl' de o subtila tandrete -
folosind, de asemenea, o legiitura ritmica :fotre imagini, Toma de la
Suceava a reu~it sa obtina acea necesara -unitate compozitionala a
fatadelor, facand din mantia colorata a frescelor un adevarat decor arhi-
tectonic care serv~t :;;i pune in v;:iloare frumusefea formelor construite.
In acel~i timp, el a reu~it s~ individualizeze temele iconografice,
facilitand lectura !or ca ~i a mesajului continut de intregul ansamblu.
La fel ca la Probota, peretii pridvorului sunt rezervati in principal
216
Biserica manclstirii Humor. ho/ta
pronaos11lui.
romiini ai
''
ae
Judecafii de apoi, compozitie care aici poate fi vazuta ~i de la exterior,
ilo
datorita faptului ca pridvorul este deschis w largi arcade. Fatada pronao-
sului este ocupata cu ilustrarea celor douazeci ~i patru de strofe ale
Jmnului acatist, sub care se afla o ampla reprezentare a Asediului Con-
an
stantinopolului. Ilustrand strofa introductiva la Irnnul acatist, repre-
zentarea Asediului face trimitere la anul 626, cand capitala Bizantului a
St
fost impresurata de armatele persane pe care, in cele din unna, imparatul
Heraclius le-a invins, potrivit traditiei, cu ajutorul icoanei facatoare de
minuni a Maicii Domnului. Dar la Humor, Toma nu a tinut seama de
u
referirile exprese ale textului imnic, caci in locul per~ilo apar turci in
Du
itr
costume contemporane pictorului. turci asupra carora se pravalesc din
cer pietre ;;i limbi de foe trimise de Maica Domnului, la rugamintea
mi
bizantinilor asediati. Numero~i cercetatori (A. Grabar, P. Henry,
um
V. Grecu, P. Comarnescu, S. Ulea) au demonstrat semnificatia mobiliza-
toare a acestei imagini care intretinea, pentru toti romanii, speranta intr-o
tr
posibila 1nfrangere a turcilor ce amenintau neincetat libe11atea tarii.
''D
Toma a interpretat cu foarte multii lihertate complexa compozitie a
Asediului, stiiruind mai ales asupra dezastrului turcilor asediatori, ale
u
caror corabii se scufunda ~i ale caror armatc se risipesc zdrobite. Ca fide!
curtcan al lui Petru Rare;;, Toma a tinut sa-~i manifeste participarea la
St
cauza domniei, reprezentandu-se pe sine in chip de calaret care strapungc
cu lancea un luptator turc.
in continuare. pe peretele sudic se aila o amanuniita ilustrare a Vie/ii
an
~i minunilor Sfant11/ui ,Vicolae, cu scopul de a reaminti moldovenilor ca
marele ierarh era un aparawr al ortodoxiei ~i al cultului Maicii
Domnului. ~tind ca tocmai in acea vreme mi~care
il
Refom1ei contesta
cultul Marici. ca de altfel cultul tuturor sfintilor. exaltarea legendei
in Sfantului Nicolae avea un talc precis ~i nu va surprinde aparitia ei la mai
oa
toate monumentele cu pictura exterioara din Moldova. Partea de rasarit a
bisericii, cuprinzand cele trei abside, este rezervata, la fel ca la Harlau
sau la Probota. reprezentarii Rugiiciunii tuturor sfinfilor, uria~
e’
procesiune dispusa pe mai multe registre, in care toate categoriile de
sfinti. in frunte cu sfintii aparalori ai MolcloveL se indreapta spre axul
’
altarului spre a se lnchina. Pe drept cuvant s-a vazut in aceasta impresio-
nanta desfa;mrare de figuri o invocatie pentru mantuirea Moldovei de
primejdia otomana. fiind In esenta o imagine cu caracter mobilizator ~i Biserica maniistirii Afoldovifa, «Acatistul
de incurajare pentru contemporani. Mai trebuie subliniat faptul ca elabo- Maicii Domnului», detaliu. fatada sudica.
217
 sporitii striilucire cromaticii. Stiipanind cu o rarii dibiicie tonurile puter-
nice :;;i acordurile sonore, me:;;terii de la Moldovita. In fruntea carora
credem a nu gre~i daca ii identificiim pe Toma de la Suceava, au realizat
un ansamblu pictural sarbatoresc, pe cat de fennecator prin frumusete. pe
Biserica miiniistirii Moldovifa, «Arborele atat de clar in rostirea programylui sau iconografic.
lui Iesew>. detaliu, fa(ada sudica. Cel ce intra in curtea ·manastirii este intampinat de marea Ruga a
tuturor .~finlor, impresionanta desra:;;urare a cohortelor cere:;;ti cu figuri
care se succed in ritmu(d~nsae, ....
uneori fiicand piruete ~i intorcandu-se

Bi
,.~

pe loc, parand a se lasa antrenate in momcnte de conversatie. Pe fatada

sudicii. Inmul acatist, cu cele douiizeci ~i patru de episoade, este insotit
de marele Asediu al Consta11ti11opolu/11i - admirabil piistrat la Mol-

bl
dovita - compozitie care prin calitatea de document a descrierii arma-
telor turce~i. cu arme ~i costume specifice. scapii din corsetul unei

''
io
picturi religioase, trecand in domeniul unei autentice picturi bataiste. Tot

ae
pe fatada sudicii. in locul Legendei Sjantului Nicolae, la Moldovita se
afla o monumentala reprezentare a Arborelui Jui leseu, in fapt o

te
pledoarie pentru ascendenta sacra a Maicii Domnului. Fata sudicii a

ilo
stalpului pridvorului este rezervata sfintilor militari calari. iar in pridvor
se aflii o ampla reprezentare a Judeca{ii de apoi. ~i aici. ca ~i la Humor,

ca

an
in randul piicato:;;ilor este infiiti:;;at un grup de turci in costume de epoca.
modalitate incurajatoare de a rosti o sentinta divina impotriva celor ce
amenintau lin~tea tarii. De o nobilii frumusete este figura Mariei din

St
gradina raiului, liisand sii se intrevadii faptul ca autorul acestor picturi era

’’
~i iconar. intr-atat de fina $i subtila este modelarea suprafetelor pe care
desenul le delimiteazii cu minufie de miniaturist.

u
Bolta pronaosului este de o remarcabila frumuse\e, in centru aflan-

Du
itr
du-se Maica Domnului incadratii de sfinti ~i de profeti. Ciclul patimilor
rarea unei asemenea teme iconografice - cea mai mare ~i mai complexii din naos are o desfi~ura tumultuoasa, aproape discursiva. grupurile

mi um
ruga din intreaga iconografie cre~tin - dove~t o data mai mult inviilmii:;;indu-se navalnic. iar personajele au mi~car largi, aproape sce-
maturitatea de gandire ~i indrazneala mediului ciirturiiresc artistic din nice. Tabloul votiv, siirbatoresc ~i solemn. scoate in evidenta striilucirea
Moldova lui Petru Rare$. curtii princiare a Jui Petru Rare~ :;;i reu:;~t sii sugereze climatul de artii

tr
Pictorul Toma era el insu~ o creafie a acestui mediu. Preluand aulica al Moldovei timpului. Considerate in ansamblu. picturile Moldo-

''D
schemele iconografice statornicite de erminii sau de iconografii locali, vitei impresioneaza prin unitatea de expresie, rezultat al coeziunii echipei
de me~tri care au ~tiu

u
dar interpretandu-le potrivit propriei sensibilitiiti ~i fantezii, el a reu~it sa sa pastreze unitatea tratiirilor compozitionale, a
producii o opera de autentica mare\ie, in care fiecare detaliu este :;;lefuit desenului, a cromaticii stralucitoare ~i plina de forta.
cu priceperea ~i rafinamentul unui giuvaergiu. S-a vorbit mai sus despre a Contemporane cu picturile de la Moldovi\a sunt cele ce decoreazii

St
ec
calitiitile sale de colorist, va trebui, de asemenea. mentionatii sprinteneala biserica Sf. Dumitru din Suceava. Mutt afectate de trecerea timpului :;;i de
elegantii a desenului, tipologia cultivatii a personajelor, am10nia compo- interventiile nedibace din -;ecolul trecut, picturile acestui edificiu pas-
zitiilor, acordul desavr~it dintre detalii ~i intreg. Prin toate aceste inalte treazii pe alocuri prospetimea originarii. lasand sa sc dcscifreze remar-
t

an
cabile calitiiti de desen ~i de culoare. intr-o viziune decantata !?i nobilii.
io

calitati artistice, Toma nu este doar un mare artist al epocii Jui Petru
Rare~, ci se numiira printre marii me:;;kri ai picturii romane~ti in general. Pe fatada sudica se pastreazii fragmente din Arborele lui !eseu ~i din
l

il
fiind totodata un ilustru reprezentanl al secolului al XVI-lea european. fmnul acatist. in interior. portretul doamnei Elena. singurul pastrat din
ib

Invecinate cronologic cu marele ansamblu mural de la Humor, ansamblul tabloului votiv. retine aten(ia prin puterea expresivii a dese-
picturile realizate pentru decorarea bisericii Adormirii din Baia au ajuns nului ~i prin subtiiitatea coloritului*l. Adeviirat portrel de curte, conceput
B

oa
in vremea noastra intr-o stare precara de conservare. Si aici, pe fatada intr-o viziune de rafinata eleganta, aceastii opera poate fi considerata ca o
sudica fusesera reprezentate Imnul acatist ~i Asediul Cmzstantinopo/11/ui, marturie concludentii pentru existenta artei laice din vremea lui Petru
imagini care mai pot ti descifrate cu destulii greutate. In interior, nume - Rare~ ~i totodata pentru contaminarea stilistica cu pictura Rena~tri

e’
roase scene retin atentia prin nobletea compozitionala, o mentiune italiene.
deosebita cuvenindu-se frumosului po11ret al doafnnei Elena din tabloul in paralel cu actiunea de impodobire a ctitoriilor domne:;;ti ~i sub
votiv. Unele coincidente stilistice permit sa ~1firme

’
ca picturile de la directa inraurire a acestora au fost executate mai multe ansambluri de
Baia au fost realizate daca nu cu participan:a Jui Toma de la Suceava, In
orice caz sub directa sa indrumare. Biserica miiniistirii lvfoldovi(a, ta/Jloul
•l Picturile se aflii in restaurare ~i astazi este vizibila ~i o parte din portretul
Tot In legatura cu atelierul lui Toma 'de la Suceava, se cer a fi expli- votiv: detaliu, Petru Rarq (naos).
Jui Petru Rare~ (TS).
cate :;;i picturile ce lmpodobesc mandra ctitorie domneasca de Ia Moldo-
vita. Pastrand, in datele sale esentiale, programul iconografic cunoscut la
Biserica 11u'inastirii A-foldovifa, «lisus
Emanuel adorat de arhanf!heli».
Humor, grupul de me:;;teri care a impodobit Moldovita a inteles ea
semeata maretie a edificiului reclama un decor mai somptuos, cu o
219
218

Arbore (Jud. Suceava). biserict1 Taierea
capului Sf Joan Boteztitorul, vedere
dinspre sud-vest.
Arbore, Biserica Taierea Capului
.~'fdntuli loan Botezatorul. « Viara
Sf Dwnitrz1», detaliu, fafada de vest.
pictura murala in bisericile de danie boiereasciL La biserica din satul
Parhiiutj(38), picturile se pastreaza mai bine in pridvor, unde poate fi
vazuta o amanuntita povestire a Vie{ii Sfdntului Nicolae insotita de un
intreg cortegiu de sfinti reprezenta1i in picioare (Teofan. Harilon,
Bi
Gheorghe, etc.). in pronaos, de o notabila calitate este registrul inferior
care cuprinde un cortegiu de sfinte mucenire $i cuvioase, in fapt o
sarbatoreasca desfa~ur de femei frumoase. De sub faldurile bogate $i
bl
armonios construite se cite~ prezen\a unor trupuri tinere ~i viguroase.
iar ovalul implinit al figurilor este pus in valoare de un abil modelaj
fo1ma-culoare. Tn pronaos $i in altar. incaperi in care iconografia cste cea
io
traditionala. pictura s-a conservat destul de rau, lasand tou~i
descifreze un desen de calitate ~i rnai ales reale vi11L1ti de cromatica.
te
La Co~ula, uncle picturile interioare au avut de suferit din cauza
retu~ilo din secolul trecut. virttl}ile artistice initiale pot ti pretuite pe
peretele vestic, acolo unde se pastreaza partea superioara a Judec{J{ii de
ca
apoi. Pe albastrul intcns al fondului. figurile se decupeaza cu admirabila
cursivitate, iar arn1oniile cromatice, de o cristalina sonoritate. sunt
manuite cu savanta siguranta. Registrul Zodiacul11i integral pastrat ii
anticipeaza, prin conceptie ~i frumusere, pe eel de la Voronet.
’’
Ajunsa la o implinita maturitate inca inainte de anul 1538, :;;coala de
pictura din Moldova epocii lui Petru Rare~ avea sa dea o noua proba a
capacitatii sale de innoire :;;i de vigoare artistica in anul 1541, odata cu
impodobirea bisericii din satul Arbore(39l, paraclis al cuqilnr hoier~t.
Ctitorita de ambitiosul parcalab Luca Arbore - eel care a platit cu propria
viafa :;;i a fiilor sai indrazneala de a fi complotat impotriva domnitorului
$tetanita - biserica Sf. Ioan Botezatorul a fost incredintata unei echipe
de zugravi in fruntea careia s-a atlat un maestru de exceptie: Drago:;;, fiul
popii Coman de la Ia~i*). De~i edificiul a stat multii vreme fara acoperi~,
''D
picturile se pastreaza destul de bine la interior, sunt surprinzator de
proaspete pe fafada vestica, acolo unde au fost protejate de marea arcada,
~i permit o integrala descifrare pe fatadele sudica :;;i estica.
Credincioase programului iconografic traditional, picturile din naos a
ec
~i altar surprind prin inventivitatea compozitionala, prin preocuparea
pentru sugerarea spafiului, dar mai ales prin abundenta ornamentare a
ve:;;mintelor, desenul brocarturilor, al broderiilor :;;i al nenumaratelor
t
io
perle dobandind o pregnanta plasticitate datorita executiei in u:;;or relief
Recurgand la o tehnica mixta de fresca, cu reveniri al secco, cu folosirea
l
unui excelent liant pe baza de cazeinat de calciu, me:;;terul :;;i-a ingaduit o
ib
pensulafie cu totul neobi:;;nuita pentru pictura murala, suprapunerile ~i
lmpastarile avand deseori caracteristicile picturii In ulei. fn pronaos,
B
alaturi de Via(a Sfftntului Joan Botez(Jtorul, un Joe important revine
reprezentarii Sinoadelor Ecumenice :;;i unui foarte colorat cortegiu de
sfinte muceni{e, pe care il putem atribui unui alt me~tr, sensibil la un
canon mai popular de frumusete, cu forme mai pline ~i mai viguroase.
Semnificativa este reaparitia Cavalcadei 5_'fintei eruci, imagine proprie
picturii murale din Moldova, elaborata in epoca1~i $tefan eel Mare, ca o
invocarie pentru apararea iarii. Pictiind ace::i:sta scena, Drago;; Coman se
identifica cu traditia militanta a picturii moldven~ti, in latura ei cea
mai reprezentativa, servind ideea luptei aptiotomane.
Pe frqada sudica, regasim lp11111! acatist ;;i Asediul Constantino-
po/11/ui care, 'in acest caz, a fost redactat cu respectarea erminiilor, fiind
•J Picturile din interior se atla In curs de restaurare (TS).
220
inft~ae luptele cu per~i din anul 626. Tot pe fatada sudica, in dreptul
naosului. se afla o impresionanta reprezentare a Judectifii de apoi, com-
pozitie care, pentru prima oarii, aici l_a Arbore, a fost realizata la foarte
mari dimensiuni, devenind centruf de interes al intregului program
iconografic. in randul pacato:;;jlor ii recunoa:;;tem pe papista:;;ii ~i reformatii
occidentali, de asemenea pe turci $i pe tatari - du$manii de atunci ai
Moldovei - ale caror costljme au fost redate cu exactitatea proprie unui
bun cunoscator. Pe p5f¢tele vestic au fost ilustrate Geneza ~i Legendele
sfintilor Gheorghe, .Dumitru, Nichita Marturisitorul ~i Paraschiva. in
total optzeci :;;i cinci de scene, fiecare adevarata capodopera de
compozitie, de interpretare grafica :;;i de am1onie cromatica. Adaptan-
du-se exigentelor fiecarui subiect :;;i fiecarui detaliu. desenul prezinta o
mare varietate a ductului, fiind cilnd sprinten, cand nervos, cand de o Arhore. Biserica Taiereo ( 'apului
''
ferma incisivitate, construind intotdeauna cu exactitate figurile. faldurile.
Sfantului loan Bote:::atorul. « r-iafa
sa se
ae
elementele de cadru. Personajele. cu o nobila tipologie, sunt inve$man- ~t: Gheorghe ». detaliu. fct/ada de vest.
tate, de predilectie, in costume occidentale, ceea ce lasa sa se intrevada
eel putin una dintre zonele de formatie ale miistului. In ciclurile legendare
ilo
ale sfintilor apar numeroase episoade putin obi:;;nuite. prilejuind savuroase
reprezentari in care aluziile la via\a de cmie (adunari, ospete, cortegii de
an
cavaleri, etc.) sunt insotite uneori de accente umoristice.
Analizand in ansamblu picturile de la Arbore. se poate spune ca
principalul lor autor, Drago:;; Coman, a fost beneficiarul unei informaiii
St
deosebit de complexe, despre aceasta stand marturie atat inova\iile ico-
nografice. cu numeroase preluari din arta Occidentului. cat :;;i cele de
ordin stilistic-fomrnl cu ecouri din pictura italiana. dar $i din icoanele
u
novgorodiene. Comentand frumuse\ea acestor picturi, istoricul de arta
Du
itr
belgian Paul Philippot aprecia ca Drago:;; Coman este un adevarat
Pisanello al Moldovei ~i ca el poate fi considerat eel mai mare artist al
mi
um
Orientului ortodox din secolul al XVI-Jea(40).
in directa legatura cu picturile Jui Drago:;; Coman de la Arbore ar
putea fi pus ansamblul mural ce decoreaza paraclisul din turnul-clo-
tr
potnita al manastirii Bistrita<41J. in anul 154 L Petru Rare~ a amplificat
micul laca$ ctitorit de $tefan eel Mare. adaugandu-i un fel de pronaos ~i
cste probabil ca, tot atunci, paraclisul a fost impodobit de catre un me:;;ter
u
care. asemenea lui Drago~ Coman, vade~t o mare receptivitate pentru
formele decorative. pentru eleganta siluetelor 5i dinamica variata a
St
compozitiilor. Din punct de vedere iconografic este de semnal~t reprc-
zentarea detaliata a Vie{ii Sfl::intului loan eel :You de la Suceava. In unelc
scene, este evidenta contaminarea cu realitatile de epoca, cea mai Arborc, Biserica Taierea Capului
an
interesanta dintre compozitii fiind aceea in care a fost reprezentata adu- Sf'lintului loan Boteziltorul. «.fudecata
cerea moa$telor la Suceava, prilej pentru reprezentarea unei ceremonii de de apoi». detaliu. fc1{ada de !>ud.
curte, in fruntea cortegiului princiar aflandu-se Alexandru eel Bun ~i
il
sotia sa Ana. Pe fata turnului-clopotnita. in dreptu] paraclisului, zugravul
a pictat ~i un tablou voliv in care apar chipul lui Stefan eel Mare, ctilorul
oa
zidirii, $i al lui Petru Rare:;;. sub veghea caruia banuim ca a tost realizata
~i podoaba pictata interioara.
Ajuns mitropolit al Moldovei. fostul egumen de la Probota, Grigorie
e’
Ro~ca, sc lngrijea In anul 1547 de impodobirca cu picturi murale a
fatadelor bisericii Sf. Gheorgbe de la Voronet(42), ctitoria lui Stefan eel
’
M.are. careia. tot prin grija sa, ii fosese adaugat un pridvor pe latura
vesticii. Construqia pridvorului cu peretele vestic compact. fiira nici o
fereastra, lasa Sa SC intrevada intentia donatoru]ui Ca aici Sa fie pictata
Judecata de apoi. Intr-adevar. Judccata de apoi. a~ cum a fost con-
221

Varone/, biserica Sf Gheorghe,
«ludecata de apoi», fa{ada vesticii.
Varone(, biserica Sf Gheorghe.
Vorone(, biserica Sf Gheorglze,
«Judecata de apoi», detaliu,
turcii :ji tatarii.
Varone(. biserica Sf Gheorghe.
«Arborele lui Jeseu», detaliu,
fatada sudica.
Bi
bl
''
io
ae
te
ilo
apoi de la Voronet. conceptia compozitionala ~i mijloacele de expresie
lasand sa se inteleaga tara echivoc acest lucru.
ca
Suntem din nou in fata unui mesaj antiotoman. in fond un mesaj de
an
lupta pentru libertatea tarii. ~i trebuie observat ca acest mod de redactare
ceputa ~i realizata la Voronet, constituie prin intindere ~i bogatie compo- a Judeca(ii, de apoi este o inventie iconografica specifica picturii vechi
St
romane~ti. Intr-adevar, a~ cum s-a observat, in cadrul picturii bizantine,
zitionala un unicat nu numai pentru vechea pictura romaneasca dar $i
’’
grupurile de pacto~i care apar in compozitiile cu tema Judecatii au o
pentru arta orientului european in ansamblul sau.
prezenta strict simbolica, caracterizarea tipologica privind mai degraba
Atribuite pristavului Marcu, picturile de la Voronet se decupeaza pe
u
viciile, decat relatiile de ordin national ~i politic. Dimpotriva, in pictura
un fond albastru de o intensa stralucire, culoarea albastra constituind aici
Du
romaneasca - la inceput in Moldova, apoi ~i in Tara Romaneasca, Tran-
itr
elementul de tmificare compozitionala. unitate necesara pune1ii in valoare a
silvania ~i Marmue~ - referirea la du~mani \arii este o caracteristica de
fonnelor arhitectonice. Programul iconografic. devenit obi~nut, suporta pe
larga raspandire, in ea putand fi recunoscuta nestramutata dorinta de
um mi
fatada sudica o singura dar foarte importanta inova{ie ~i anume
libertate, indemnul la lupta pentru apararea tarii. Un asemenea indemn,
reprezentarea Legendei Sfantului loan eel Nou de la Suceava.
care se adresa intregului popor, nu putea sa apara deciit intr-o tara in care
Inspirandu-se din suita de imagini care decoreaza racla de argint in care
tr
apararea pamiintului stramo~ec nu era doar o chestiune de indeletnicire
se pastreaza moa~tel sfiintului, pictorul Voroneptlui a $tiut sa valorifice
''D
nobiliara, ci beneficia de forta ~i vitejia din oastea cea mare, forma de
mijloacele de expresie ale culorilor pentru a lnviora legenda hagio-
organizare militar-defensiva, pe care in Europa medievala nu a
grafica, episoadele citindu-se cu o sporita claritate ~i astfel povestea sfiin-
u
cunoscut-o decat poporul roman.
tului martirizat de tatari se transforma intr-un adevarat indemn la lupta
In vreme ce me~trul
irnpotriva singero~l pradalnici ai farii Moldovei. a principal invqmanta fata<lele Voronetului in
mantia sa imparateasca, un alt pictor impodobea pridvorul construit de
St
ec
Dar centrul compozitional $i psihologic al marelui ansamblu de
picturi care impodobesc fafadele Voroneft!lui este tocmai J11decata de mitropolitul Grigorie Ro~ca cu ilustrarea integrala a Sinaxarului (365 de
apoi, pe peretele de vest. Organizata cu riguroasa claritate, compozitia zile), singura realizare de asemenea cuprindere iconografica din pictura
t
an
veche romaneasca*l. De mici dimensiuni. populate cu figuri bondoace,
io
este alcatuita din grupuri ~i din personaje bine individualizate, fapt care
permite descifrarea fara echivoc a intelesului fiecarui episod. Registrul imaginile incanta prin verva narativa. prin aerul lor de prospetime frusta
in care descifram contaminarea cu ambianta artei populare.
l
superior este rezervat reprezentarii boltii cere$ti, cu semnele zodiacului ~i
il
ib
cu Ce! vechi de z.ile care inchide portile cerului. Registrul urmator Alaturi de monumentele aratate pana aici. in epoca lui Petru Rare~ au
cuprinde tribunalul ceresc avandu-1 In centru pe Iisus judecator, incadrat mai fost realizate $i alte picturi murale (ca cele pastrate fragmentar pe
B
oa
de Maria ~i de loan Botezatorul, de apostoli ~i de cete de 1ngeri. fn fa\adele bisericilor din Patrauti $i Balinqti sau ca acelea consemnate
registrul al treilea se afla Tronul pregatirii, catre care i;;i indreapta rugile arheologic la biserica Sf. Ioan Botezatorul din Vaslui), de asemenea
Adam ~i Eva; din dreapta simbolica vin cetele celor mantuiti' indrumati' numeroase icoane $i cartoane de broderii.
e’
de apostolul Pavel, iar in stanga sunt grupafi pacto~i, in riindul carora Dqi nu au fost Inca obiectul unei cercetari monografice, pictura de
pa~esc grupurile de turci ~i de tatari. in partea il'lferioara se afla raul de icoane cste cunoscuta prin intermediul mai multor opere de consistenta
foe, in care au fost pravaliti pacto~i, invieret6nortilor, Balanfa drepta- valoare, ceea ce dovede$te ca arta iconarilor nu era cu nimic mai prejos
’
fii. Moartea celui drept ~i lvfoartea pac{ftosului, de asemenea cetatea
raiului, catre care se indreapta cetele de credino~ condu~i de apostolul •i Dupa restaurarea picturilor interioare din biserica miinastirii Probota.
afirmatia nu se mai poate sustine. in gropnita ~i in pronaosul acestei biserici, Voronef, biserica Sf Gheorghe,«Adam
Petru. In tot acest ansamblu, cu multe eplsoade, zeci de grupuri ;;i sute de
figuri, grupul pacato:;iilor, In care au fost reprezentati du~mani de atunci este ilustrat un Sinaxar comp let (TS). lucrdnd piimdntul». fafada nordicil.
ai Moldovei, este eel mai consistent ~i catre el se indreapta imediat
atentia. Admirabil caracterizati tipologic, inve~mat
cu mari turbane pe cap, turcii sunt principalii condamnafi ai Judecafii de
cu multa pompa,
223
222

Icoana Maica Domnului
«indrumatoarea>), manastirea v?iratec
(jud. Neaml).
Jcoana ~f Nicolae, (biserica de lemn
din Urisiul de Jos).
de aceea a nrnrali$tilor contemporani*). Intr-o epocii in care ~coal icona-
rilor cretani - devenita predominanta in spatiul balcano-cgeic - tindea
catre un ideal de frumusete manierist in Moldova icoanele au pastrat forJ:a
de expresie a modelelor traditionale, cu un plus de substanta umana, reflex
tiresc al aspiratiilor unei societati care lupta pentru libcrtate. Frumoasa
Bi
icoana Sf Nicolae, de la Varatec (provenind de la Rii$ca, unde fusese da-
ruita ca .icoana de hram), sau icoana Maicii Domnului ,,i11dru111titoarea"
bl
(Varatec). cu a sa tandra caligrafie ~i colorit cald. ca $i icoana Scl1i111ba·
rea la fara (Agapia), se numara printre piesele reprezentative ale mqte-
rilor rnoldoveni, fiind in perfecta concordanta stilistica cu picttnile murale.
io
Dare fiind stransele legaturi dintre Moldova ~i Transilvania, uncle
Petru Rare$ stapanea intinse feude. nu va surprinde ca multe icoane au
te
ajuns in bisericile de peste munte. Astfel, ep1scopul Atanas1e daruia. in
anul J53 l, manastirii de la Vad (jud. Cluj) o icoana cu chipul Sfiintului
Nico Jae; doua admirabile icoane ( Afoica Do1111111lzd ,. fndrzanatoarea" $i
ca
Sf Niculae), datate 1539, se pastreaza in biserica de lemn din satul Urisiul
de Jos (jud. Mure$), iar altele (din nou Muiw Domnului ., fndrumdtoareu"
~i Sf Nicoiae) au ajuns tocmai in biserica SL Nicolae din Hunedoara. Un
alt important reflex al picturii rnoldve~ti in Transllvania este ~i deco-
’’
rnl mural de pe fatadele bisericii evanghelice din Darlos, rnonurnent de stil
smtic tardiv. Prin datele de ordin stilistic, picturile de la Darlos - Sf.
u
Cristofor. scene din ciclul Patirnilor, Rastignirea - apaf!in fondului de
Du
itr
pictura romiincasca, intr-o vreme cand autoritatea Jui Petru Rarq era din
plin recunoscuta in regiunea Tarnavelor, inclusiv !n mediul sasesc.
mi
In timp ce, in Moldova, lurninata politica culturala a Jui Petru Rare$
um
stimula capacitaka de creatie a pictorilor locali, facand posibila rcali-
zarea atator ansambluri murale, in Tara Romiineasca centrele de zugra-
tr
vire au avut de intampinat vrernuri mai tulburi. cu nenumarate incalcari
''D
otomane ~i dese schimbari de domnie. In anul 153 7, se realizau, tou~i,
frumoasele picturi ale bisericii din Stane~i (jud. Viilcea), ctitorie a
u
logofiltului Giura. Datorate cu probabilitate Jui Dumitru. me$ter cunoscut
ca ajutor al lui Dobromir din Targovi~te a
cu ocazia pictarii bisericii
ec
manastirii Bistrita-Valcea, picturile de la Stane$ti prezinta un program
iconografic bogat, cu respectarea principiala a canoanelor tradirionalc.
dar $i cu uncle inovarii care dovedesc subtilitatea interpretarii imaginilor
t
religioase in folosul unor programe politicc. Intr-adevar, modul de
io
prezentare a a~-numitl /nm de Craciun trebuie inteles ca o invocatie
pentru mila domneasca fata de familia ctitorului. Desenul energic.
l
ib
coloritul cald ca ~i reala capacitate de portretizare, evidenta mai ales in
tabloul votiv cu frumoase costume de epoca, nu pot ascunde o anurne
B
stangacie a artistului, lipsa de siguranta in compunerea scenelor mai
complexe. Numarul mare de portrete votive - caci ctitorul. inspirandu-se
din marele tablou votiv de la Arge~, a pus sa-i fie reprezentari ~i
i'nainta$ii i-a oferit pictorului ocazia sa-~i demonstreze calitatile de
portretist, in sensul unei convingatoare redari <\, realita(ii $i a caracteristi-
cilor tipologice. Descifram aici, o data mai nitilt. o tendinta caracteristica
:;;colii de pictura din Tara Romaneasca.,· a desprinderii de canoanele
conventionale, pentru comentarea atenta.a chipului uman.
In anii 1542 - 1543, prin grija domnitorului Radu Paisie (Petru de la
Arge:;;J, erau executate picturile ce lmpodobesc paraclisul bolnitei de la
•> Marina Ileana Sabados, La peinture d "icri11es du temps de Pierre Rarq,
in RRHA, 1994, p. 29-72 (TS).
224
Cozia. Autorii acestei picturi - David $i fiul sau Radoslav - vor fi
cunoscut indeaproape lumea sud-dunareana, de unde au preluat unele
variante iconografice, precum particul~ redactare a lmpart~nie, in
care Iuda este lnrafi!;;at lntors cu sp,atele' :;;i scuipand cuminecatura. Atrac-
tia pentru ciclurile narative est_s::· subliniata de dinamica personajelor ce
compun scenele, gesturile avahd uneori o impresionanta forta de suges-
tie. Unica in pictura noastrii .veche este Necredin(a lui Toma, imagine cu
un pronuntat caracter SQ~¢taculr, in care fiecare gest are valoarea unui
simbol. De o rara nob.J.gte. tabloul votiv voievodal - Mircea eel Batriin,
Petru, Marcu, Roxanda - este vadit inspirat din tabloul votiv pictat de
Dobromir in episcopala de la Curtea de Arge~. de la care a preluat tinuta
de inalta solemnitate, cu ecouri imperiale. Dimpotriva, portretul spat~
rnlui Stroe, ispravnicul lucrarilor, impresioneaza prin calitatea veridica a
''
redarii: nimic conventional. nimic flatanL desenul urmae~t cu fidelitate
trasaturile personajului. sugeriind calitatile sale psihice, energia ~i
ae
puterea sa de mare demnitar. Alaturi de valoarea de document, aceasta
imagine trebuie considerata ca o anticipatie a artei portretistice din
ilo
pictura realista de mai tarziu a Tarii Romane~ti.
in general, picturile paraclisului bolnitei de la Cozia impun prin
an
claritatea organizarii compozitionale. prin distributia sigura a suprafe-
telor, prin desenul viguros, prin varietatea armoniilor cromatice. Folosind
o gama cromatica bogata. cu numeroase griuri calde $i reci, pictorii au
St
subordonat-o dominantei de !"0$U-teros, pe care vecinatatea alburilor o Manastirea Cozia. paraclisul holni(ei.
exalta, conferindu-i straluciri de o mare pretiozitate. «Necredin(a lui Toma» (11(/0S).
Afectat de repictari. decorul mural al bisericii mani'istirii Valea
(jud. Arge$ ). executat in anul 1548, nu prezinta deocamdata deciit un
interes documentar. ca $i eel aflat sub tencuielilc bisericii din Harte~i
(jud. Arge$). In schimb. picturilc de la Snagov. datiind din anul I 563,
de$i la randul !or reinnoite, ofera un reper deosebit de important pentru
cunoa~ter aspiratiilor $i resurselor artistice din Tara Romaneasca, In
pofida imprejurarilor grele $i apasatoarei dominatii otomane. Daruite de
Petru eel Tanar, fiul ~i urma~l lui Mircea Ciobanul, picturile de la
Snagov constituie eel mai vast ansamblu iconografic pastrat in Tara
Romaneasca din secolul al XVI-lea. irnpresionant prin siguranta adaptarii
la suprafetele arhitectonice, nobil ca tinuta ~i complex ca program. Boga-
tia iconografica nu i-a intimidat pe autorii acestor picturL care au reu~it o
St
distributie de ansamblu clara ~i expresiva, accentele compozitionale
filcand U$Or de um1arit sensul naratiunilor bi bl ice. ·1 ipologia perso-
najelor. de o eleganta clenistica. este a<lmirabil servita de desenul suplu
an
$i de armoniile cromatice cu modulari delicate. De sesizanta frumu::;ere
sunt scene ca !ntrarea in biserica $i A.dormirea Maicii Donmului.
il
imagini cu un pronuntat caracter monumental. echiiibrate $i expresive.
Preluand exemplul episcopalei de la Arge~. tablourile votive din naos $i
pronaos sunt adevarate cortegii de figuri voievodale. de o energica Afanastirea Cozia. paraclisul bolnifei.
oa
prezenta fiind portretul doamnei Chiajna. din naos. Atribuite de unii «Ospaful lui !rod». (pronaos).
cercetatori lui Dobromir din Targovi$te, picturile de la Snagov sunt cu
cenitudine opera unui mare artist. cunoscator deopotriva al picturilor
e’
locale $i al picturilor balcanice contemporane. ldentificarea cu Dobromir
nu poate fi In nici un caz sus\inutiL diferentele stilistice - evidentiate cu
’
ocazia recentelor lucrari de curatire ~i restaurare - fiind evidente. Exista.
totu$i. o anume unitate de conceptie $i de ambianta sensibila. unitate pe
care o vom recunoa$te $i la aite monumente din Tara Romaneasca, ceea
ce dovede$te existenJa unui mediu artistic cu relativa stabilitate. asigurata
225
 Bi
bl

''
io

ae
te

ilo
Bisericc1 mdnilstirii Snagm'. tab/011! \'Otii'.
Doamna Chiajna, 1wos.

ca

an
de la Bucovat. rezultand din conlucrarea a doi me~tri inruditi ca stil.
,Hciniistirea Cozia, paraclisul este marcat de conventionalism. figurile sunt reci ~i uscate ca expresie.

St
bolni/ei, rabloul votiv: Murcu .$i Roxanda. iar gama cromatica este lipsita de tandretea traditionala a picturilor din

’’
Tara Romaneasca. ceea ce concura in a demonstra - alaturi de datele de
de acrivitatea unor centre permanente de pictura. ~tind ca, in primele ordin stilistic - ca autorii erau peregrini. probabil de origine greaca. fapt

u
decenii ale veacului, Dobrornir din Targovi$te, impreuna cu diver$ii sai care ar putea fi explicat prin aceea ca sotia domnitorului Alexandru al

Du

itr
colaboratori, executase mai multe ansambluri de pictura murala, este II-lea era Ecaterina de Sal varesso, de origine italiana, dar integrata
lesne de imaginat ca, pe urmele sale, $COala de pictura din Targovi$te aristocratiei grec~ti din Pera·>. Mai pretioase din punct de vedere artistic

mi
sunt reprezentarea Adormirii Maicii Do1111111lui ~i tabloul votiv cu o

um
avea sa tinda spre deplina maluritate, dar $i spre diversitatca personalita-
tiloL Printre urma$ii sai ar putea fi considerat $i me~trul de la Snagov. particulara mentiune pentru portretul lui Milo$, fratele domnitorului.
alaturi de care se cere a fi amintit, de indata, autorul picturilor din pro- O frumoasa icoana (Maica Domnului .. fndrumatoarea ·· ), provenind

tr
naosul bisericii manastirii Tismana. din Tara Romaneasca. a fost daruita de domnita Zamfira manastirii sale

''D
Executate in anul 1564, prin dania vornicului Nedelcu Balaceanu, de la Prislop (jud. Hunedoara). Dqi atectata de unele intcrven\ii tarzii.

u
picrurik de la Tismana sum opera pictorului Dobromir din Targovi$te, icoana de la Prislop se a$aza In randul operelor importante ale secolului
cum aflam din propria sa semnatura dar pe care, pentru a-I diterentia de al XVI-lea. lasand sa se intrevada procesul de consolidare a $Colii
a
me$terul anterior omonim, il vom numi ,,eel Tanar''. Avand a decora o romane$ti de pictura.
ec

St
incapere deosebit de inalta, in care urmau sa se etajeze zeci de imagini in Moldova, dupa stingerea din via(a a lui Petru Rnrq, activitatea
legate de ilustrarea Liturghiei fnger.~·i, a cetelor de prooroci. a Calen- $Colii locale de pictura a strabatut o perioada de declin. singura opera mai
darului, a lmnului Arntist, a cetelor de pustnici, Dobrornir eel Tanar a importanta fiind decorarea pronaosului bisericii Voronet ( J 550)**), an-

an
t

reu$it sa realizeze un ansamblu coerent, a carui unitate monumental-de-

io

samblul realizat aici. corect ca tinuta dar lipsit de elan, fiind caracterizat
corativa cste asigurata de fluxul continuu al ritmurilor compozi\ionale mai ales prin inclinarea catrc interprelarea decorativa a imaginilor.
care se transmit de la o scena la alta, de asemenea de judicioasa distri- Rafi~t
l

iubitor de arta. domnitorul Alexandru Lapu$neanu*••), despre

il
ib

bufie a accenttlor cromatice. De o exceptionala inventivitate, unica in ale carui initiative de constructor s-a vorbit la capitolul despre
pictura noastra veche, micile imagini din Calendar surprind prin vioiciu- arhitectura, a fost in acela$i timp mereu preocupal de podoaba pictata a

oa
B

nea mi$carilor, prin expresivitatea gesturilor ~i prin irepetabilitatea !or. laca$urilor sale. ingrijindu-se pentru aceasta sa-$i aduca me$teri, precum
puzderia de scene adunandu-se intr-o compozitie cu respira\ie ampla, pe $i culori de calitate din indepat1ata Venetie. Ca urmare a daniilor sale
masura monumentalita\ii edificiului. Desenul este sprinten $i nervos, cu o aeneroase ' a fost pictat noul catolicon al manastirii Dochiariu Je la

e’
b
rara putere de sintetizare. gama cromatica. destul de restransa, este
luminoasa :;;i cu acorduri sonore, dar niciodata violente. De$i deduse, din
•) Ecaterina Cinteza-Buculei. Sur !es pei11t11re.1 du narthex de /'eglise du

’
punct de vedere stilistic, din filonul traditionci}}fe arta bizantina, picturile 111011asri:Te de Bucm·c/( 1 XV!e .1iede ): prt!sencc d '1111 pcintre grec ignore, in
din pronaosul Tismanei au expresia u:;;or. occi'dentalizanta. fiind compa- RRHA- 1989, p. 11-26 iTS J. Biserica mciniistirii Tismana, «Martiriul
rabile cu cele executate de Drago~ Coman la Asbore. Acea~i viziune .. , Vezi nota de la pag. 147 (TS).
celor patruzeci de mucenici », scenii din
libera, deschisa innoirilor, acela$i interes pentru redarea detaliilor de cos- ... ) Gh. Punga, Tara lvfold01·ei in rremea Jui Alexa11dru Llipu.Jneanu, Ia~i,
1994 (TS). Sinaxar, pronaos.
tum. prilej de divaga\ie laicznt~, in consens cu spiritul epocii.
Un deceniu mai tarziu, in anul 1574, in vremea voievodului Alexan-
Biserica mrinastirii Snagov, «lntrarea In
bisericii», pronaos.
dru al fl-lea Mircea. era decorata biserica manastirii Bucova\ (naosul ;;i
altarul). Spre deosebire de ansamblurile murale prezentate pana aici, eel 227
226

Biserica mclnastirii Bucova{. Voievodul
Milo$, detaliu din rabloul votiv, naos.
Biserica episcopala din Roman,
«Sf Nicolae potoli11djl1rtuna pe mare»,
detaliu, pronaos.
muntele Athos, de asemenea biserica moldo\·ene:isca din Linv. in le-
gatura cu care se pastreaza o bogata coresponden\a din care rezulta. Iara
echivoc, nu numai grija ci $i priceperea exige111a a donatorului.
Sfatuit ~i de marele canurar care a fost episcopul Romanului. l\faca-
rie, domnitorul s-a !ngrijit in primul rand de lmpndobirea cu fresce a
Bi
bisericii episcopale din Roman, lac~ inceput de Petru Rare~. terminal cu
greutate in vremea unna$ilor acestuia $i ramas Iara picturi*). U\sand sa se
bl
recunoasca puternicele tradifii ale epocii Jui Petru Rare$ - prin organi-
zarea iconografica $i expresia stilistica - picturile de la Roman se defi-
nesc prin verva m;rativa, prin boga\ia $i frumuse\ea peisajelor din funda-
io
lurile compozitiilor. f11 pofida repictarilor ulterioare, se simte a1..:i
prezen\a unui mare artist, c:apabil sa aduca prqioase inova\ii in interpre-
tarea compozi\iilor biblice sau hagiografice. De o neobi~ta varietate
te
compozitionala sunt scenele care ilustreaza Sinuxarul, lntre ele existand
~i o ampiil reprezentare a Aducerii moa.ytelor Sfilnt ului Toan eel Vou la
ca
Suceava. Dinculn de inerenrele ponc:ite care pot interveni in reprezen-
tarea unei procesiuni, pictorul a reu~it sa sugereze adevarul faptului
istoric, compo:ntia respectiva constituindu-se !ntr-o c01wingatoare
St
evocare a curtii domnitorului Alexandru eel Bun. In scenele care ilus-
’’
treaza Legenda ~ft1!i Gheorghe, au fost introduse elemente de peisaj,
a caror retragere in adancime este sugerata cu rnijloace perspectivale.
u
tJn autentic peisaj ne intampina in scena Sftmtul Nicol<1e potulind
Du
itr
furtww JH' mare, opera de un sesizant realism, in care o caravela. cu
panzele involburate, se lupta cu \'alurile intr-un cadru marin inspiraL se
mi
pare, de striimtoarea Bosforului. Redarea formelor caravelei este de uimi-
um
toare precizie ~i ne putem intreba daca autorul picturilor de la Roman n-a
fost el insu~ un dilator sau daca nu cumva n-a fost inspirat de gravurile
tr
de epoca. In orice caz, opera sa definqte un anist dornic de innoire.
''D
carnia nu-i erau straine inovafiile de limhaj ale picturii occidentale. fiind
de buna seama cunoscator al picturii cretane, care in secolul al XVI-lea
u
devenise un mediator lntre Occident $i Orient.
a
Realizate tot la initiativa episcopului Macarie, picturile care deco-
ec
reaza biserica manastirii Ra~c
(1552 - 1554) au fost grav afectate de
refacerile din secolul trecut. Autorul !or a fost Stamatello Cotronas, un
grec din insula Zakynthos. De$i nu lipsit de calitati de desenator $i colorist,
t
Cotronas nu a inteles exigentele de distrihtqie ale unei picturi cu program
io
iconografic moldovenesc, organizarea ansamblului mural realizat de el
intrand in contradiqie cu formele arhitectonice. Faptul este evident in
l
ib
compozitia Seara /11i loan Sinaitul a$ezata pe fatada ahsidei sudice a
carei curhura este flagrant contrazisa de diagonala ascendenta a scarii.
B
Desele pradaciuni $i mai ales vinovata patima a repictarilor din
secolul trecut ne impiedica. azi, sa mai judecam ansamblurile rnurale de
la manastirea Bistrita $i de la manastirea Slatina, principala ctitorie a lui
Alexandru Lapu$neanu. $tiri disparate despre dezvoltarea picturii in acea
vreme pot fi recoltate prin cercetarea fragmentelor de fresca provenind
din casa domneascil de la Bistrira sau prin atiafiza icoanelor $i hrode-
riilor. Dverele de la Slatina impun prin. :ct:1rsivitatea desenului, prin
discreta stralucire cromatica, prin sensihila · inTelegere a expresivitatii
detaliilor, dar mai ales prin sporitul interes pentru portretul laic, chipurile
Bucre~ti,
•) Pictura din biserica episcopala din Roman a fost publicatii. dupii
restaurare, de Marina Ileana Sabados, Ca1edrnlu episcopiei Ro111wz11/11i,
1990 (TS).
228
domnitorului $i doanmei sale Ruxandra fiind redate cu o vigoare a auten-
ticului care nu s-ar putea explica decal in contextul unui mediu in care
arta laica era foarte dezvoltata. Sa ne reamintim ca, in incinta manastirii
de la Slatina. ansamblul casei domne$ti cu biserica $i fantiina de mar-
mura in stilul Rena$terii cre~·o piateta cu terase, in care lesne pot fi
recunoscute amintirile italiene din calatoriile voievodului.
Deosebit de sernnificativa cu privire la manifestarile artei laice de
ctute este ~i relatarea ajmiicarului Nicolae Costin, din Letopise(ul Tarii
Moldovei. care se ref~
la pictura executata de Despot Yoda in timpul
scurtei sale domnii: ,,Despot cu Laschi Liavul $i cu Anton, cu toata
oastea, au mers la Suceava $i au pus de au zugravit pe pere\i la ulita ce se
cheama Ulita Tatareasca razboiul lui Despot cu Alexandru Yoda,
chipurile hatmanilor $i anume; care zugravitura $i scrisoare cu vremea pe
um1a au cazut ~i s-au $ters''. Aceasta pictura istorica de evocare a
''
victoriei Jui Iacob Heraclid Despotul asupra lui Lapu$neanu nu va fi fost
ae
la vremea ei unica in Moldova. dar, din nefericire. $lirile documentare
sunt cu totul zgarcite cu privire la acest domeniu de creatie artistica.
ilo
Dintre numeroasele icoane apartinand acestei perioade. in mod
special se cuvine a fi mentionate cele pastrate in bisericile transilvanene.
opere valoroase atat din punct de vedere artistic. cat $i istoric, prin ele
an
fiind atestate legaturile neincetate dintre o parte ~i alta a muntilor. De re-
marcabila frumusete este tripticul de la Agarbiciu (jud. Cluj), datat 1555:
viguros ca desen $i cu acorduri cromatice vioaie, el prezinta o icono-
grafie neobi$nuit de bogata (Adormirea Afaicii Domnului. Sfznfii Dumitru Stamatello Cotronas, «Seara lui loan
5i Gheorghe, Stihirea de Cri'iciun, Pogorarea la iad. Sfinfii Vasile. Sinaitul », biserica mlini'istirii Rli~'Ca.
Nicolae, Sfintele Paraschiva. 1Vedelia. Cclntarirea pacatelor). Un alt
triptic provine de la biserica din Manastireni-Bica (jud. Cluj) $i este datat
1563. Asemanarile stilistice dintre cele doua triptice. ca $i apropierea \or
teritoriala $i cronologica. justifica ipoteza ca au fost executate de acela$i
me$ter, cu probabilitate format intr-un atelier din Moldova, tot de acolo
provenind ~i autorii icoanelor bisericii de lemn din Bude$ti-Susani
(jud. Marmue~)<43J.
Ultimele decenii ale secolului al XVI-lea prezinta pentru pictura de
traditie bizantina din Tarile Romane o configuratie deosehit de com-
plexa. Confluentele cultural-artistice. favorizate fie $i efemer de aliantele
dinastice. s-au asociat mutatiilor intervenite in viata sociala $i politica
St
pentru a constitui o ambianta de relativa unitatc in cadrul careia accentele
de personalitate se descifreaza cu U$Urinta. Extinderea lcgaturilor cu
lumea occidentala. prin dina$ti ca Petru Cerce! - un adevarat print al
an
Rena~tri - sau cu Polonia, care strabatea o epoca de radioasa inflorire.
au adus in Tarile Romane gustul pentru o fastuoasa viata de curte, de
lustru nobiliar. eclectic !ara indoiala. dm tocmai prin aceasta cleschis
il
innoirilor. Este semnificativ ci"i in aceasta vreme pozi(ia sociala a picto-
rilor se consolideaza ~i. pentru prima oara. !n anul 1570, aflam despre
oa
existenta unei hresle a lor organizata la Suceava. Putin mai tarziu. arde-
leanul Toma Turbulea ajunge pictorul de casa al lui ~tefan Bathory,
regele Poloniei ( 1576 1586) care 11 innobileaza pentru meritele sale.
e’
inzestr5ndu-l cu generozitate. in aceea$i epoca. rara era strahatuta de
pictori peregrini -- mai ales greci in cautare de lucru. ca ace! Stamatello
’
Cotronas, care lucrase 18 Ra$ca, sau ca autorii pictmilor de la Bucovat.
Nu lipseau nici pictorii de formatie provinciala. de-a dreptul rusticizanta,
$i tocmai unul dintrc ace~ti avea sa execute pictura din pronaosul bise- Maica Domnului <<indnmziitoarea»,
ricii de la Bucova\. prin grija marelui clucer Parvu (in anii 1579 - 1589). icoani'i de la mclnastirea Pris/op.
229
 Pictand tabloul votiv $i o puzderie de mici 5Cene care ilustreaza
Sinaxaru!. autorul acestor picturi nu a putut evita monotonia repetitiilor,
loan .~i Sojl-onie, «Caderea manei»,
biserica manastirii Sucevifa, gropni{a.
loan .yi S(?fi~one, <d)spe{ia lui Avraanw,
biserica mcinast irii Sucevi{a,
pronaos, bolta.
puncte comune cu cele de la Caluiu, executate abia cu un an inainte.
impodbnu-~
mural ne sunt cunoscuti: ei sunt fratii I~an
doi dintre cei mai mari pictori ai-epocii !or. reprezentan1i de seama ai
•>
Ciiluiu, in SCIA, 1989, p. 19-30 (TS).
lipsa Jui de fantezie fiind evidenta. Ansamblul nu cste lipsit tou~i
interes: pe fondul aproape negru. figurile de sfin1i se decupeaza cu L)
nea$teptata intensitate cromatica, desenul incisiv $i stilizarea persona-
Bi
jelor avilnd deseori valente expresioniste.
Realizate anterior anului 159 L cand ctitorul lor, Petru '.)chiopuL a
bl
fost nevoi1 sa paraseasca scaunul domnesc $i sa se refugieze in Tirol.
picturile ce dccoreaza biserica manastirii Galata (pastrate din nctericire
in stare fragmentara j(44l au fost executate de un artist de buna formatie.
io
fapt Jesne de recunoscut mai ales din analiza tabloului votiv, care ii
reprezinta pe donator 1rnpreuna cu doamna $i fiica sa in atitudini
solemne. subliniate de aparatul vestirncntar $i purtand pe cap coroane
te
princiare. Spre dcosebire de picturile mai vechi. la Galata este evidenta
:;;tiinta modelajului local prin diferente de satura\ie a culorii, sugerarca
ca
volumelor fiind realizata cu suhtilitate.
Fie ca este rnrba despre figurile princiare. despre medalioanele de
profeti sau despre cortegiile de ingeri, pretutindeni gama crornatica
bogata $i desenul savant contribuie la efectul de calitate a picturilor de la
’’
Galata, prerios martor al anei de curte care inflorea catre sfir~tul
secolului al XVl- lea.
in anul 1594. putemica familie boiereasca a Buze~tilor incredinta
Du
1
zugravului Mina impodobirca cu picturi a ctitoriei !or de la Calui u* • De$i
uratit de interventiile nedibace din secolul trecut. marele ansamblu mural
mi
realizat la Caluiu retine atentia prin importanta cu totul neobi~uta
care tabloul votiv o capata intr-o ctitorie boiereasca. Practic. toata partea
inferioara a peretilor pronaosului a fost ocupata cu reprezentarea, la
tr
proportii impozante, a familiei donatoare, in frunte cu fratii Radu, Preda
''D
~i Stroe. Atitudinile solemne, de cautata maretie. ca ~i bogaria ve:;;min-
telor confera tabloului votiv de la Caluiu valoarea unui act de autoritate
politica, scotand in evidenta rolul ~i pozitia sociala a Buze~tilor, pe
a
atunci principala familie boiereasca a Tarii Romane$ti. Ambitioasa
dorinta de afimrnre a varfurilor nobiliare, fenomen care, in acea vreme.
ec
se manifesta in numeroase tari ale Europei, mai aproape de noi in Polo-
nia, 1$i face :;;i aici simtita prezenta, modificand. chiar concuranJ. progra-
t
mul iconografic traditional. In naos, au fost reprezentate. cu titlu oma-
io
gial, figurile lui Mihai Viteazul $i inainta$ului sau Petru Cerce!. Curatirea
locala a picturilor a perrnis sa se vada ca cei doi domnitori au ve:;;minte
l
ib
de moda occidentala. ceea ce nu 1-a 1mpiedicat pe pictorul Mina ca in
restul bisericii sa reproduca cu fidelitate programul icnnografic obi:;;nuit,
B
cu observatia ca ciclul hristologic dcsfa~urt pe doua registre este
deosebit de bogat.
Dincolo de diferentele iconografice :;;i stilistice care ar putea fi
invocate, picturile bisericii maniistirii Sucevita<45) au cateva impo11ante
Ajunsa, prin Ieremia Movila, In scaunul domq~tc al Moldovei, familia
boiereasca a Movile;;tilor i:;d demonstra.. 6 · data mai mult puterea,
ctitoria cu o nemaivazuta stralucire. Autorii ansamblului
~i Sofronie(46), neindoielnic
Ecaterina Cincheza-Buculei, Pictura pronausului hisericii 111Li11cistirii
230
de
''
ae
loan ~·i So.fonie; Ieremia Afovila 5i
ilo
sfar:;;itului de veac. Din uria:;;ul ansamblu mural care impodobe:;;te
familia sa. tahlou votiv in biserica
biserica Sucevita pe dinauntru $i pe dinafara, tabloul votiv constituie, ca
manastirii Sucevi/a. naos.
:;;i la Caluiu. nu numai compozitia cea mai ampla, dar ~i cea mai vadit
an
demonstrativa, vrand parca sa sublinieze rangul inalt :;;i ambitiile de
marire ale unei intregi familii. Desigur. intotdeauna, tablourile votive au
St
apasat pe conventiile de ceremonial :;;i de reprezentare. dar niciodata ca
acum nu a fost rostita cu atata vehementa nemasurata pofta de stralucire.
Fiecare personaj, din lungul cortegiu al tabloului votiv, este prezentat ca
u
intr-un autentic tablou de cu1ie: idealizat ca expresie. maret ca atitudine
:;;i vestimentatie. Recunoa:;;tem aici un reflex nemijlocit al portretisticii
itr
poloneze de epoca, acea pmiretistica de tip efigie. in care impozantul era
pe cultivat panii la exagerare :;;i care. printr-o curios-amuzanta dorinta de
um
traditie istorica. a fost numita sarrnatica.
in directa legatura cu tabloul votiv. pe care ii prelungesc in substanta
Jui demonstrativii, picturile de la Sucevita. atilt de fastuoase :;;i de
elegante, par o superba tresarire tarzie a momentului de glorie pe care il
reprezentase. in anii lui Petru Rarq, insolitul muralism moldovenesc.
u
A$a cum, in arhitecturiL semea\a ctitorie a Movile$tilor a insemnat
momentul de amurg al vechiului stil faurit in timpul lui Stefan eel Mare.
St
picturile murale de la Sucevi\a inchid cu ele procesul unei lungi evolutii,
deschizand. totodati'.L o noua etapii. la randul ei deosebit de importanta.
Me~tri principali. loan ~i Sofronie. erau ndndoielnic autohtoni (ii
an
ceea ce explica cunoa~ter
intalnim si - .
ca iconari la Pangarati)(47)_
,
temeinici.i a schemelor iconografice traditionale. speci fie moldovenqti.
il
ca $i prezen\a unor accente de neconfundata cetatenie locala atat in
elementele de port, cat ~i in tratarea peisajelor Dar, intr-o vreme cand
contactele cu arta apusului erau atat de active, cand din Rusia erau im-
oa
portate icoane. precum ace le ad use de la Moscova de ciitre pictorul Petru
Armeanul. dar omagial din partea \arului Boris Godunov pentru Mihai
Viteazul. era firesc ca opera celor doi mari arti$ti sa devinii un adevarat
e’
rezonator al suflului de epoca.
Un mare admirator al picturilor Sucevi\ei. eminentul savant Nicolae
’
Jorga, pretuia cu precadere noble\ca coloritului. eleganta prop011iilor,
claritatea !or compozitionala. Intr-adevar. desfa~urt pe un fond verde
1.nchis, picturile Sucevitei viidesc o excepiionala $liinta a echilibrului, un
ales simt al rapo1iurilor, atat ca volume, cat :;;i ca suprafete $i intensitati
231
 Movilqtilor a reu~it realmente sa-l domine vreme de cateva decenii in
Moldova ~i. efomer. in Tara Romaneasca.
Dar marele erou al sfir~tul de, secol. acela care ~i-a pus o inde-
lebila pecete asupra epocii, dand un nou curs istoriei poporului nostru.
crornatice, de asernenea o rara inventivitate componistica. o infinita culturii ~i artei romanqti. a_ fost Mihai Viteazul. lntrat in legenda prin
garna tipologica. glorioasele sale victorii dobandite impotriva o~tilr otomane ~i impotriva
Admirabil pastrat la interior. decorul mural dezvolta canonul altor du~mani care riivneau sa ~tirbeasc libertatea Tarii Romane~ti.
iconografic traditional, irnbogatindu-1 cu episoade noi, unele de cultivat Mihai Viteazul a reu~i!' fie ~i pentru scurta durata. sa adune sub sceptrul
rafinament ca11uraresc. in altar, alaturi de temele obi~1mte in rv1oldova,

Bi
sau Tarile Romani'. taurind pentru intaia oara o Romanie unita.
este inrat~ Cort11l milrturiei, familiar picrurii din Tara Romaneasca, Denigrata de du~mani ~i contestata in esenta ei profund patriotica. marea
unde aparusc Inca din secolul al XIV-lea, la biserica domneasca din unire savaqita de luminatul domnitor poate fi in\eleasa mai bine cu

bl
Curtea de Arge~. In naos, atentia este atrasa de irnaginile din Genezli, de ajutorul datelor furnizate de activitatea ctitoriceasca pe care el a
o savuroasa prospetime, In care natura este povestita In multiplele sale desra~ut-o.
detalii, calitatile narative fiind determinante ~i pentru Ciclul hristologic,

''
Anticipand cu mai multi ani unirea politica. Mihai Viteazul s-a

io
aici deosebit de dt>zvoltat. Unica in pictura noastra vcche este iconografia ingrijit a~

ae
cum s-a aratat la capitolul despre arhitectura. sa construiasca
gropnitei. consacrata T'ie{ii lui Moise; episoadele biblice sunt descrise cu la Alba lulia o manastire mitropolitana pentru romanii de la nordul

te
mi1mtie, intr-o viziune care evoca arta minatur~lo occidentali din /es Carpa\ilor. Neindoielnic ca. curand dupa constructie, a~ezmntul a fost

ilo
ln·res d'heures. Pronaosul cuprinde, ca de obicei, Si11011de/e, Calendarul, impodobit cu picturi murale. certitudinea acestei afirmatii decurgand in
Acatist11l Maicii Domnului, de asemenea Vierile Sfin{ilor Cheorghe .)·i mod firesc din numarul mare de ~tir privind interesul cu care Mihai

ca
Nicolae. Dqi alcatuit din sute de scene, fiecare cu ce11a personalitate, Viteazul a considerat activitatea pictorilor(49). Asemenea marilor

an
ansamblul pronaosului beneficiazft de o calma marqie prin coloritul mecenati ai epocii sale. Mihai Viteazul s-a inconjurat de pictori ca Mina.
luminos cu acorduri lin~te de verde copt. ro~u. alb $i albastru. Ca ~i la Nicolae din Creta ~i Petru, carora le-a incredintat nu numai executarea

St
Roman, scena Potolirii furwnii pe mare. ce face pane din legenda unor lucrari de pictura. ci ~i importante misiuni diplomatice. Despre

’’
Sfantului Nicolae, a prilejuit pictorilor reprezentarea frmrte arnanun\ita a Nicolae ~tim ca a realizat in anul 1599, portretul funerar al decapitatului
unei caravele, !ntr-un peisaj marin a carui profunzirne este sugerata cu cardinal Andrei Bathory. pentru a fi trimis la Roma ~i tot Jui i se atribuie

u
Du
mijloace simple, dar deosebit de expresive. Pe bolta. de o nobila pictarea paraclisului amenajat, la cererea lui Mihai Viteazul, in cetatea
Paraclisul lui Milwi 'v'iteaz.11! din cetateo

itr
frurnusete, este compozitia reprezentand Cina din Ma1111•ri (01pe{ia /ui din Targu Murq.
om,rnlui Tdrg11 1\fure->. Sftmr episcop.
Avraam). Rezervat Judeca{ii de apoi, pridvorul cuprinde ~i o detaliata Redescoperite de curand. fragmentar. picturi!e acestui paraclis sunt

mi
ilustrare a Legendei Sfantului loan eel Nou, care culmineaza cu scena de singurul martor ce s-a pastrat din generoasa suma de asemenea lucrari.

um
loan .yi Sofi·onie, «Sf Nicolae potolind
ampla respira\ie Aducerea n10a.~telor Sfi.int11!11i la cetarea Sucevei ~i cu care domnitorul inzestrase ctitoriile sale transilvanene. Se ~tie ca un
fiirtuna pe mare», bisericc1 mdnastirii intampinarea !or de catre Alexandru eel Bun. tablou votiv cu chipul lui Mihai Viteazul existase in biscrica Sf. Nicolae

tr
Sucevi/a, pro11aos. Exteriorul monumentului este infi1$urat intr-o rnantie multicoloriL din $cheii Bra~ovuli(50)_ desigm in urma unor imp011ante danii tacute

''D
dominata cromatic de verdele mohorat al fondului, pe suprafaJa caruia acestui lac~ care. de mai multe decenii, devenise un loc de intalnire al
toate celelalte culori au straluciri de nestemata. Pere\ii de sud ~i de rasarit

u
vietii spirituale din cele trei Tari Romane. Nu ~tim daca in timpul sau au
ai bisericii pastreaza iconografia traditionala (Acatiswl Maicii Domn11!11i,
ca fost impodobite bisericile din Fagr~. Ocna Sibiului. Ramet ~i Lujerdiu,
Arborele lui Ieseu - cu o speciala atentie acordata filozofilor din dar este verosimil sa credem ca. in legatura cu activarea atelierclor de

St
antichitatea greaca R11gaci1111ea tuturor sfintilor), lnsa in lo.::ul pictura din Jac~urile romane~ti transilvanene. au fost executate ~i pictu-
Asediului Co11stanti11opolului, imaginea centrala este aici Acopeninuin111l rile bisericii din Barsau (iud. Hunedoara). ctitoria doamnei Elena, sotia
te
Maicii Dom1111lui. vadit inspirata de pictura icoanelor rusqti care. in acea Jui Petru eel Tanar. Copiile in acuarela. executate in secolul trecut. nu

an
vreme, ajunsesera la o larga circulatie in orientul onudox. Dar tema cea
io

sunt concludente pentru analiza stilistica a acestor picturi, d<ir pare

mai caracteristica pentru Sucevita este Seara lui loan Clinwx (Si11ait11l), semnificati vii reprezentarea in atitudini foarte variate a sfintilor din
compozitie care acopera peretele nordic, in dreptul gropni\ei ~i Biserico domneascci din T{1rgm·i,1'te,'
l

il
medalioane, ca ii a marilor ierarhi, fapt care trebuie pus in legiitura cu
ib

pronaosului. Cu un desavr~it sim! al contrastelor. arti~ au opus noua intelegere a figurii umane. in condifiile complexelor muta\ii inter- «Cina la Marta», detaliu, diaconicon.
melodica mi~care a cetelor inger~t - grup fara egal in pictura medievala venite in via\a spirituala a Tiirilor Romane catre sfar$itul secolului al

oa
B

01iodoxa ca amploare $i desavaqire - zbaterilor dezordonate ale celor XVl-lea*l. Aceluia$i deceniu ii pot fi atribuite unele fragmente de pictura
care se prabu~esc in ghearele dracilor. aflate in biserica ortodoxa din Galda de Jos (jud. Alba). de o
In directa legatura cu picturile de la Sucevifa. se cer a fi considerate irnpresionanta frumusete fiind monumentala figura a Sfantului Nicolae.

e’
invelitorile de mormant ale domnitorilor Ieremia Movila ~i Simion aflata pe tampla de zid.
Movila, aflate amandoua in muzeul manastirii. ·Amintind indeaproape Executate, cu probabilitate. tot in timpul Jui Mihai ViteazuL picturile
a$a-numitele ,,portrete sannatice'' din pictu1~'
0

’
poloneza de epocal-l8), ce decoreaza cliacc;niconul bisericii domne~ti din Targovi:;;te exprima rara
invelitoarea de mormant a Jui Ieremia Movi.fa ii reprezinta pe domnitor In
tinuta de parada, cu o larga mantie de brocart, privind scrutator pe sub
*1 De sub varuieli au fost descoperite picturi murale din sec. al XVI-lea.
cu~ma monumentala. Suntem deparfe de reculegerea tragica a
nerestaurate. inedite (TS).
inveliroarei de mormant brodate peiuru Maria de Mangop: o nestru-
mutata dorinta de autoritate, care se exprima $i dincolo de pragul vietii,
ni-1 relevu pe leremia l\1ovila ca pe un adevarat erou al timpului sau,
exponent de frunte al tipului de regim nobiliar pe care familia
233
232

Bisericct domneasca din T/irgovi.$fe,
«lntrarea in lerusalim»,
detaliu, diaconicon.
Maica Domnului «fndrumatoarea»,
mcinastirea Pangarafi-Neamf (A1uzeul
Na(iona! de Arta al Romaniei).
echivoc confluentele stilistice cu arta occidentala. Decantat ~1 pur.
desenul de expresie manierista contureaza forme de o rafinata eleganta.
carora coloritul neobi~ut de luminos ~i transparent le confora o
particulara suavitate. Scenele din ciclul hristologic (Nunw din Canu
Galileii, fnvierea 111i Lazar, lntrarea in lerusa/imi prezinta timide, dar
Bi
sesizante preocupari de sugerare a adancimii, folosind uneori chiar
efectele perspcctivei geometrice. Elementele de peisaj, ca ~i intc~sul
bl
pentru episoadele cu caracter realist situeaza aceste picturi in vecinatatea
celor de la Sucevip. cu care se inrudesc deopotriva prin vioiciunea
cromatica. prin cultivarea elegantei ~i gustul pentru decorativ.
io
Din vechea pictura a bisericii manastirii Secu (jud Nearnp nu se
pastreaza decat o foarte frumoasa reprezentare a temei Rug1ki1111e
te
(Deisis). situata pe falada sudica, deasupra pisaniei. Ivlaria este
reprezentata ca regina cu coroana pe cap, purtand ve~mint intru totul
asemanatuare cu cele ale Joamnelor din Moldova; avem de-a face cu
ca
reluarea unei variante iconografice care era cunoscuta inca din epoca Jui
~tefan eel Mare, la Voronet ;;i Pfnrau\i. Cromatica dorninata de pretioase
tonuri de vcrde, desenul de mare suplete ~i particularitatile de ordin
tipologic permit sa se aiirme ca autorul acestei rafinate open:' picturale
’’
era fonnat in ambianta pictorilor loan ~i Sofronie, creatori ai ansamblului
mural de la Sucevita.
u
Dintre numeroasele icoane care dateaza din cea de a doua jumatate a
Du
itr
secolului al XVI-lea se cuvine a fi amintite: Pieta de la manastirea
Ristrita (jud. Neamt) - opera de expresiva sobrietate -, Euna Veslire (u;;i
mi
imparte~) de la Carligi (jud. Bacau), S/in{ii Milirari de la Sucevita,
um
Maica Dom11ul11i ,,indrwnatoarea" de la manastirea Pangarati (jud.
Neamp. In deplina consonanta cu evolutia picturii murale, pictura de
tr
icoane i~ spore~t aparatul ornamental, tinzand spre compozitii mai
''D
bogate, in spatiul carora elementele de recuzira i~ sporesc importanta.
In acela$i secol al XVI-lea, pictura destinata comunitafilor roma-
no-catolice din Transilvania prezinta o configuratie destul de complexa, ca
sub semnul unor atractii stilistice bipolare: gotice pe de o parte, renas-
centiste pe de alta. Formele retardatare ale goticului se mai rnanifesta in
cadrul unor mici ansambluri de pictura murala. de asernenea in
te
configurafia unor altare poliptice, chiar daca pretutindeni pot fi recunos-
cure ;;i ecouri ale Rena;;terii, a carei instalare pe teritoriul Transilvaniei
io
beneficiase, inca din secolul precedent, a~ cum s-a vazut, de aportul
unor importanti mecenati in frunte rn regele Matia Corvin.
l
ib
La Biertan. in capela a~-zisul tum al cmolicilor, care face parte
din sistemul de fortifica\ii al cetatii tarne~L programul iconografic -
B
de~i lipsit de unitate - este dominat de temele cu caracter eshatologic: o
reprezentare restransa a Judeca1ii de apni, Arhanghelul Mi hail c1i11tl7rind
s1~flet, Maica ocrotitoare. in pofida unei cautate eleganie ~i somptuo-
zitati ornamentale, picturile de la Bie1ian vadesc prezenta unui me~tr
provincial, fntru totul reprezentativ pentru faza de trecere de la gotic la
Rena~tr. /'1''
Apaqinand aceleia;;i faze stilistice, auto)'iil picturilor ce decoreaza
capela din tumul Mariei de la Media~ da d9vada de mai multa abilitate.
Semnificativa este aici transpunerea i1) 'fresca a unui decor de tip
arhitectonic, procedeu care, chiar d<;ici'i fol~se;t o morfologie inci'i gotica
(portal in acolada cu ileuroane ~i vrejuri vegetale, ~ir de arcade), tradeaza
o concepiie decorativa proprie mai degraba Rena;;terii. Terna icono-
grafica este tot de natura eshatologica, nu lipsita de o nota amenintatoare,
234
fiindca. in locul Jui Iisus-judecator. a fost reprezentat Dumnezeu-Tatal
care sustine trupul neinsufletit al Fiului sau, grupul central fiind incadrat
de loan BotezatoruL Maria ~i cei 12 . apostoli. Cromatica bogata ~i
stralucitoare ca ;;i vigoarea desenuJui. folosirea frecventa a decorului in
,,grisaille'· sunt elemente care Retmit identificarea stilistica a me~truli
ale carui legaturi cu goticul riordic sunt mai presus de toate evidente.
Aceleia;;i epoci pot sa-i apartina ;;i picturile murale ale bisericii
evanghelice din Rupea (t}gui:a arhanghelului Mihail), dar mai importante
~r ..
sunt scenele ilustrand ·legenda Sfantului Gheorghe, ce decoreaza nava
nordica a bisericii ,.Din Deal" - Sigh~oar. Purtand o tipica armura de
epoca ~i strabatand calare un peisaj cu dealuri presarat cu arbori, Sfantul
Gheorghe pare rnai degraba un cavaler al timpului sau, datele stilistice
ale ciclului legendar lasand sa se descifreze puternica ascendenta a
''
Rena~tri, in varianta ~coli germane. in cadrul careia reminiscen(ele
ae
goticului ramaneau oricum puternice. Apartinand unor manitestari tarzii
ale goticului, fragmentele de pictura murala din biserica din satul Fo11eni
Uud. Harghita) ilustreaza cu precadere un fenomen de arta populara,
ilo
rusticizarea mijloacelor de expresie fiind principala !or caracteristica.
in opozi\ie cu pictura gotica aflata in declin, pictura de stil renascen-
an
tist este atestata la inceputul secolului al XVI-lea de cateva lucrari dispa-
rate. Atribuite verosimil initiativei episcopului Varday ( 1514 -· 1524 ),
figurile de sfinti (Andrei, Anton, o sfanta) ce decoreaza absidiola de nord
St
a catedralei din Alba Iulia, par a fi o emanatie a picturii toscane. atilt
calitatea plastica a desenului, cat ~i modeleul cromatic constituind argu-
mente in acest sens ~i lasand sa se intrevada posibilitatea ca autorul
acestor picturi sa fi fost chiar un italian. Dimpotriva, o asimilare de tip
periferic a limbajului Rena~tri caracterizeaza Judecata de apoi din nava
nordica a bisericii ,,Din Dear' Sigh~oar, notabila tou~i pentru clara
redare a costumelor de epoca ~i abilitatea organizarii grupurilor rnari.
Din ace~i familie stilistica sunt fragmentele Judecl1{ ii de apoi de pc
peretele nordic al bisericii evanghelice din Bagaciu (jud. Mure~).
databile. ca ;;i cele precedente, anterior anului I 520.
Un ansamblu mural deosebit de interesant decoreaza boltile corului
~i absidei bisericii reformate din Daia (jud. Harghita). Datand din primul
u
sfert al secolului al XVI-lea (catre 1525), acesl ansamblu are un caracter
exclusiv ornamental, fiind alcatuit din \Tejuri vegetale involburate. ln ale
St
caror complicate trasee sunt incadrate scuturi heraldice. Aspectul prin
excelcnta laic al acestui tip de decor, firesc in interiorul unei re$edinte
nobiliare dar neobi~ut intr-o biserica, trebuie pus in leg<"itura cu
an
mutatiile care interveneau in conceptia miistica a timpului. picturile de la
Daia constituind o anticipare a plafoanelor casetate care i~ vor face in
il
curand aparitia. Intr-adevar, principial contemporane cu decoratia murala
de la Daia sunt plafoanele casetate din bisericile reformate de la Gogan ~i
Adamu~ (jud. Murq). ambele decorate cu involburatc motive vegetale.
oa
cu scene biblice_ figuri de sfinti ~i mobilier heraldic. Reminiscen\ele
gotice, inca vizibile, se integreaza noii conceptii decorative, predomi-
nante fiind fastul exterior ~i egalizarea rapo1iurilor dintre imaginile
e’
religioase ~i cele cu caracter laic.
Numarul mic ~i calitatea in general rnodesta a picturilor murale de
’
arnbianta gotica ~i renascentista i~ afla o destul de consistenta
compensatie in cadrul dezvoltarii generate a picturii transilvanene din Biserica reformat{/ din Daia
primele decenii ale secolului al XVI-lea, daca se ia in considerare (jud. Harghita). decorafia pictata a
importantul capitol al altarclor poliptice(51 l. Spre deosebire de secolul boltilor absidei.
235

Biserirn evanghelica din Fi»·er
(j11d. Brasov); altarul poliptic. «Tc"iierea
rnpului Sf loan Boteziltontl ».
Bisericc1 evanghelic(J din Road(J.y
(jud. Bra.»ov); altarul poliptic «Martiriul
Sfantului loan Eva11ghelist11! ».
precedent. cand cele mai multe altare poliptice din Transilvania lasau sa
se intrevada prezenta unor me~tri straini. provcnind cu precadere din
Austna. inca de la inceputu1 secolului al XVI-lea se poate vmbi despre
constituirea unor atcliere locale capabile st\ satisfaca in scurt timp co-
menzile primite din panea comuniti'i\ilor urbane sau rurale •i_ Tinand
Bi
seama de stransul grupaj teritorial. ca ~i de elementele stilistice comune.
este de presupus ca. in primul deceniu al secolului al XVI-lea. a iiintat un
bl
atelier de altare in secuime. instalat poate chiar in maniistirea franci:;cani'i
din ~umle (!Vliercurea Ciuc). Panourile pastrate din altarele de la San-
dominic (Bww \'estire ~i fncoronarea MorieiJ. Sfrntimbru (imagini din
io
Cicl11! hrisroiogic). 5umuleu (figuri de sfimi ~i scene din 1'fora S/('in111!11i
Petru). ca $i altarul inregral pastrat Jc la Leliceni. au ca fond comun
eclectismul stilistic cu numeroase ecouri din pictura gotica a Ciermaniei
te
sudice. pictura cunoscuta probahil prin intermediul gravurilor. Stilul Re-
na~teri abia dac;'i se face simtit prin adoptarea rnodeleului cromatic. prin
ca
modul de foiosire a elementelor de peisaj :;;i prin sugerarea ad:incirnii.
In zona Tarnavelor. se pt'istreaza un grup important Je altare
poliptice cnre. dincolo de trasaturile particulare proprii fiecaruia in parte.
St
prczinta ca numitor cnmun o clara contaminare cu stilistica atelierului lui
’’
Veit Stoss. a carui larga iradiere in Polonia. Boernia. Franconia ~i
Transilvania a fost deseori senmalata de ciitre speciali$ti. $tiind ca Veit
u
Stoss era originar din Transilvania, nu va surprinde ca doi dintre fiii sai.
Du
Vitus ~i Johannes, s-au stabilit la Bra$OV $i. respectiv, la Sighi$oara. unde
itr
~i-au lntemeiat ateliere proprii de pictura $i sculptura. despre a caror
mi
activitate se face deseori referire in documentele ora$elor respective.
um
Cel mai vechi altar poliptic apartinand acestui grup pare sa fie eel din
Beia (jud. Bra$OV). datat 1512<52>. Inchinat Sfintei Ursula. a carei
tr
Jegenda este ilustrata prin patru episoade. altarul din Beia prezinta
''D
(arnnci ciind canaturile sunt !nchise peste scrinul cernral) opt momente
din ciclul Patimilor. De forma dreptunghiulara, panourile polipticului au
u
partea superioara decorata cu moti\'e vegetale. ce par inspirnte de ca
brocarturi. U$Ur modelate in relief ~i poleite cu aur. Compozitiile cu
multe personaje sunt inghesuite in prim plan, dar exista $i o evidenta
preocupare pentru sugerarea cadrului, iar elementele arhitectonice ale
te
acestuia fac directa referire la arhitectura italian{\ pe care me$terul o va fi
cunoscut prin intermediul unor srampe. Costumele fasruoase, unele
io
poloneze, contribuie. odata cu eclectismul stilistic. la stabilirea unor
legaturi cu ~coal Jui Veit Stoss, pentru altarul din Beia fiind acceptata in
l
ib
general atribuirea in favoarea unuia dintre descendenii i direqi ai
maestrului, poate Johannes.
inrudit stilistic ~i parand ca apaqine aclei~
B
perioade. altarul fostei
manastiri dominicane din Sigh~oar prezinta mai multe scene din l "iufa
Sffmtului Martin. $i aici, partea superioara a panourilor este decorata cu
motive vegetale modelate in ipsos $i poleite, iar compozitiile aduse in
prim plan f:;;i complica expresia datorita abundenrei vestimentare.
inchinat tot Sffmtului Martin. dar avanq' ~i un numar de scene ce
ilustreaza Ciclul Parimilor. altarul din Fi:;;d (jtid. Bra:;;ov) a fost executat
., Pentru bibliografia altarelor poliptice din zona sibeasca a Transilvaniei,
restaurate, a se vedea Gisela ~i Otmar Richter, Siebenbiirgische Fliige/u/1iire,
Thaur bei Innsbruck. 1992. Pentru arta sa~ilor din Transilvania, a se vedea
Catalogul expozi\iei organizate de Muzeul BruJ,,enthal din Sibiu, .. 800 de <111i.
Biserica gemwnilor din Transifrunia ", Thaur bei Innsbruck, 1991 (TS).
236
in anii 1520 - 1522. Dincolo de evidentele inrudiri stilistice cu altarele
de la Beia :;;i Sighi:;;oara. este de rernarcat aici o rnai mare I ibertate in
interpretarea grupurilor compozi\ionale. coloritul mai vioi ~i o rela\ie mai
striinsa cu plastica volumelor.
llustrand in douasprez~ episoade ciclul hristologic (de la Euna
Vestire pana la fnviere). altarul din $mig (jud. Sibiu) ( 1515 l 520) pare
sa provina tot din atelierul sighi:;;orean. chiar daca scenele prezinta
evidente contaminari J.l.f1 ·stampele lui Di.irer. Corn.:ep\ia ansamblului ~i
panicularitatile de e~cuti sunt convergente cu cele ale pieselor anterior
mentionate. iar refrrirea la Dtirer este lesne de inteles daca se ia in
considerare larga cireulatie a gravurilor acestuia. ca $i pozitia prin
excelenta eclectica a atelierelor provinciale care nu erau omogene.
calfele putand avea forma\ii diferite de ale me~truli principal.
''
observatie valabila ;;i pentru atelierul Jui Johannes Stoss. din Sighi;;oara.
care era ~juta de me~trul
ae
Cristian.
De curand restaurat. allarul din Dup~ (jud. Sibiu) 1522 - este un
pretios document de arta locala. nu nurnai pentru ca ansamblul decorativ
ilo
este asemanator cu eel al polipticelor citate mai sus. ci $i pentru ca
scenele sunt !ndeaproape inspirate din cele ale marelui poliptic de la
Media$. Mai putin indemanatic dedt inainta$ul sau. autorul altarului din
an
Dupu$ reu$qte sa realizeze imagini de o frusta expresivitate. stangaciile
artistice fiind compensate de pretiozitatea artizanala a executiei. Lui
Johannes Stoss ii mai este atribuit altarul din ;;oro;;tin (jud. Alba) (c3tre
1525). decorat cu douasprezece imagini din ciclul hristologic. De$i
provine cu siguranta din atelierul sighi;;orean. fapt confirmat ;;i de
caracteristicile de stil ale statuilor de lernn din scrinul central, altarul
Biserica er. din D11p11.y (jud. Sibiu ):
poliptic din Roada$ (jud. Bra;;ov) a fost realizat dupa moanea Jui altarul poliptic. ,Jntlllnirea lui A 1n1m11
Johannes Stoss. amor prezumat fiind fostul sau colaborator. Cristian. cu Melchisedec".
Panourile sunt decorate cu scene din viata Sfiintului loan Botezatorul. a
Sfantului loan Evanghelistul ~i (atunci ciind canaturile sunt inchise) cu
imagini din Ciclul hristologic. Tratarea este rnai lihera. chiar nervoasa.
cu o mai buna intelegere a cadrului arhitectonic. iar in scenele din ciclul
hristologic se poate vorbi !;'i despre prezenta unui retorism de tip baroe.
Amintind in treacat altarele din Bagaciu (1518). Bruiu (1520). ~aie
(1511-1525), Cund (cca 1525). ne vom orri in continuare asupra
mqterului Vincentius .. Cibiniensis .. caruia i se dritorea7a mai mulle po-
St
liptice deosebit de importante pentru tlustrarea procesul11i de absorbire in
pictura transilvaneana a limbajului renascentist Activ la Sibiu. inca din
anul 1500. Vincentius a executat rnai rnulte altarc. colabor:md cu socrul
an
siiu. sculptorul Simion. Cea mai pretioasa opera rezultata din colaborarea
celor doi me~tri este altarul din Tatarlaua (anterior la Jidvei ), executat in
anul 1508. Infati~<l
il
figurile mai multor sfinti (Valentin. Dumitru.
Dorothea. Margareta. Ecaterina. Barbara. loan Boteziitorul. loan
Evanghelistul. etc. l. irnaginile altarului din Tatarlaua aduc ca elernente
oa
ck nuutate stilistica o mai buna in\elegere a anatomiei. redarea
convingatoare a nudurilor. ca forme $i musculatura. o reala ~tin[a a
Vi11ceJZti11s din Sihi11. '' lisus ~·i Moria».
mi$carilor in spa\iu. desenul nen os ~i coloritul sprinten. Aparitia figu-
e’
detaliu dintr-o predelil I M11ze11/
rilor cu craniul turtit ~i frunte joasa justifica o posihila cunoa$tere a
Brukenthal, Sibiu).
picturilor create de Lucas Cranach. de la care ar fi putut fi preluata $i o
’
anume exuberanta in organizarea compoziPonalii a ve~mintlur.
ln biserica evanghelica din Cincu (jud. Bra$OV) se pastreaza o parte
din altarul poliptic pe care Vincentiu.:; 11 executase in anul 1521 pentru
biserica din Mo~na. Panoul principal reprezinta Necredin(a lui Toma,
237
-----------------------------
pretioasa compozitie in cadrul careia grupul apostolilor alctuie~ un tel
de fundal pentru figura lui lisus care se decupeaza luminoasa, constituind
nu numai centrul geometric, dar ~i eel sirnbolic al intregii imagini.
Efectele de lumini'i ~i umbra sunt abil dozate, iar adiincimea cadrului e
sugerata cu priceperea unui bun cunuscator al picturii renascentiste.
Bi
Luneta altarului, de fonna semicirculara. tipica ~i ea pentru stilul
Rena~tri, ii infat~ez pe Sfilntul Cristofor trecand raul cu Ii"us prune
bl
pe umeri. Din atelierul Jui Vincentius provin ~i doua predele pastrate la
Muzeul Brukenthal din Sibiu. Cea mai importanta. fosta la biserica
evanghelica din Cisnadie ~i datata 1525. cuprinde mai multe episoade din
io
Via{a SjJ11111!11i Sen~r. patronul tcsatorilor; cealalta ii intar~cz pe lisus
insorit de un co11egiu de ingeri, aparaml in fa!a Mariei. Ambele predele se
te
caracterizeaza prin abundenta decorului arhitectonic. a carui distrihutie in
adancime asigura (mai ales in cazul predelei de la Cisnadie) o clara
organizare a episoadelor secundare.
ca
In directa !egatura cu atelierul Jui Vincentius poate fi explicata ~i
frumuasa luneta decorata cu scena Bote::ului lui fous. pastrata in biserica
din Ncm~a. Este Jocul sa amintim ca pictorul Vincentius din Sibiu a
practicat ~i pictura mural a, cateva fragmente (din Cic/11! Parimilor),
’’
datand din anul 1522, fiind vizibile in biserica rcformata din Ocna
Sibiului.
in biserica e\ anghelica din Biertan (jud. Sibiu) se pastreaza un altar
Du
itr
poliptic datat 1515, care, atat prin dimensiunile sale neobi~mlt de mari.
cat ~i prin abundenta programului iconogratic, ocupa un Joe de excep\ie
mi
in ansamblul picturii transi!vanene din primul sfert al secolului al
um
XVI-lea*'. Alcatuit din mai multe canaturi, mai mari ~i mai mici. el
cuprinde nu mai put in de douazeci ~i opt de imagini: figuri de sfinti.
tr
scene din ciclul Mariei ~i din ciclul hristologic. Autorul picturilor de la
''D
Biertan era un eclectic virtuoz, care cuno~tea pictura Jui Schongauer, de
asemenea pe aceea din Tarile de .los, de unde a preluat numeroase
u
elemente ~i compozitionale ~i iconografice. semnificativa fiind in acest
sens deosebita importanta acordata familiei Sfintei Ana careia. in ace~i a
ec
vreme, pictorul Quentin Metsys ii consacra marele sau altar aflat astazi la
Muzeul de arta din Bruxelles. Compozitiile sunt organizate cu multa in-
ventivitate. vadind o reala placere a naratiunii. figurile sunt frumoase.
t
purtand pecetea unei atitudini calofile, fapt lesne de recunoscut ~i in fastul
io
ornamental al vestimenta\iei. Desenul este sensibil, cu o curgere sprin-
tena, coloritul variat este armonizat cu sensibilitate. toate aceste calitati.
l
ib
de curand puse in valoare prin lucrarile de restaurare, permi(and
lncadrarea altarului de la Biertan In familia operelor reprezentative pentru
B
emanciparea stilistica a picturii transilvanene.
Tot in categoria operelor de seama. lesne de atribuit unor me$teri
veniti de peste hotare, se numara ~i marele altar poliptic aflat In biserica
•) in conformitate cu cercetari mai noi, problen.1tfaltarului de la Bie11an se
pune In alti termeni, cf. Tereza Sinigalia, Le P-Cf~1/Jie de Biertan, In RRHA.
198..+, p. 57-81. Altarul este compus dintr-o par'te centrala, care atunci ciind este
deschisa ofera privirii panourile decorate c~· scene din via\a Mariei ~i a Jui
Iisus, pe panoul reprezentiind scena Iisus la 12 ani In templu afliindu-se anul
1484. Ciind altarul este inchis, pe fetele exterioare sc atla figurile in marime
mai mare decat cea naturala a cel6r patru Sfinti Parin\i ai Bisericii Catolice.
Biserica evanghelicii din Biertan
(jud. Sibiu), altarul poliptic, «Joachim
Anc1», «Na.yterea Mariei».
!ji
recuperate prin restaurare, ca ~i un nurnar de sfinti )i de sfinte inconjuriind-o pe
Fecioara. Partea superioara a altarului are pe rama panoului central men\ionat
anul 1515. iar predela-poliptic a fost datata 1523 (TS).
238
evanghelica din Seb~ (jud. Alba), databil in anii 1518 - 1526. Spre
deosebirc de imaginile sculptate. statui ~i reliefuri, care vadesc prezenia
unui me~tr din ambianta lui Pavo! di~ Levoca, panourile pictate sunt
opera unui artist provenit din ~coal Dunarii, dar care utiliza cu destula
abilitate elemente preluate din_ Stampele lui Dilrer. Compozitiile, avand
ca tema episoade din ciclu! hristologic. beneficiaza de fundaluri bogate,
cu vadita intelegere a perspiectivei geometrice. fie ca este vorba despre
interioare, fie despre pei~lj in spatiul liber. Yorn observa, insa, ca gru-
purile de personaje ser~duna
in prim plan. astfel incat se poate vorbi
despre o juxtapunere a primului plan, care contine imaginea biblica pro-
priu-zisa, la reprezentarea fundalului peisagistic sau de scenografie
interioara.
Dupa anul 1530, in condi(iile din ce in ce mai nesigure pe care
''
ecourile Reformci le creau pentru existenta imaginilor religioase pictate
sau sculptate, lmpuiinarea numarului de altare poliptice din Transilvania
ae
apare ca fireasca. Impresionant prin proportii, altarul de la Halchiu
(jud. Brasov), datand din 1530. ilustreaza Ciclu! Patinzilor si martiriul a
ilo
patru apostoli, intr-o viziune eclectica. dar proprie Renasterii. Ultimul
grup important de altare se pastreaza in secuime, la Cetatuia ( 1530), Ia
Armaseni (1543) ~i la Jimbor (catre 1550). Parand a fi faurite de mesteri
an
loca!i, toate aceste poliptice prezinta. dincolo de aspcctul eclectic.
semnele unui pronuntat proces de provincializare, ceea ce poate explica
St
$i un anume recul catre formele picturii gotice tarzii.
u
Broderiat53)
Daca se tine seama de numarul pieselor pastrate ~i totodata de
numeroasele referiri documentare privind daniile domne~ti ~i boier~t.
se poate spune ca. in cursul secolului al XVI-lea. broderia a ocupat un
loc important in creatia artistica din Tiirile Romane. in Moldova. unde
ateliercle de broderie din secolul precedent beneficiasera de statornicul
sprijin din partea domniei ~i unde. in epoca Jui $tefan eel Mare. se
ajunsese la inchegarea unui stil original caracterizat prin monumenta-
litatc ~i nobila incarcatura morala. formele devenite traditionalc i~
St
pastreaza autoritatea. dar. a~ cum s-a obscrvat ~i in domeniul picturii
murale, interpretarea imaginilor se deplaseaza progresiv catre o viziune
pre\alent decorativa. ajungiindu-se la finek veacului, in timp11! Movi-
an
le$tilor. la imagini de savanta claborare, a caror principala caracteristica
este conventia de ceremonial. Pentru Tara Romaneasca, primele decenii
ale secolului al XVI-lea datoreaza activitatii ctiore~
il
a domnitorilor
Radu eel Mare $i Neagoe Basarab un impresionant numar de brodcrii.
din nefcricire multe dintre acestea risipite in intregul orient ortodox,
oa
fi ind daruite unor manastiri athonite (Xenofon. lviron. etc.). sarbesti
(K.rusedoL Decani. etc.) bulgarqti ( Rila), altele ajungand 'in muzce
straine (Moscova, Belgrad, etc.). Dinco lo de uncle particularitati locale,
e’
broderiile din Tara Romaneasci:i prezinta. asemenea celor din Moldova,
ace~i deschidere catre decorativ. in plus fiind de remarcat aparitia mai
’
frecventa a tablourilor votive, prilei de implicare in compozitia
broderiilor liturgice a unor irnagini cu profund caracter laicizant. Dvera «Schimbarea lafata».
Executata, in anul 1510, de mqterii Zosima $i l\fardare - primii mllniistirea Slatina, 1561, detalii.
brodeuri romani cunoscuti marea dvera daruita de domnitorul Bogdan Muzeul Na{ional de Artii al Romllniei.
239

Bi
bl
io
te
ca
Epiwfdonar de Alexandru Uip11.ynea1111
mclmlstirii Shuina, 1556, Muzeul
Va{ional de Artl'i al Ro111aniei.
al III-lea manastirii Putna este, atat prin dirnensiunile sale neobi!?nuit de
mari (2J8 x 1,92 m). cat ~i prin compozitia sa il:onografica, o piesa
deosebit de importanta, poate cea mai insemnata pcntru intrcgul secol $i.
in orice caz, una dintre cele mai interesante broderii mcdievale de
ambianta stilistica post-bizantina. in campul central a fost reprezentata
Adormirea Maicii Do1111111lui, imagine incadrata de 12 medalioane
florale, in fiecare atlandu-se reprezentarea ceta\ii in care predicau
apostolii in clipa in care a fost vestita moartea Mariei.
A$a cum s-a comentat. organizarea de ansamblu a broderiei, cu
intregul sau program iconografic, este profund originala $i demonstreaza,
o data mai mult, capacitatea mediului artistic ~i carturarcsc al Moldovei
de a elabora programe iconografice noi, fara sa fie necesara utilizarea
unor prototipuri de obar!?ie bizantina. Cele 12 medalioane, in care sunt
figurate cetatile evanghelizate de apostoli, au prilejuit autorilor
ec
cartonului crearea unor peisaje sintetice, deosebit de expresive, sugcrand
posibilitatea unei contaminari cu pictura Rena$terii. ale carei ecouri vor
t
fi ajuns. tara indoiala, $i 1n Moldova acelui timp. Vrejul vegetal, care
io
cuprinde in ochiurile sale cele 12 medalioane. porne~t
astfel ca intregul motiv poate fi asimilat cu pomul l'iefii, dar nu trebuie
l
neglijata nici asemanarea cu Arborele lui lese11, deseori prezent in pictura
ib
murala din epoca Jui Petru Rare$. Un frumos epitaf daruit de Bogdan al
III-lea, pastrat la manastirea Rila (Bulgaria), constituie o confirmare a
B
faptului ca atelierele de broderie din Moldova erau foarte active in
primele decenii ale secolului al XVI-lea.
Acela~i interes pentru broderie poate fi consemnat $i in Tara
Romaneasca, unde somptuoasele biserici de la Dea.Ju $i Curtea de Arge$
vor fi generos inzestrate de catre ctitorii !or. f~,
Di~1 biscrica episcopala de la Arge;;, .I?~ ~are Ncagoe Basarab ;;i
doamna Despina o infrumuseiasera cu numc:roase broderii, se pastreaza o
dvera (azi la Muzeul Armelor din Kremli1'iul Moscovei) databila in anul
151 7 !j>i avand ca tema Coborarea . de pe cruce. Conceptia monurnentala
~i tragismul continut al imaginii aduc aminte de broderiile epocii lui
E]Jitaf'donal de Alexandru Lclpw;neanu
mdnastirii Shaina, 1556. detaliu.
$tefan eel Mare, desenul rafinat :;;i cromatica sobra. culorilc de matase
albastru, ro~u ~i verde fiind, cu subtilitale, exaltate de vecinatatea firelor
240
de argint. Gesturile masurate ~i nobletea expresiei confera acestei
broderii valoarea unei opere de referinfa. sporind :;;i mai mult regretul
pentru pierderea pandantului sau: Dvera Pltmgerii, despre care. exista o
sumara menfiune in jumalul de .caliit'orie al lui Paul din Alep. In partea
inferioara, dvera de la Arge~ ~1'e un tablou ctitoricesc cu Despina doamna
~i cele trei fiice: Stana, Roxandra ~i Anghelina. reprezentate in costume
princiare, cu coroane pc c~p: redactarea compozitionala a imaginii votive
fiind intru totul asemi}~tor celor din pictura murala sau din icoanele
r,f'
epocii. •
Parand a stabili o legatura intre broderiile din Moldova !?i cele din
Tara Romaneasca. dvera daruita de Vintila Voda (1532-1535) manas-
tirii athonite Kutlumus are ca tema Arborele vie{ii. in partea inferioara
este reprezentat donatorul, cu sotia sa Rada ~i fiul sau Draghici, modul
''
de reprezentare aducand aminte de tablourile votive din vremea lui
Neagoe Basarab. Tabloul votiv ocupa un loc important ~i in economia
ae
compozitionala a celor doua dvere - mare !?i mica daruite de Alexandru
Lapu!?neanu manastirii Slatina in amt! 1561. Inspirata compozitional din
ilo
dvera Jui Bogdan, din 1510, dvera mare de la Slatina - cu tema centrala
Schimbarea la fa{cl - are un chenar foarte lat, cu un bogat vrej care
descrie 15 medalioane in campul carora au fost reprezentate marile
an
sarbatori ale anului bisericesc. Executia este de rafinata acurate\e. dar
tendinta de miniaturizare a figurilor !?i precumpiinirea ornamentalului
rapesc, acestei piese calitatea monumentalului pe care am remarcat-o l~
St
’’
broderiile mai vechi. in reprezentarile votive. Alexandru Lipu~nea ~1
doamna sa Ruxandra aduc o nota de ceremonial necunoscuta pana acum
u
broderiilor din Moldova, dar deseori 1nUilnita la broderiile din Tara
Du
itr
Romaneasca.
De!?i pa!?e~t cu pu}in peste limita finala a veacului, dvera daruita de
mi
marele ban al Craiovei, Preda Buzescu. bisericii din Stane~i
um
se alatura
grupului traditional prin conceptia sobra ~i echilibrata a compozitiei.
Imaginea Riistignirii. care ocupa campul central. este redactata cu
tr
evidenta economie de mij loace. Jara recuzita de prisos. dar trebuie
''D
observat ca largul chenar oval recurge la elemente descriptive, prevestind
u
o noua atitudine in conceptia decorativa. Spre deosebire de daniile
domne!?ti integral brodate 5i folosind foarte mult firul de argint ~i de aur.
a Jvera de la Stane!?ti are intinse suprafete lipsitc de brodcrie, lundui
St
supmi din matase de culoare vi~ne constituind astfrl o dominanta
cromatica ~i un element de unitate cornpozitionala.
Din categoria broderiilor de mari dimensiuni foe parte ~i epitafurile.
an
exemplarele cele mai importante fiind realizate in Moldova. Pastrand
dintr-o glastra,
structura compozitionala de baza stabilita Inca din vremea lui Stefan eel
il
Mare. epitafurile moldven~ti din secolul al XVI-lea introduc progresiv
mai multe motive ornamentale. odata cu aceasta tragismul cnntinut al
pieselor mai vechi fiind inlocuit de o exteriorizare descriptiva a
oa
gesturilor. Acest proces poate fi urmarit incepand cu epitaful daruit de
vistiernicul Gavril 1 rotu~an bisericii Voronetului (IS 16 ), la epitafuri le
daruite de Petru Rarq manastirii Dionisiu de la Athos (1545), de
e’
Alexandru Lapu~ne manastirii Slatina (1567) ~i de [eremia Movila
manastirii Sucevita ( 1597). La acest din urma epitaf este de observat ca
’
hordura decorativa contine numeroase mofrve care se regasesc ~i in
Dvera donatcl de Alexandru Ldpu,rneanu
pictura murnla de la Sucevi(a: de ascmenea este de retinut faptul ca mdnastirii Slatina, l 561.
aureolele personajelor au conturnrile marginite cu perle. detaliu - portretul donatorului,
A vand pentru Tara Romaneasca o importanta comparabila cu cea a Muzeul Narional de Artil al Romaniei.
241

Epitrahi/11! de la manastirea
Bistri/a-Valcea, detaliu, Barbu
Craio1'escu (calugdrit Pahomie) ~i so{ia
sa Negoslava, 1\111ze11l Na{ional de Arta al
Romaniei.
Tetraevanghelul de la Putna din
1504 - 1507, Eva11ghelist11l Matei,
Muzeul manastirii Putna.
epitafurilor din Moldova, epitrahilele secolului al XVI-lea constituic un
grup de o remarcabila importanta anistica, destinatia lor ca ornat de
ceremonial liturgic prilejuind adevarate pcrforrnante din punctul de
vedere al execu\iei. Epitrahilul daruit de Radu eel Mare irn1nastirii
Govora $i avand in compozitia decorativa figurile lui lisus ca mare preot.
Bi
a Maicii Domnului $i a Jui Joan Botezatorul, precum $i ale rnai multor
apostoli $i ierarhi, impresioneaza prin eleganra conceptiei $i prin
bl
abundenta elementelor ornamentale, broderia fiind executata cu o rara
maiestrie, din fir de aur. argint $i matase coloratil. pe fund de mi.Hase
''
ro$ie. De o calitate sirnilara este $i epitrahilul daruit de Neagoe Basarab
io
$i doamna Despina rnanastirii Arge$ (aflat azi in pastrarea rnanastirii
ae
athonite Xenofon). Estc de remarcat la acest epitrahil folosirea unui
te
decor din $nur rasucit, care aminte$te de braul bisericii episcopale de la
ilo
Arge$. Pe poale se afla portretele lui Neagoe Basarab cu fiii $i al
doamnei De:opina cu fiicele, modul de reprezentarc aducand aminte de
ca
an
roate celehtlte tablouri votive ale lurninatului domnitor.
Datand din 152 L epitrahilul daruit manastirii Bistrita-Yalcea de
Barbu Craiove~cu ;;i sotia sa Neagoslava se individualizeaLa prin tablou\
St
votiv, de data aceasta fiind vorba despre o reprezentarc cu pronuntat
’’
caracter realist. Epitrahilul de la Tisrnana sau eel daruit in 153 7 de
domnitorul Radu Paisie $i de fiul sau Petru manaslirii Esfigmenu, de la
u
muntele Athos. eek doua epimanikia (manecute) ;;i cele doua poak de
Du
Molitvenicul, Liturghierul, Evanglzeliarul, Pravila. etc.) a caror circulatie Tetraevanghelul din I 504 - 1507,
itr
icoane daruite in 15,15 de egumenul Simion manastirii lviron, pocrova\ul va contribui la restrangerea necesitatii manuscriselor caligrafiate cu arta Putna, ((Evanghelistul loan ~i
daruit de doamna Elena Rarq manastirii Putna, cele trei pocrovete $i impodobite cu miniaturi. in aceasta situatie nu va surprinde daca, in inva(dcelul sdu Prohor».
mi um
(,5fin/irea painii, Sfin{irea vi1111!1ti, lnjunghierea 111ielului) daruite de cursul secolului al XVI-lea, manuscrisele somptuoase vor aparea destul
mitropolitul Grigorie Ro;;ca ( 1559, azi la manastirea Dragomirna), de rar. Monahul Evloghie, Tetraevanglzelul
epitrahilul daruit de vornicul Ion Mo\oc (cca 1556 - l 561 ), epitafu l de la Printre exceNiile pretioase se afla Tetraernnghelul daruit de din I 554 -1555, « Evanghelistul Luca».
tr
Sucevita ( 1592 - 1593) sau epitrahilul daruit de Preda Buzescu $i so\ia sa postelnicul Marc ea ( 1519 ). care se caracteri zeaza prin frontispiciile
''D
Catli~ (azi la manastirea Varlaam, de la Meteore, in Grecia) se alatura inguste decorate cu entrelacuri a caror organizare compozitionala este
u
tezaurului de broderii romane$ti din secolul al XVI-lea, asupra caruia alcatuita din mai multe cercuri legate intre ele. Un Tetraevanghel de Ia
cercetarile viitoare vor putea aduce importantc clarificari, mai ales prin manastirea Bistrita-Valcea fusese decorat cu mai multe miniaturi -
publkarca numeroaselor piese raspandite peste hotare. a reprezentari ale evangheli;;tilor ;;i ilustratii ale tcxtului biblic - din
St
ec
nefericire toate distruse. Deosebit de valoros este Tetraevanghelul daruit
de Alexandru al II-lea Mircea ( 1568 - 1577) ;;i fiul sau Mihnea (opera
Miniaturat5-t)
an
t
aflata astazi la manastirea Sucevita). Pornind de la vechi modele
io
bizantino-balcanice, acest Tetraevanghel are o abundenta decoratie
Vorbindu-se despre mediul cultural-artistic al Tarilor Romane de la figurati\·ii care se strecoara prinlrc randurile textului pe care ii dubleaza
l
lnceputul secolului al XVI-lea, s-a l'acut nu o data rderire la capacitatea
il
ca un fel de comentariu continuu. De remarcat ~i repetata aparitie a
ib
de receptie, la promptitudinea cu care a $tiut sa preia unele inorntii, tabloului votiv cu figurile celor doi donatori. Catre sfftr$itul sccolului,
unele de natura revolutionara, din marile centre ale Europei
ilustrarea manuscrisclor imbraca forme cu caracter mai popular.
oa
B
contemporane. Un impo11ant argument in acest sens este faptul ca. in
prevalente fiind ornamenlele vegetale 1ntr-o interpretare cu caracter de
pofida grdelor imprejurari istorice $i a neincetatei amenintari turce;;ti. in
notatie realista. A$a sunt numeroasele manuscrise datorate protopopului
Tarile Romane tiparul a fost adoptat inca din primii ani ai secolului al
e’
loan din Katovo (lugoslavia), activ la Craiova - ca Evanglzeliarul din
XVI-lea, cu mult inaintea altor tari europene. Merita sa fie subliniat
1583 - in ale carui frontispicii au fost rezervate medalioane polilobate
adevaru\ ca primele caqi tiparite de me~trul Macarie (Lirurghierul,
pentru reprezentarea evangheli$tilor. In randul pieselor de exceptie se
1508; Tetraevanghelul, 1512) sunt 1ndeapro~
’
inspirate de ar!a
numara $i Evangheliarul copiat ~i impodobit de episcopul carturar Luca
manuscrisului: de la tipul de litera pana la Jrontispicii ;;i initiate. In
de la Buzau ( 1594, azi la Ierusalim ).
continuare, la Targovi~te se va dezvolta un important centru de tiparituri,
Nici in Moldova manuscrisele secolului al XVI-lea nu se vor mai
printre celc mai pretioase realizari fiind Molitve11ic11l 0?45) tiparit de
ridica la nivelul atins in secolul precedent, ale carui capodopere - ca
me;;terul Dimitrie ;;i bogat inzestrat cu xilografii. In continuare.
activitatea de tipograf a Jui Coresi, fonnat la Targovi$te, dar activ la
Bra;;ov ( l 556 - 1583 ), va face posibila raspio1ndirea in Tari le Rornane a
unui numar important de lucrari (Lucrul aposw/esc, Psaltireo, Cazonia,
243
242
 parte, din piese de podoaba (inele. cercei. cercei de tampla, diademe.
coroane. manere de sabii, paftale, etc.). Paharele sunt in general de forma
cilindricil cu buza larg evazatil, ase!nenea unei palnii. Executat prin
ciocanire. in Tara Romaneasca. _deccirul paharelor are aspectul unor ~erpi
Evangheliarul Jui Gavril Uric - var fi In continuare privire cu respectul infa~urt,in timp ce in Tran,sllvania se prefera motivele florale (paharul
datorat marilor modele. Vom menTiona tou~i: Tetraemnghe/11! copiat $i
de la manilstirea Marginei1i, 1559 - I 568; paharul de la manastirea
ilustrat de ieromonahul Macarie (1529). care se pastreaza astazi la Tismana, 1555 - 1560; p_ciliarul de la manastirea Tismana executat de
manastirea Rila (Bulgaria\, Evanghe!iarul doamnei Eidta Rare~ ( 1551, me~trul sibian Balth#r Fleischer, inainte de 15 51: paharul logofatului

Bi
azi la biblioteca Patriarhiei din Ierusalim), Terrae1•1mgheliaml caligrafiat Luca Stroici, 1591, azi la Muzeul din Zagreb).
de monahul Evloghie de la Putna ( 1554 - 1555 ), Tetraevanghelwrul Pocalele care s-au pastrat provin din atelierele transilvanene, chiar
logofi'itului Matei~ (1560), Tetraevangheliaru/ logofatului Albota dacil ele au ajuns ulterior in zestrea unor manastiri din Tara Romaneasca.

bl
( 1569 J, Tetraernngheliarul logofatului Ion Golia ( 1575. azi la Biblioteca De la inceputul secolului al XVI-lea dateaza trei pocale asemanatoare Stema Tllrii Romanqti pe anaforni{a de
de Stat din Kiev). Despre acest din urma rnunuscris istoricul loan intre ele, douil daruite manilstirii Bistrita-V alee a de catre fratii la Tismana ( 1514).
Bogdan, care I-a descoperit ~i studiat, a scris cu entuziasm.

''
io
Craiove~t. altul daruit manastirii Tismana. Deasupra unci talpi
considerandu-1 in randul celor mai pretioase realizari de arta veche

ae
hexalobate, decorata cu traforuri gotice, cu bulbi ~i flori puternic
roman ease a. reliefate. se ridica un picior in torsada pe care este fixata cupa decorata

te
cu bumbi, flori ~i vrejuri vegetale aplicate. Ansamblul decorativ este de o

ilo
sesizanta somptuozitate. iar din punct de vedere stilistic se recunoa~t
inganarea de forme gotice ~i renascentiste. Canile cu capac apartin mai

ca
Asta metalelor(SSJ

an
ales jumiitiitii a doua a secolului ~i exprima cu precadere moda
Rena~tri. in general scunde, mai rar inalte, ele sunt abundent decorate
Tetraevanghelul logofiitului Matei.~·, Daca se compara datele furnizate de documentele de epoca (scrisori, prin ciocanire, gravare ~i aplicare de elemente turnate, repertoriului

St
( 1560 ). « Evanghelistul Luca». inventare, contracte) cu materialul pastrat in diverse coleqii ~i rnuzee, ornamental. de inspiratie vegetala, fiindu-i deseori asociate reprezentari

’’
rezulta ca cea mai mare parte a operelor de argintarie $i aurarie. mitologice (cana cu capac de la Biertan, canile de la Bra~ov. Prejmer,
executate de-a lungul secolului al XVI-lea, a disparut pentru totdeauna. Sibiu, etc.).

u
Chiar $i in aceste conditii. se poate afirrna ca secolul al XVI-lea a Numarul pieselor de podoaba executate din metale pretioase. ~i a~

Du
itr
prilejuit o remarcabila intlorire a anei metalelor ~i ca. in pofida grelelor destul de mare, a sporit neincetat In ultima vreme, ca urmare a
imprejurari istorice deseori invocate, ea a reu'?it sa recepteze cu sustinutelor cercetari arheologice. Merita sa observam ca. de~i foarte

mi um
sensibilitme de seismograf numeroasele mutatii intervenite in gustul multe dintre comenzile de argintarie erau executate de me~tri sa~i din
artistic al acelor timpuri. Bra~ov. Sibiu sau Bistri\a. datorita faptului ca doamnele ~i domnitele
Ca ~i pana acum, cele mai multe ateliere de aurari ~i argintari au romane au pastrat. ~i in secolul al XVII-lea. un aparat vestimentar de

tr
existat in ora'?ele transilvanene unde. la Sihiu, C'luj. Bra~ov, este traditie bizantina. cu o larga folosire a diademelor ~i cerceilor de tampla,

''D
consemnata prezenra simultana a 30 40 me~tri deodata. Grupari mai multe bijuterii au ramas fidele formelor traditionale. De o bogatie cu

u
mici existau la Bistrip, Alba Tulia, Oradea, Baia Mare, Satu-Mare, adevarat princiara sunt cerceii descoperiti la Suceava. la la~i. la Comana
Sigh~oar. Media$, concurenta dintre centrele de aurari degenerand nu o ~i la Tisau. Imbinand mai multe tehnici dewrati ve ( filigran. granule, Ferecatura de la mandstirea
ca
data in conflicte urmate de lungi ~i complicate procese. Printre principal ii pietre pretioase, perle ). cerceii secolului al XVI-lea exprimii o aJeviirata Bistri(a- Valcea ( 1519 ).

St
me$teri cunoscuti merita sa fie amintit Blasiu din Bistrita. Francisc nostalgic a formelor bizantine, transmise, desigur, prin bijuteriile de
Kepiro din Cluj, Simian din Bra$OV - care a devenit ~i castelan al
te
familie. Inelele. fie sigilare. fie lmpodobite cu pietre. par mai receptive la
Branului, Balthasar Fleischer din Sihiu. innoirea decorativa a epocii. ca 5i paftalele, dqi nu lipsesc nici piese la

an
io

in Moldova, principalul centru de argintarie sc afla la Suceava, dintre care reluarea modelelor biz:antine pare sa fi fost mediata de ateliere
me~tri mai cunoscuti fiind Petre $i Toma. care in 15::29 erau folositi de balcanice ~i chiar otomane. Coroanele de aur au fost foartc raspandite.
Pocai de la Tismana
l

il
Petru Rare~ ca soli la Bistrita, de asemenea Ciliga :;;i Joachim, autorii unei dar, din nefericire. doar cateva exemplare s-au pastrat. ca frumosul
ib

(Muze11! Na(ional de Arta al Romaniei). pretioase forecaturi. La Targovi~tc exista. de asemenea, un atelier de exemplar datorat unui me~tcr clujean. din 1564. $i care este alcatuit din
argintarie, dar pentru lucrarile rnai pretentioase dornnii Tarii Romane$ti mai multe medalioane legate intre ele cu verigi, fiecare medalion fiind
B

oa
se adresau me~trilo sa~i din Sibiu ~i din Bra~ov. In amt! 1511, doamna decorat cu clemente heraldice.
Voica, sotia lui Mihnea Yoda, dadea me;;terilor din Bra;;ov aur ~i argint Deosebit de semnificativa pentru arta sornptuara a epocii este sabia
pentru a-i lucra ::24 de cupe necesare la nunta fiicei sale Ruxandra, iar de paradii a judelui din Bra$OV. executata. in 1549, de aurarul Sirnion din

e’
Neagoe Basarab $i doamna sa Despina Jaceau numeroase comenzi, atilt ace! ora$. Pe teaca aurita aparc o bogatii ornamentica specifica
la Bra;;ov cat ~i la Sibiu, o lucrare deosebit de impqJ1'anta fiind coroana Rena~tri: stema ora5ului Bra$OV ~i figurile lui Hector, Andromaca $i
doamnei Despina, pentru care se platea suma uria~$'

’
de o mie de florini. Iuliu Cezar, !mpreuna cu inscriptia S.P.Q.C. (Scnams populus que
Preocuparea pcntru puritatea metalelor util~a (numar de carate) :;;i
coronensis). De un exceptional interes artistic ~i istoric sunt doua bule Ferecatura de la Tismana daruita de
calitatea artistica a produselor rezulta din numeroase documente. sigilare din Tara Romaneasca. De forn1a circulara (diam: 10 cm.), cele Mircea Ciobanul ~·i doamna Chiajna
deosebit de senmificativ fiind ~i faptul ca, inca de la inceputul secolului doua bule sigilare au apaf!inut lui Alexandru al 11-lea Mircea ~i, res- ( 1566), detaliu cu portretele donatorilor.
al XVI-lea, me~tri sunt obligati. :;;a-:;;i confoqioneze marci proprii,
pentru a fi imprimate pe obiecte.
Cana cu capac de stil Renw1tere.
biserica evanghelica Media~"
Argintaria laica este alcatuita, pe de o parte. de vasele de parada
destinate ospetelor (pahare, pocale, cani cu capac. farfurii ), pe de alta
245
)44
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ._ _. . . . . . . . . . . .11111111. .li~

pectiv, lui Petru Cerce!. Compozitia decorativa este simiiara. pe margini

se afla inscriptia, iar In centru figura voievodului inconjurat3 de vrejuri
vegetale LAlexandru al II-lea Mircea este insofit de fiul sau Mihnea).
Dincolo de unele particularitati locale. argintaria liturgica din
Moldova ~i din Tara Romaneasca prezinta in cursul secoluiui al XVI-lea

Bi
numeroase trasaturi comune. explicabile atat prin folosirea prototipurilor
iconografice de tradi\ie bizantina, cat ~i prin frecventele legaturi cultu-

bl
rai-artistice care au existat fntre cele doua vuie\'odate, legaturi pe care
aliantele dinastice le-au stimulat in repetate randuri.
Ferecatura de Evanghelie daruita de Bogdan al III-lea in anul I )07

''
io
manastirii Putna are coper):ile impodobite cu imaginile: Adormirea lvlaicii

ae
Donmului ~i Pogorarea la iad. Acela~i scene decoreaza ~i ferecaturile
munte~i, cea daruita de Neagoe Basarab ( 151 7?) ~i cea daruita de mare le

te

ilo
postelnic Marcea ( 1519). Mai severe pe ferecatura de la Putna. in fereca-
turile munte1~i imaginile sacre se particularizeaza printr-o anume cau-

ca
tare a elegantei, prin modelajul rornnd, cu putine accente grafice. Siluete

an
Panaghiarul de lo mdn/istirea
deosebit de suple apar in scena inatrarii. care impodbe~t fcrecatura de Bistri(a- Vlilcea ( 1521 ),
Evangheliar daruita de mitropolitul Teocti:-t manastirii Neamt (15 l 2 ). «Cina din Mamvri >->.

St
Confirmand o data rnai mult interesul pe care iconografia din Tara

’’
Romaneasca I-a acordat tabloului votiv, mai multe ferecaturi integreaza Opere cu un pronuntat caracter somptuar sunt cele doua chivoturi
in compozitiile cu teme liturgice portretele donatorilor. Executate, daruite de boierii Craiovqti ~i, respectiv. de domnitorul Neagoe Basarab,

u
probabil, in ateliere targovi;;tene, aceste ferecaturi preiau motivul funiei manastirii Bistrita (1507) ~i manastirii Dionisiu de la muntele Athas

Du
impletite, inaugurat in decoratia fatadelor bisericii episcopale de la

itr
(1514-1515). Avand aspectul unei biserici de tip cruce greaca inscrisa.
Ferecatura de la Neamr ( 1563 - 1565 ), Arge~. cu cinci turle, cele doua piese au exteriorul decorat din abundenta cu

mi
De o notabila valoare artisticii este ferel:atura daruita de spiitarul figuri de sfinti ~i motive de inspiratie arhitectonica: fleuroane.

um
detaliu din «Pogorarea la iad».
Dragomir ;;i vistierul Teodor bisericii Sf. Nicolae din Scheii Bra;;ovului ancadramente, rozase ;;i polilobi gotici. Judecand dupa ornamentica de
( 1543 - l 545). In tabloul votiv, jupanifele celor doi donatori au inspirafie gotica. s-ar putea crede ca cele doua piese au fost executate de

tr
costumele identice cu cele care apar in pictura murala de la biserica din me~tri din Transilvania. de~i in cazul chivotului de la Dionisiu trebuie

''D
Stane;;ti-Valcea. Ferecatura de la Tismana, cu portretele Jui Mircea luata in considerare interpretarea mai degraba orientalizanta. Elemente
Ciobanul ;;i doamnei Chiajna ( 1566 ), sau ferecatura de la manastirea decorative tipic gotice impodobesc $i doua catui, una de la biserica

u
Sf. Ecarerina de pe muntele Sinai, cu portretul lui Alexandru al II-lea Bistrita-Valcea ( 1508 1512) $i alta. contemporana. de la Tismana.
tv'lircea, al fiului sau Mihnea ;;i al doamnei Ecaterina Salvaresso, a Provenind probabil dintr-un atelier sibian. cele doua catui au capacele rn

St
contribuie la delimitarea unei ambiante stilistice locale, pentru care
ec
aspect de edicula gotica. iar pe talerul de mirodenii este infati9ata
respectul traditiei se impletea cu un anume orgoliu al gestului ctitoricesc. Adormirea Maicii Domnului inconjurata de figuri de sfinti. fn categoria
In Moldova, ferecatura daruita de logofatul Grigorie Feraie maniistirii pieselor de argintiiric liturgicii se mai cer a fi considerate fereciiturile de

an
t

Neamt (1563 - 1565), decoratii cu scenele: Pogorttrea la i11d ~i inal/areo, cruci care sunt destul de asemanatoare cu cele din Tara Romaneascil ~i
io

pastreaza o evidenta legatura cu traditia, atat prin organizarea compozi- din Moldova: crucea lui Vintila Yoda I 1532 - 1535), crucea lui Manta.
tionala, cat ;;i prin interpretarea detaliilor. Acela;;i lucru se poate spune ;;i de la Slatina (1561). crucea de la Neamt ( 1559) sau crucea de la Agapia
l

il
ib

despre ferecatura de carte refacuta de doamna Ruxandra in anul 1569. ( J 593).

Dimpotriva, forecatura daruita de mitropolitul Grigorie Ro.;;ca manastirii Situate la intalnirea dintre argintaria laica $i cea liturgica, anafor-

oa
B

Voronet (1557) aduce noutatea unei interpretari mai decorative, iar pe nitele sunt de fapt ni~te farfurii cu forme simple, decorul !or constand
coperta din spate apare figura izolata a pustnicului Daniil lntr-o doar din inscriptia liturgica ce formeaza chenar ~i din inscriptia dedica-
interpretare solemna. vadit inspirata de un model de icoana. torie. a~ezt de obicei in centru: anafornitele de la Bistrita ( 1507),

e’
Reluand modele mai vechi, !ntr-o elaborare pe cat de complexa din Tismana (l 513), Radu Yoda (cca 1560), anafornita de la Putna daruita de
punct de vedere ornamental, pe atat de precisa ca exi;:eutie, panaghiarele Alexandru Lapu~nc ( 156 7). Amintin<l in treacilt patenele descoperite
daruite de boierii Craiove~t manastirii Tismana ( ct~-1507) $i manastirii

’
la Covei (cca 1515) sau frumoasa cristelnita refacula de Alexandru
Bistrita-Valcea ( 1521) cumuleaza mai multi;;' t~hnic de prelucrare Lapu~ne pentru manastirea Putna ( 156 7 ). putem conchide ca argin-
(ciocanire, cizelare, poleire, turnare ~i smalturi colorate ), imagini sacre taria destinata lac~urio ortodoxe din Tiirile Romane. in secolul al Chivot diiruit de boierii
(lisus hinecal'iintand, Adormirea Maicii Dol1111ul11i, Cina din Manwri, XVI-lea. prezinta o gama variata de forme in directa legatura cu rosturile Craiove!jti manilstirii Bistri(a.
/vfaica Dumn11/11i orantil, fnillfarea), ';le asernenea vrejuri vegetale, totul
Fereciitura de la Putna refiicutii organizat cu o remarcabila dibacie. Mai modeste ca executie sunt
de doamna Ruxa11dra ( 1569 ),
«Pogorarea la iad».
panaghiarul de la Pangarati ( 1552) ;;i panaghiarul din Marginimea
Sibiului, acesta din urma decorat doar prin gravare.
247
246

Potir de la Slimnic
(Muzeul Brukenthal, Sibiu).
rituale, cu pastrarea unei iconografii de traditie bizantina ~i a unui aparat
ornamental variat, marcat adesea de reminiscentele stilului gotic.
In prima jumatate a secolului al XVI-lea, argintaria liturgica a
bisericilor romano-catolice se canicterizeaza prin orientari stilistice
contradictorii, manifestarile goticului retardatar confruntandu-se cu cele
Bi
ale Rena~tri. Piesa cca mai caracteristica, pe seama careia poate fi
reconstituit cu claritate campul de preocupari al mqterilor argintari din
bl
Transilnnia, este, ca ~i in secolul precedent, potirul. Un grup impo11anl
de potire, spectaculoase ca infat~re, este caracterizat prin recrudescenta
ornamenticii de tradi\ie gotica, prin abundenta folosire a elementelor
io
arhitectonice. Provenind cu probabilitate clintr-un atelier sibian, potirul
daruit de Benedict din Juc cste aproape in intrcgime imbracat ( exceptand
te
partea superioara a cupei) cu traforuri, figuri turnate, meclalioane in
relie( motive florale. piciorul ~i nodul dand aspectul unei edicule gotice.
Prevalenta ornamentica de obar~ie arhitectonica se intillnqte ~i la
ca
potirele de la Cerna! ~i Slirnnic, de asernenea la relicvarul-monstran1a ~i
la crucea-relicvar de la Cisnadit: sau la crucea portativa de la Slimnic,
toatc acestea parfmd a fi opera unui atelier sibian din an ii 1510 - 1520.
In paralel, pe valea Tarnavelor, provenind cu probabilitate din
ateliere sibiene ~i sigh~oren, se raspandeau potire care, acuzand de
asemenea amintiri decorative gotice, se lnscriu lntr-o viziune noua, al
carui caracter laicizant este lesne de descifrat in interpretarea narativa de
acuzata eleganta a motivclor vegetate. Executate independent, prin decu-
paj ~i ciocanire, motivele umarnentale sunt aplicate pe talpa, pe picior, pe
nod !?i pe partea inferioara a cupei, intr-o inteq)fetare involburata. care
frizeaza parca procedeele barocului (potire de la Media$, Ate!, biserica
Neagr-B~ov). Inrudite prin abundenta decorativa, dar recurgan<l la un
alt procedeu tehnic, sunt acele potire care au utilizat combinatia de tili-
gran ~i smalt, combinatie care pare sa fie o inventie a me~trilo
vaneni. rnotiv pentru care, in documentele de la inceputul secolului al
XVI-lea, se vorbqte despre a!?a-numitul modo rransilvano. Inca indato-
rate, prin compozi\ia generala, modelelor gotice, potirele apartinand a incadrarea cronologica a u~ilor
ec
acestui grup prezinta o delicata decoratie din motive florale executate in
filigran, decupate pe fondul de email (potirele de la Bagaciu, Deal
Frumos, Ighi~, Mo~na, etc.). In opozitie cu expresia decorativa a potirelor
t
amintite, unele exemplare au inffl\i!?area mai sabra, iar motivele prezinta
io
o robusta articulare, chiar daca mai sunt folosite vrejuri turnate, cu flori
!?i boboci, sau borduri cu floricele de crin (potirul de la Mac!?a l 512,
l
ib
potirul de la Apoldul Mare 1513, potirele de la Tilrnava, Axente Sever,
etc.). 0 neobi~1rta exuberanta decorativa, realizata cu mijloace
B
specifice Rena$terii, prezinta canitele de la Oradea, impodobite cu
filigran ;;i perle, intr-o libertate compozitionala ce pare sa anticipeze
reprezentarile fantastice din picturile de mai tarziu ale Jui Arcimboldo.
Mobilierul
Inca insuficient studiate, piesele de mobilier care s-au pastrat din se-
colul al XVI-lea sunt In masura sa dea o, jiirngine destul de sugestiva
asupra tamplariei de arta din Tarile Romane. confinnand totodatii frec-
venta schimburilor interioare, pe seama carom pot fi explicate atat
particularitAlile fenomenului de asimilare, cat ;;i originalele sinteze
locale(56J.
248
Principala caracteristica a pieselor mai vechi. datand de la inceputul
secolului. este convietuirea goticului cu Rena;;terea, !ara sa fie excluse ;;i
ecouri mai indepartate provenind din Orientul Apropiat. Mai prompta
decat in alte domenii ale creatiei m;tistice. Rena!i'terea pecetluie;;te fonnele
mobilierului, implicandu-se tot9aata in repertoriul ornamental, motivelor
decorative de traditie gotica· revenindu-le, in general, un rol secundar.
Inca din 1480, u;;a cas~i ·capitlului din Bistrita. de;;i decorata prin
excizare cu motive tip~goce, prezinta o compozitie cu tablii, in care
gustul pentru echilibrJ°i geometric. propriu Rena~tri. poate fi recu-
noscut fara ezitare. La hotarul dintre doua veacuri, u~a bisericii Johannes Reychmut, strana, detaliu,
evanghelice din Ate] (l 499). cu tablii $i o discreta decoratie cu intarsii, biserica evanghelicii din Bagaciu
demonstreaza ca, inca din ace! timp, tamplaria de arta din Transilvania (Jud. Murq).
asimilase gramatica ornamentala renascentista. 0 adevarata capodopera
''
de tarnplarie (dar !?i de feronerie, daca ne gandim la frumusetea rneca-
ae
nismului de inchidere) este U$a bisericii evanghelice din Biertan, datand
din anul 1515. Provenind din atelierul me$terului sighi!?orean Johannes
Reychmut (caruia i-ar putea fi atribuita $i piesa precedenta), U$a <le la
ilo
Biertan surprinde prin acuratetea compozitionala !?i prin calitatea deco-
rnlui cu intarsii, cu folosirea unui furnir din rii$inoase rare (tisa, larita, etc.),
calitatea detaliilor ~i finisajul deosebit de ingrijit vadind 0 mana de
an
maestru. Aceluia$i me!?ter ii apartin inca doua u~i la biserica din Biertan,
o alta la biserica evanghelica din Rich~ ( 1516) !?i alta la biserica evan-
St
ghelica din Cop!?a Mare (1519).
’’
Contemporana, dar incomparabil mai bogat decorata, este U$a capelei
Lazo din Alba Julia (1516), pe suprafata careia se deta!?eaza in relief un
u
stufos vrej vegetal, cu frunze $i flori. Din ace~i
Du
familie stilistica, dar
itr
mai retinute ca executie, face pa11e u~a bisericii din Sanvasii (Muzeul de
istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca) !?i U!?a bisericii din Cenade
mi
(Muzeul Brukenthal. Sibiu). Placerea decorului vegetal se regase!?te ~i la
um
u~ile de la Cotmeana daruite poate de Neagoe Basarab -- dar aici
vrejurile meandrice. care acopera aproape in intregime suprafata exte-
tr
rioara a canaturilor. se integreaza in compozitii decorative de obar!?ie
''D
transil- orientala trecute prin filtrele artei otornane. Asemanarea motivelor !?i a
u
compozitiilor ornamentale cu cele executate in piatra pe fatadele bisericii
episcopale de la Arge~ este evidenta. ceea ce pennite nu numai
de la Cotmeana <lar !?i evocarea impactu-
St
lui pe care. la inceputul secolului al XVI-lea, arta din Tarile Romane ii
avea cu arta musulmana. Cele doua reliefuri care fac parte din compo-
zitia Bunei Vestiri sunt. dimpotriva. direct inspirate din iconografia ~i
an
plastica bizantino-balcanica. contribuind la definirea u~ilor de la Cot-
meana ca opera de sinteza. sinteza care in acea vreme nu putea fi
il
savr~it decat pe teritoriul Tarii Romane~ti.
0 alta remarcabila lucrare de sinteza este u~a executata In anul 1596
de catre me~trul Cosma pentru biserica manastirii Tazlau. Recunoa$1em
oa
aici motive specifice Rena!?terii (tahlia cu chenar aplatizat). gotice
(patrulobul in care se inscrie stema Moldovei. rozetele in vartej ~i lacri-
mile, de asemenca modul de interpretare a motivelor vegetale cu frunze
e’
!?i flori ), dar abundenta decorativa a ansamblului sugcreaza mai degraba
o compozitie decorativa de obar!?ie orientala. Remarcabila prin claritatea
’
compozitiei generalc, prin finetea detaliilor ~j calitatea executiei. u;m de
la Tazlau ilustreaza o data mai rnult acea deschidere catre somptuosul
decorativ de la sfar~itul veacului al XVI-lea. tendinta atat de bine U~ile de la Cotmeana.
marcata !?i de picturile murale de la Sucevita. Afuzeul Na{ional de Arla al Ronulniei.
249

Pentru aceea$i epoca merita sa fie sernnalate $i U$ik cu decor pictat
de la castelul Cri$ ( 1598), o combinatie de edicule cu frontoanc triunghiu-
lare, vase cu flori ~i vrejuri vegetale, care ilustreaza in mod semnificati v
inganarea dintre ana cu pretentii aulice $i arta me~trilo provinciali.
Pentru produqia mobilierului propriu-zis, principalele centre cunos-
Bi
cute prin intermediul picselor pastrate se Jocalizeaza la Cluj, la Bistrita.
la Sighi$oara ~i la Bra$OY, un alt mare centrn fiinJ acela de la Suceava.
bl
De la Cluj pro"ine o frumoasa strana cu doua locuri. care are aspectul
unei edicule cu arhitrava. Profilurile arhitravei sunt speci fice Rena$terii,
dar tlancurile stranei sunt decorate cu reliefuri care reproduc formele
io
unor ferestre gotice cu trafrmtri. Asemanatoare sunt $i strancle cxccutate
de me~lru Antonius pentru biserica evanghelica din Bistrita (1508), dar
te
aici, alaturi de traforurile gotice, apar ~i vrt:jmi vegctale, a caror cursiva
desffi$urare este mai degraba renascentista. De o remarcabila frumusete
sunt stranele cxecutate in anul J 516 de catre Johannes Begler pentru
ca
biserica evanghelica di11 Bistrita. A vfmd aspectul unui edicul cu baldachin
~i prevazuk cu parapet, stranele exccutate de Begler au o arhitectura
robust articulatiL specifica Rena$1erii, in legatura cu care se cerc considc-
St
rat :;;i abundentul decor intarsiat, colonetcle lucrate la strung. ca ~i reliefu-
’’
rile cu motive vegetate ~i antropomorfe. Executate prohabi I !ntr-un atelier
bra$ovean, stranele bisericii evanghelice din Prejmcr ( 1525 - 1526) pre-
u
zinta, de asemenea. t:.)1111e renascentiste ~i un decor floral executat prin
Du
itr
incizie ~i policromare, compozitia ornamentala fiind completata cu mici
reliefuri vegetale. a caror involburare mai aminte$1C inca de spiritul
mi
um
gotic. ~ovaiclne din punct de vedere stilistic sunt $i stranele bisericii
evanghelice din Valea Viilor, provenind probabil din invecinatul Media$.
A!e~·trul Cosma, u~·a bisericii Dar eel rnai important atelier pentru producerea mo bi lierului de arta
tr
11u'i1117stirii Tazldu. a fost fara indoiala, acela de la Sighi$oara. in fruntea caruia s-a aflat.
''D
vreme de cateva decenii. me$terul Johannes Reychrnut. Cea mai veche
u
strana care poate fi atribuita atelierului sighi$orean se pastreaza in
biserica evanghelidi din Bazna, fiind datata 1503. Compozifia cu forme
simple ~i sobre. ca ~i decorul cu creneluri care incununeaza corona- a carui re(ea bogat infrunzita sunt introduse mai multe figuri, aparent
ec
mentul, apari:in gramaticii decorative a Rena$te1ii, in timp ce vrejul lnvol-
burat cu imaginea pelicanului de pe coronament face lnsa referinta la
goticul tarziu. Stranele de la Biertan ( 151..J. ), A tel ( 1516), Ric hi$ ( 1516,
t
aici exista ~i doua jilturi ). Dt~al
io
Frumos, Nou Sasesc alcatuiesc un grup
foarte unitar Jin punct de vedere stilistic, caracteristica fiind compozitia
l
simpla $i decorul alcatuit fie din vrejuri vegetale excizate. fie, mai ales,
ib
din intarsii a caror principala tema ornamentala este tumul. Strane foarte
asemanatoare se afla In bisericilc slovace de la Presov, Levot'a $i Kczmamk
B
(in special strana datata in 1517 ~i semnatii de rnonograrnistul H.T. ).
Neobi$nuit de ample sunt stranele de la Sighi$oara. cu I ..J. locuri. a caror
sobra arhitectura este admirabil pusa in valoare de vrejul vegetal tratat in
relief. care decoreaza coronamentuL de campurile ornamentale cu motive
excizate sau de intarsiile familiare Jui Reychmut. Darnte l 523, stranele
de la Sigh~oar au $i semnatura me$terului insota~de
o inscriptie spe-
cifica Rena~tri, care denun\ii l"ll$inea de a nu ~ti latinqte. Ultima stranii
cunoscuta care s-a pastrat de la Johannes Reychmut se gase~t in biserica
evanghelica din Biigaciu. Pe partea din fat.~'puirl se afla o deco-
ra\ie neintalnita pana aici - o bufnira cct simbol al in\elepciunii $i animak
fantastice puse in evidenia printr-un desen de mare abilitate $i prin
Johannes Beg/er, strana, biserica
ewmghelicti din Bistri(a.
excizarea fondului - conceptia ornamentala fiind marcatii de amintiri
gotice dar ~i orientale.
250
In legiitura cu activitatea atelierului de tampliirie artisticii din
Suceava - pe care ii biinuim cii ar fl avut legiituri cu eel din Bistri\a
transilvana - se cer considerate mai multe strane, jilturi domne~ti ~i piese
de mobilier existente in maniistirile din nordul Moldovei. De$i afectate
de trecerea implacabila ~ · ·timpului, ansamblurile de strane de la
Moldovita, Humor ~i Voronet impresioneazii prin discretia cu care se
inscriu in interiorul de a.thitecturii. rarii sii tulbure spatiul sau sii intre in
concurenta cu decmJ~a· muralii. Aliniate de-a lungul peretilor, stranele
din Moldova au o .ih&itime potrivita ( spatarul lor nu depa;;e$te inaltimea
de 1.70), iar decora\ia, de~i uneori foarte abundenta, este executata tara
ostentatie. indit. de departe. ceea ce se cite$te este doar silueta generala
cu ale sale echilibrate proportii. in cazul stranelor de rand, efectul
decorativ rezultii din alternarea scandurilor dispuse pe lat cu registrele de
''
mici balu;;tri dt: lemn strunjit, decoratia sculptata fiind localizata la
ae
coronamentul spatarului. de regula prevazut cu cate o rozeta decorativa
pentru fiecare loc in parte. mai rar alcatuit dintr-o sdindura cu friza
decorativa pentru mai muite locuri. Daca prezenta micilor balu~tri se
ilo
explica prin legaturi stilistice cu Rena~lr, decorul sculptat - tratat In
relief plat este de inspiratie gotica ~i consta in primul rand din
cvadrilobi ~i rozete. Intervin. uneori. ~i motive vegetale. tratate in vrejuri
an
impletite, in acest caz. conceptia decorativa fiind mai degraba de
inspiratie orientala, mediata de obi$nuita ornamentatie a brocaiiurilor. in
cazul stranelor de la R3$ca, notabila este friza cu vrej meandric, in a carei
compozitie se amesteca struguri ~i pere ca motive ornamentale.
Jilturile domne$ti sunt mai bogat impodobile. decorul sculptat Mandstirea ,ifoldori/a. jiff donmesc.
imbracand toate tetele vazute ale mobilei, a carei arhitectura ramane insa
sobra, intru totul asemanatoare cu aceea a stranelor. Dispus in benzi
orientate in directa legatura cu ordinea bucatilor de scandura din care
este construit jiltuL decorul sculptat este alcatuit din rozete. cvadrilobi ~i
nervuri gotice. din entrelacuri ~i semipalmete de sorginte orientala, dar ~i
din mici balu$tli ca semn al Rena~tri. Cele mai unitare din punct de
vedere al repertoriului decorafrv. jilturile de la Probota ~i Slatina au la
baza entrelacul, amintind de sculptura decorativa din Tara Romaneasca,
de la Dealu $i Curtea de Arge$. Jiltul de la Moldovita este prin excelenta
compozit in decoratie. iar la Vorunet notabil este vrejul meandric in a
St
disparate dar care, in ansamblu. alciltuiesc o scenii de vanatoare
(gornistul cu cainele. arca$ul. suli\a$uL iar la mijloc cerbul ranit). De la
Probota merita sa tie rnentionat $i analoghionul, al carui corp. cu aspect
an
de trunchi de piramida cu ~ase laturi, cste integral acoperit cu entrelacuri.
fie dispuse in benzi. fie alcatuind rozete traforate. la efectul decorativ al
il
acestei piese intervenind $i poleirea cu aur pe un grund fin.
Atribuite verosimil secolului al XVJ-lea, iconostasele de !a Voronet
$i Humor (acesta din urma cu crucea adilugata in anul 1590) pot fi
oa
considerate ca cele mai remarcabile piese de tamplarie artistica din
intregul secoL adevarate capodopere ale genului. A vand aspectul unui
perete inalt a$ezat intre naos ~i altar. cu deschiderile ritualc (u$ile
e’
lmparatqti la centru, U$ile diacone~t de o parte ~i de alta) $i avand
rezervate locurile pentru a~ezr icoanelor (icoanele imparatqti.
’
icoanele marilor sarbatori, icoanele Rugi'rciunii), cele doua iconostase se
impun aten\iei prin fastuoasa decoratie sculptata, menita in primul rand
sli puna in evidenta rosturile func\ionale ~i programul iconografic. dar Afandstirea Probora, a11aloghio11.
asigurand, prin sarbatoreasca !or prezenta, $i o simbolica legatura intre Muzeul de Artc'i al Ronlltniei.
251
 neamului. Semnificativa pentru red~tpa con~tielr este mandria
cu care compozitorul ardelean Ion Caianu i:;:i proclama originea roma-
neasca semnand Vlahus. ca ~i calduroasa participare la viata muzicala a
la:;:ilor. unde inchina una dintre cele rnai frumoase compozitii doamnei
naos ~i altar. Operand deci in dublu sens - ca element separator dar ~i de Tudosca. sotia domnitorului Y,asile Lupu. Nu vom uita importanta acti-
unitate simbolica - cele doua icono:-,tase sunt impodohite cu o neobi~­
vitate a tipamitelor de la Govora. Targovi~te. Bucurqti, Ia~i. Alba Iulia,
nuita migala. repertoriul ornamental fiind alcatuit in special din motive din ale caror teascuri cartile .romane:;:ti s-au raspandit in toata \ara. contri-
vegetate ~i din pasari, care se grupeaza pe principiul sirnetriei ~i disime- buind la o mai buna int~l(ger a unitatii de neam, de cuget ~i de limba.
triei intr-o viziune decorativa ale carei amintiri orientale sunt eYidente. In domeniul crea~fi

Bi
artistice. secolul al XVII-lea este caracterizat
Integral poleite cu aur ~i partial col orate (cu ro~u. albastru, verde ). cele printr-o exceptionala capacitate de innoire a morfologiei decorative. a
doua iconostase participa nemijlocit la expresia artistica a interioarelor carei diversificare decurge din curajoasele preluari din elementele

bl
din monumentele arnintite, prefigurand un proces evolutiv, pe care orientale ;;i occidentale. in contextul unor interpretari proprii. a caror
~ecolu al XV II-lea avea sa-1 desavr~c. progresiva tendinta de barocizare nu va ajunge niciodata sa concureze
structurile traditionale. cu a Jor implicata aspiratie de rigoare ~i echilibru

''
io
stabil. in conditiile unui regim socio-politic de tip nobiliar (caci vechile

ae
dinastii basarahe ;;i mu;;atine incetasera sa mai existe). nu vor surprinde

te
SECOLUL AL XVH-LEA demonstratiile de epatanta stralucire. prilej de impodobire fastuoasa. in

ilo
deplin consens cu tendintele barocizante ale secolului. Sunt semnificative
pentru aceasta unele opere datorate ambitioasei familii a Movile~tr,

ca
Umanism $i modernitate. dar mai ales ctitoriile lui Vasile Lupu ~i cele ivite din inegalabila dorinta

an
Cdnd cilr{ile se scria11 pentru to{i romdnii. de stralucire a domnitorului Constantin Brancoveanu. a carui opera de
mecenat artistic avea sa incununeze intregul secol. Dar nici dorinta de

St
Ucis m1~elt pe campia de la Turda, la I q august 1601, Mihai innoire ;;i stralucire, nici autmitara amintire a unor prototipuri cu profunde

’’
Viteazul Jasa urma;;ilor nu numai amintirea glorioaselor sale batalii, ci ;;i semnificatii pentru istoria locala nu vor impiedica inmultirea schimbu-
Vorone{, Biserica Sf Gheorghe,
convingerea ca nnirea tuturor rornanilor era o necesitate cc se cerea isto- rilor dintre principalele ~coli de arta romaneasca. Dimpotriva. in cursul
iconostasul, detaliu.

u
rice;;te implinita. Sub semnul testamentului sau politic pot fi mai lesne secolului al XVU-lea. se constata o sporita absorbire a elementelor mun-

Du
intelese campaniile transilvanene ale lui Radu ~erban, dorinta lui Gabriel

itr
tene;;ti in Moldova ~i in Transilvania. dar ~i preluarea unor elemente din
Bethlen de a se proclama rege al Daciei, reperatele incercari ale Jui Vasile Moldova in Tara Romaneasca. participarea acestora la expresia stilistica

mi
Lupu de a uni Moldova cu Tara Romaneasca. ca ~i curqjoasa rascoala a monumentelor epocii Jui Matei Basarah fiind hotaratoare. Fara sa fi

um
antiotomana a domnitorului Radu Mihnea al III-lea. Dar vremurile nu fost stimulati de existenta unor repere programatice, ca acelea de care
erau deloc prielnice ~i nici condifiile coapte pentru implinirea de durata a dispuneau carturarii pentru a realiza deplina unitate a limbii romane~ti.

tr
unirii. Spre deosehire de actiunile militare ~i diplomatice atat de efemere me~tri constructori. cioplitori ;;i zugravi participau la intaptuirea unei

''D
~i nenorocoase, in acela;;i secol al XVII-lea poate fi urmarita rabdatoarea opere intru totul asemanatoare ca importanta ;;i semnificatie.
munca a carturarilor ~i me$terilor de arta care, incet dar temeinic, prega-

u
teau desavr~i unirii prin luminarea con$tiintei nationale, prin
pregatirea unui fond cultural $i artistic comun Tarilor Romane$ti. a
Tot mai raspandite, scrierile In limba romana - In primul rand cele

St
ec
Arhitectura fortifkata
cu continut istoric, precum Cronica Buze.ytilor sau Crmwgrafiil romil-
nesc al Jui Mihai Moxa - stimulau comunicarea !ntre roman ii de pretu- Ca ~i in secolul precedent. datorita perpetuarii starii de ncsiguran\a.

an
t

tindeni, trecand peste numeroa.,;ele ingradiri feudale ;;i peste invechita sub senmul amenintiitor al invaziilor ~i pradaciunilor. in secolul al XVll-lea
io

realitate a frontierelor interioare. Adresandu-se ,,catre toata semintia cele mai multe eforturi constructive vor fi lnvestite in fortificatiile ~i
romaneasca", Ca::.ania rnitropolitului Varlaam, tiparita la la$i in 1643,
l

amenajarile defensive de diferite tipuri Beneficiind in continuare de

il
ib

confi1111a existenta unei stari de con~tia a unitafii $i se inscrie intr-un vechile privilegii. marile ora~e transilvanene ~i-au consolidat fortificatiile
laborios proces cultural, caracterizat, pe de o parte, prin exaltarea tra- existente. sporind numarul de turnuri (cum s-a intamplat la Sighi;;oara)

oa
B

ditiilor istorice $i. pe de alta, de efo11urile pentru ~lefuira unei limbi sau construind putemice bastioane de artilerie (ca cele <le la Sibiu). Dar
intelese de toti romanii. l lronicul cronicarului rnoldovean Grigore cele mai caracteristice fortificatii ale secolului al XVII-lea sunt cetatile
Ureche, scrierile lui Udri~te Nasturel, incarcate de luminile lecturilor sale bastionare, fie cu caracter urban. fie - mai ales - construite pentru pro-

e’
urnaniste, admirabila ,,Predoslovie" a mitropolitului Simion $tefan de la teqia unor re;;edinte nobiliare.
Balgrad. prin care ii indemna pe romani sa vorbeasca o limba de to\i Printul transilvanean Gabriel Bethlen (l 613 - 1629 ). eel ce se visa
inteleasa. savantele lucrari ale spatarului Nicolad'-Milescu, eel care a

’
rege al Daciei. a fost initiatorul unei adevarate campanii de constructii de
calatorit pana in China !?i !?i-a vazut o cane :tiparita la Paris, solidele cetati bastionare. in acest scop el invitand in Transilvania arhitecti ~i
investigaiii istorice ale cronicarului Miron Costin, Psaltirea f11 versuri con~trui italieni ca Giacomo Resti din Verona. Lundi din Mantua ;;i Cu.11el11/ Fi1glra~-, fn prim plan
scrisa de mitropolitul Dosoftei, admirabiJ monument de limba roma- Agostino Serena din Venetia. Din initiativa sa a fost construita noua zidurile ceta{ii hastionare.
neasca, documentata Cronicci a stolnj.cului Constantin Cantacuzino. ca :;:i
cronicile intocmite de Radu Greceanu $i Radu Popescu, sunt tot atatea
fapte de reforinta pentru admirabilul devotument cu care oamenii de carte
din Tarile Romane trudeau pentru desavr~ic unita\ii spirituale a
253
252

cerate de la Alba Julia, de plan patrulater cu bastioane de colt. de
asemenea a fost construita putemica cerate bastionara care lnconj ura
castelul Fagr~ - ~i acesta supus unor importank remanieri.
Construita in intregime din caramida. cetatea F{1gar~tlui
Prejmer ~i la castelul Bran. care in aceasta vreme a suferit unele re-
manieri.
Alaturi de castelele propriu-zise, puternic fortificate, in Transilvania
secolului al XVII-lea au fost cm~struie :;;i castele de rc:;;edinta. la care
amenajarile defensive au avut ,tineori un caracter mai mult decorativ. De
o remarcabila frumusete volumetrica este castelul de la Cetatea de Balta,
construit in anii 1615 - 1()24. Alcatuit dintr-un corp compact, de plan
este preva- patrulater. el este prevf~ut cu tumuri circulare de col\. iar pe latura

Bi
zuta cu trei bastioane cu urechi ~i un baslion in unghi ascutit, de jur principala este inzesti;a'l cu un avancorp care gazduie;;te intrarea :;;i care.
imprejur fiind sapal un ~ant adanc ~i lat prevazut cu zid de contra-escarpa, la etaj, cuprinde o generoasa veranda. incaperile prezinta boltiri cu
~ant care. la caz de nevoie, putea fi umplut cu apa dintr-un parau de penetratii, intregul caste! fiind mai degraba o confortabila re~dinta.

bl
rnunte abatut in acest scop. Tot prin grija lui Gabriel Bethlen au fost deciit un loc de refugiu ~i de aparare. Din puncc de vedere stilistic. este
reluate construqiile de la cetatea bastionara a Oradiei. uncle ca ~ef de de remarcat asemanarea cu corpul principal al castelului din Chambord,
construit de regele Franc;ois I In secolul al XVI-lea. Transmiterea ilus-

''
lucrari a fost adus italianul Giacomo Resti. De mai mici propor\ii, cetatea

io
trului model francez a fost racuta prin filiere germane. fenomenul fiind

ae
Miko din Miercurea Ciuc (construita In prima forma intre anii 1611 -
1635), fusese tot de tip bastionar, generalizarea acestui sistern defensiv simptomatic intr-o epoca in care. in general, cultura ;;i arta din Tarile

te
putand fi urmarita mai departe in legatura cu construqia de castele ~i de Romane dovedeau o mare receptivitate. Asemanatoare prin conceptia de

ilo
re~dint nobiliare fi111ificate. Astfel, castelul de la Raco~td de Jos. re;;edinta libera, a~-nurit Magna Curia. construita in anul 1621 de
inceput in anul ! 625. prezinta un plan patrulater cu turnuri poligonale de principele Gabriel Bethlen la Deva, prezinta un plan patrulater alungit.

ca
turnurile de colt fiind destinate de la inceput locuirii. Mult transformata.

an
col!, doua dintre acestea fiind prevazute cu puternice bastioane poli-
gonale. In continuarea bastioanelor, curtinele castelului sunt dublate pe prin barocizarea fatadelor, in secolul al XVIII-lea, rqedinta lui Gabriel
trei laturi cu ziduri-scut care formeaza ,,Zwinger", iar cladirile re~dinta Bethlen din Deva demonstreaza o importanta mutatie intervenita in

St
~i cele anexa sunt distribuite pe trei laturi ale incintei fortificate. la mijloc modul de viata. traditionalei inchideri la adapostul zidurilor de aparare

’’
ramanand o cmte de mari proportii. Notabila este ~i folosirea turnurilor J.ncepand sa-i fie opusa o viata de confort demonstrativ. pe masura
din dreptul bastioanelor in scop de !ocuire, solutie ce se va extinde in ambitiilor varfurilor nobiliare. dar ;;i cu 0 evidenta detenninare a

u
perioada urrnatoare. principiilor umaniste despre rosturile existentei.

Du
itr
In directa legatura cu moda cetatilor bastionare, constatam, inca din Cea mai importanta realizare a acestui program arhitectural din
( 'asrelul F11gi1ra»" loggia din curt ea primele decenii ale secolului al XVII-lea. aparitia unor castele de plan Transilvania este castelul de la Sanmiclu~ (1668 - 1673; 1682 - 1683).

mi
interioaril )'i planul. Conceput de Nicolae Bethlen, om instruit. cu numeroase calatorii in

um
patmlater cu bastioane de coif. Construite cam in ace~i vrerne (incepand
din 1620), castelele de la Medi~tl Aurit ~i Iernut - acesta din urma pla- Occident. castelul de la Sanmiclu~ a fost realizat cu m~'.lna de lucru
nuit de Agostino Serena -- sunt de plan patrulater, pe fiecare Jamra aflan- locala, ceea ce poate explica expresia sa atat de bine integrata traditiei ;ii

tr
du-se cate un corp de locuire, iar in colturi bastioane ascutite cu dubla mediului autohton. De plan patrat, ca ;ii castelul de la Cetatea de Balta,

''D
fonqiune de locuire ;;i de aparare. Intrarea, situata pe mijlocul uneia din dar de mari dimensiuni. el are in colturi turnuri patmlatere. iar pe una din
laturi o dubla loggie etajatii. ale carei arcade semicirculare sunt sustinute

u
laturi, la castelul de la Medi~ul Aurit este pusa in evidenfa ~i de un tum de
paza. La ambele castele, frrestrele, atat cele interioare, cat ;ii cele exte- de puternicc coloane de cariimida. Atat loggia. cat ~i ancadramentele sunt
rioare, erau prevazute cu ancadramente de piatra profilata ~i cu frontoane a elemente specifice Rena~tri. astfel ca. intr-o vreme cand rari!e Apusului

St
ec
triunghiulare, ceea ce dovede;;te o permanentizare a stilului Rena;;terii. se aliniasera modei baroce, in Trnnsilvania formele rena.;;centiste
In a doua jumatate a secolului al XVII-lea, incinte fortificate de tip asimilate viziumi locale continuau sa-~i pa~.trez viabilitatea.
bastionar au fost construite in jurul vechilor re$edinte nobiliare de la Cri$ Principalele rqedin\e domne~ti din :V1nldova ~i din Tara Roma-

an
t

neasca, la care. 111 pofida interdictiilor impuse de Poarta otomana, cxistau

io

~i Manastirea. Cu acest prilej, la Cri;; (uncle incinta fortificata se pastreaza

foaite bine), pe latura de rasarit a fost adaugat un amplu corp de Jocuire, elemente de fortificare, sub forma unor ziduri perimetrale prevazute cu
porti strajuite, au fost risipite de trecerea timpului ~i, mai aks, de
l

il
marcat, din punct de vedere stilistic, prin ancadramentele de piatra ale
ib

u~ilor $i forestrelor, de gustul Rena~tri tarzii. Tot atunci, in fatada neln(elegerea edililor din secolul trecut. A vane! o compozitie libera.
vechiului corp, datfmd din secolul al XVI-lea, a fost adaugata o Jaggie cu constructiile fiind distribuite in interiorul incintei tarft un plan regulator

oa
B

coloane scunde de caramida, care amintesc fonnele unor balu~tri. rigid, re~din\l domnqti de la Ia~i ~i Bucre~ti ne apar, in lumina
Spre deosebire de compozitiile foaite regulate ale ansamblurilor descrierilor de epoca. mai putin spectaculoase vazute din afara, dar
arhitectonice men!ionate pana aici, castelul de la Lazarea prezinta o beneficiind de o savanta decoratie interioara. cu scari de mamrnra ~i

e’
distributie planimetrica libera. cu o incinta fortificatii de mari proporJii, placaje de ceramica smaltuita. cu decoratii stucate ~i pictate. Potrivit
in interiorul careia construqiile sunt raspfmdite Iara o vrdine foarte clara. rnodei orientale. aceste re~din! erau inzestrate cu aduqii de apa. cu bai
Latura principala, cu poarta centrala ~i incadratiFlfe doua turnuri. are

’
~i grupuri sanitare. dotari re care. in acea vreme. chiar importante palate
fatadele decorate cu un registru de arcaturi ~i ci1 o 'suita de frontoane cu regale din Occident nu le p1Jsedau. Castelul Cri,~ (jud. Mure.~) p/01111/ .yi
arcaturi bigeminate; la efectul ornamental se adauga picturile cu motive Ramanand. deocamdata, la categoria re~dintlo fortificate, este vedere din curtea interioarc/ cu t1m111!
vegetale, executate pe tencuiala subtire a paramentului. Foarte raspandit timpul sa men\ionarn importanta curte intarita cu ziduri. construita de circular .yi loggia.
in Polonia de unde ~i denumirea d.e atica poloneza acest procedeu
~Om
decorativ aparuse in Transilvania Inca din secolul al XVI-lea, la pinionul
Caste/11/ lernut (jud ..Hure~).
plan .yifa{adil.
vestic al bisericii evanghelice din Bistri(a, iar In secolul al XVII-lea a
fost adoptat In forme simplificate la barbacana cetatii \irane~t din
255
254
 Mare$ Bajescu in satul Baje$ti (jud. Arge$) in mm! i 666, mqter zidar
fiind Dragomir. De plan patrulater, avand curtinele partial intarite Cll
contraforturi, iar pe un colt un turn circular, spatioasa curte fortilicata din
Baje$ti gazduie$te. pe una dintre laturile sale. cas-n:~edit. iar pe latura
opusa. acareturile. Pe latura de sud a cuq:ii :,e ana o a !ta incinta fortificata.

Bi
de mici dimensiuni, in centrul careia este adapostita biserica-paraclis al
carei turn-clopotnita, dominand ca inalrime intregul ansamblu arhitec-

bl
tonic. avea $i valoarea unui foi$or de observa(ie. Tema compozi[iona!J
de la Bajqti o curte fortificata avand in afara incintei biserica para-
clis se regas~t ~i la alte re~din\ din Tara Romaneasca a secolului al

''
io
XVII-lea: la Gole:;;ti (fosta curte a lui Stroe Leurdeanu). la Hera~ti, la

ae
Dobreni, la Magureni, la Potlogi, la Mog~ai. Dar toate aces.tea au

te
suferit incisive remanieri in secolele urn1atoare.

ilo
Un substantial capitol al arhitecmrii fonificme din secolul al XVH-lea
C'asrelul de la Scinmicl611$, plmwl. este alcatuit dt~ .. cetati le" manstire~. Mai nurneroase in Moldova, uncle Mamistirea Dragomirna (jud. Suceorn ),

ca
fortificatiile de manastire au sfar$it prin a alcatui un redutabil sistem vedere aerianii as11pra answnh/11/ui

an
defensiv, capabil sa inlocuiasca vechile cetati de frontiera cazute mai f(J rt (Ii cat.
toate in rn3inik srapanirii otomane, amenajarile defensive din aceasta

St
categorie au, in general, o incinta patrulatera marginita de curtine inalte

’’
( strajuite, mai ales in Moldova. cu turnuri de colt). deasupra gangului de poarta, intrarea in cetatea manastireasca fiind
Urmand exemplele manastirilor Slatina $i Sucevita, la Secu, infrumusetata ~i cu stema Moldovei in jurul careia se afla inscriptia

u
logofatul Nestor Ureche ingradea a:;;ezarea cu o spatioasa fortificatie de dedicatorie a lui Miron Barnovschi. Acela~i domnitor a inceput $i

Du
fortificatia perimetrala a ctitoriei sale de la Barnova, dar nu a apucat s-o

itr
plan patrulater (100 x 75 m. ), cu puternice turnuri paralelipipedice de
colt ( 1602 - 1607 ). La manastirea Moldovita, turnurile laturii de rasarit vada te1minata, incinta patrulatera ramanand doar cu un turn de poarta ~i
un turn de colt.

mi
au fost refacute de episcopul Efrem ( 16 l 1 - 1612 ), o particulara atentie

um
fiind acordata turnului de poarta, masiv dar impodobit, arhivolta de incepand cu a doua jumatate a secolului. cetatile manastire$ti au
deasupra intrarii fiind decorata cu reliefuri florale. Incinte patrulatere mai trasee mai putin regulate, iar turnurile prezinta deseori o forma cilindrica.

tr
U$Oare, tara turnuri de colt, au manastirile Zam ca (cu turn-clopotnita La schitul Hadiimbu (jud. la$i), incinta mai prezinta formele unui

''D
deasupra unei porti :;;i o cladire cu paraclis deasupra celeilalic), Hlincea patrulater regulat, dar colturile sunt intarite cu turnuri cilindrice ( doar
(cu turn-clopotnita $i de poarta pe latura de nord ~i turn de poarta trei), pc una din laturi atliindu-se ~i turnul de poarti:i (1659); la Golia.

u
prevazut cu hersa pe latura de vest) :;;i Ra$ca, toate construite In primele incinta fortificata, de foaiie mari proportii. are o forn1a patrulatera
doua decenii ale secolului. Reluand modelul de la Sucevifa, manastirea a neregulata cu turnuri de colt $i un monumental turn de poaiia de sectiune
Castelul de la Cetatea de Balta
Solca, ctitoria domnitorului Stefan T om~a, patrata; la Ca$in. incinta poligonala neregulata pastreaza turnul de poarta.

St
a fost ingradita cu o puternica
ec
(j11d. Alba}, fc1rada principala.
cetate de plan pauulater $i turnuri de colt, pe una din laturi aflandu-se catre care curtincle invecinate descriu un traseu de retragere. astfel ca
turnul-clopotnita care protejeaza ~i poarta ( 1612 - 1620). spatiul din fata intrarii are aspect de barbacana (I 6'i5). De plan neregu!at

an
t

Acest model de cetate, devenit caracteristic marilor rnanastiri din dar cu dispozitii spa(iale deosebit de expresiw. ceta\ile manastire$ti de la
io

Moldova, avea sa fie incununat de redutabilul :;;i deopotriva frumosul Bogdana Uud. Bacau) ( 1670) ~i Cetatuia la$i ( 1672) revin la tu111urile
ansamblu de ziduri :;;i turnuri pe care domnitorul Miron Barnovschi I-a patrulatere, cu o particulara atentie acordatil turnului de poarta.
l

il
ib

inaltat in jurul manastirii Dragomirna, la anul l 629. Puternice ziduri de Asemanatoare ca organizare generala cu ccle din Moldova. cetatile
piatriL groase de aproape doi metri ~i inalte de zece me1ri, inscriu o manastire$ti din Tara Romaneasci'i sunt mai mici $i nu folosesc decat

oa
B

incinta patrulatera aproape regulata (cca 80 x 90 m. ). De-a lungul rareori turnurile de flancare, o grija deosebita fiind acordata totu$i
zidurilor, masive arcade de piatra sustin drumurile de straja, perrnitand turnului de poaria care, de cele mai multe ori. cumuleaza ~i functiunea de
accesul aparatorilor la ferestrele de tragere dispuse la partea superioara a clopotnita. Cele mai multe fotiificatii manastirqti dateaza din vremea

curtinelor. Colturile cetatii sunt intarite cu turnuri patrulatere, iar pe
latura de sud se lnalra turnul de poarta, in interion1l caruia se afla
n
paraclisul manastirii (la etaj ~i camera clopte;'G~ et~i II). Accesul la
e’
domnitorului Matei Basarab care. inca in 1640, reconstruia pe locul
alteia mai vechi manastirea Brancoveni. pe care. a~ curn noteaza
martorul contemporan Petru Bogdan Baksic: .. a intarit-o cape o cetate cu

’
etajele turnurilor se face prin scari practicate i~'· g1:osi111ea zi<lurilor, din ziduri de jur imprejur $i deasupra portii un turn puternic"'. De plan
Joe in loc fiind rezervate ascunzatori ~i grµpuri sanitare. Admirabil patrulater la Brancm:eni. Caldiiru$ani (1638 ), Dintr-un Lemn ( J 646 ), Schitul Hadamlm (jud. la~i). rederea
proportionata. silueta cetatii Dragomirnii - se inscrie armonios In incintele fortificate ale manastirilor construile de Matei Basarab au mai laturii veslice .~i plan general.
molcomul peisaj inconjurator, intreg~l coinplex situandu-se printre cele
mai desavr~it realizari ale arhitecturii din Moldova secolului al
XVII-lea. Contribuie la aceasta ;;i discreta frurnusete a detaliilor. ici colo
intervenind elemente de piatra profilata ~i decorata cu reliefi.iri tlorale, ca
257
256

Ct11np11!11ng, mamlstirea Negru f'odi'i,
t11rn11!-clopot ni{Li.
Miim7srirea Srrclwia (jud. A1ehedinfiJ,
dupi"i desenul ofi{erului austriac
Weiss (sec. X\11/l).
degraba un traseu poligonal neregulaL in directa legatura cu formele de
tcren. Astfd de incinte pot fi vazute la Campulung ( 1635 1636 ), la
Strehaia ( 1645). la Plurnbuita ( 1647). la Platarqti ( 1648), la Brebu
(1650 l. Vorbindu-se dcspre incintele fonificalc ak manastirilor con-
struite sau reconstruite de Matei Basarab, trebuie remaicata frumusetea
BBii
turnurilor de poartiL care sunt $i turnuri-cloplltniji'1. lntr-adevar. niciodata
p:lna la aceasta epoca, $i nici dupa aceea, turnuri le de poarta nu au
bbll
bcndiciat de o atat de ingrijita decoratie arhirectonicii, constand din
arcaturi, din ciubuce. din firide, eventual din bumbi de cerarnica
smaltuita. A.devarak reu$ite ale genului sunt turnurile-clopotnita de la
iioo
Brancoveni, Brebu, Strehaia ~i Campulung, bumbii din ceramica
smalruita de pe frqada ace::,tui uirim turn exen.:itand ulterior o vadita
ttee
influenia asupra monumentelor din zona l'viuscelului.
Un 11ltim grup de monumente fortificate de care urmeaza sa ne
ocupam estt: acela al hisericilor. Daca. in secolele XV $i XVL
ccaa
fortificarea bisericilnr fusese cu precadcre caracteristica Transilrnniei, in
secolul al XV !I-lea aceastii aqiune a devenil mai frecventa in fVfoldova :;;i
in Tara Romanea"cii, ca o manifestare a nevoii de autoapiirare. :;;tiut fiind
ca in acest secoL la cercrea turcilor, au fost demantelate $i ultimele cetati
St
’’’’
care mai ramasesedi in mana stapanirii autohtone, cu mare greutate fiind
salvata cetatca Ncarn\ului pe care, formal, Vasile Lupu a transformat-o in
rnanastire. construind grabnic in mijlocul ei 0 biserica.
u
DDuu
La inceput ideea fortificarii bisericilor s-a manifestat cu timidi-
itr
tate, ca In cazul biseticii Sfantul Nicolae din Suceava ( ! 611) al carei
mmii
rurn-clopotni\a, scund ~i robust, ridicat deasupra pridvorului vestic, putea
um
oferi la nevoie ~i un ad<:'ipost ternporar. Mai clar exprimat, programul
defensi\' poate fi recuno;,cut la biserica Sf. Vineri din la$i (ante 1617,
ttrr
disparuta). la biserica Sf. Paraschiva din Stefane$ti (cca 1620), la aceste
''D
monumente turnul-clopotniFi de pc latura vestica fiind prev<:1zut $i cu o
camera de refugiu.
uu
Dar ideea fortificarii bisericilor va capata un caracter de aqi11ne
generalizata in vremea domnitorului Miron Barnovschi ( 1626 - 1629)0 t_
ca
lntr-un interval de timp foarte scurt In afara cetatilor manastire$ti de la
Dragomirna, Barnova $i Barnovschi-la$i. bisericile ctitorite de domnitor
te
sau de inal\ii sai demnitari au fost inzestrate cu amenajari defensive. La
bisericile manastirilor Barnovschi $i Barnova. turnul-clopotnita de pe
io
prid\'or este foarte puternic. cu ziduri groase, fiind prevazut la nivelurile
superioare cu o camera de adapost ~i cu drum de straja cu ferestre de
l
tragere. Asemanatoare este $i biserica Nicorifa din h1$i ( 1626 1627 ), dar
ib
ccle mai reprczentative realizari ale marelui efort de autoaparare din
epoca Jui Miron Barnovschi sunt ctitoriile donrne$ti: hiserica Sf. Tlie din
B
Toporauti $i biserica Sf. loan Botezatorul din la~i. ultima terminatii ahia
In 1635 de catre Vasile Lupu. La aceste monurnente, deasupra boltilor
bisericii propriu-zise se atla un drum de straja pe1imetraL amintind de
bisericile fortificate din Transilvania. Din aceg~i cpoca dateaza :;;i
turnul-clopotnita. cu caracter defensiv. constr,eiii' pe latura sudica a
bisericii Sf. Sava din Ia;;i. ~tind ca toate ctitm'-iile lui Miron Barnovschi
sunt prevazute cu fortificaTii $i amenajari defensive, se poate afirma ca
acest destoinic domnitor a fost preocua~ 'sa asigure Moldovei un nou
sistem de aparare. deghizat in legatura cu funqiile rcligioase, capabil sa
preia rosturile vechilor cetati militare cazute sub stapiinire otomana.
Desigur, implicarea programului dcfrnsiv la constructiile Jc hiscrici
ar avea doar un aspect de ordin documentar-istoric. daca din el nu ar
258
rezulta $i o substantiala remodelare a formelor arhitectonice, capabila sa
confere acestor edificii o originala expresivitate. asigurandu-le un loc de
exceptie in istoria arhitecturii noastre vechi. intr-adevar. din coroborarea
formelor traditionale ale bisericil.or rnoldovene$ti cu robustele turnuri de
aparare :;;i cu elaborata deeptatie sculptata ;;i profilata despre care va fi
vorba mai departe. au rezultat edificii de o inconfundabila personalitate,
cu atat mai demne de .a.tentie. cu cat frumusetea arhitectonica l;;i pune
pecetea chiar ~i pe ~rµetlia nevoie a autoapararii.
ln vremea lui:ft\r asile Lupu. bisericile fortificate nu au mai stat in
atentia domnieL 'dar tocmai atunci a fost construita biserica Precista din
Galati. care poate fi considerata capodopera intregului grup. inalfata. in
anul 1645. de catre ob~tea negustorilor galateni. aceasta ctitorie are o
dispozifie planimetrica de tradifie moldoveneasca, dar fatadele sunt
decorate potrivit sistemului muntenesc: cu brau median. cu arcaturi din
''
ciubuce in registrul inferior $i firide cu arhivolte intrande in registrul
ae
superior. Deasupra boltilor a fost amenajat un drum de straja perimetral,
iar turnul vestic, previizut cu ferestre de tragere $i camere de refugiu, are
aspectul unui adevarat turn de cetate. amintind de bisericile fortificate Galati, hisericc1 !'recista,
ilo
din Transilvania. i·edere dinspre s11d-1·est.
Admirabila sinteza de fonne ~i functiuni. biserica galateana nu a avut
an
mma$i imediati i'n Moldova, In schirnb. ea a putut .'iervi de model pentru
constructorii din Tara Romaneasca. Intr-adevar, in acela$i an, la Strehaia,
biserica ctitorita de Matei Basarab a fost de la inceput inzestrata cu un
puternic turn-clopotnita. amenajarile de refugiu fiind cu atat mai semnifi-
cative cu cat un pod de lemn facea legiitura lntre etajul casei domne$ti
invecinate ~i cafasul bisericii. de unde se putea ajunge in turn. Inca ~i
mai puternic este turnul-clopotnitii al bisericii Sf Treime din Cerneti
( 1676)(2). care, impreuna cu turnul bisericii din Strehaia, a pntut constitui
un model pentru locuintele-turn construite in Oltenia in secolul al XVIIl-lea
~i care au capatat denumirea de cule. Un adevarat turn-locuinta - cu incii-
pere de refugiu prevazuta cu vatra $i horn prezinta frumoasa biserica
din Vadeni Cjud. Gorj). ctitorita de marele ban al Craiovei. Cornea
Brailoiu, ca paraclis pentru curtile sale din apropiere (l 694 - 1695 ).
in legatura cu lucrarile de fo1iiiicare despre care a fost vorba. este
util sii amintim ca in timpul Jui Duca Yoda era binecunoscut, ca arhitect
$i cioplitor in piatra, un boier din partile Hotinului. Gligoric Cornescu.
SStt
Faima acestuia ajunsese pana la Istanbul. marele vizir ccrandu-i sa faca
macheta cetii[ii Camenita. in vederea pregatirii unui asediu. fntelegem.
deci, ca Moldova mai dispunea de mqteri priceputi in fortificatii ~i pare
aann
probabil ca tocmai Gligorie Cornescu a conceput sistemul defensi\ al
manastirii Cetatuia, principala ctitorie a <lomnitorului Gheorghe Duca. Afclniistirea B/irnova, biserica,
sec{izmc .~·i plan.
iill
Re~dint
ooaa
nefortificate
Asemenea arhitecturii fo1iificate ale carei realizari trebuie urmaritc
ee’’
in mai multe direqii, prezenta sa fiind implicata la diferite tipuri de
construc\ii, arhitectura civila a secolului al XVII-lea din Tarile Romane
se prezinta nu nurnai foarte diforitii ca program. dar "?i ca situare in
’’
contextul ansamblurilnr construite. lntr-adevar. poate fi vorba despre
simple locuinte de ora~. despre somptuoase palate de re:;;edinia. despre
conace ~i curii aflale la tara, uneori prevazute cu un perimetru fortificat,
259

B11curq·ti, pa/atul mitropolitan, \'edere
dimpre est ,~i planul.
Miinastirea Moldovi(a (jud. Suceava ),
clisiarnifa. f{:t{ada principalii. planurile
parterului ~·i etqiului.
arhitecturii din Tara Romaneasca. Intr-adevar. vorbindu-se despre loggie
ca element spe~ifc Rena;;terii. se credea ca ea a fost adoptata abia la
sfar$itul secolului al XVU-lea, la monu.mentele brancovene$ti. In realitate,
loggia era cunoscuta mai de mult, obar~i ei putand fi cautata a~ih in .Tran-
dar $i despre re$edinte integrate unor ansarnbluri rnan[tsrire$ti sau situate silvania, dar nu mai putin in ad1ftectura otomana, in cadrul careia se 1mpu-
la adapostul unor autentice cetati. A.laturi de aceasta. mai trebuie
sese inca din secolul al XV ~lea. Aceste referiri la mode le exterioare nu
considerat faptul cii, in secolul al XVfl-lea. se semnaleaza apariria unor trebuie sa excluda totu!?i o. 'posihila geneza interioara. ;;tiut fiind ca prid- Mandstirea Dragomirna, casa
programe spccializate, ca de excmplu hanurile. biiile $i bucatariile. unele voarele pe coloane a~fuser in Tara Romaneasca inca din se~olu a~
BBii
pastrate, altele cunoscute doar pe cale documentara. domneasd1, fatada.
XVI-lea. intre pridvrn: !?i loggie existand o deplina asemanare de fonne !?I
In Transilvania, unde imponantul avantaj al incintelor perimetrale functiuni.
fortificate aducea cu sine $i servitutea unui spatiu de construqie t'oane Curtea domneasca din Bucre~ti. a~ zisa Curte Veche. a fost ~i ea
bbll
limitat, parcelarea intravilana a ora$elor a fost foarte stransa, obligand la innoita in vremea lui Matei Basarab. starnind admiratia calatorilor stra-
construirea unor case cu fronturi inguste la strada $i desta9urate in addn- ini. care fac referire la numiirul mare de odai cuprinse in patru cladiri cu
iioo
cime, accesul spre curtea interioara fiind asigurat de un gang practicat la
''
doua etaje. a$ezate de-a Jungul celor patru laturi ale incintei, la gradini. la
parterul casei. l\fai ales in zona centralii a ora$elor, s-au inrnu!\it casele
ae
fantanile de piatra ~i la baile somptuoase. .
cu doua ni\'eluri, construite din piatra sau din caramida. Foane sobre, Ce! mai important edificiu de arhitectura civila care s-a pastrat dm
ttee
fa!adele au ca principal element ornamental ancadrarnenteie care, munci secolul al XVII-lea este a$a-zisul palat al mitropolitilor din Bucre~ti.
ilo
cand au fost executare din piatra, au permanentizat, in forme din ce in ce Construit. in a doua jumatate a secolului. deasupra unor pivnite spatioase
mai simplificate. profiluri de traditie renascentista. Cele mai rnulte anca-
ccaa
cu bolti de caramida, palatul a avut de la inceput un foi$or cu scara $i
dramente au fost execu1ate din lemn cu imitarea celor de piatra (a~ cum, incaperi boltite, care vor fi avut. dupi'i cum $tim ca avea ~i palatul din
an
panii in zilde noastre, traditia s-a mai pastrat doar in ambianta arhitectu- Targovi~te. o decoratie pictata de-a lungul peretilor. .
rii populare din Tara Oa~ui), ele fiind ulterior inlocuite. Spre deosebire Disparitia re$edintelor urbane este partial compensata de numarul
St
de ora$ele transilvanene, cu a lor densa ocupare a teritoriului, in Moldova
’’’’
relativ mare de case domne$tL conace $i curii care mai pot fi cercetate in
~i in Tara Romaneasca structurile urbane au fost foarte afanate, fiecare Moldova, ca $i in Tara Romaneasca sau in Transilvania. Clisiarni\a de la
casa avand propria sa gradinii incarcata cu pomi, ceea ce dadea ora~el, manastirea Moldovita, constrnita prin grija episcopului Efrem ( 1610-1612),
u
DDuu
dupa cum obsena un calator strain, ,.un aspect placut ~i vioi". Cele mai este i.m frumos excmplu de locuinta cu doua niveluri. Zidita din piatra
itr
multe case de la Suceava, Targovi~te, Bucre~ti $i din celelalte ora$e bruta ea are mai multe incaperi boltite in semicilindru. in cruce sau cu
1Hftl1lis1 ireo
Dragomirna, casa
erau dill lemn, acoperite cu ~indrl, $i tot cu lemn erau podite ulitele pent~ai, iar la etaj este prevazutii cu un bak?n d~ lemn sus(inut pe
mmii
domnewdi. see{ iune .yi plan.
principale. Din caramida ~i din piatra nu erau construite deciit rqedintele console de piatra. A.ncadramentele de piatra prezmta tonne de tr~ce:· de
um
domne~ti $i unele rqedin(e nobiliare, de asemenea unele biserici mai la gotic Ia Rena~tr, intreaga cladire respirand mo~tul de mganare
imprniante $i ansamblurile manastire$1i. in acest cadru, este lesne de
ttrr
dintre cele douii stiluri. Probleme sirnilare pun constructule mult transfor-
a$teptat ca cde mai importante realizari ale arhitecturii civile sa apaqina mate, dar restaurabile. de la manastirile Burdujeni ~i Solca, de ~semna
''D
ansamblurilor reziden(iale nobiliare: palate, curii, conace, case domnqti casa clomneasca construita de Miron Barnovschi pentru mdniistirea Dra-
uu
integrate manastirilor. cromirna ( 1629). Desfa~urt pe trei niveluri, cu pivni\a, parter ~i etaj,
Datorita distrugerilor, despre marile palate dornnqti ale secolului al ~as de la Drarromirna
0
este un pretios edificiu cu zidarie de piatrii, anca-
dramente gotic o-renascentiste, iar la etaj cu o amplii salii :1le c~ri
XVII-lea nu por fi invocate decat referirile docurnentare. Yorbind despre
ca _bolti.
SStt
cmiea domneasca de la la$i, reconstruita de Vasile Lupu, Miron Costin sustinute de un stfilp central, au intradosul decorat n1 nervun de.piatra-: de
aratii ca ea era prevazuta cu o incinta fortificata. intrarea fiind strajuita Je unde denumirea improprie de .. gotica··. Sala de la Dragonurna a tos~
te
un tum cu puternica poarta de stejar, in interiorul incintei aflandn -se casa
aann
imitata ulterior in cadrul caselor egumenqti de la Trei lerarhi ( 1639) $1
mare a domnului, casa doamnei $i a familiei donme~ti, precum ~i o baie
io
Cetatuia (1672). _
cu pardoseli de marmura. Deosebit de pretioasa in descrierea Jui Miron f)in vremea Jui Miron Barnovschi dateaza ~i casa de la Barnova, dm
iill
Costin este precizarea ca incaperile de recep\ie ale palatului se al1au la care nu se mai pastreaza intregi decat uria~elc pivnt~ cu tre.i ran_duri ~e
l
ib
primul etaj ~i ca la ele se ajungea prin intern1ediul unui foi~r cu dubla bolti in semicilindru. Casa egumeneasca de la Tre1 lerarh1 a fost d~n
scara. Despaqirea funqiona!a a parterului de etaj se regase;;te $i in cele- net~ric grav afectata de falsa restaurare a lui Lecumte du Noi.iy, dm
ooaa
B
lalte tari romane, iar foi~rul cu scara estt> caracteristic atat pentru arhi- secolul trecut casele de la Ca;;in ( 1655) sunt in ruina, iar casele de la
tectura cultii, cat $i pentru cea populara din zonele de deal. Din alte Bogdana U 670). afectate de transformari ulterioare, a$teapta o re:_taurare
descrieri aflam ca edificiile ce alcatuiau curtea donmeasca de la la$i aveau
~tinfca. Se pastreaza in schimb impozanta casa e~lmnasc
ee’’
de .~a
ziduri trainice, lncaperi spafioase ~i boltite, peretii captu~i cu placute de Cetatuia O672). construita, impreuna cu intreaga manastire, prm gnJa
faianta albastra, forestre mici zabrdite, 1nvelitori de \i.gla srnaltuita, iar In dom~itrul Gheorghe Duca. Reluand conceptia planimetrica a caselo'.
’’
curtea palatului se aflau doua bai turce$ti, una ct,;~'ai de faian\a $i alta de la Dragomirna. casa egumeneasca de la Cetatuia se desfa;;oara pe tre1
,,CU rnarmura din bef$Ug $i CU bazine". ' niveluri: in fatada cste prevazuta cu doua foi~are (refacute in 1911-1912).
Din Targovi$te, descrierile calatorilor s!rajni au pastrat amintirea i\1dniistirea Dragomirna, casa
La primul etaJ -se afla o ampla sala de ospe\e. ale car~i b~lti in cr~e: cu
curtii domne~ti, reparata de Matei Basrb~ care a locuit multa vreme un decor de nervuri. se descarca pe doi stalpi central!. I ot la Cetatma a domneascii, interior din sala de recep{ie.
aici. ;;i a palatului mitropolitan, amp!~ consfruc\ie cu doua niveluri, cu foi-
$0f $i scara de onoare, pe latura opusa aflandu-se o loggie. Consemnata
de Paul de Alep In 1654(3), loggia palatului mitropolitan din Targovi;;te
are o deosebita irnportanta pentru intelegerea procesului evolutiv al 261
260
 generoasa preluare a tuturor elementelor intalnite pana aici. intr-o inter-
pretare pretentioasil. de indubitabila expresie aulica. Pivnitele inalte sunt
boltite cu cupole semisfrrice sustinute pe arce in plin cintru. care se
descarca pe puternice coloane de pia.tra. scunde ~i groase. ce se aliniaza
fost de cur{md restaurata re~dinta domneasca . .:dificiu sobru. dar de pe axa longitudinala. La etaj se atla o spa}ioasa sala a spatariei. despartita
frumoase proportii, alcatuit din pivnifa. parter ~i ewj de re~dinta. cu in doua prin coloane de piatra ornarnentate la haza ~i la partea superioara
incaperi boltite dispuse in fila. separate de un \ estibul ce111ral la care se cu elemente florale. boltirea fiind din nou cu calotc semisferice. Dincolo
ajungc prin intermediul unui foi~r cu scars. de o sala mediana se~ia incaperile de locuinta ale domnului. de aseme-

Bi
$i in Tara Romaneasca princ1palele rnanastiri au fost inzesrrate cu nea boltite. Doua degante foi~are cu arcade pe coloane de piatra fac
case de n:~edia - domne;;ti sau egurnene;;ti -· pri lej penrru realizarea legatura cu exteriorul. catre foi~are conduciind scari cu trepte ~i balus- Bucure,1·ti. mcilulstirca P/umbuita,
unui program arhitectonic civil. atat fonqional cat ~i decorativ Spre trade de piatra. Foarte ingrijit, decorul interior era alcatuit din picturi casa domncosdi.

Afanastirea Cetd{zlia (la»i),
casa domneasca.
bl
murale. executate in fresca. ~i din stucaturi. repertoriul ornamental fiind
deoscbire de Moldova. unde a fos,t preferat pLmul dreprunghiular alungit.
de categorie vegetala. Spre deosebire de construc\iile anterioare, robuste
in Tara Rornaneasca aceste construqii au. in mod frecvent, un plan
;;i sobre, casa domneasca de la Hurez face evidenta o noua viziune

''
io
dezvoltat in lilrgime. ceea ce le apropie. mat ca oruanizare interioara, cat
arhitectonica de cultivat eclectism. in consens cu mutatiile stilistice ale

ae
;;i ca expresie t?xterioara. de casele obi~nute. An'md de regula o pi\nita
epocii lui Constantin Brancoveanu.
inalti'i cu bol(ile ridicate deasupra solului. aceste case au lm etaj rezi-
Pe suportul irnportantelor modificari intervenite in modul de viata al

te
deniial. accesul fiind inlesnit intotdeauna de o scara exterioara. cure

ilo
varfurilor nobiliare. in cursul secolului al XVIII-lea au fost construite
conduce la un fr)i~o. Casele construite de Matei Basarah la manastirea
numeroase re~dint la tara. uneori prevazute. a~ cum s-a vazut, cu in-
Briincoveni :;u1ll dcstui cle mari ( 15 x 18 m. ). pivnifele care ucupa in

ca
cinte fortificate. 0 impresionanta casa de vara i$i construise. inca inainte

an
intregime parterul t'iind companimentatc in trei nave holtite in semici-
de 1654. marele carturar Udri~te Nasturel. pe mo~ia sa de la Hera~ti.
lindrn pe duhlouri care se descarca in stalpi masivi de caramida. inca-
intr-o admirabila pozitie naturala. pe terasa raului Arge~. Conceputa ca o
perile de locuit erau sparioase. dar uncle caracteristici ale orn:anizarii

St
locuinta pentru doua familii. pe un plan in forma de .. L". cu cloua pivnite.
interioare raman de precizat cu ocazia lucrarilor de restaurare ~flate

’’
in
doua intrari ~i doua apartamente complet separate. casa de L1 Hera~i
curs. De dirnensiuni inca ~i mai generoase (27 x 18 m. ). casa domneasca
prezinta particularitatea de a fi fost in intregime construita din piatra

u
de la Plmnbuita, construita in amt! 164 7. este prevazuta in farada cu o fatuita, doar miezul zidariei fiind alcatuit din blocaje. Pivnitele sunt

Du
dubla galerie de arcaturi. La parter se afla o deschidere mare pentru
boltite in semicilindru. ca ~i micik incaperi de la parter. in timp ce

itr
Mandstirea Brancoveni (jud. Olt ), giirliciul pivnitei ~i patru arcade scunde cu arhivolte intrande sustinute de camerele de la etaj. spafioase ~i lurninoase. sunt tavanite. Ancadramen-
casa domneascii, pivni{a. masivi stalpi de caramida cu seqiune dreptunghiulara. La etaj. c~sa dom-

mi
tele de piatra cu deschidere dreptunghiulara au profiluri aplatizate, iar

um
neasca este prevazuta cu o ampla galerie de arcade in semicerc. sustinute deasupra !or se afla arce de descarcare u~or retrase. Destul de asemana-
de coloane de caramida. Amintind de descrierea Jui Paul de Alep p1:ivind
toare cu cele executate in stilul Rena$1erii tarzii. aceste ancadramente i~
palatul mitropolitan din Targovi~te. aceasta galerie. intru totul asernana-

tr
afla un slriins corespondent in arhitectura otomana. fiind de altfel in

''D
toare pridvoarelor de epoca, trebuie interpretatii ca o creatie originala a
deplina concordanta cu intreaga infH~are a edificiului, el insu~ un reflex
arhitecturii autohtone. prefigurand realizarile din epoca lui Constantin
al legaturilor pe care. in acea vrerne. Tara Romaneasca le intretinea cu

u
Briincoveanu, cand vor fi inregistrate importante modificari de morfo-
atelierele de pietrari din peninsula Balcanica. Pentru existcn(a acestor
logie decorativa. dar care nu au schimbat structura compozitionala crista-
lizata Inca din epoca Jui Matei Basarab. a '
legaturi sunt semnificative. !ntre altele, cele trei biserici ctitorite ck Matei
Basarab la Vidin ~i la Svi~to.
ec
toatc construite din piatr::i tatuita. cu bnl\i

St
Afectata de numeroase refaceri, casa domneasca de la Campuluna
semicilindrice de piatra. Entuziasmat de frurnusetea casei din Hera~ti.
din incinta manastirii Negru Yoda (cca 1648). pastreaza dispozifia plani~
Paul de Alep nu uita sa noteze ,.dl toti boierii din Tara R 11maneasca au
t

an
metrica originala: un dreptunghi alungit. cu incaperile boltite, aliniate Ja
cladiri minunate in satele lor"(<il. Tot el descrie cu multa uimire palatul
io

o galerie cu arcade ~i coloane<4l. in incinta manastirii Negm Yoda din

postclnicului Constantin Cantacuzino de la Filipqtii de Targ. rcrnarcand
Campulung se rnai afla ~i o casa egumeneasca, grarios edificiu construit
ca era mai frumos decat cladirile din ora~e 5i ca roseda .. o baie eleganta··
l

il
( prin 1650) deasupra unor pivnite mai vechi, caracterizat prin existenta a
ib

placata cu marmura ... aductia de apa. cu roti ~i galeti a~ezt pe rau'"

bl -..._r
doua foi~are juxtapuse. cat ~i prin incaperile boltite de frurnoase pro-
servind ~i la irigarea gradinilor. Casele de la Filpe~t de Targ s-au
porfii, aviind de la origine un decor floral stucat ~i pictat<5l.
B

oa
ruinat. ca ~i ccle de la Dobreni, Coian-Mre~t sau Magureni. Aceasta
De mari proportii fusesera casele domne~ti construite in incinta
din urrna. de mari proportii. cu trei ni\·eluri (pivnita. parter. etajl. cu
miinastirii Negoe;;ti (cca 1650). ca ~i acele contemporane de la Platare;;ti.
nnmeroase incaperi bo\tite ~i decorate cu stuc pictat. avusese la etaj ~i o
-'~

e’
Se pastreaza, in schimb. frumoasa casa domneasca de la Brebu (cca
loggie. cu arcade ~i cnloane. Ceva mai binc pastrata, de~i afectata de
1650) care prezinta un plan dreptunghiular alungit ( 11.80 x 30.20 m.) cu
largi pivnite boltite, deasupra carom se afla iJfcaperile de locuire. Com- transformari ultcrioare. este casa Jui Stroe Leurdeanu din Gole~ti.
a. b.
pozi~a fatadei cste pusa In valoare de un. rt'l,ust foi~r.
construita in anul 1640. de catrc Stoica rnais1orul. al carui nume apare pe

’
cu arcade pe trei
ancadramentcle de piatra. ~i la aceasta casa pivnitele sunt inalte, iar pe Hen1,1'ti (jud. Giurgiu). ca.10 /11i Udri~te
latun, la parterul caruia SC deschide gar-liciul pivnitei. Construita din pia-
tma din laturi exista o galerie cu coloane de caramida. ce prefigureaza ;vasturel. redere ->i p/wwri:
tra bruta cu arcade sernicirculare pe _stalpi masivi de seqiune dreptun-
elegantele loggii din epoca lui Constantin Br{incoveanu. o. parter .~i pirni(li. h. etaj.
ghiulariL casa de la Brebu aduce aminte de conacele din Moldova, dar ;;i
de unele curii transilvanene cu.care are comuna masivitatea formelor.

Afiinastirea Brebu (jud. Prahm·a),

ca.m domneasca.
Incununand un i'ntreg proces evolutiv, casa domneasca construita de
Constantin Brancoveanu in incinta manastirii Hurez ( 1690 - 1693 > se 263
impune aten\iei nu numai prin dimensiunile sale (40 x 10 111. ), ci ~i prin

De un remarcabil interes istoric $i arhitectonic este casa din Cotofcni
(jud. Dolj). construita in jurul anului 1653, pe terasa inalta a raului Jiu.
Doua coridoare dispuse in cruce impart planul patrulater al casei in patru
incaperi inegale. avand frumoase bolti sernicilindrice, cu penetratii deco-
rative. Urrnand principiul unei neobi$nuite simetrii. pe doua laturi opuse
semisferice, cu stalpi centrali $i arcuri de descarcare dispuse in cruce,
spre deosebire de pivnitele cpocii Jui Matei Basarab, la care boltirile au
fost intotdeauna in semicilindrn cu dublouri.
Catre sfar:;;itul secolului. dupa' ce construise casa domneasca de la
Hurez, Constantin Brancov,e·anu a innoit ~i infrumuserat dupa gustul sau
curtea domneasca din Bucure$ti. a$a-numita ,,Curte Veche", in legatura
cu aceasta fiind foarte prefioase relatarile secretarului domnesc, italianul Prihqri (jud. Vaslui). conacul.
Antonio Maria de! Cpiaro. Acesta ne spune ca mm! palat era in intregime fa{ada (in ipoteza restaunlriil.
din piatra, ceea cei~t

Bi
desigur exagerat, pentru ca cercetarile arheologice
se afla cate un foi~r cu nrcade ~i coloane de cararnida: astfel conceputa, au demonstrat existenta unei zidarii de caramida. doar ancadramentele ~i
cornpozitia casei este vioaie $i expresiva. silueta ansarnblului fiind bine coloanele, ca de altfel toate formele profilate. fiind executate din piatra.

bl
pusa in valoare de inaltarea deasupra pivnitelor, cu bolti de caramida in Palatul avea o scara principala de marmura ~i numeroase incaperi boltite,
sernicili11dru pe dublouri. 0 compozi1ie mai simpla. dar poscdand nelip- iar sala tronului avea pe mijloc un rand de coloane, dispozitie care se
sitele pivnite inalte ~i foi~rul cu scara, au casele de la Baje~ti ( 1666\, a gase~t ~i la casa domneasca de la Hurez. Del Chiaro noteaza ~i existenta

''
io
caror dispozitie planimetrica a putut fi regasita ~i la cateva vechi case din separata a unor apartamente pentru doamna ~i farnilie. de asernenea

ae
ora$ul Pitqti. frumusetea gradinii. in m~jlocu careia se afla un foi~r pentru masa de
Insuficienl cll!wscuta inca, arhitcctura re~dinlo boier~t din pranz ~i pentru siesta domnitorului. Secretarul italian mai nota ~i

te

ilo
Moldova secolului al XVTI-lea este ilustratii. prin cateva exemplare valo- existenta unei case de oaspeti in vecinatatca palatului. cladire .Jrumoasa
roase: casa din 5erh~ti (jud. Neaml), conacul din Pribe~t (jud. Vaslui) ~i ~i elegantif'. Avand numeroase caracteristici cornune cu curtea Omn (jud. Co1'<1s11a ), cllria.

ca
casa Cantcuzio-P~ din Pa~cni. Diferen(iate prin dimensiuni ~i domneasca din Ia$i. in primul rand compozitia afanata $i generoasa

an
numar de camere, celt trei construcfii au comunii ideea 1mpii.rtirii in doua prezenta a gradinilor cu chio~ur ~i fantani. noua curte brancO\ eneasca
a spafiului interior prinlr-o hmga salii rnediana care asigurii comunicarea de la Bucure$1i lasa sa se descifreze un nou mod de viatiL o paiticulara

St
sprc cele doua apm1amente situate de o parte ~i de al ta. Vom rernarca. de sensibilitate pentrn fastul nobiliar al lumii occidentale.

’’
Curofeni. casa hoiereascci. ascmenea, prezenta nelipsita a foi~rul, prezenra ce constituie un Gustul pentru confort, intr-un cadru natural primitor, cu iazuri ~i
secf izme .}'i plan. pretios accent in compozitia arhitectonica a fatadci ~i totodata o legatura gradini, se Jasa descifrat ~i cu ocazia reconstruirii curtii rezidentiale de la

u
dintre exterior ~i interior. Mai trebuie obscrvat ca, in cazul conacului din Potlogi, important loc de popas pe drumul de la Bucure$ti la Targovi~te.

Du

itr
Pribe$ti, pe sub foi~r se face legatura cu garliciul pivnitei. T oate aceste in anul 1698, Constantin Brancoveanu a construit o noua casa - adevarat
caracteristici se regiisesc intocmai la casele boierqti ~i conacele din Tara palat - pe un alt amplasament ~i, tot atunci, a inaltat din temelie un mare

mi
Romaneasca, ele aflindu-~ obar~i in casa taraneasca de la deal, pe care numar de acareturi: bucatarii. grajduri. rnagazii, unele cu peretii de lemn,

um
o dezvolta in plan ~i volurn, cu inglobarea unor elemente decorative intregul ansamblu fiind cuprins in perimetrul unei uria~e curti
provenind din eclectica ambianta stilistica a epocii. dreptunghiulare cu ziduri de caramida ~i poai1a monumentala strajuita de

tr
In Transilvania, unde, a~ cum s-a vazut. secolul al XVIT-lea este turn. De plan patrulater (28 x 22 rn. ). palatul fie la Potlogi este

''D
caracterizat, inainte de toate, prin construqia unor castele cu puternice indeaproape inrudit cu edificiile prezentate anterior. dar compozitia sa
amenajari defensive, au fost construite mai mu!te re$edinte de tara, interioara este mai complt:xa. iar aparatul ornamental este incomparabil

u
a~-numitel curii, echivalentul local al conacelor din Moldova ~i Tara mai pretentios.
i ·c1rghi.~ (jud. Corn.ma), curia.
Romaneasca. Este de remarcat ca la mai toate curiile cunoscute din acest
ca Fatada <linspre curte are in mijloc un foi~r cu scara. ale carui
secol, la Zabala (jucl. Covasna), la Bich~ (jud. Mure~), la Ozun (jud. Co- coloane de piatra cu capiteluri compozite. ca ~i balustradele decorate - prin

St
vasna) fatada principala, dinspre curte. este prevazuta cu un avancorp, sculptare $i traforare - cu elemente florale ~i heraldice. constituie indicii
te
tratat ca un foi.~r cu arcade amintind indeaproape de conacele de peste pentru fenornenul de absorbire a formdor de exprcsic baroca. absorbire

an
munte. Construite din piatra ~i din caramida, curiile transilvanene au, in discrcta ~i neostentativiL caci ornamentica foi~rul se integreaza in
io

general, formc masive, iar elementele de profilatura sunt obtinute din mod firesc in compozitia de ansarnblu. Pe latura opusa. care era orientata
caramidii ~i din tencuiala, cu discrete referiri la elementele stilistice catre gradina cu hel~tu. se afla o dubla galerie etajata. La parter.
l

il
ib

apartinand Rena$terii. Expresiva din acest punct de vedere este curia din arcadele in plin cintru ~i coloanele de caramida pastreaza expresia
Ozun, al carei foi~r cu arcade vade$te persisten[a unor fi.)rn1e stilistice vechilor galerii din tirnpul lui Matei Basarnb. La etaj. arcadele sunt tri-
B

oa
traditionale lntr-o interpretare robusta perfect autohtonizata. Notabila lobate, iar coloanele sunt de piatrii. incat aceasta galerie a dobandit
este $i frumoasa galerie cu arcade a curiei de la Varghi$ (jud. Covasna). aspectul unei loggia de tip venetian, prefigurand realizarile arhitecturii de
Spre deosebire de Tara Romaneasca $i Moldova, unde pivnitele erau la inceputul secolului al XVJll-Jea, cand stilul brfmcovenesc va ajunge la

e’
nelipsite, in Transilvania acestea apar doar din ciind in cand (Ozun, deplinii maturitate Acoperite cu tencuiaia. fatadele palatului de la
Bor~neul Mic). Potlogi erau decorate cu un ,.covor'' din stuc marunt cu motive florale.
Ultimele doua decenii ale secolului al XVIl-}~a sunt dominate pe totul fiind inspirat de ornamentica de obar~ie persana, mediata de

’
toate planurile de initiativele cultural-artist ice qi¢" domniei lui Constantin palatele ~i de chio~urle construite la Istanbul. Stucaturi florale, dar cu
Brancoveanu. Inca inainte de a se inscauna ca 9omn. pe vremea cand era un relief ceva mai pronuntat, impodobeau interioarele incaperilor boltite,
mare spatar ~i mare logofat, Constantin Br~n'Coveau a construit curtile constituind un ansamblu decorativ pe cat de fastuos pe atat de vioi, in Zabala (jud. Cova.ma). curia.
de la Potlogi, din care se mai pastreaza pivf1[~le :;;i paradisul Sf. Dumitru
(1683 ), apoi curtile de la Mog~·'ai, din care se pastreaza doar

-:antrzi10P.~·cm,
Pa.~·cni (Jud. lmji). casa
foi.yorul ~·; planul.
paraclisul (1688). Atrage atentia faptul ca. inca de la primele pivnite
construite la Potlogi, Brancoveanu a preferat boltirile cu calote
265
264
 Bi
bl

''
io
S11ceava, hanul donmesc (a:::i M11::.eul
particularizeaza prin expresia robusta a z~darie. ~i prin ~lurie. n~i

ae
de
fereastra. lasand sa se intrevada gustul une1 epoc1 de tranz1t.1e stil1~ca .. _ etnogrqfzc). farado cufoi.~r ·»i plm111/.

te
La Sibiu se pastreaza hmml .. La mielul alb... o cladire cu p1vmta.

ilo
parter $i etaj prevazuta spre curtea interiuara cu o mica .ga~eri cu_ arc~de
Pa/awl bdincovenesc de lu Pot!ogi. consens cu inlat~re grnrioasa a intregului edificiu. Mai trebuie pe coloane. Fom1ele masive ~i unele ~ncadr:et mm p_a:trez~ a~1m­

ca
faf(f{/a dinspre curfe, cufoi->·orul. mentionata inzestrarea cladirii cu aductii de apa. cu bai ~i grupuri tirea Rena~tri.

an
al carei stil a avut o mdelunga remanenta m arh1tectura
arcade le .fbi!forului cu vedereu sanitare. astfel ca, din punct de veJere al confortului. palatul de la din Transilvania. . .
hisericii-paroclis Sf Dumifru ·>i p/anul Potlogi se situa mai presus decat multe re~din\c: nohiliare din Europa Un alt tip de constructie cu program special este b.:1catana _(cu~ma ).

St
epocii. Din secolul al XVII-lea se pastreaza mai multe bucatarn care, he ca sunt

’’
Inrudita ca intati:;;are. dar mai mica $i rnai modesta. este a~-zis integrate unor ansambluri manst~re$i, fie un~r .. curti . d.e re$~inta:
,.casa a Hanici", de la Craiova, pe care Consrantin Brancoveanu a prezinta caracteristici comune. calitatea cornpoz1t11lor arh1tec~:l. ~1

u
construit-o in anul 1699. Afectata de transformari. ea pastreazii intacta abilitatea sistemelor constructive conferindu-le valoarea unor ~d1hc de

Du
itr
loggia cu arcade in plin cintru ~i coloane de piatra cu fus drept. sine statatoare. Bucatariile au plan patrulater -;;i sunt acopente cu un
compozitia de ansamhlu a fatadei fiind de o sesizanta eleganra. Din sistem complicat de bolti. cu folosirea trompelor etajate. astfel incat sa

mi
)oata fi rezervata la centru o deschidere ingusta lncununata de un turn

um
aceea$i familie stilistica. cu forme arhitectunice asemanatoare, este $i
1 ' l .
casa marelui ban Cornea Brailoiu de la Vadeni (jud. Gorj), pe care o Janterna. care folse~t ~i la evacuarea hmm u1. ,
restaurare ingrijita o poate readuce la lnfati~re originala. Asemenea construqii de notabila frumusete interioara sc piistreaza ~n

tr
Dintre construcfiile cu program utilitar ale epocii vom amimi in complexul manastirilor Plumhuita (1650) ~i Hurez ( 16.93): o alta, m

''D
primul rand magazinele comerciale ~i hanurile. In principalele ora~e din ruina. se afla la curtea palatului brancovenesc de la Potlog1. Craiova. casa Bi"iniei.
Transilvania. continuand tradi~ constituitii inca din secolul anterior

u
(~inl Sugalete din Bistrifa), se vor mai construi pravalii prevazute in
a
fatada cu un coridor boltit $i arcade deschise catre strada. Cateva exem-

St
ec
plare de acest gen se pastreaza in piata mica din ora~til Sibiu. a carei Arhitecturn religioasa
compozitie arhitectonica s-a intregit in aceastii vreme, vadind stranse
legaturi cu ansamhluri comerciale similare care sc pastreaza in Slovacia Considerata la prirna vedere. arhitcctura rcligioasa din secolul a!
t

an
sau in Boemia. Principia! asemanatoare. dar pornind de la premise XVU-lea prezintii o mare varietate de solutii, cu o derutanta conure?\~
io

orientale, sunt pravaliile cu arcade de la la:;;i (a~-numit casa Dosoftei ), intre formele inovatoare $i cele traditionale. iar aparatul ornamental ofera
de la Lipova sau de la Tulceat7 >, unde o lntreaga stracla era marginita pe
l

il
0
gama foarte \arga de cornbina\ii. cu frecvente inganari intre elementele
ib

ambele parti de pravalii cu arcade pe coloane. llneori. a$a cum se mai de~ obar$ie occidentala (gotice. renascentiste. dar $i baroce). pe de o part~.
poate vedea la Sighi:;;oara. casele cu magazii erau pre\·azute cu un pod ~i orientale ( mai ales pcrsane $i otomane ). pe de alta: S.i to tu~- la o ana_h-
B

oa
scos in consola $i avand un scripete pentru ridicarea marfurilor direct din za mai atenta. sunt posibile destul de clare grupan t1polog1ce care fac
strada. Dintre hanurile secolului, cele rnai importante fusesera construite evidentii. in primul rand. persisten\a programelor traditionale $i totodata
la Bucre~ti; ~erban Yoda (1683 1686) ~i Sf. Gheorghc ( 1670- 1699),
0 anurne continuitate de efort pentru elaborarea unor noi tipuri formale.

e’
dcspre care Del Chiaro afirma ca sunt ,.rnari $i frumoase. demne de A~a cum s-a observat $i atunci cand a fost vorba despre fortificatii.
vazuC. Din motive de securitate. hanurile din Tar~Romnesc ;;i din este comuna Tarii Romane$ti $i Moldovei preocuparea pentru amena-
Moldova erau prevazute cu o curte interioara in jqrftT careia se distribuiau jarea defensivii a bisericilor, amenajarile defensive conferi~

’
acestora.
camerele de oaspeti. incinta fiind lnchisa cu po~fi n1asive de stejar. mai ales in Moldova, o expresie robusta. de accentuata seventate (Bar-
A~a-zisul ,.ban domnesc" din Suceavat8) a fost in fapt o casa de novschi. Barnova, Sf. loan Boteziitorul din la~i. Precista din Galati. etc).
oaspeti. De plan patrulater (14,45 x 15,45, ~1.'L ), aceasta clad ire se desfa- o alta trasatura comuna este integrarea unui tum-dopotnita in compo-
;;oara pe doua niveluri: parterul ale carui lncaperi au boltiri de caramida
cu penetratii ~i etajul cu camere favanite. Comunicarea intre etaje era
A16niistirea }Jurez (j11d. V{!/cea), casa
domneasca, .fct(ada rn cele douafoi!foare.
asigurata de o scara gazduita de un corp sens in fatada, element de o
mare expresivitate plasticii. Armonios propoqionat. banul din Suceava se
267
266
 pastrarea legaturilor cu ,.fratii de dincolo de munte ... asupra carora
asuprirea devenea tot mai grea. in acest sens. este semnificativ un
document emis de principele Gheor~ Rakoczy II, care recunoa~t ca
,,starea de iobagie este un jug care presupune mizerii asemenea celor
zitia bisericii. de regula situat peste tinda in Moldova ~i peste pronaos in indurate in tara tatarasca, ·~i chiar mai aspre''. in aceste conditii,
Tara Romaneasca. Vom remarca. de asemenea. in cadrul celor doua ~coli monumentele biserc~t transilvanene se integreaza ~colir de arhitec-
de arhitectura. progresiva restrangere a efectelor crornatice in decorntia tura din Moldova ;;i di13: Tara Romaneasca intarind. o data mai mult.
fatadelor - picturilor murale ~i. respectiv. alternan\elor de caramida cu ideea de unitate. V

Bi
panouri de tencuiala. fiindu-le preferate suprafetele uni form tencuite. pe In anul 1609, iriftropolitul Anastasie Crimea ctitorea biserica mare a
al caror fond cu crornatica neutra se citesc mai u~or elementele de rn,Jde- Dragomirnei. monument de o exceptionala importanta pentru istoria
natura arhitectonica. jocurile decorative ale ancadrnmentelor ~i eventual arhitecturii din Moldova. influentele sale urmand sa marcheze. intr-o

bl
infloriturile stucate. Renuntand la efectele policrome. monumentek forma sau alta, mai toate ctitoriile importante din secolul al XVII-lea.
secolului al XVII-lea au receptat cu sporita sensibilitai:e decoratiile Surprinzand privirea cu silueta sa foarte inalta ~i cu decoratia neobi~ut
executate in relief, recurgfindu-se pentru acea.;;ta fie la repcrtoriul deco-

''
de abundenta. despre care va fi vorba ceva mai depaiie. biserica mare a

io
rativ oriental (Dragomirna, Trei krarhi). fie la eel baroc (Ca:;;in. Golia, manastirii Dragomirna se dovede$te in fapt o continuatoare. destul de

ae
Hurez. Berea, Ramnicul Sarat). Pe ansamblu. indiferent de sursa motive- fidela. a vechiului plan de biserica manastireasca din Moldova. Partea

te
lor ornamentale, se poate vorbi de o tendinta de barocizare decornti,·a. rasariteana este de plan triconc, cu absidele laterale ale naosului ascunse

ilo
ceea ce cnnsuna cu spiritul artei europene a epocii. Trebuie, tou~i. subli- in rezalituri. ca odinioara la biserica lui Stefan eel Mare din Piatra Neamt
niat faptul c& ornamentatia de expresie barocizanta nu ajunge niciodata sau ca la biserica mt'mastirii Slatina. Pronaosul, dezvoltat In lungime, are

ca
sa intre In concurenta cu formele construite ale edificiilor, a caror com- doua travee. ca la biserica Inaltarii de la Neamt sau ca la biserica

an
pozitic ramane in mai toate cazurile echilibrata ~i calma. potri\'it Sf. Gheorghe din Suceava, dar el este despartit de naos prin trei arcade
exigentelor tradi tionale ale arhitecturii autohtone. pe coloane de piatra, solutie adoptata prima oara la Galata Jui Petru

St
Alaturi de aceste trasaruri comune ~colir de arhitectura din Ivfol- $chiopuL Pridvorul este poligonal. amintind tratarea partii de vest a

’’
dova ~i din Tara Romaneasca, se cuvine a fi amintite frecventele interfe- bisericii din Baline~t; chiar ~i sistemul de boltire ramane in principiu
rente ~i schimburi de procedee decorative, fenomcn care contribuie, de credincios traditiei. dar la Dragomirna intervine o decoratie constand din

u
asemenea. la constituirea unor concordante de expresie formala ~i deco- semicolonete. arcuri ~i nervuri cu aspect de fonie rasucita. Pentru a spori

Du
itr
rativa. in masur:i sa scoata in cvidenp1 tendintele de unitate ale arhi- efectul decorativ al nervurilor. ce deseneazii o densa retea pe intradosul
tecturii romanqti in general. Tnfluenta muntent:asca in Moldova poate fi boltii pridvorului sau boltile stelate ale pronaosului, me~trul pietrar le-a
inzestrat ~i cu mici scuturi heraldice. Imbinarea aceasta este curioasa din

mi um
recunoscuta prin pridvorul cu arcade ~i coloane de la biserica Drago-
mirna ,.mica" ( 1602 ). de asemenea, in decoratia fatadelor cu folosirea punct de vedere stilistic. pentru ca. in timp ce funia cu dubla rasucire este
braului median, a ciubucelor sau a firidelor cu arhivolte intrfinde, la un vechi motiv decorativ de obar~ie caucaziana. scuturile heraldice

tr
biserica Sf. Paraschiva din $tefan~i (ante 1620). la hisericilc sucevene provin din stera ornamentala a Occidentului.

''D
ltcanii Vechi ~i Mirauti (ante 1620), la ruina bisericii din Bugiu- Eclectica, dar abil compusa. este ~i decoratia fatadelor, pe care le
lqti-Podoleni (jud. Neamt) sau la biserica Sf. loan Botezatorul din incinge un brau de piatra cu aspect de funie cu dubla rasucire. La plastica

u
Suceava, ctitorie a domnitorului Vasile Lupu ( 1643 ). Pe de alta parte,
ca arhitectonica a exteriorului paiiicipa soclul ina!t. rezaliturile ~i contrafor-
sub autoritatea maretei ctitorii a lui Vasile Lupu de la Targovi~te. biseri- turile, ancadramentele de stil gotic moldovenesc, dar prevazute cu ban-

St
ca Stelea, zidita in anul 1645. in Tara Romaneasca s-au raspandit anca- chine in stilul Rena~tri. dubla friza de arcaturi pe console atlata sub
dramentele de stil gotic moldovenesc, ele intrfind in mod repetat in nivelul corni~e ~i. in primul rand. turla al carui fasmos decor cioplit in
te
compozitia decorativa a monumentelor de la sudul Carpafilor. pe o intregime in piatra inaugureaza o noua epoca !n arbitecturn din Moldova.

an
perioada de mai multe decenii. pana dincolo de primul sfert al secolului Repetand !ntocmai cornpozitia vechilor turle moldven~ti. cu baze
io

al XVIII-lea (Brebu $i Sfintii imparati - Targovi;;te, 1650; Coiani-Miro- steiate ~i tambur octogonal strilpuns de ferestre pe axele cardinale ~i
ne~ti, 16 71; Hurez, 1692; Cretulescu, 1724 ). Odata cu ancadramentele de decorat cu mici contraforturi pe laturile oarbe. turla Dragomirnei este In
l

il
ib

stil gotic moldovenesc au fost preluate $i contraforturile cu caracter intregime imbracata cu motive florale dispuse in mici panouri
decorativ (biserica Sfintii fmparati - Targovi$te, 1650; hiserica Sfantul dreptunghiulare sau cu rozete gazduite de tiride in acolada. Considerate
B

oa
Dumitm din Craiova, 1651 etc.)_ izolaL unele ornamente ar putea fi raportate la stilistica Rena~tri. altele
Dincolo de observatiile cu caracter general facute mai sus ;;i care !a aceea a Caucazului. dar compozitia de ansarnblu este nemaivazuta. ea
sunt in masura sa demonstreze tendintele de unitate ale arhitecturii conferind turlei de la Dragomirna o ce1ia originalitate.

e’
romane$ti in general, fenomen care i;;i gase;;te corespondent In circulatia Sub nemij loci ta influenta a Dragomirnei a fost construita biserica
cartilor $i eforturilor carturare;;ti de a tauri 0 limb!l" lnteleasa de toti. manastirii Solca, ctitorie din anii 1612 - 1620 a dornnitorului Stefan
$Colile de arhitectura din Moldova $i din Tara Ron1Kneasca permit, prin

’
Tom~a. Intluenta prive~t in primul rftnd folosirea nervmilor cu aspect de
numeroasele lor realizari, o prezentare monognrfica'. din care pot rezulta torsadiL pentru ca la Solca dispozitia planimetrica este mai aproape de
cu u~rinta unele particularitati locale, modaliti'.qi· originale de innoire pe traditie, iar fatadele au o infat~re sobra. intinsele suprafete tencuite l'vfam1stirea Dragonzima, biserica mare,
suportul experientelor acumulate in secolele.anterioare. fiind abia intrerupte de micile ferestre cu ancadramente de stil gotic detalii de decora{ie exterioara.
0 10111. In Transilvania secolului al XVJI-lea~ arhitectura religioasa nu
inregistreaza decat putine realizari; in general destul de modeste ca
Jvldniistirea Dragomirna (Jud. Suceava).
biserirn mare, vedere, secfiune ~·;plan.
infati;;are. Singurele rnonumcntc dcmne de atentie sunt ctitoriile dom-
nitorilor din Tara Romaneasca ~i din Moldova. nelncetat preocupafi de
269
268

moldovenesc. Cumuland elementele de la Dragomirna. dar ~i de la Solca,
biserica manastirii Barnova, ctitorie a Jui Miron Barnovschi ( 1629 ). are
un plan triconc cu ahsidele laterale mascate de rezalituri, dar deasuprn
pridvorului vestic se inal\a un puterni.: turn-ch)potni\a prevazut cu
elemente de fo11ificatie, o camera de refugiu ~i tm drum de straja cu
Bi
metereze. Brau! cu aspect de funie rasucita, ancadramentele prevazute cu
hanchine de tip renascentist. ca ~i arcurile de piatra prolilata cu dubla
bl
rasucire ~i decorate cu mici rozete, lasa sa se descifreze influenja
bisericii de la Dragomirna, dar expresia arhitectonica a Barnovei esle
mult mai severa. in stransa legatura cu spiritul epocii lui Miron
io
Barnovschi, cand. a";>a cum s-a aratat principalul program constructiv a
fost eel de natura defensiva.
Vorbmd dcspre Miron Barnovschi, este tirnpul sa aminiim ciL din
te
vrernea acestui destoinic voievod cu domnic~ scurta ( 16::?.6 - 1629 ), dar
care s-a ingrijit de n::organizarea agricu!turii. a \ ietii spirituale $i de
ca
realizarea unui vast sistem de forritlcatii, dateaza un numar surprinzator
de mare de ctitorii domne$ti $i boierqti: Barnova, Barnovschi. Topa-
ra11Ji. Buhalnip. Nicori\a, Radeana etc., ceea ce dowde$1e ca in acea
St
vreme s-a produs o reactivare a $antierelor de construqie din l\foldova,
’’
fiind astfel pregatita epoca lui Vasile Lupu.
Un monum.::m cu o infa\i$are exceptionala este biserica rnanastirii
u
Sf. Sa\'a din Ia$i, construita in anul 16::?.5 de catre protomaistrul
Du
Gheorghe, originar din Istanbul. A$a cum consemna in jurnalul sau de
itr
calatorie Paul de Alep, mqterul stambuliot a realizat o biserica cu aspect
mi
de moschee, ceJe doua turle scunde $i late fiind cu totul neobi$nuite in
um
ambianta arhitecturii din Moldova. ~i la acesl monument apare funia de
piatra cu dubla rasucire, element ornamental pe care pietrarii moldoveni
tr
ii vor folosi mereu in decenii!e urmatoare.
''D
Spre deosebire de epoca Jui Miron Barnovschi, al carei eclectism
formal $i decorativ gasea totu$i un nurnitor cornun in efortul de
u
amenajare detensiva a bisericilor, epoca lui Vasile Lupu ( 1634 1653 J,
mai purin densa in initiative ctitorice$li, prezinta o surprinzatoare a carei pre\ios decor nu poate fi cu u:;;urinta imitat. noua biserica a
di versificare de solutii, precumpanitoare fiind dorinta domnitorului de
ec
a-~i epata contemporanii cu construqii nemaivazute. de uimitor fast
decorativ. in acest chip a fost conceputa ~i realizatii biserica Trei lerarhi
t
din Ia~i ( 1639)(9), In plan ~i in elevatie, ctitoria Jui Vasile Lupu reia, cu
io
unele simplificari, modelul oferit de biserica manastirii Galata, fiind deci
vorba de un triconc cu o turla pe naos ~i una pe pronaos, iar pe latura
l
vestica se afla un pridvor inchis. La Trei Ierarhi lipse~t
ib
gropni(a, dar a
fost pastrata de la Galata ideea triplei arcade dintre naos $i pronaos,
B
solutie care creeaza o mai mare unitate spatiala a interiorului. Ramanand
in interior, vom observa folosirea sistemului de boltire traditional, cu
arce piez~ etajate, dar ~i preluarea elemente!or decorative de la
Dragomirna - semicolonete ~i nervuri in torsada.
Ceea ce face din Trei Ierarhi un monument uni!i: In frlul sau este
decoratia fatadelor. Pornind de la ideea ornan1tj{tala a turlei de la
Dragomirna, fatadele de la Trei Ierarhi sunt 11.1.lntregime acoperite cu o
adevarata horbota sculptata. De la soclu pan~ la corni~e, fa\adele sunt
impartite in mai multe registre, fiecare, cu alt tip de decor, dar
concordante ca expresie generala: entrlacu~i :;;i rozcte de diforite tipuri,
zigzaguri ~i lmpletituri, lanturi din 'zale $i vase cu flori, funii cu dubla
la,1·i, biserica Trei Jerarlzi, 1•edere dinspre
rnd-est :;i detaliu din decoraf iafafadelor.
rasucire :;;i frize de marmura gra\'ata cu mascheroni, un intreg univers de
motive ornamentale stapanit cu ~tinra geometrizanta a unor me~tri care
270
cuno$teau regulile de compozitie ale artei islamice. iar. peste toate, o
savanta colorare cu lapislazuli ;;;i o adevarata risipa de poleiri pe toata
fa\ada confereau ctitoriei lui Vasile Lupu o infat~re de inegalabila
bogatie. incat cu adevarat s-a putur spune despre ea ca .. apuca rnintea cu
mirare". Cercetarile anterioate-au reu$it sa identifice originea cutarui sau
cutarui motiv. stabilind. dupa caz paternitati islamice. armen~ti. gruzine
:;;i a:;;a mai departe, dar. t.rebuie observat ca nicaicri in lumea Orientului
Apropiat, de unde m'lvin cele mai multe motive decorative de la Trei
Ierarhi. nu a fost Jf;tinuta o asemenea cornpozi(ie de ansamblu ~i ca -
fapt deosebit de important - in cazul monumentului iqean este vorba
despre subordonarea intregii decoratii unei compozitii arhitectonice
traditionale pentru Moldova. Cu alte cuvinte, oriciit de nea~tp este
ve~rnatul decorativ al stralucitei ctitorii cu care Vasile Lupu daruia
capitaJa tarii sale, este vorba aici de o opera prin excelenta autohtona.
''
originala, in care recunoa$tem capacitatea rnediului artistic local de a
ae
prelua, interpreta $i reordona elementele ornamentale venite de aiurea.
Vom recunoa$te aici, totodata. o anume disponibilitate, de tip
ilo
barocizant, pentru gestul retoric, pentru emfaza ornamentala, ceea ce
explica o alta initiativa ctitoriceasca a lui Vasile Lupu. atunci dind a Ja~i. hiserica 11ulmi.1tirii Golia.
decis refacerea vechii biserici a manastirii Golia din la~i (1650- 1653). /(1/oda s11dic1i ,1i 11/un
an
Recurgand la serviciile unei echipe de pietrari ~i constructori italieni care
veneau din Polonia, Vasile Lupu le-a impus un plan de traditie moldo-
veneasca: un triconc cu abside laterale mascate de rezalituri. cu gropnita,
pronaos $i pridvor.
Ascultatori in ceea ce prive~t planul ~i programul functional al
edificiului, me~tri straini au imbracat fa\adele intr-un aparat ornamental
de nea$teptata noutate, introducand pentru prima oara in Moldova
gramatica decorativa a barocului. Executate in intregime din piatra
fatuita ~i profilata. fatadele Goliei sunt ritmate printr-o succesiune de
pila~tr in ..ordin colosal"'. intre care se afla mari panouri de terestre ale
caror ancadramente cu frontoane ~i mici pi!a~tr se inscriu annonios in
compoziria generala. Turlele actuale sunt refacute in urma incendiului
din l 733 ~i a cutremurului din 1738. dar aspectul !or original poate fi
reconstituit cu ajutorul formelor pastrate la Ca~in. monument construit de
catre ace~i echipa de mqteri. Mai mult decat biserica Trei lerarhi. al
St
manastirii Golia a nercitat o putemica influen!a asupra rnonumentelor
din Ia~i. formele sale decorative fiind interpretate ~i adaptate zidariei de
cariimida. pana tarziu. in a douajumatate a secl1lului al XVHI-lea.
an
Vorbind despre epoca Jui Vasile Lupu. nu vom uita ca acelui~
domnitor i se datoreaza ctitorirea bisericilor Sf Dumitru din Orhei
( J 6381, SL loan Botezatorul din Suceava ( 1643). ~i Sf. Nicolae din Chilia
il
Noua ( 1648 ). Tot in timpul sau. viitorul domnitur Gheorghe ~tefan a
construit !:::t Ca~in (jud. Bacau). mfinastirea cu acel~i nume (1653 ). edi-
oa
ficiu care reia cu fidelitate planul ~i eleva[ia bisericii de la Golia.
proportiile tiind insii mai reduse ~i decora\ia mai sobra. Pila$trii sunt
lipsi\i de capitelurile corintice de la Golia. iar corni~a ~i ancadramentele
e’
terestrelor sunt mai pu\in ornamentate.
in anul J 662 se termina noua zidire a bisericii manastirii Putna, recon-
struita prin grija dornnitorilor Gheorghe '$kf'an ~i lstrntie DabijaOOl.
’
Reluand tipul de plan caracteristic pentru marile biserici manistre~ din
Moldova, plan pe care II avusese ~i vechea biserica a manastirii de la Alitniislirea Ca.>in (jud Buciiu),
Putna construiti:1 de ~tefan eel Mare. noul edificiu introduce unele hiserica. fa(ada sudidi.
271

inovatii caracteristice epocii, atat in distributia spatiali't. cat ~i in decoratia
fatadelor* 1• Astfel, potrivit exemplului de la Galata, intre gropniFi :;;i naos
se afla o tripla arcada de coloane, iar fatadele sunt irnpaqite in doua
registre printr-un hrau de piatra cu aspect de funie dublu rasucita, pe
BBii
fiecare registru aflandu-se firide inalte cu arhivolte intrfmde, dupa moda
munteneasca. Pila~tr din firidele registrului superior au aspectul unor
semihalu~tr, iar pila~tr registrului inferior sunt terrnina\i pe console de
bbll
piatra, la partea superioara fiind ornamenta[i cu mici capitduri.
Ferestrele au chenare de stil gotic moldovencsc :;;i sunt inso\ite de
iioo
banchine de stil renascentisL La decora\ia partii vestice a edificiului
A1anasrirea Putna (jud. S11ceal'l1), participa in mod nea:;;teptat mari ferestre gotice cu traforuri, reactua-
hiserica. lizand astfol. in a doua jumatate a secolului al XVH-lea, procedeele
ttee
epocii lui Petru Rare$ de la Probota $i Sf. Dumitru-Suceava. 0 replica a
Putnei, la propoqii mai mici. dar de o notabila frumuse\e. este biserica
Sf. Onufrie de !8.nga Siret (1671 ). Mai consemnam. fie $i in treacat.
ccaa
pentru furicita !or expresie arhitectonica. bisericile de la Deleni ( 1669,
plan mixt cu absiJe mascate de rezalituri ;;i turn-clopotnita gazduind
pridvorni pe latura de nord)lllJ ~i Bogdana (1670, plan triconc cu turli:i
pe naos, pridvor inchis pe !atura de vest, suprainalfat de o ascunzatoare).
In anuJ 1672, domnitorul Gheorghe Duca termina biserica manastirii
Cetafuia de Ianga Ia~i(12l. In plan ~i in elevafie este vorba aici despre o
replica simplificata a bisericii Trei Ierarhi, dar decorul faradelor se
reduce la braul median in torsada, incadrat de placi decorative. registrul
superior avand doua randuri de arcaturi din ciubuce. La interior se
regase;;te decorul cu colonete $i nervuri cu aspect de funie rasucita,
motiv ornamental care aminte~ o data mai mult de Dragomima.
Vorbindu-se despre incintele fr)rtificate cu inalte cu1tine ~i turnuri.
despre casele domne$ti, despre biserici, au fost implicate nu o data, in
cele aratate mai sus, ansarnblurile manastirqti ale Moldovei secolului al
!a~i. manastirea Cetafuia,
XVII-lea. Pentru o deplina clarificare a problemei, vom spune acum ca
biserica, fafada sudica. manastirile construite in Moldova secolului al XVIJ-lea au avut in mod
frecvent o dubla funqiune: a~ezmnt monastic ~i Joe de re$edinta sau
ec
adapost pentru ctitor. Compozitia lor este in general foa1te asemanatoare:
in centrul incintei se afla biserica principala, iar de-a lungul zidurilor de
incinta care descriu, de regula, un traseu patrulater, se afla casa ctiturului,
t
io
casa egumeneasca, chiliile calugarilor (uneori construite din lemn),
cuhnia ~i alte acareturi. Uneori, turnul de poarta, care cumula $i funqia
l
de clopotnita. gazduia o incapere destinata paraclisului. Dintre cele mai
ib
impozante ansambluri manastirc$ti care s-au lnchegat in secolul al
XVII-lea amintim: Secu, Dragomirna, Biirnova. Trei Jernrhi, Golia.
B
Ca$in, Cetiituia.
In Tara Romaneasca, primele deccnii care au urmat domniei Jui
Mihai Viteazul au fost marcate de neincetatele lupte $i de instahilitatea
scaunului domnesc, imprejurari cu totul neprielnice pentru dezvoltarea
unei activitati a11istice de calitate. Totu;;i. prin stradaniile dornnitorului
Radu Mihnea, in anii 1614- 1623, a fost reconstµ~'i biserica manastirii
Sf. Troita din Bucre~ti, cu respectarea vechii (.ijspoziyii planimetrice ~i a
elevatiei. Noul edificiu, care de atunci poar~ munele de Radu Yoda,
., Cu privire la Putna, V. Dragut (Ai~1a cre.)'limi, 4, 1985, p. 118), nota ca
,,cea mai recenta monografie cu valoare de referin(a pentru stadiul actual al
cercetarii este: Cristian Moisescu, M.A. Musicescu, A. $irli, Puma,
1982" (CM).
Bucre~ti,
272
constituie o transpunere in caramida a formelor arhitectonice pe care in
Tara Romaneasca le inaugurase biserica episcopala din Curtea de Arge~.
De plan triconc cu turlii pe naos, ea posedii un pronaos dezvoltat in liir-
gime, incununat de trei turle. turla -\Jrincipala a pronaosului fiind susti-
nuta, la fel ca la Arge:;;, de_ ckmasprezece coloane. Decoratia fatadelor
este asemiiniitoare cu cea de la Bucoviit. fiind alciituitii din douii registre
de firide inalte, cu arhivq!Je intrande, separate printr-un brau median. De
la inceput, edificiul a,.,.,.~tu fatadele imbra.cate cu o tencuiala alba, proce-
.
deu care de aici incalo va fi preluat tot mai des de-a lungul secolului03).
in anul 1628, un teribil cutremur, al carui epicentru s-a aflat in
partile Vrancei. a distrus un mare numar de biserici ~i manastiri din Tara
Romaneasca, starea de ruina fiind mentinuta pana in timpul lui Matei
Basarab, in a ciirui lunga $i gospodiireasca domnie (1632 - 1654) cele
''
mai multe au fost reconstruite cu pastrarea formelor initiale, dar cu o
ae
fireasca adaptare la plastica decorativa a epocii. Este suficient sa amintim
ca, in ceva mai putin de un sfert de veac. au fost construite $i reconstruite
in Tara Romaneasca peste cincizeci de biserici ~i manastiri, pentru a
ilo
intelege proportiile efortului de refacere a zestrei arhitectonice a tarii.
Numarul mare de $antiere care au activat in paralel explica varietatea
an
forn1ala, varietate temperata, totu$i. de sobrietatea impusa programelor $i Bucure.yti. bisericc1 nuiniis1irii Radu
decoratiei noilor edificii. Voda, vedere dinspre sud-est $i planul.
Nu o data a fost pusa in discutie existenta unui stil al epocii lui Matei
St
Basarab; daca prin stil se intelege unitatea, pana la stereotipie, a progra-
’’’’
melor ~i a aparatului ornamental, atunci, tara indoiala, un asemenea stil
nu a existat; dar, daca prin stil se intelege o anume consecventa in gan-
u
DDuu
direa fo1melor, o sensibilitate specifica a proportiilor ~i o opfiune se-
itr
lectiva a modalitatilor decorative. atunci se poate vorbi despre un stil
bine inchegat, iar epoca lui Matei Basarab ne apare ca una dintre cele
um mmii
mai rodnice din istoria arhitecturii noastre vechi.
Dintre multele preocupari ale constructorilor epocii. doua retin cu
precadere atenfia. Este vorba in primul rand de realizarea unui turn-clo-
ttrr
potnita pe pronaos $i de asigurarea unui acces catre incaperea clopotelor,
''D
de regula sub fom1a unui turnulef, cu scara in spirala. alaturat fatadei
uu
nordice. Prezenta turnului-clopotnita pe pronaos confera edificiilor o
infat~rc mai viguroasa, pe care expresiva asimetrie creata de turnule\ul
a cu scara o pune in valoare. Turnul-clopotnita apare atat la hiserici de plan
SStt
dreptunghiular (Gherghip, 1641; Strehaia\L41_ 1645: Gole~ti, 1646;
Sfintii lmparati - Targovi$te, 1650: Coian-Mre~t, 1671), cat $i la
biserici de plan triconc (Caline~t, 1646 - cu transformari ulterioare;
aann
Cornetul ~i Baje$ti, l 666; acestea din urma datorate me~truli zidar
Dragomir).
iill
O a doua preocupare reprezentativa a epocii prive~t realizarea
pridvorului dcschis cu arcade ~i coloane de caramida. Pridvoarele
deschise au fast construite la bisericile manastirilor Arnota, Clocociov,
ooaa
Platare$ti. Gura-MotruluiOSJ. adoptarea acestui element de legatura intre
interior ~i exterior unrn1nd sa se generalizeze in a doua jumatate a
secolului. Deschiderile nu prea mari ~i masivitatea suporturilor de zidarie
ee’’
confera pridvoarelor epocii lui Matei Basarab o in!at~re robusta.
barbateasca. in consens cu fonnele generale ale edificiilor a caror
’’
compozitie o intrege:>c.
Analizand formele de plan ~i organizarea volumelor arhitectonice,
constatam ca. In continuarea traditiei statornicite in secolul al XVI-lea, a
fost pastrata distincfia intre bisericile-paraclis. pe de o parte, $i bisericile Mamlstirea Strehaia (Jud. ,'vfehedinti).
273

Tlirgovi}!e, biserica Ste lea, f(1(adu
swlica ·»ifa/ada \'estici'i.
Af{i11(Jstirea Brebu (Jud. Prahom),
biserica, vedere dinspre nord-l'est.
BBii
bbll
iioo
ttee
de manastir<" sau parohiale. pe de alta. Cu purine excep\ii, bisc-
ccaa
rici lt-paraclis sunt de plan dreptunghi ular. avaud de regula un turn-clo-
potnita ~i pronaos (Ghc:rghira. Gok~ti. Coian-tvfrc~, Dobreni.
Vlide~t-!1usc i.
Un grup cu probleme tipologice mai complicate este acela al
bisericilor de plan triconc.
Varianta cea mai sirnplii. amintind de vechile ctiwrii de la
Bradetu-Arge:? ~i de la Ostrov-Calimne~, este reprezentata de bisericile
de plan triconc cu turla pc naos. fara alta complicatie de pbn ~i de
e]e,·atie (biserica schitului Crasna-Gorj. 1636: biserica schitului
Topolnita-l\.1ehedinti. 1646 )* 1•
Un alt grup, deosebit de impo11ant prin semniticarie ~i modalitati de
interpreH1re, este eel al bisericilor care au avut ca prototip biserica
manastirii Dealu. vestita ctitorie a Jui Radu eel Mare. In patru cazuri, este
vorba despre reconstructii ale unor edificii anterioare, distruse toate de
cutremurul din 1628 (Clocociov. 1645; Plumbuita, 1647; Buzau. 1649;
Gura Motrului. 1653), alie doua biserici sunt ctitorii noi ale domnitorului
Matei Basarab ~i doamnei sale Elina ( Platiirqti, 1646; Brebu, 1650 ).
ca
Presupunancl ca monumentele anterioan: avusesera o infat~;re inspirata
de biserica de la Dealu, rapt intru totul explicabil daca se are in vedere ca
te
prima biserica episcopala din Buzau fusese construita tot de Radu eel
Mare, s-ar putea intrevedea aici un anumit respect pcntru formele
lio
traditionale. Credem, insa, ca interpretarea poate fi nuan\ata. in sensul
unei intoarceri programatice catre modelul de prcstigiu pe care il ofera
biserica manastirii Dealu. ipoteza in raport cu care intreaga politica
ib
constructiva a Jui Matei Basarab dobande;;te o semnifica\ic deoscbita.
Trebuie adaugat de indata ca preluarea modelului de la Dealu nu s-a
B
lacut la modul confonnist, dirnpotriva, me;;terii epocii au demonstrat o
reala fantezie in nu1nuirea formelor. Numai in doua cazuri (Buzau ~i
Brebu) pronaosul a beneficiat de o tratare amplificata in lungime cu doua
travee. traveea rasariteana fiind acoperita cu doua turJe. in toate celelalte
cazuri, pronaosul se reduce doar la traveea suprali:J~ft de turle,
1
* Cercetari recente au stabilit ca prima l:iiserica a schitu lui Topolnita
dateaza de la sfiir;;itul secolului al XIV-lea,. prezentiind consonante plani-
metrice ~i spafiale cu li.ca~u de la Y i~na (jud. Gorj ), ambck influen\ate de
curentul isihast promovat de calugarnl' Nicodim. in anul 1646 a fost adaugat
pronaosul, ca unnare a initiativei ctiore~ a vel agai Lupu Buliga (Cristian
Moisescu, Dare noi privind vechim.:a .yi arhi1ec111ra hi:>ericii 11ui11<is1irii
Topolnifa (/ud. Mehedi11fi1, ,,RMI", LXl\ 1, 1-2, 1995, p. 15-19 (CM).
274
Bucurqti, catedrala mitropolitanii
Sl Constantin .yi Elena. redere
dinspre sud-vest ~·;plan.
''
vest exista un pridvor deschis. Potrivit soluiiilor la care se ajunsese inca
ae
din secolul al XVI-lea, decorafia fatadelor este organizata in doua
registre despartite printr-un brau median. Imitand indeaproape com-
ilo
pozitia decorativa de la Dealu, biserica episcopala din Buzau are ambele
registre decorate cu arcaturi de ciubuce, in timp ce Ia celelalte
monumente s-a adoptat varianta de la episcopala Arge~uli, registrul
an
inferior fiind decorat cu panouri dreptunghiulare.
Reconstruirea bisericii manastirii Sadova, in anul 1640, a prilejuit
reluarea unui alt tip de monument mai vechi ~i anume Bucovatul. De
St
’’’’
plan triconc, cu turla pe naos, biserica manastirii Sadova este carac-
terizata prin generoasa tratare a pastoforiilor, decora(ia fa(adelor (din
u
nefericire incisiv transformata) fiind ~i ea aidoma cu cea de la Bucova(.
DDuu
Un reprezentant mai modest ca dimensiuni $i U$Or rusticizat ca expresie
itr
este biserica din Ciutura-Dolj (1654 ). in mod exceptional, poate la
mmii
cererea domniei. la biserica manastirii Caldru~ni ( 1638) constructorii
um
s-au inspirat ~i din planul atat de complex al bisericii episcopale din
Curtea de Arge$. Aici. pronaosul este dezvoltat in largime, <lar in spatiul
ttrr
sau se afia nu doisprezece. ci numai doi stalpi care sustin sistemul de
''D
boltire. incununat, dupa modelul bisericii Dealu, numai cu doua turle pe
traveea rasiiriteana.
uu
Un alt caz de originala preluare a unui model mai vechi se
inregistreaza la biserica Sf. Dumitru din Craiova. Reconstruind, in anul
SStt
165 L vechea ctitorie a boierilor C raiovqti, Matei Basarab a adoptat tipul
de plan cnice greaca inscrisa. in varianta bisericii domne$ti din Targo-
vi$te. cu doua turle pe pronaos $i pridvor pe latim.i de vest. Decoratia
aann
fatadelor era compusa din contraforturi ~i din doua registre de arcaturi.
cu arhivolte intrande aidoma ca la Bucova\ ~i. tot ca acolo (ca de altfel la
atatea monumente din secolul al XVI-lea), din alternarea asizelor de Schitul Cometu! (jud. V{ifcea). biso;ica.
iill
caramida cu panourile de tencuiala In casete. De observat ca, In decorul
atat de bogat al pararnentului. erau inglobate :;;i contraforturile, integrate
ooaa
astfel unei Yiziuni munte~i.
Un monument de excep\ie al epocii este noua biserica Stelea din
Targovi~te. ctitorita de catre Vasile Lupu. in anul 1645. in semn de pace
ee’’
cu Matei Basarab. al carui scaun ambi\iosul domnitor moldovean incer-
case, zadarnic. sa-l snrnlga pentru fiul sau loan. Preluand compozitia
iar spre planirnetrica ~i spatia1a a bisericii Trei lerarhi din la~i.
’’
biserica Stelea
este un 1riconc cu doua turle. una pe naos ~i alta pe pronaos. pe latura de
vest aflandu-se un pridvor. Sistemul de boltire. cu folosirea arcelor
piez~ etajate, turlele octogonale cu doua baze stelate, ancadramentele
275

'>itqti, biserica domneasca Sf Gheorghe.
Filipe$fii de Piidure,
biserirn Trei lerarhi.
de piatra de stil gotic moldovenesc sunt tot atatea elunente care fac
evidenta prezenta unor me~tri trim~ de Vasile Lupu. Dar decoratia
fafadelur organizata in doua registre de arcaturi. bigeminate in pa1-rea
superioara ~i simple la partea interioara, indica prezenta unor me~tri
munteni, in ansamblu biscrica Stelea oferind o interesanta sinteza intre
Bi
f()n11ele arhitectonicc ale celor doua ~coli: din Moldova ~i din Tara
Romaneasca.
bl
Daca, din punct de vedere al sistemului de boltire, biserica Stelea a
ramas tara ecou, ancadramentele de piatra cu baghete incru~ate
gotic moldovenesc au fost preluate de imlata ~i ele se regasesc la un
io
numar mare de rnonumente din vremea Jui J\1atei Basarab (Sfin!ii
ImparatL Gura Motruiui, Plumbuita, biserica Targului din Targovi~te,
biserica din Sacueni-Dambovi\a. etc.). Unul diutre me~tri pietrari (:are a
te
contribuit la raspandirea acescor ancadramente se numea Lupu, semna-
tura sa pe portalul vestic al bisericii manastirii Brebu fiind in acest sens
ca
relevania. Un alt demenl preluat de la biserica Stelea a fost contrafelrtul.
utilizat mai ales ca clement cu caracter decorativ. La biserica Sfintii
imparati din Targovi~te, la biserica din Sacueni-Dambovi\a. la biserica
Sf. Dumitru dm Craiova. cuntraforturile sunt integrate compozitiei
’’
generale, fiind decorate cu acel~i fom1e de parament ~i de modenatura
ca :;;i restul bisericii. Tot in legatura cu biserica Stelea trebuie considerata
~i prezenta bumbilor de ceramica smaltuita pe fatadele turnului clopot-
nita din Campulung, pe fatadele bisericii din Vlade:;;ti-Muscel sau, ceva
mai tarziu, pe fa!adele bisericii schitului Cornetul (jud. Va!cea).
Dar, pentru a in\elege mai bine puterea de implinire :;;i largul orizont
cultural artistic al epocii lui Matei Basarab, este necesar un papas :;;i
asupra altor aspecte ale iniriativelor ctitorice:;;ti din acea vreme. AstfeL
merita sa fie remarcata grija pe care Matei Basarab a avut-o pentru
construirea de biserici ~i manastiri in zona de campie a Dunarii, pana in
vecinatatea rnarelui fluviu. Daca, in timpul inainta:;;ilor sai, cele rnai
multc a:;;ezaminte domne:;;ti $i boiere$ti trebuiau cautate in zonele de deal
si de sub munte, Matei Basarab s-a aratat interesat cu precadere de zona a
de campie, construind $i reconstruind numeroase manastiri $i biserici
ec
(Maxineni-Braila, 1637: Slobozia-Ialomita, 1634; Caldru~ni,
Sadova-Dolj, 1640: Platare$ti, 1646; Negoe$ti-Giurgiu, 1649; Draga-
t
ne~ti-Tlorma, 1647). Privind harta acestor ctitorii de campie, se im-
io
pun atentiei doua constatari: In primul rand este vorba despre un mare
efort de reorganizare teritoriala, condi\ionat de dezvoltarea agriculturii
l
ib
cerealiere: in al doilea rand, $1iind ca toate rnanastirile erau prevazute cu
un sistem defensiv propriu, putem recunoa$te grija pentru o rnai stransa
B
supraveghere a mi$carii turcilor din raialele de pe linia Dunarii. Urmand
a reveni asupra ctitoriilor sale din Transilvania - la Porce$ti, Hunedoara
etc. - mentionarea !or aici are doar rostul de a pune in evidenia
generoasa deschidere culturala a epocii lui Matei Basarab.
Continuand politica de sprijinire rnateriala ~i spirituala a popoarelor
balcanice cazute sub stapanire otomana, Matei ,1'~sarb a intervenit,
asemenea inainta$ilor sai, cu numeroase danij la Athos. la Meteore, la
mai multe a$ezaminte din Serbia $i Bulgaria. Tot lui i se datoreaza
ctitorirea bisericilor Sf. Paraschiva $i Sf.,Pantelimon din Vidin ~i a
bisericii Apostolii Petru ~i Pavel din ~vito\·", toate construite din blocuri
de piatra, pe plan dreptunghiular, cu bolti in semicilindru. cu dublouri.
din tara
Dupa domnia lui Matei Basarab, In pofida situatiei destul de tulhuri
' '
activitatea constructiva a continuat intr-un ritm sustinut,
I
un rol
276
important in acest sens revenind marilor boieri ai tarii. lnterpretand fmme-
le statornicite In epoca lui Matei Basarab, me!?terii constructori au reu~it,
nu o data, sa realizeze edificii de notabila frumusete arhitectonica, in unele
cazuri intervenind importante modiflcari ale programelor cunoscute.
in anii 1654 - 1658, -d~mnitorul Constantin ~erban (Camul) a
construit biserica Sf. ·Imparati Constantin ~i Elena din Bucre~ti, cu
intentia de a face din ea noua catedrala mitropolitana a tarii. Reluand
compozitia arhitect{iJlica a bisericii episcopale de la Arge~, cu pronaos
dezvoltat in largi{~'· $i incununat cu trei turle. constructorii au realizat un
edificiu robust ~i bine proporfionat, caracterizat prin renw1tarea la
verticalitatea ctitoriei lui Neagoe Basarab. in folosul unei compozitii
orizontalizate. solid a$ezata pe suprafata solului. Pe latura de vest se afla
de tip
tm amplu pridvor cu coloane de caramida, abil integrat compozitiei
generale a edificiului. Interesanta este $i biserica Sf Gheorghe din Pite~
''
(1656)06), la care a fost preluat Inca o data modelul de la Dealu, cu doua
ae
turle pe pronaos, dar pe latura de vest se afla un pridvor suprainaltat de
un foi~r cu arcade de caramida, solufie originala care va fi preluata,
ilo
ceva mai tarziu, la biserica Trei Ierarhi din Filpe~t de Padure (1688) cu
particuJaritatea ca, acoJo, atat pridvorul cat ~i foi$Orul sunt de plan
poligonal. Mai amintim bisericile Sf. Ion din Foqani (1663 - 1664),
an
Baje:;;ti ( 1666) $i Cornetul ( 1666) - acestea din urma datorate me~truli
zidar Dragomir - monumente care prelungesc in ti mp momentul stilistic
St
al epocii lui Matei Basarab, asigurand totodata trecerea spre epoca
imediat um1atoare.
Oda ta cu domnia lui Serban Cantacuzino (1678 - 1688) se
u
inaugureaza o noua etapa de cautari ~i experiente in domeniul arhitecturii
Du
itr
biserc~t din Tara Romaneasca, experiente care nu privesc tipurile
structurale de baza, ce vor fi pastrate in continuare, ci in primul rand
mi
modificarea proportiilor $i a aparatului ornamental, sub semnul unei Foqani, bi.~erca domneasca ,~{loan.
um
viziuni marcate de eleganta ;;i rafinament. Principala ctitorie a lui Serban
Cantacuzino. miinastirea Cotroceni (1679 ), avea o biserica*) indeaproape
tr
inspirata de episcopala de la Curtea de Arge~. prelnand totodata ~i ideea
''D
pridvorului de la biserica mitropoliei din Bucre~ti. Daca in interior
folosirea coloanelor octogonale de piatra impodobite cu stilizari de
u
stalactite de inspira\ie arabo-otomana ar putea sa para o simpla repetare a
modelului argqean. la pric!vor acela$i tip de coluane in combina\ie cu
St
arcade larui e
asigurau edificiului o expresie aerata ca niciodata panii. aici..
1638; Acela~i tip de pridvor. de admirabile proportii, se regasqte patru am ma1
tarziu la biserica Doarnnei din Bucure$ti ( 1683 ). paraclis al caselor dom-
an
ne:;;ti $i avand. tocmai de aceea. un plan dreptunghiular; de asemenea, a
fost adaugat bisericii manastirii Dintr-un Lernn.
Este demn de mentionat faptul ca autorul prezumat al coloanelor de
il
piatra ce impodobesc ctitoriile lui Serban Cantacuzino e<;te me~trul
moldovean Gli1wrie Cornescu. Venit in Tara Romaneasca i'nca din 1674.
Gligorie Corn~<>cu
oa
a executat mai lntai una dintre primele lucrari de
rest~ua pe care o cunoa$tem la monumentele noastre, refiid.nd cu
migala decoratia sculptata de pe fatada bisericii episcopale de la Curtea
e’
de Arne$. De acolo a putut prelua modelul de coloana octogonala cu
stalactite. preluare justificata $i de moda orientalizanta. tot mai putemica
’
In vremea sa.
inceputa in vremea Jui Serban Cantacuzino. modificarea de expresie
Bucre~ti, bisericafostei mcinastiri
•J Biserica a fost demolata in anul 1984 (TS). Cotroceni, coloane din pronaos.
277
 namentul ciitiuraresc al ansamblurilor artistice ~i. deopotriva. savanta
cumpanire a bogatului repertoriu aflat la dispozitie. lntr-adevar. privind
biserica mare a manastirii Hurez,. putem recunoa~t cu u~rinta mai
multe elemente decorative: 1n1:piirt1rea fatadelor in doua registre decorate
cu arcaturi $i panouri Eotrivit sistemului traditional rnuntenesc de
modenatura arhitectonicit ferestrele cu ancadramente de stil gotic
moldovenesc. banchim:le ·de piatra de stil renascentist, coloanele baroce
ale pridvorului. ghirf~'ndel stucate de obar~ie orientala. Dar toate aceste
elemente ornamei;f~'. atat de diferite ~i care ar putea fi considerate

Bi
contradictorii, se aduna pe fatadele Hurezului intr-o compozifie perfect
coerenta, pe cat de originala $i de neconfundat, pe atat de nobilii ca

bl
expresie.
Calitatea compozitiilor decorative poate fi recunoscuta $i la alte
ctitorii domne$ti (Mamu. 1696, bi~erca mare a manastirii Brancoveni.

''
io
1699), de asemenea la principalele ctitorii datorate inaltilor demnitari ai

ae
epocii. un loc de frunte fiind rezervat bisericilor construite de spatarul

te
Mihail Cantacuzino (biserica Adormirea din Ramnicu-Sarat, 1690-1696:

ilo
biserica manastirii Sinaia. l 695: biserica Fundenii Doamnei. 1699:
biserica Coltea din Bucurqti, cca. 1700). Alaturi de acestea, se cuvine a

ca
fi amintite biserica manastirii Berea ( 1694) $i biserica din Bordqti

an
( 1698).
Este comuna pentru toate aceste monumente o decoratie sculptata

St
a arhitecturii din Tara Romaneasca a continuat sub dornnia Jui neobi$nuit de bogatiL localizata la ancadramentele ferestrelor, la

’’
Constantin Brancoveanu ( 1688 - 1714 ), reu~ind sa se inchege intr-o noua portaluri, la coloanele pridvorului. de asemenea la coloanele
atitudine stilistica. aflata in deplina consonanta cu toate celelalte domenii despiirtitoare dintre pronaos $i naos. Urrnand a reveni asupra acestei

u
de creatie artistica: sculptura. pictura, arta decorativa. etc. ~i justificand decoratii la capitolul consacrat sculpturii. vom remarca. deocamdata, Bucurq·ti, biseriu1 F1111de11ii Doamnei,

Du
i·edere dinspre sud-\'est.

itr
astfel denumirea de aru7 br{mcoveneascc7. A$a cum s-a putut ohserva $i particularitatile sale barocizante. atat ca repertoriu decorativ (vrejuri
la monumentele Jui ~erban Cantacuzino, nici 1n epoca Jui Constantin vegetale, coloane in torsada. capiteluri. reprezentari antropomorfe $i zoo-

mi
Brancoveanu nu au fust operate modificari esentiale privind planul ~i morfe ). cat $i ca interpretare. Considerarea unilaterala a acestei ornamen-

um
elevafia noilor ctitorii: planul dreptunghiular este utilizat in continuare tatii a pennis sa se vorbeasca despre un baroc brancovenesc. apreciere
pentru paraclise, planul triconc se regas~t cu precadere In ambianta pripita. daca se tine seama de structurile rnai degraba clasicizante ale

tr
Miinastirea Hurez (jud. Valcea J; lac~urio manastire$ti, fiind pastrata din epoca lui Matei Basarab ideea edificiilor. Nu vom neglija tou~i gustul barocizant pentru fastul

''D
biserica mare, vedere dinspre sud-vest; turnului-clopotnita pe pronaos ( Mamu, 1696; Fundenii Doamnei, 1699 ). decorativ. gust pentru a carui satisfacere s-a recurs deseori $i la orna-
La biserica mare a manastirii Hurez atrage aten\ia interpretarea in forme mentele de obilr$ie orientala. in acest sens. cea mai surprinzatoare apa-

u
planul general al mcinclstirii.
simplificate a planului episcopalei de la Arge$. dar numai cu o singura ritie este horbota ornarnentelor de stuc care acopera fatadele bisericii
turla pe pronaos, care se descarca. prin intermediul arcelor mari, paqiala Fundenii Doamnei. ctitorie s spiitarului Mihail Cantacuzino. Palate

St
ec
pe zidul despaqitor $i partial pe doua coloane libere de caramida. orientaie. chiparo$i. mese cu fructc. pauni. flori. un intreg univers dcco-
Principalele inova(ii ale arhitecturii brancovene$ti se cer cautate in rativ de obar~ie persana imbraca fatadde acestui gratios monument din
modul de elaborare a formelor, de regiindire a propoqiilor, in importan\a marginea t3ucre~il.

an
t

acordata pridvoarelor $i. mai ales, in plastica decorativa. Mai zvelte decat Dar cea mai convingatoare demonstratie pe care o poate face
io

in deceniile anterioare, dar rara accente de exagerata verticalitate, arhitectura brancoveneasca. ajunsa la maturitate in ultimul deceniu al
bisericile epocii Jui Constantin Brancoveanu hencficiaza de o sesizanta secolului al XVH-lea. este oferita de marcle a~ez1rn'it

il
monastic de la
l
ib

armonie a volumelor construite, admirabil puse in valoare de ve$mantul Hurez. Conceput potrivit unor trasee regulatoare, ce rot fi puse in
alb al tencuielilor pe a caror suprafa1a se lasa descifrate cu U$urinJa leg:itura cu principiile Rena~tri, ansamblul rnanastirii Hurez este

oa
B

modenaturile arhitectonice $i ancadramentcle inllorite de piatra. Depa- ordonat in func(ie de axa cardinala est-vest: in centrul incintei de plan
~ind tradiJionala functie de spatiu de legatura dintre exterior ~i interior, patrulater, se afla biserica mare, iar pe latura de vest paraclisul, pus in
pridvorul dobande$te acum calitatea de principala podoaba a bisericilor, evidenta prin lnaltan:a sa deasupra trapezei. Pe Jatura de sud se af1a

e’
fiind inzestrat cu un decor sarbatoresc: coloane de piatra, drepte sau in turnul-clopotniFL care protejeaza $i accesul in 1mlniistire, pe ace~i
torsada, cu baze ~i capitduri de tip compoziL ponaluri somptuoase latura fiind situatii ~i casa domneasca despre care a fost vorba mai
pentrn intrarea In biserica propriu-zisa, picturi murp:l~.

’
inainte. Latura de nord este rezervata lungului corp al chiliilor. iar in
Daca se trece In revista eclectica varietate. a ~rnametlo. daca se col(urile vestice ale incintei se afla buciitaria $i brutaria. La unitatea de
considera numai frenezia decorativa ~i voluptatea somptuosului, repede expresie a ansamblului participa lungiie galerii. cu arcade ~i coloane de Bucure.yti, biserirn F1mdenii Dommzei,
s-ar putea crede ca rnonumentele epocii brancovene$ti au cazut prada piatrii care impodobesc cu ritmurile !or elastice fatadele de nord. de vest detaliu din decorafia de stuc: 1'llS cuflori.
unei atitudini barocizante lipsita de n?i'isuia ansambluri !or ;;i de distinctia
detaliilor. Nimic mai neadevarat, pentru ca. dincolo de aceasta diver-
sitate, ansamblurile decorative sunt organizate In compoziiii de ratinatll
rigoare, lasand sa se lntrevada veghea statornica a bunului gust, rafi-
279
278

Turnu Ro~·u (jud. Sibiu), biserica ctitorita
de Matei Basarab, tablou votiv pe fafada
nordicii - 1754,
Bucre.~ti, bisericafostei
mdnastiri Cotroceni, porta/11!, detaliu,
~i parj:ial de sud ale interiorului de incinta, stabilind o pretioasa
concordanta cu elegantul pridvor al bisericii rnari. Prezenta mai grava a
casei domne~ti este inviorata de cele doua foi~are cu scara. Peste tut,
albul imaculat al tencuielilor, pe ale caror suprafete pietrele sculptate ~i
decoratiile in stuc intervin cu pretiozitatea unor giuvaieruri.
Bi
Jn secolul al XVII-lea, rnmanii din Transilvania au fost in continuare
sup~i grelelor persecutii statutate inca din secolele precedente. La
bl
acestea s-au adaugat rcpresaliile nobilimii nemulp1rnite de entuziasmul
cu care iobagii romani JI intampinasera pe Mihai ViteazuL In aceste
conditii. nu au putut fi construite decat mici biserici de lcmn, ca acelea
io
de Ia Sighetul Silvaniei (jud, Salaj, 1632 ); Honfi~r UucL Arad, 1651 );
Tamavita (jud. Hunedoara, 1655), Pastrand t\)rn1ele traditionale, care se
te
regasesc la bisericile de lemn din toata tara, aceste mici ctitorii tarfine~
sunt de plan dreptunghiular, construite din barne dispuse in cununi
orizontale, au naosul holtit 111 semicilindru ~i pronaosul tavanit.
ca
principaia !or podoaba constand din ciopliturile exccutate din barda,
Putinele biserici de zid au fost inal\ute prin ravna unor ctitori din
Molclova sau din Tara Romaneasca, Biserica din Teiu~ (ulterior
St
transfornrnta) a fost construitii in anul 1606 de Mihai Rat, unul dintre
’’
capitanii Jui Mihai ViteazuL In anul 1634, cu ajutorul lui Matei Basarab,
era reparata ~i transfonnata biscrica Sf. Nicolae din Hunedoara. Tot Jui
u
Matei Basarab i se datoreaza construirea bisericii din Porce~ti (azi Turnu
Du
itr
Ro~u - jud. Sibiu). in anul 1653. Marita ulterior, ea pastreaza nucleul
initial, prezentand un plan dreptunghiular cu boltiri in calote semisferice,
mi
iar pe fatade pastreaza un decor de tip muntenesc cu registre de arcaturi
um
separate printr-un brau median. In anul 1658, voievodul Constantin
$erban, pribeag in paqile Cri~ane, reconstruia biserica din Tinaud
tr
(jud, Bihor), iar in anii 1690 - 1691, boierii Balaceni construiau biserica
''D
ortodoxa din Bungard (jud, Sibiu). Lui Constantin Brfmcoveanu i se
datoreaza cea mai impo11anta ctitorie construita in secolul al XVII-lea in
u
Transilvania, biserica Sf Nicolae din Fagr~ (I 698 ), De plan
ca
dreptunghiular cu turn-clopotnita deasupra pronaosului, ea are pe fa\ada
vestica un frumos pridvor cu arcade in plin cintru $i coloane octogonale
de caramida, amintind prin robustetea forn1elor de monumentele epocii
te
Jui Matei Basarab,
io
l
ib
Sculptura
B
Urmand tradifia statomicita in secolele anterioare, principalul dome-
niu de manifestare al sculpturii in piatra a fost acela al decoratiei monu-
mentale, in Moldova, ancadramentele de stil gotic - portaluri ~i ferestre
in arc frant sau cu baghete incruci$ate - intrate in mod statornic in mor-
fologia arhitecturii locale, se regasesc la marea maj?i·itate a monumen-
telor din secolul al XVII-lea, deseori insofite cu Wnchine renascentiste
(Dragomirna, Barnova, Trei Ierarhi), Uneori, :Jn condiiiile unor inter-
pretari mai libere, profilurilor de stil gotic le ~unt alaturate mici reliefuri
1 *1 Nicolae Sabau, Sculptura buroca in Romdnia. Bucre~ti,
cu rozete, flori $i chiar vrejuri vegetale, la§ai'ld sa se intre vada procesul.
caracteristic secolului, de ahsorbire .. a tinei morfologii decorative de
obar~ie orientala (paraclisul de la Zainca, Solca, Buhalnita etc.).
Ancadramentele de stil gotic moldovenesc s-au raspandit :;;i in Tara
Romaneasca, sub autoritatea ctitoriei lui Vasile Lupu, de la Stelea, cu
280
participarea neindoielnicii a unor me~tri pietrari veniti din Moldova, ca
acel Lupu care semna portalul vestic al bisericii manastirii Brebu. Astfel
de ancadramente pot fi vazute la biserica Sfin!ii imparati din Targovi~te,
la biserica fostei manastiri VerbiJ.a.' la biserica din Sacueni-Dambovita. la
biserica miinastirii Cotr~eni, etc. Dar foarte curand are loc :;:i o conta-
minare cu elemente .decorative de expresie orientala, in special mici
reliefuri florale (biserica manastirii Plumbuita, biserica din Coiani-Mi-
rone~ti, etc.). Con'ii,e1uirea de elemente gotice ~i orientale este lesne de
explicat. atat in Mbldova, cat :;:i in Tara Romaneasca. din prima jumatate
a secolului al XVII-lea. ~tind ca. inca din 1609, biserica mare a
Dragomirnei adoptase un abundent decor sculptat pentru fatadele turlei,
iar la Trei Ierarhi fatadele monumentului erau in lntregime lmpodobite
cu cntrelacuri :;:i reliefuri pe teme vegetale. intr-o interpretare de tip
''
oriental, tot orientala fiind compozitia decorativa a portalurilor bisericii
Golia, in aceea:;:i vreme, Stoica maistorul executa portaluri :;:i anca-
ae
dramente cu decoratie de provenienta orientala pentru biserica din
Gole~ti, pentru biserica Sf Treime din Pite$ti ~i tot lui i-ar putea fi atri-
ilo
buita frumoasa decoratie sculptata a fantanii din Viero:;-Ag~. Gustul
pentrn inflorit era stimulat, in aceasta epoca de nea:;:teptate confluente Fiigiira$. biserica rejimnatii. amvonul,
stilistice, prin decoratia baroca a fatadelor bisericii Golia din Ia~i.
an
detali11.
Ace~i sensibilitate pentru abundenta <lecorativa poate fi recunoscuta
~i in Transilvania*l, ca in cazul unor ancadramente principial renascen-
tiste de la castelul Cri~, dar al caror decor cu flori ( 1646) este atat de
asemanator cu eel al unor ancadramente de la Zamca ~i de la Ra~c. Din
anii de mijloc ai secolului al XVII-lea dateaza piciorul amvonului bise-
ricii reformate din Cluj. opera datorata mqterului Benedek din ace! ora~
(1646) :;:i amvonul bisericii refonnate din Fagr~*>,
lucrari care retin
atentia prin modul foarte original de interpretare a elementelor vegetale:
vrejuri, floarea de dovleac, rozeta. Traseele nervoase ~i o anume involbu-
rare compozitionala ar putea parea termen de refrrinta pentru o concep(ie
baroca daca forn1ele nu ar fi temperate ca relief, in spiritul unei sensibili-
tati decorative in care se recunosc ~i amintirile orientale, Acest mod de
interpretare care, in cele din unna. se dovedqte a nu ti nici propriu-zis
baroc nici oriental, ci profund autolnon. va fi regasit. in continuare, In
epoca lui Constantin Brancoveanu. participand in mod hotarator la
definirea stilistica a multor monumente.
St
intre timp, o noua viziune decorativa se insinuase ~i in Tara
Romaneasca. La biserica manastirii C otroceni ( 16 79 ), unde ancadra-
mentele erau de tip moldovenesc. iar coloanelc de la pronaos ~i de la
an
pridvor prezentau forme decorative de expresie otomana. portalul se
caracteriza printr-o combinatie de elemente din ambianta Rena~tri
tarzii. semnificativa fiincl aparitia capetelor de ingeri - timida mani-
il
festare a unor sculpturi antropomorfe. Tot la Cotrnceni, in compunerea
porticelor unor chilii se aflau coloane ale caror baze ~i capiteluri erau din
oa
abundenta impodobite cu motive florale ~i vegetale. intr-o conceptie
decorativa de tip barociz:mt Toate aceste cautari cu caracter experi-
mental aveau sa se implineasca intr-o nuua gramatica a formelor inca din
e’
primul deceniu al domniei lui Constantin Brancoveanu. o substanfiala
contributie avand la acest proces spatarul Mihail Cantacuzino.
’
Intr-adevar, tocmai ctitoriile acestui inalt <lemnitar (Ramnicu Sarat,
1992, passim (TS).
••J Amvonul pare a data mai curfmd de la restaurarea din 1705 (TS), Golqti. biserica, chenarnl u,~i ( 1646).
281
 Afllnlistirea Dragomima. pisania c11
stenu'i a domnitorului 1\4iron Barnorschi.

Sinaia, Fundenii Doamnei. Col1ea ~i, prohabil, Titireciu) prezinta ccle

mai abundente decora\ii sculptate in piatra la ancadramentek ferestrelor.
la p011aluri ~i la coloanele pridvorului. Potrivit traJitiei. spatarul Mihail
Cantacuzino ar fi tacut studii in Italia ;;i ar ti practicat el insu;;i sculptura.
Neconfirmata de documente, traditia ar putea ti legilimata tocmai prin

Bi
unitatea stilistica a ctiloriilor sale. prin constanta preferinia pentru anca-
dramentelc de fereastra decorate cu vrejuri vegetale ~i capete de ingera~.

bl
pentru coloane cu capiteluri compozite ~i fosuri in torsada lmbracate cu
ghirlande vegetale. dar mai ales pentru portalurile a caror compozitie
arhitectonica generala face evidente amintirile Rena~tri. in cazul

''
io
p011alurilor. cu al ]or bogat aparat ornamental. este necesara considerarea

ae
unui original proces de sintezii: profilurilor arhitectonice regularizatoare

te
Ii se alatura Hejuri vcgetale. figuri de ingeri ~i de sfinii, un Joe de onoare portalurile brancove~ti sunt asemanatoare cu pagina de titlu a

ilo
fiind rezervat inscriptiei dedicatorii, ea insa~ interpretata intr-o viziune tipariturilor baroce, care in a doua jumatate a secolului al XVII-lea
decorativa ~i. mai presus de toate, insemnelor heraldice: paj ura bicefala circulau in zona de centru ~i de rasarit a Europei. Asemanarea formala nu

ca
de traditie imperiaia ~i acvila conturnata a l arii Romane$ti, exclude pentru portalurile brancove~ti o evolutie interna pentru ca.

an
Dincolo de urice posibila analogie trehuie observat ca acest tip de principial, compozitia de baza se regas~t inca din 1638 la portalul
portal nu exista nicaieri in alta pa11e. fiind vorba despre o daborare bisericii de la Caldru~ni ~i apoi la biserica manastirii Cotroceni (1679).

St
originala a mediului artistic autohton* 1• Interventia vrejurilor meandrice ca element ornamental caracteristic al

’’
De o paiiicularil somptuozitate ~i frumusete sunt ponalurile de la portalurilor brancove~ti se explica in contextul unei complexe
bisericile Adormirea Maicii Domnului din Rarnnicu Sann, mdnastirii reprelucrari a aparatului ornamental sculptat in piatra. sugestiile primite

u
Sinaia, Fundenii Doamnei ~i Coltea din Bucure$ti. Primele doua portaluri din partea tipariturilor baroce de epoca putand avea doar un caracter

Du
itr
Mira pietraru/ (?I. portalul bisericii par a fi senmate de me~trul Mira. pe care il banuim ~i autor al cetorlalte ocazional. S-a vorbit mai sus despre pisanii $i despre prezenta stemelor
Col{ea din Buc1re~·i (de1aliu), dona, Jui revenindu-i un rol important i'n formarea mai multor me~tri in compozitia decorativa a acestora. Merita sii fie retinuta constatarea ca.

mi
pietrari solicitati pentru decorarea numeroaselor ctitorii cantacuzine. de in cursul secolului al XVII-lea, 1nsemnele heraldice au prilejuit, nu o

um
asemenea pentru ctitoriile boier~t contemporanc. Me;;terul Gheorghe a data. realizarea unor opere reprezentative pentru sculptura in piatra care,
executat decora\ia sculptata cu ghirlande florale, vrejuri de frunza de vie, a~ dupa cum s-a amintit inca mai avea de infruntat interdiqia bisericii

tr
capete de ingeri ~i lei a manastirii Berea (jud. Buzau). ctitorie a marelui in reprezentarea chipurilor cioplite. Pisanii insotite de frumoase rep~

''D
stolnic Mihalcea Candescu ( 1694 - 1698 ). Abundenta este ~i decoraiia zentari ale stemei Moldovei pot fi vazute la zidirile Jui Miron Barnovsch1
vegetala a ancadramentelor bisericii din Afuma}i, ctitorie a marelui de la Lvov. Dragomirna $i Barnova. la bisericile ctitorite de Vasile Lupu

u
carturar care a fost stolnicul Constantin Cantacuzino ( 1696). la Chilia. OrheL Trei lerarhi-la$i $i Golia. de asemenea la biserica
Mai sobra, respectand compozitia de o nobila vigoare arhitectonica a manastirii Cetatuia. ~i la tumul de intrare al manastirii Putna. Pentru Tara

St
ec
~i decorativa a marelui ansamblu, pietraria manastirii Hurez, ctitoria lui Romaneasca. alaturi de exemplele citate mai sus. merita sa tie men
Constantin Brancoveanu. a fost executata de Vuca~in Caragea al carui tionate pisaniile cu sterna de la palatul Potlogi. de asemenea de la
po11ret apare, alaturi de al altor me~tri, in pictura pridvorului. Robuste. biserica manastirii Sinaia $i de la biserica Fundenii Doamnei.

an
t

dar nu lipsite de eleganta. coloanele pridvorului bisericii mari de la Dqi rnai traditionalista, sculptura lespezilor funerare a evoluat ~i ea
io

Hurez sunt decorate cu motive vegetale de inspiratie baroca. recompuse de la compozitiile sobre. stabilite in secolele anterioare, catre fonne m~i
~i interpretate in spiritul unei viziuni decorative oriernalizante. ceea ce
l

il
irnpodobite. cu absorbirea progresiva a lirnbajului decorativ haroc. In
ib

pare a confirma ipoteza ca me~trul era dalmatin. De o remarcabila fru- Moldova. modelele statornic1te inca din epoca Jui $tefan eel Mare - cu
musete este po11alul vestic. opera care armonizeaza rigoarea geometri- inscriptia a~ezt perimetra!. iar in camp cu {) decoratie inspirata de

oa
B

zanta a compozi{iei generale cu o decora\ie exuberanta. Paqile laterale brocarturi -- mai poate fi recunoscuta la pietrele logofatului Grigorcea
ale portalului sunt !mpodobite cu vrejuri meandrice a caror unduire este (1600, Vorone\). Anghelinei Tautu (1617. Baline~t), episcopului Efrem
pusa in valoare de mi~care subtil variata a frunzelor ~i t1orilor. Pe lintel, (1626, Moldovita), Mariei ( 1648. Bozieni). Ecaterinei Racovita (1674.

e’
doua medalioane cu frunze de laur contin stema Tarii Romane~ti ~i paju- Dobrovat). de asemenea la piatra Jui Lepadatu Capitanu I 1674. Bogdana)
ra bicefala a Cantacuzinilor. Deasupra, asernenea unwi frontispiciu, se ~i la piat~ Jui Filotei (16 74, V oronet). Dar inca de la inceputul secolului,
afla pisania cu litere excizate, intregul text fiind i1w}iarat cu vrejuri me-

’
cu piatra funerara a Jui kremia Movila ( 1606, Sucevita), se putea
andrice. Compozitia decorativi:i a portalului pt'incipal de la I-Jurez a recunoa~t inclinarea catre un decorativism exuberant, de natura Le.1pedeafi111erarc1 a domnitornlui
constituit un model deseori urmat de pietrarii di.n secolul al XVIII-lea. Ieremia Afovilii
descriptiva. Omamente orientalizante - vase cu flori ~i chiparo$i - i~ fac
Nu demult a fost facuta observatia. justi_ficata pana la un punct, ca aparitia pe piatra de monnant a Mariei. fiica lui Dabija Yoda (1672, (biserica manilstirii Sucevi/a ).

•) Tipul de portal de la Riimnicul Sarat are o analogie directi'i in portalul

Ailinastirea Hurez, biserica mare,
coloanele pridvorului.
exterior al Universitatii din Padova ;;i asemanari remarcabile cu f"a\ada bisericii
din Golbq, Polonia, din 1628-1637 (TS).
283
282

Barnova), pe piatra lui Dabija Yoda ( 1668. Barnova). pe piatra lui Cehan
Racovita ( 1664, Dobrovat), la Dobrovat fiind de semna\at ~i un grup de
pietre datand din ultimele decenii ale veacului. cu siguranta open: ale
acelui~ me~tr, la care. In campul central, se afla un vas cu tlori,
epitafuri lucrate de Elias Nicolai au pe fata figura defunctului ca gisant
dar uneori, a;;a cll!n se intampla cu piatra lui Heitner. lntreaga familie
este reprezentata in atitudine de ruga. Aparatul ornamental - foarte bogat
;;i variat. cu elemente vegetale, unele de inspira\ie orientala. cu figuri de
ingeri, cartu:;;e heraldice _$i· . embleme vade:;;te nu numai formaiia
eclectica a lui Elias Nicolai. dar ~i situarea sa intr-o epoca de pasaj
artistic. intre Rena;;terea t.arzie ;;i baroc.
Faima Jui Elias J'!i,colai a trecut ~i la sudul Carpatilor ~i este deosebit
de semnificativ fapftl ca el a lucrat nu mai putin de trei pietre funerare

Bi
intregul motiv. desenat cu elegan\a. fiind executat prin incizare.
Semnificative pentru relafiile artistice dintre Moldova ~i Tara Roma- pentru familia lui Matei Basarab. Cea mai importanta este piatra decorata
neasca sunt numeroasele pietre funerare care reiau cornpozitia cunoscuta cu gisant executata pentru fiul adoptiv al domnitorului, Mateia$

bl
de la piatra Jui Neagoe Basarab. avand o inscriptie perimetrala. iar in Postelnicul ( 1652). inve;;mantat intr-un costum de ceremonial, cu mantie
centru crucea Golgotei cu capatana lui Adam. A~a sunt mai multe pietre lunga pana la glezne. detlmctul apare culcat pe o parte, sugestia mi~car,

''
de la Ra~c. datand de la 'inceputul secoiului al XVII-lea (Gherva<>ie, impreuna cu faldurile ample. introducand in compozitia pietrei o nota

io
1608; Siluan) sau pietrele de la Dulce~ti baroca. Barocizante ca expresie decorativa sunt lespezile funerare execu-

ae
( 165 I, 1669 - partial razuite ). Jn
Tara Romaneasca se intiilnesc. de asemenea. numeroase interpretari ale tate pentru doamna Elina (1653, biserica domneasca din Targovi~te) ~i

te
pietrei de rnormant a lui Neagoe Basarab <piatra lui Tanase. biserica din Matei Basarab ( 1654, biserica manastirii Arnota). La lespedea funerara a

ilo
Caline~t ). dar mai semnificativa pentru preocuparile secolului este lui Matei Basarab. jumatatea superioara a compozitiei este rezervata in
absorbirea furmelor Rena~tri, in acest sens fiind hotarator faptul ca cele intregime reprezentarii stemei Tarii Romane~ti, inconjurata de un Lespedeajzmeran1 a /ui

ca
aglomerat aparat heraldic, cu tunuri, tobe. armuri. deasupra scutului Matei Cantacu::-.ino (biserica

an
mai impor1ante iespezi au fost executate de me$teri transilvaneni. in
fruntc cu sibianul Eiias Nicolai. central aflandu-se ~i o coroana princiara. Este lesne de inteles ca aceasta j(Jsfei 11u/11i7s1 iri Cmroce11i).

In Transilvania, primul monument funerar de autentic interes a fost reprezentare a stemei Tarii Romane~ti avea sa inspire pe multi dintre

St
realizat de pietrarul Petru Dioszegi, in anul 1632, pentru Gheorghe pietrarii care ulterior au executat steme cu pisanii. Dintre lucrarile Jui

’’
Si.ikosd (Muzeul de Istorie al Transilvaniei, Cluj-Napnca). Conccput Elias Nicolai merita sa mai fie semnalate pietrele cu insemne heraldice
potrivit unui model de larga circulatie renascentista, sarcofagul de la castelul Cri~ sau amvonul de piatra al bisericii reformate din Cluj.

u
avand in panouri compozitii cu fructe sau vase cu flori ( 1646 ). Pentru

Du
propriu-zis are aspectul unei lazi de tipul ,.cassone··. cu profiluri puternic
Elias Nicolai, lespedeafunerara

itr
accentuate. Pe fe\cle laterale au fast intf'qi$ate patru siluete feminine, acel~i amvon. piciorul suport a fost cioplit de me~trul Benedek.
a Jui Valentin Frank. in atelierul Jui Elias Nicolai pare sa se fi format un alt sculptor
reprezentiind cele trei virtuti teologale ( credinta. speranta. caritatea), cea

mi
sibian. Sigismund Moss. caruia i se datoreaza un frumos epitaf sculptat

um
de a patra fiind o intruchipare a dreptatii ( una dintre vi11utile cardinale ).
Pe capac a fost reprezentat defunctuL inve~rat in arnrnra. a~ezt In lemn pentru comitele sa~ilor Matthias Semringer ( l 680, ferula
intr-o pozitie de cautati:i degajare, picior peste picior $i cu mana pe bisericii evanghelice din Sibiu). Avfmd aspectul unui tabloll in relief care

tr
genunchi. In spatele $i deasupra sarcofagului a fost figurata in relief ii inrati:;;eaza pe defunct in fata unei masute. pe care i~ odihne~t miina

''D
fatada unui edicul cu timpan triunghiular, inscriptia comemorativa fiind stiingi'i timlnd o carte. cu buzduganul in rnana dreapta. acest epitaf pune
accentul pe vqmintele somptuoase ~i pe aparatul heraldic. amintind. prin

u
sustinuta de figurile a doi osta~i in relief care decoreaza partile laterale.
A~a cum s-a observat, me$terul pietrar nu stapane$te cu prea multa vehementa dorin(ei de reprezentare. de moda sarmatica a portretisticii
abilitate sculptura figurativa, executia prezentand evidente asprimi $i a poloneze din prima jumatate a wacului.

St
ec
stangacii. El a urmat cu fidelitate un model destul de raspiindit $i pare Catre sfir~tul secolului. in Tara Romaneasca. in decoratia Je5pezilor
probabila formarea sa intr-un atelier de pietrari din Polonia, tara vecina funerare se insinueaza un repertoriu ornamental asemanator cu eel al por-
in care pot fi gasite numeroase monumente funerare asernanatoare. talurilor - cu vrejuri vegetale. capete de ingeri ~i insemne heraldice intr-o

an
t

executie de cautata plasticitate ( Matei Cantacuzino. 1690, Cotroceni;

io

Contemporan cu me~trul clnjean, la Sibiu a activat, in deceniile de

mijloc ale secolului al XVII-lea, me$terul Elias Nicolai a carui opera, Iordache Cantacuzino, l 692. Cotrnceni ).
Cea mai bogata opera de sculptura a veacului. adevarat rncsager al
l

destul de bogata, ii recomanda a fi eel mai important reprezentant al

il
ib

sculpturii in piatra din epoca sa. In mod exceptional. el a executat un barocului. este altarul bisericii .. manastirii .. din Sigh~oar, executat de
singur sarcofag, pentru Gheorghe Apart}·, monument aflat odinioara ]n me~trul slovac Johann Vest. In anul 1680. Avand aspectul unei fatade

oa
B

biserica evanghelica din Malancrav (azi la Muzeul de Arta din de clad ire cu doua niveluri, cu efecte decorative de tip arhitectonic (co-
Budapesta). Conceput pentru a fi privit perirnetral. sarcofagul are curia loane. arhitra\e etc.), altarul sigh~orean prezinta in principal un abnn-
decorata, in relief inalt, cu figurile celor patru virtuti. cu basore!iefuri dent decor sculptat cu motive vegetale $i capete de ingeri. Pe coronamenl

e’
reprezentand pe copiii decedatului, de asernenea cu inscrip\ii inconjurate se afla o statuie cu fisus in momentul invierii ~i doua statui de ingeri cu
de abundente vrejuri \'egetale. Pe capac a fost inta\~ Gheorghe Apaffy insemnele Patimilor. iar in doua ni~e sunt statuile apostolilor Petru ~i

’
ca gisant, inve$mantat in armura $i inconjurat de 1lftdecor vegetal. De$i a Pm'el. l'v1i~care sunt caraclerizate prin rotirea in jurul axei verticale. cu
ramas credincios formelor Rena;;terii tarzii, Elins Nicolai se arata a fi la gesturi teatrale puse in eviden\a de faldurile agitate. La inrat~e baroca
curent ~i cu unele inventii ale barocului, asimilate in mod moderat ~i fara a acestui altar contribuie ~i compozi\iile pictate care . chiar daca nu ating Jolza1111 Vest, altarul bisericii
a vadi preocuparea pentru un limbaj de tip, retoric. In continuare, Elias o inalta valoare artistica, sunt semnifo.:ative pentru epoca !or. «manilstirii» din Sigh~oar. detaliu.
Nicolai a executat mai mulle lespezi funerare simple de tipul epitaf
pentru G. Heitner ( 1640, Sighi$Oara), pentru episcopul G. Theilesius
Sigismund Moss: lespedea
jimerara a Jui Matthias Semringer.
( 1646, Biertan), Cristian Barth ( 1652, Biertan ), Valentin Frank ( 1648,
Sibiu), T. Sti11 (1651, Sibiu), St. Man (1647, Sigh~oar). Cele mai multe
285
284
 cateva pravalii sibiene. AstfeL in interiorul pravaliei situata in Piata Mica
nr. 22 din Sibiu07) - o incapere dreptunghiulara boltita in semicilindru -
au fost descoperite sub var mai multe panouri decorative cu vrejuri
meandrice ~i animale fantastice. de'asemenea o compozitie ce infati:;;eaza
o scena de judecatii (JudecMa lui Solomon?) ~i o reprezentare a alegoriei
fericirii. RetorismuL -mai degraba naiv. al atitudinilor $i abundenta
decorativa, de asemenea·eclectismul stilistic. cu reminiscente gotice. cu
Pictura stilizari de tip rena~tis, dar $i cu exagerari barocizante, tradeaza un
me~tr provincaJ~'um vor fi fost atatia in Transilvania secolului al

Bi
In secolul al XVII-lea, configuratia capitolului pictura este mult XVII-lea. Datand din 1631, aceste picturi. aliituri de care amintim $i
diferita fafa de aceea din secolul precedent. In Transilvania, varfurile existenta altor fragmente in diverse pravalii sibiene. lasa sa se intrevada

bl
nohiliare ~i patriciatul sasesc imbrat~nd Reforma, care declarase razboi rolul destul de important pe care pictura muralii ii ocupa in ambianta
imaginilor religioase, nu au mai i'ncurajat realizarea de picturi in biserici, artistica a epocii. Ecouri ale acestei picturi eclectice, proprii Rena$terii
principala grija fiind oriemata acum catre impodobirea castelelor ~i tarzii transilviinene, se recunosc ~i in picturile murale ale bisericii din

''
io
re~dintlo de tot felul. Sub influenta mediului laic, In hisericile Cinci$, executate, in anul 1645, de pictorul Mihail din Hunedoara*). Este

ae
reformate ~i luterane au fost eel mult executate plafoane casetate, aviind singurul caz cunoscut pana acum cand o pictura, purtand amprentele
picturi decorative asemanatoare cu cele cc existau $i in castele. Aflati sub

te
decoratiei laice de epoca, patrunde intr-o biserica ortodoxa.

ilo
greaua apasare a injnstitiei sociale. iobagii romani rareori mai puleau In Moldova, pictura din primele deccnii ale secolului al XVIl-lea s-a
impodohi cate 0 hiserica ~i atunci doar cu sprijinul domnitorilor din -1 ara aflat sub semnul dorintei de marire $i de fast a domnitorilor din familia

ca
Romaneasca sau din Moldova. Dupa realizarea atiitor ansambluri de Movile$tilor. Dupa ce la Sucevita. la sffa$itul secolului precedent,

an
pictura murala, care <lau faima ct1toriilor din secolul al XVI-lea, in asistasem la o nemaiviizuta parada de elemente omamentale, iar tabloul
Moldova au fost realizate cu precadere icoane. me~tri din la$i fiind votiv lasa sa se intrevada confluentele cu moda sarmatica din Polonia,
autorii multor operc cu valoare de exceptie. Pe de alta park, bcneficiind

St
invelitoarea de mormant executata pentru Ieremia Movila ( 1606) pare sa

’’
de relativa stabilitate interna $i de dragostea de arta a domnitorilor Matei fie transpunerea unui portret de curte. Nimic transfigurat sau recules in
Basarah, $erban Cantacuzino, Constantin Briincoveanu, in Tara aceasta broderie funerara. dimpotriva, domnitorul a fost inrati$at ca un

u
Romaneasca ~coal locala de pictura s-a dezvoltat neincetat, obtinand personaj in viata, in ve$minte de ceremonial. pri vind sciutator pe sub

Du
realizari importante in mai toate domeniile. sprancenele energic desenate. Vadit inspirat de portretele regale de la

itr
Dincolo de aceste aspecte particularizante. trebuie consemnata in- Cracovia. portretul Jui Ieremia preia, to1u$i. din lumea orientala discretul

mi
mulfirea fenomenelor de confluenfa, astfel ca nu trebuie sa surprinda simbol funerar al chiparo$ilor. Asemaniitoare stilistic - prin subliniata

um
daca icoane din Moldova sunt senrnate de me$teri munteni, daca, dim- prezenta a omamentalului - invelitoarea de rnormant a lui Sim ion
potriva. zugravul Parvu Mutu din Muscel i~ va face ucenicia in Movila ( 1609) revi11e la reprezentarea traditionala a defunctului. cu ochii

tr
Bucovina sau daca In Transilvania pot fi fntalnitc numeroase danii ale [nchi$i. cu mainile incruci$ate pe piept.

''D
ctitorilor de la ri'isarit sau de la sud de Carpati. In paralel cu picturile de caracter laic. pe care le biinuim destul de
Inca insuficient cercetate, plafoanele casetate transilvanene se dove- numeroase la curtile donmqti ~i boiere$1i din Moldova vremii, se

u
desc a fi - in lumina marturiilor documentare $i a semnaturilor care s-au executau picturi murale $i icoane pentru impodobirea laca$urilor de cult.
pastrat - opera unor tamplari care indeplineau in acel~i tim.p ;;i indelet-
a Din primii ani ai secolului par sa dateze dl.teva icoane ( Maica Dommdui
nicirea de pictori decoratori. Folosind caiete de modele ~i $abloane, cu Prunrnl, Sf Glzeorghe) de la manastirea Pangarati, atribuite,

St
ec
me;;terii au impodobit plafoanele cu vase de flori. vrejuri vegetale, pasari verosimiL zugravilor loan ;;i Sofronie. me$terii ansamblului de pictura de
~i animale, deseori cu caracter fantastic, scuturi ~i mobilier heraldic. la Sucevita. Siluetele elegante, caligrafierea figurilor ~i a ve$mintelor,

an
t

Trebuie observat ca, mai ales in a doua jumatate a secolului, modul de dar $i gama cromatica vioaie. cu treceri delicate. constituie argumente in
io

stilizare ~i sugerare grafic-coloristica a elementelor de volum apropie sensul acestei identificari.

aceste motive ornamentale (mai ales pe cele vegctale) de reliefurile cu In directa legatura cu noul stil. mai inflorit ~i mai fi1stuos. ce fusese
l

il
acel~i teme care, !ntre timp, !;;i facusera aparitia la piciorul amvonului
ib

inaugurat la Sucevita de ca.tre cei doi me;:teri. se cere a fi inteles

din Cluj sau la amvonul bisericii reformate din Fagiira$•). Se poare spune ansamblul de pictura murala executat. curand dupii anul 1609. in

oa
ca. pornind de la modelele Rena~tri.
B

atat de fide! interpretate in secolul interiorul bisericii mari de la Dragomirna. ctitoria mitropolitului
al XVI-lea la Gogan ;;i Adamu;;, me:;;terii din secolul al XVII-lea au
Anastasie Crimea. Echipa de me$teri alcatuita din popa Craciun, Matie~,
recurs de preferinta la reprezentari simplificate de expresie artizanala. popa Ignat $i Gligorie - toti semnati in altar - de$i destul de numeroasii,

e’
ajungand uneori la confluente cu a1ia populara. Dintre numeroasele pla- a reu~it sa realizeze un ansamhlu unitar, canicterizat prin preferinta
foane casetate, mai izbutite ca realizare artistica sunl acelea realizate de
me$terul Ion Tamplarul (Filipi$ul Mare, 1642; F~l}Eeni, 1670), de Mihai

’
1
Cosma (Mitrqti, 1668; Galareni, 1670) ~i 9~ Ion Ilie din Praid (Ere- • Pictura biscricii din Cinc~ a fosr extrasa in anii 1960 cu ocazia
Biserica Cuborarea Sf. Duh a maniistin
mieni, 1676; Malin, 1682; Tonciu, 1670). amenajarii unui lac de acumulare. Se pastreaza intr-o sala din castelul de la
Hunedoara 5i este in mare parte distrusa dahxita unei conservari Dragomima, «~f Gheorghe>->,
Disparitia picturilor murale, conse1119atc in documentele epocii ca TWOS, detaliu.
necorespunzatoare (TS).
decorand interioarele unor castele ,~i re~dint nobiliare, este partial
compensata de recuperarea (fie $i 'fragmentara) a decorului pictat din

•
1
Vezi nota de la pag. 281 (TS).
287
286
~'rclizm. Malit!,'" !gnat, Gligorie: «Marea
laudd» (arc11l triumfal al altarul11i,
biserica mare a nnindstirii Dragomirna).

Bi
bl
io

''
ae
te

ilo
ca

an
St
’’

u
Du
itr
pentru compozitiile aglomerate. in care grupurile se proiecteaza pe un

mi
fundal arhitectonic dens populat cu eclificii fanteziste. Sensul decorativ

um
se asociaza, in aceste imagini, cu o anume placere a naratiunii, amintind.
impreuna cu caldele arn1onii cromatice, de picturile SuceYitei. Asema-

tr
narile cu Sucevita sunt ~i mai evidente dad\ se ia in considerafie
Craciun, Matie~, !gnat, Glir;orie:

''D
programul iconografic, atat prin modul de localizare al principalelor
Scene din Via{a lui lisus Hristos,
compozitii, cat ~i prin reprezentarea unor imagini rare. ca de pilda Cort11l

u
«Riistignirea>.>. bi.ffrica mare a
mdrturisirii, temil care aparuse pentru prima data in pictura vcche
mannstirii Dragomirna (Ill/OS).
romaneasca la biserica domneasca din Cm1ea de Arge~ a
(sec. XIV).

St
Este probabil ca me~trilo de la Dragomirna Ii se datoreaza ~i Domnului cu Pruncul, JisllS Pantocrator), la manastirea Moldovita (Ii.rns
ec
realizarea mai multor icoane, dintre acelea inca prea ptqin cercetate :;;i Pantocrator, Pomelnic triptic, l 644). Este totodata semnificativ faptul
ramase anonime care ni s-au pastrat din Moldova secolului al XVll-lea. ca. in pofida importului (cunoscut documentar) de icoane ruse~ti, mai

an
t

La manastirea Bistrip-Neamf se pastreaza o icoana avand ca tema fncil- ales in vremea domnitorilor Miron Barncvschi $i Vasile Lupu, ecoul
io

{area Crucii. datata 1613 $i semnata de Gligorie zugravul. Nu se poate acestor icoane pe plan local a fost foarte mic, reJucandu-se la unele
afirma cu certitudine ca este vorba despre acel~i me~tr care a participat sugestii de ornamentica. mai rar in iconografie ~i in interpretarea

il
l
ib

la impodobirea Dragomirnei, de$i faptul nu trebuie exclus, dar robuste\ea formelor.

desenului ~i tipologia mai aspra a figurilor. dimpreuna cu armonia lini:;;- Dornic sa asigure ctitoriei sale de la ·1 rei lerarhi o pictura vrednica

oa
tita a coloritului, constituie indicii de identitate pe1Jtru un me~tr
B

localnic. de horbota exterioara a fa\a<lelor. Vasile Lupu a recurs la serviciile unei

Unui me:;;ter din Moldova ii pot fi atribuite :;;i u:;;ile imparate:;;ti ale bise- echipe de zugravi moscoviti: Sidur Pospeev, lakov Gavrilov, Deiko
ricii ortodoxe din Bude~ti-Ssan (Marmue~). datand din anul 1628. lakovlev ~i Pronka Nikitin. Executate in anii 1641 - 1642, vechile picturi

e’
De!;>i interpretate fiber ~i nu rara o oarecare stangacie. figurile celor patru au fost demontate ~i in cea rnai mare parte distruse cu ocazia restaurarii
evangheli:;;ti care decoreazil aceste U$i se lnscriu 11<1 ambianfa repre- bisericii. la sfar:?itul secolului al XIX-lea. Tabloul votiv pastrat fragrnen-
zentarilor din manuscrisele moldven~ti, tot deac.0jo parand a fi preluat tar este mai degraba un po11ret colecliv de ambianta curteana. accentul

’
:;;i vrejul meandric cu semipalmete. fiind pus pe lnsemnele de ceremonial - ve$minte ~i podoabe -- iar fotele
Despre existenia unor puternice centre de iGonari in Moldova stau personajelor sunt redate cu o vadita intcntie de idealizare. Sub influe~a
milrturie $i alte opere care pot fi atribuite pr!mei jumatilti a secolului al picturii occidentale. modeleul cromatic unare~t volumele ~i sugerarea
XVll-lea :;;i pastrate astazi la Muzeul Naiional de Arta din Bucure:;;ti
(/isus Pantocrator, $f: Paraschiva, Duminica t11/11ror sfzn(ilor, ,~f' Gheor-
Pomelnic triptic,
Muzeul mdniistirii Moldovi(a.
ghe. fnalfarea). la manastirea Varntec (!i.1·11s PantocratorJ. la manastirea
Bistrita-Neami (Punerea in mormtmt), la Mitropolia Molclovei (Mai ca
289
288

Ia~'i. biserica mdnilslirii Golia, Sfinfii
Andronic ~·i P!aton (pronaos).
Vasile Lupu, portret din tabloul votiv
al bisericii Trei lerarhi din Ia.yi,Afuzeul
bisericii Trei Ierarhi, ki»·i.
cat mai conving5toare a diferen\elor de materiak. Po1irct de apurat, de
tip efigie. tabloul nitiv de la Trei krarhi are o deosebita impo11anta ca
document al procesului de laicizare a artci de curte, care, chiar 1n cazul
unor danii biserc~t, reu~a sa-:;;i impuna programuL Fragmentele de
pictura cu subiecte religioase cart'. s-au pfistrat de la Trei lcrarhi prezinlii
Bi
un stil legat de tradi\ia autohtona, confirmdnd relatarea lui Paul de Alep
care, in 1653. :;;tia ca. la Trci krarhi, alfnuri de pictori ru~i. au Jucrat ~i
bl
picmri romani.
Unor mqteri locali li se datoreaza picturile murale care impodobesc
interiorul bisericii manastirii Hlincea, de langa la~i. Terminate in anul
io
1660, de catre zugravul Maiei fiul lui loan, picturile de la Hlincea Jasa sa
se intrevada. prin programul ]or iconograiic. legaturile cu ansamblurile
realizate, cateva dccenii mai lnaintc, la Drngomima ~i la Sucevi\a. Ceea
te
ce surprinde la Hlincca este coloritul mohordt. tinut intr-o gama de griuri
reci, de asemenea dcsenul aspru $i taios. Chiar $i tabloul votiv, In care
ca
apar figurile dornnitorilor Vasile Lupu $i fiului sau ~tefani Lupu. este
rigid $i hieratizant, chiar daca zugravul nu a fost lipsit de intentia de a
reda somptuo?itatea co~Ttnlr de curte, cu lungi anterie $i mantii cu
guler imblaniL lot in vreme::i domnici lui ~tdani Lupu ( l 65q - 166 l J
St
’’
au fost incheiate lucrarile de pictura ale bisericii manastirii Golia din
Ia$i, impozanta ctitorie a lui Va::-ile Lupu, caruia ii putern atribui $i
u
realizarea decorului mural pe care, pierzand domnia. nu a apucat sa-1 mai
Du
tennine. ~tirea ca picturile de: la Golia au fost terminate. in 1660. de
itr
acela$i Matei fiul Jui loan, care lucrase $i la Hlincea. ne demon:,treaza ca
mi
interventiile acestui me$ter zugrav au fost de minora importan\a, fond
um
vorba, poate, doar despre registrul draperiilor. Pastrat fragmentar - caci
incendiile ~i cutremurele din secolul al XVIII-lea au facut necesara
tr
repictarea - ansarnblul mural de la Golia poate fi considerat drept eel mai
''D
valoros din Moldova secolului al XVII-lea, calita\ilc sale de execu\ie. de
desen $i de culoare facand posibila raportarea la arta iconarilor
u
contemporani, despre care va fi vorba de indata. Pe bolta absidei sudice a
pronaosului se afla o Glorijicare a Fecioarei, in spiritul iconografiei a
inaugurate la Sucevita ~i continuata la Dragomirna, iar pe bolta absidei
ec
no rd ice se afla o frumoasa reprezentare a temei Rugaciune (Deis is) Jn
pronaos se pastreaza doua impozante cortegii de sfin\i, iar pe peretele de
t
rasarit al cafasului (deasupra pridvorului propriu-zis) se afla fragmente
io
dintr-o .Judernhi de apoi, alaturi de care. pe ceilalti pere}i, mai pot fi
semnalate scene care ilustreaza ,,Vechiul Testament". Ceca ce conr'era
l
picturilor de la Golia o particulara frumusete este convergenta expresiva
ib
dintre desenul cu caligrafie fina ~i armoniile cromatice modulate cu
subtilitate, de asemenea siluetele elegante ale personajelor, fizionomia
B
nobila ~i pieptanaturile de tradi!ie elenistica. Tendinta de idealizare. care
poate ti recunoscuta aici. nu se confunda cu cea a zugravilor
post-bizantini din Creta ~i din ambianta picturii italo-cretane. Nirnic
retoric, nici exagerat ca aparat ornamental: o dr,l':apta masura este
prezenta pretutindeni, cu un evident respect al ~wbordnai detaliului
!, I
fata de i'ntreg. De:;;i afectat de repictarile din l R31S; tabloul votiv pare sa
pastreze dispozitia originala, modul de reprezentare fiind, in orice caz.
foarte asemanator cu eel de la Trei Ierarhi. ~i aici este vorba despre un
veritabil portret de grup, tipul de desen' ';;i modelajul cromatic fiind
adaptat viziunii unei picturi de ~evalt, cu caracter laic. Ca o asernenea
picturii laica a existat la curtea lui Vasile Lupu. o dovedesc cu prisosintii
cele doua portrete brodate pe catifea reprezentand pe doamna Tudosca,
290
prima sotie a domnitorului, $i pe loan Lupu. Continuand traditia
inauguratii de po1tretul Jui Ieremia Movila, de pe lnvelitoarea de
mom1ant de la Sucevita, cele douii broderii, al caror carton a fost exe-
cutat de un abil pictor al epocii..; 'folosesc o data mai mult obi~;muta
recuzita demonstrativa a efigiiior de modii poloneza-sarmatica, princi-
pala grija fiind aceea. de 'a reda cu minutie bogatia ve$mintelor $i a
nenumaratelor giuvaierm·i. 0 arta conventionala desigur. dar nu lipsita de
gust ~i mai ales fo~ne· 'sigurii de mijloacele sale de expresie. Portretul
doarnnei Tudosca titpune prin monumentalitatea punerii in paginii, prin
am10niile cromatice de discreta sonoritate, de o adrnirabila frumusete
fiind mantia de culoare albastru-turcoaz.
Alaturi de ansamblurile de fresca ce decoreaza principalele ctitorii
domne~ti, pentru cunoa~ter picturii din epoca Jui Vasile Lupu este
necesarii ~i considerarea icoanelor. urmand ca despre miniaturii ~i despre
''
broderie sa se vorbeasca separat chiar daca ~i aceste genuri reclama o
ae
neincetata corelare cu arta picturii. Domic de stralucire ~i de fast, Vasile
Lupu s-a inconjurat - ca atati mecenati din vremea Rena~tri ~i
ilo
barocului - cu arti:;;ti curteni, unii dintre ace~ti, ca pictorul Nicolae. fiind
folositi ~i ca soli la cur(ile imparte~. Raspandirea modei marelui ico-
nostas fiicea necesar un sporit numar de icoane ~i. in mod firesc. din
an
aceasta vreme ne-au parvenit $1iri atat despre activitatea rnai rnultor
me~tri, cat $i lucrari de reala valoare. care permit sa se vorbeasca despre
o autentica fizionomie stilistica. proprie deceniilor de mijloc din Moldo-
va secolului al XVII-lea. Comenzile fiind nurneroase, alaturi de rne~ti
locali au venit ~i zugravi din .. Tara munteneasca... ca ace! Tatomir care a
pictat icoana arhanghelului Mihail (1651. manastirea Varatec) sau ca
Vlaicu. autorul unei icoane de la manastirea Bistrita-Neam(. Un pictor,
venit probabil din Transilvania. semna Maler Baraski icoanele pentru
iconostasul bisericii construita de Vasile Lupu in incinta cetatii Neamt
( 1643 ). Este util de observat ca acest me$ter folosea fundalurile in relief
plat cu ornamente florale poleite. procedeu cunoscut ~i anterior. dar care,
]ncepand din aceasta vreme. se va raspandi foarte mult Pe de alta parte.
modeleul cromatic de tip occidental folosit de mqterul Baraski a ramas
fara ecou. pictorii locali folosind in continuare sistemul accentelor
0
orafice intunecoase sau luminoase ~i rnodeleul plat de traditie bizantina.
Un mare pictor iconar al epocii a fost Grigorie din Bierilqti. autorul
St
frumoaselor icoane impartc~ ce se pastrcaza in biserica Sfin\ii Teodori
din Ia~i ( 1665). De o nobila frumusete este icoam1 Pantol ratorului, cu
motive tiora!e incizate ~i in lmregime po!eite. in camrul central. marginit
an
de un motiv in relif~ se alla Iisus Pantocrator. incadrat de !'vforia ~i loan
BotezatoruL Deasupra a fost inta~ Sfanta Naframii, aclorata de ingeri,
iar pe ramele laterale sunt cei 12 apostoii. in hust. \inand in maini cani
il
sau rulouri. Depa~ind limitele manierismului de epoca. zugrantl Grigorie
a reu~it sa realizeze un ansamblu de sesizanHi ::mnonie printr-o deplina
oa
concordanta a mijloacelor de expresie: mase compozitionale echilibrate.
desen cu duct srnsibiL armonie cromatica lin~ta. in tonuri calde.
Tinand seama de particularitii(ile stilistice. lui Grigorie din Bierl~t i-ar
e’
putea fi atribuite $i icoanele imparatqti ce se pastreaza l~ biserica fostei
rnanastiri Humor ( Pantocratornl, :\faica Dom1111/11i Indrwnilloarea,
Arh1111J;lze/11! Afihail 1* •
1
’
Grigorie din Bierile.?[i.
*1 Icoanele au fost redatate ~i atrihuite epocii lui Petru Rare~. vezi nota de icoana Palltocrmorului,
la pag. 224 (TS). hiserica Sfln{ii Teodori. Ia~i.
291
 Bi
bl

''
io

ae
te

ilo
ca

an
St
’’
Jertfa lui Avraam, icoanii, Moldova.
zugravi din Maramure$ $i productia unui mare numar de icoane pastrate
inceputul secolului al XVII-lea,
:;;i azi in bisericile de lemn din aceasta regiune cu atat de putemice traditii

u
(Muzeul National de Arta al Romaniei.
romane:;;ti. U:;;ile imparate:;;ti :;;i icoanele de Ia Once:;;ti (1621. 1639), u:;;ile

Du

itr
.~fin fmpara(i Constantin ~·i Elena, imparate:;;ti de la Bude$ti-Susani ( 1628), icnanele de la Sarbi-Susani
icoana de la schitul Valeni-Neamf, Ultima realizare impo11anta a picturii moldovene$ti din secolul al (1643), dar mai ales icoanele de la manastirea Moisei. unde a functionat

mi
XVII-lea este ansamblul mural ce decoreaza interiorul bisericii manas- un atelier local de pictura. sunt tot atatea marturii despre fecunditatea

um
fnceputul sec. XVII, detaliu,
colec{ia mani'istirii Viiratec. tirii Cetatuia, ctitoria domnitorului Gheorghe Duca. Destul de numeroasa. schimburilor artistice dintre Moldova ~i Maramurq, prefigurand perioa-
echipa de zugravi ii cuprindea pe fratii Gheorghe, .t\1ihai $i Dima, da de exploziva afirmare a me~trilo marue~ni.

tr
originari din Janina, de asemenea $i pe me$terii ie$eni Nicolae $i $tefan, in Tara Romaneasca. g:relele 1mprejurari care au urmat dupa tragica

''D
care mai lucrasera ~i la zugravirea bisericii Trei lerarhi. Continuand disparitie a lui Mihai Viteazul nu au curmat, din f ericire. existenta cen-
traditia tablourilor votive din vremea Jui Vasile Lupu, ~i aici familia

u
trului de pictura din Targovi:;;te. activitatea mqterilor de aici fiind confir-
domnitorului a fost infat~ intr-un impozant portret de grup, minu- mata prin opere valoroase inca din p1imele decenii ale secolului al XVII-lea.
a
tioasa descriere a pieselor vestimentare conforindu-i valoarea unui autentic AstfeL la biserica schitului Bradetu (jud. Arge:;;) sc pastreaza doua valo-
ec

St
document de epoca. Programul iconografic, de o neobi$nuita comple- roase icoane fmil{area ~i lisus Pantocrator -- pictate, in anul 1615, de
xitate, se caracterizeaza, pe de o parte, prin preluarea unor teme catre Stoica de la Targovi~te. caruia i s-ar putea atribui :;;i prea frumoasa
traditionale, pe de alta, prin unele inovatii. dar in primul rand prin icoana de la Ruda-Brse~ti ce infati$eaza chipul Maicii Domnului

an
t

distributia oarecum intamplatoare, dovada ca pictorii nu mai intelegeau

io

., fnduratoarea" (1622 ). Pastriind cu strictete vechile canoane icono-

pana la capat scnsurile simbolice ale imaginilor pe care le faureau. ln grafice, aceste icoane se caracterizeaza printr-o armonie calma :;;i printr-o
pridvor, retine aten\ia aliiturarea Judecafii de apoi cu imagini din
l

anume caldura omeneasca ce imblanze~t expresiile, mo<leland desenul

il
ib

Apocalips, cu Seara lui loan Si11ait11l, dar tot aici se afla $i o reprezentare ~i nuantand culorile.
dezvoltata a Arborelui !11i Ieseu. In naos este neuhi:;muita reprezentarea Nota de conventional care poate fi descifrata aici era proprie acelei

oa
B

lmnului acatisr, ca $i ampla compozitie !ism· de::legiitorul de plicate. epoci in care imaginile religioase pierdeau tot mai mult valente!e
Dincolo de diferenfele de factura, explicabile In condifiile unei echipe simbolice, devenind mai degraba obiecte de podoaba, menite sa satisfacil
atilt de numeroase, picturile de Ia Cetafuia au ca numitor comun modul gustul unei societa\i pentru care optiunile laicizante aveau un rol

e’
manierist de interpretare a vechilor modele iconografice $i tipologice. precumpanitor.
preferinta pentru recuzita omamentala, pentru compozi!iile agitate cu o Stimulata Je intensa activitate ctitoriceasca din epoca lui Matei
discursiva expresie baroca (Seara lui Joan Sinaitul);:1')

’
Basarab, pictura murala08) $i de icoane s-a concretizal in numeroase
Stabilit definitiv In Moldova, zugravul Mihail a lntemeiat un atelier opere de referin\a, al caror ansamblu face posibila recunoa$terea unei
de icoane, de reala valoare fiind icoanele ce se ·p.astreaza in biserica din depline concordante cu formele arhitecturii de epoca. Mai mult decat
fowreni Uud. la$i), datate 1693 - 1694. De~i i~sprate din Yechi modele programele iconografice, care pastreaza in general schemele cunoscute,
bi;antine, aceste icoane nu se pot sustrage manierismului cultivat al
epocii, gustului pentru eleganta $i expresivitate.
In directa legatura cu activitatea centrelor de iconari din Moldova, se
cere explicata, pe parcursul secolului al XVII-lea, formarea me~trilo
293
292
 cu necesare adaptari la dimensiunile bisericilor ~i la resursele materiale,
este reprezentativa pentru aceasta perioada importanta sporita acordata
tablourilor votive, in\elese ca adevarate p011rete de grup, spre placerea
mereu mai lurneasca a donatorilor, in1reaga pictura fond silita sa se
adapteze unor interpretari cu pronuniat caracter decmativ, receptiv la

Bi
efectcle de stralucirc. Din punct de vedere iconografic. vorn remarca
introducerea in decoraria pridvoarelor a JudecLlf ii de npoi (Arno ta,

bl
Clocociov, Rehg~ti, Topolnita), de asemenea asocierea demonstrativil
a unor teme cu vadita intenrie antireforrnista. Totodata, ca o manifestare
a tradi1iei locale, in c011egiile de sfinri apar Nicodim de la Tismana ~i

''
io
Grigore Decapolitut de la Bistrita (Arnota, TopolnifaJ.

ae
Ce! mai vechi ansamblu de pictura datand din epoca lui Matei
Basarah pare sa fie eel de la manastirea Sadova (Jud. Dolj ). databii catre

te

ilo
anul 1640. Afectate de retu~i ulterioare, picturile de la Sadova nu
Stroe din Tdrgovi.~·te (? },
permit in stadiul actual o analiza a calitatilor anisticc de detaliu. dar ele
Matei Basarah, portret mli1'. detaliu.

ca
lasa sa se descifreze adaptarea clara ta suprafetele arhitecturii interioare

an
hiserica mc1mlstirii Arno/a (jud. \/ti/cea).
ale edificiului, gradatia logica a desfa~uri. Tabloul votiv ocupa un loc
important pe peretele de vest al naosuluL fiind interesant de observat ca neobi~ut, a fost inrat~ un tablou votiv cu Matei Basarab ~i mitro-

St
Matei Basarab nu incearca sa invoce aici o ascendenta voievodala, rnul- politul Stefan. Calitarea reprezentarii artistice este remarcabila: depa~in

’’
turnindu-se sa-i reprezinte pe primii ctitori ai lac~ui: Barbu Craio- limitele obi~nute ale unui tablou votiv subordonat ideii de ofranda
vescu ~i sofia sa Neagoslava. pioasa adusa divinitatii. cele doua portrete intrunesc toate caracteristicile

u
Mica ~i modesta ca inra~e, biserica manastirii Arnota a fost tou~i ce decurg din observarea atenta a realitatii.

Du
ctitoria preferata a tui lv1atei Basarab, care a dorit sa-~i imelegem din analiza acestor opere ca s-a modificat nu numai

itr
afle aici mor-
mantul. Perefii interiori pastreaza o foarte frumoasa pictura murata. autor atitudinea societatii fata de rosturile ai1ei. dar ca arti~. ei in$~. au

mi
prezumat tiind Stroe din Targovi~te, pe care it aflam semnand ~i icoanele ajuns sa ocupe un loc mai important in ierarhia sociala. Este simpto-

um
tamplei (1644). In aparenta, me~trul este fide] programului iconografic matic. in acest sens. ca documentele vremii amintesc tot rnai frecvent
traditional, ale carui teme fundamentale se regasesc ~i la Arnota. La o nume de pictori. iar scrnnarea operelor devine obi~nuta. Tipului

tr
analiza atentil, devin evidente inovariile de concemie ~i limbaj. care fac traditional al ai1istului medieval. ascuns modest in umbra operei sale.

''D
Stroe din Tdrgovi~·te (? ). din acest ansamblu o opera semnificativa pentru veacul al XVII-lea: 1nteleasa in primul rand ca un act de pietate. i se opune acum artistul
« Dnmwl Crucii », biserica mdntistirii valorile teologale cedeaza locul celor decorative. depanarea firului con~tie de sine ca rauritor de valori culturale. alaturi de toti ceilalti

u
Arnota (news). narativ este lin~ta. fara tensiuni dramatice. atmosfera generala fiind carturari, indiferent de ierarhia sociala. Mqterii nu se vor mai multumi

cu accente de ro~u,
a
echilibrata. Paleta coloristica. destul de restransa, este calda ~i luminoasa,
desenul prefera traseele rotunjite $i modulate. iar
sa semneze lucrarile. ci uneori i~ vor infa~
spre vrednica cunoa~ter ~i pretuire.
la loc de cinste portretele,
ec

St
compozitiile sunt aerate ~i clare. Tabloul votiv. in care apar chipurile Jui Dintre ansarnblmile de pictura ce s-au realizat in vremea lui Matei
Matei Basarab ~i doamnei Elina, nu mai are nimic din solemnitatea Basarab. se cuvine a fi amintite. chiar daca au sufCril inlcrventii ulte-

an
t

subliniata a vechitor tablouri voievodale. Stroe a realizat aici un ade\·arat rioare sau se pastreaza numai fragmentar. picturile de la Cloco-
io

portret de familie, in care destoinicul domnitor este infa\i$at cu o ciov-Slatina ( 1645) cu o .!11derntc'i de apoi in a carei structura com-
expresie de bonornie, calda $i apropiata. Caracteristica este la Arnota ~i pozitionala se recunosc ecouri ale modelelor din f,foldova. picturile de la
l

il
ib

atcn\ia acordata decorafiei florale. care acoperil intinse zone libere intre Platare$li ( 1649). cele de la Plaviceni - Teleorman ( dupa 1648) de
medalioane. prezenta sa fiind in concordanta cu abundentul decor excelentil calitate miistica. dar din nefericire rau conscrvate. de asemenea

oa
B

arhitectonic din scenele Cicl11!11i hristologic sau cu ve~mintl foarte picturile bisericii din Dobreni (ante 1656 ).
impodobite ale sfintilor militari. Toate aceste particutarita\i. ca $i fondul in legatura cu activitatea me~trilo veniti din Tara Romaneasdi. se
presilrat cu stele, readuc in minte picturile de la Sucevifa ~i intregul cere explicata pictura rnurala a bisericii din Porce$ti. ctitoria Jui Matei

e’
proces de deschidere ciltre decorativ pe care I-a strabatut pictura din Basarab. Dqi distrusa. amintirea acestei picturi este pastrata de tabloul
Moldova In prima jumatate a secolului al XVII-lea. AGeasta concordan\a votiv, pictat in secolul al XVHI-lea dupa modelul original pe fatada
stilistica este intarita ~i de icoana Sfantului Nicola~tfe la Arnota, cu a sa nordica a edificiului. Reprezentarea ctitorului $i a doanmei sale Elina,

’
aureola plastica :;;i cu decorul de stuc, !nflorat :;;i_poleit. tinand in maini macheta bisericiL a$a cum se prezenta lnainte de St roe din Tlirgori,»le (? ),
Prea pu\in cercetata inca, pictura pe lenm din epoca lui l\fatei amplificarile intervenite la inceputul secolului trecut. sunt o dovada de Doamna Elina, portret 1 oti1' 1

Basarab trebuie sa fi fost infloritoare, daca o.judecam dupil icoanele de ta autenticitate $i de existenta reala a unui tablou votiv. clesigur, pictat odata in biserica mdni'istirii Amota.
Amota :;;i. mai ales. du pa iconostasul sl'.hitului Crasna-Gorj ( 1648 - 1653 ).
Stoica din Targovi~te(?), Mliica Destinat initial bisericii Sf. Dumitru din Craiova, acest iconostas este
Domnului .. fnduratoarea '', Biserica din
Ruda (Jud. Arge.5).
lnzestrat cu admirabile icoane, in care siluetc elegante se decupcaza pe
fondurile stralucitoare de aur. La baza crucii din Rdstignire, in mod
295
294
 Bi
bl

''
io

ae
te

ilo
ca
Biserica schitul11i Topolni/a

an
(jud. Mehedin{i). jupiini(a Sranca.
detaliu din tabloul votiv.

St
’’
vrejuri meandrice ~i ghirlande, procedeul regasindu-se, sub diferite
Biserirn din Dobreni (jud. Giurgiu), forme, ~i la celelalte monumente. de o remarcabila frumusete ~i noutate

u
Biilcl$a, detaliu din tabloul votiv. motivistica fiind acelea de la Baje~ti ~i Rebg~ti. Dacii la Roata-Catunu

Du

itr
spiritul traditional al ornamenticii mai poate fi recunoscut in folosirea
cu intreaga decoratie a interiorului. Tot din Tara Romaneasca veneau palmetelor ~i sernipalmetelor. la Rebg~ti apar savante impletituri cu

mi
zugravii Constantin ~i Stan care, in anul 1654, au impodobit cu picturi ~i vita de vie sau ghirlande florale cu pasari care ciugulesc. La Sacueni,

um
icoane biserica Sf. Nicolae din Hunedoara. Structura iconografica este zugravului Mihail Monahul ii pot fi atrihuite imaginile arhaizante din
cea traditionalii, dar redusa la temele esentiale, ceea ce a pennis zugra- Ciclul hristologic, in schimb, lanache. autorul prezumat al celor douazeci

tr
vilor sa asigure dimensiuni mai mari compozitiilor ~i figurilor de sfinti. ~i patru de scene din Via(a Sfllntului Nicolae din pronaos. se dove~t

''D
Desenul este viguros, personajele au siluete alungire de frumoase un pictor cu fantezie vioaie. preocupat sa redea mi~care, compozitiile
sale cu bogate fundaluri de arhitecturii avand un pronuntat caracter

u
propoqii, iar fundalurile abundente contin referiri la siluetele de biserici
din Tara Romaneasca. Icoanele imparte~ din biserica hunedoreana, decorativ. La Rebg~ti. atentia este retinutii de patosul baroc al
a
semnate de Constantin, prezinta vadite inrudiri stilistice cu picturile de la compozitiilor cu rnulte personaje in atitudini teatral-drarnatice, unitatea
ec

St
Amota, lasand sa se intrevada locul de formare al me~truli. Alte icoane ansamblului fiind asigurata de armonia cromatica lipsita de stridente.
valoroase datorate unor zugravi veniti din Tara Romaneasca se pastreaza Un artist original. cu o personalitate bine conturatiL este Tudoran,
in biserica din Lup~a (jud. Alba), opere de grava maretie, admirabile prin pictorul de la Baje~ti. Desenator viguros ~i colorist sobru. Tu~oran poate

an
t

perfectul echilibru dintre puritatea desenului ~i tandretea coloritului. fi considerat eel mai important portretist al acestei epoci. Intr-adeviir.
io

in deceniile care au urmat domniei lui Matei Basarab, activitatea numeroasele portrete ce compun vastul tablou votiv cu familia marelui
atelierelor de zugravi a fost, in continuare, prospera, principalele carac- ban ~fare
l

Bisericafostei manastiri Platre~'i Bajescu, de ascmenea portretul nmagial al domnitorului

il
ib

(jud. Giurgiu), scene din Menolog teristici privind, pe de o parte, substanra tradifionala a programelor Antonie din Pope~ti, vadesc o realii capacitate de a surprimle diferentele
(pronaos). iconografice, pe de alta, ponderea sporita a elementelor decorative, fapt de varsta. de carac1er ~i de rang social. in pronaos. alaturi de unii membri

oa
B

evident chiar atunci cand modul de interpretare a figurilor pare sa suge- ai familiei ctitorului. apare ~i figura lui Dragomir Zidarul. constructorul
reze o atitudine mai austera. Din perioada aceasta se cuvine a fi amintite, bisericii din Baje~ti. caruia ii este atribuita ~i zidirea bisericii schitului
ca principale realizari ale picturii murale din Tara Romaneasca. deco- Cumetul. Imegistram. astfel. primul pmiret de me~tr care apare in

e’
ratia bisericii din Sacueni (jud. Dambovita), opera me~trilo Ianache pictura din Tara Romaneasca, cu atat mai semnificativ. cu cat el
~i Mihail Monahul (1667), picturile bisericii din Roata-Catunu (jud. Giur- ilustreaza ~i o modificarc a conditiei sociale a artistului in societatea
giu - 1668), picturile bisericii din Rebege$ti:F1Jud. Giurgiu - 1669),

’
acelor timpuri.
picturile bisericii din Baje~ti (jud. Arge~) exetutate, 'in 1669, de catre innoirile pe care domnia lui Serban Cantacuzino le aducea in
Tudoran Zugravul ~i picturile bisericii sc~iu.I Topolniia (jud. Me- arhitectura, cu acea cautare a formelor elcgante. cu pridvoare aerate ~i «Adormirea Maicii Do1111111lui». (detaliu)
hedinti), opera pictorilor Gheorghe ,,Gresul" $i Dima ,,Romanul", din coloane de piatra, au gasit un pretios corespondent in pictura murala ~i de icoanc'i de la Lup~a (j11d. Alba).
anul 1673. ·
Mai conservator, cultivand o a:ria cu expresie severa, pictorul de la
Roata-Catunu nu scapa nici el de atraqia decorativului, spafiile libere
dintre medalioanele de sfinfi sau dintre unele scene tiind ocupate cu
297
296

T11dor1111. Deisis (R11giici1111e !. biserirn
din Biiie?li tfud .-irgesl 1wo1.
Pclrv11 M11Tll, allloportret, hiserica din
orde.~·t
1
i (jwl. \!rancea ), fi·ug111e11t extras.
.\Jzceu/ .l\/oriona/ de Arid ul Ronuiniei.
icoane. la aceasta contribuind wnirea catorva me~t:ri grcc1. purtalOrii
unui stil eclectic ~i ratinat, in care se topisera amintirile picturii bizantine
de epoca paleologa ~i refete manieriste pro\·enind din sfera picturii
italiene. A~a-numit ~coal crctana, care beneficiase de faptul C<'.'1 rnarea
insula mediteraneana se afla sub stapanire \'enetiana. se bucura de o
Bi
deosebita pretuire In rnediul rnanastirilor athonite. prin intermediul
carom iradiase puternic in peninsula Dakanica ~i pretutindeni unde ~e
bl
rnanifesta lntr-un tel sau altul rezistenra impotriva stapdnirii otomane. In
Tarile Romane. ecourile ~coli cretune tl1sesera destul de timide pana in a
doua jumatate a secolului al XV!l-lea. tradifia fiind indeajuns de
''
io
puternica ~i numarul me~trilo autohtoni destul de mare pentru a nu
ae
permitc absorb}ia unui limbaj artistic ce parea efeminat ~i prca PfuT11 l'..futu. grup de perso11oje din
conventional in raport cu formele robuste prderare de clilurii locali. ,, neamuri ". ho/to pridrnmlui bisericii
te
ilo
Atbtii sub proteqia dornniei ~i a familiei Cantacuzinilor In general, din Filipe,1·tii de N'ulure.
acti\'itatea rnqterilnr greci nu a ramas de data aceasta fora ecou. stilul
expresiei ~i sa afirme un stil propriu. caracterizat prin temperata
pictural pe care ll rcprezentau aflandu-se in convergenra cu gustul pentru
ca
an
remodelare a limbajului traditional pentru a deveni apt sa satisfacii
decorativ ~i podoabf1, pentrn formele ingrijitc de ciiutata eleganta,
exigentele epocii. Analizand picturile mai bine pastrate (unele au fost
potri\'ite cu noilc aspiia\ii ale societa\ii romine~t.
distruse. altele refiicute) se constatii ca artistul i~ da adevarata masurii nu
St
Anistul a carui opera exprima in eel mai inalt grad spiritul innoitor al in irnagini religioase - uneori stangace $i conventionale - ci in portrete.
’’
epocii a fo;,r pictorul Piirvu Piirvescu supranumit ,.Mutu''( 19 ). Nascut In
galeriile sale cu figuri de ctitori constituind o timpurie prefata a
Campulung-Muscel ( 12 octombrie 1657), el ~i-a inceput cariera artistica portretului efigie din primele decenii ale secolului al XIX-lea.
u
de timpuriu. la miinilstirea Negru Vodii din ora~1il natal. pentru a-~i Capodopera artistului este tabloul votiv pictat In pronaosul bisericii
Du
continua pregatirea de pictor in Moldova, undc a venil in contact atilt cu
itr
Filpe~t de Piidure ( 1692). ctitoria agiii Matci Cantacuzino. Grupand
wstitelc ansambluri de pictura murala, cat ~i cu iconarii ru~i ~i greci cincizeci ~i cinci de personaje - ]ntreaga familie a Cantacuzinilor, cu
mi
solicita\i pe anmci de ctilorii locali. Provenind dintr-un rnediu de
um
barbati. femei ~i copii - Parvu Mutu a reu$it sa defineasca fizionomia
ciirturari. fiind el insu~ un om cultivat, Piirvu Mutu a ~tiu sa aleaga din fiecarui personaj. realizand totodata un ansarnblu omogen. o compoziiie
tot ceea ce ii oferea picrurn vrernii tocmai ace le mij loace e<ll'e se
pe cat de unitara pe atat de expresiva. Folosind o gama cromatica cu
tr
potriveau cu eforturile de autodefinire. 111 senc.; mockrn. pe care le fiiceau tonuri pretioase de ro~u. de verde. de albastru. cu multe griuri colorate,
''D
principalii reprezentanti ai culturii rornanqti de atunci. latii de cc el \a artistul a individualizat portretele, mai ales cu ajutorul desenului sintetic.
acorda o paniculara aten(ie artei portretului. in\eleasa nu la modul purificat de accesorii. discret dar ne$OVitielnic. In special ponrctele de
u
heraldic ~i simbolic, ca odinioara Dobromir din TargO\i~te la episcopala cop ii impresioneaza prin gina~ proaspata a expresii !or naive ~i
din Curtea de Arge~, ci ca o posibilitate de exprimare a prezentului
istoric. a personalitiitii umane in adancul structurii sale. Desigur.
a temiitoare.. artislul dovedindu-se un adrnirabil interpret al tinereiii.
ec
St
Amintim totodata picturile de la Magureni ( 1694), Sinaia ( 1695).
portrctcle Jui Parvu 't\1utu nu sunt realiste in sensul acordat astazi acestui
Ramnicu Sarat ( 1697). Borde~ti ( 1699). La accst din mrna monument.
cuvant. dar ek sunt investite cu o mare capacitate de evocare. fiind
Piirvu Mutu ~i-a pictat autoportretul. avand in 111ana dreapta penelul
an
t
echivalentul In picturii al portretelor pc care. in ace~i vreme. cronicarii
io
ridicat iar in mana stanga o paleta cu culori. Recunoa~tm in aceastii
moldm eni si munteni le realizau in scris. Lucnind o vreme ca pictor de
' imagine afinnarea riispicatii a demnitiitii de artist ~i totodatil o anticiparc
casa al boierilor Vlide~t, pentru care a pictat biserica rn<1niistirii
l
cu multe decenii a autoportrclului Jui $tefan Luchian care. pictandu-~
il
ib
Aninoasa-Muscel (din pacate retacuta). P<1rvu !'vlutu a fost. timp de
chipul. ~i-·l intitula cu modestic .. un zugrav''.
douazeci de ani, pictorul favorit al familiei Cantacuzinilor. la vrernca
Concomitent cu pictura murala. Panu ivlutu a practical ~i pictura de
oa
B
respecti\'3 printre cei mai instruifi oarneni din Tara Romdneasca. Opera
icoane. de o reala frurnusete fiind C'ina din Mamvn (Sflinta froifll) ~i
sa este considerabila. cuprinzand numeroase ansarnbluri de pictura
Adormirea Maicii Domnului.
murala. de asemenea un mare numar de icoane. A fost in acel~i timp un
Ramas anonim. autorul picturilor ce decoreaza biserica din satul
e’
adevarat rnaestru. un ,,dascal". cum i-a placut sa se numeasca. atelierul
Popqti-Vla~c (1688) a fost ~i el atras de arta portretului, tabloul vo-
sau din Bucure$ti fiind, in fapt. o mica $Coala de picturii. A murit la
tiv - cuprinzand tigurile domnitorilor ~erban Cantacuzino ~i Constantin
schitul Robaia. unde se calugarise, in 1735. /{
’
Brancovcanu irnpreuna cu sotiile, de ascmenea pe ctitorul Carstea
Cunosci'\tor indeaproape al principalelor 1119r\un1ente de picturi'\ din
Vistiernic - fiind remarcabil prin calitatca incisiva a desenului. prin Parrn Mutu. Aga Matei Cu11tacu::.ino .)·i
Tara Romiineasca ~i din Moldova. la curent cu poile orientari ale picturii
interpretarea energicii, cu valente expresioniste. a fizionomiilor. familia, tah/011 i·otii· in hiserica din
cretano-athonite, Parvu Mutu nu era strain l')iCi de inovatiile promovate
Un alt artist care a jucat un rol de frunte in dezvoltarea picturii din Filipe.ytii de Pcldure (pronaos).
lk pictura Rena;;tcrii u1rzii, nici de pict].lra bai:oci'\ la cart! an:a acces prin
intermediul gravurilor de reproduce1:e, pe care le putea cerceta 111
vcstitele bihliuteci ale Cantacuzinilor. rnai toii
confluenta atator tendinte. Parvu Mutu a ~tiu
.,~colit" in Italia. Allat la
sa pastreze echilibrul .299
298

ConstanTino.1·, Domnitorul Constantin
Brancoveanu ~·ifaml sa.
tablou votiv In bisericc1 mare
a mdnastirii Hurez (pronaos).
Constantinos, «Na.)terea lui lisu.rn,
biserica Doamnei din Bucure!)·ti
(pronaos).
Bi
bl
''
io
ae
te
Constantinos, grup de copii din familia
ilo
voievodului BrtincrJ\'eanu, detuliu
din tabloul votiv de la Hu re::..
ca
an
impresionanta capacitate de iradiere. ducand pana departe faima
infloritoarei vieti artistice din Tara Romaneasca aflata sub ocarrnuirea lui
St
Constantin Brancoveanu *).
’’
Marele ansamblu monastic de la Hurez, eel mai complex ~i mai
intins din tara. cuprinzand mai multe biserici ~i schituri construite ~i
u
Tara Romiineasca, in deceniile de sfir~t ale secolului al XVII-lea, a fost
Du
impodobite in anii 1691 - 1703. a constituit o adevarata pepiniera artis-
itr
grecul Constantinos<20 l. tica. pe ~antierul sau formandu-se constructori. cioplitori in piatra :?i in
Venit in rara in anii domniei Jui Serban Cantacuzino (1678 - 1688). lemn, poleitori, dar mai ales pictori. prin a caror concertata conlucrare
mi
invitat probabil chiar de acesta, el a pictat pentru inceput, impreuna cu
um
avea sa se ajunga la maturitatea a~-numitl stil hriincovenesc. Biserica
loan, biserica Doanmei din Bucre~ti ( 1683 ), opera de maturitate care ii mare. principalul monument al ansamblului. a fost pictatii intre anii
recomanda cape un talentat emisar al picturii post-bizantine din Levant. 1693 - 1694 de o echipa de me~tri: loan. Andrei, Stan, Neagoe.
tr
Excelent desenator ~i bun colorist, preferiind acordurile cromatice Ioachim, !n fruntea tuturor aflandu-se Constantinos. Aviind a decora un
''D
luminoase, Constantinos era un artist cu o fonnatie eclectica, in arta edificiu de mari proportii. care trebuia sii exprime puterea ~i nazuintele
u
caruia traditia elenistica transmisa prin intermediul picturii ctitorului, echipa de pictori a elaborat un program iconografic special
cretano-athonite se intaJnea cu inova\iile picturii baroce italiene, ample :?i
ca care, pastriind structura simbolica traditionala ~i prescrisa de enninii. a
tumultuoase. Manifestand o indrazneaia libertate fa\a de schemele dezvoltat in mod intentionat unele teme care rei'nviau traditia picLurii
St
iconografice traditionale, el incalca adesea ordinea cronologica a militante din vremea Jui ~tefan eel Mare, Nragoe Basarah ~i Petru Rare~.
ciclurilor, redistribuind imaginile mai importante, acordandu-le
te
Doua sunt temele pe care s-au bazat arfr;:tii pentru a exprirna continutul
suprafetele cele mai largi, pentru a le individualiza ~i pune in valoare. De de idei impus de voievod: iconografia Sfantului Constantin, patronul
an
un remarcabil dinamism, cu involburate grupari de personaje sunt
io
ctitorului, ~i tabloul voti v.
compozi\iile: Uciderea pruncilor, Rtistignirea, fmparf irea pLiinilor. lstoria ilustrata a Vie/ii i111pclrat11/11i Constantin ocupa cea mai mare
Gratia elenistica a arhanghelului Bunei Vestiri tradeaza inclinarea Jui
l
il
parte a peretelui rasaritean din pronaos. Imaginea centrala - ca pozitie ~i
ib
Constantinos pentru tipurile picturii manieriste cultivate de ~coal ca importanta cuprinde reprezentarea bataliei de la podul Milvius.
cretana. fapt ce rezulta, de asemenea, din exagerata cursivitate a batalie cu semnificaiie simbolica. pentru ca. in urma victoriei repurtate
oa
B
desenului ~i din expresia de conven\ionala frumuse\e. Recunosdnd
valoarea de ansamblu a picturilor din biserica Doamnei, va trehui sa 1
* in ultirnii ani s-a acumulat un bogat material bibliografic din care
semnalam ~i nota de superticialitate intru totul explicabila la un mtist
mentionam: Corina Popa. Pictura hisPricii mdw.istirii Hure:::i
e’
realitate
peregrin care provenea dintr-o lume artistica atilt de eteroclita cum era artisticii ->i c11/t11rala a secolului al )(VJ[-/n1. in SCIA 1986. p. 13-30: idem, Un
aceea de atunci a Orientului cre~tin. . tour d"hori::.onr sur la composition da11s /es peintures murales aux premiers
In anii care au urmat, grecul Constantinos, dt~r temps du stvle brancomn. in RRHA, 1988, p. 19-30: Anca Va~ilu. Brancovan
’
strain, s-a integrat pe
deplin viefii artistice locale, fapt care poate .fj declus atat din progresiva mural painting and sei·erol aspects related ro Greek pmtby:.allfine art. In Constantinos ~i atelierul sau. Ispravnicii
RRHA. partea I, 1987 p. 3-18. partea IL 1988, p. 45-62: Ioana Iancovescu.
sa adaptare la formele stilistice practicate de .me~tri autohtoni,cat ~i din
.. Aceas1a desftl!ata . .fiwnoasa si isc11sitii tinda ... Picturn pronaosului bisericii
·»i me~·/i' de la Hurez. biserica mare a
semnatura sa de mai tarziu: ,,Constantinos din Tara Romaneasca". maria mci11astirii Hurcz: o interpretare. In SCIA, 1997. p. 33-52 (TS). mcindstirii Hurez (pridvor).
Absorbit :,;i integrat mediului artist\.: romanesc, Constantinos a ajuns In
scurta vreme ~eful marelui atelier de pictura de la Hurez, atelier care,
me~tri
prin capacitatea sa formativa, prin antrenarea unui mare numar de
~i calfe, avea sa se transforme intr-o veritabila ~coal, cu o
301
300

de armatele Jui Constantin asupra rivalului sau Maxentiu. crqtinismul a
fost decrdat religie acceptata In Imperiul Roman. Conceputa in spiritul
scenelor bataiste, cu un pronuntat caracter laic narati\'. scena bataliei de
la poclul Milvius are, <iici la l IureL o sernnifica\ic similara cu aceea a
Ca\'ulcodei Sfintei Cruci de la Patrauti sau cu A W!diul Cu11stal1li11opol11!11i
tina este dominanta in manastirea Hurez. poate eel mai frnmos
monument din toate In Romania (.--) Aceste fresce sunt dintre cele mai
remarcabile pe care le-a produs arta romaneasca $i in acela$i timp ele
dovedesc continuitatea artei romane~t,i ·~j artei bizantine. ele arata stralu-
cirea extraordinara ce da artelor Aomnia Jui Constantin Brancoveanu"(21J.
fn afara de biserica m?re. la manastirea Hurez au fost decorate ~i alte
monumente care. toate !aGl.alta, permit definirea centrului de pictura
constituit in cadrul mar~l;i.·eznt brancovenesc.
Marin ~i Preda. !{Dht autorii picturii din paraclis ( 1696 - 1697),

BBii
de la MoldoYi[a. Exponent al unci politici antiotomane, Con~tai bolnita a fost pictata de Preda. Nicolae ~i Efrem ( 1699 ). biserica schitului
Brancoveauu reamimea prin aceasta imagine puterea biruitome a crucii Sfintii Apostoli a fost pictata de Iosif ~i Ion ( 1700). in general. este

bbll
care 11 condusese pe Constamin in lupta cu l'vlaxenriu. proprie :;;colii de pictura de la Hurez o accentuare a efectelor decorative.
Alawri de aceasta invocatie a pukrii divine pentru diberarea tarii. atat prin modul de tratare a compozitiilor figurative. cat ~i prin marirea
tabloul votiv introduce in iconografia Hurezului ~i argurncnte cu caracter suprafetelor ornamentate cu motive tlorale (la schitul Sfin\ii Apostoli.

iioo

''
politic mai direct. Pornind de la cxemplul tabloului voti\' din episcopala suprafetele ornamentale ocupa aproape o jumatate din intinderea totala a

ae
de la Arge~, Constantinos ~i colaboratorii sai au acoperit pere\ii peretilor). Tratarea narativa este. de asemenea. caracteristica, imaginile
pronaosului - ce trebuia sa devina necropoia domneasca - cu un uria:;;

ttee
religioase fiind tot rnai mult apropiate de realitate prin agrementarea !or
cortegiu de personaje: rnembrii familiei lui Brancoveanu, de asemenea cu elemente desprinse din rnediul ambiant. uneori chiar cu o nota de

ilo
neamul Ba~niblor $i nearnul Cantacuzinilor. Efectul acestei mu- humor. Interesul pentru realitate aduce modificari in iconografia

ccaa
numentale desfa:;;uri'iri de pcrsonalita\i cu figuri maqiale este deosebit de traditionala, ilustrarea psalmilor ocazionand reprezentarea unor scene din

an
puternic $i desigur aceasta a fost inten(ia pictori!or servind programul via\a - hore cu lautari - personajele fiind !1we:;;mantate in costume le
ctitnrului. vremii. Este de retinut. de asemenca, prospetimea de limbaj $i vigoarea
Compozifia principala a tabloului voti\. in ccire apar domnitorul oarecum frusta a expresiei. care prevst~ procesul de rusticizare al

St
’’’’
Constantin Brancoveam1 cu cei pauu feciori :;;i doamna l\faria cu cele picturii religioase.
:;;apte fete. este impresionantii, atilt prin miire\ia ansamblului. cat :;;i prin Dupa terminarea decorarii monumentelor de la Hurez, membrii
frurnusetea pretioasfi a detaliilor. Entuziasmat de portretele Hurezului. atelierului constituit aici sub indrumarea lui Constantinos. ajun~i ei in$i:;;i

u
DDuu
Abcar Baltazar dogia, la inceputul secolului nostru, preciziu desenului, me:;;teri rnari, s-au raspandit In tara pentru a decora alte edificii,

itr
transparenta. moliciunea :;;i fragezimea coloritului. inimitabila lui fenomenul acesta devenind caracteristic primei jumatati a secolului al
In mod XVIII-lea.

mmii
armonie ' rnarturisind ca admiratia , sa s-a transfonnat In nictate.
t

um
deosebit a fost pre\uit de catre to\i cunoscatorii portretul domni\ei in directa legatura cu impodobirea atator ctitorii, trebuie explicata
Smaranda, cu tigura roza ~i hucalata, ai carei ochi, ca dllua margele de exploziva 1nmultire a icoanelor. Destinate iconostaselor in piimul rand.

ttrr
lumina neagra, anticipeaza. cu peste doua secole. ocbii copiilor din dar :;;i pentru impodobirea chiliilor. a locuintelor domne$ti :;;i boiere:;;ti,

''D
tablourile lui Nicolae Tonitza. icoanele au devenil un element de podoaba la modii. in legatura cu
La galeria de portrete voievodale ~i boierqti care decoreaza productia lor fiind semnalate existenta mai multor ateliere la Hurez. la

uu
pronaosu] trebuie sa adaugam grupul portretelor de me:;;teri din prid\'OL Bucure5ti. la Targovi$tc. la Campulung. la Pite:;;ti. dar ~i in alte ora:;;e
Aici. pe peretele de rasarit. a\aturi de portretele boierilor ispraYnici, importante ale Tarii Romanqti.
ca

SStt
Badea, Apo~tl, Cernica $tirbei. au fost infat~ purtand in maini Receptarea unor elemente ornamentale de expresie baroca, !nre-
insemne ale me~tugli: Manea, vataful zidarilor. Vuca~in Caragea gistrata ca fenornen in Jegatura cu picturile murak. este inca $i mai
te

,.pietrarul" ~i Istrate .. lemnarul". Sco:;;i din anonimat ~i a~ezri la loc de evidenta in cazul icoanelor. caracteristica fiind preferinta pt:ntru tronurile

aann
cinste, pentru a fi vaztqi ~i preruiti de toma lumea, me~trilo de la I Jurez baroce, cu arhitecturi complicate, pentru fundalurile arhittctonice
lio

Ii se recuno~ta prin aceasta rolul !or ca tauritori de valori spirituale, In fanteziste. prntru ve:;;mintele cu falduri agitate. Trebuic obsenat. totu:;;i.
perspectiva unei noi atitudini fata de arta, propric epocii moderne, pe ca toate aceste elemente de exuberant<"1 ornamei:tala sunt subordonate

iill
care faptcle de cultura ~i artii ale epocii Jui Constantin Brancoveanu o unor structuri compozitionale echilihrate. ace) sens clasicizant de
ib

ilustrau cu demnitate. ordonare launtrica a fonnelor. pe care ii recunoa~t in cazul

monumentelor arhitectonice, fiind prezent ~i aici. In categoria celor mai

ooaa
In pridvorul de la Hurez mai trebuie semnalat faptul ca peretele de
B

rasarit a fost rezen·at reprezcntarii unei ample .fudecdfi de apoi in care, frumoase realizari ale icoanelor branco\ cnqti din ultimul deceniu al
ca odinioara in Moldova. in conegiul pacato:;;ilor se afla grupuri de turci secolului al XVII-lea se numara cele de la Hurez (icoanele imparte~.

ee’’
~i de tatari. du~mani Tarii Romanqti fiind astfel asimilati cu marii praznicarele. apostolii) realizate desigur in cadrul atelierului pe care ii
damnati ai omenirii. In plus, Judecaw de la Hurez cuprinde numeroase conducea Constantino-; Compozitiile clare. expresiile nobile ~i faldurile
episoal!e cu caracter moralizator ~i de critica s9~fal, fiind denuntate <>avante sunt puse in valoare de desenul cu scriere cursi\a ~i de coloritul "Sf: Gheorghe omorftnd hufuuruf "·

Constantinos (.5i atelierul sauJ.
.!11dccaw de apoi, Biscrica mare
’’
viciile de tot feluL injusti\ia ;;i apasarca sarar;:i!or. De aici incolo. tema rafinat. Jn fapt. cu icc>anele de la Hurez. ~coal de pictura constituita aici icooncl bnincon!11casnl
J11decl7fii, sernnalata cu titlu izolat incii din vremea lui Matei Basarab, se ajungea \a o plenara definire. fadnd posibila inaugurarea unei noi epoci fs/lir.~t1! sec. XI 71).
\'a hucura de o larga raspandire In pictm:a 'Tarii Romane$ti, prilejuind de prosperitate in arta Tarii Rom<lnqti. i\iuzcul ,Va{ional de Arra uf Ronuinici_
zugravilor dezvoltarca temclor mo,bilz·at~re :;;i denun\area gravelor
inechitati ale societatii.
ll

111d11astirii Jfztre::. detaliu, pridvor.

Valoarea deosehita a picturilor Hurezului a fost eviden\iata :;;i de
marele bizantinolog Charles Diehl cand scria: .. Puternica traditie bizan-
303
302
 lvanco din Radiiuti. «Emnghelistul
Luca», miniatura din Tetraeva11ghe/11l
de la Agapia (1641 ).
Anastasie Crimea,
« Ra:::boiul lui Dm·hl rn Saul»,
ilustra/ie minima la Psaltirea din 1616.

Bi
bl
io

''
ae
te

ilo
ca

an
St
’’

u
Du
itr
mi um
tr
cultivata eleganta. manuscrisele sale. surprinzator de multe (Tetraevan-
ghel - 1609; Evanghelie - 1609; Liturglzier - 16 lO*l; Tetraevanghel 16 I 6;

''D
Psaltirea -1616**); Apostolul- 1609; Apostolul- 1610) se impun aten-

u
tiei in primul rand prin frumusetea scrierii: sobrii $i lipsita de artificii.
Dimpotriva, zecile de ilustratii care populeaza textul. uneori strecuran-
a

St
du-se printre randurile acestuia. ca un adevarat comentariu !n imagini.
ec
surprind prin placerea naratiunii asociata voluptatii decorative.
Miniatura(221 Mai traditionalist in compozitiile aferente Ciclului hristologic,

an
t

Anastasie Crimea dovede$te o mare libertate de inspiratie atunci cand

io

Concurata din ce in ce mai mult de raspandirea tiparuluL arta caligra- ilustreaza Psaltirea: scenele de lupta (deseori inspirate din icoanele
fiei $i a manuscriselor miniate a intrat In declin, chiar daca pe parcursul novgorodiene) sau cele de petrccere fiind toate de o incantatoare vioi-

il
l

ciune. Stilul prevalent grafic folosqte ha$urile ca pe un element deco-

ib

secolului al XVII-tea mai pot fi 1nregistrate opere de notabila frumusete.

Trebuie precizat de lndata ca restrangerea numerica a manuscriel~ rativ. efectul ornamental fiind sporit de abundenta chenarelor cu motive
florale. de bogatia initialelor $i vignetelor. Nimic nu mai aminte$te de

oa
B

religioase este in buna masura compensata de documentele de cancelarie

scrise pe pergament $i pe hartie. nu o data fiind vorba despre adevarate imaginile monurnentale ale evangheli:;;tilor, care impodobcau Evan-
demonstratii de caligrafie, iniiialelor $i vignetelor fiindu-Ie uneori aso- glzeliarele moldven~ti in secolul al XV-lea. 0 viziune decorativa cu

ciate somptuoase frontispicii cu entrelacuri sau vrejuri meandrice, mai
rar intervenind elemente zoomorfe sau chiar antr@pomorfe (fiauri 0
de
sfinti). Aflandu-se in stransa !egatura cu celelaf):'e domenii de creatie
e’
ecouri orientalizante. o maniera prin excelenta grafica, reteaua densa a
•l Constanfa Costea. liustrafia de man11.1cris in nwdiul carturaresc al mi-

Anastasie Crimea,
« Evanghelistul loan .yi 11cenic11! sliu
Prohor», Tetraemnghelu/ din 1609.
’
artistica, in mod firesc, tnanuscrisele ;;i miniat(1rfre secolului al XVIl-~a tropolitului Anastasie Crimcovici. Liturghiernl. in SCIA, 1996. p. 19-36 (TS).
vor parasi sobrietatea tradifionala, pentru a !1;~orpa un numar sporit de •• , Constanta Costea, flustra{ia de manuscris in mediul ci:lrturl'ire.1c al
mitropolitului Anastasie Crimcovici. Psaltirea (Ms. Dragomima cod. sl. TD6),
elen;_ente decorative, cu manifesta lnciar~ Spre efectele de parada.
in SCIA, 1994, p. l 7-43 (TS).
In primele decenii ale secolului al XVII-lea, eel mai important
caligraf ~i miniaturist a fost mitroriolitul Anastasie Crimea (Crimcovici),
binecunoscutul ciit1urar ;;i ctitor, prin a carui ravna, manastirea Drago-
mirna a devenit unul dintre cele mai active scriptorii ale Moldovei. De o
305
304
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .~ . . . . . . . . . . . .1111111. . . . . . . . . . . . . . . . . .~

Emngheliornl din 1650.

r 'oiei·od11! Afatei Basarab ~'i

Doamna Elina.

«Sli(jebnicul » mirropolit11!11i
Sref(m. pagina de tea rn ini{ iule
decoratil'e, dctaliu,

:.:b,wrxn;1 c;i~t "HM1-~!';,

Bi
7 llt"lf MtUH;,
r'f
'' I

XIO
..........

l'f Y10 -~ n pu~A

.#,....-. f .'

'lf ttrn(td.,. CAAl'\N)'to.

bl
h11'JrAAt'i

''
io

ae
te

ilo
ca

an
St
’’
';';' ~

nnEKMA·rn rm 1n

u
,.~;:

"'; •fl .~·a i '~"A; 7;::

Du
itr
' I
In anul 1642. cu staruinta mitropolitului Varlaam, Vasile Lupu a

mi
inzestrat capitala Moldovei cu o tiparnitii. Acest important eveniment

um
cultural a amt drept consccinta restrangerea activitatii copi~tlr ~i
minatur~lo. in schimb. nu peste multa vreme. vor aparea me$terii

tr
liniilor fiind scoasa in evidenta de coloritul plat. distribuit in pete de gravori care \'Or sapa in lemn unele frontispicii. ilustraJii ~i initiale cu

''D
lumina. Recunoa$tem in placerea nara\iunii ~i in sensul decorativ caracter ornamental destinate tipiiriturilor. Unul dintre primii gravori din
ambian\a stilistica inaugurata de picturile manastirii Sucevi\a, pe care le Moldova a fost Ilic. autorul ilustratiilor pentru Carteu ronuineascci de

u
continuasera, chiar aici la Dragomirna, mqtcrii zugravi autori ai inwt{i'itunl. tiparita la Ia~i. in 1643. Inspirandu-se pe de o parte din
picturilor din biserica mare. a vechile miniaturi. pe de aha din ilustratiile ci\r\ilor proveninci din

St
Epoca lui Vasile Lupu a prilejuit lnviorarea mai multor scriptorii din tiparni\ele occidt:ntale. impodobitc cu ornarnente de tip baroc. Ilie a
ec
Moldova; din nefericire, cercetarea manuscriselor esk ingreunata de introdus in Cartea ronuineascli 1igurile celor palm evanghli~t. imagini
raspandirea lor in diverse biblioteci ~i coleqii ale Orientului cre~tin: la din ciclul hristologic. dar $i frontispicii. cartu5e heraldice. vigncte.

an
t

lerusalim (E\'{/11ghe!ie din 1633, cu miniaturi ce par inspirate din arta intregul aparat. astfel conceput. conferind primei tiparituri iqene pecetea
io

armeneasca), la muntele Athos ~i in diverse biblioteci europene. fn 1633. unei atitudini barocizante.
calatorul caligraf Porfirie copia un Lirurghier, iar in 1641 popa Sidor din in Tara Romaneasca. arta manuscrisului $i a miniaturii nu bene-

il
l

ficiase ~icodat
ib

Radauii copia pentru biserica manastirii Trei Ierarhi un Tetraemng/Jel, de o atentie comparabila cu aceea cunoscuta in Mol-
impodobit cu frumoase frontispicii. ini\iak ;;i \'ignek, obi~nutelr dm a. Cu a tat mai surprinzatoare se inlati5eaza mai ales ca aici tiparul

oa
B

entrelacuri fiindu-le asociate motive vegetale ~i animaliere. fusese adoptat cu un secol ;;i mai bine !nainte - inflorirea ?Colii de
Dar eel mai important caligraf miniaturist al epocii a fost Ivanco din caligrafie din epoca lui l'vlatei Basarab. Constatand ca cele mai multe
Radauii, caruia i se datoreaza un Lirurghier ( 1643) ~i un Tetrae1'(fl1ghel rnanuscrise realizate prin grija lui Matei Basarab au fost destinate unor

e’
comandat de catre Gavril Hatmanul pentru ctitoria sa de la Agapia irnpo11ante m[inastiri din Orientul cre$tin. s-ar parea ca ne aflam in fa\a
( 1641 ). Frontispiciik ;;i ini\ialele Jui lvanco vadesc e mare libertate de unei actiuui programatice de protectorat cultural. intarind o data mai mult
interpretare, caracteristica fiind, totodata, viocu:q~ neobi~1rta a culo- autoritatea de succesori ai Bizan\ului a dornnitririlor romani. De o

’
rilor. In repre:>:entarea figurilor de evangheli;;;ti,: lv~nco pastreaza doar in neobi;;nuita bogi'ltie este Evangheliaru! ( 1643) scris In grecqte pentru
mica miisura modelele bizantine. arnplsdL~-i figurile in interioare cu manastirea Sf. Sava de la Ierusalirn. Dccora\ia foarte abundenta vadqte
mohilier baroc, cu efecte de perspectiva geometrica, lasilnd sa se intre- influenta manuscrisdor orientate (mai ales armenqti J. fie ca este vorba
vada absorbin:a unor procedec occid7ntale. Mai traditionalist. Ghervasie
de la Putna copia o E\'(/nghel ie pentru domnitorul lstratie Dabija, cu
pastrarea vechilor frontispicii ;ii initiale. arnintind de manuscrisele
secolelor XV - XVI.
307
306

~tf'T{
•,
'T'll nAM4-
I";:"
flA~,-
f,X,.Vntp
" I
l",;;:---:1'
' '~·;!
il,fTilff ft HM01°'10folfX.
"Slujelm h:u/ » /11 itropolirului
.)'refim, pagina de text.
deta!iu rn iniriala decoraririi.
Radu Sarhu, Voievodul Matei Basarnh
si Doamna Elina. detaliu,
Liturghierul din 1653-1654.
Broderia<24)
despre figurile in plina pagina ale evanghli~tor. incunjurate de largi
chenare tlorale, fie de~pr cuprinderea fn campul frontispiciilor a unor
O privire globala asupra 'broderiilor realizate in primele decenii ale
scene din ciclul hristologic. in text sunt intrnduse nureoa~ imagini
care ilustreaza ciclul hristologic. fiind de recunuscut aceea:;;i placen~ a
secolului al XVII-lea face ·evidenta tendinta traditionalista a pieselor
munte~i, in timp c~h(Moldva avea loc o mai grabita absorbire a
naratiunii - dar realizata de alte mijloace plastice - pe care am
noului lirnbaj decoratf~.
Bi
men(ionat-o ~i in cazul ilustra(iilor datorate lui Anastasie Crimea. ;:: •
caracterizat prin abundenta dernonstrativa. prin
*)
7 ':,:;--"
gustul pentru iast ~t reprezentare .
Rernarcabil estc ~i Liturglzierul gramaticului Radu Sarbu de la
Din fosta zestre de ai1t1 a bisericii boierilor Buze;;ti din Stane~i
bl
manastirea Brancoveni ( 1653 - 1654 ), 1n care apare tabloul votiv al
(jud. Viilcea), alaturi de dvera Rilstignirii. daruita de marele ban Preda ~i
·7 - dornnitorului :Matei Ba~;rb ~i doarnnei Elina, 1ntr-o interpretare gra-
de sotia sa Catalina ( cca 1602 - 1607), trebuie amintit epitrahilul brodat
ficizanta care, incii o data, reamint~ de manuscrisele lui Crimea.
in 1606, prin grija Simei Buzescu. Atlat astazi la Banja (Iugoslavia),
''
io
. ' lntr-un Tctraevm1ghe/ grecesc pastrat la Bihlioteca Nationala din Alena.
acest epitrahil este o replica u~or simplificata a epitrahilului, mai vechi
ae
'"~!·
somptuosul tab!ou votiv al lui Matei Basarnb este incadral de o
abundenta decoratie florala. cu sugestii orientalizante. Din ace~i
cu un secol, daruit de Radu eel Mare manastirii Govora. Tot o replica
te
simplificata, cu evidente stangiicii ;;i naivitiiti de executie, este ~i epitra-
ilo
familie stilistica sunr ~i cele douii frumoase miniaturi reprezentand una hilul cu apostoli daruit. in 1608. de domnitorul Radu $erban manastirii
pe Marei Ba'>arab, alta pe doamna Elina, inglobate i'n manuscrisul din Margineni. De data aceasta, modelul folosit a fost epitrahilul Jui Neagoe
ca
amt! i 638, le gm cu cbeltuiala domnitorului, in amt! 1644. Basarab. de la manastirea athonitii Xenofon. Pe poalele epitrahilului au
Ifi
an
Dar capodopera manuscriselor miniate din vremea lui Matei Basarab fost inrat~ donatorii - Radu ~erban ~i familia sa in costume de
este Slujelmicul mitropolituiui Stefan al Tarii Romane;;ti (cca 1653). ceremonial, cu coroane pc cap.
Considerat, pe drept cuvant, printre cele mai valoroasc manuscrise
St
Jn Moldova, cele mai importante broderii de la !nceputul secolului al
’’
miniate romane~ti, Slujehnirnl lmrece tot ce s-a vazut pana acum in XVII-lea apartin manastirii Sucevita ~i au fost realizate prin dania
materie de abunden(a decorativa, aparatul sau urnarnental fond alcatuit domnitorilor din farnilia Movila. Acoperarnantul de monnant al lui
u
dintr-un numar neohi;;nuit de mare de ilustratii, fie in plinii pagina, fie Ieremia (1606) aduce in cadrul broderiei moldven~ti, pe Janga acele
Du
strecurate printre randuri. fie introduse in compozitia frontispiciilor.
itr
calitati portretistice despre care a fost vorba mai sus (p. 287 ), noutatea
Initialele - cateodatii rnai multe pc o singura pagina - fac risipa de fan- unei atitudini prin cxcelenta decorativii, adrnirabil servita de mijloacele
mi
tezie, recurgand la figuri de sfinfi, la un bestiar fantastic (uneori cu aluzie broderiei. Executata din fire de aur. argint ;;i matase colorata, pe fond de
um
la fabule) ~i, mai rar, doar la elemente fitomorfe. Spre deosebire de catifea ro~ie vi~ne, aceastii piesa de mari dimensiuni (2,37 x 1,45 m) are
celelalte manuscrise miniate din epoca Jui Matei Basarab, care au folosit chenarul alcatuit din inscriptia comemorativa combinatii cu elernente
tr
mai ales modele orientate (grec~ti ~i armene). S/ujebnirn/ mitropolirnlui florale bine individualizate. iar in camp. alaturi de impozantul portret al
''D
Stefan se inspira cu precadere din ornamemica Occidentului baroc, domnitorului. este sugeratii prezenta unei gradini cu chiparo~ ~i flori,
reflexele acestuia fiind lesne de recunoscut in interpretarea grafica ~i mai colturile superioare fiind rezervate stemei Moldovei ;;i reprezentarii unei
u
ales in :incercarea rnodeleului cromatic. biserici. ale carei fatade sunt decorate cu Cina din Mamvri ~i PoRorarea
Dintre me;;terii gravori activi i'n Tara Romaneasca in epoca lui Matei
a fa iad. sugerandu-se, astfeL o pictura exterioara. in acest ca?: cu evidcnta
St
Basarab, de un particular interes este arhimandritul Ioan(23l, autorul unui
ec
invocatie funerara. Atat conceptia generala a compozitiei decorative. cat
mare nurnar de imagini: tablouri votiYe. scene religioase. fi·omispicii. ~i pregnanta detaliilor situeaza aceastii broderie ·- adevarata capodoperii a
vignete etc. Cunosciitor al tipariturilor occidentale, gravorul loan folo- aenului - in arnbianta stilistica de rafinate confluente occidental-orien-
an
t
se:;;te cu multa libertate elcmentele decorative de obar:,;ie baroca, in ~ale pc care am cons~mat- pentru intreaga epoca a l'v1ovilqtilor·•J
io
interpretari sirnplificate, remarcabile prin claritatea compozitionalii, prin Observatia este valabilii ~i pentru invelitoarea de morrnant a lui
expresivitatea ductului liniar :;;i a contrastelor de nt>gru-alb. Simion Mo~ila (1609). chiar daca in acest caz reprezentarea domni-
il
l
In ultima pane a secolului al XVII-lea, sub domniile lui ~erban
ib
torului ca defunct se inscrie firesc in obi~rntul program al broderiilor
Cantacuzino ~i Constantin Brancoveanu, nurnarul t'oarte mare de caqi
tombale. Sensul decorativ este mai evident la invelitoarea de monniint a
tiparite a prilejuit constituirea mai multor ateliere de gravura. la Bucu-
oa
B
lui Simion Movila. chen::trul bogat stabilind o relatie de perfecta unitate
re~ti, Ramnicu-Valcea, Buzau, in Moldova un astfol de atelier inte-
cu motivele decorative de pe sornptuosul ve~mant. in coiturile superioare
rneindu-se la rnanastirea Neami. Unele tiparituri ca Bih!ia de la Burnre}ti
apar din nou micile scene: Cina di11 Manzvri ~i Pogorfirea la lad, scotand
e’
(1688) sunt adevarate monumente de arta grafica, de retinut fi ind faptul
o data mai mult in evidenta destinatia fonerarii a broderici.
ca frontispiciile, initialele :;;i vignetele - cu motive vegetalc - surn lndea-
proape inrudite, ca expresie stilistica, cu ancdr1~tel de piatra sau cu
’
iconostasele sculptate in lemn. •l Maria Ana Musice5cu $i Ana Dobjanschi. Broderia 111ediernlii
Actele de cancelarie domneasca din epoca lui Constantin ~1velitoar de mormtmt a
romc111easd1. Buctire$ti. J 985. passim (TS).
Brfincoveanu au, deseori, inalte virtuti arti-stice, fiind caligrafiate cu ••) Razvan Theodorescu, Ci1'iliza(ia romci11ilor intre 111edieral si modern, domnitorului Simion Mori/ii.
rafinament :;;i fmpodobite cu o nedi~mula placere a spectacularului; vol. I, Bucre~ti, 1987, passim (CM). Muzeul manastirii Suceri/a.
mijloacele decorative sunt foarte variate, pe fondul unei atitudini haro-
cizante care genereaza demonstratiile de abundcnta :;;i de somptuozitate
ornamental ii. 309
308
 Poali'i de.icoanli. alisus in potir».
hiserica Trei lerarhi. /a.~·i (.\hr::eul
Nafional de Arf(i ul Ronlliniei)

Bi
bl

''
io

ae
te

ilo
ca

an
St
’’

u
Du
itr
mi
um
tr
''D

u
a caruia a fast brodatil Adormirco Maicii Dm111wl11i. este conturat de

St
bordura foarte latii. al cilrei vrej meandric. cu scriere putemica. retine in
ec
fnvelitoarea de mormfint
a domnitorului leremia lo.1ovi/(J primul rand atentia. Executia este frrnrte ingrij ita. cu () vadita placere a
(Muzeul mdndstirii Sucevifa). detaliilor. dar sensurile simbolice tradiiionale pentru asemenea piese au

an
t

ceclat locul efectelor ornamentale.

io

Orientarea catre somptuosul decorativ a broderiei moldven~ti se Un alt aer daruit de Anastasie Crimea manastirii Dragomirna ( 1625 -
contureaza cu mai multa claritate daca se iau in discu\ie piesele cu 1626) are ca temil Plclngerea lui Jisu.1. Superior din punct de vedere

il
l
ib

destinafie liturgica. Dintre odoarele cu care rnarele logolat Nestor Ureche artistic piesei anterior descrise. cu o mai suhtila utilizare a punctului
a inzestrat ctitoria sa de la Secu. se pastreazi'i mai multe hroderii. unele in brodat. acest aer prezinta. de asemenea. o bordurf:i decorativa lata cu

oa
B

rnuzeul rnanastirii. altele la Muzeul National de A11a al Romaniei: trei dernente florale. dar este mai legat de tradi(ie prin pastrarea unei
nebedernite (una datata 1602) $i un epitaf (1608). Opera principala este, austeritati de expresic. cbiar daca elementele ornamentale sunt ~i aici
desigur, epitaful a ci'irui compozitie, vadit inspirata de aceea a epitafului abundcnte. Epitaful daruit de Barnovschi ( 1628 ), sau nebedernita

e’
de la Sucevita (1592 - 1593 ), int1'qi$eaza in campul central pe Iisus int ins Pogonlrea la iad daruita de Vasile Lupu (pe atunci parcalab de Suceava)
pe piatra de la Efes, plans de sfintele femei, de loan Evanghelistul. de episcopiei de la Hu~i (1630) pot fi considerate ca piese de rel'erinta cu
Nicodim ~i de Iosif din Arimateea. J1F ~ . care se )ncheie capitolul vechilor mPdele. pentru ca. de aici incolo.

’
Ingeri cu ripide ;;i ingeri cu naframe partidpa. la momentul durerii. broderia din Mold.ova va inregistra o subtanil~ muta(ie stilistica.
De~i mai pufin lmpodobit decat epitaful de la Sucevi\a, epitaful de la situilndu-se pentru cateva decenii in sfera unei arte de ceremonial curtean Epitafdlfruit de domnitoru!
Secu are o bordura decorativa aproape identi.c'a cu aceea a moddului sau. pe cat de stralucitoare pe atat de exterioara ca expresie. Miron Bamm·schi ( 1628).
lnrudindu-se ca viziune decorativa ~i ci1 invelitorile de mormant ale
Movile~tr. Un pas lnainte pe direqia omamentalului a fost facut de
aerul daruit de mitropolitul Anastasie Crimea manastirii Dragomima
( 1612). In cadruJ compozifiei generale, campul central, pe suprafara
311
310
 Epitajit! de la Tismana daruit
de ,5erhan Cantacu::.ino ( 1681)
(Muzeul National de Arla al Ronu1niei).

Bi
bl

''
io

ae
te

ilo
ca

an
traditionaJa, autorul broderiei a recurs la o exaltare a gesturilor de durere,
prin 'aceasta lasand sa se intrevada spiritul baroc al epocii. Chenarul
campului central, abundent ~i

St
pretios ca interpretare decoratJ\'il,

’’
Doamna Tudosca #loan Lupu. introduce noutatea, de asemenea de obiir$ie baroca, a unor eiemente care
De$i mai folosesc scheme iconografice $i compozitionale tradi(io- depa~cs limita chenarului, integrandu-se compozifiei centrale printr-un
portrete brodate (Muzeul

u
nale, epitrahilele cu apostoli daruite de mitropolitul Varlaam manastirii nea$teptat efect de prim plan. (Epitaful trebuie sa ti avut ~i un alt chenar.

Du
bisericii Trei lerarhi. la}'i).
mai lat. inlocuit ulterior cu o refacere stangace.)

itr
Secu, ca ~i epitrahilul de la Co$ula daruit de Jsaia, sunt caracterizate mai
degrabi.i prin abundenta decoratie florala care se insinueaza pretutindeni, Epocii lui ~erban Cantacuzino ( 1678 - 1688) ii poate fi atribuita o

mi
lntr-o viziune exuberanta, a carei obar~ie orientalizanta poate fi identi- benefica preocupare pentru reinviorarea artei broderiei, fapt confirmat nu

um
ficata ~i cu aj utorul motivelor specifice: floarea de garoafa ~i laleaua. nurnai de numarul $i de calitatea pieselor, dar ~i de posibilitatea atribuirii
Aceasta orientare s-a lrnplinit In marele grup de broderii pe care lor unui atelier domnesc. Cele mai irnportante piese :o.unt cele trei

tr
Vasile Lupu le-a diiruit ctitoriei sale de la Trei lerarhi. Prezentand o epitafuri, aproape identice. de la Cotroceni ( 1680 ). Tismana ( 1681) ~i

''D
perfecta unitate de conceptie decorativa, fiind neindoielnic produse de biserica Doamnei din Bucurqti ( 1683) care au campul central decorat cu
doua imagini alaturate: Cobor[irea de pe crucc ~i Plllngerea lui Iisus pe

u
acela$i atelier, broderiile de la Trei Jerarhi (epitaful din 1638. cele douii
dvere cu figurile apostolilor Petru ~i Pavel, poala de icoana cu cei Trei piatra de la Efes. in jurul acestor douii imagini se afla un chenar ingust
ierarhi, poala de icoana cu Pogorarea la iad, valul brodat cu Buna a cu inscriptia dedicatorie scrisa in limba romana, cu lilere chirilice. Un al

St
doilea chenar mai lat este decorat cu medalioane de lngeri $i de sfinti.
ec
Vestire, poala de icoana cu Iis!IS in potir, etc.) au fost executate pe un
suport de catifea vi~ne, pentru campul central, ~i catifea verde, pentru Sub scena Pla11gerii a fost brodat tabloul votiv reprezentilndu-i pe Serban
bordurile decorative. Abundenta elementelor florale integrate chenarelor Cantacuzino cu doamna Maria :;;i copiii. Folosind un cation executat de

an
t

sau raspandite in ciimpul central are drept consecinta un efed absorbant un pictor de talent cele trei broderii se impun atentiei prin s0brietatea
io

pentru compozitiile $i figurile sfinte, acestea devenind ele lnsele ansamblului :;;i prin subtilitatea executiei de detaliu (broderia in fir de
auxiliare ornamentale care participa la efectul decorativ de ansamblu. aur. argint ~i matase colorata pe fond de rnatase ro~ie. chenarul fiind din

il
l
ib

Viziunea este, deopotriva, orientalizantii $i baroca, in deplin consens cu catifea verdc ). Aparenta intoarcere catre traditie. sugerata de sobrietatea
spiritul eclectic al epocii Jui Vasile Lupu. Aparfinand aceli~ familii a decorativa a ansamblului. este contrazisa de sensul discursiv al

oa
B

somptuosului decorativ, cele doua portrete brodate - doamna Tudosca $i atitudinilor. dramatismul declarativ al acestora fiind un indiciu fara
loan - recurg, potrivit cartonului pregatit de pictor, la mijloace de echivoc al orientarii baroce.
expresie de obiir$ie poloneza, fapt pe deplin explicabil $tiute fiind Un pretios reper pentru cunoa$terea optiunilor artistice ale epocii

e’
stransele legaturi cu (ara vecina. este poala de icoana executata de catre Gherasim din Galata pentru
De:;;i nici o piesa nu s-a pastrat din numarul mare de broderii cu care, rnanastirea Cotroceni ( 1681 ). 0 fastuoasa bordura decorativa. cu vrejuri
potrivit atestarilor documentare, domnitorul Gheo~# Duca a inzestrat vegetate $i rnedalioane. inchide carnpul Cl~ntra. pe a carui suprafata a

’
ctitoria sa de la Cetatuia, avem dreptul sa cre,dem 'ca aceste Iucrari au fost brodata familia domneasca: Serban Cantacuzino. doarnna Maria ~i
stabilit o fireasca legatura intre epoca Jui Vasil!= Lupu $i aceea de ultima coconul !or. Cci doi ctitori sustin rnacheta unei biserici, sub Despi11etas, epitrahilul de la
inflorire a broderiei moldovene$ti, din secolul 1:11 XVIII-lea. binecuvantarea Maicii Domnului ~i a ingerilor. suprafetele libere ale Hurez, 1695, detaliu.
Disparifia :;;i impra:;;tierea broderiilor din epoca lui Matei Basarab (un
epitrahil cu apostoli datand din 1649 :_ 1650 se pastreaza la manastirea
athonita Carneal u) cste numai paqial cornpensati'.i de epitafu I din 1662,
daruit de mitropolitul ;;tefan. Pornind de la schema iconografica
313
312

campului central fiind ocupate cu 0 lunga inscrip\ie. cu \Tejuri \'egetale ~!
cu serafimi. ExcepJionala \·irtunzitate tehnica a acestei broderii estc
subordonata unei viziuni prin excelentii Jecorati\'a ~i trcbuie ohservat
regimul de perfecta egalitC1te al paqilor cornponentt·. !ara nici n ierarhizare
i'ntre figurile donatorilor ~i vrejurile vegetak.
Bi
Viziunea ornamental dernonstrativa din broderia lui Gherasim
Galatianul se regas~t In epitrahilul lucrat de Despindas din Ccm-
bl
stantinopol pentru rnanastirea Hurez, la porunca lui Constantin Br<1n-
coveanu ( 1695 ). Ade\'arata capodoper[i a broderiei de sf<:1r~it de veac,
epitrahilul Jui Despinetas surprinde prin maiestria tehnicii. a lucraturii cu
io
fir de aur. argint ~i matase colorala pe fond de atlas ro~u Figurile
donatorilor din tabloul \'oti\', ca ~i figurik de sfin\i. sun! redak cu o
minutie neobisnuita. rnrietatea punctelor ~i a moti\ e!or ornarnentale. cu o
te
abundent:i pai'.ticipare a perlelor, conferind acestei piesc calitatea unui
adevarat giuvaier. Tot Despinetas a executat dorni manecu(e pentru
manastire; Cotroceni I 1699) decorate cu Rww \/,~'tire
ca
(Maica Domnului
pe o manecuta. arhanghdul Ga\ ril pe cealalta) faciin<l ~i in acest caz
dovada ace!i~ maiestrii.
Arta metalelor<25)
Poate ca nici un alt domeniu al creatiei ai1istice din secolul al
XVII-lea nu ilustreaza mai bine fenomenul de remanenta a unor forme
tradifionale $i totodata excepfionala capacitate de absorbire a unor noi
G'idelnifa (1636) de la formule decorative - occidcntale ca ~i orientale - ~i in nici un alt domeniu
hiserica Trei !erarhi, la~·i. nu este mai evidentii unitatea de atitudine anistica ~i activul schimb de
me~tri dintre Tarile Romane. ca in dorneniul ilustrat de arta metalelor
prefioase. Pentru impodobirea numeroaselor ctitorii ale secolului au fost
execmate sute $i sute de odoare liturgice. pentru aceasta fiind solicitati atiit
mesterii din Tara Romaneasca $i din Moldova, cilt ~i cei din centrele
sa~ti ale Tr~nsilvae.
iar uneori s-a recurs ~i la serviciile unor faurari
ec
straini. din Germania (Augsburg, Ntirnberg) sau din peninsula Balcanica
(Kiprovac ). alte piese parand a fi ad use direct de la Istanbul. A~adr,
t
mare varietate de forrne ~i de •:-'.lemente decorative. relati\ a unitate a
io
argintariei de epocii fiind asigurata de atraqia conrnna pentru somptuos ~i
pentm abundenta ornamentala.
l
ib
Mai putin cunoscut in Tara Romaneascii, ilustrat fiind doar cu cateva
piese izolate (potirul de la manastirea Mihai Yoda, 1601: potirul de la
B
Episcopia Buzaului, 1609), inceputul secolului al XVll-lea face cu-
noscuta, pentru Moldova. prezenta argintcirului sucevean Gligorie Moesiu,
autorul unui foarte frurnos vas de agheazma (cristelni!a) din argint ciucanit
~i decorat prin gravare cu Schimbarea la .f/1fii ~i Cina din Mamvri, de o
reala importan[ii fiind, din punct de vedere ornamental, inscriptia dedi-
catorie. Executata. in 1617, pentru rnanastirea ~tina,
Gli£rorie Mocsiu face cvidcnta persistenta aq:lei sobrietati traditionale
pentru argintiiria din Moldova, clar prin elqnentele ornamcntale care
insotesc medalioanele cu imaginile sfinte, Ja'Sa sa se intrevada recepti-
vitatca pentru noi modalitati decorative.
Tot Gli!:mrie Moesiu este autorul a·doua frumoase ferecaturi din argint
ciocanit ;;;i ~aurit:
9
ulwr de argi111 auril !ii emailat ( 16-11 ),
hiserica frei lerarhi, la.yi.
prima daruita manastirii Sucevifa de Ieremia Movila
(1607). ultima diiruita manastirii Dragomirna de Anastasie Crimea ( 1610).
In ambele cazuri, este de ohservat accentuarea efectelor decorative, fiind
evidentc asemanarile de interpretare cu picturile murale de la Sucevita.
Catuia
' daruita de Nestor Ureche. manastirii Secu (.1602) aminte~,
prin forma capacului ~i decorul traforat. de capacul cadelnitei Jui $tefan
eel Mare de la Putna, dar int'erpretarea formelor gotice a evoluat catre o
viziune decorativa de exp'resie orientalizanta. fiind inruditii cu catuia
contemporana de la man}istirea Piva (Muntenegru). faurita de argintarul
A vramije Hlapovic. 51iva mai tarziu, o catuie de compozitie volumetrica
asemaniitoare. dar fa care elementele decorative sunt aproape in intre-
gime de ambianta orientalii, a fost executata de un atelier din Moldova
pentru biserica Trei Ierarhi din Ia$L la comanda lui Vasile Lupu ( 1639).
Din ace~i familie stilistica este cadelnita daruita de Vasile Lupu la
Trei Ierarhi (1636). Trei ani mai tarziu. prin grija aceh1ia$i donmitor,
''
biserica ie~an era inzestrata cu o catuie amintind. prin compozitia \'O-
ae
lumetrica. de catuia din 1602. ca $i de cadelnita din 1636, dar elementele
decorative cu caracter orientalizant indica cu claritate procesul evolutiv
consumat de-a lungul a trei decenii.
ilo
Ingiinarea dintre traditia argintarilor locali $i inovatiile de limbaj Chivotul diiruit de Constantin
decorativ apare cu mai multa evidenta dacii se comparii panaghiarul de la Brancoveanu nuiniistirii Hurez
an
miiniistirea Slatina (1602 ), cu aspect simpl u. deco rat prin gravare. $i (1691-1692). Afuzeul 1\"u{io11al de
panaghiarul din 1621 de la miinastirea Secu. al carui abundent decor este Arra al Romdniei.
realizat din ghirlande de filigran. intr-o stufoasa compozitie de expresie
St
orientalii.
’’
Incununarea procesului de absorbire a elementelor decorative de
obiir$ie orientala otomana a avut loc in timpul Jui Vasile Lupu $i este
u
Du
ilustratii de marele numiir de odoare pe care domnitorul le daruia ctitoriei
itr
sale preferate. biserica Trei Ierarhi din Ia$i. Cartu$ele florale de
provenientii persana, care decoreazii cutia relicvar ( 1638). paharul de
mi
argint. cele douii candele cu decor gravat $i traforat. ca ~i ibricul de argint
um
auric ce pare a fi o copie dupii o piesa otomana. ilustreaza fara echivoc
confluentele artistice cu lumea Orientului apropiat. Dimpotriva, cande·
tr
labrul d~ argint decorat cu grifoni ~i capete de ingera~ sau ibricul de
''D
argint ce pare a proveni dintr-un atelier gcrman (Regensburg?) sunt mar-
u
turii de rcceptare a modelelor baroce.
Singurele piese de argintarie din epoca lui Vasile Lupu care viidesc o Ferecciturll de carte de la Tismana (crn
a
rnai striinsa legiitura cu tradi[ia sunt doua fereciituri de carte executate cu 1650. me.yteri chiprOl'icenil.
St
probabilitate de un atelier din la$i (Tetrae1'anf{hel11! de la Trei Ierarhi,
1641; Tetraern11;;hel11l de la Agapia. 1646). Decorate prin ciocanire.
o gravare $i aurire. amandoua au pe fata Pogorarea la iad, incadrata cu
an
medalioane de apostoli. Pe spate se afla reprezentarea Rugliciunii
(Deisis) ~i figurile celor Trei lerarhi, respectiv o Sinax{t de ingeri $i lungi
il
inscrip\ii dedicatorii. Amintincl lndeaproape fereciiturile mai vechi, cele
cloua lucrari aduc noutatea unor ghirlande decorative de inspira\ie
orientala, integrandu-se astfel ambianiei de eclectism stilistic al epocii.
oa
Cele mai ~multe piesc de argintarie din Tara Romiineascii din prima
jumatate a secolului al XVII-lea provin din ateliere transilviinene ~i
trebuie precizat ca tocmai pe aceastii cale se cunoa~te mai bine activitatea
e’
me$terilor sa$i din Bra~ov, localitate din care provin cele mai multe
lucriiri. Me$terii Hans Hermann, Michael Schelling. Johannes Retsch.
cristelnita lui
’
Daniel Bloweber. Thomas Trepsches eel Tiiniir $i monogramistul M.G.
sunt autorii mai multor pahare ~i pocale de argint gravat ~i ciocanit. ce
vor fi apartinut intr-o primii perioada curtii domne~ti. ajungiind apoi in Gligorie Afoesiu. rns de agheazmcl
tezaurul unor manastiri. ca danii pioase. Atiit formele, ciit ~i elementele de la manastirea Shllina.
315
314
 Chivotul de la Corroceni (M11z.e11/
Na{ional de Arra al Romliniei).

omamentale indica legatura cu Rena$terea tarzie, rbr catrc mijlocul

secolului se insinueaza tot mai mult o decoratie de tip baroc.
Intre timp, atelierele locale mai executau piese de argintarie in
spiritul tradi\iei, uneori foarte s0bre din punct de vederc decorativ (fere·
catura de Evanghelie de la manastirea Brancoveni, diiruita de Mmei

Bi
Basarab, 1636). La Targovi$te Juase fiin\ii $i un atelier cu me~tri
argintari refugiati de la Kiprovac, ale ciiror lucrari S•~ caracterizeazii prin

bl
abundenta decorativa, intr-o viziune provindalizantit situate la intal-
nirea dint.re Orient ~i Occident (fereciiIUra de carte executala de Franko

''
Markanic 1642, cu Pogordreu la iad ~i Arboreie lui leseu; ferecatura de

io

ae
la manastirea Bradu. J 646, cu Rasrignirea ~i Pogor/irea la iad:
fmmosul chivot de la Tisrnana executat de me$terii lacob ~i J'vlarko.

te
16 71; cutia de moa~te de la Tismana, 16 7 l ).

ilo
Cu ferecatura de carte de la manastirea Margineni ( 1648 - 1658) se
inaugureaza o noua cpoca in ernlutia argintariei din Transilvania ~i din

ca

an
Tara Romaneasca. Executatii cu probabilitate dt: un atelier bra~oven. vom consemna candela de la Sarindar executatii de sibianul Sebastian
aceastii fereciitura decorata priu ciociinire, cizelare ~i aurire, cu aplicatii Hann ( 1688), candela de la maniistirea Bistr~a (jud. Valcea) executata de
tumate ~i smiiltuite, aJuce nu numai noutateu unor compozitii cu muhe me~trul bra~oven Tomas Klosch (1689 - 1690) sau candela de la

St
detalii, in care intervin sugestii de peisaj, dar )i un modelaj prin maniistirea Brancoveni executatii de me~trul Georg May II din Bra~ov

’’
excelenta plastic al formelor, urrnarinJ dramatismul atitudinilor ~i al ( 1700). Dintre numeroasele ferecaturi de carte merita sa fie retinute: cea
expresiilor. Baroca prin mijloacc ~i cfect, ferecawra de la Miirgineni va executata de me~trul E. V. din Bra~ov ( 1682 - 1683) pentru maniistirea

u
fi urmatii de numeroase piese asemiinatoare, de aici incolo produqia Bistrita-V alcea, terecatura acelui~ me;;ter pentru maniistirea Dintr-un

Du

itr
argintarilor din Rra~ov ~i Sibiu beneficiind de larga generozitate a Lemn (jud. Valcea, 1684), cu o involburata decoratie de tip baroc ~i
daniilor Jui Serban Cantacuzino ~i. mai apoi, Constantin Brancoveanu. aducand noutatea iconograficii a Fecioarei Apocalipsului care apare pe

mi
coperta din spate, ferecatura Jui Johannes Henning pentru manastirea

um
Monogramistul M.W., monogramistul E.V., me~t1i Georg Heitner,
Lukas Baum, Johannes Henning, Thomas Klosch, Georgius May II, toti Hurez (1692), decorata cu Pogortirea la iad $i Sfin{ii Constantin }'i
din Bra~ov, de asemenea me~trul sibian Sebastian Hann vor executa un Elena, ferecatura de cai1e a mitropoliei din Bucre~ti ( 1693 ), executatii

tr
Monogramistul M.G. din Bra.yov, pocal. de me~trul sibian Sebastian Hann, cu particularitatea cii principalele
mare numar de anafornife, ciidelnife, candele, ferecaturi de carte, etc.

''D
m{mL'istirea Negru Vada din Cdmpulung teme iconografice Pogorarea la iad ;;i Rtlstignirea sunt incadrate de mici
comandate de ctitorii din Tara Romaneascii, care le vor pretinde
(Mu::eul Na(ional de Artii al Romiiniei).

u
pastrarea iconografiei traditionale, dar care, la randul !or, se vor adapta scene care ilustreaza ciclul hristologic. Aceastii nouii formula decorativa
noului limbaj decorativ indatorat Rena~tri tarzii ~i mai ales barocului. ~i iconograficii va fi preluatii apoi ~i de alte ferecaturi. ca aceea de la
Jn spiritul Rena~tri tarzii, me~tri bra~oveni a
~i sibieni au executat in biserica Sarindar din Bucre~ti, executatii de Petrus Hiemesch II din
ec

St
special ciini cu capac, ca aceea decoratii cu scene de vanatoare, datand Bra~ov ( 1694 ).
din 1634 ~i semnatii de me$1erul Bartesch Igel!, pocalul de la maniistirea Cu titlu izolat. mai gasim ~i piese datorate unor mici mqteri locali,
Negru Yoda din Campulung ( 1642, mongrai~t M.G. din Bra$OV). ca fereciitura de la Segarcea ( 1698) a carci cxecutie, dqi mai simpla ca

an
t

mijloace. vade~t
io

cana lui Thomas Trepsches decoratii cu liguri al ego rice ( 1672 ); o altii accea$i preocupare pentru abundenta ornamentalii de Monogramistul E. V din Bra~·01'.
canii, executata de Michael Schwartz. este decoratii cu trei mari reliefuri expresie barocii. ripida de la Cotroceni rAf11ze11l
l

ce lntati:?eaza Rugacizmea pe muntele ,\1aslinilar, Rastignirea :?i National de Artli al Romc'miei).

il
ib

lnvierea, spafiile libere fiind populate cu ornamente vegetale intr-o

compoz1pe liberii de mare vioiciune ( 1654 ). Tot de expresie lVlobilierul de arta(26l

oa
B

renascentista este cupa-bol de la Caldru~ni ( 1640 164 l) decorata cu

efigii antice :?i vrejuri vegetate. De un remarcabil interes aiiistic sunt Din secolul al XVII-lea nu s-a piistrat nici o piesa de mobilier din
ripidele executate de me$terul E.V. din Bra~ov pentru manastirea re~din\l domne$ti ~i boierqti din Tara Romaneasca ori din Moldova,

e’
Cotroceni ( 1685), cu portretele votive ale donatorilor Serban iar descrierile de epocii sunt nelndcstulatoare pcntru a se putea lncerca fie
Cantacuzino, Maria ;;i copiii, ripidele executate de acela:?i me:?ter pentru ~i o reconstituire ipotetica. Dimpotriva, pentru Transilvania, cateva
manastirea Bistrita Uud. Valcea), prin dant~'"

’
lui Constantin inventare arniinunfite (de la castelele Fagiira$, Lazarea, Cri~, etc.) permit
Briincoveanu, pe atunci mare spatar ( 1685), ~i r{pidele de la I-Jurez sa se evoce interioare cu un abundent mobilier de arta, care poate fi
( 1696 - 1697 ), executate de Johannes Henning .din Bra~ov, cu cheltuiala considerat, in principiu, pe seama secoklor XVI ~i XVIL cu apartenentii
acelui~ Constantin Brancoveanu. ajuns ,in'tre timp domn al Tiirii stilisticii la Rena~tcr. Aceasta ipotezii poate fi su~inta ~i cu ajutorul
Romane:;;ti. Un straniu amestec de ~:emiflcn gotice cu elementc
renascentiste ~i orientale prezinta s6mptuosul chivot de la Cotroceni,
Sebastian Hann. canii cu capac ( 1683 ).
Mu:::.eul Brukenthal Sibiu.
opera semnificativa pentru eclectismul luminat al epocii.
Dintre candelele cu decor floral In compozitii de expresie barocii
317
316
 Bi
bl

''
io
Biserica Sf 1\'icolae din Fligtro~"

ae
11->·a de i111rare in pronaos. detaliu.
Clocociov, la biserica Balne~tior

te
din satul Rame$ti-Valcea, la

ilo
paraclisul bolnitei manii.stirii Bistrita-Vakea sau in biserica schitului
Crasn-Go~j. Aceasta ultima piesa. provenind din biserica Sf. Dumitru

ca
din Craiova. poate fi considerata o capodopera a genului. decorul

Friza de iconostas din hi\'erica
de la f'(/n6rori Scan1f
colec{ia muzeala a mdnastirii Vilrate~·:
an
putinelor piese care s-au pastrat. precum lavita sculptata de stil italian vegetal. de o mare bogatie ~i varietate. fiind executat prin modelare ~i
(cca 1600) provcnind din castelul de la Dumbravioara, de unde s-a prin traforare. Dintre elementele vegetale re\inem frumuse\ea vaselor cu

St
pastrat ~i o masa I 1653 ), cu fum1e simple ~i robuste. sigur datorattJ. unui tlori. de inspiratie orientala. ca ~i motivul crinului in regim reciproc, care

’’
me~tr italian. Ateliere locale funqionau la Cluj. la Sighisoara. la Bistrita decoreaza marginile unor panouri ale iconostasului. In mijlocul decorului
etc.: !or Ii se pot atribui mai multe lazi pentru v~rnit. piese de mobil~r vegetal din zona medalioanelor apar ~i figuri de serafimi. anticipand

u
care la vremea accca Inca mai erau preferate dulapurilor. Decorate cu viziunea decorativa barocii. a epocii Jui Brancoveanu.

Du
profiluri de obar~ie arhitectonica ( pila~tr, in vremea Jui ~erban

itr
arcaturL etc.). aceste lazi mai Cantacuzino. decoratia iconostaselor a devenit
pot fi decorate cu intarsii (Jada de la Lazarea) sau cu picturi (Jada inca $i rnai abundenta. relevand o particulara disponibilitate pentru

mi
provenind din castelul Cri~, 1695, Jada de la Muzeul Brukenthal, 1683). somptuos. Iconostasele de la Cotroceni. Cos!e$tii din Vale. Valea

um
Unele piese. ca scrinul de ia Mure~ni, prezinta un abundent decor vege- Danului sunt reprezentativc pentru aceastii perioada care a contribuit in
tal, c~1 vrejuri meandricc, executat prin traforare ~i aplicare pe supraf;(a mod hotarfrtor la pregatirea momentului stilistic al domnici Jui Constan-

tr
extenoara a mobilei. tradand un gust situat la intalnirea dintre arta de tin Brancoveanu, cand practic toate genurile artistice s-au 'inta!nit !ntr-o

''D
aparat ;ii artizanatui ohi~nut
atitudine stilistica unitara .
. Mai rnu!te scaune cu spatar de piele sau din lemn sculptat fac lntru totul similar ca repcrtoriu ornamental ~i distributie compo-

u
e\'ldenta aceea5i interpretare de posibilitati $i de gust artistic. fenomenul ca zitionala este iconostasul de la Jigoreni (jud. Ia~i) care prov·ine de la fosta
fiind bsotit de o larga absorbire a ornamenticii renascentiste in mediul manastire Glodeni ( 1693 ). A~adr. atat in Moldova. dt $i in Tara
artizanal ~i chiar popular al a;;ezarilor transilvanene. Din acest punct de

St
RomaneasdL ornamentica baroca - pe care arhit~cu o prc-luase cu
vedere, sunt semnificative modelele de ornamente provenind din atelie- extrema prudenta - reu~is
te
sa se irnpuna in decoratia mohilierului
rele clujene sau strana pictata a bisericii din Doroltu. a carei fata este in sculptat. cum de altfol se petrecusera lucrurile ~i in :u1a ntdaitlnr.
lntregime decorata cu motive florale pictate. In ~ategori

an
mohilierului
io

Dar adevaratul triurnf al noului mod de decoratie aplical 1co-

laic de arta din Transilvania se inscriu ~i lazile de breaslii, mai multe
nostaseior va avea loc in timpul lui Constantin Brfmcoveanu. cancl
exemplare de autentica valoare artistica. concepute ~i realizate in stilul
l

il
numeroase biserici au fost inzestrate cu acestc somptuoase piese de
ib

Rena~tri, pastrandu-se la Muzeul Brukenthal, la Muzeul din A!:mita sau

arhitectura interioara. la al caror singular efrct participau simultan mai
l~ l'vluzeul din Bra$OY. Se cuvine a fi amintite $i canaturile de u;a. unele 111ulte componcnte: icoanele cu a !or policr«nnic sarbatoreasca. orna-
B

p1ctate (ca acelea de la castelul Cri~)

oa
sau ckcorate cu intarsii ori cu
rnentica sculptatii. $i traforata. stralucirea poleiturii. Dintre cele mai
sculpturi In relief (canatul de U$a datand din 1686, pastrat de Muzeul de
>aloroase piese vom aminti iconostasele de la Filpe~t de Padure
istorie Sigh~oar).
( 1688 l. Magmeni ( 1694 ), Arnota ( 1694 ). Hurez ( 1694 ). biserica

e’
. In Tara Romaneasca ~i in Moldova, principalele piese de mobilier
Domncasca din Targovi~te ( 1697 J. biserica manastirii Polovragi ( l 699 J.
a111st1c ce s-au pastrat fac pa1te din arhitectura inter.ioara a lac~urio
Organizarea generalii a iconostaselor brancove~ti este cea tradiiionala.
biserc~t. Categoria cea mai bine reprezentata esty,~'Ca a iconostaselor

’
dictata de exigentele icnnografice. In partea superioara se afla icoana
care. dincolo de unele diferente morfologice, prezirita evidente elemente
Rilslfgnirii. incadrata de icoancle libere ale Maicii Domnului ~i
comune in cele doua voievodate. Iconostasele ·de la Buhalnita ( 1626) lcmwstasul de la Amoru, dl:'!aliu
Dobrovat, Radeana (1628), Vanatori-Neamt s~
caracterizeaza ,prin clar~ evanghelistului loan. principalii martori ai Patimilor: urmeazii. un
registru sau doua. primul rezervat Rugilciunii. eel de-al doilea Laudei (Mu::l:'u! Sa{ional de ,,.Jrtli al Ronuiniei)
compozitie arhitectonica :;;i, deop~riva; prin abundenta decorati\'a
constand din reliefuri cu profiluri' arhitectonice sau vrejuri ve11:etale

.:J.na!og. hiserica mdnastirii Sucevi(a.

stucate. poleite ~i paqial policromate. Acelea;;i ohscrvatii .sunt valahile
principial ~i pentru iconostasele pastrate din epoca lui Matei Basarab la 319
318

Maicii Dom11ul11i. un al treilea registru fond destinat icoanelor de
sarbatori. ln sfar$it. registrul inferior, situat la inaltimea u~i!or de intrare
in altar. cuprinde cele patru mari icoane impfirate$ti. Menita sa puna in
valoare dispozitia iconografica, materializata cu aj utorul icoanelor
pictale pe lemn, arhitectura iconostaselor brancove~ti preia organizarea
BBii
compozitionala a unei fatade de edificiu cu mai multe etqje, ritmarea pe
orizontala fiind asigurata de colonete. Intreaga armatura de lemn - grinzi
bbll
orizontale $i colonete ·- este tratata decorativ. motivele ornamentalc
infa$urand cu voluptate toate suprafetele. Modul de tratare a aparatului
ornamental este foarte variar, trecand de la relieful plat la relieful inalt,
iioo
folosind frecvent traforurilc, inciit uneori intreaga decorarie pare
suspendata deasupra nucleului central. Vrejuri vegetale ascund in
mladierile !or nenumarate reprezentari animaliere pline de gratie $i de
ttee
neprevazut. Finetea desenului, modelaju! suplu. compozitiile de o
desavar$ita acurate[e ca $i finisajul deosebit de minutios confera acestor
ccaa
lucrari valoarca unor capodopere ale genului.
Bisericc1 mdnastirii Berea (Jud. Buzlru;, Alaturi de iconostase. se cuvine a fi amintite U$ile pentru care me$-
ponalui vestic .?i u.ya de lemn. terii epocii au preferat relieful plat $i compozitiile bazate pe repetitii,
utilizand un copios repertoriu ornamental in primul rand de natura vege-
tala, amintind uneori. prin compozitie, tesaturile de brocart. U$ile manas-
tirii Berea, U$ile de la Hurez. u~ile de la Tismana, U$ile bisericii Sfantul
Nicolae din Fagr~ $i altele incanta privirile prin armonia distributiei.
prin taietura calda a motivelor, prin sugestiva interpretare $i transpunere
a forn1elor din natura. Nimic excesiv. nimic fara masura. Dincolo de
bogatia apan:nta, vegheaza gustul sigur al compozitiei $i al echilibrului.
Dintre piesele de interior, vom aminti analoghionul de la manastirea
Sucevita. a carui decoratie sculptata este vadit inspirata de aceea a
fatadelor bisericii mari de la Dragomirna, de asernenea analoghioanele
de la Arnota, Hurez $i Coltea, sfe$nicele din lemn sculptat de la Arnota,
Pope$ti-Vla$ca etc. Pretutindeni, la toate aceste piese, regasim aceea$i
exuberanta ornamentala care. chiar daca nu apaqine propriu-zis reperto-
riului decorativ baroc, este contingenta cu acesta prin dorinta de fast. de
podoaba, de somptuos.
te
lio
SECOLUL AL XVIII-LEA
ib
Barne urban ~·i
me.~·tri de vestesc o epocti nouti.
{llrL'i
B
Considerat in trecut doar prin perspectiva sumbra a domniilor
fanariote ~i catalogat, cu nejustificata graba, ca fiind doar o perioada de
declin, secolul al XVIII-lea se prezinta istoricului de arta ;;i de cultura cu
o configurarie de o pasionanta complexitate, r~ajlzie sale fiind de
natura sa demonstreze ca, in pofida asupriri.19i- de tot soiul. avea Joe
atunci 0 irezistibila mi~care de rede$1eptare spciala $i narionala, ca, toc-
mai in acele napastuite decenii, erau construite cu rabdare ~i numeroase
sacrificii bazele unitaiii romanilor de,,pretlitfndeni. Caderea Transilvanid
sub stapanirea imperiului habsburglc (inca din 1691) ~i criza imperiului
otoman aveau sa declan~z un val de neinchipuite asupriri. pe care
hamesitele domnii fanariote din Moldova (incepiind din 1711) ~i din Tara
Romaneasca (incepand din 1716) le-au impins nu o data la paroxism,
setea de inavutire a funqionarilor straini impu;;i de Poarta otomana intre-
cand orice limita. Observand ca in$i$i regimurile fanariote constituiau o
reactie a suzeranilor stambulioti impotriva tendintelor de emancipare $i
de eliberare nationala din Tarile Romane, tendinte in fruntea carora s-au
aflat la inceput domnitarul. carturar Dimitrie Cantemir, In Moldova, $i
Constantin Brancoveanu, in Tara Romaneasca. vom continua prin a subli-
nia ideea ca intregul ¥~61 al XVIII-lea este strabatut, ca de un fir f0$U,
de efortul pentru r~c{.tpea
drepturilor legitime de libertate, justitie $i
demnitate cetateneasca. Nwneroasele mi;;cari populare ca cele conduse
de Visarion Sarai (1774) $i Sofronie de la Cioara (1757 - 1761 ), mi$-
carile populare de la Ia$i (1759). Bucure$ti ( 1765 - a!?a-zisa rascoala a
rufeturilor), Certeje $i Toplita ( 1769) au culminat cu izbucnirea rascoalei
tarane$ti condusi.l. de Horea. Clo$ca $i Cri$an. riiscoalii ale ciirei reven-
''
dicari erau deopotriva sociale $i nationale. Faptul ca la Congresul de
ae
pace de la Foqani $i Bucure$ti ( 1772 - 1773), delegatiile Moldovei $i
Tarii Romane$ti cereau independenta $i unirea celor doua rari surori este
cu deosebire semnificativ pentru acest secol pe parcursul caruia vor fi
ilo
lnregistrate nenumarate evenimente de ordin cultural $i artistic, in masura
sa contribuie la unitatea de substanta a spiritualitatii romane$ti de pretu-
an
tindeni. Rasunetul european al operelor lui Dimitrie Cantemir era desigur
precedat de intelegerea pe care romanii in$i$i o deslu$eau in scrierile
acestuia, slujind ideilor de latinitate. de continuitate ;;i de lupta pentru
St
’’’’
redobandirea libertatilor. Unirea religioasa cu Roma, impusa cu forta de
imperiul habsburgic $i careia i-au cazut pradii zeci de mii de romani, a
avut, dincolo de consecintele gravelor dezbinari, urmarea pozitiva a
u
DDuu
constituirii centrului carturiiresc de la Blaj ~i a stralucitei ~coli Ardelene,
itr
prin ale ciirei laborioase stradanii au fost aduse noi dovezi pentru
sustinerea acelora$i idei de latinitate, continuitate ~i unitate romaneasca.
mmii
um
Tuturor acestor adevaruri. in general mai bine cunoscute, Ii se cer
alaturate lntaptuirile din domeniul ru1elor plastice, care demonstreaza. la
ttrr
randul lor. irezistibilul proces de emancipare sociala $i na\ionala.
''D
aspiratia catre unitate ?i independenta a Tarilor Romane. intr-o vreme in
care inalta feudalitate, simtindu-$i declinul. restransese la minimum
uu
angajamentele culturale, s-a produs o exploziva declan$are a initiativelor
ctitorice$ti din sanul breslelor de ora$ $i a oh$tilor \ari.l.ne$ti. in intreaga
ca
SStt
tara fiind construite sute $i sute de laca$uri. in ale caror forme arhitec-
~onice ~i decoratii monumentale pot fi recunoscute tocmai aspiratiile
paturilor mici ~i mijlocii, care luptau pentru o via(a noua. Circulatia
aann
multor me$teri de o parte $i de alta a muntilor. insotita de o activa circu-
latie a ca11ilor ce se tipareau in teascurile din Bucurqti. Buzau, Rfonnic.
la$i, a contribuit la stabilirea unor programe comune, facand po'>ibila nu
iill
numai o relativa unificare de fond. dar ~i una de ordin formal.
bar()(· rural: Mo$tenirea ai1ei brancove~ti a avut. din acest punct de vedere. un
ooaa
rol deosebit de insemnat, ceva mai restrans in clomeniul arhitecturii, dai·
deosebit de larg in domeniul picturii murale $i de icoane, din trunchiul
siiu desprinzandu-se nenumarate centre locale care au proliferat in lumea
ee’’
satelor. pentru a se topi apoi in ambiania artei populare de expresie
taraneasca. Tocmai accst aspect popular sau parapopular - care i-a iacut
~e unii cercetatori sa neglijeze arta '>ecolului al XVJIJ-lea - merita sa fie
’’
pus in evidenta. pentru ca el demonstreaza viabilitatea fenomenului $i
constituirea sa in directa legatura cu aspiratiile cele mai nobile ale unui
popor care lupta pentru redobandirea libertatilor sale. Desigur, daca se au
321
320

in vedere indepartatele modele ale Evului Ivlediu. arta secolului al XVIII-lea
poate aparea ca o ana in declin: Jar. daca se considera cu atentie implica-
tiile de innoire spirituala a epocii. atunci arta secolului al XVlll-lea ne
apare, dimpotriva. ca o artii tanara, capahila sa pregateascf1 irnplinirile
din deceniile de mare avant rcvolutionar ak secolului a! XIX-ka.
Bi
bl
Arhitectura
io
In comparatie cu secolele anterioare. secolul al XVIH-lea pre7inta un
numar incomparabil mai mare de monumeme. de realizari in domeniul
arhitecturii. cu o sporita varietate de programe, caracteristica explicabila
te
prin participarea la initiativele constructive ale diverselor categorii
sociale. Prncesul de emancipare a claselor mici $i mijlocii poate fi
ca
ilustrat prin irnprcsionantul numar de ctitorii inaltate de ob$tile iarne~t
sau de breslele me~tugari ~i negustor~i. Semniticativa este $i
inmultirea caselor de Lid construite in mediul urban. dezvoltarea ora$elor
aflandu-se in directa legatura cu intensificarea activita(ii economice
’’
productive de tip rnanufacturier ~i preindustrial. Chiar daca. ~i in acest
secol, cele mai mari ~i importante edificii s-au datorat initiativei
varfurilor feudale sau. dupa caz. puterii de stat, numeric edificiile con-
Du
struite cu stradania claselor mici ~i mijlocii sunt precurnpanitoare.
reconsiderarea !or fadnd posibila intelegerea marelui fenomen de
remodelare sociala $i politica din Tarile Romane.
mi
Din punct de vedere formal, se poate spune ca arhitectura secolului
al XVTJI-lea a manifestat o sporita receptivitate pentru gramatica deco-
tr
rativa a barocului. a carei preluare ~i interpretare prezinta mai multe
''D
variante zonale condi\ionate. pe de o parte. de fondul traditional. pe de
alta, de imprejurarile in care noul stil s-a putut concretiza in rnonumente
reprezentative. In Transilvania, Banat ~i Cri$ana. arhitectura baroca a
fost impusa initial ca arhitectura oficiala a imperiului habsburgic. in a Conceputa de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, cetatea din
cadrul unei sustinute actiuni de contra-reforma. lmperialii au construit, in
ec
principalele ora;;c din noile teritorii supuse. biserici monumentale ale
caror modele aveau sa fie ulterior reluate, simplificate 5i adaptate
t
gustului local. procesul de autohtonizare fiind grabit de marele numar al
io
ctitoriilor sate~i. In Moldova. arhitectura baroca ajunge pe cai ocolite,
mai mult sub forma unor ecouri mediate, pe de o parte, de centrele
l
transilvanene, pe de alta, de moda de la Istanbul, uncle barocul fusese
ib
adaptat concep1iei decorative de tradi[ie oriental-islamica.
in Tara Romaneasca, bogata mo~tenir a arhitecturii brancovene$ti,
B
care ajungea la maturitate chiar In primul deceniu al secolului al
XVlll-lea, a marcat din punct de vedere stilistic mai toaLe construqiile
realizate pana dincolo de amt! 1800, ornamentica - ~i a$a destul de
abundenta - fiind nei'ncetat imboga(ita ~i reordonata potrivit gustului
baroc care se insinueaza pretutindeni in art;,~ecolui. Autoritatea
artistica a epocii brancove~ti. dar mai ales fotensificarea relatiilor
interne explica iradierea arhitecturii din T<!ra. Romaneasca la nord $i
rasarit de Carpati. ca premisa pentru cons~itrea unui autentic stil natio-
nal. Se poate spune. deci. ca arhitectura· brancoveneasca, in care se
contopisera cele mai bune experiente ale secolului al XVll-lea, a fost
capul de drum rodnic :?i necesar pentru me;;terii constructori din secolul
urmator, pe suportul sau dezvoltandu-se, intr-o admirabilii arborescenfa,
322
arhitectura secolului al XVIII-lea. Viabilitatea tecunda a arhitecturii. ca
de altfel a intregii arte brancove~ti. se demonstreaza ;;i prin faptul ca
principalii sai purtatori au fost me~tri de fara ~i ca, progresiv, zestrea sa
de forme $i elemente decorative; a fost asimilata pana in mediile
provinciale rurale, simbioza. cu fenomenul de arta populara consu-
miindu-se pana la confundare totala.
I~
Jt"
Arhitectura fortificatiilor
Ca $i in secolele anterioare. cele mai ample constructii ale secolului
al XVIll-lea apartin sistemelor fortificate. Trebuie observat de indata ca.
daca pana acum. fortificatiile de diferite tipuri - cetati de frontiera. cetati
''
ora$elle$ti, cetati tarane$ti - au avut. prin excelenta. un caracter defensiv,
ae
marile cetati ale secolului al XVIII-lea exprima in primul rand ambitiile
hegemoniste ale imperiului austriac $i ale Ponii Otomane. Adevarate
ilo
acte de forfa agresiva. cetatile secolului al XVIII-lea trebuiau sa asigure
supunerea $i aservirea Tarilor Romane. Inaltarea uria$elor ziduri s-a
fiicut cu sacrificiul de sange al populatiei locale silita sa prelucreze $i sa
an
transporte materialuL sa-1 ridice pe schele ~i sii-1 transpuna in opera.
A$adar. daca prin intenfia programului militar ~i de reprezentare aceste
cetati au apartinut imperiilor dominatoare. prin realizarea efectiva ele
St
apanin mediului autohton. ceea ce justifica includerea lor in istoria Alba lulia. planul cet(i{ii
arhitecturii nationale. Abia instapaniti in Banat, Cri$ana, Transilvania $i
u
Maramure;;, imperialii austrieci au decis realizarca unui vast sistem de
fortificatii, a carei cheie de bolta trebuia sa fie cetatea de la Alba lulia.
itr
Construita din initiativa printului Eugeniu de Savoia, cetatea Alba Iulia a
fost proiectata potrivit sistemului Vauban. cu ~apte bastioane de artilerie
um
$i raveline de acoperire. intregul sistem fortificat. care inglobeaza ~i
vechea cetate a ora~uli, ocupand o suprafa(a de peste ~aptezci de
hectare. Construita din caramida. cu piatra cioplita la muchii. uria~
cetate are ziduri cu grosimi de 2.50 metri la baza ~i 1.20 metri la varf, cu
inaltimi de 1O- I 2 metri. Incepute in l 715, lucrarile de construqie s-au
u
incheiat in 1738 prin truda a douazeci de mii de iobagi din partea locului.
St
Alba Iulia. cunoscuta ~i sub denumirea de Alba Carolina, in semn de
omagiu adus imparatului Carol al VI-lea de Habsburg, constituie una
dintre celc mai perfeqionate aplicari ale sistemului de fortificatii de tip
an
Vauban. Accesul in cetate se realiza prin doua sisteme de porfi
monumentale situate pe laturile de est ~i de vest. de fiecare parte existand
cate doua poqi simple ~i una dubla cu gang boltit. Realizate cu
il
participarea sculptorului vicnez Johann Konig. poqile cetatii Alba Iulia
se numara printre cele mai reprezentative monurnente de arhitectura ~i
oa
sculptura baroca din Transilvania. fiind abundent decorate cu elemente
de piatra profilali:'i. cu atlanti. statui ~i reliefuri. asupra decomlui
sculptural urmand a reveni la capitolul respectiv.
e’
De foarte mari <lirnensiuni fusese cctatea bastionara de la Tim~oar
( 1723 - 1765 ). care ocupa o suprafata de aproape doua sutc de hectare.
avand noua bastioanc mari ~i ~apte bastioane mijlocii. de asemcnea rave-
’
line. valuri de pamant ~i $anturi de protectie. De mici proportii. cetatea
de pe insula Ada-Kaleh. construita in anii 1718 1737. era de plan
dreptunghiular cu puternice bastioane de colt. fiecare Iatura fiind
323
 protejata cu forturi de contragarda. Partial reconstruita in ostrovul
$imian, cetatea Ada-Kaleh era un tip exemplar de fbrtifica(ie militant
amenajata cu scopul ma11urisit In documentele epocii de a asigura
slapanirea austriaca pe linia Dunarii. lmportantil este ~i cetatea de la
Arad, de tip stelar cu ~ase bastioane ( 1762 - 1783 ). Aire fr>rtificatii de tip

Bi
hastionar au fost constrnite de austrieci la Deva, Turnu Ro~u ~i
Miercurea Ciuc.
Cetatea Tighina.

bl
La randul sau, imperiul otoman a lncercat s:'qi consolideze pozitiile
prin construirea unor ample fo11ificatii de tip bastionar in jurul vechilor
ceta\i de la Dunare ~i Nistru, cele mai puternice fiind acelea de la Turnu

''
io
l'v1agurele, Giurgiu, Braila ~i Tighina. Amplificarea ~i modernizarea

ae
cetatii Tighina s-a facut cu participarea unui mare numar de salahori din

te
Moldova, sub directa veghe a domnitorului Antioh Cantemir, obligat !n

ilo
acest sens de Poarta Otomana. in ultima forma, cetatea Tighina prezima
un ansamblu de zece bastioane de artilerie ~i unsprezece turnuri, catre Palatul 1Wog.~ai, wdere dinspre lac.

ca
exterio1 ea fiind protejata cu valuri de pamant ~i :;;an\ur[.

an
domne:;;ti din Targovi~te. domnitorul a pus sa se zideasca o casa a
In directa legatura cu nestatornicia ~i nesiguran\a acelor vremuri, dar coconilor, edificiu de plan patrulater ( 17,50 x 17,50 m.) prevazut cu
din ce in ce mai rar, pcntru ca autoritatea centrala era ingrijorata de mani- inalte beciuri boltite. partial incadrate de incaperi de serviciu. Deasupra

St
festarea oricarei forn1e izolate de rezisten\a, secolul al XVIII-lea inregis- beciurilor se aflau incaperile de locuit, despaqite intre elc printr-o sala

’’
treaza unele amenajari defensive, fie din categoria curfilor hoiere:;;ti Iunga: in fatada a existat un foi~r cu scara. solutie devenita curenta atilt
frn1ificate, fie din C~tegoria manastiri]or CU incinte Straj uite de Cut1ine ~i pen~ru re:;;edintele domne:;;ti. cat ~i pentru cele mai multe case de ora:;;. de

u
turnuri, o caracteristica a acestor vrernuri fiind raspandirea caselor de tip asemenea pentru casele \arne~ti din zona de deal.

Du
itr
cula. Vorbind despre cur\ile hoiere:;;ti fortificatc. este util sa observam in anul 1702, Constantin Brancoveanu*' lr1locuia vechile case de la
asemanaiea pana la identitate a solu\iilor defensive adoptate in Tara Roma- Mog~ai cu un autentic palat. construit in intentia de a fi daruit fiului

mi
neasca :;;i In Moldova. De plan patmlater, cu laturi a caror lungime osci-

um
sau $tefan. Asemanarea palatului de la Mogo:;;oaia cu casele de la
leaza in jur de o suta de metri, curtile boiere:;;ti sunt inconjurate cu ziduri Potlogi, terminate cu numai patru ani inainte. este izbitoare. Ca ~i acolo,
de caramida a caror lnal1ime nu depa:;;qte decat in rare cazuri trei rnetri. deasupra beciurilor inalte. boltite cu calote semisferice. se inal\a nivelul

tr
la colturi aflandu-sc turnuri circulare (Gole~ti, jud. Arge~, 1784 - 1807; de locuire, la care se accede din curtea de onoare prin intermediul unui

''D
Pa:;;cani, jud. Ia:;;i, ante 1807; Stolniceni-Praje:;;ti. jud. la:;;i, 1803; Tupila\i, foi~r cu scara monumentala. Pe fa\ada opusa cuqii, orientata spre lac, se
jud. Neam\, ante 1800; Guge~ti, jud. Vaslui, ante 1819 ). 0 mentiune

u
afla o loggia.
speciala se cuvine curtii din Tatare:;;tii de Sus (jud. Teleorman) recon- Diferenta fa~ de Potlogi consta nu numai in dimensiunile mai mari
struita In a doua jumatate a secolului al XVIll-lea (ante 1798). De plan
a ale palatului, cat mai ales in abundenta decoratiei sculptate, d:cor.a\ic

St
ec
patrulater regulat, cu laturi lungi de 60 metri, ea prezinta ziduri, a caror hranita de formele stilistice ale Rena~tri tar?ii ~i ale barocului. P1esa
lnaltime ajunge la 7 rnetri, ~i turnuri de colt. In axa laturii vestice se afla cea mai reprezentativa a intregului palat este loggia. cu ale sale arcade
un turn de poarta, iar laturii de rasarit ii este alaturata o a doua incinta

an
trilobate sprijinite pc coloane. cu decor in torsada 5i capiteluri.compozite,
t

tern1inata poligonal, in interiorul careia se afla biserica-paraclis. De~i

io

cu balustrada traforata. Asemanarea loggiei de la Mog~ai cu unele

pastrata in stare de ruina, cm1ea fo11ificata de la TaH'lre~ti de Sus impre-
loggii de pal::ite venetiene ~i dalrnatine a fost observat~ dernult 7.i ea s~
sioneaza :;;i azi prin rigoan:a compozitionala :;;i prin amploarea propor-
l

il
explica prin orientarea catre cultura italiana a cartmanlor epoc11. ca :;;1
ib

tiilor
' , ea constituind unul dintre documentele tarzii, dar semnificative, ale prin folosirea unor pietrari de origine da!mata. . ..
arhitecturii cu caracter feudal. Incinte intru totul asemanatoare de plan
Dar. a:;;a cum s-a \ azut la capitolul precedent. 1deea logg1e1 nu este

oa
B

patrulater cu turnuri circulare de colt - prezinta ~i unele a~ezmint

noua In Tara Romaneasca. Inca din vremea Jui Matei Basarab, unele
monastice datand din secolul al XVTIT-lea. Un ansamblu redutabil este
constructii erau lnzestrate cu galerii arcate de tip loggie, galerii a caror
eel de la manastirea Mera (jud. Vrancea) intemeiata de domnitorul
aparitie .se explica pe fondul unei cornplexe cvolutii a, arhilectu~

e’
Antioh Cantemir (1706, terminata in 1735). alaturi de care se cuvinc a fi
autohtone. cu fire:;;ti sugestii renascentiste ~i chiar otomane. In epoca Im
amintita miinastirea Rachitoasa (jud. Bacau) datiind dio 1738.
,,.,, Constantin Branc•weanu. udatft cu interventia decoratiei sculptate, loggia

’
/,J
.'".

*1 Tereza Sinigalia, L'archi1cc1ure de l'epoque «Brancm•ane». Rec~ptaf P

des inf/uel!ces de lu Venerie, in volumul Italia e Romanw. Due popolt e due

Arhitectura ~ivta storie"c1 c011frontu !secc. XIV-XV/JI), Firenze, 1998. p. 205-225 (TS). Palatul Mogo!joaia. foi~rul.

Primele monumente civile cu vaioare de referinta pentru inceputul

Palatul Afogo!joaia, planul etqjului.
secolului al XVIII-lea apartin initiativei domnitorului Constantin
Brancoveanu. in anul 1701, dupa ce terminase reconstruqia cuqii 325
324

dobande$te o noua intati$are, in deplina concordama cu orientarile
italienizante ale culturii romanqti de atunci.
Deosebit de semnificativ pentru compozitia palatulni este ~i foi~rul
intrarii principale: arcade trilobate cu coloane de piatra. capiteluri
compozite ~i balustrade traforate trimit -- ca ~i in cazul loggiei -- la
Bi
modele italicnizante. dar bolta pe trompe decorata prin pictare in fresca
cu cartu~e florale de obar~ie otornana ne reamintqte caractt:rul eclectic
al epocii. De altfel. atat fatadele, cat ~i incaperile palatului fusesera
bl
impodobite cu motive florale executate in stuc marunt de ohaqie orien-
tala, ceea ce nu a exclus posibilitatea cape bolta uneia din lncaperile de
io
receptie de la etaj sa fie pictata o mare compozitie care reprezenta
calatoria lui Constantin Brancoveanu la Edirne unde, In anul 1703, s-a
1ntalnit cu sultanul. In pofida unei atilt de abundenle ~i eclectice deco-
te
ratii, palatul de la l'v1ogo$oaia impune prin formele sale echilibrate $i
armonioase, prin chiritatea compozi(iei arhitectonice, admirabil pusa in
valoare de cadrul ambiant, care la origine avea. ca $i acum, in pofida
ca
nurneroaselor transformari ulterioare, o evidenta expresie renascentista.
Palantl Mogo}·oaia. loggia. De~i ruinat palatnl de la Doice$li (jud. Dambovi\a), construit de
Constantin Brfmcoveanu 1n anul 1706. permite identificarea acelora$i
St
’’
principii de compozitie arhitectonica $i decorati\'a pe care domnitorul
le-a aplicat cu cnnsecventa la toate re$edinfele lui, inclusiv la palatul de
u
la Sambata. in sudul Transilvaniei, unde sc afla $i o irnportantil. ctitorie a
Du
familiei sale.
itr
In pofida interventiilor eclectismului romantic din secolul al
mi
XIX-lea, palatul episcopal din Buzau pastreaza indestulatoare elemente
um
originale pentru a fi considerat printre cele mai reprezentative vestigii ale
arhitecturii rezidentiale brancovene$ti. Deasupra unei pivnite monu-
Bu:!l'iu. pa/awl episcopal, fi:ifada esticd.
tr
mentale, cu opt cupole semisforice sustinute de coloane de piatra, se
''D
lnalta nivelul de locuire. in fatada rasariteana se afla un foi:;;or cu arcade
la care accede o scara exterioarii, compozifie atat de caracteristica
u
arhitecturii autohtone( 1).
Alte notabile construqii care au fructificat exemplele palatelor
a dreptunghiular (supra fa ta ocupatii oscileaza intre 40 I 00 mp) se inalta
brancovenqli - cu pastrarea fidela a principiilor de planirnetrie, com-
ec
pozitie spatiala $i decoratie - sunt casa egumeneasca a manastirii
Dintr-un Lemn ijud. Valcea), datand din anii 1714 -- l 716. $i casa
dornneasca a manastirii Vacare:;;ti* 1 (Bucure$ti) construita de domnitorul
t
io
Nicolae Mavrocordat, in anii 1716 - 1722. Recunoa$tem in acest feno-
men de repetitie statornicirea unei ambiante c11 personalitatc stilistica
l
bine definita $i nu va surprinde daca, de aici incolo. tipul de casa cu
ib
cerdac $i galerie deschisa - elemente evenrual realizate din lenrn - se va
lntalni tot mai des. Amintim In acest sens casa Dumitrache Ghica din
B
Bucure$ti (disparuta). conacul din Budeasa (jud. Arge$, 1746). conacul
din Filipe$tii de Tiirg, conacul din Trifqti ijud. Nearn!), uncle case din
Targovi$te (casa Angela Georgescu, casa Cretulescu, casa Topliceanu.
etc.), de asemenea, la propoqii mai mici, mai multe case din cai1ierul
nordic al ora$ului Suceava, casa Goilav din Bot0$&1~- case din Bucure$ti
(str. Mircea Yoda 51 ;;;i calea Serban Yoda 33, etc:).
Un exemplar deosebit de pretios este cas~ Hagi Prodan din Ploie~t,
fericita sinteza dintre tipul de casa tar~esc inaltii $i prograrnul
dezvoltat al unei rqedin1e. De obsGrvar ci'i la aceasta casa, pe latura
opusa cerdacului, se afla o lncapere' poligonala cu cinci laturi $i patru
Ploie.)·ti, casa Hagi Prodan,
detaliu de tavan. 1
* Maniistirea a fost demolatii in anul J 985 (TS).
326
ferestre, care iese in avancorp. Comparabila pana la un punct cu loggia,
aceasta incapere este in fapt o piesa de obar$ie orientala. a;;;a numitul
sacnasiu destinat orelor de siesta $i taifas. cand, tolani(i pe sofale $i
perne. stapanii casei sorbeau aici caf~u $i gustau dulceturile. Ecourile
stilului de viata oriental se recuposc $i in decoratia tavanului de lemn al
incaperii principale, decora~i-nst din scandurele $i $ipci profilate,
alcatuind o complicata compozitie stelara. La raspandirea fonnelor ;;;i
elementelor decorative ,ct,¢ 'C1bfrr$ie otornana au contribuit, in secolul al
XVIII-lea. echipele det:'me$teri aromani care, beneficiind de statute
speciale ;;i de proteciia Sublimei Porti. circulau pretutindeni in spatiul
balcanic. raspandind, odata cu solutiile constructive $i decorative, o
morfologie comuna de origine turceasca.
Ce! mai puternic ecou al arhitecturii de moda stambuliota in pra
noastra a fast inregistrat odata cu construirea cuqii Jui Grigore Ghica II
''
( 1726 - 1733), la la$L Janga manastirea Balica. Descriind mareata rqe-
ae
dinta domneasca. cronicarul Ion Neculce remarca asemanarea cu casele
de la Tarigrad, de unde au fost adu~i mqterii, spunand ca s-au facut o
frumoasa griidina. havuzuri $i chio~ur. el~tu. baie turceasca ~i
ilo
acareturi. Poarta era strajuita de un turn inalt. cu ceasornic. iar in fata ei
se afla o fiintana. Puternic impresionati de farmecul acestei cuqi pe care
an
au numit-o ,,Frumoasa"'. iqenii vor prelua multe din elementele deco-
rative vazute aici pentru impodobirea altor edificii. laice $i religioase, din
deceniile urmatoare.
in a doua jumatate a secolului al XVIll-lea nu s-a mai construit decat
o singura re$edinta domneasca reprezentativa. a$a-numita Curte Noua
din Bucurqti, zidita de Alexandru lpsilante ( l 775 - 1776). Aceasta re;;e-
dinta. ce fusese prevazuta cu trei foi~are $i patru scari. a dizut prada
incendiului din 25 decembrie 1789 (de atunci denumirea Curtea Arsa).
fiind distrusa apoi de un alt incendiu in 1813.
Un tip de constructie foarte caracteristic secolului al XVIll-lea este O 1 5m
casa fortificata, cu aspect de turn. de unde denumirea de cula (in limba
Ploie:jfi, casa Hag i Prodan. plan
turca cule=turnPl.
Rflspandite mai ales in Oltenia. dar ~i in Muntenia de vest, culele
prezinta. dincolo de inerentele varia\ii formale. o surprinzatoare unitate a
solu[iilor planimetrice ~i de elevatie. Deasupra unui plan patrat sau
doua-trei uiveluri. mai rar patru. parterul (de:-.eori boitit in semicilindru
St
cu sau fara arce dublouri. alteori tavanit cu grinzi putemicc) era folosit ca
beci, deasupra sa aflandu-se incaperile de locuil. Zidurile groase, ferestrele
an
mici ale incaperilor. dar. m::ii ales. ingustele ferestre de tragere asigurau
acestor Jocuinte caracterul de adapost fortifical pentru a face fata cetelor
razlete de achmgii sau de haiduci. In contrast cu toak aceste amenajari
il
defensive. ultimul nivel prezinta intotcleauna un spa\ios foi$or cu arcade
pe coloane de caramida. uneori cu stalpi de lemn.
oa
Aceste foi$oare. care confera culelor o particulara originalitate In
raport cu turnurile-locuinta existente In Balcani sau In restul Europei.
reprezinta o adaptare a foi$oarelor ~i loggiilor brancovene$ti, potrivita cu
e’
gustul me$terilor de tara indelung familiarizati cu prispele $i cerclacele
taranqti. Printre cele mai reprezentative cule. pot fi considerate acelea
din Maldarqti (jud. Valcea). ~iacu, Gro~ea. Cm1i$oara Uud. Gmj),
’
Cemate$ti, Brabova. Almaj (jud. Dolj ), Racovi\a. Retevoiqti. Campu
Mare (jud. Arge~). in directa legatura cu arhitectura culelor. de la care au
Juat elementele de fortificare, dar pastrami fonnele obi~nute ale unei Mildre,~t (Jud. Vlilcea), rnla Greceanu.
327

case cu doua niveluri, se cer amintite numeroase case de tara caracte-
ristice acestei epoci: casa cula din Zatreni (jud. Valcea), casa-cula
construita de Tudor Vladimirescu in Cerneti-Piatra Alba (jud. Mehc-
<linti). casa-culii Istrate ( Cerne\i, jud. Mehedinti). casa-culii Cutui din
Bro5teni (jud. Mehedinti). casa-cula <le la Glogova (jud. Mehedinti). Este
forma dreptunghiulara alungita, avand in extremitati doua anp1. in
inahime, cladirea se desfa;;oara pe patru niveluri: deasupra unei uria;;e
pivnite, boltita in semieilindru pe dublourL se afla un parter cu fafada
decorata in rustica ;;i douii etaje, ;primuL destinat receptiilor, fiind
inzestrat cu sali de onoare, cu ·o bogata decoratie pictata sau stucata, eel
de al doilea. cu incaperi prevazute pentru locuire. La fatada. etajul I este
bine marcat prin ancadramentele ferestrelor. In general, fatadele bene-
ficiaza de o ordonanta ,c!ecorativa echilibrata. ritmul pila~tro plati ~i al
ancadramentelor de fet~sra

Bi
cu frontoane triunghiulare la etajul I ;;i cu
interesant de observat ca foi5orul de tip cula, prevazut cu elemente de rame dreptunghiulare simple la etajul II - alcatuind o compozitie a carei
fortificare, a fost uneori adoptat ~i pentru construqiile de biserici, ca in bogatie decorativa este temperata cu rafinament.

bl
cazul hisericii din Preajba (jud. Dolj ), construita In anii 1778 - 1779. 0 compozitie planimetrica mai complexa prezinta palatul. fost
In teritoriilc de la nordul Carpa\ilor, ciizute sub stapanirea coroanei Banffy, din Cluj-Napoca (azi sediul Muzeului de A1ia) construit, in anii
habsburgice, em introdus, ca arhitecturii oficiala, barocul in varianta sa 1774 - 1785, de Johann Eberhardt Blaumann. arhitect ~i sculptor, de ori-

''
io
austriacii, ceea ce nu exclude uncle ecouri mai indepartate de expresie gine wli1iembergezii, stabilit la Sibiu.

ae
stilistica franceza. Desfa~urt pe un plan patrulater. cu o vasta curte interioarii. acest

te
Eliberatii de grija autoapiiriirii, protejata fiind de autoritatea impe- palat are pe laturile de vest ~i est ganguri boltite (care permiteau accesul

ilo
riala, inalta nobilime renunta cu totul la intarirea castelelor cu elemente trasurilor). iar in jurul curtii o dubla galerie perimetrala. cu arcade ~i
de fortificatie, prefr:rand re~d inte 1ibere. in conj urate de pareuri vaste, stalpi de caramida la parter ~i coloane la etaj. fa\ada principalii, orientatii
Oradea. palarul episcopal. a::.i Mic::.e11!

ca
decorate, dupii gustul baroc, cu statui ~i fantani. Amin1 irea vechilor cas- spre piata centrala a ora~uli, este accentuata in zona centrala de un mic

an
Tilrii Cri,rnrilor. ji:i{adri .yi plan.
te le se rnai reunoa~k la re~dintl de la Bahnea ~i Ozd (ambele in avancorp, care giizduie;;te intrarea la parter, iar la etaj are o galerie
$iacu (jud. Gorj), cu/a. jud. Mure~), eonstruqii eompaete de plan patrulater cu patru turnuri de deschisa pc coloane de piatra. Incaperile de la paiier, mai toate boltite in

St
colt care au un caraeter strict decorativ, pentru ca interiorul !or este in semicilindru cu penetratii. erau destinate serviciilor, in timp cc etajuL

’’
intregime adaptat nevoilor de locuire. Plastica decorativa a fatadelor este care constituie re~dinta nobiliara propriu-zisa. avea incaperi tavanite.
inea austera. absorbind cu timiditate elementele barocului In fonne sim- Decorul fatadei principale este organizat cu o vadita preocupare pentru

u
plificate :;;i provincializate. Observatia este, de asemenea. valabila pentru ritmul general al compozitiei: parteruL tratat in rustica plata. este arti-

Du
noul corp adiiugat curiei din Varghi:;; (jud. Covasna, 1723) sau pentru culat cu lesene care alcatuiesc un fel de soclu inalt pentru pila~tr

itr
castelnl de la Gurgu (jud. Mure:;;). etajului I~ intre etaje a fost trasat un profil continuu, deasupra caruia, la

mi
Cea mai timpuric: realizare maturii a arhitecturii civile de stil baroc foi~r, se afla o balustrada de piatra. element functional dar ~i decorativ,

um
din Transilvania pare sa fi fost curia din satul Coplean (jud. Clujj, iar deasupra comi~e existii un atic decorat cu statui ~i vase omamentale
inceputa in anul 1725. De plan patrulater, cu doua niveluri, cliidirea este din piatra. Urmand exemplul palatului Banffy. interpretat In forme mai

tr
prevazuta in fatada cu o scara de onoare protejata de un avaneorp cu modeste si la dimensiuni mai mici. in ora~ul Cluj-Napoca au fost

''D
coloane. construite. casa Mikes (1790) ~i palatul Teleki (1790 - 1795 ). acest din
Fatadele parterului sunt ritmate de lesene tratate in rustiea, in timp ee urma edificiu fiind opera arhitectului c:lujean Joseph Leder.

u
etajul prezinta, in prelungirea lesenelor de la parter, o eleganta pilas- ca in anii 1778 1785 se construia la Sibiu. dupa planurile arhitectului
traturii. Capitelurile pila:;;trilor ca :;;i timpanele ancadramentelor de fr:reas- Anton Eckhart Maiiinelli, palatul Brukenthal.
Ozd (jud. Mure~). castelul.

tra dispun de o bogata decoratie cu scoici, frunze de aeant etc., intr-o
interpretare de cautata eleganfa, in care se recunosc ecouri ale roco-
te
coului, explicabile in situatia in care decorul fa\adelor a fost terminat
St
Desfii5urat pe un plan patrulater. cu o curle interioara de onoare din
care, printr-un pasaj boltit, se ajunge intr-o a doua curte de serviciu,
palatul Brukenthal are douii niveluri de loeuire deasupra parterului. ale

an
abia in a doua jumiitate a secolului al XVI!f-lea. ciirui inciiperi boltite erau destinate serviciilor auxiliare ale re:;;edintei.
io

0 constructic compacta prezinta ~i curia de la R:lscruci (jud. Cluj), Fatada este caracterizata prin absenta unui volum dominant cores-
dar catre mijlocul secolului al XVIII-lea au fost tot mai mult preferate pu~zator intrarii principale: parterul este decorat in rustica cu lesene
l

il
re:;;edinfele cu compozitie desfa~urt,
ib

fie avand forma unui dreptunghi puternic articulate, tot in rustica fiind tratate extremitiitile fatadei pana la
alungit, cu un puternic accent central, ca la castelul din Jibou (jud. Sal£~j) corni~e. Portalul intrarii in marele pasaj boltit are o compozitie robustii.

oa
sau ca la castelul din ~inea
B

(jud. Murq), fie avand un plan in forrna de tipic baroca. mai lin~ta tou~i $i mai putin solemna decal portalul de
,,U" c:a la Sanpaul (jud. Mure:;;, 1745 - 1760), Gome;;ti (jud. Mure:;;, trecere spre curtea a doua. decorat cu atlanti :;;i vase ornamentale de
1772 - 1778), Oradea (palatul episcopal, 1762 - 1770).
piatra.

e’
Castelul din Gorne$ti, atribuit verosimil arhitectului Andreas Cele doua etaje sunt ritmate in fatada de pila;;tri in regim colosaL
Mayerhoffer, originar din Salzburg, are o compoziiie,echilibrata, cu un care asigura un plus de unitate compozitiei, la a ciirei expresie barocii
volum proeminent in fatada principala, cu atenta agjtulare a elementelor

’
participa atat ancadramentele ferestrelor cat $i corni~a- agrementata cu
decorative, cu rustica aplatizata la parter ;;i pretioase ancadramente de stil frize de ghirlande sculptate. Acoperi:;;ul inalt cu douii frangeri, este
baroc la ferestre. Parcul inconjuriitor, plantat cu arbori de esente variate previizut cu lucame. cu ancadramentc de piatra, care participa la Cluj-Napoca. palatul Ban/fr. az.i M11z.e11/
~i populat cu statui alegorice, participa la e9m,pozitia de expresie baroca dispozitia deeorativa a intregii fatade. Mai multe incaperi pastreazii de Artci. fatadci 5i plan.
a castelului, observaria fiind valabila ;;i pentru celelahe re;;edin1e de
reprezentare construite in aceasta perioada.

Gornqti (Jud. Mure~). palatul.

Palatul din Oradea, planuit ca sediu episcopal de arhitectul Franz
Anton Hillebrand, este un edificiu de mari propoqii, corpul principal, de
329
328
 Bucurqli. Hanul lui Ma1111c.
vedere din curtea interioarii.

,i rnmpozitii echi-

• 1 ., , cu stucra barnc !a clasicism.

. el' impodn.11\C . . . 1· . .
, orioinak ~1 tavan c _ · . . l e•·..: mai rnic1 c 1rnens1u111 le
tapete 1e e: . . . t" " .,,1 t aze' l 1c l . o ,
.b .. t care nermit 1dent1 ic,u~. . .. t.... 1JUd. Harn.Ima. 1728 -- 17-1-61.
h ra e.
· Dintre re~dint\
t
cu at · il c:
fotec\\.lld 1 •
(_!li_d Bistna-1,J~d.
- .
cca 176 ),
·
0

Bi
. · )e·· acdea dm Cn,,tur\. Sarnbata de Jos ~1 /\vng (Jud. S1bw,
ammttrn 1- ' 6(\" . . . . .
Liva . -d a (.\Lid · Salll Mare, 1 7·~ ~cb1Iru com11oz1t1llflal · csk castelul dm
Hodod (.Jud. Satu Mare, 1~ -· 1776. dup~ planu~ik lui Josef Li~zrna.

bl
_ 1770). De U\'lra\la. lntran.:a pnnc1pala este prcedat~ de un
1760
Hodod constri1,:~e proteja trasurile. pe latura ,1pusa afindu~se

''
io
·t 't -' n: ck forma ovaiiL partial scos in avancorp catre spafrnl
ar\11 ec 01 1 . . . . · _ · . . .

ae
· _ .a1nllu1. P1lastratura s1 lerestrele {prevazute cu rn1c1 t1mpane
ornc · · , .
p ::il·· e) com pun un echilibrat aparat ornamental al fatadc1.

te
.7~sf3urate 0 10m

ilo
pe rnai multc decenii. in cursul secolului al XVlll-lea accste tipuri de hambare par sa se fi inspirat hanurile din Moldova, a
,Jot fi urmarite irnportantele lucrari de dezvollare in stil baroc a marelui caror distributie, de-a lungul principalelor drumuri, se cere considerata in

ca
Si/Jiu. Pula111l Br11kenthal. jc11ada. castei de !a Bontida (jud. Cluj) caruia i-a fost ad::'rngat pe una din Jaturi un \egatura cu marele efort de reorganizare a transporturilor ~i po$telor. Sub

an
vast corp in forma de U. incadrat cu grajduri ~i locuinte pentru sluj itori. marele acoperi~ al hanului i~ gaseau adapost atat carele cat ;;i rnarfurile
prevazute cu terase ale caror balustrade erau impodobite cu numeroase depozitate. de asemenea se aflau camere pentru oaspe\i. Han~irle .d~ I~
statui de piatra executate de sculptorul clujean Johann Nachtigal ( 1748 -

St
Dragu~eni, Gura Orbicului, Balne~ti. Ruginoasa, $erb~u. Carhgt.

’’
l 753). Intrarea monumentala in aceastii incinta baroca a fost realizata. Tupilati (chiar daca uneori au fost afectate de refaceri ~i transformari) ..........,..i;.illll-................
prin 1780. de catre arhitectul Johann Eberhardt nlaumann, caruia ii sunt ilustreaza In mod concludent acest proces, dernonstrand totodata perfecta Tupila(i (jud. Neam{). Hwwl Anrn/ei.

u
atribuite ~i unele interventii in organizarea interioara a spa\iilor din lor concordanta cu fonnele marilor harnbare din Transilvania< 3 l. secfi1111e ~i plan.

Du
vechiul castel. in Tara Romaneasca au fost preferate hanurile cu larga curte interioara.

itr
Alaturi de marile rqedinte urbane sau rurale se cer amintite in jurul' careia se in~ra camerele cu oaspefi. grajdurile ~i depozitele. Cel
numeroasele curii ale caror forme amintesc adeseori conacele din Tara m~i

mi
reprezentativ han din aceasta categorie. de altfel singurul ca:e s-a

um
Romaneasca ~i din Moldova. Astfel, curia din Tioltiur (jud. Cluj), con- pastrat, este hanul Manuc din Bucre~ti construit, in anul 1808, cu mcor~
struita de rne~tul pietrnr David Sipos, era prevazuta cu un cerdac cu porarea unei clactiri care apartinuse Curtii Vechi invecinate. De_ man

tr
scara. o compozi\ie asemanatoare prezentand ~i curia din satul Santimbru dimensiuni. cu patru aripi care inchid curtea interioara. avand pe hecare

''D
(jud. Harghita). latura pivnite ~i carnari inalte. deasupra carora se ridica doua etaje cu
Urmand exemplul inaltei nobilimi, locuitorii bogati ai ora~el au camere precedate de galerii cu arcade pe stalpi de Jemn, hanul Manuc

u
.. construit ~ r:o~
in cursul secolului al XVIII-lea numeroase locuinte ale caror este un exernplu intarziat. dar nu mai putin reprezentativ. de confluenta
r formc arhitectonice ~i decorative vadesc preocuparea pentru asimilan.:a
Bon(ida (jud. Cft(j ), poarta castelului. gramaticii haroce.
a cu formele arhitecturii otornane, pe care imperiul Sublimei Poqi reu~is

St
.., ·4tqf--1> .·UJ
ec
sa le impuna in toata Peninsula Balcanica. ~
Numeroase case cu fatade baroee au fost construite In Cluj. Bra~ov, Si- Tinand seama de mcn(iunile documentare. se poate spunc ca unul ,J
biu (casa cu cariatide, l 786), Targu Mure~ (casa Tholdalagy, 1759-- 1772, dintr~ programele arhitectonice de larga raspfmdire in secoiul al

u
an
t

frumos exemplu de interpretare simplificata a decoratiei rococo). Ta~nd !-'

XVlII-lea au fost chio:?curile .. de priveala". mici pavilioane aerate con- ~
io

( casa Fischer. 1771 ). In ora~ul Gherla se pastreaza mai rnulte case struite in cadrul curtilor domne~ti ~i boierqti ca Joe de siesta ~i taifas in ;ii
construite intr-un stil baroc simplificat, rusticizat chiar, adaptat posihi- "'·
I

zilele calduroase de vara. Asemenea chio5curi sunt descrisc ~i in cronica w

l

il
litatilor unor pietrari locali (casa cu atlanri $i casa ,.cu turci"'), in
ib

Iui Ion Neculce, ca existand la Ta~L altele au existat la Targovi~te (unul

amhianra romaneasca din Transilvania, arhitectura civila de stil baroc i~ fiind construit de Constantin Briincoveanu in lunca Ialomitei. langa Sm
face prima oara aparifia la construqiile ~colare din Blaj (lmpreuna cu

oa
B

curtea domneasca). dar eel mai pre\ios exemplar care s-a pastrat este
sediul episcopal) ~i la Bra~ov uncle cladirea ~coli ridicata Janga hiserica foi~rul de la manastirea Pantelirnon·l. Bucre~ti. De plan patrulater, cu
Sf. Nicolae din ~chei prezint:l o expresiva adaptare a gramaticii baroce la
laroi arcade pe stalpi de lemn. cu capiteluri compozite. acest foi~r era

e’
gustul local ( 1760). Concludent este in acest sens cerdacul cu scara.
pr;~azut cu o mica incapere octogonala a~ezt pe una d~n _laturi. iar pe
element atat de prezent In arhitectura din intreaga \ar(\,
Jatura opusa se afla o mica fantiina. Fste de observat ca 111 secolul al
Un fenomen reprezentativ pentru arhitectura;fecolului al XVIII-lea XVIII-lea s-au inmu\rit fantanile ornamcntale. unele aviinJ ~i un caracter

’
este raspiindirea unor programe utilitare, cele· n1ai multe caracterizate
edilitar. Cele mai frumoase exemplare, pastratc la Ia~L prezinta fom1e
prin fo1111ele decorative baroce, uneori fiirid men\inute $i solu\ii de
Chio.'jcul din griidina mciniistirii
obar$ie otomana. Ca urmare a dezvoltarii p~ductie agricole, in Transil-
*1 A fost demo lat \mpreuna cu tot ansamblul manastirii ( 1984-1986) (TS). Pantelimon, fatadli. plan .'ji redere.
vania ;;i-au fil.cut apari!ia marile haJ11bare,' construqii de plan dreptun-
ghiular alungit, cu acoperi$Ul In dciua ape. laturile mici, prevazute cu
Gherla, i\Iu::e11/ ora.yenesc.
intrari monumentale pentru accesul carelor. fiind decorate cu pinioane
baroce (hambarele de la Rascruci, Sanpaul. Cisteiul de Mure~). De la 331
330

baroce intr-o interpretare stambuliota: a$a sunt fantanilc care incadreaza
intrarea spitalului Sf Spiridon ( 1765) sau pe cea de la manastirea Golia.
Din ace~i familie. dar mai modeste ca infati;;are, sunt fantanile de la
Gole$ti (jud. Arge:;;).
Bi
bl
Arhitectura religioasa
Am vazut ca secolul al XVII-lea s-a incheiat pentru Tarile Romane
io
sub semnul implinitei infloriri a epocii brancove~ti. al carei apogeu
fusese marcat de maiestuosul ansamblu arhitectonic de la Hurez. Secolul
al XVIII-lea esfe deschis tot de epoca brancoveneasca, dar trehuie remar-
te
cat ca, intr-un interval de numai cativa ani, s-au produs importante muta-
tii in gustui artistic. mutatii de pe urrna carora expresia edificiilor a fost
ca
schimbata, caracteristica fiind in primul rand imbogarirea barocizanta a
aparatului ornamental. Semnalul a fost dat de rnarile ctitorii bucure$kne:
la}·i. rnrnu/ de poarta al spitalului bisericile Sf. loan ,.Grecesc" ( 1703, edificiu distrus in secolul al XIX-lea)
Sf Spiridon .yi ce/e do11/ifa11uini.
St
$i Sf. Gheorghe Nou ( 1703 - 1706 ).
’’
De~i afectata de incendii ~i de cutremure in secolul trecut. transfor-
mata apoi neogotic, biserica SL Gheorghe Nou(4J permite pe baza
u
cercetarii stampelor ~i mai ales pe baza datelor arheologice furnizate in
Du
ultimii ani - restabilirea irnportantei sale in istoria arhitecturii din Tara
itr
Romdneasca. fiind neindoielnic cea mai impm1anta ctitorie ecleziastica a
mi
Jui Constantin Brancoveanu. De plan triconc cu turla pe naos, ea prezinta
um
un pronaos supradimensionat in largime. precedat pe latura vestica de un
spafios pridvor cu coloane de piatra. Asemanarea de ansamblu cu bise-
tr
rica mare de la Hurez este evidenta. fapt lesne explicabiL daca $1im ca
''D
aceea$i echipa a lucrat $i aici, in frunte cu l\1anea, vataful de zidari. cu
Vuca$in Caragea pietrarul $i cu Istrate lemnarul. Noutatea consta in
u
01231.5 10m
faptul ca edificiul bucre~tan a avut pronaosul boltit in cruce cu patru
a
rnari coloane de sprijin in mijloc. coloane ce fusesera abundent decorate
B11c11re.»ti, biserica Sf Gheorghe-Nou,
cu vrejuri vegetate. [.a randul !or, coloanele de piatra ale pridvorului, cu
ec
releveulf(1/adei sudice.
fusuri in torsada $i capiteluri compozite, introduceau in compozi\ia
fatadei un decor exuberant, in care. cu u~rinta, poate fi recunllscuta
t
deschiderea catre moda baroca care stapanea in acea vreme mai tot
io
continentul curopean. Un fast decorativ asemanator caracterizeaza
biserica din Doice$ti (jud. Damboviia), construita in imediata vecinatate
l
ib
a cuqilor brancove~ti. in anul 1706. Frumosului pridvor. cu coloane in
torsada ~i arcade trilobate i se alatura, pentru compozitia faradelor. vre-
B
juri $i cartu$e cu motive vegetale pictate in fresc:l.
Un pas mai depar1e a fost racut de biserica manastirii Antim. ctitorie
a mitropolitului carturar Antim Ivireanu, din anii 1713 - 1714. ~i aici
coloanele pridvorului cu baze inflorate $i capiteluri compozite constituie
principalul element de decor al fa!adelor. despre care $1im ca fusesera
tencuite $i pictate cu motive fitomorfe. in spatllt interior, alaturi de
traditionalele picturi murale, se cuvine a fi sem_11alat'a aparitia unei tample
de piatra integral decorata cu motive florale, )a a caror execuiie se pare
ca a participat ctitorul insu;;i. A$adar. in ultimii ani ai domniei lui
Constantin Brancoveanu, biserica manastirii Antim intarea ~i mai mult
preocuparea pentru decoraria sculptata In piatra, decoraiie ale carei
Bucure:;ti. maniistirea Antim.
coloanele chiliilor.
motive prevalent vegetale lasa sa se intrevada confluenta sugestiilor
baroce cu cele de obdr$ie mai larg orientala.
332
De~i construita la cativa ani dupa moartea lui Constantin Branco-
veanu de ditre primul domn fanariot, Nicolae Mavrocordat. manastirea
Vacre~ti*l. inaltata in anii 1716 - 1722. poate fi considerata un adevarat
testament al arhitecturii brancove~ti. in ea fiind cumulate toate marile
experiente ale epocii anteri-Oare(S)_ Biserica mare a manastirii copia
lndeaproape formele bisericii Sf. Gheorghe-Nou, reluand ideea pronao-
sului boltit in cruce. Coloanele de piatra. admirabil conservate. erau
imbracate de jos pal!~ sus intr-o fastuoasa horb0ta decorativa cu vrejuri
vegetale, constiuJ{l~
ele insele. uimitoare capodopere ale cioplitoriei in
piatra. Pridvorul. foarte spatios. avea arcade trilobate ;;i coloane de piatra
ale caror baze inalte erau decorate cu cartu$e vegetale, fusurile erau infa-
;;urate in vrejuri la paitea inferioara. iar capitelurile erau de tip corintic.
Interpretand arhitectura bisericii episcopale de la Arge$. pridvorul era
suprainaltat de doua turle ;;i. tot sub intluenta ctitoriei arge;;ene, fatadele
''
erau impfil!ite in doua registre printr-un brau in torsada decorat cu ghirlande.
ae
Vrejuri vegetale interveneau la decoratia ancadramentelor de tereastra ;;i
la portaluri. intregul decor sculptat, ca ~i eel pictat despre care va fi
ilo
vorba. purtand pecetea gustului pentru podoaba inflorita $i abundenta.
Vorbind despre manastirea Vacare$ti. este timpul sa spunem ca ea
constituia eel mai mare ansamblu monastic al secolului, oferind, atilt
an
prin program. cat ~i prin compozitie, 0 fidela interpretare a manastirii
Hurez**). Cumu!and funqiunile de manastire $i de re$edinta domneasca.
ea avea o vasta incinta dreptunghiulara, in centrul careia se inalta
putemicul volum al bisericii mari. in colfurile rasaritene se atla casa
domneasca copie in mic a palatului Mogo;;oaia - ~i, respectiv. casa egu-
meneasca, iar colturile de apus erau marcate de formele identice ale
bucatariei $i brutariei. Pe centrul laturii apusene era situat tumul de
poarta incadrat de doua corpuri de chilii. Ulterior, in vremea Jui Con-
stantin Mavrocordat ( 1729), pe mijlocul laturii rasaritene a fost zidit un
paraclis, iar intre cele doua case de re~dinta a fost construita o galerie
etajata. cu arcade pe coloane de caramida. Alte ansambluri manastirqti
de notabila importanta au fost construite la Antim (Bucure;;ti), Mera
(jud. Vrancea), Aninoasa (jud. Arge$). Berislave$ti, ~erbanti (jud. Val-
cea), Rachitoasa (jud. Bacau) etc.
in directa Iegatura cu prestigiul de care s-a bucurat arhitectura epocii Bucre~ti. mdniistirea Vi.1cl'n!~f biserin,
brilncovenqti. se cer a fi explicate numeroase monumente construite la mare. f(1fada vestica .~·i pion general.
St
sud, la rasarit $i la nord de Carpa\i. uneori cu participarea evidenta a unor
me$teri veniti din Tara Romaneasca. In Moldova. biserica manastirii
Mera (jud. Vrancea)<6J. inaltata in anul 1706 de ctomnitorul Antioh Can-
an
temir. dqi mai aminte$te de formele Dragomirnei. face sensibila - prin
tratarea pridvorului ~i a decorului fatadelor - influenta munteneasca pe
care o recunoa~tm $i la hiserica Precista din Foqani ( l 709 - 1716 ), la
il
biserica fostei manastiri Fastaci (jud. Vaslui) ctitorita in anul 1721. de
asemenea la biserica Sf. !lie din la$i (catre 1740). 0 curioasa iradiere a
oa
arhitecturii din Tara Romaneasca s-a produs la biserica din Ili~qt
( jud. Sucem·a). construita in 1714. cu preluarea stanga<:e. dar expresiva. a
celor doua turle de pe pronaos. dupa modelul bisericii manastirii Dealu.
e’
*' La dernolarea miinastirii o mica pane din frescele interioare a fost preleva-
’
ta O?i se atlii acum la Academia de Arta din Bucre~ti: piirti din pietriiria sculptatii
au fost depozitate in cu11ca palatului briincovenesc de la Mog~ai (TS).
**' Mihai Ispir, .,Acade111is111" Ji .. Industrie artist1cii" in arhitectura de
tradifie brc111covencascii. in SCIA. 1996, p. 37-46 (TS). Biserica mcinastirii Mera.
333
 catre arhitectura oficiala austriaca $i impus in mod organizat in primul
rand prin intermediul bisericilor iezuite construite intr-o rapida cam-
panie, in mai toate ora~el impo11ante: la Cluj ( 1718 - 1714 ), la Bra~o-v
(1718). la Sibiu (1725), la TargtvMue~ (1728-1750). etc. Biserica
In Transilvania, alaturi de biserica manastirii Sarnbata de Sus, construita
iezuitilor din Cluj prezinta o -arhitectura sobra. elaborata cu ingrijire.
chiar de catre Constantin Brancoveanu, se cer a fi amintite bisericile din
Fatada vestica este dominatfl de doua turnuri masive, intre care se afla un
Copacei ljud. Bra$ov), cu ancadramente de piatra, cu vrejuri veg-etale, fronton lnalt incadrat de wi1ute.
Geoagiu de Sus (jud. Alba), ca ;;i biserica .. din Maieri", din Alba lulia,
toate avand fatadele decorate cu elemente munte~i. ..
De remarcat ca elt,¥11(fotele
, de coronament se deta~zi abia deasupra

BBii
corni$ei. pentru ca,. <§t1b corni$e. compozitia fatadei este relativ unitarii.
In Tara Romaneasca, unde, in mo<l firesc, mo~tenira arhitecturii chiar daca muchiile turnurilor sunt puse in valoare de pila~tr inal\i. cu
brancov~e$ti a fost receptata cu mai rnulta in\elegere, zeci de mom1-
Olane~'fi (jud. Vttlcea), hiserica
comi~e proprii. lnterioruL de tip bazilical cu tribune laterale. ofera o

bbll
mente ecleziastice construite in cursul secolului al XVIII-lea se caracte- Sf Nicofae.
gradata succesiune de planuri ~i de efecte scenografice, la care participa
rizeaza atat prin preluarea ~i interpretarea formelor devenite tradi\ionale,
pilastratura variata, parapetele cu traseu ondulat ale tribunelor, cochiliile
cat ~i prin intensa folosire a aparatului decorativ elaborat in timpul lui
;;i ghirlandele, totul elahorat potrivit gramaticii decorative baroce.

iioo

''
Constantin Brancoveanu. Deosebit de reprezentati ve ~i \ aloroase sunL in O arhitectura baroca mai pretenrioasa prezintii catedrala romano-cato-

ae
acest sens. bisericile bucure$tene: Cre\ulescu ( l 720 - 1722 ). Stavropoleos 1ica din Timi$oara, construitii in anii 1736 - 1754 ~i atribuitii, fara nici un
( 1724 - 1728) al carei pridvor cu coloane in fl orate ;;i balustrada traforata

ttee
temei documentar, marelui arhitect Emmanuel Fischer von Erlach. Bise-
pare sa fi fost executat de me$teri care au lucrat $i la V acre~ti, Elefierie

ilo
rica timi$oreana este conceputa pe o structura bazilicala cu transformarea
Vechi ( 174 l 1744 ). Olari ( 1752), de asemenea biserica din Brade~ti navelor laterale in capele, partea rasiiriteana fiind inzestrata cu transept ;;i

ccaa
Batrani (jud. Doij, 1751 ), hiserica schitului Balamuci (jud. Ilfov, l 752). cor. Fatada vestica este incadrata de doua turnuri nu prea inalte. intre

an
biserica din Brezoaiele (jud Ilfov. 1715), cu coloane de piatra asemana- care se afla un fronton. strapuns de o fereastra, care asigura coronamen-
toare cu cele de la Doicc;;ti, ca ~i biserica schitului Berislave:;;ti (jud. Val- tului o expresie unitara ~i echilibrata. Modenatura fatadelor este variati'i
Bucurq'fi, bi.~erca Cre{1ilescu. cea. 1753 - 1754 ). constand din pila$tri. corni$e. ancadramente de ferestre cu frontoane tri-

St
’’’’
fa(ada vestica. S-a afirnrnt mai sus ca secolui al XVIII-lea este caractcrizat, printre unghiulare sau in segment de cerc. Pe ansarnblu. compozitia fatadelor.
altele, de o adevarata explozie a initiativelor ctiore~ din paturile mici de;;i bogatii., este echilibrata. fora acele efecte discursive care caracteri-
~i mij locii, ca simptom al unui puternic ~i ireversibil fenomen de eman-

u
zeaza adesea arhitectura barocii. Intrarea principala este protejatii de un

DDuu
cipare socials Zeci ~i zeci de biserici construite de ob$tile sate~i, de mic edicul care introduce in sobra articulare de volume un accent

itr
breslele negustore:;;ti sau de micii boierna$i de tara i lustreaza, tara echi- pitoresc. diminuand din monumentalitate.
voc. ambitia afirmarii. De~i eel mai adesea se porne~t de la modele

mmii
Construitii. in anii 1750 -1779. dupa planurile ~i sub conducerea
brancove~$ti,

um
rne$terii de tara imprima ctitoriilor zidite de ei o expresie arhitectului vienez Franz Anton Hillebrand. catedrala romano-catolica
de frusta vigoare, ca in cazul bisericii manastirii Aninoasa (jud. Arge$. din Oradea este o bazilica de mari propoqii. cu trei nave $i transept, cu

ttrr
1722 - J 729), bisericii fostei manastiri Tezlui (jud. Dolj, 1753 ), bisericii tribune re latura vestica ;;i deasupra navelor laterale. Fatada vestica este Cluj-Napoca. biserica.fi>s1ei mdncls1iri
Sfinfii Voievozi din Almaj (jud. Dolj, l 787 - 17&9), bisericii Sf Nicolae

''D
incadrata de doua turn.mi a$ezate piezi;;, ceea ce asigura compozi[iei iezuite. fa{adu resticli.
din Cerneti (jud. Mehedin\i. 1794) sau bisericii Sf. Nicolae Belivaca din volumetrice o dinamica specific baroca. dar modenatura este in general

uu
Craiova ( 1794 ). lini$tita. lasand sa 'se intrevada ( rnai ales in registrul central al fatac!ei
Uneori, procesul de absorbtie In mediul ~arnesc este atiit de vestice) o timpurie contaminare cu arhitectura neoclasica.
ca
puternic, !neat edificiile realizate se afla la limita dintre arhitectura culta

SStt
De frumoase proportii. cu clara $i eleganta ritmare a pilastraturii.
~i cea populara. Din aceasta categoric foe parte bisericile din Mihae~t
biserica armeana din Dumbriiveni (jud. Sibiu) aduce in fata<la noutatea
te

(jud. Valcea, 1756). Sf. Nicolae din Pau~eti-Mgl (jud Valcea, unor ni~e In care se aflii statui de sfintL doua statui atlandu-se $i pc aticul

aann
Bucurqti, biserirn Stavropoleos, 1778), Chicioara (jud. Valcea, 1780), Murga~i (jud. Dolj, 1807 - l 811 ),
dintre cele doua turnuri vestice. suplinind absenta frontonului central.
io

Sfiniii Voievozi din Olane~ti (jud. V alcea, 1820 ). De observat ca toate

vedere dinspre nord-vest. in mcdiul romanesc din Transilvania, arhitectura baroca de obar~ie
aceste monumente sunt previizute cu turn-clopotniFi pe pronaos ~i

iill
austriaca a fost introdusa prin intermediul bisericii unite. a carei re$edintii
l

pridvor. cu coloane de caramida, in decoratia faradelor intervenind atat

ib

episcopala din Blaj a fost !nzestrata cu o catedrala plii.nuita de arhitectul

motivul ciubucului care fo1111eaza arcaturi sau panouri dreptunghiulare.
vienez Anton Eckhardt Martinelli ;;i executatii in anii 1738 -· 1765. De tip
cat ~i un abundent decor pictat la a carui configurarie participa atat teme

ooaa
B

mononavat, biserica din Blaj este boltitii cu calote semisferice dispuse

iconografice cu caracter religios sau chiar profan, cat ~i ornamente de
de-a lungul axei longitudinale, intr-o conceptie care aminte~ arhitectura
inspiratie vegetala.
traditionala ortodoxa.

ee’’
Profund rusticizant ca expresie formala $i decorativa este un grup de
monumente care se caracterizeaza prin preluarea unei tipologii arhai-
f aiada este incadrata de doua turnuri prneminente. intre care se afla
un fronton. Biserica ortodoxa Adormirea Maicii Domnului din Lugoj
zante. Mononavate, fara tur\e, cu pridvoare pf"' coloane robuste de

’’
( l 759 - 1766; 1800 ·- 1806) are tot doua turnuri in fat~ vestica ~i un
caramidii. acestc biserici se caracterizeaza ~ijr1 exuberanta decoratie
inalt fronton central care a fost rezervat icoanei de hrarn. In general. insa.
pictata a faJadelor. Din acest grup fac part~ biserici ca acelea din Pie-
bisericile ortodoxe au preferat variante cu un singur turn pe latura de Tim~·oar. catedrala ro111u110-catolid1.
treni-Cos~ (jud. Valcea, 1700 1701),, n1onument care surprinde prin
vest. ca in cazul catedralei orlodoxe din Oradea ( 1774 - 1780) realizata fafada vesricil.
trip la absida rasariteana, Comanc~Pietr (jud. Viilcea, 1735 -17 36 ),
Sf. Nicolae din Olanqti (jud. Vakea, 1716 -1718), Domne$tii de Sus
Biserica mani'istirii Brancoveanu de la
Sambata de Sus (Jud. Bra.»t>V).
(jud. Arge!;>, l 776 - 1777), Caline!;>ti (jud. V iikea. 1775 ).
intre timp, In Transilvania i$i tacuse apariiia barocul, stil cultivat de 335
334

Oradea, catedrala romano-catolicd,
fa{ada resticci ~·i planul.
Lug(~j. biserica Adormirea
Maicii Domnului.
de arhitectul Iacob Eder, caruia i s-a cerut sa adapteze ftmnele baroce
unui program cultic tipic ortodox, in care scop naosul a fost prevazut cu
mici abside laterale.
lnrudita cu biserica ortodoxa din Oradea, biserica ortodoxa din Beiu$
BBii
( 1784 - I 790) reprezinta forme asernanatoare. cu un plus de mi~care
compozitia fataclei vestice, datorita rotunjirii laturilor catre turn. Bine
ritmate, prin pila~tr care se ridica piinii la corni~e. fatadele dohandesc un
bbll
plus de expresivitate prin abila distributie a ferestrelor cu ancadramcntt-
semicirculare.
Deosebit de semnificativa este rapida adaptare a arhitecturii h;1roce
iioo
la traditiile ~i la exigentele mediului romanesc ortodox. atat prin
impunerea unui program spatial specific, cat ~i prin interpretarea
ttee
simplificata a gramaticii decorative. in foarte multe cazuri. arhikctura
baroca a fost pusa in situatia sa se supuna unor planuri de tip triconc. fie
ca absidele lateralt: s11nt clar exprimate ciitre t:xterior, ca la bisericilt:
ccaa
onodoxe din Prejrner (Jud. Bra~ov, 1769). Darste (Jud. Bra$OV. 1783 ),
Turche$ (Jud. Bra$ov, 1783 ), fie ca absidele laterale sunt mascate de
rezalituri. ca 1:.1 biscrica Pogorarea Sf. Duh din Yaradia (jud. Cura;;-Seve-
rin, 1754 ).
’’’’
Deseori, in fatada vestica se afla un pridvor. ca la Cernatu
(jud. Bra$OV. 1783). Feldioara (jud. Bra~ov. 1788), Sag ljud. Tim~.
DDuu
l 792), Teliu (jud. Bra;;ov. ante 1794). Cristian (jud. Bra$OV. 1795). Cele
mai multe biserici ortodoxe de zid construite cu zecile in Banal, Cri;;ana.
sudul Transil rnniei se caracterizeaza prin procesul de absorb ire a
morfologiei baroce, predominant numeric fiind tipul mononavat cu altar
decro;;at ~i turn-clopotnita pe latura de apus. In mod frecvent, sisternul de
boltire este sectionat in mai multe travee cu bolti .. a vela", dar in sudul
Transilvaniei sunt frecvente ;;i boltirile cu calote semisferice dispuse in
''D
fila. Se poate spune. a;;adar. ca, spre sfar~itul secolului al XVIII-lea,
arhitectura baroca fusese pe deplin integrata mediului romanesc atilt
urban. cat ~i rural. interpretarile locale racand posibila delimitarea unui
grup stilistic propriu.
ca
In Moldova, unde, a~ cum s-a vazut, prima jumatate a secolului al
XVIII-lea se aratase cu precadere receptiva la sugestiile arhitecturii
te
brancovene$ti, incepand cu anul 1761 se constata o brusca deschidere
catre formele arhitecturii baroce.
io
ln acest an se construiau Ia la$i bisericile Sf. Gheorghe, a vechii
Mitropolii. Sfintii Teodori ;;i Talpalari, edificii care, dincolo de variatiile
l
planimetrice ~i spafiale, surprind prin unitatea concepriei decorative de
ib
expresie baroca.
B
De plan triconc (cu absidele laterale mascare de rezalite, la biserica
Sf. Gheorghe), cele trei biserici au pe latura de vest un turn-clopotnita
care, la paner, gazduie$te pridvorul.
La biserica Sfintii Teodori - singura neafectatii. de interventii
ulterioare naosul este suprainal\at de o tur!a al carei sistem de sustinere
folose$te atat arcuri\e diagonale etajate specifis,,:p\oldovene$ti, cat $i o
corola de arcu;;oare amintind solutia de la G9Ha; in pronaos ;;i in pridvor
au fost realizate bolti cu penetratii. . ·
La biserica Sf. Gheorghe, turla de pe- naos $i vechile boltiri s-au
prabu;;it. dar de curand a fost rec~1pat,' din zidaria care ii ascundea,
pridvorul deschis cu masive co\oane de piatra, avand bazele decorate in
relief cu motive \'egetale ;;i mascheroni. iar capitelurile de tip compozit.
Specifica barocului, decuraiia coloanelor pridvorului este in deplina
336
concordanta cu plastica arhitectonica a fatadelor edificiului care recurge,
pe de o parte. la un brau in torsada ce aminte;;te de Dragomima, pe de
alta, la un ritm de pila~tr cu capiteluri bastard-corintice care, impreuna
cu ancadramentele ferestrelor prevazute cu frontoane triunghiulare,
amintesc de fatadele baroce -ale bisericii Golia. in plus. intervin mai
multe tipuri de firide. cu 'margini ondulate care lasa sa se descifreze
gustul pentru cartu;;ele decorative orientale.
Referirea la Otjttit nu este intamplii.toare. pentru ca modul de
in interpretare a el1~tor baroce. chiar dadi recurge la unele modele din
Moldova - ca Dragomirna ;;i Golia - este vizibil marcat de acea varianta
a barocului care, intre timp. i~ racuse aparitia pe malurile Bosforului, in
acele decenii cand Poarta Otomana facea disperate eforturi de
modernizare ~i europenizare.
Spre deosebire de barocul sever ~i autoritar impus de administratia
''
austriaca in Transilvania, barocul din Moldova este exuberant $i vioi, cu
ae
o remarcabila fantezie in manuirea morfologiei decorative. Celor trei
monumente ie$ene le-au urmat curand altele: biserica Raducanu din
ilo
Targu Ocna (1762), biserica de la Horecea de langa Cernauti ( 1766),
construita de logofatul Cilibiu, caruia i se datoreaza ~i biserica de la
Golaie$ti (jud. la$i, 1774 ), biserica de la Bali.ne~t (jud. Neamt, 1768).
an
biserica Sf. Nicolae din Targu Ocna (1772), biserica din Berzunti Beiu»· (jud. Bihor). biserica ortodoxa.
(jud. Bacau, 1774), biserica din Dolje$ti (jud. Neamt. 1774), biserica din
St
Scoposeni (jud. la;;i, cca 1770) ;;i biserica din Hei-fa (jucl. Boto;;ani, ante
1804).
Toate aceste monumente au comune elementele de plastica monu-
u
mentala, uneori folosite cu economie ca la biserica din Scoposeni -
alteori cu evidenta placere a abundentei - ca la biserica din Golaie$ti. La
itr
acest din urma monument merita sa fie remarcata bogatia decorativa a
mmii
fa\adelor ~i mai ales rnodul de interpretare a frunzi$ului din capitelurile
um
de inspiratie corintica, la care se recunoa$te contaminarea cu modul
otoman de interpretare, un exemplu concludent in acest sens fiind Laleli
ttrr
Djami din Istanbul (1763 ).
in legii.tura cu acest fapt. reammtlm ca fantanile ce impodobesc
uu
intrarile la manastirile ie$ene. datand din anii 1765 - 1766, Spiridonia $i
Golia poarta pecetea aceluia$i baroc de expresie otomana, hotaratoare in
acest sens fiind $i inscriptiile turce$ti. Se poate spune, deci. ca in secolul
SStt
al XVIII-lea arhitectura ecleziastica din Moldova a reu~it o originala
sinteza de plastica monumentala. valorificand cu abilitate mo$tenirea
traditionala in care de mai multa vreme fusesera asimilate elemente
aann
baro~e ~i recurgand totodata la noile sugestii ale barocului. unele
provenind cu siguran\a din Transilvania. dar cele mai rnulte din lumea de
iill
fast ~i de pitoresc a Bosforului.
in paralel cu monumentele pe ale caror fatade moda barocului
a$ternea inflorita sa podoaba, in Moldova au fost construite $i edificii cu
ooaa
infat~re modesta dar deosebit de reprezentative pentru felul in care
me~tri de tara respectau forrnele traditionale. Astfel, biserica
Adorn1irea Maicii Domnului de la Cau~ni, din apropiere de Tighina,
ee’’
construita in anii 1765 1771 se prezinta ca o nava semiingropata,
amintind indeaproape biserica Sf. Nicolae, ctitorita de Vasile Lupu in
’’
localitatea Ch ilia. Contemporana. biserica schitului Cri~cat (1766) este
un mic edificiu mononavat boltit cu calote semisferice dispuse in fila ~i
avand pe Iatura de sud un turn-clopotnita cu pridvor la parter, compozitie Oradea, catedrala ortodox{t .. cu luna ''.
de larga raspandire in arhitectura bisericeasca din intreaga Moldova, mai fa(ada vesticil.
337

la.~i hiserica .~'fin{ Tcodori. vcdere
dinsprr s11d-1·cst, sec{izme .yi plan.
B11c11re.)"ti, hisaica Stavropoleos,
bal11strada pridwmilui.
ales In secolul al XVII-lea. Un turn asernanator are ?i hiserica mtmastirii
Rughi (Ba~,rbi1) dat<tnd din l 777. D;ir aici planul este de tip rriconc iar
faradeJe SUl1t dernrak CU dOUJ randuri de ltriLk alungite amintindu-k pe
cele de la Cla!ma.
Deu~t'bi de expresiv ca rnornm1ent arha1zam c:c,te bi~erca din
Bi
cimitirul de la Succ\ ita (I 7T!. ). construqie de Liil farmec frust. care in
mod surprinzatur reia fonne specifice pentru secolcle XV - XVI difl
bl
l'v1nldova, cu f'ulosirea contraforturiklr $i riguroasa cumpartirncntare ::1
interiorului. c1\'{ind i11ti.:qrnsa u camera a rn•m11intdur intre naus :;;i
pnmaos. de stangacia expresivii a acestei lucrari, trebuie subliniat ca ne aflam in
''
io
fata primei sculpturi de mari dimensiuni avand ca tema figura ~man.
ae
Modul de interpretare. cu simplificari rigidizante. indica tara ech1voc ca
Sculptura
te
me~trul pietrar era un localnic Inca nefamiliarizat cu asemenea teme
Mogo.)oaia, palatul: deruliu din
ilo
dificile. dar faptul e cu atat mai senmi ficati'> pentru o epoca in care
Supusa ca ~i odininara ingradirilor religici on.1dow care ink'r:/icca hol11strada loggiei .yi hu::li de
procesul de emancipare ai1istica reu~a sa infriinga wchile opreli~t. ..
coloan(/ din.fh~or j(1rudo de esr
ca
repre2ent:1re,1 cbipului c1oplir, sculptura secolului al XVIII-lea a avut ca in cursul secolului al XVUI-lea. numeroase alte monumente dlll f ara
an
principal domeniu de aplicare reatizarea decnrn!iilor monumentale: Romaneasca au fost impodubite cu coloane, portaluri. chenare de
coloane. balustrade. ancadrarneme de ferestre, porta\mi, un dorneniu fereastra ~i traforuri pentru rasuflatori. uneori cu fidela imitare a unor
St
traditional fiind ~i acela <11 kspezilor funerare. modele brancove~ti, Jn multe cazuri fiind insa evidenta preforinta
’’
In primele decenii ale secolului al XVlil-lea. sub autoritatea me~trilo pentru interpretiiri simplificate. de expresie C\ asipoulr~.
necontestata a stilului bram'n\ enesc. numern;1se monurnenre au fost Dintre lucrarile cu executie lngrijita. datorate chiar me7tenlor domne7t1.
u
inzestrate cu elemente sculptural-decorative cioplne in pimra. Lui amintim pridvora-;:ul bisericii mitropolitane din Tirgm~te ( 1707).
Du
Vuca~in Cara)J.ea pielraruL principalul sculptor al curt ii domne~ti. i-~1 fo:,t coloanele pridvorului ~i
itr
ancadrnrnentek bisericii din Brezoaiele
incredin\ata irnpodobirea marilor biserici bucre~n: Sf loan (jud. llfov. 1715 ). frumosul portal ~i ancdr~metl de foreastra ale
.. Grecesc·· ~i Sf Gheorghe Nou. Colt)anele cu fusuri in lorsada. capiteluri
mi
bisericii din Patroaia ( jucl. Diimbmita. 1715 ). ln continuare, procesul de
um
corintice ~i baze acoperite de motive vegetate confereau bisericii absorbire ~i de interp~a a fondului decoratiY bnlncownesc poate fi
Sf. Gheorghe-Nou o par1iculara exuberan\i'l decorativa. in consens cu urmarit la priclvorul paraclisului de la Vc'1carqti ( l 730l :ile carui coloane
tr
sporita receptivitate pe care societatea tirnpului o mani fesra pentru art a acoperite cu solzi au aspectul unor tnmchiuri de pal~nicr. la h1senca
''D
baroca. in decoratia ancadramentelor de fereastra ~i a pnrtalurilor manastirii Marcuta dlreia i-au fost inlocuite portalul '.?1 ancadramentele
intervin din abundent<'i ghirlanclele vegetale, in a caror compozi1ie apar ( 17 33 __ 1734). b biserica din tv1iqunc~ Mari ( l 743 J. la biserica din
u
frec\'ent florile de dovleac. acantul $i laleaua. alaturi de care se ca Baia de Fier (jud. Gurj, 1749). la biserica din Brade~ti Batrani (jud. Dolj,
insinueaza motive animaliere. leul. caprioara. mai rar antropomorfr -- 1751 ). la biserica schitului Balarnuci ( l 752 ), la b1serica SL Durnitru din
capek de ingeri ~i rnascheroni. Opere de excep\ie sunt marile coloane de
St
Tarau Carbunc~ti 1jud. Gori. 1780\. ale carei coloane sunt nemijlocit
piatra din pronaosul bisericii Sf. Gheorghe-Nou din Bucurqti, care, ins;rate din cele ale bi:;ericii de la Hurez, la hiserica schitului Scfrneni
te
impreuna cu coloanele pronaosului de la VacZire~t ~i cu cele ale ( jud. Viilcea. l 796 - 1803) cu colonne in tnrsadii inspirnte din cele de la
an
pridvorului bisericii Stavropoleos, circumscriu mornentu! de apogeu al
io
Cozia.
exuberantei decorative intr-o \'iziune care. de$i barocizantii. pasueaza un Dar eel rnai \alorn~ ansarnblu de sculpturii decnrati\a in piatra estc
anumit echilibru. o temperan\i'i compozitionala de implicat rafinament. a~-numitl foi7or al lui Dionisic. rcalizat de me~tcrul pi~t·ra losif .in
l
il
Coloanele in torsada ale loggiei palatului Mog:~ai.
ib
ca $i balustradele incinta mam'istirii de la Hurez ( l 750). Harocizarea CPmpoz111e1 este aICI
trafrirate ale ace!ui~ edificiu par a fi executate de ace~i echipr1 de evidenta at{lt prin prea plinul ornamental. Citt ~i prin folosirea colnanelor
pietrari pe care ii gasim apoi la Doicqti ( 1706) ~i poate la Antim unde.
B
oa
cu torsada puternica. Balustradele traforate sunt decorate cu e!eme1:te
in mod special. se cuvine a fi remarcate. pentru calitatea formalii, :mimaliere. vegetaie, heraldice intr-n tratare libera. de smuroasa fantez1e.
coloanele care intra in cornpuncrea ponicelor din fa\a chiliilor.
;10 tabila find~ alaturarea stemelor MoldO\ei $i T<'irii Romane:;;ti. de$i
e’
in mod frecvent intervin acum motive heraldice. ca frumoasa sterna a foisorul nu era construit din initiatin1 \ reun11i domnitor care sa fi
Tarii Romane~tiintegrata In pisania palatului l\logo:foaia sau ca placa de
gu;ernat in eek doua principate. Dincolo de limita \eacului. merita sa fie
la biserica Coltea decorata cu acvila bicefala insf'fonata. inscrisa intr-un
’
;mint it infloritul portal al bisericii din Lenrdeni ijud. !lfm- l 810). care.
medal ion sustinut de doi lei ( 1715 ). · IosifJJietrarul. j(1i.~oru! egumenului
in partea superioara. are in rnedalion eek dou[1 sterne ale Tarii Romiine$ti
Printre realizarile de notabila frumusete se numara balustrada Dionisie Blll6cesc11 de la 1111i11llstirea
7i :rvtoldo\ ei sustinute de ingeri sculptati in relief .
traforata a hisericii Stavropoleos (Bucr;~ti L in compozitia careia apar in Moldova. 1mde la inceputul secolului inca mai erau utilizate H11re::. cu balusrrod[t 1rafi1ralll.
motive fitomorfo ;;;i animalierc. iar i~1 cilrnpul central lupta lui Samson cu
leul. In mod nea~tp figura Jui S-ainson apare ~i in cadrul unei sculpturi
tridimensionale. In fapt. un atlant care consti1uia elementul de sprijin
central al bolfilor din trapc:za fostei rnzlnastiri din Ramnicu Sarat. Dincolo 339
338
 Potlogi, palatul, detaliu al pisaniei.

Bucurqti, biserica Cofrea, placa

decorata cu acvila bicefala.

Bi
bl

''
io

ae
te

ilo
piatra. asemenea unor sarcofage care au laturile decorate prin traforare cu

ca
vrejuri vegetale (monumentul funerar al Bal~ei Cantacuzino din

an
Targovi~te ~i monumentul funerar al lui Grigorc Matei Ghica de la
ancadramentc cu baghete incru~ate In spiritul goticului moldovenesc miinastirea Pantelimon. 1752).

St
(biserica manastirii Mera, l 706). vrejurile ornamentale se raspandesc in Moldova, compozitii decorative asemanatoare cu cele din Tara

’’
ceva mai tarziu. prezentand inirial. ca la biserica din Plopeni Romaneasca pot fi vazute la piatra de mormant a Jui Andrei Abaza
(jud. Boto$ani. 1753). interpretari inrudite cu celc din Tara Romaneasca. (Solca, 1707), la piatra de mormant a hatmanului Vasile Roset (Dolje~ti,

u
incepand cu bisericile ie$ene - Sf. Gheorghe ~i Sfinfii ,Teodori. (ambele 1767) ~i mai ales la piatra de mom1ant a lui Nicolaos (Episcopia

Du

itr
din 176 l) - decorul vegetal al ancadramentelor capata o expresie de Romanului, 1735). Mai frecvente sunt insa in Moldova lespezile funerare
1\fo11wnent11ljimerar al Ba!~·ei baroc oriental. in consens cu intreaga decorafie a fafadelor, fenomenul decorate cu cartu~e omamentale de tip baroc oriental, in campul carora

mi
se afla inscriptia (piatra de monniint a domnitorului Grigore Ghica de la

um
Cantacu::ino, Mu::euljudefean putand fi urmarit apoi la bisericile din Balne~ti ( 1765), Berzunfi $i
Dcimbovi/a, T{rgovi~·te. Dolje~ti (ambele din 1774). Cartu~e ornamentale cu frunze de acant Ia~i. 1777: piatra de mormant a lui Lupu Bal~. 1782; piatra de mormant a Lespedeafimerari"I a lui Nico!aos
decoreaza fata fiintanilor de la Spiridonie ~i Golia ( 1765 - 1766) ~i in Pulcheriei Bal~, 1799, ultimele doua aflate in biserica Sf. Dumitrn din (biserica Sf Paraschim a Episcopiei din

tr
acest caz fiind vorba despre forme baroce de tip oriental. Ia~i ). in foarte multe cazuri, elemcntele ornamentale tratate in relief plat Roman, 1735).

''D
In Transilvania*', cele mai impo11ante opere de sculptura decorativa sunt de stricta inspiratie orientala, cu chiparo~ ~i vase cu flori (piatra de
mormant a Smarandei Grigore Ghica. 1737: piatra de mormant a lui

u
sunt opera me$terului cioplitor David Sipos, despre care se $tie ca ar fi
lucrat :;;i in Tara Romaneasca. De~i neatestata de un document aukntic, Teodor Bal~. J810: un grup numeros de lespezi din aceasta categorie
aceasta ~tire a
pare a fi confimrnta de repe1toriul ornamental $i de tehnica aflandu-se la muzeul manastirii Golia din Ia~i ).
ec

St
reliefului proprie acestui me~tr, intru totul asemanatoare cu lucrarile de in Transilvania, epitafiirile funerare prezinta deseori o decoratie
sculptura decorativa din Tara Romaneasca. Chenarele de fereastra de la complicata cu caracter demonstrativ. in consens cu retorismul
,,casa argintarului" din Cluj ( 1724 ). decorate cu vrejuri meandrice ~i caracteristic stilului baroc. Semnificativ in acest cadru tipologic esie
t

an
io

avand in centru emblema proprietarului, sunt vadit inrudite cu monumentul funerar al Jui Samuel Dobosi. aflat in nava hisericii
ancadramentele post-brancve~i. Vrejuri vegetate decoreaza ~i evanghelice din Sibiu (1759). Desfil~urat pe verticala. avand aspectul
unei fatade de edicul cu colonete ~i fronton baroc, monumentul funerar
l

il
arnvoanele executate de David Sipos la biserica reformata din Bontida
ib

( 1720), la biserica romano-catolica din Chidea (jud. Cluj, 1741 ), la este agrementat cu insemne heraldice. figuri alegorice ~i ingera~. iar in
biserica reformata din Manastireni (jud. Cluj, 1752), la hiserica mijloc se afla portretul In relief al defunctului in atitudine de ceremonial,
B

oa
reformata din Dej (1752). cu peruca ~i ve~mint somptuoase. Asemanator ca recuzita omamentala
Arta pietrelor de mom1ant este ilustrata in Tara Romaneasca, de-a ~i aglomerare de elemente descriptive este ~i epitaful consilierului
lungul secolului al XVIII-lea. de lucrari care se afla In directa legatura. Michael Zikeli von Rosenfeld pastrat in aceea$i biserica sihiana ( 1770).

e’
sub aspect ornamental, cu ancadramentele monumentelor de epoca. In directa legatura cu instalarea arhitecturii baroce ca arhitectura
Compozifia este in general simpla: un chenar de'.'!tul de lat, alcatuit oficiala in Transilvania, poate fi urmarit ~i procesul de constituire a unui
dintr-un vrej meandric, uneori foarte abundent, cu~tarie

’
tipuri de flori, capitol de sculptura figurativa desta~ur liber in spatiu. Primul atelier
iar in campul central inscriptia comerati~;, cilteodata !nsotita de important de sculptura se incheaga la Cluj unde. inca in anii 1720. este
lnsemne heraldice sau de reprezentare (piatr& patriarhului Dionisie de la sernnalata prezenta bavarezului Johann Konig, caruia ii sunt atribuite.
verosirnil. statuile sfintilor Ignatius ~i Xaverius. care decoreaza fatada la:ji, fantana de la mcini/stirea Golia.
Targovi:;;te, 1708, piatra Jui Constantin B.rancoveanu, aflata In biserica
Sf. Gheorghe-Nou din Bucure;;ti, J 7,15, pia.tra Jui lancu Vacarescu de la
Targovi~te, 1760). Uneori, lespezile sunt ridicate deasupra unor cutii de
«Samson fn luptii cu leul>>
(lvfogo}·oaia - Lapidariu). ., Vezi nota de la pag. 281 (TS).
341
340

A1011wnentulfitntrar al lui Samuel
Dobosi (biserico ernnghe!ica din Sihiu ).
.!. Nachtigal ~i A. Sch11chba11er,
a 1111·on11/ bistc ri ci i ron1a110-ca t ofice
St: Milzail din C!uj-Naporn.
coloana de sec(iune triunghiulara. pe suprafata careia se desfa~or un
relief cu mici ingeri in zbor. Statuia lvlariei. a~ezt pe un glob.
incununeaza intreaga compozi(ie. Mi~care re(inuta, faldurile cu
tn\'olburare sa\'anta. ca de ald'el 1n.treaga ordonan[a a partilor compozi-
bisericii iezuite din Cluj Compuse pc mai nrnlte axe. cu rni~ca agitate fionale asigura acestei lucrari· o' reala calitate expresiva. calitate ce poate
~i atitudini de caut:H dramatism. statuilc eel or doi sfi nti sc inscriu in fi recunoscuta $i statuilm de lemn reprezentand pe Regii Magi, ce deco-
Yiziunea obi~nuta a barocului, ca ~i relieful Sfintei Trcimi de pe fatada reaza altarul capelei laterale de sud a bisericii Sf. Mihail ( 1747 - 1750).
acelui~ monument. situat cleasuprn intrarii. Dup~1 17::'.·L Konig a lucrat opere ale acelui~ scp{ptt)r. ln Cluj. Anton Schuchbauer a mai executat
la Alba Julia unde a fost in\ itat sa execute rdiel\nile care decorcaza statuile ce decorqt~" aticul palatului Banffy. toate de inspiratie mi-
Bi
portilc rnonumcntale ale cetarii. de ascmenea statuia ecvesLra a tologica (Marte, Minerm, Apollo, Diana. Hercule, Perseu). Cioplite in
imparatului Carol al VI-lea de flabsburg. de pc coronamt:ntul poqii piatra, aceste lucrari. cu atitudini com·entionale. nu depa~sc nivelul Alba Julia. poartu dejos a cetii/ii.
bl
principalc. De inspinqie mitologica (Lupw Jui fft'rrnle cu Antl'll, Perseu artizanalului. pariind a fi mai degraba opera unor ajutoare ale mqterului .
.)i Uedzcu, etc.). rdiefurile primei porti rasaritcne. catre Ora~ul de Jos. De altfel, in a doua jumi'itate a secolului al XVIII-lea, se poate vorbi
sunt edificatoare pcntru conceptia baroca a me~truli. dar ~i pentru despre o adevarata moda a statuilor baroce. uncle destinate parcurilor de
''
io
redusele sale posibilit&ii de expresie. Poarw principaliL cu program re~dinta. ca acelea de la Gorne~ti. allele realizate pentru decorarea unor
ae
rriumfal. grnpa in j urul statuii irnparatului (din nefrricire grav deteriorata constructii. ca cele executate de Nachtigal pentru noua aripa a castelului
datorita gresiei de slab5 calitate din care a fost executata) figuri de din Bon\ida, iar altele pentru a fi a~ezt in fa\a bisericilor (statuile din
te
ilo
prizonieri turci intr-o compozirie cu pwnun\at caracter teatral. Mai sobra. ni~el fatadei vestice a bisericii armene din Dumbraveni sau statuia
poarta de vc:st este incadt«ila Lie doi atlanti. cornpozitia tiind imitata de Sf. loan Nepomuc din fata bisericii armene din Gheorgheni). Ce! mai
ca
ci\tre 111C$kri pro\'inciali la a~,numit casa cu cariatide din Sibiu ~i la valoros monument de piata publica, din nefericire rau conservat datorita
an
Casa cu atlanri (azi muzeu 1 din Gh ...·rla. La Alba Julia. Kifaig a mai gresiei de slaba calitate in care a fost daltuit. a fost statuia Sf Joan
\"xccutat ~l cele patru statui care decoreaza fafada catedralei Nepomuc din Sibiu. lucrare datorata unui mqter provincial necunoscut,
St
r(;mano-catolice, iar in anii 1743 - 1747. din nou la Clu1. a conceput ~i dar care, pornind de la rnodelele austriece de larga circulatie. beneficia
’’
executat ponile monumentale ale bisericii SL Mihail pe al caror de o reala unitate compozitionala, recuzita decorativa specifica barocului
coronament puteau fi vazute mai multc figuri de sfinti ( arhanghelul fiind folosita cu pricepere ~i temperanta.
u
Mihail. Joan Neprnnuc, Sebastian etc. l. Retorisnml atitmlinilor, pus in Alaturi de aceste lucrari executate in ronde bos.1e. sculptura baroca
Du
din Transilvania mai este ilustrata de uncle reliefuri. ca acelea executate J. Konig, poarta harocd a hisericii
itr
evidcn\a de gesturile largi ~i faldurile involburate. se atla in deplina
de Schuchbauer pentm biserica Sf. Mihail ~i pentru biserica iezuita din romano-catolice Sf Milwil din
concurdan1a cu !ncilrcala modenatura arhitectonica a acestor porti, din
C!t~j-Napoc (az.i la hiserico Sf: Petru).
mi
nefcricire demuntak in secolul trecut ~i paqial pastrate in fafa bisericii Cluj. ambele avand ca tema P11rtarea Crucii. acelui~ me~tr
um
Sf. Petru din acela$i ora~. Analizabil astazi doar pe baza documentelor apartinandu-i reliefurile cu caracter heraldic care decoreaza casa
fotografice. ansamblul monumental realizat de Johann Konig in fata Toldalaghi din Targu Murq ~i castelul din Hodod. foq1ficient studiate
tr
bisericii Sf. J\1ihail din Cluj pnate fi considerar ca un moment de apogeu sunt numeroasele sculpturi in lemn care decoreaz3 altarele bisericilor
''D
al sculpturii haroce din Transilvania, constituind neindoielnic un punct romano-catolice din secuime. unde este \ erosimila existen(a mai multor
de plecare pentru experien1ele ulterioare. ateliere de cioplitori. !n principal la l'v1iercurea Ciuc :;;i Odorhei.
u
Iutre timp i~ facusera aparijia la Cluj sculptorii Johann Nachtigal ~i
Anton Schuchbauer, carora, in anul I 740, le-a fost incredin\ata realizarea
amvonului bisericii Sf. Mihail din Cluj. Executand scara ~i corpul
a
ec
St
amvonului. Nachtigal a folosit o abundenta decora[ie din relicfuri Pictura
figurative inspirate din teme evanghelice: lisus fn casa Martl'i, Pescuiml
an
t
mirarn!os, lis11.v chenuind copiii. Parape!ul cuprinck figurile celor patru Mai mult decat oricare alt fenomen contemporan de crea(ie cnlturala
io
evangheli$ti. alaturi de cnre se atla. intr-o evidenta relatie simbolica. cei ~i artislica. pictura secolului al XVIII-lea din Tarile Romane. cu a sa
Patru Parin\i ai Bisericii Catolice: Grigore. leronim. Ambrozic ~i exploziva eflorescenta ~i proliferare p:ina in eek mai rnici centre urbane
l
il
ib
Augustin. Baldachinul amvonului. i'ncunu1ut de figura arhanghelului :;;i rurale, ilustreaza irezistibilul proces de ernancipare a paturilor mici ~i
Mihail. inconiurat de inger~ in zbnr. a J()st exccutal de Schuchbauer. mijiocii. aspiratiile catre libertate :;;i justitie snciala fiind inso\ite de
oa
B
Dqi suprasaturatil de prezen\a atator elemcnte iconografice ~i decorative. ne\uia de frumusete. lncredibil de numeroase. ansamblurile de pictura
compozi1ia intregului am\'on se impune prin coerenta concep\ici ~i prin murala. icoanele pe lemn ~i pe sticla pun intreaga arta a secolnlui al
~tina cu care sunt stapanite detaliile. al caror fins<~ face evidenta XVlll-lea sub semnu! picturalului. un pictural exuberant. ne1ncetat
e’
prezenta unor mqteri experimentati. inviorat de afluen(ele me~trilo populari. R<ldacina ~i trunchi viguros al
In continuare. pe Nachtigal ii atlam ca auto·r al statuilor care acestei arborescente dezv(1]tari artistice a fost ~coal de pictura branco-
decoreaza farada bisericii franciscane din Cluj:;i'&ariu. Sf Anron din veneasca. 111qterilor ft•rmati in cadrul rnarelui ~anticr de la Hurez
’
Pudm·u :;;i Sf. leroninz. Datand din anii l 7-HJ::'._ i 747. aceste lucrari cu . datorandu-li-se. In chiar primele clecenn ale secolului al XVIII-lea.
execujie ingrij ita recurg la ace! dramatism aL expresiei obi~nut statuarei realizarea unor ansamhluri exemrlare. iar ncenicii ~i caliele lor au dus
baroce. dramatism exahat pana la exagerare, - mai depmie secrctele unui mqtqug care dobandea o fascinanta atractie.
I.a randul sau. Anton SchucJ1bauer a execurat de unul -..ingur
monumentul Muriei Prmecroare, · insemn al pieti'i(ii recunoscatoare,
ridicat la Cluj. in 174-L dupa stingerea unei epidemii de ciuma. Deasuprn
unui soclu 1nalt. clecorat cu cartu~e baroce, volute ~i urne. se atla o
343
342
 Constantinos zugrav §'i atelierul,
«Muntele Athos», bL~erica nuin(1stirii
Polovragi (pridvor ).

Bi
bl

''
io

ae
te

ilo
Manole .~i Dh111, « Filosofl»,

ca

an
biserica din Hure-;.-Tdrg.

memorabile, ca mandrul chip al voievodului Radu eel Mare sau inte-

St
leapta figura a Jui Matei Basarab. de o impresionanta monumentalitate

’’
fiind ~i reprezentarea arhimandritului Paisie Govoreanu. ponret-efigie
care anticipeaza moda portretului de aparat din sccolul al XIX-lea. De o

u
Numarul operelor realizate este atat de mare, !neat chiar simpla !or notabila valoare sunt picturile realizate de Preda ~i lanache pentru

Du
enumerare ar depii=?i lirnitcle propuse pentru expunerea de fata.

itr
biserica manastirii Dintr-un Lemn ( 17 15) sau ansamblul mural semnat de
Printre cele mai valoroase ansambluri murale datand de la inceputul Teodosie, Gheorghe ~i Preda la biserica schitului Siiriicinqti ( 1718).

mi
veacului se cuvine a fi amintit acela realizat de me~tri Preda, Ianache, In anul 1708, o echipa de zugravi, avand in frunte pe me~trul Preda,

um
Sima ~i Mihai pentru decorarea naosului, altarului ~i pridvorului bisericii a fost trimisa in nordul Carpaiilor pentru a decora biserica Sf. Nicolae,
mari de la Cozia ( 1704 - 1705). Coloritul sobru, desenul de o rafinatii din ora$Ul Fagara$, ctitoria lui Constantin Brflncoveanu. Evenimentul

tr
eleganta, nobila frumusete a personajelor sfinte cu siluete prelungi ~i estc important pentru ca. dincolo de valoarca reala a acestor picturi, ele

''D
ve~mint bogate, dar, mai ales, echilibrul compozitional sunt calitati care reprezinta punctul de plecare al iradierii picturii brancove~ti in intreaga
concurii la inchegarea unui ansamblu mural de o solemna maiestate. Transilvanie. opresiunea habsburgica ~i gravele interdiqii impuse roma-

u
Jn anul J702, Constantinos, insotit de mai multi me=?teri de la Hurez: nilor ortodoqi de la nordul Carpatilor nereu$ind sa stavileasca intensa
Andrei, Sirnion, lstrate ~i Hranite, picta biserica manastirii Polovragi, a circulatie a zugravilor ~i infaptuirea unei indubitabile comunitati

St
ec
prilej de a reprezenta pe peretele rasaritean al pridvorului 0 amanuntita artistice.
dar conventionala ilustrare a Muntelui Athos. cu multele sale manastiri, Considerand in ansamblu complexul fenomen artistic pe care ii
cu poteci ~i calugari, totul realizat intr-o viziune simplificatoare, in constituie pictura romaneasca din secolul al XVIII-lea. Sf' poate lesne

an
t

spiritul peisajelor cu valoare simbolica din pictura de tradifie bizantina. observa ca, dincolo de numeroasele particuiarita\i locale. exista mai
io

Avand la baza o gravura de larga circulatie in orientul cre~tin, peisajul cu multe puncle de convergen\a privind atiit programele iconografice, cat ~i
Muntele Athos de la Polovragi (care, de altfel, fusese precedat de modul de interpretare fomrnla. Astfcl. merita sii fie relcvat interesul
l

il
ib

reprezentiiri similare in palatul Mitropoliei din Targovi=?te, consemnate manifestat pentru infat~re chipului omenesc. arta portretistica fiind
de Paul de Alep, inca din 1653) era o aparitie neobi:;muita in pictura unei favorizala acum de marile tablouri colective. Inca prea pu\in studiata.

oa
B

biserici, constituind o curajoasa abatere de la prescripfiile iconografice. portretistica secolului al XVIIl-lea trebuie consideratii ca un adevarat
La biserica schitului Surpatele ( 1706), picturile realizate de Andrei*), prolog al picturii din secolul urmator. ciind procesul de laicizare a artelor
Iosif, Hranite =?i ~tefan sunt de o veselii stralucire, in deplin acord cu se va desavr~i in directa legiitura cu mutatiile revolutionare intervenite

e’
gratioasa arhitectura a edificiului. Dupa refacerea bisericii manastirii in via\a sociala $i spirituala a tarii. lstoricii de m1a au exagerat in trecut
Govora, Constantin Brancoveanu incredinfa executarea picturilor unui rolul me~trilo straini in cadrul acestui proces de laicizare ~i
grup de me$teri alcatuit din Iosif, Hranite, Teod9.9}'e, St~fan $i Nicolae. modernizare in sens occidental. in fapt. lntreaga dczvoltare a picturii

’
acesta din urma fiind ~i autorul icoanelor de"tampla. In pridvor vom autohtone din cursul secolului al XVlll-lea nu face deciit sa pregateascii losi{::ugrav ~i atelierul. Radu eel Mare
remarca frumoasa reprezentare a temei Acop~·tmdnul Maicii Domnului crea\ia desprinsa de canoane, destinata comanditarului pmiicular. In }i Doamna. detali11, hiserica
ca ~i savuroasele ilustrari ale Genezei, imagini hranite de un duh popular acest sens trebuie amintit frumosul tablou votiv din biserica manastirii mdnastirii Gorora.
~i
fnclinat spre narafiune .. Tabloul votiv confine imagini
pitoresc_.

Preda zugrav .yi atelierul, «ludecata de

apoi», detalii, biserica mdnastirii Cozia.
•l Ljiljana Stosic, Les peinlur.:s 11111ra/es du gro11pe de ::.ogr<1phes d'Allllrei
Andreovic au monastere de Vracevfoica, In RRHA, 1996, p. 34-40 (TS).
345
344

Marcu\a. al carui autor. din nefericire anonim. a infu!~m tamilia dornni-
torului Grigore Ill Ghica ( 1768 - 1769) cu toate atributele princiare. fn
spiritul unui autentic portret de epoca.
Deprinderea de a picta portretc de cucoane $l tdrgove\i - ca jup{mi\a
Maria Glogoveanu $i jupani\a Stanca pictate de zugrnvul Gheorghe In
furculita''. dupa moda vrem11. La biserica din Fofeldea Uud. Sibiu)
zu<>ravii Grecu din satul Siisiiu;;i au introdus, in randul prigonitorilor lui
Iis~, turci inmmati cu flinte, husari din armata habsburgica. iar Caiafa
apare cu chipul unui pa;;a dezlantuit {i814). Asemanator procedase la
vremea sa pictorul Pieter Breugei. eel Batran. inft~ad pe osta~i lui
I.rod, din Uciderea pruncilor: 'in costumele osta~ilr spanioli care pe
atunci pustiau satele flaman<:le:
Dar locul eel mai l{i?trlvit pentru manifestarea criticilor sociale ~i
politice erau Judecii(ifol'de apoi. Aici, in mijlocul pacto~ilr chinuiti de

Bi
hiserica Sf. Niccdae din (\:rneti ( 1794 l - a int1uenpt in cele din urma. $i draci sprinteni cu fantezie draceasca, sunt in~ru\ to\i aceia care, intr-un
uneori nu fan:i umor. chiar modul de reprezentare a sfin\iior. Pe fa\adele fel sau altul. faceau poporului viata grea: boierul hapsan. juded1torul

bl
bisericii din Hurez-Targ. de exemplu. se de<:fa~or un san1ros cortegiu care face lege strambii. mdnciitorul de pclmdnt. cclrciumiirifa hoafii .'ji
de sibile $i filozofi, a\'and mai degraba aspectul unu1 ~ir de cucoane curwi, de asemenea achingiii turci, husarii chesaro-craie$ti etc. Foarte
decoltate cu forrne plinute $i de boierna~ striviti sub corl>ane (me~tc:ri raspandite in pictura bisericilor de sat din Marmue~, din Muntii

''
io
Manole ?i Dinu din Craiova, 1807). Apuseni sau din Oltenia, aceste Judeca{i. pe care oamenii timpului le vor

ae
0 alta caracteristica generala a picturii secolului este pl:'lcerea fi privit cu mult interes. lasa sa se descifreze prezenta spiritului de
naratiunii care se traduce descori in scene de o debordanta fa11lezie, revolta care se acumula neincetat ~i avea sa se reverse in marile mi5cari

te

ilo
imagH1ile rcligioase fiind de-a dreptul sufocare de episoadele adiacentc populare conduse de Horea. Clo~ca ~i Cri~an ( 1784) sau de Tudor
care permit pictorilor sa redea aspecte din \·iata inconjuratoare. Asttel. pc Vladimirescu ( 1821 ).

ca
fatada sudica a bisericii SL Paraschiva din Ra$inari, pictorul Ion Grigore O alta caracteristica generala a picturii din secolul al XVIII-lea este

an
a introdus in Cl)mpozi\ia .Vu>len:u !11i lisw· o adevttrata scena de gen necontenitul proces de rusticizare. proces care nu exclude totu5i
locala. en ciobani :;.i fontei in costume spccificc Marginirnii Sibiului absorbirea din mers a unor noi experiente stilistice. mai ales acelea
(!785)* 1.

St
provenind din ambianta picturii baroce occidentale. a carei iradiere se

’’
Atracfia pentru povestirile ilustrate - care trebuie cousiderata in di- exercita prin intermediul gravurilor. Zugrm·ii Grecu din Sasu~'i. "Purtureo
recta legatura cu Jarga rasp<1mlire a cartilnr populare: Esopia .. 1linlndria. Jn conclitiile faramitarii clasei frudale care. vreme de mai multe Crucii» .)i «.!11decafa la Coiuj(J ». biserica
secole, asig~re

u
etc. - s-a tradus. irnre altcle. In reprezentarea pc fa\adele hisericilor a dezvo'itarea picturii bazate pe gandirea teologala a din Fofeldeu (jud. Sihiu ).

Du
unor scene de van:'\toare sau a fabulelor. M ult indragita Es< )pie i~ a fl a Evului Mediu, odata cu trecerea initiativei ctitorice5ti in mainile ob~tilr

itr
astfol o noua forma de circulatie. principalele fabule putand ti citite acurn satqti ~i a breslelor me~tugari. pictura bisericeasca - murala sau de

mi
de i'ntregul sat. De u cuceritoare prospetime sunt fabulele ilustrak: de icoane - $i-a modificat expresia. fiind in mare masura absorbita in stera

um
losif Ieromonahul pe faradele pridvorului adaugat de Andriana Cantacu- creatiilor populare. Este. de altlel. epoca in care arta populara de toate
zino la paraclisul bolui(ei manastirii Bistrip (jud. Valcea. 1709), sau cateaoriile
e
a intrat ll1tf·-Ul1 proces de spectacu\oasa eflorescenta. cand

tr
vanatorul pictat de Dinu zugravul pe fatada bisericii Vovidenia din arhitectura hisericilor de lemn atingea apogeul prin construc\iile din Tara

''D
llr$ani (jud. Valcea, 1805). LapU$Ului $i din Marnue~. cand luau fiinta primele centre de iconari pe
Decurgand firesc din procesul de laicizare $i de apropiere de sticla. la Nicula ~i Laz. cand gravorii tarani se inmulteau intr-atat incat

u
realitatea imediata. se poate explica ]nmul(irea accentelor satirice, atilt devenea necesara gruparea lor inlr-o breasla ( Gher!a. 1776 ). cand
moralizatoare cat $i cu caracter social, in sanul picturii religioase fiind
inserate critici vehernente la adresa opresorilor de toare categoriile.
a covoarele oltene$ti ;;i moldven~ti se iwau cu intreaga !or lume de

St
ec
fantezie $i frurnusete.
Cateodata. mai rar. inten(ia critica transpare chiar din modul de Este lesne de inteles ca. in conditiile unei atat de bogate productii
reprezentare a ctitorilor, ca in cazul Mariei Glogoveanu din tabloul votiv artistice $i cu o atat de complexa problematica. citarea ce!or mai reu;;ite

an
t

al bisericii Sf. Nicolae din Cerneri. pe care zugravul Gheorg:lie a $liut s-o realizari intampina numeroase dificultati.
io

surprinda cu o expresie de femeie neinfranata $i plina de pofte ( 1794). Din prima jumatate a veacului. cand inca mai erau in via!a pictorii
Alteori, interpretarea imaginilor biblice sau a legenddor sfinte formati in ~coal de la Hurez. merita sa consemnam frumoasele icoane
l

il
prilejuie$te implicarea unor atitudini de protest social ~i politic: astfel. la
ib

pictate la Alba lulia de zugravul losif Ierornonah ( 1716) sau icoanele

biserica din Pietro:?ifa (jud. Dambovip). me;;terii Constantin ;;i lonifa din pictate de zugravul ~tefan de la Ocnele Mari pentru iconostasul bisericii
Bra~ov. ilustrand parabola .. bogatului caruia i-a rodit tarina". au intafi$at

oa
B

episcopale din Blaj (173 7). De observat ca aceste icoane au devenit

un boier localnic, pe Negoita Fusea din Targm·i~te. cu trupul gras. cu model pentru zugravii din partile centrale ale Transilvaniei. ca Toader
chipul hraparef. imagine graitoare a lacorniei corupte (I 767). In alte (Porumheni, 1744: Petea. 1747: Reghin. 1748: Hartiiu. 1753) sau ca

e’
cazuri, verdictul arti$tilor este implicat in costumatia personajelor ce me$terii din satul Feisa (jud. Alba): llie Porfirie (biserica din Cu$telnic.
intra in compunerea scenelor religioase. 1788). Vasile Porfirie (biserica din Sub Padure. I 789), Nicolae (biserica
0 imagine frecventa in pictura bisericilor de,;te'mn din Maranrnre$

’
Sfintii Arhangheli din Dcag. 1784 ).
este lupta lui Nestor cu Lie. In mod constant, .taniirul ;;i cura.iosul sfant Dintre pictorii formati in $COala de la Hurez, foarte activ In prirna
este info\~at in costumul taranesc specific. locului. In rimp ce Lie, parte a veacului a fost Grigore Ranite, a carui semniltura o intalnim
uria$ul. este infati$at in uniforma de husar. ~1gur cu rnustati subfiri, . .in deopotriva la su<l ~i la nord de Carpati. Cultivand cu vadit respect

Me.yter anonim, 1~'i fmp(mite,\·ti. colec(ia *' Pentru toate problemele privitoare la pi<:tura romilneasca din
mdniistirii Sl Simion .S'tiilpnic11l
din Gai. jud. Arad.
Tran~ilvu. vezi t\·1ariu~ Ponunb, Dicfionur de fJictur(i veche ru11ulneus1..:li din
Transill'llnia. Bucurqti, I 998 (TS).
347
346

Mqter anonim, icoana Sf,' Nicolae,
biserica de !emn din CtJ.5'telnic
(jud. lvfurq).
Me$Ter anonim, icoana «Coborarea
Sflintului Duh», bisericci de lemn din
Vi'ileni (Jud. Marmue~).
Nedelcu Popovici. «Deisi.rn (R11sdici11ne),
icoanii din Banal ( 1743 ).
Bi
bl
''
io
ae
te
ilo
ca
an
St
’’
u
Du
itr
mi um
anii 1759 - 1761, dind a participat la repararea ~i repictarea bisericii. Tot
el a pictat, in 1758, biserica din Gura Vil.ii (jud. Valcea) creand pe fatada
tr
sudica a acesteia o admirabila friza de portrete. inserand aici ~i propriul
''D
st\u chip. impreuna cu ajutorul sau Gheorghe. Una dintre cele mai
u
p1:~gamle iconografice traditionale, picturile acestui me$ter exprima o izbutite realizari ale sale este .!udecata de apoi din biserica de la Hal-
;;tnnta s1gura a compozitiei monumentale, remarcabile calitati de magiu (jud. Arad. 1768). in care atrag atentia cuno~tiel de anatomie,
desenator $i de colorist. notabile fiind ansamblurile de pictura mur~la ce a modelajul viguros al formelor in spiritul picturii occidentale, dcsenul
ec
St
decoreaza bisericile din Tismana ( 17 32, in colaborare cu Gheorahe cultivat, gama crornatica modulata cu discretie. Cu aceasta Judecata,
T:1dor $~ Vasile Diaconu, eel care va trece apoi in Banat), Vade1~i ~ pictura de traditie medievala de la noi se intalnea pentru prima oara. in
T.argu _.Jiu ( 17~3, in colaborare cu Vasile $i Ion), paraclisul nordic al cadrul tematicii religioase. cu o gandire artistica hranita de exemplele
an
t
b1senc11 Sf. N1colae din ~chei Bra~ovuli ( 1738, in colaborare cu
io
picturii occidentale.
Gheorghe, Ion $i Mihai, Gheorghe fiind autorul splendidelor icoane de Nu este vorba aici doar despre marunta recuzita baroca de mult
tampla), biserica manastirii Ramet (jud. Alba. l 741, in colaborare cu
l
il
intrata in arsenalul de mijloace al pictorilor mmani. ci in primul rand
ib
Gheor.ghe, care, intre timp, trecuse in fruntea echipei de me$teri). despre modul de tratare a figurii umane pe sensul valorilor fom1ale ale
_ Dm ;;c.oala de la Hurez face parte ;;i Andrei, care. impreuna cu fiul
semnificatiei realiste.
oa
B
sau Andrei, cu Jovan ~i Chiriac, picta in anul 1730 biserica manastirii Un me~tr a carui activitate poate fi urmarita pe parcursul catorva
Sarc~ (jud. Timi;;).m, realizand aici eel mai frumos ansamblu de pictura dccenii este Nedelcu PopovicillO). rara indoiala eel mai important pictor
murala dm Banat $1 punand bazele unei adevarate $Coli de pictura locala, din Banat. fonnat ~i el. ca atatia altii. in ambianta stilistica a picturii
e’
P.: care avea s-o intareasca, prin activitatea sa, Vasile Diaconu de la brancove~ti. in 1735 ii afli'irn pictand biserica din Lipova, pentru ca
l.1s.mana care, trecand in Banat, cu inca cincizeci de familii. a intemeiat apoi sa se dedice picturii de icoane pentru iconostasele de la Banloc
a~c1 u~ atelier de pictura, punand bazele pentru q~oltare ulterioara a
’
(jud. Timi$. 1741), Jebel (jud. Timi$. 1752), Gad (jud. Timi$. 1771 ).
p1cturn banatene, admirabil ilustrata in acest s.ecol de icoanele pictate pe Ceacova (jud. Tim~, 1773 ). Bun desenator ~i subtil colorist. Nedelcu se
lemn<SJ. · Nedelcu Popovici, «Adonnirea Maicii
arata receptiv la inovatiile de limbaj ale picturii baroce. introducand in
. ~ i~te.na ac~ivte a ?esfa$urat Raqu· DascaJu(9), fiul pictorului icoanele sale tronuri cu arhitecturi complicate $i ve~mint somptuoase, Domnului», icoanii din Ba11at, 1743.
M1hai dm fargov1:;;te, alatun de care_a lucrat mai multa vreme. Lui i se
?atoreaza l~toci:rea unui caiet cu doua sute modele, o enninie proprie
1~ ca'.·e s-a insp1rat indeaproape din vechea pictura a hisericii Domne:;;ti
dm Curtea de Arge~, pe can:: avusese ocazia sa o studieze indeaproape in
349
348
 Biserica 111ll11astirii Hodo.y-Bodrog
(j11d. Ar(!(/), pictuni din 1wo.1·.
absida nordicli.
Afe.}'ter anonim.
"Soho ml urlumghelilor», biserica din
Her;,osca (Jlul. Car~ Se1·eri111.

BBii
bbll
iioo

''
ae
ttee

ilo
ccaa

an
Pantelirnon, auto1ii picturii bisericii din Talmacel (jud. Sibiu, l 790.\.
Dintre zugravii bisericilor de lernn. nu-i vorn uita pe David de la

St
Curtea de Arge$, activ In satele bihorene (Rieni. 1755: Stance;;ti. l 756;

’’’’
~ebi$. 1764; Valea Neagra de Jos. 1751 etc.)02l, pe lon Pop din
Romana$i care a pictat mai multe biserici de lemn in partile Salajului

u
(Stana. 1795: Sanpetru Alma~ui. 1795; Brusturi, 1800: Pau$a. 1800;

DDuu
Hida, 1807 etc. )(13), pe me;;terul mararnure;;ean Radu Munteanu care a

itr
pictat bisericile de lernn din Dese$ti ( 1780). Caline$ti ( 1782?), Rogoz

mmii
( 1785 ), toate 111 jud. Maramure$. sau pe zugravul Toader Hodor din

um
Vi$eul de Mijloc. care a pictat bisericile din Corne$ti-Valeni ( 1807),
Nane~ti ( 1809). tot in Marmue~. zona in care se cere considerata $i

ttrr
abundenta prmluctie de icoane. pe lernn ~i pe sticla. multe piese fiind de

''D
ak caror ornamente desenate cu minu\ie concureaza uneori figurile remarcabila calitate artistica04l.
Andrei :rngrav )'i atelierul, In Moldova. parca obosita de prea plinul picturilor murale din

uu
personajelor* 1•
« /\4aica Dom1111!11i pe tron », hiserica Vorhind despre mqterii banateni, este necesar sa amintim marele ;;i epocile anterioare. secolul al XVlll-lea nu a fost prea generos cu aceasta
mdnastirii Saraca (j11d. Timi)).
ca arta. marea majoritate a lika;;urilor de cult ramilnand nedecorate. pe albul
valorosul ansamblu de picturi murale care decoreaza biserica manastirii

SStt
Hodo;;-Bodrog 1jud. AraJ)OO, de asemenea picturile bi;;ericii de lemn tencuielilor interioare singurele pete de culoarc fond cele ale icoanelor ~i
~tergalo cu alesaturi. Cel rnai important ansamblu de pictura muralii se
din Zolt (jud. Tim~), datand din 178 I. unde se 1malne~t ~i primul
te

p011ret de ctitor (aran din aceasta parte a (arii. pastreazii in biserica din Cau~ni ( Basarabia. post 1765 ). opcrii real izata

aann
Dintre pictorii de seama ai secolului se mai cer aminti\i: Grigorie, de tm grup de me~tri ce par a fi \en it din Tara Rotm1ncasca. fiind 111
lio

autorul picturilor din paraclisul Episcopiei Ramnicului ( 1753) ~i din orice caz purtatorii stilului brincovenesc. Ne amun in fata celei mai
indepartate iradieri a ~coli de la Hurez. picturile de la Cau~ni impreuna

iill
biserica schitului Crasna (jud. Gorj, 1759), Stan, fiul popii Radn din
ib

Sali:;;te. activ in sudul Transilvaniei (Mesentea. jud. Alba, 1781 ). dar cu cele de la Saraca ~i Hod~-Bclrg participand la circurnscrierea
solicitat ~i la Cunea de Arge~ pentru a repara picturile bisericii teritorialii a accstui vast fonomen artistic de expresic romilneasca.

ooaa
B

episcopale ( 1761). Dirnitrie IeromonahuL conducatorul echipei de Considerate. !ndeob~t. ca apartinand secolului al XV II-lea, picturile
me~tri care au 1mpodobit biseriea din Baia de Fier (jud. Go1j. 1753 ). bisericii din Targu Trotu~ sum cu siguran\a opera veacului al XVIII-lea.
Danciu, me~trul principal al valorosului ansamblu din hiserica saruJui autorul lor fiind zugravul Anastase care semneaza romane~t. dqi

ee’’
Preajba (jud. Dolj. 1778), Pana :;;i Iona:;;cu. pictorii bisericii din Avrig inscriptitie grecqti ale mai multor sfinti par a indica o colaborare cu
(jud. Sibiu, 1762) ~i ai bisericii manastirii Samb~e Sus (jud. Bra~ov, zugravul grec Mihalachi. pomenit in Targu Trotu~. la anul 1742. ca ,,om

’’
1766), Nicolae din Pite~, caruia i se datoreaza rri'rli rnulte ansambluri de strain ... Aspectul stilistic al acestor picturi ca 7i rep1e1:entarea Sfantului
pictura murala din judetul 1-Iunedoara (Guras'~h;, 1765, impreuna cu Ion Cristofor cu cap de caiue. imagine frecventa in pictura bisericilor din Grigorie ;,ugrm. figuri de sfin/i .~i toh/011
din Deva; Ghelari, 1770), Nicolae, care a_piciat mai multe biserici in Tara Barsei. pledeaza pentru un pictor venit din aceasta parte de tara. 1·01il' rmarele clucer Mihui Cnisnaru).
Tara Barsei (Cristian, 1770; Teliu, 1795· etc.). Oprea din Poplaca :;;i unde. in a doua jumatate a secolului. se pictau cu darnicie atiltea biserici. biserica sclzitu/ui Crasna (jud. Gorj ).

*l Horia Medeleanu, Valori dl! artd vecht! ru11hinusccl i11 colec/iu 1Jhf1ulstirii
Sf Simeon Sriilpnicu{ din A rad -- Gai, Arad, 1986 (TS). 351
350

Radu Mumean, « Judecata de apoi»,
(grup de pacato.yi), biserica de lemn din
Dese.1·ri (jud. Maramure.'j).
« Trei 4in/i», icoana din biserica de lemn
din Pau~·qti (jud. Ja.yiJ.
Manole zugrav, «.fupanifa Elena»,
portret votiv, biserica din Clizane.'ifi
(jud. Valcea).
tablou pune in evidentii experientele venetiene ale artistului, abila sa
~tina in distribuirea grupurilor compozifionale. Alte tablouri apaqinand
acelui~ artist se pastreaza in coleqia Episcopiei romano-catolice din
Alba lulia.
Catre star$itul secolului, zugravul Anania din Suceava zugravea biserica Pentru altarul principal al ·Qatedralei romano-catolice din Timi$oara
de lemn din Dorohoi O79 l) $i pe aceea din satul V argolici (1794 ), iar era cumparat un tablou de Michelangelo Unterberger (1754 ), iar pentru
ierodiaconul Vasile zugravea in anul 1785 biserica din Vorniceni. lemme catedrala romano-catolica din Oradea erau cumparate altare de Vinzenz
frumoase se pastrcaza la hisericile de lemn din Pau$e$ti (jud. la$i) $i Fisch~r (l ?78 - .17~) ~fJohan Ignaz Cimbal ( 178.1 ). Nu au lipsit nici
Bro$teni (jud. Neamt), de asemenea la biserira de lemn din Horodnicul
Bi
cazunle cand p1ctoqf s-au deplasat la fata loculm pentru a raspunde
de Jos (jud. Suceava), nnde exista $i un analoghion pictat in intregime. comenzilor. In 1772, pictorul Johann Nepomuk Schopf din Praga executa
opera semnificativa pentru faza tarzie a picturii din Moldova atlata sub mai multe altare in catedrala romano-catolica din Timi$oara, pentru a
bl
semnul intluen\elor baroce ~i in plin proces de modernizare formala. executa apoi decoratia cupolei la catedrala romano-catolica din Oradea
Vom aminti, de asemenea, picturile bisericilor de lemn din Rugine$ti ( 1774 - l 776). Compozitie de mari proportii. cu preocupari pentru
(jud. Bacau) $i Voine~t (jud. Vaslui). efectele de trompe /'oeil, decoratia cupolei din Oradea. care are ca tema
''
io
A~a cum s-a aratat mai sus, activa circulatie a mqierilor, de o parte Triumjit! Bisericii, este faramitata, cu prea multe personaje de mici
ae
$i de alta a Carpa\ilor. a avut drept consecinta unificarea mijloacelor dimensiuni. incapabila sa transmita cu claritate mesajul sau artistic, in
artistice ale zugravilor din Oltenia, Muntenia, Transilvania, Banat, ba pofida unei ce11e calitati <le desen ~i de distributie. Austriacul Anton
te
ilo
chiar pana departe in Cri$ana ~i Marmue~ sau in Basarabia, pe fondul Steinwald, stabilit la Sibiu. a zugravit in ora~ul sau de adoptie, peretele
artistic conmn individualizand-se numeroase mici centre locale. a caror altarului din biserica romano-catolica, realizand in altar un decor arhi-
ca
produqie s-a atlat deseori in stransa legatura cu cea a creatiei artistice tectonic (177 4 ), tot el fiind autorul unor picturi murale cu caracter
an
populare. A vi.ind uneori un caracter de familie - ca ace lea din Sali~te, ornamental ce decorasera re~dintl de vara ale guvernatorului Samuel 'illl: Ul~Z ALIAS HOil . \ TUMOl;IlJ;
Ra$inari ;;i Sasu~i (jud. Sibiu), Feisa (jud. Mure~). Targu Jiu - aceste von Brukenthal, la Sibiu ~i la Avrig. Cel mai important pictor sibian a !ttr8TU:A Nl VALAt!HORU.M TN TR.~
St
mici centre corespundeau in fapt unor ateliere conduse de dascali sau fost Johann Martin Stock caruia ii sunt atribuite doua portrete:
;;;'fl,Vl\N lA .Jt~ J7 ~f:Yt '.fl i\'li .\UTHfl
’’
chiar unor nuclee $CO]are ca acelea din Campulung-Muscd, Targovi~te, I. G. Fabritius $i Guvernatorul Samuel von Brukentlzal, lucrari cu exe-
Craiova. Pite~. Bra~O\' $i multe altele. Demne a fi retinute sunt ~i acele cutie ingrijita, dar conventionala. Un alt ai1ist. poate Anton Steinwald, a A. Steinwald (? ), Horea (Mu::.eul
u
executat portretele celor trei conducatori ai rascoalei tarane$ti din l 784 -
Du
ateliere itinerante, legate totu$i de o anumita zcma, ceea ce a pem1is. sub Brukentlzal, Sibiu ),
indrumarea unui me~tr mni de vaza, frirmarea unor invatacei locali. A~a Horea, Clo:;ca ';'i Cri.~an Dincolo de stangaciile de exprimare datorate
itr
ii aflam pe me~trul David din Cm1ea de Arge~ lucrand in satele din pictorului. aceste opere au o viidita imp011anta documentari.L atat pentru
cunoa~ter
mi
muntii Bihorului, pe Simion din Pite~ in satele hunedorene ( Ciula Mare, figurilor celor trei eroi, cat $i pentru faptul ca ele ilustreaza
um
Densu$. Nuqoara, Baru Mare), pe Radu Dascalu lucrand, alaturi de asimilarea in mediul autohton a mijloacelor de expresie familiare picturii
ajutorul sau Gheorghe, in partile Ardealului sau pe Vasile Diaconu de la baroce. Alte doua portrete intati$and figurile Jui Horea <;>i Clo~ca au fost
tr
Tismana, fiiuritor de via\a artistica ~i initiator de $COala, caci familia sa, executate in pastel de catre Sigismund Kore. interesul lor fiind prevalent
''D
cu numele de Diaconovici, a avut de jucat un rol important in istoria de ordin documentar.
culturala a Banatului.
u
[ste lesne de infeles ca o asemenea desfa$urare de forre nu se putea
ca
opri la hotarul epocii noi care se deschidea odata cu primele decenii ale
St
secolului al XIX-lea. cand. in legatura cu intregul proces de transformare 1\itiniatura' t 6l
econornica ~i sociala, arta 'farilor Romane va parasi vechile canoane
te
pentru a raspunde nevoilor unei societati in curs de accelerata Raspandirea tiparului ~i patrunderea cartii tiparite pana in cele mai
an
modernizare. Mereu mai rusticizata. ramanand in mo$tenirea me~trilo umile biserici de sat au pricinuit o grava diminuarc a interesului pentru
io
de tara, pictura de traditie post-bizantina va mai dainui o vreme, dand la manuscrisele miniate. acest domeniu artistic de veche traditie regasin-
iveala opere denme de luare aminte. Este de ajuns sa privim chipul du-se doar sporadic in mediile cartue~i*1. Vom observa insa ca pretul. J. M. Stock, Samuel nm Bmkenthal
l
il
ib
Constandinei din biserica de la Berbe$ti (jud. Grn:j, 180 I), pe eel al inca ridicat. al cartii tiparite i-a determinat pc grarnaticii saraci sa copieze (M11::.eul Bruke111lwl, Si/Jiu).
jupanifei Elena din biserica din Cazane$ti (jud. \1 alcea. l 810. me~tr tipariturile pe care nu le puteau procura. ravna copi'.?tilor fiind deseori
B
oa
Manole) sau pe eel al lui Bechir Aga din biscrica de la Calugareasa inso\ita de dorinta infrumusetarii cu ini(iale '.?i frontispicii, ba chiar cu
(jud. Gorj, 1822, Dobre Zugrav), pentru a intelege ca in lumea me$terilor ilustratii care, chiar daca nu se ridica la o valoare artistica deosebita, fac
de tara se aflau inca resurse bogate, forte de innoire de care va beneficia evidema preocuparea pentru prezentarea estetica a rnanuscriselor $i
e’
in mod rodnic, chiar daca nu i'ntotdeauna marturisit, pictura moderna totodata absorbirea unor elemente ornamenlale de obfo-$ie baroca.
romaneasca( IS>. vehiculate cu precadere de cartile tiparite ~i de gravurile de reproducere
Comparata cu impetuoasa mi~care artistica g.t~uravilo autohtoni, care se bucurau de o circulatie destul de larga.
’
pictura baroca. agreata de autoritatile austriec.e:\;i de inalta nobilime din
Transilvania, se tradeaza ca inaderema ~i lipsita de consistenta, 1
Tereza Sinigalia. Ohsen'afii pril•ind miniurura .)·i omamentica de carte
•
semnificativ fiind in acest sens faptul ca t;e1e mai multe lucri'iri au fost manuscrisa in epoca hrcincoveneascii, in MIA, 1988. nr. 2. p. 20-29 (TS).
importak sau executate de me~tri striiini. Pentru biserica roma-
no-catolica Sf. Mihail din Cluj a fost'cumparat tabloul lnchinarea magi/or,
opera a pictorului vienez Franz Anton Maulpertsch ( 1724 1796).
Lucrare de tinerete, fiind executata probabil in anii 1748 -1749, acest
353
352
 .. J:

Bi
bl

''
io

ae
te

ilo
ca

an
St
’’
Logqfatul Petrache,
Intre numeroasele manuscrise cuprinzand povestirea moralizatoare
ilustra/ii la «Erotocrit».
Varlaam ~i Ioasaf ii amintim pe acela copiat de Gheorghe sin Popa

u
Vasile ot Targovi~te. Ilustratiile acestui manuscris vadesc efortul de

Du
reprezentare a spa(iului real cu forme arhitectonice ~i elemente deco-

itr
Nastase Negrule, rative contemporane.
ilustra(ie la <c4lixandria>J. Recurnand la efecte de perspectiva geometrica. ilustratorul i~ insta-

mi
Mai mult decal carrile de uz bisericesc, a caror copiere constituie un

um
Logqfatul Petrache, fenomen de interes secundar, caqile populare. nu o data combatute de leaza pers~najl !ntr-un spa(iu tridimensional. cu fom1e arhitectonice ~i
iiustmrie la «Erotocrit». ierarhia ecleziastica, au circulat mai ales prin intennediul manuscriselor. piese de mobilier ce corespund In general modei h~roce, iar costumele

tr
con!inutul !or, cu precadere profan. stimultlnd fantezia $i facand posibila sunt cele curente in secolul al XVllf-lea.

''D
interpretarea unor date de viata reala. N umernasele rnanuscrise pastrate Dar eel mai frumos ~i evocator manuscris ilustrat datand din secolul
in bibliotecile din Bucurqti. la$i, Cluj etc. permit evocarea nmltor co- al XVIII-lea pare sa fie Erotocritul copiat de logofatul lonita ~i ilustrat

u
pi;;ti de talent ca: Andrei Col\ea, Gheorghe din Targovi~te. calonita Arhip, de Petrache Logofatul. Colaborarea dintre cei doi autori ai manuscrisului
Agapie din Chi~nau. $tefan de la Putna, Luca Poenar, Constantin Copilu trebuie sa fi fost foarte stransa: intai au fost executate ilustraiiile prin-

~i multi altii. M ult pre\uita Esopie a circular In foarte multe manuscrise.
unele de autentic interes artistic, precum acela semnat de Costea Dascalu
te
( 1703), eel semnat de Tudoracbe Dascalu din Ploie$ti (1796). dar mai
St
cipale, apoi, caligraful a copiat tcxtul introducand unele pasaje chiar in
paginile ilustrate. astfel ca scrierea participa la cornpletarea compozitiei
grafice. dupa care a intervenit din nou ilustratornl impodobind unele

an
ales acela cu titlul Pildele !ui lsop11 rn toate jiganiil<:, copiat In 1717, de initiale. sporind efectul decorativ cu motive florale. Fara sa tina seama de
io

.,Resete logofatului Staicului, sinu Vasilie lerornonah''. Notabila pentru epoca indepartata in care se desfa~ori. firul de poveste al Erotocritului,
calitatea scrierii $i frrnm1sqea ini\ialelor $i frontispiciilor este lstoria ci Petrache a recurs la imagini din lumea conternporana. costumele fiind
l

il
ib

se nznnqli l!iodoros scrisa de Alexandru Cihodariu, In 1784. intru totul speci fice secolului XVIII. llustratorui a surprins cu exactitate
In categoria celor rnai frumoase manuscrise miniate trebuie ambianta eteroclita a secolului fanariot. cu al sau amestec de costume
B

oriental~.

oa
considerata Alixt7ndria copiata $i infrumuserata de Nastase Negrule la cu mantii lungi ;;i giubele purtate de personajele nobile, in
la;;i ( 1790). Urmiirind lndeaproape fantasticul aventuros al povestirii, opozitie cu costumele de husari de moda austriaca pe care le pomta garda
Nastase Negrule dovede$te o reala capacitate de inventie. chiar daca, in imparatului. Chio~cur orientale. trasuri baroce. ospete la care muzicantii

e’
lipsa unor informatii mai exacte despre lumea exotica in care trebuia folosesc tambale, fluiere dar ~i viori. compozitii in care poate fi recu-
sa-;;i plaseze eroii, recurge la peisajul fnconjurarnr. U)pacii care intervin noscuta i~fluen[a gravurilor occiJentale se amesteca cu altele, al caror
in peisajul indian al cetatii lui Por !mparat sunt st~J1ri sau fagi din partile prototip se cere cautat in lumea ilustratiilor persane. Acest necontenit

’
noastre. iar armatele lmpiiratului Alexandru pciarta unifom1e de husari. balans intre Orient $i Occident. acest amestec de forme decorative nu
Cetatea imparatesei Cleofila amesteca tumur\ de tip occidental cu mina- scade valoarea artistica a ilustratiilor lui Petrache. dimpotriva. ii confera
rete islamice $i palate ca cele de pe Bosfor,, dar $i aici peisajul este intesat un fam1ec deosebit, capacitatea de evocare a epocii ramanand intacta. Se
cu fagi ;;i stejari, arbori cu care copjstul ~i·a familiarizat. Copistul ilus-
trator nu ezita sa inventeze $i imag'1~ fantastice, precum racii uria$i sau
furnicile uria~e care miinancii oameni, desenele sale cumu!and deopotriva
o anume acuratete a expresiei $i o certa claritate a distributiei cromatice.
355
354
 incheindu-se astfel procesul evolutiv al unei arte la al carei apogeu
conlucrasera generoasele danii ale Jui $tefan eel Mare ;;i Neagoe
Basarab.

poate spLme ca. prin ilustrafii ca acestca sau ca ace lea darorate lui Nastase
Negrule. este prefotata activitatea pictorilor Nicolae Polcovnicu. Eustatie
Arta metalelorOSJ
Altini ~i altii, a caror opera inaugureaza pictura de expresie moderna a
-,ecolului al XTX-lea.
Asemenea altor g@1}t1r! de creatie artistica, argintaria secolului al
XVIII-lea din Tari le J(~1ane

Bi
s-a dezvoltat sub influenta autoritara, dar
benefica, a epocii brancove~ti. A contribuit la aceasta nu numai fru-
musetea recunoscuta a pieselor executate din generoasa initiativa a
Broderia( I7l

bl
marelui domnitor ~i mecenat. Pentru principalele centre de argintarie din
Transilvania - Bra~ovul ~i Sibiul -- comenzile venite din Tara Roma-
Arta in declin, concurata tot mai mulr de picrura de panou pe suport neasca reprezentau o sursa sigura de activitate ~i inflorire economica.

''
io
mobil ~i de \esaturile provenind din razboaiele rnecanizate. broderia determinandu-i pe me$terii sa$i sa se adapteze gustului $i programului Georg May!!, anafornifi'i de la Surpate/e

ae
secolului al XVIII-lea dehuteaza cu piese care. indiferent de destinaJie. au impus de comanditarii munteni. Unii me$teri sa$i s-au stabilit definitiv la (Afzceul National de Artli al Romaniei).
un caracter prevalent decorativ, cu folosirca chenarelor flora le ~i a

te
Bucre~ti, ca Georg Heitner care a parasit Bra~ovul in anul 1691,
insemnelor heraldice. A~a

ilo
esle acoperamantul de mormant al lui Rudu preferand sa fie eliminat din breasla decat sa renunte la comenzile sale.
Ilia~, gine1e!e lui Constantin Brfincoveanu ( l 704 J. piesa a carei com- La inceputul secolului al XVIII-lea, me$teri ca Petru Hiemesch II sau

ca
pozitie orrn.1mentala pare inspirata de un covor de rugaciune oriental. Georg May II au lucrat temporar la curtea lui Constantin Brancoveanu,

an
avand. intr-un rnedalion, stcma Moldo\'ei. Compozi\ii asemanatoare au ~i lucrarile !or integrandu-se pe deplin, din punct de vedere stilistic, in am-
dverele de la Vacre~ti daruite de Nicolae Mavrocordat, cu particula- bianta artistica a Tarii Romane~ti.
ritatea ca, in campul central, se afla stemek reunite ale tvfoldovei ~i Tarii

St
Pe parcursul secolului al XVIII-lea, situatia centrelor de argintari din

’’
Romanqti, sub coroana princiara a domnitorului. A~adr, de~i destinate Transilvania a fost agravata datorita stapanirii austriace, care a 1ngradit
decorarii unui iconostas, aceste dvere recurg la insemne laice. simbolul activitatea me~trilo sa~i. acordand un regim protectionist atelierelor din

u
religios fiind !nlocuit cu simbolul guvernarii: stema. Preocuparea pentru Viena, ale caror produse puteau circula mai liber. fiind favorizate de

Du
somptuos este evidenta in lirnitele unor mijloace rnai degraba artizanale. reuimul taxelor vamale. In acest sens, este semnificativa o cerere, din

itr
e
Din ace~i familie face pm1e ~i broderia decorativa, executata la porunca anul 1747. a argintarilor din Bra~ov care solicitau scutirea de trigesima
1),·era de la Tl1care.yti (M11ze11l l\'a(io11al lui ~tefan Cantacuzino ( 1715), cu trei chenare tlorale ~i cu o mare arcada datorita careia a fost pierduta clientela din Tara Romaneasca ~i Moldova,

mi um
de Arta al Romdniei). trilobata. in campul careia se atla pajura bicefala bizantina. iar breasla a saracit. A~adr, in pofida faptului ca se inregistreaza o
Dvere cu caracter strict decorativ au fost executate ~i in Moldova, ca destul de puternica patrundere a pieselor de argintarie produse de ate-

tr
aceea de la biserica Sf. Sava din Ia~i (cca 1760) sau ca aceea de la lierele din Viena. Augsburg. sau Moscova, in pofida absorbirii treptate a

''D
manastirea Varatec (1838) cu larga bordura vegetala ~i avand in campul unor elemente ornamentale de obar~ie baroc-occidentala. dar ~i de
central un vas cu flori. Nu lipsesc, ima, nici incercarile de a restabili provenienta otomana. argintaria secolului al XVIII-lea prezinta o relativa

u
legaturile cu traditiile de altadata ale broderiei. prin piese cu program unitate stilistica. asigurata de pastrarea acelei morfologii ornarnentale ce
iconografic. Vii.lul liturgic de la biserica Barnovschi din Ia~i, a datand din se statornicise in epoca lui Constantin Brancoveanu*). De altfeL In chiar
anul 1734, are ca tema centralii. Sarhatoarea tuturor sfinfilor, iar pe laturi

ec
imagini diferite tara o inlantuire fireasca (In stanga: Coborarea la iod,
Cina de taind. Taierea cap11!11i ,Wan111lui loan Bote:::atorul; in ctreapta:
St
primele d\_ma decenii ale secolului al XVIII-lea. mari me~tri argintari. ca
Sebastian Hann sau Georg May IT. au executat tocmai acele piesc care
pot fi considerate capodoperele de varf ale argintiiriei hr§ncove~ti.

an
t

Cetatea ingereascli, Buna T'es1ire, Rtistignirea). Executata din fir de aur, impunandu-se ca modele demne de urmat pentru me~tri gencratiilor
io

argint ~i matasc, broderia incearca si:l imite indeaproape aspectul unei ulterioare.
picturi, mai ales prin folosirea firelor de matase de diverse nuanfe. Mai Potirele executate de argintarul Georg May II au silueta zveltiL baza
l

il
legat de traditie este, prin executia sa, epitaful de la Putna lucrat de
ib

cu talpa hexalnhata, picior piriform ~i cupa inalta. Decorul rcalizat prin

brodeuza Roxandra, in anul 1738. ~i aici intervin scenele marginale (in ciocanire $i gravare pentru talpa. prin ciocanire. gravare ~i ajurare pentru
partea stanga: Prinderea lui lisus, Judecara la Cait!f£1, J11decata la Pilar;

oa
B

baza cupei, consta din capete de ingera~. vrejuri de acant. tlori de lalea
in partea dreapta: Rastignirea. Biciuirea la stalp. !isus lnaintea lui !rod), ~i garoafe. Concep\ia baroca a decorului se regas~t la anafornitele
dar executia nu recurge la efecte de picturalitate. fiind preferate diferente
lucrate de Georg May pentru biserica manastirii Sarindar din Bucre~ti

e’
de punct de broderie. Mai putin cunoscute, broderiile pastrate la biserica ( 1698 - 1706) ~i manastirea Surpatele ( 1707 - 1708 ). am he le av and pe
manastirii Co~ula (jud. Bot~ani) ilustreaza in mod s11gestiv efortul de a
margini medalioane cu cei l 2 apostoli, iar in centru reprezentarea
pastra mijloacele de expresie ~i formele icon~!tfe traditionale, in Botez.ului, respectiv a 5fintei Treimi, in varianta iconogrnfica occidentala.

’
conditiile unei ireversibile alunecari catre artizanal. De real interes ai1istic
sunt, tou~i, acoperii.mantul de potir (cu ·Rcistignirea incadratii. de
•i Corina Popa, ;Hodel .~i rnrieta1e in argilllilria hnll1<.:01·c11easca. in SCIA.
arhangheli) ~i aerul (cu Rastignirea intre figuri de sfinti). Somptuosul
epitaf de la manastirea Varatec exe;cutat' 'In anul 1798. din ini\iativa 1989, p. 31-39 (TS).
mitropolitului Iacob Starn:ite, este o adevarata pictura cu acul care imita
Epitqfit! llliruit de mitropolitul Jacob
Stamare, mcinast ire a Vtiratec ( 1798 ).
atat efectele de spatialitate cat $i ornamentica unui tablou baroc. In acest
spirit vor fi executate ~i altc broderii de la incepuml secolului al XIX-lea, 357
356
 Bi
bl

''
io

ae
te

ilo
ca

an
Sebastian Hann. ferecilrura
din spate are in centru pe Sfintii Imparati Constantin ~i Elena sustinand Tetraevanghelului de la Hurez (1709 ),

St
crucifixul, de o parte ~i de alta se afla sfintii Procopie ~i Stefan. in partea detaliu (Muzeul Na{ional de Artii al

’’
superioara JVa~·ter ~i Adormirea Maicii Domnului, iar in partea Romaniei).
inferioara apostolii Petru ~i Pavel sustinand chivotul unei biserici, ~i

u
Sfantul loan BotezatoruL Lucrata cu exceptionala migala, (chiar ~i cele

Du
Georg May II, ferecatura

itr
cu Dumnezeu-TataL Iisus 7i Sfantul Duh in chip de porumbel. Deosebit mai mici imagini recurg la efecte de perspectiva), ferecatura lui
Tetrae1'anghelului din 1708, daruit de
de caracteristice sunt c:.indelele executate de Georg May II, toate Sebastian Hann vade~t preocuparea pentru redarea volumului ~i pentru
Doamna _Maria mantistirii Swpatele

mi
pirifom1e, decorate (prin ciocanire :;;i ajurare) cu frunze de acant, flori de modeleul sculptural, fiind totodata vizibile efectele deduse din studiul

um
(Muzeu/ Na{ional de Arta al Romdniez).
lalea, heliantus, convergen(a stilistica cu sculptura decorativa din epoca gravurilor ~i al picturilor de epodL Decorul floral. care formeaza chenare
lui Brancove:.inu fiind evidenta. Acela:;;i me~tr argintar a executat fru- ;i cartu~e. este alcatuit din vrejuri de acant. din flori de h':!iantus ~i d~

tr
moasa ferecatura de Tetraevangheliar pentru biserica Sf. Gheorghe-Nou margareta. intr-o interpretare care permite sa se recunoasca mtegrarea illl

''D
din Bucure7ti ( 1707). Damita de Constantin Brancoveanu :;;i doamna Seb;5tian Hann in familia stilistica a barocului. Totu~i. uncle piese,
Maria, ferecatura este lmpodobita din abunden(a: pe fata se afla Pogo- datand din ultimii ani de activitate ai me~truli. mai pastreaza

u
rdrea la iad. inconjurata de paisprezece scene din Ciclul hristologic, iar morfoloaia b
de stil renascentist. notabila fiind cea~ breslei.
tesatorilor
in col(uri sunt reprezentati cei patru evanghli~t:
a
pe scoarta din spate se
afla figura Sfantului Gheorghe incadrata de cincisprezece scene din viata
din Sibiu (I 706) decorata cu ove hose late ~i avand in mcdalionul central
ec
o scena cu Cimon ~i Pero in inchisoare.

St
sa, registrul inferior fiind rezervat figurilor celor doi donatori, Constantin Argintaria brancoveneasca de la inceputul secolulvi al XVlll-le:.i mai
Briincoveanu ~i doamna Maria, a~ezti lntre doua tufe de lalea. Fere- este ilustrata de ferecatura de carte executata de rne~tul bra~oven

an
t

catura de la Surpatele ( 1707 - 1708), executata tot la comanda Jui Stephanus Weltzer. daruita de Constantin Brincoveanu biscricii Sf. loan
io

Constantin Brancuveanu de acel~i me~tr argintar, are coperta din fata .. Grecesc ·· din Bucure:;;ti ( 1703 ). Mai multe candele au lost executate de
intru totul asemanatoare cu cea precedentii. dar pe cope11a a doua a fost rnqterii Petrus Hiemesch. Petrus Sigerus. ambii bra~oveni ~i de sibianul
l

il
ib

reprezentata Filoxenia lui Avraam, incadrata de imagini din Vechiul Thomas Lang. toate decorate prin ciocanire ~i ajurare cu vrejuri vegetale
Testament ~i de ca11u:;;e decorative. Este proprie artei Jui Georg May II - si flori de bujor. lalele sau flori de hcli~mtus. Candele intru totul

oa
B

desigur eel mai reprezentativ me7ter argintar al cpocii brancove~ti - ~semantor ;xecuta rnqterul Stephanus Weltzer pentru biserica Trei
preferinta pentru abundenta iconografica :;;i decorativa, pentru folosirea krarhi din Ia:;;i ( 1706 ). piese inrudite fiind produ-.e pe parcursul
recuzitei omamentale baroce. totul fiind temperat de un autentic sim( al intregului secol. fie spre folosul monurnentelor din Moldova (candela

e’
echilibrului ~i al am1oniei, imagini ca Filoxenia Jui A vram11 avand o certa daruita bisericii Trei Ierarhi de doamna Ana Racovita. 1720 - 1725), fie
valoare antologica. pentru Jac~uril din Tara Romaneasca (precum candelele exccutate de
Credincios conceptiei decorative a arginte~d' stil pe care el insu$i Petrus Hiemesch IT! ~i Samuel May pentru rnanastirea Dintr-un Lemn,

’
11· J
o ilustrase cu atata stralucire, Sebastian Hann executa la comanda Jui ante 1764. respectiv 1776). Traditia argintariei brancove~ti poate fi
Constancin Brancoveanu una dintre ultin1ele sale lucrari capitale: demonstrata ~i cu anafrlrnita daruila de lanache Vacarescu biscricii Sebastian Hann. ca11dela de la Cotroceni.
ferecatura Tetraevangbeliarului de la Hurez (1709). Confeqionata din Sf. loan _.Grecesc·• din Bucre~ti ( 1779). in fapt o replica a anafornitei pe lvfuzeul National de Arta al Rom[miei.
placi de aur ciocanit ;;i cizelat, ferecat"ura are pe fa\a o compozitie
iconografica asemanatoare cu cea & pieselor executate de Georg May,
respectiv Pogorarea la iad inconjurata de paisprezece scene din ciclul
hristologic, in coliuri aflandu-se figurile celor patru evangheli:;;ti. Scoaqa 359
358
 Coltea $i multe alte p1ese se individualizeaza. pe de o parte, pnn
compozitia generala simpla ~i riguros articulata, iar pe de alta, prin
abundenta decorului vegetal (vrejuri meandrice, retele. rozete etc.).

care o executase cu cateva decenii mai lnainte Georg May II pcrnru

Executat in relief putin inah, eu o remarcabila ~tina a traseelor
regulatoare ~i a modelajului ae detaliu. acest decor lasa sa se citeasca
biserica manastirii Sarindar. Procesul de barocizare s-a accentuat fn a
preluarea modelului din .realitate $i totodata integrarea acestuia intr-o
doua jumatate a secoluluL edificatoare fiind anafornip manastirii Antim
textura geometrizanta. ceea ce corespunde modului traditional autohton
(1798) in al carei decor, pe langa vrejurile florale, intervin medalioane $i de interpretare. Pri~91pal asemanatoare, dar prezentand o compozitie
scoici.
ceva mai involbqtaf~ a motivelor vegetale $i heraldice, U$ile bisericii

Bi
Alaturi de mqterii transilvaneni, me$terii din Tara Romt'ineasca $i Cotroceni ( 1707), u~a bisericii Antim (cca 1715), U$ile de la
din Moldova au executat anafornite. ferecaturi, chivoturi sau ibrice. la
Stavropoleos indica orientarea catre gustul baroc in sensul clar

bl
acestea din urma fiind mai U$Or de sesizat absorbirea elernentclor determinat de stilul istoric al epocii.
decorative orientale. De o nobila frumusete este agheasmatarul de argint Acela~i proces de barocizare a limbajului decorativ caracterizeaza
cu decor floral daruit de egumenul Benedict Dinga manastirii Neamt iconostasul biscricii manastirii Govora ( l 70 I). iconostasul paraclisului

''
io
( 1775), de asemenea vasul de agheasma de la rnanastirea Cozia. cu forma de la Mogo$oaia ( 1705). iconostasul bisericii Mitropoliei din Targovi$te

ae
elipsoidala $i avand in mijloc reprezentarea Botezului, iar pe rnargini ( 1707 - 1708). In cazul iconostaselor este de obscrvat varietatea
medalioane cu apostoli $i Cinu de la lvfomvri. Trascclc vrejurilor modurilor de executie prin sculptare, traforare, poleire, policromare, ca $i

te

ilo
vegetale ca $i folosirea scoicilor indica o deplina asimilare a limbajului bogatia aparatului ornamental constituit din elemente de inspiratie arhi-
baroc, ceea ce se poate constata $i In cazul vasului de agheasma de la tectonicii (colonete, arcaturi, arhitrave etc.), de inspiratie vegetala (vita
manastirea Antim (1796). Despre acela$i proces de asimilare a gramaticii

ca
de vie, acant. frunza de stejar etc.). elemente zoomorfe (caprioare, lei.

an
baroce se poate vorbi ~i In legatura cu potirul de la Feldioara, executat de veverite, pasari, uneori, compunand mici scene - leul devorand ciipri-
me$terul bra~oven Stephan Weltzer Ill ( 1750), pentru ca. In cele din oara), dar ~i antropomorfe, fie ca este vorba despre minuscule scene de
urma. sa-$i mai faca aparitia ornamentele rococo pe potirul de la Sebe$,

St
viinatoare sau despre motive iconografice, ca de exemplu figura Jui Ieseu

’’
semnat de mqterul sibian Michael Pi Ider ( 1756). din coasta caruia se desprinde marele arbore genealogic al lui Iisus. Mai
in pofida perpetuarii unor rnodele traditiouale, argintaria din a doua intervin In decorarea iconostaselor ~i icoanele. dar trebuie observat ca

u
jumatatc a secolului al XVIII-lea nu a reu~it sa se ridice la inaltele valori acest complex aparat ornamental se subordoneaza unei viziuni deco-

Du
artistice de odinioara, declinand spre un mqte$ug practicat cu rative, pe cat de unitare, pe atat de echilibrate. Fervoarea decorativa a

itr
Agheasmatarul de la manastirea Antim con$tiinciozitate. care se i'ntoarce spre anonimat. In acest sens este iconostaselor brancovenqti a stimulat fantezia me$terilor cioplitori in
(I 796). vedere /ateraf(l .yi vedere de sus. concludent faptul ca argintarul Sebastian Hann III, care se stabilise la lemn din deceniile care au unnat ~i este lesne explicabil faptul ca intregul

mi um
Bucure$ti (dupa 174 7, cand prima sa cerere fusese refuzata). de$i ajunge secol al XVIll-lea a fost dominat de maiestritele modele ale epocii
,,aurar al prea luminatei curti domne$ti'', nu a reu$it sa ne lase nici o brancovene$ti. Din familia stilistica a iconostaselor de traJitie branco-

tr
opera notabila. Printre ultimii reprezentanfi de seama ai argintariei, arta veneasca fac parte iconostasul bisericii din Bcnge$ti ljud. Gor:j, cca 1730),

''D
odinioara atat de infloritoare, merita sa fie amintit Gheorghe, fiul Jui iconostasul bisericii Sf. Gheorghe a vechii Mitropolii din la$i ( 1752).
Raducanu. autorul unui frumos sfo$nic portativ de la manastirea Bistrita iconostasul bisericii schitului Balamuci (cca l 752), iconostasul catedralei

u
( 1765), Iii.ca$ de unde provine $i sfe$nicul monumental executat de din Blaj. iconostasul bisericii fostei manastiri Adam (jud. Galati), aflat
argintarul Hristea Ionotu ( l 779 ). a azi in biserica ortodoxa din Isaccea (jud. Tulcea), de asemenea ico-
nostasul fostci biserici Sarindar din Bucre~ti. piesa caracterizata prin
ec

St
aparatul decorativ deosebit de bogat.
In cca de a doua jumatate a secolului al XVTIT-!ea, inmultirea

an
t

Mobilierul09l iconostaselor sculptate a favorizat constituirea mai multor ate!iere spe-

io

cializate (la BuctlrC$ti, Craiova, Bra$O\. la$i, Suceava etc.) ~i, odata cu
Din lectura relatarilor de epoca. ca $i din examinarea putinelor aceasta, diversificarea modalita(tlor decorative.
l

il
stampe care s-au pastrat, rezulta ca arhitectura interioara a re$edintelor
ib

De tip baroc la biserica domneasca din Radauti. la biserica manastirii

nobiliare din Tarile Romane era dominata de gustul oriental. Multe Drngomirna sau la biserica Radu Yoda din Bucurqti, omamentica ico-

oa
covoare. sofale largi, perne raspandite peste tot suplineau prezenta
B

nostaselor atinge faza rococo la biserica 1rninastirii Putna ( 1773 ). la

obi~nutelr piese de mobilier, iar cuferele $i firidele amenajate in peretii biserica manastirii Moldovita ( 1779), la biserica din Burdujeni-Targ
gro$i tineau locul dulapurilor. In opozitie cu gustul oriental pe care il { l 785) sau la biserica Banu din Ia5i ( 1802 ). In cadrul rnicilor ate Ii ere,

e’
ilustreaza aceste interioare, cu tipul !or specific de a concepe confortul, complicarea decorativa a dat na~ter unor compozitii interpretate liber.
lucrarile de tiimplarie artistica ce ni s-au pastrat - e <\devarat ca mai toate cu foarte multa fantezie. in conditiile unui autentic proces de sinteza
provin din biserici - fac posibila descifrarea unei}ef'alitati mai complexe, locala. Reprezentative sunt in acest sens iconostascle de la Plopeni.

’
!n cadrul careia puternicului fond traditional i ~e alatura forme orientale Sf. Gheorghe-Suceava (1796). Baline$ti, 1li$e$ti etc.
~i occidentale de stil baroc. ·· Bucre~·ti. biserica Stal'l·opoleos.
Acela$i proces de barocizare poate fi urmarit in ornamentica unor
Marele efort de asimilare $i de si.nteza, caracteristic epocii piese mobile, precum jiltul ~i tetrapodul provenind de la biserica portalul vestic cu 11,1Be de lemn.
brancovene;;ti, se recunoa~t cu u~rinf' ";>i 'in cadrul pieselor de mobilier
de lemn care dateaza de la lnceputul secolului al XVIII-lea. U~ile
paraclisului ~i cele ale trapezei de la I-Jurez. u;;ile bisericii manastirii
Surpatele, jilturile din biserica mare a miinastirii Hurez, stranele biseridi
361
360

Biserica manastirii Govora.
iconostasul (detaliu).
Analoghion, hiserica Col/ea. Bucure.yti.
Stram1. detaliu. hiserirn
Col/ea. B11c11rqri.
Bi
bl
''
io
ae
te
ilo
ca
an
sculptura figurativa, indelunga vreme interzisa de canoanele biserc~t.
Mai mult cu titlu documentar. amintim. ca exemplu de absorbire a
St
influentelor orientale. analoghionul de la Govora, decorat cu intarsii ce
’’
compu~ motive stelare $i mici balu$tri ce formeaza registre cu alternari
Sarindar, jiltul arhieresc din paraclisul Patriarhiei (1730), jiltul arhiercsc
u
succesive.
*
Du
al bisericii Sf. Gheorghe (la$L cca 1752 ). jiltul bisericii Sf. llie Rahova *
itr
( Bucure$ti ), jiltul din schitul Strehare\ ( Slatina). sau tetrapodul cu *
involburat decor sculptat ~i ajurat de la biserica manastirii Sambata in preajma anuiui 1800, fenomenul artistic romanesc se inrat~ cu
mi um
(jud. Bra$O\ ). Procesul barocizarii este inc:'i $i mai e\·ident la toate semnele caracteristice trecerii spre o noua epoca. Fonnele artistice
tetrapodurile bisericii Popauti din Bot~ani ( cca 1800 J ~i bisericii episco- de veche tradi\ie, pe care societatea nobiliara le cultivase cu atata
pale din Roman (1806), pentru ca nu numai elementele ornamentale. ci $i indarjire, erau din ce in ce mai pu\in apte sa exprime aspiratiile unei
tr
formele generale se supun g:ramaticii decorative baroce. La exemplele societati in plina transformare revolutionara. Stilurile modeme ale
''D
aratate se alatura ~i U$ile bisericii din Cislau (jud. Buzau ), de asernenea Occidentului - Rena~tr ~i barocul - i~ epuizasera pe rand puterea de
u
u~ile bisericii manastirii Tismana ( 1782). in a caror decoratie interYin atractie ~i. chiar daca forme baroce vor mai dainui ~i in primele decenii
,:artu~e florale cu figuri de sfinli in relief. ale secolului al XIX-lea, ele vor fi neincetat puse in minoritate de stilul
a
Spre deosebire de piesele anterior citate, a caror principala caracte- neoclasic a:flat in plina expansiune. Emanciparea sociala a claselor mici
ec
St
ristica este dorinta de a fi In pas cu stilul epocii. alte lucrari dernonstreaza ~i mijlocii. dar $i disperatele eforturi de readaptare ale varfur_ilor
stabilitatea limbajului traditional. chiar daca autorii !or nu au fost intru nobiliare vor face necesar un nou limbaj artistic capabil sa expnme
an
t
totul ostili inovatiilor. Analoghionul ~i tetrapodul de la Tismana I 1732. idealurile unei societati pentru care rcalitatea imediat{t avea o valoare de
io
1734) decorat cu 0 fina rerea \'egetala. tetrapodul de la manastirea neinlocuit. Aspiratiile la libertatea ~i unitatea nationala. nevoia de
Zamfira ( 1740) al carui fruntar este impodobit de sm ant-lrnpletitele comunicare cu lumea prin indepa1iarea barierelor sarnavnlnice puse de
l
marile imperii invecinate: 010man, tarist ~i
il
vrejuri ce se ivesc dintr-un ghiveci, U$ile bisericii $ubqti din Campulung habsburgic. irezistibila
ib
decorate cu vase de flori. pajure bicd~1le. lngeri $i balauri. U$ile bisericii dorinta de libertate ~i progres care va aprinde flacarile rascoalei lui Tudor
fostei manastiri Pantelimon sau u~ile biscricii din Preajha (jud. Dolj Vla<lirnirescu ~i ale mi$carii revolu(ionare de la 1848. iata principalii
oa
B
1780) sunt opere care ilustreaza pe deplin persisten\a unei concep(ii factori care au contribuit la inchiderea lungului proces evolutiv al artei de
tradi\ionale a decorativului, motivele fiind subordonate planului ~i traditie ~i expresie feudala. Desigur. ~i in cursul secolului al XIX-lea au
integrate unor strucmri geometrizame. mai fost construite biserici ~i manastiri. unele chiar de mari proportii. ca
e’
0 piesa de excep\ie estc u~a bisericii din Benge:;:ti (_iud. Gorj, cca acelea de la Pasarea, Cernica, Frurnoasa. Celic-Dere. Coc~u etc., au
1729) pastrata azi la muzeul manastirii Jitianu (jud~,Pol )(20>. Suprafa\a fost pictate nurneroase ansarnbluri muralc ~i icoane. au mai fost exe-
’
canatului este imparfita in trei campuri dreptunghili,1are cu ajutorul unor cutate piese de arta decorativa care au perpetual fonne apaf!inand
vrejuri meandricc cu struguri, flori de acant ;;i. tl~'ir de mace;;. In panoul traditiei. Pe de alta parte. in conditiile proliferarii activitatii ctiore~ Jill arhieresc. detaliu.
superior a fost reprezentat lisus fn glorie rn Tetrnmorfit!, in panoul din ~1ediul rural, rno$tenirea artei tradi\ionale a contribuit la constituirea hiserica Colfea. Bucure.yti.
median Sfiintul loan Botezatorul ;;i Cuvioasa Paraschiva, iar In panoul
inferior Adam ;;i Eva !ncadrdnd .a,rborelc cunoa~teri. Stangacia ~i
naivitatea execu(iei nu adumbresc calitatea artistica a acestei piese in
care recunoa:;;tem sporitul interes al me:;;terilor provinciali pentru 363
362
 .BIBLIOGRAFIE SELECTIV ASI NOTE
Exceptand sintezl~$1ra de arta romaneasca, de aitfel putin numeroase, bibliografia selectiva a

Bi
prezentei lucrari a fost. gfupata pe capitole. fiind citate numai titlurile de volume. monografiile de epoci $i de
genuri artistice. eventual cu caracter zonal, uneori fiind incluse acele cataloage de expozitii care au prilejuit
prezentarea materialelor inedite sau putin cunoscute. Pentru evitarea repetitiilor. nu au fost citate decat in

bl
mod excepfional lucrarile foarte vechi greu accesibile, fiind preferate studiile recente. aduse la zi.
intotdeauna prevazute cu propriul !or aparat bibliografic. in directa legatura cu referintele bibliografice pe
capitole, se afli\ notele care privesc fie contributiile recente (articole. comunicari etc.). Inca neasimilate de

''
io
literatura de specialitate, fie descoperirile importante de date $i fapte care au deschis noi directii de cercetare

ae
~i interpretare. in conditiile unei sinteze de tip compendiu, chestiunile litigioase din pu~ct de vedere
$tiintific au fost mentionate doar atunci cand s-a socotit necesar, opiniile autorului fiind cuprinse in chiar

te

ilo
textul lucrarii.

ca
BIBLIOGRAFIE GENERAL<\

an
Biserica episcopala din Bia/.
* * * Arra populara romaneasnl, Bucurqti. 1969: Gr. IONESCU. Istoria arhitecturii in Romania. !-IL

St
Bucre~ti, 1963 - 1965: idem, Arhitectura popular(! in Romrinia. Bucre~ti. 1971; N icolae IORGA. $i G.
iconmtasu!, detali11.

’’
BAL~, Histoire de l'art roumain ancien, Paris, 1922; N. IORGA lstoria romfmi!or. I-X. Bucure$ti. 1936 -
fenomenului dt arta populara, gravurile \aranqti ca acelea de la Ha~dte 1939; idem, Istoria armatei ronuine$ti. Bucre~tL 1929: idem Ls'toria Bisericii Romdne.,1·ti .)i a l'iefii

u
$i Gherla sau icoande pe sticla de la Nicula, Laz. Marn:inimea Sibiului religioase a romtmilor, I-IL Bucure$ti. 1928 - 1930; idem, lstoria comer{ztlui rom{mesc, Bucure$ti, 1925:

Du
Tara Fagara$ului, Tara Barsci, icoanele de vatra ~ oltene$ti ca $l * * * Istoria Romll11iei, 1-lll, Bucre~ti. 1960 - 1964; * * * lstoria artelor plastice ill Romtmia. sub

itr
manuscriselt populare cum sunt acelea datorate lui Picu Patrut din ingrijirea lui G. Oprescu, I-II. 1968 - 1970; G. OPRESCU, Arta tiiriineascii la romdni, Bucure$ti. 1923:
Sali$te fiind doar o parte dintr-un fenomen pe cat de multilate1'.a1 $i * * * Scurta istorie a artelor plastice in R.P.R .. [, Bucure$ti, 1957; Nicolae STOICESCU. Repertori11l

mi um
dinamic, pe atat de valoros in realizarile sale de detaliu. bibliogr(zfic al 11wnwnentelor fellllale din Bucure.?li. Bucre~ti, 1962: idem, Bib/iogrc{fia /ocalitatilor ,1·i
Aflat la hotarul dintre veacuri, anul 1800 s-a aflat a$adar $i la hotarul 111011w11ente!or feUllale din Romiinia, 1 Tara Romlineascii (Muntenia. Oltenia .~i Dobrogea). 1 2. Craiova.

tr
dintre doua mari epoci artistice. Chiar daca in cursul secolului al XIX-lea 1970; idem, Repertoriu! bibliografic al localitu{ilor .~·i monumentelor medievale din Afoldova, Bucre~ti.

''D
mai pot fi urmarite manifestari ale artei tradifionale, de inceteaza sa fie 1974; idem. Bibliografia loca!itli{ilor )'i 11101111111entelor medierale din Banat, Tirn~oa. 1973: Virgil
caracteristice, de aici incolo plamadindu-se cu tinereasca vigoare arta V ATA$1ANU. lstoria arteifeudule in rarile Romllne. t Bucurqti, 1959.

u
can: avea sa participe la emanciparea sociala. la unitatea ~i ca la
independenia romanilor. LIST A PRESCURTARILOR

St
ACMIT - Anuarul Cornisiunii Monmnentelor lstorice - seciia pentru Transilvania.
te
AMN - Acta Musei Napocensis

an
BCMI - Buletinul Cornisiunii Monumentelor lstorice
io

BMI - Buletinul Monumente!or Istorice

BOR -- Biserica Ortodoxa Romana
l

il
ib

MIA - Monumente Istorice :;;i de Arta (serie speciali'i a Revistei Muzeelor)

MISLR - Monumente istorice. Studii $i Lucrf1ri de Restaurare. Directia Monumentelor lstorice.
B

oa
MMS - Mitropolia Moldovei ~i a Sucevei
MN - tv1uzeul National
MO - Mitropolia Olteniei

e’
PV AR - Pagini de Veche Arta Romaneasca
RM -- Rev1sta Muzeelor
RRH - Revue Roumaine d"Hi:;toire

’
RRHA- Revue Roumaine d'f-listoire de !'Art: serie Beaux Arts
SCIA - Studii ~i Cercetari de lstoria A1ici (din 1965 - seria Arta Plastica)
SCIVA- ~tudi $i Cercetari de lstorie Veche ~i Arhcologie
:

365
364
 In Rmntmia. Bucre~ti. 1971; Radu FLORESCU, Adamclisi. Bucre~ti. 1973: R. FLORESCU. H.
DAICOVICIU. L. RO$U. Diqio11ar enciclopedic de artl'i \'eche a Ronulniei, Bucure:;;ti. 1980: D.l\1.
PIPPIDI. Dictionar de istorie Feche a Romdniei. Bucre~ti. 1976; Vasile PA.RV AN, f11cep11turile rii:{ii
romane la gz;rile Dwz(wii. Bucure$ti.' 1923; D. PROT ASE. Autohtonii in Dacia, Bucure$ti. 1980: Silviu
CUV ANT INAINTE SAN IE. Civiliza(ia romana llr est de Cwpa(i ~·i romanitatea pe teritoriul Moldorei. la$i. 1981: Dan Gh.
TEODOR. Romanitatea C(;rpato-dun{!reaniJ .)i Bizan{lt! in veacuri!e V - Xl e.11.. la~i. 198 l: R.
Note THEODORESCU. Un mileniu de artii la Dwulrea de Jos. Bucure:;;ti. 1976: D. TUDOR. O!renia romwu'i.
l. N. lorga, Cum s-ar cuveni sa se ingrijeasca mon11mentele isrorice, in .. Semanatorul", l 4.XI.1904. p. ed. a III-a, Bucurqti, ~t,-968; idem, Ora~e. tdrguri yi sate in Dacia roman6, Bucre~ti. 1968: R. VULPE ~i

BBii
721. l. BARNEA, Din i.<Jb;·ia Dobrogei. JI. Romanii de la Duni"trea de Jos. Bucre~ti. 1968: * * * Rdmer in
2. N. Iorga, Ce ewe vechea noastra ar11l:J, in BCMJ, 1942, p. 113 - 114. Rwndnien, catalogul expozitiei. Koln, 1969.

bbll
I. ARTA PREISTORICA Note
PALEOLITICUL l. in legatura cu monumentul triumfal de la Adamclisi s-a constituit o bibliografie ampla ~i contradictorie

iioo
NEOLITICUL datorita difcritelor opinii privind compozifia sa originara. (Gr. Tocilescu. G. Niemann. 0. Benndorf.

''
Monumemul triun?f(zl de la Adamclisi. Tropaewn Troiani. Viena, l 895; Teohari Antonescu. Le Trophee

ae
Bibliografie: C.S NICOLAESU-P~R, Le paleolith1q11e rn Row11L1nie, In Dacia. ! 938 p. 41 - d'Adamclisi, etttde arclzeologique, Ia~i. 1905: R. Florescu. Adamclisi, Bucre~ti. 1973 etc.). Pe baza

ttee
107; idem, Le paleo!ithiq11e dans la Rep11bliq11e Popu!oire Rownaine c1 la lwniere des den11ers recherches, cercetarilor efectuate de R. Florescu. monumentul a fost reconstituit cu copii din similipiatra (anii 1973

ilo
In Dacia, 1957. p. 42 60: VLADIMIR DUM!TRESCU. Ana neolitidi in Romd11iu. Bucre~ti, 1968: idem. 1976). iar piesele originale au fost adapostite intr-un muzeu anume construit in satul Adamclisi.
Arra preistoridi in Ro11uiniu, Bucre~ti. 1974: idem. Arra rnlturii C11rnte11i. Bucre~ti, 1979. Soluiia tehnica adoptata pentru reconstituire (cu un schelet metalic) pennite eventuate corectari in

ccaa
pozitionarea metopelor. In caz ca cercetarile viitoare vor face necesar acest lucru. de asemenea as1gura

an
Nole protectia miezului de emplecton al monumcntului. el insu~ un vestigiu de mare valoare.
2. D. Tudor, Podurile romane de la Dunarea de Jos. Bucre~ti. 1971.
1. Marin Carciurnaru, 0 pe,~tra cu picrura rupes/r(J paleolirici'i descoperiu1 pe l'lllea Somey11!11i. In SCIA.
3. A. Radulescu. Mo1111111e11te rommw-hi:::anrine din sectorul de vesl al ceflifii Tomi.\·, Constanta. 1966.

St
1981, p. 113 125.

’’’’
4. Victor H. Baumann. Bazilica cu ., Martyricon ... din epoca romanilii{ii tdrzii. descoperitli lo )Vic11li(e/
2. Pornind de la terminologia tratatelor gennane de arheologie, in lucrarile de specialitate din (ara noastra
se folose:;;te In mod curent denumirea de .. cultur:f' aplicata grupurilur tipologice de ceramica preistorica. (jud. Tulcea), In B.M.l., 1972. nr. 2. p. 17 - 26. , ,

u
Monografia fundamentala a acestui tezaur a fost scrisa de Alexandru Odobescu, Le tresor de Petrosa.

DDuu
5.
Apreciem ca o asemenea dcnumire arunca o imagim: falsa asupra neoliticului. epoca in care nivelul de
Paris. l 889 1900. reeditare in facsirnil cu comentarii ~i note de Mircea Babe~, In Alexandru

itr
dezvoltare spirituala nu facea posibila inchegarea unui fenomen cultural propriu-zis. Pe de alta pane.
Odobescu, Opere, IV, Bucre~ti. 1976.
simpla diferentiere formala ~i decorativa a produqiei ceramice nu indrtue~ stabilirea unor arii

mmii
6. D. Protase. Al doi!ea morm/int princiar de la Apahida (partea I-a). in AMN. 1972. p.163 - 177: K.
autonome de cultura, fiind mai degraba 'orba despre existenra unor zone de productie ~i de raspandire.

um
Horcdt. Das z.weite Fiirsrengrah rnn A.pahida I Siebe11biirge11 ), In Germania, 1972, p. 174 - 220: de
Iata de ce am preferat sa vorbim despre grupuri!e culturole sau despre grupurile tipologice. In epocile
asemenea R. Theodorescu. op, cit., p. 80 85.
urrnatoare. termenul de cultura este Inca ~i mai impropriu. fiind vorba mai de graha despre raspandirea

ttrr
zonala a productiei din centrele de olarie. 7. Kurt Horedt, Aforqti. Grahunge11 in einer 1·or - u11d friihgeschichtlichen Siedlwzg in Siehenbiirgen.

''D
Bucre~ti. 1979. p. 72 - 205.

uu
EPOCA BRONZULUI. EPOCA FIERULUI
III. ART A l\'IEDIEV ALA SECOLELE IX - XII
ca
Ribliografe: D. BERCfU, D.M. PfPPIDI. Din isroria Dobrogei, I. Cieri .~i gri:ci la Dwzarea de Jos.

SStt
Bucurqti, 1965; D. BERCIU, Culrura Hanumgia, Bucurqti, 1966; idem, Arra traco-getica. Bucure.;;ti, Bibliografi.e: I. BARNEA. $1. )TEFANESCU. Din istoria Dohrogei HI. Bizantini. 1~0'.min ~i. h11lg_w} ~u
1969; Ion Horatiu CRI~AN, Ceramica daco-geliu'i. Bucre~ti, 1968; Hadrian DAICOVIC!ll, Docii. Dundrea de Jos. Rucure;;ti. 197 l: I. BARNE A. 0. ILIESCU, Corina NICOLESCU, C 11uw_-a hi:::w111'.111 111
te

Bucre~ti, Romania, Bucure$ti. 1971: Maria COtv1$A. Culi11ra mali:riaf{J reche romc/11eascll. Bucre~t1. 1978: Eugen

aann
1965; idem, Dllcia de la Burebista lo rncerirea romana. Cluj, l 972; Vladimir DUMITRESCU,
Arta preistorica in Romania. Bucre~ti, 1974; Radu FLORES CU, Ana dacilor, Bucre~ti, 1968; loan GUJCK. Contrihufii privind istoria pllr(ilor urlldene fn secolelc l':( X, in St11dii prirind istoria A~·ad1!.
lio

Bucre~ti, 1980: Kurt HOREDT. Contriln1/ii lu isroria Transilwmiei fn secolele IV-. ~I. Bucre~tL I 9'.i~:
GLODARIU, Eugen IAROSLAVSCHI. Cirili:::u(ia jierului la daci, Cluj. 1979: Liviu MARGHI1AN,

iill
Te:,aure de argint dacice, Bucre~ti. 1976: D. M. PfPPIDI, Contrib111ii la istoria veche a Romdnil'i. lon NESTOR, Contributions urclzeologiq11es a11 prohlc111e des Pro10-Ro11ma111s. La cmlzsatwn de Dmlu. rn
Dacia. N .S., II. 1958; idem. Les donnees ardu'ologiques ~'t le pmhleme ~le laform~tin £'.up:
up le row~u'.1;
ib

Bucre~ti. 1967; D.M. PIPPIDL I greci net Basso Da1111bio da!l'eti1 arcah·il ulla co11q11isw ronwna, Milano,
1971; Vasile PA.RV AN, Ge ti ca. 0 proto-istorie o Daciei, Bucre~ti, 1926: Actrian RADULESCU, Ion in RRH. 1964. nr. 3: ~tefan PASCU. Voierndatzil 7rans1lrn111e1, L CluJ. 1971; Raz\·an fl!EOD~SC l.

ooaa
B

BITOLEANU, Istoria romdnilor dintre Dundre .)'i .\fare. Dohrogea. Bucre~ti. 1979; Mioara TURCU, Bizanl. Balcani. Occident la inceputurile rnlturii medievale rom(/ne.yti (secolele X - XIV). Bucre~t1. 1973:
Geto-dacii din campia M1111te11iei, Bucre~ti. 1979; * * * Die Doker, catalogul expozi\iei. Koln. 1980; * * ''' idem.· Cn mileniu de art(/ lu D1111iirea de Jos. Bucre~ti. 1976.
Illiri ~·i daci. catalogul expozitiei, Cluj-Bcre~ti, 1973; * * * Tresors de !'art ancien en Roumanie,

ee’’
catalogul expozitiei. Paris, 1970. Note
l. Eugenia Zalwria. Slipliturile de la Dridu. Contrilm{ie ia arheologia $i istoria perioadci de fim1wre (/

’’
Note poporului ronuill, Bucr~ti, 1976. . ..
I. VJ. Dumitrescu, Arla preistoric{r in Romdnia, p. 454. 2. Ccrcetari arheologice efectuate de Nicolae Pu~ca. cu ocaz1a lucranlor de restaurare ( 1972 1973 ):
raport preliminar in arhiva CCLS. fund Directia Patrimoniului Cultural Na\ional. _
II. ART A ANTIC.\ 3. St. Pascu. ivI. Rusu ~i colaboratorii. Cetmea Duhl'ica. in A.M.N., V, Cluj, 1968. p. 1J3.

Bihliografie: Gabriella BORDENACHE, Sc11lpture greche e ro11w11e def M11seo Na::.ionale di All[ichiti1
di Bucarest, I, Bucurqti. 1969; 1. BARNEA, Octavian fLIESCU, Corina NICOLESCU, C11lt11ra bizantina 367
366
 SECOLUL AL XIV-LEA

4. Din imensa bibliografie a acestui tezaur refinem: Nicola Mavrodinov, Le tresor Protohu!gare de Nagy
Sz.enntmiklos, Budapesta, 1943; R. Theodorescu, Un mileni11 di.: aria la Dum'irea de .Jos, Bucre~ti,
1976, p. 99 -· 105: Radu Florescu - Ion Miclea, Te:.aure transi/\·ane la K1111sthis1orisches Museum din
Viena, Bucre~ti. 1979. p. 57 81.
Bibliografie: Gheorghe ANGHEL ·'Ceta{i mediemle din Transilmnia, Bucure;;ti, 1972; Gheorghe
ARION, Sculptura goticli din Trairstlvania. Plastica figurativli din piatrii, Cluj, 1974; G. BAL~, Bisericile
lui $tefan eel Mare. BCML 19ZS; Vasile DRAGUT. Pictura murala din Transilvania (sec. XIV - XV),
Bucure;;ti. 1970; idem, Arta goticli in Romania, Bucure;;ti. 1979; Nicolae GHIKA-BUDE$TI. Erolu(ia
arhitecturii in Afuntenia ~f C)/tenia, l, in B.C.M.I., 1927; Grigore IONESCU, lstoria arlzitecturii in

BBii
5. Radu Heitel, Archiiologischc Beitrlige z.11 den rommzischen Ba11denk111iilern mis Siid1iebe11biirge11, in Romania, L Bucure;;ti. 1§63: Nicolae IORGA. Les arts mineurs en Roummzie, I - IL Bucure;;ti. 1934 -
RRHA, 1972, p. 139 - 160. 1936; $tefan OL TEANU, Constantin $ERBAN, Me)tqugurile din rara Ronuineasccl ~i Moldova fn ernl
6. Petre Diaconu, Dumitru Valceanu, Pacuiul /ui Soare. Cetatea hi:::antina. Bucurq1i, 1972; Petre

bbll
mediu, Bucre~ti, 1969; $tefan PASClJ, Me~·t.}ugril din Transilvania panii in secolul al "\TI-lea,
Diaconu, Silvia Baraschi, Pac11i11! lui '\oare. A)'e:::area medievald, Bucurqti, 1977. Bucure;;ti, 1954: idem, Voiel'Odatul Transilvaniei. I II, Cluj, 1971 - 1979: Radu POPA. Tara
7. Radu Popa, Streisdngeorgiu. Af{1rt11rii de isrorie romaneasca din secolele YI XIV In sudul A1aramure.}1ilui in secolul al ,UV-lea, Bucurqti. 1970; Victor ROTH, Geschichte der deutschen Baukwzst in

iioo
Transilvaniei, in M.I.A., 1978, 1.

''
Siebenbiirgen, Strassburg. 1905: idem, Geschichte der de11tsche11 Kunstgewerhes in Siehenbiirgen,
8. Pentru ~tir ~i marturii privind vechile manastiri ortodoxe banatene. a se vedea mai ales 1.D. Suciu,

ae
Strassburg, 1908; l.D. $TEF ANESCU, L'art byzantin et !'art lombard en Transylvanie, Paris. 1938; idem,
Monogrqfia mitropolici Banatului. Tim~oar. 1977. p. 37 - ,,i9; a se vedea ~i Ion B. Murqianu, La peinture religieuse en Valachie et en Transylrnnie depuis !es originesjusqu 'au XIX-e siecle. Paris. 1932:

ttee
:\11inds1iri din Banal, Tim~oar, 1976. Razvan THEODORESCU, Un mileniu de arta la Dzmilrea de Jos. Bucure;;ti. 1976; idem, Bizan(, Balcani.

ilo
Occide11t la !11ceput11rile culturii mediemle romane~·ti (secolele X - XIV). Bucre~ti. 1974: Virgil

ccaa
SECOLUL AL XIII-LEA VAT A~INO, lstoria arreifeudale in Tdrile Romclne, I, Bucure$ti. 1959.

an
Bibliografie: Gheorghe ANGHEL. Ceta{i malievale din Transi!Fania. Bucre~tL 1972: Vasile Note
DRAGUl, \/echi monumente htmedorene, Rucre~ti, 1968; idem, Arra gotica in Ronulnia, Bucre~ti. 1979: l. Radu Popa, Cetli(ile din l'ara Hafegului, in BMI, 1972, nr. 3.

St
’’’’
Entz GEZA, A gyu!afeherwiri s:&esegy/l(iz., Budapesta, 1958; Constantin C. GIURESCU, T!irguri sau 2. Gh. I. Cantacuzino, Elemente de caracter hi::.antino-halcanic in fnrti/icafiile medievale din Tara
ora.ye yi cetti/i moldovene, Bucurqti, 1967: Grigore IONESCU, lstoria arhirecturii /11 Romtmia, I, Romdneascli, in B.M.I., l 971, nr. 3. p. 24 - 31; idem, Cetl'ifi med1evale din Tara Romclneascli (sec. XIII
Bucre~ti, 1963; Stefan PASCU, Afe.ytqugurile din Transilvania pdnti fn seco/ul al XVI-lea, Bucre~ti, - XVI). Bucre~ti, 1981.

u
DDuu
1953: idem, VoieFodatul Transilmniei, I IL Cluj, 1Q7 l - 1979; V. ROTH, Geschichte der de1ttsche11 3. Vasile Dragut, Biserica donmeasci't din Ct1mpulung: o noua ipote:11. in MIA, l977, nr. 1. p. 45 50;

itr
Ba11k1111st in Siebenhiirgen, Strassburg, 1905; idem, Geschichte der de11tsclze11 Kunstgewerbes in date de ordin arheologic la Virgil Draghiceanu, Despre mdnastirea Cdmpulung, in BOR, 1964, nr. 3 -
Siebenhiirgen, Strassburg, 1908: Razvan THEODORESCU, Bizan(, Balcani, Occidenr lu i'11ccp11111rile 4, p. 328 - 329. Cu privire la acest monument, alte opinii la Gr. Ionescu, V. Vat~inu, R. Theodorescu,

mmii
culrurii medievale romanq·ti (secolele X - XIV). Bucre~ti, l 974; idem Un mileniu de art{/ la Dundrea de in lucrarile citate mai sus (indice ).

um
Jos. Bucre~ti, 1976; Virgil V A'fA$IANU, lstoria arteifeudale in Tari le Romane, L Bucre~ti. 1959; idem. 4. Pentru acest monument, alaturi de lucrarile generale citate in bibliografia capitolului. semnalam ~i

ttrr
Arhitectura ·»i sculptllra romanica in Panonia medievahi, Bucre~ti. 1966. ultima monografie ce i-a fost consacrata: Maria Ana Musicescu - Grigore Ionescu, Biserica domneasc(J
din Curtea de Argq, Bucre~ti. 1976.

''D
Note 4 bis. Pentru motive ce vor fi expuse in mod amanun\it intr-un studiu special, nu suntern de acord cu

uu
1. N. Constantinescu, Curtea domneascii din Arge.y, probleme de genezli .}"i evohl{ie, In B.M.I., 1971. nr. 3, ipoteza formulata de C.L. Dumitrescu, potrivit careia monumentul ar fi fost prevazut de la origine cu
p. 14- 23. doua turnuri !nalte pe pronaos (C'.L. Dumitrescu, Anciemzes et nouvelles hypotheses sur w1 mo11w11e11t
2. Lia Batrana ~i Adrian Batrana, Comrib11f ii la czmoa~·re arhi1ect11rii medievule din Dobrogea: biserica a roumain du Xl\/-e siecle: /'eglise Saint-Nicolae-Domnesc de Cur:ea de Arge,I", in RRHA. l 979. p. 3 -

SStt
Sf.' Atanasie din Niculi(el (jud. Tulcea ). In SCIV A. 1977, nr. 4, p. 531 549.
ec
11 ). Tabloul votiv din naos - invocat ca argument decisiv - a fost rcfacut integral in secolul al
3. Alaturi de bibliografia mai veche (Vezi V. Vat~inu - indice), semnalam Dan N. Busuioc, XVIII-lea; iar cele doua false turle de lemn de pe pronaos. care au existat pana la restaurarea din secolul

aann
Considerafiuni prii•ind datarea mdn{tsfirii cisterciene de la Cdr(a. in SCIA, 1976. p. 3 - 17: idem, nostru, au fost adaugate sub imperiul unci mode de Jargii raspandire in Tara Romaneascii, prototipuri
t

Arhirec111ra gotica 1impurie din Tara Barsei in lumina unor noi cercetdri. in SCIA, 1978, p. 3 - 33. fiind biserica manastirii Dealu ~i - chiar la Argq - biserica episcopala. Grosimea zidurilor ~i sistemul
io

4. Ilie Uzum ~i Gheorghe Lazarovici, A.~e:ar feudaM !lidia in lumina i:::voarelor scrise ,1·i a cerce/{trilor de rezistenta al constructiei exclud posibilitatea suprainaltarii pronaosului cu doua turnuri.

iill
arheologice, In Banatica, 1972, p. 157 - 162. 5. Lia Batrana. Adrian Batrana, I. Vatamanu. Cercetilri arheo!ugice la Ne!ezi-Grum/!:::e!fli, Jud Neamf.
l
ib

5. P. lamhor - $t. Matei, Incinta fimificata de la C/uj·.Mt111[t.yt11r, (sec. IX - XIV). in A.M.N., 1979, p. comunicare la cea de a XIV-a sesiune anuala de rapoarte privind rezultatele arheologice din arllll I 97Q.
606-609.

ooaa
Tulcea. 21 mmtie 1980.
B

6. Unii cititori ar putea fi surpin~ de ce din enumerarea noastra lipse~t capela Iisus din Odorhei, 6. Riizvan Tbeodorescu. fn junt! ,, despotiei ' !11i Mircea eel Blltn1n sew despre 1111 insemn sculpt at -~·i piclut
cunoscuta in vechea bibliografie ca cea mai valoroasa rotonda romanica din Transilvania. Prin la Coz.ia, in Itinerarii medievale, Bucurqti. 1979, p. 134 153.

ee’’
cercetarile arheologice efectuate ia acest monument s-a putut demonstra ca el a fost construit abia in 7. Gabriel Millet, Coz.ia et /es eglises serbes de la Morava, In Melanges ojferts a M. Nicolas lorga. Paris.
secolul al XVI-lea (Mariana Beldie, .. Rotondo" din Odorheiul-Serniesc ·»i prohlema datarii 1933, p. 854 - 856.
mo1111111emului, in M.I.A., 1974, nr. 1, p. 59 - 62 ). 8. Cu ocazia cerce1arilor mheologice prilejuite de restaurarea monumentului 0972 - 1974), au fost

’’
7. Vasile Dragut, Biserica din Strei, In SCIA, 1965, nr. 2, p. 299 - 305; iden1~Jt'orhl{ priviml surprinse doua faze de construqie, prima atribuita verosimil lui Radu I (1374 - 1377), cea de a doua lui
arhitectura goticului ti111puri11 111 Transilvania 'in SCIA, 1968, nr. I, p. 45 49 . : ' Mircea eel Batriin (<lupa 1396): cf. Lia Batrana ~i Adrian Batrana, Date noi cu privire la evolu/ia
8. Edificiu restaurat in anii 1974 - 1975 de catre Directia Monumentelor lstoric~ ~i de Arta, ~ef de proiect hisericiifostei mdnlisliri Cotmeana. in MIA, 1975. nr. 1, p. 11 - 24.
arh. Constanta Modoran. , 9. Martorii ce se pastreaza pe latura sudica a edificiului demonstreaza ca tencuiala fatadelor era decorata
9. Radu Pop<t, 'valea Bistrei 111 secolele XIII -· XIV. Cerceuiri doc11111enrare .yi arheologice in nordul
Bihorului, 1n Centenar muzeal oradean, Oradea, 1972, p. 2 f 5 - 219; idem, Zur kirchlichen
Organisation der R11111li11e11 in Nordsiehe11hiirge11 im Lichte des patriarclwlischen Privilegiwns \'Oil
1391, in Ostkirch/iche Studien, Wtirzburg, 1975, 4, p. 309 - 317.
369
368
 1'vfih11 ~·i epoca sa. in SCIA 1966, nr. I). Cu ocazia lucrarilor de repertoriere la care ne-am referit (supra.
nota 24 ). folosind razele infraro:;;ii. Monica Breazu a putut descifra integral inscriptia care continc :;;i
data 1376 (Liana Tugearu, Momanemele - mi'irturii ale istoriei noastre, in Ronuinia literaril, 4 ianuarie
1979; Liana Tugearu, Monica -' Breazu. Reconsiderarea datlrrii 11n11i vechi monument de art[t
cu o imitatie fidela a paramentului materialelor de constructie. romdneasca, in Arta. 1981. TH:. 3, p. 33 ).
I 0. Vasile Draguf. Cerumica mo111111u:n1ali7 din Moldm·u - opera de inspiratti si11tezn. In MIA. 1976. nr. I,
31. Lectura numelui Grozie propusa de noi mai de mult (Vasile Dragut, Biserica din Strei, In SCIA, 1965.
p. 33-38.
nr. 2. p. 3 l 6 - 317) clar contestata de unii cercetatori. a fost reconfirmata cu ocazia actiunii de
11. Luminita Munteanu - Constanta Modoran. Ri;fera/ asupru .wipiiturilor arlu!ologice de /u llodo.y-Bodrog repertoriere a pictur,~-nale. descifrarea inscriptiei fiind inlesnita de lampa cu infrao~. ·
din anii 1976 - 1977 (arhiva D.P.C.N.): Eugen Aradeanul, Lucian Emandi. Teodor Bodogae.
32. Iulius Bielz, Arta)~zlio sa.yi din Transilvania. Bucure$ti. 1957; Corina Nicolescu, Arra metalelor

Bi
Mi'111(1stirea Hodo,» Bodrog, Arad, 1980. pre{ioase in Romdnia. Bucure:;;ti. 1973: Victor Roth, Geschichte des deutschen K1111stge;verhes in
l 2. Hermann Fabini - Mariana Beldie Dumitrache, Die Restauriemng der e1·a11gelische11 Srwltp(arrkirche Siebenbiirgen, Strassburg, 1908.

bl
in Mediasch, In Forschungen z11r Volks-wul Landeskunde, 1970. nr. 1, p. 85 :;;i urrn. 33. Maria Ana Musicescu, Broderia medievahi ronuineascll, Bucure:;;ti 1969: Corina Nicolescu. /storia
13. Radu Beitel, Monumentele mediernle din Sebq-Ailw. Bucure$tL 1964; un soiid grupaj de studii priYind costumului de curie in {arile romcine. Bucure$ti. 1970.
arhitectura $i zestrea de mia a bisericii evanghdice din Seb~ au realizat Gusta\ Glindisch. Albert Klein,

''
io
Harold Krasser, Theobald Streitfeld In Stwlien :ztir Siebenbiirgisclzen Kw1stgeschic/11e. Bucure.;;ti. 1976. SECOLUL AL XV-LEA

ae
14. Vasile Dragur, Vechi 111on11111e11te lumedorene. Bucn~$1i, 1968, p. :?.O - 28.
15. Marius Porumb, Biserica ortodoxii din Glirbm·a de S'us (iud Alba;. Ln i·echi monwnenf d.: arhilec·111rli

te
Bibliografie: Gheorghe ANGHEL, Cetilfi medievale din Transilvania. Bucure$ti, 1972; G. BAL$,

ilo
medievohl romdneascli, In AMN, 19'/8. p. 307 - 310. Bisericile lui $tefan eel Mare, BCMI, 1925; * * * Cultura moldoveneascti fn timpul lui $tef(m eel 1Hare (sub
16. V. Dragut, op cir., p. 51 - 52. ingrijirea Jui M. Berza), Bucurqti, 1964: Vasile DRAGUT, Arla gotici1 in Romdnia. Bucurc:;;ti, 1979:

ca
17. V. Dragut, op cit .. p. 46. Nicolae GHIKA-BUDESTL Evolu(ia arhitecturii in Afuntenia ~i Oltenia, I, in BCMl, 1927; Paul HENRY,

an
18. Biserica din Halmagiu. pe care cercetatorii au considerat-o multii \Temc dispanna (V. Vat~inu, op cit. Les eglises de la Moldavie du 11ord des origines a la fin du XVJ-e siecle. Paris, l 930; Grigore IONESCU,
p. 565 - 566) a fost redescoperita de autorul accslor randuri, tiind apoi restaurata. in anii 1973 Istoria arhitecwrii in Romcinia, I, Bucurqti. 1963; Nicolae IORGA. Les arts mineurs en Rownanie, I - II.

St
1975. Este un edificiu de tip sala. na\ a tavanita fiind incheiata spre rasarit cu o ahsida dreptunghiulara Bucure$ti, 1934 - 1936; Stefan OLTEANU, Constantin SERBAN. Afe:p.~·ugril din Tara Romlineascif .~i

’’
boltita in semicilindru, iar sprc apus se al1a turnul-clopotnita, al carui parter face :?i ntlciu de tinda. Moldova in evul mediu, Bucurqti, 1969: G. OPRESCU, Bisericile cell7{i ale sa»·ilor din Ardeal. Bucure:?ti,
Ferestrele inguste au ancadramente de piatr[1 cu profiluri gotice simple, ca ~i cele doua portaluri - pe 1957; Stefan PASCU, }vfe~·tugril din Transilwmia paml in seco!ul al XVI-lea, Bucure$ti, 1954: idem.
Voievodatul Transilrnniei, I - fL Cluj. l 971 - 1979: * * * Repertoriul monumentelor ~i obiectelor de arid

u
laturile de vest :?i sud.

Du
19. V. Dragu!, op cit., p. 25 - 26. din timpul lui .5tej(111 eel Mare, Bucure$ti, 1958: Victor ROTH, Geschichte der deutschen Bmmk1111sr in

itr
20. Emil Lazarescu, De.1pre piatra de monmint a comitel11i Lauren(iu .~·/ cdtevu prohlemt! arheologice »i Siebenbiirgen, Strassburg, 1905; idem, Geschiclne der deurschen Kunstgewerbes in Siebenbiirgen,

mi
isrorice in legaturli cu ea, in SCIA, l 957, nr. 1 - 2, p. 109 -- 127. Strassburg, 1908: I. D. STEF ANESCU, L 'evolution de la pei11t11re religieuse en Bucovine et en Moldavie

um
21. Vasile Dragut, Picturile hisericii din Santc'i Alarie Or/ea - eel mai vechi ansumh/11 mural din (ara depuis les origines jusqu 'au XJV-e siec/e, Paris. 1928; idem, L 'ivolltfion de la pei11ture religieuse en
noastrcl, In BMI, 1971, nr. 3, p. 61 - 74. Bucovine et en Moldavie depuis !es originesjusq11 'a11 XIV-e sihle. Nouvelle.1· recherches, Paris, 1929: idem.

tr
22. Vasile Dragut. S'treisiingeorgi11. Ohservu(ii preli111i11are prirind picrurile muralc, in MIA, 1978, nr. l. La peillfure religieuse en Valachie et en Trmz.n-fl'llnie. de[Jllis !es or(e,ines jusqu 'au XJX-e siecle, Paris.

''D
p. 39-48. 1932; idem, L'an hyz.antin et !'art lombard en Trunsy/vanie, Paris, 1938; Razvan THEODORESCU, Un
23. G. Mihaila, Cele mai \'echi inscripf ii cunoscute ale romunilor din Transi!l'ania (1313 - 131-1 .yi 1-108, mileniu de artii la D1111(1rea de Jos. Bucre~ti. 1976: Virgil V ATASIANU. lstoria artei feudale in Tarile

u
Srreisangeorgiu - Ol'll!jlll Ci"tlan. jud Hunedoara J, In M.l.A., 1978, nr. 1, p. 33 -- 38. Ronuine. L Bucure$ti, 1959: ~lira VOITEC-DORDEA, Reflexe gotice In arhitectura Moldovei. Bucure$ti.
24. Observatie valorificata prima oara de Maria Mocanu cu prilejul acpunii de repertoriere sistematica a
tuturor picturilor murale medievale din tara noastra (Biseria .Sf llic din sa11t! Pe>'feana, in PV AR. V,
a 1976.

St
ec
p. 121-127.). Primul volum al acestei lucrari (sec. Xffl - 1460) a fost realizat de Lm colectiv alcatuit din Note
Anca Bratu-Pop, Monica Breazu, Lucian Ionescu, Ion Istuclor. Adriana Mihai, Maria Mocanu, Dan 1. Lucian Chitescu. Pri1'ire as11prufr>rtijicafiilor ,\fnfdnrei in sec. Xn. X\ll. in M.N .. 1974. p. 67 - 81.

an
t

Nicolae, Maria Irina Popescu, Liana Tugearu, sub coordonarea autorului acestor randuri ~i tiparit in 2. Ultima ~i cea mai cuprinzatoare prezentare a bisericilor fortificate ii apartine Iulianei Fabritius-Dancu,
io

PVAR, V, 1985. Cetilfi fi7rcine,sti .1i/se,1ti din fransi!mnia. Sibiu. 1980 (cu un bogat aparat bibliografic).
3. Lia BiHriina ~i Adrian Riitrana, 0 /oc11i11/i'i dmnneascii din rremea lui Alcxandru eel Bun. in MIA. 1975,
25. C. L. Dumitrescu, Biserica rupestr{t de la Corhii de Piotra, in SCTA, 1975, p. 25 - 51.
l

nr. 2.

il
26. P. Chihaia, Din cell1f ile de scaun ale Tilrii Rmnanes·ti, f·focure$ti, 1974, p. :i 19 - 336.
ib

4. 0. Velescu, Castelul de la H1111edoara. Bucre~ti. 1961. cu imagini dupa restaurarea din 1956 - 1961.
27. Cu privire la picturile bisericii domne~ti Sf Nicolae din Curtea de Arge~, a caror bibliografie este 5. Victor Eskenasy, Adrian Andrei Rusu. Cerce!llri arheologice la cetatea de la Afdliiiqti. j11d.
Hw1edoara, in ,\:fateriale :ji cercetc'iri orheologice -- a XIV-a sesi1111e anua/(t de rnpoarte. Tulcea, 1980.

oa
B

abundenta, ultimele luari de pozitie importante sunt continute de lucrarile: Maria Ana Musicescu $i
Grigore fonescu, Biserica domneasc{1 din ( 'urtea de Arge»·, Bucure;;ti, 1976: C. L. Dumitrescu, p. 530 - 536.
6. Denumirea ,.in furci'" constituie echivalentul rornanesc pentru ceea ce francezii numesc ..colombage".
Anciennes et nouvelles hvpotheses sur 1111 11w11w11e11t ro11mai11 du XIV-e siecle: l 'eglise Sainr-Nicolue
)ar germanii ,.Fachgebiiude'' .. Yachwerk".

e’
Domnesc de Curtea de Arge.y, In R.R.H.A .. 1979, p. 18 - 57. 7. In acest sens. un merit de exceptie re\'ine arh. Hermann Fabini. pasionat cercetator al ora$ului Sibiu ~i
28. Nu irnparta$im parerea avansata de C. L. Dumitrescu (vezi nota 27) potri\'it careia ctitorul picturii de la autor al multor studii ~i lucrari de restaurare, ale caror concluzii sunt prezentate in volumul Arhitectura
Arge~ ar fi fost Radu I (cca 13 75 - 1376 ). Este imposibil de adrnis ca Vlai,qt a carui activitate civilt7 ?:<Jticll in Transilrnnia cu pril'ire speciahi la ora->·11/ Sibiu. Bucre~ti, 1982.

’
ctitoriccasca in tara :;;i la Sf. Munte cste hinecunoscuta. care a lnzestrat cu 9: gcnerozitate intr-ade\'ar 8. H. Fabini. Turnuri de patricieni in Sibiu la .1j{iqi111l el'lllui mediu. in MIA, 1974. nr. 1.
princiara manastirea Vodita, ar fi lasat neterminata ~i neimpodobita tocmai. biserica din cunea sa de 9. Idem, St11diu privind restaurarea l!m1lliui-lornin{ii de la prim(iria veche din Sibiu, in B.M.L, nr. l, p. 23
29.
scaun. Pe de alta paiie, datele de ordin stilistic nu lngaduie o datare prea tilrzie In raport cu modelele l 0. Idem, Andreas Lap1cida - ei11 siebe11biirg1sclzer Steinmetz. wzd Baumeister der Spiitgotik, in
utilizate :;;i cu intreaga evolutie a picturii bizantino-halcanice din secnl.ul al XIV-lea.
29. Teodor Bodogae, Ajutoarele romane.~ti la mclnastirile din SfQ11t11/ M1111te A1hos, Sibiu, 19-il, p. 170 -
185.
30. Intr-un studiu mai vechi, pentru inscripfia de la Ramef, paqial ilizibila, propuni::am data 1483 (Z11gm1'1i/
371
370
 37. G. Popescu-Valcea, Miniatura ro11u7neasca. Bucre~ti. 1982.
38. Victor Roth, Kzmstdenkmiiler aus den sachsischen Kirchen in Siebenbiirgens, I. Goldschmiedearbeiten,
Sibiu, 1922; Iulius Bielz. Arra aurarilor sa~i din Transilvania; Corina Nicolescu, Arra metalelor
pre{ioase fn Romania. Bucre~ti. 1973.
Osterreichische Zeitschr{ft flir Kunst und Denkmalpflege, XXXI, 1979, p. 29 - 39. 39. Teodora V'?inescu, Cea m9i veche opera de argintarie din Afoldova, In SCIA. 1964. nr. 2. p. 265 - 289.
40. Barbu Slatmeanu, Stu<jli de aria populara. Bucre~ti, 1972, p. 298 - 307: Corina Nicolescu ~i Paul
11. Supra, nota 3.
12. Cercetate arheologic de un colectiv coordonat de Mircea Matei, ultimelc doua obiective nu au fost inca Petrescu, Ceramicq ronuineascd traditionaW.
publicate. Aprecierile noastre se bazeaza pe cercetarea partilor vizibile ale vestigiilor 41. Elena Busuioc, Monica Margineanu-Carstoiu, Mittelalterliche Kacl1elofe11arten in den rumiinisclzen
Fiirstentiimern (XIV-XV. Jahrhundert), in Dacia, N.S., 1979, p. 275 - 306.
13. Radu Popa, Monica Margineanu-Carstoiu, Jlarturii de civihzafie medievL1lti romrrneascli 0 casa a
domniei .yi o soba nwnumenta!a de la Suceava din vremea lui .)'refan eel Alure. Bucurqti, 1979. 42. Radu Popa, M~ica Margineanu-Carstoiu, Marturii de civilizatie medievala romaneasca, Bucre~ti.

Bi
1979. •'
14. Marius Porumb, Douil ctitorii romdnq'fi din secolul al )>T-lea: hiserica Sf. Gheorghe yi mdnastirea
Lup)·a. in AMN, 1979, p. 621 - 631.
15. Viorel Tigu-Longin Opri~a, Mlinasrirea Stiraca, Bucre~ti, 1971. Forma dreptunghiulara a absidelor se SECOLUL AL XVI-LEA

bl
intalne$te mai ales in Serbia in sec. XIII (Morac.a, 1252) $i sec. XIV (biserica Sf. Atanasie din Le5ak
1307 - 1315), fiind reluata apoi in Muntenegru (Dobrilovina, Kablar, Tronose Ll)ate din sccolul XVI). Bibliografie: Gheorghe ANGHEL, Cetfifi mediel'(lfe din Transilvania, Bucurqti, 1972: G. BAL$,
16. Eugenia Greceanu, Un tip singular al arhirecturii feud,;/e romdne.?·ti: hiserirn Adormirea :\fuicii

''
Bisericile ~i nuinilstirile moldren,~ti din vearnl al ) ..1'7-lea, In BCMI, 1928; B. NAGY MARGIT,

io
Domnului din Lipova, Jud. Arad, in MN, !fl, l 976, p. 279 288. Remarcam in treacat ca tipul
Renesz(msz es barokk Erdelyben, Bucure;;ti. 1970: Petru COMARNESCU, fndreptar artistic al

ae
arhitectonic al Lipovei nu este ,,singular", deuarece Saraca (~i probabil Mracunea) - tot in Banat, apaqin
acelui~ tip. nzonumentelor din nordul Moldm·ei, Suceava. 1962: Vasile DRAGUT. Arta goticil in Ronuinia, Bucure;;ti.

te
I 7. L. ChiTescu ~i Anca Paunescu, $antierul orheologiL· Pi11a-Pie1rei, j11d Ialomifa, comunicare la cea de-a 1979; Paul HENRY, Les eglises de la Moldavie du nord des origines cl la.fin du XVI-e siecle, Paris, 1930:

ilo
XIV-a sesiune anuala de rapoarte privind ci:'rcctarile arheologice din anul 1979 . Tulcea. 21 martie 1980. Grigore IONESCU, /storia arhitecturii in Romania, L Bucre~ti, 1963: Nicolae IORGA, Les arts mineurs
18. Lia Batrana ~i Adrian Batrana. Dare noi cu privire la prima ctitorie datoruhi lui $tefan eel Mare: en Roumanie, I - II, Bucurqti, 1934 - 1936: $tefan METE$, Zugravii bisericilor romane. !n ACMIT, 1926

ca
mfintisrirea Prohora, in MMS. 1977. nr. 7 - 9. p. 586 - 599.
1928: Stefan OL TEANU, Constantin $ERBAN, Me,1·te,rngurile din Taru Ronu1neascti .?i Aloldom in erztl

an
19. Sistemul arcelor diagonale este mai vechi. solujia aceasta fiind de regasit in arhitectura araba ca ~i in cea
caucaziana inca din sec. IX - X, dar trebuie subliniat ca toate arcurik se afla la acel~i niveL iar efectul, mediu, Bucre~ti, 1969: G. OPRESCU, Bisericile cetclfi ale sa~ilor din Ardeal, Bucre~ti, 1957; Stefan
doar paqial de ordin structiv, are mai degraba un caracter ornamental. Doar in Moldova arcele PASCU, 1He.ytqugurile din Transilvania p/in(l fn secolul al ,.\Tl-lea. Ilucre~ti, 1954; idem, Voievodatul

St
diagonale sunt etajate, cu consecinta. foarte importanta din punct de vedere structi\. a reducerii Transilvaniei, I Il, Cluj, 1971 - 1979; Victor ROTH, Geschichte der deutschen Baukunst in Siebenbiirgen,

’’
diametrului turlei. Strassburg, I 905; idem, Geschiclzte der deutschen Kwzstgewerbes in Siebenbiirgen, Strassburg, 1908; Gh.
20. Marius Porumb, Bisericile din Feleac .yi Vad. Bucre~ti, 1968. Biserica din Vada fost restaurata i'n anii SEBESTYEN, V, SEBESTYEN, Arhitectura Rena~tri in Tra11silvania, Bucre~ti, 1963; l. D.

u
1972 - 1974.
$TEF ANES CU, L 'evolution de la peinture religieuse en Buco vine et en Moldavie, depuis !es origines

Du
21. Al. Lapedatu, 0 hiseric(l a lui $ref{m eel Mare In Tara Romcineascli, 1n BCMl, 1910, p. 107 - 109. De

itr
observat ca biserica Sf. Paraschiva, inaltata de :$tefan eel Mare in Ramnicu Sarat dateaza din anii 14 73 jusqu 'au XIV-e siecle, Paris, 1928; idem, L'e1•olutio11 de la peinture religieuse en Bucovine et Moldm·ie
- 148 L numardndu-se printre primele ctitorii ale gloriosului domnitor. Retacuta de Constantin depuis /es origines jusqu 'au X!X-e siecle. No11Fel!es recherches, Paris, 1929; idem, La peinture religieuse

mi
Brancoveanu. in I 704, avariata apoi de cutremure, a fost reconstruita in 1898 - !899. en Valachie et en Transylvanie, depuis les origines jusqu'au XIX-e siecle, Paris, 1932: Virgil

um
22. Corneliu Ionescu, Un mpect necunoscut al relafiilor moldo-111w1tene. Ctitorii din timp11/ domniei lui VAT ASlANU, Istoria artei feudale in ({lrile romdne. L Bucre~ti. 1959: idem, Pictura murala din nordul
$tef'an eel lvlare la Tdrgovi.»te, in Valahica, Targoviite, 1972, p. 345 - 351.
Moldovei, Bucurqti. 1974; Mira VOITEC-DORDEA, Rejlexe gotice in arhitectura Moldol'ei, Bucure;;ti.
23. Jose Puig i Cadafalch, Le premier art roman. L'architecture e11 Catalogne et dans I 'occidenr

tr
mediteraneen au X-e siecle, Paris, 1928: idem, Lt's periodes .\'llCCessil'eS de /'i11fl11ence byzantine en 1976*).

''D
occident. Premier art roman. Archirecture Mudejar. Eg!ises de Moldm•ie in Melunges 1~ferts ,7 Charles
Diehl, II, Paris, 1930.

u
Note
24. ?upra, nota l 0. 1. Teodor Bo<logae, Ajllfoarele rom61e.~i la Sfl711t11l Munte At hos. Sibiu, 1941; Virgil Candea, Constantin
25. In general, biserica din Dolheitii Mari a fost atribuita hatmanului ~endra (ante 1481 ). Primul cercetator
care a considerat-o mai veche ;;i ca exista la inceputul secolului al XV-lea este N. Grigora$: Date .}'i
a Simione<>cu, Mont Athos - presences rownaines. Bucre~ti. I 979.

St
ec
observafii asupra pnui vechi monumenr de arhitecwr(l feudahi din Moldom (Dolhe,l'tii ivfuri), in BMl, 2. Constanta Modoran ~i Ion Chicideanu. Cercetiiri Ji rezultate la lllllr1Ll.ilirea Bradu, in BOR. 1976. nr. 9 -
1972 p. 40 - 44. Tmparta;;ind datarea propusa de N. Grigora;;, nu credem ca biserica ar fi fost initial 12, p. 997 - I004.
catolica. 3. Walter Horwath, Siebenbiirgisch-siichsichc Kirchenburgen, I - IV, Sibiu, 1931 - 1940: G. Oprescu.

an
t

26. Descoperirea a fost fucuta in vara anului 1981 de catre arheologii Lia ;;i Adrian Batrana, carora le
Bisericile cefa(i ale sasilor din Ardeal. Bucre~ti. l 956: luliana Fabritius-Dancu. Cet(i{i (irne~t
io

multumim ;;i pe aceasta cale pentru comunicarea re.wltatelor.

27. Supra, nota 14. sasqt i din Transilrnniu. Sibiu, 1980.

il
4. Fortificatiile bisericilor din zonele de colonizare secuiasca nu au facut inca obiectul unei cercetari
l

28. Marius Porumb, 0 veche ctitorie rom611eascti - hiserica din liciiu (i11d Alba), in AMN, 1976, p. 285 -
ib

290. monografice. Cele mai multe ~tir se afla In Jucrarea lui Orban Balasz, A sz.ekel.\fi.ild 1€irasa, I - VL
29. Gheorghe Arion, Sculptura goticil din T1unsilmnia, Cluj, 1974. 1868 -- 1873.
30. Supra, nota 3.

oa
B

31. Sorin Ulea, Gm•ril Uric, prinwl artist rom/in cw10scur, in SCIA, l 964, nr. 2, p. 235 - 263. lntre timp, de 5. Hermann Fabini, Restaurarea unui l'Oloros 111mu1111ent al arhitecturii cirile din timpul Rena~tri din
la publicarea acestui articol, s-a demonstrat, dupa cum s-a vazut, ca Gavril Uric a fost precedat de Trunsilvania: casa Schuller din Afedia,,·. In MIA, 1976, nr. l, p. 39 - 42.
Teofil, Mihul de la Cri~ul Alb, Grozie ~i de alti arti~ aulohtoni. 6. Ana Maria Ora~nu. Une 111aiso111h1tricie1111e de Bistri{a au XVJ-e siec!e ,, la nwison de Ion Zidaru ", In

e’
32. Ecaterina Cincheza-Buculei, Le programme ico11ograplziq11e des ahsides des eglises (J R/i11 de Mori et R.R.H., 1976, nr. L p. 57 - 69.
Densu~·, In RRHA, 1976, p. 81 - 91. •
7. Al. Lapedatu, Cercet/iri istorice rn pririre la me~tri hisericilor moldovene din secolul al XVi-lea, In
33. A. Grabar, Les croisades de L'Europe Orie11tale dans !'art, In Melanges Charle.s)/ieh!, II, Paris, 1930,

’
p.19-27. . .
34. S. Ulea, Gavril Jeromonah, aurorul .fi·esL·elor de la Balinqti. in Cullllra nuihloveneasca in timpul lui *
1
Bibliogn1fie suplimentarii: V11sile Driigut, Arta crqtinil in Romania. Bucre~ti, 1989; Grigore Ionescu.
$tefrm eel Mare, Bucre~ti, 1964, p. 419 - 461. Arhitectura in Romania de-a lwzgul i·eacurilor, Bucre~ti. 1982; Razvan Theodorescu, Civilizafia romdnilor intre
35. Avarima de marele incendiu din 1689, imaginea Maicii Domnului de la Bra;ov a fost restaurata in vara medieval ~i modern, Bucre~ti, 1987 (TS).
anului 1971 de un colectiv de restauratori trimis de Jstituto Centrale de! Restauro din Roma: Laura
Sbordoni Mora ~i Paolo Mora, coordonatori, Maria Pia Gazzola, Cai·men de\ Valle, Claudia Cornaggia,
Jacqueline Bruckhardt.
36. Maria Ana Musicescu, Broderia medievala romclneascil. Bucure:;;ti, 1969. 373
372

BCMI, 1912, p. 25; idem, Joan Zidarul !11i Petru \'oda Rare.y, ihidem, p. 83 - 86.
8. Cu ocazia lucrarilor preliminare restaurarii. castelul Cri;; a fost supus unei temeinice cercetari de
arhitectura (arh. Sanda !gnat), arheologie (Mariana Beldie) :;;i istoria ai1ei, o pane din rezultate flinJ
publicate de Liana Tugearu, Profl/atura ~-i srnlprura decormil'l1 de Rena.y1ae de fo custelul din Cri.». In
MIA, 1980, nr. 2, p. 81 - 87.
36. Andre Grabai·, Ro11ma11ie - eglises peintes de Moldarie. UNESCO. l 962, p. 5.
37. Vasile Dragut. Humor. Bucre~ti. 1973.
38. Bogdana lrimia. Datarea picturilur murale de la Pcirhiiu/i, in MIA, 1974, nr. 2. p. 66 - 72.
39. Vasile Dragut. Drago,1 Coman. m(1estnt/.fi·escelor de la Arbore. Bucre~ti. 1969.
40. Paul Philippot, Die Wa11d1n(1lerei, Viena-Mi.inchen. 1972. p. 60.
41. Picturile din paraclisul· Bistritei au fost scoase de sub varul care le-a acoperit vreme indelungata ~i
restaurate de Tatiana _-Pogonat: Re.staurarea picturilor murale din paraclisul mLinlistirii Bistrifa-Seamf.
in MIA. 1976. 111-.tf· p. 86 - 89.

Bi
42. Petru Comarne;~u. Vorone/. Bucre~ti. 1959 (!ucrarea cu cea mai bogatii. ilustratie din cate au fost
9. Casa domneasca de Ia rnanastirea Slatina a fust restaurata In anii 1972 - 1974, :;;ef de proiect fiind arh. consacrate pana acum celebrului monument): Maria Ana Musicescu $i Sorin Ulea. Voronef. Bucre~ti.
Virgil Polizu, caruia i se datorcaza :;;i descoperirea rnartorilor de arhitectura ca acest edificiu a\ ea etaj 1969.

bl
10. Di nu V. Rosetti, Curt ea Veche. In Bucure}l ii de odinioarii. Bucure;;ti, 1959. p 14 7 - 170: C. C. 43. Marius Porumb. Icoane din ilJaramurq. Cluj. 1975.
Giurescu, lstoria Bucure.ytilor, edi\ia a 11-a Bucure;;tL 1979. p. 50 -- 56. 44. Ion lstudor. Considerafii tehnice asupra lucrilrilor de restaurare o picturii de la Galata. In BMI, 1970,
11. Cristian Moisescu, Tirg1Jl'~e. Monumente istorice .yi de orta, Bucure:;;ti, 1980, p. 35 64. nr. 3. p. 57 - 60.

io

''
12. Cu priYire la curtile domne;;ti ;;i boiere;;ti, menrionarn lucrarca Corinei Nicolescu. Case. conace ,1i palate 45. M. A. Musicescu ~i M. Berza. Mcindstirea Sucevifa. Bucre~ti. 1958.

ae
vechi romdne.yti, Bucure;;ti. 1979. 46. Victor Bratulescu. l'icturu Sucevi{ei .yi datarea ei. In MMS, 1964. nr. 5 - 6. p. 206 - 228.
13. Pentru arhitectura Rena;;terii In Transilvania. se \a vedea ;;i B Nagy Margit. Rrnesz.d11.1·;, es hurokk

te
47. Alexandru Efremov, Ion ~·i 5'o/i«mie wgravi de icoane. in RM. 1969, nr. 2. p. 84 - 88.

ilo
Erdelyhen, Bucurqti. 1970. 48. Razvan Theodorescu, ltinerarii 111ediel'alc. Bucurqti. 1980. p. 155 - 163.
14. Herbert Kreft-- JiJrgen Soenke. Die \Vesserrenoi.\·sunce, Hameln, 1964. 49. Vasile Dragut, Milwi Viteazul protector al artl'lor. in Secolul 20, 1975. nr. 9.

ca
15. Godfrey Goodwin, A his10ry of Ottoman orchiteciure, Londra, 197 J; Oktay Aslanapa, Turkish An owl 50. N. Iorga. Socotelile Bm.)·m·11!11i fn reacul al XVII-lea, In Analele Academiei Romane. Menwriile Seqiei

an
Architecture, Londra. 197 l. istorie, XXI, p. 243. 248.
16. Emil Lazarescu, Biseric£; 111£imi11irii .-11ge.»ului, Bucure;;ti, 196 7. 51. Pentru altarele poliptice din Transilvania a se vedea ~i Radocsay Denes, A kiJzepkori magvurorszcig
17. Luminita Munteanu $i Mariana Beldie-Dumitrache, Re:z11/1ute!e cercetlirilor arheologice la hiserica Sf.

St
tliblakepei. Budapesta. 1955 ( indice $i bibliografie pentru fiecare piesa).

’’
l./icolae din )'cheii Bra~·ovzilu- etapa 1975. In MIA. 1976, nr. I. p. 52 - 56. 52. In ultimul deceniu. foarte multe altare poliptice (Beia. Fi$er. Bruiu. Halchiu. Roada:;;, Media:;;. Biertan.
18. Pentru a fi pusa la adapost de apele unui lac de acumulare, biserica schitului Ostrn\· a fost ridicata pe Dupu;;. $orostin. etc.) au fost restaurate. in caclrul atelierului de specialitate din Bra;;ov. de catre Gisela

u
verticala cu 4,85 m., perfon11anta tehnica realizata pe baza unui proiect 1ntocmit 1n cadrul lnstitutului de Richter.

Du
Arte PlasLice ,.N. Grigorescu·· (arh. A. Teodorescu, ing. Gh. Dobrcscu), coordonarea lucrarilor de 53. Maria Ana Musicescu. Broderia mediemlii romcJneascll, Bucure;;ti. 1969; Corina Nicolescu, lstoria

itr
;;antier $i finisarea proiectului operatiunii ing. E. Saftoiu, constructor fiind ing. Const. Panco. cost11mul11i de c11rte in Tdrile ronu1ne. Bucure$ti, 1970.

mi
19. Eugenia Greceanu, Plitrunderea influenfelor de rradirie bi:zantin(l in arhitectura bisericilor romdne.yt i 54. G. Popescu-Valcea, 1\;finiatura romclneascii. Bucure;;ti, 1982.

um
din Transilvania (plind la sfar->·itul veac11l11i al XVI-lea), in SCIA, 1972, nr. 2, p. 207 - 214. 55. Victor Roth, Geschichre des deurchen K1111stgewerhc in Siebenht'irgen, Strassburg, 1908: Julius Bielz.
20. Mircea Iliescu, Afclnastirea Hlinceo, \n BMI, 1971, nr. 1, p. 63 - 68. Arla aurarilor sa~i din Transilvaniu. Bncure~ti. l 9S7: Corina Nicolescu. Argintiiria laiCli .yi religioasa

tr
21. N. Grigora$, Biserica Aronea1111, In MMS. 1967, nr. 7 - 8, p. 521 - 541; idem. He-;terii constmcrori ai in fririle Ronuine (.ICC. xn· XIX). Bucre~ti. 1968: !Vlarin Matei Popescu. Podoahe mediemle in

''D
bisericiiji1stei nuindsliri Aronea1111, In MMS, 1973, nr. 5 6, p. 592 594. Jcl1:ile Romdne. Bucure;;ti. 1970: Corina Nicolescu. Arla metalelor pre(ioase in Romciniu. Bucre~ti.
22. Mircea Iliescu, Biserica domneascd din Caraca/, In Drobeta, 1976, p. 154 167. 1973.

u
23. Vasile Dragut, Un portret necunosc111 al lzti Jfihai Viteazul. lnsemnari privind bisericc1 din Ocna 56. Florentina Dumitrescu. Sculprwa mediern!ii. In Arta le1111111lui la rom/ini, Bucurqti, 1975. p. 22 33:
Sihiului, in BMI, 1972, nr. 4, p. 60 62. a Andrei Panoiu. Mobilierul 1•echi rom/inesc. Bucure;;ti. 1975: B. Nagy iv1argit. Renesainsz t;s harokk

St
24. Emil Lazarescu, De.spre bisericajhstei miiniistiri Cdluiu ,\·i loczt! ei fn evolu{ia arhitecturii religioase din Erdeh1JC11. Bucurqti. 1970.
ec
Tara Romdneasca, in PV AR, I, 1970. p. 327 - 349.
25. Joana Grigorescu, Cercetari la biserica rminclstirii Secu )i propzmeri de reconstituin.:, in BMI. 1971. p. SECOLUL AL XVII-LEA

an
t

30- 39.
io

26. Pavel Chihaia, De la Negru Vodli la Neagoe Busarob, Bucure;;ti, 1976. p. 187 - 194. Bibliogra_fie: Gheorghe ANGHEL Cetii/i mediernle din Transilvania. Bucurqti. 1972: G. BAL$.
27. Joana Coltofeanu, SC11lpt11ra crnci!or de m£7nti din Moldova secol11!11i ul XI ·1-!eo, lucrare de diploma la Bisericile .~·i 111dmls1irile moldove11q1i din reucurile al XT"ff.fea .)i al XUII-leu. Bucure;;ti. 1933: B. NAGY

il
l

MARGIT. Re11es::.d11s: es hdrokk Erdehben. Bucurqti. 1970: B. NAGY MARGIT. VLirak, kasteh;ok,
ib

Institutul de ai1e plastice .. N. Grigorescu'', 1978.

28. La bibliografia acestui capitol adaugam: Corina Nicolescu, Icoane \'echi ro111Li1ie.)1i. Bucre~ti, 1971: C. wlvdrlui::.uk ahogy 1i regiek llittcik. Bucre~ti. 1973: Ana DOBJANSCHI - Victor SIMION. Arw in epoca

oa
L. Dumitrescu, Pictura muralil din Tara Romdneosca in veacul al _\Tl-lea, Bucre~ti, 1978: Marius
B

/ui Vasile Lupu. Bucure;;ti. 1979: Vasile DRAG UT Ar/Cl gotic(t in Romclnia. Bucure$ti. 1979: Vasile
Porumb, Pictura ronuineascci din Transilwmia, Cluj-Napoca, 1981. DRJ\GUT. Nicolae SANDULESCU. Arta lmlncmeneascii. Bucurqti. 1971 . N. GHIKA-BUDE$TI.
29. Reamintim ca eel care a demonstrat pentru prima oara irnp011anta picturilor exterioare ale biscricii Sf. Evolutia ~irhtecu in Mzmtenia 1i in Oltenia. III. In BCMI. 1932: Grigore IONESCU, lstoria arhiteclllrii

e’
Gheorghe din Barlau a fost Sorin Ulea In Origina1 .?i semnifica/ia ideologic{i a picturii exterioare in Ro;n/'inia, IL Bucure;;ti. 1965: Nicolae IORGA. Les arts mine11rs en Rownanie, I - IL Bucure;;ti. 1934
moldovenq·ti, I, In SCIA, 1963, nr. I, p. 57 - 93. l 936: Kelemen Laios. /'Vfiivl;S-::.l'tliirteneti tan11lmd11iok, Bucre~ti. 1977: ~tefan MET~. Zugrm•ii bisericilor
30. J. Strzygowski, Origin of Christian Church Art, Oxford, 1923, p. 159 - 16 l. ;f' romanc. In ACM fr, l 926 -- 1928: Corina NlCOLESCtr. Case. conace »·i palate vechi romane.~ti

’
Bucurqti.
31. Gabriel Millet and D. Talbot Rice, B_1·zw1ti11e Pui111ing at Trebizo11d, Londra, 19,3'6, p. 175 176. 1979: )tefan OLTEANU_ Constantin ~ERBAN. A!e;t.~ugril din /(1ra Romclneascd fji Moldova in evzil
32. A. Grabar, L 'origine des fc1rades peintes des eglises moldaves, in Melanges qf/erts ti M. Nicolas Iorgu, mediu, Bucure;;ti, 1969: G. OPRESCU. Bisericilc ceta(i ale sa;;ilor din Ardeal. Bucurqti. 1957: Victor
Paris, p. 365 - 383. . ROTH, Gesdzichtc der deutschen Baukwzst in Siehe11hiirgen, Strassburg, 1905; idem. Geschichte des
33. Vasile Dragut, Picturi murale exrerioare in Transilvania medievalLi, ,ln SCIA, 1965, nr. I, p. 75 - 10 I;
idem, 0 picturfi muralfi exterioara regilsitil la Baio. In MIA, 1975, nr. 1, p. 59 - 60.
34. J. Strzygowski, Kwzstschiirze der 811/.:(}\•ina. In Die Zeir, Vien a, 13 aug. 197 3.
35. Henri Focillon, L 'art roumain, In L 'illustrmion, Paris, 1929.
375
374
 religioasl't in Tarile Romane (sec. XIV - XIX). Bucurqti. 1968: Marin Matei Popescu, Podoobe mediernle
in Tarile Romline. Bucure:;;ti. 1970: Viorica Guy Marica. Sebastian Hann. Cluj. 1972; Corina Nicolescu.
Arra meralelor pre(ioase in Romdnia. Bucre~ti, 1973.
26. Vasile Dragut. Nicolae Sii.ndulescu. Art a hrlmcoveneascli. Bucure:;;ti. 1971; Florentina Dumitrescu.
deutschen Kunstgewerbes in Siehenbiirgen, Strassburg, 1908; Gh. SEBESTYEN, V. SEBESTYEN. Sculptura medievala, in Arta "l-e;1mul11i la romlini, Bucre~ti. 1975. p. 22 - 33: Andrei Panoiu, lvfohilierul
Arhirectura Rena)terii fn Transifrania. Bucre~ti, 1963; I. D. $TEF ANESCU. La peinture rcligieuse en vechi romtmesc. Bucurqti. 1975: B. Nagy Margit. Renesz.cinsz. es barokk Erdelyben. Bucre~ti, 1970.
Valachie er en Transylvanie. depuis !es origines jusq11 'a11 XIX-e siecle. Paris. 1932* 1•
SECOLUL AL XrVIII-LEA
, ..

BBii
r.f"',
Note
1. Vasile Dragut, 0 epud'i artisticii uirata. epoco !ui Miron Barnovschi, In BMI, 1973, nr. l Bibliografie: Gheorghe ANGHEL. Cetii{i mediernle din Transilvania. Bucre~ti. 1972; G. BAL~.
2. Vasile Driiguf, Biserica-cula din Cerne.yti. !n Drobeta, TV., l 980, p. 17 25. Bisericile ~i manastirile moldven~·ti din veacurile al XVII-lea ~i al XVIII-lea, Bucure$ti. 1933: Victor

bbll
3. * * * Calatori straini de:-.pre {dri!e romdne. VJ. Bucurqti. 1976, p. 119. BRA TULESCU. Biserici din Marmue~, In BC!'v1I. 194 l: B. NAGY MARGIT. Renes:::.dns:::. es horokk
4. Casa domneasca fusese prevazuta cu un foi:;;or cu arcade. la care conducea scara de acces la etaj. Erdelyben, Bucre~ti. 1970: B. NAGY MARGIT. Vcirak, kastelyok, udnirluiwk alwgy a regiek lcitllik.
conform studiului intocmit de Maria ~i Alexandru l\1ihescu, Campul1111g-M11sccl, repere arhitecturale Bucre~ti, 1973: Vasile DRAGUT. Nicolae SANDULESCU. Arta brdncoveneasca. Bucre~ti.

iioo

''
1971: N.
inscrise in cronica secolului al XIX-lea, in MIA. 1980, nr. 2, p. 63. GHIKA-BUDE~T, Evolu/ia arhitecturii fn Afzmtenia $i fn Oltenia, IV. in BCML 1936; Grigore IONESCU.

ae
5. Gh. I. Cantacuzino, Victor Popa, Cercetarea ~·i restaurarcu unei case din a11samhl11l fhstei rnr{i !storia arhitecturii in Romaniu. IL Bucurqti. 1965: Nicolae IORGA. Les arts mineurs en Roumanie, I - H.

ttee
domnqti din Campulung, in MIA, 1978, nr. 2, p. 7l 76. Bucre~ti, 1934 - 1936; Kelemen LAJOS, Miives:::.etWrteneti ta11ul11ui11yok. Bucre~ti, 1977: $tefan METE$.

ilo
6. * * * Clilcitori straini despre Tarile Romane. VL Bucure:;;ti, 1976, p. 149. Zugravii bisericilor romtme. i.n ACMIT. 1926 - 1928; Corina NICOLESCU, Case. conace ~-;palte rechi
7. Imaginea strazii dntre coloane» din 1ulcea este pastrata de un cvocator pcisaj datorat pictorului romdne~'li, Bucurqti. 1979: $tefan OLTEANU. Constantin $ERBAN, Mqte~,ugril din Tara Romcineasci"i

ccaa
.yi Moldova in eviil mediu. Bucure$ti. 1969; Victor ROTH. Geschichte der deutschen K1111stge1rerhes in

an
Nicolae Darascu.
8. Virgil Antonescu, Hanul Domnescu din Succarn, 1n MISLK 1969. p. 99 - 121. Siebe11burge11, Strassburg. 1908: Gh. SEBESTYEN, V. SEBESTYEN, Arhitectura Rena,11erii in
9. Razvan Theodorescu, loan Oprea, Piatra Trei Tcrarhilor, Bucre~ti, 1979. Transilvania, Bucre~ti. 1963: I. D. $TEFANESCU. La peinture religieuse en Valachie, depuis /es origines

St
10. Afectata de numeroase intervenfii de-a lungul timpului, biserica manastirii Putna i:;;i datoreaza jusqu 'au XIX-e siecle, Paris, 1932*\.

’’’’
infati:;;area actuala lucrarilor de restaurare intrcprinse de Direqia Monumentelor lstorice in anii 1970 --
1972, autorii proiectelor fiind arh. Joana Grigorescu ~i arh. Virgil Antonescu. Note

u
DDuu
11. Monument restaurat, pe baza proiectelor Jui Paul Felican, in anii 1974 1976. 1. La data redactarii acestei lucrii.ri. palatul din Buzau se afla in curs de restaurare. autorul proiectului

itr
12. Monument restaurat in anii 1974 - 1976, ~ef de proiect fiind arh. Nicolae Diaconu. aeneral de interventie fiind arh. Nicolae Diaconu. Potrivit unei pisanii sapate in piatra, palatul a fnst
0 '
13. Grav modificata in secolul trecut. cand a dobandit o expresie neogotica, biscrica Radu Yoda a fost construit in vremea lui Constantin Brancoveanu. episcop fiind Ioasaf. $ti ind ca Ioasaf a pastorit in an ii 1708

mmii
restaurata de arh. ~tefan Bal~, in an ii 196 7 - 1974 ($tefan Bal~, - 1716 $i ca Brancoveanu a fost scos din scaun in martie 1714. rezulta ca zidirea palatului s-a savr~it intre

um
Restaurarea bisericii Radu Vada, Bucurqti,
in MfA, 1975, nr. 1, p. 45 - 48). anii 1708-1713.
14. Voica Maria Pu~ca, Date noi cu privire la evolzqia ansamhlului de arhitecrurli mcdievalii de la 2. Radu Creteanu. Sarmiza Creteanu, Cttlele din Romania, Bucre~ti. 1969: Iancu Atanasescu. Valeriu

ttrr
Strelwia, in BMI, 1970, nr. 3, p. 27 - 36. Grama. Culele din Oltenia, Craiova. 197 4.

''D
15. $tefan Bal~, Restaurarea mlinlistirii Gura Morrului, In MISLR, 1964, p. 91 - I 13. 3. Mihai Ispir, Rato~e! din Afoldora, in MIA. 1976, nr. l. p. 2 l - 32.
4. Monumentul a fost restaurat pe baza proiectelor ]ntocmite de arh. $tcfan Bal~.

uu
16. $tefan Bal$, Biserica .~f" Gheorghe din Pitq·ti, in MIA, 1976, nr. 2, p. 62 - 64.
17. Vasile Dragut, 0 pictura murahi laid/ din Sihiu la 1631, in SCIA, 1962, nr. 2. p. 398 - 403. 5. Vasile Dragut, J\fdnilstirea Vilcilre.)"/i !>i lorn! ei In conlextul artei din Tara Romaneasca. in BML
18. Cornelia Pillat, Pictura mural(! in epoca lui Matei Basarab, Bucure$ti, 1980.
a J971, nr. 2. p. 31 - 37; Liviu Rotman, Afaniistirea rl1ci'irc,1·1i -- note is to rice. in MIA. 1974, nr. 2. p. ) 7:

SStt
ec
19. Teodora Voinescu, Parvu Mutu zugral'll. Bucure:;;ti, 1968. Liana Biiciurescu. Cercetarea, restoilrarea .)i punerea in valoare a mm1umt'ntului, in MIA. 1974, nr. 2. p. 8
20. Temeinice studii privind activitatea artistica a lui Constantinos ~i a colaboratorilor sai a intreprins in 20.
ullimii ani Anca Vasiliu (Constantinos .yi ...ycoa/a de ::ugravic" de la lfure::, lucrare de diploma in 6. Monument restaurat. impreuna cu incinta fnrtificata. in anii 1973 - 1981. autorul proiectelor fiind

aann
t

manuscris la Institutul de Arte Plastice ,,N. Grigorescu .. , Bucre~ti, 1979).

io

arh. Nicolae Diaconu.

21. Charles Diehl, Impressions de la Roumanie, In Revue des de11x mondes, Paris, 15 iunie 1924, p. 844. 7. Viorel Gh. Tigu. Longin I. Opri~a. \f{uuistirea Si'iraca. Bucre~li. 1971.

iill
22. G. Popescu-Valcea, Aiiniatura romdneasc(1, Bucurqti. 1982; idem, .)'coala mi11iat11ristici1 de la 8. Ion B. Mure$ianu, Colecria de artil rrligioosil veche a arhiepiscopiei Timi.>·oarei .yi Coransehe.>·ului.
l
ib

Dragomima, in BOR, 1968, nr. 3 - 4, 7 - 8, 9 - l 0, l l - l 2, 1969. nr. l - 2; idem, Anastasie Crimea, Tim~oar. 1973.
Bucre~ti. 1972; idem, Slujehnicul milropolitului .)tef(m al Ungro1•lahiei ( J64 8 - 1668 ). Bw.:ure~ti 1974. 9. Teodora Voinescu. Radu Zugrarn. Bucurqti. 1978.

ooaa
B

23. Drago$ Morarescu, Un xilograf" necunoscut al lui Marei Basa rah, arhi111011drit11/ loan, in Arta, 1981, 10. V. Tigu. Zugrarnf Nedelrn Popm·ici, in BMI. 1971 nr. 2, p. 67.
nr. 9, p. 3 4. J l. E. Aradeanul, L. Emandi, T. Bodogae. Afilnlistirea Hodo»-Bodrog, Arad, 1980. p. 107 - 154 (autorii
24. Maria Ana Musicescu, Broderia mediemli'i romdneascl7, Bucurqti, 1969; Corina Nicolescu, /storia cred ca picturile de la Hod~-Brg ar putea fi datate in secolul XVII, p. 108 ).

ee’’
cost11mul11i de curie in rarile ronuine, Bucure:;;ti, 1970. 12. loan Goe.lea. Joana Cristache Panait, Afonwnente istorice biserc.~·t din eparhia Oradiei. Bisericile
25. Victor Roth, Geschichte des deutschen Kunstgewerbes in Siebenbiirgen, Strassburg, 1908; idem. de lemn. Oradea, l 978 (indice ).

’’
Kwzstdenkmliler aus den sachsiclien Kirchen Siebenbiirgem, /, Goldschmiedearbeite1gf - 11, Sibiu, 1922; 13. Ibidem, indice.
Julius Bielz, Arta aurarilor sa.yi din Transilvania, Bucre~ti, 1957; Corina Nicol_e_scu: Argintaria laicli ,vi
•) Bibliografie suplimentara: Grigore Ionescu. Arhitectura in Romania de-a /1111gul veacurilor. Bucre~ti. 1982:
Razvan Theodorescu, Cirilizafia ro1l1linilor il11re medieml ~i modern, Bucre~ti. 1987 (TS)
*' Ribliografie suplimentara: Grigore Ionescu, Arhitectura In Ronulnia de-a /11ng1'tl i'eacurilor. Bucure:;;ti. 1982:
Tereza Sinigalia, Arhitectura jcJrt(ficmil in epoca lui Aflllei Basarab, In SCIA, l 985, p. 38-67; idem, Johann Weiss er
!es monuments de la Valachie, In RRHA, 1985, p. 43-64: Riizvan Theodorescu. Civili::a(ia romcinilor intre medicwd
,,·i 111od.-r11, vol. I, Bucure;;ti. 1987; ***Arla in l'aru Ru11ui11easn'i de la :\futei Basurab la Co11stw11i11 Br<i11cu1·ew111.
catalog Muzeul National de Arta al Romaniei. 1992 (TS).
377
376
 INDICE DE NUME, DE LOCURI GEOGRAFICE ~I DE MONUMENTE
14. Marius Porumb, Jcoane din Maramurq, Cluj-Napoca, 1975: Anca Bratu Pup, l'ictura 11111rul£1 ll . ,' 'ISTORICE SI DE ARTA
bisericilor de lemn din ~Harwnztq (sub ti par, Edit um Meridiane l.
15. Andrei Panoiu. Picrura votiva din nordul Olteniei. Bucurqti. J 968.
AndrE'as. rne~t pietrar: 122. I 34. 199
16. G. Popescu-Valcea, Miniu111ru romiineasca. Bucure:;;ti. 1982: idem, Frorocrirul logotl'ir11/11i A ... · Andrei Abaza. piatra de mormant: 341
PefnJt·he. Bucre~ti, 1977. Aachen (Germania): don\:r~; placheta heraldicf\: l09 Andrei al II-lea. rege arpadian: 68. 69

BBii
17. Maria Ana Musicescu, Broderia mediemlli ronuint'asca. Bucre~ti. 1969: Corina Nicolescu, lsrorio Ahasid. califatul: 62 Andrei. cpiscop. lespede de mormant: 94
Abbevillian, epoca din paleoliticul inferior: 15 Andrei. zugrav: 30 I. 344. 348
costwnului de curte fn filrile rnnuine. Bucre~ti, 1970. Aca$ (jud. Satu Mare). bazilica romanica: 72 Angelescu, Serban: 140

bbll
18. Victor Roth, Geschiclzte des dewsclzen Kunstgewerbe.1 in S1ebe11hiirge11, Strassburg, I 908; idL·rn. Acheulean. epoca din paleoliticul interior: 15 Anghel, Gheorghe: 368. 369. 371. 373. 375. 377
Kunstdenkmciler aus den sachsichen Kirchen Siebenbiirgens, I, Goldschmiedearhei1i:11, 1 - Il, Sibiu, 192.2: Ada-Kaleh. insula. cetate: 323 Anghelina. flica doarnnei Despina: 241
Adam (jud. Gala\i). biserica fostei manastiri. iconostasul: Angora, batalia de la: 111
Iulius Bielz, Arra aurarilor sa.;i din Transi!vania. Bucre~ti. 1957: Corina Nicolescu, Argintaria laica .yi 361 Aninoasa-Muscel Uud. Argq) manastire: 298. 333. 334

iioo

''
religioa.1·cl fn {arile Romane (sec. XIV - XIX). Bucurqti, 1968: Marin Matei Popescu, I'odoahe mediemlc Adamclisi (iud. Constanta) Tropaeum Traiani: bazilica: 51: Antim. lvireanu. mitropolit: J32

ae
in {i'irile romfme, Bucurqti. 1970: Viorica Guy Marica, Sebastian Hann, Cluj, I 972; Corina Nicolescu. Arra monumentul triumfal: 48; ora~: 50 Antim, manastire: i· Bucure;;ti
Adamu~ Uud. Mure~). biserica rct\mnata: 135. 286 Antonescu. Teohari: 367
metalelor pre{ioase fn Romania, I3ucre~ti. 1973.

ttee
Aedes Augustalium. in Ulpia Traiana: 46 Antonescu, Virgil: 376
I 9. Vasile Dragut, Nicolae Sandulcscu. Arta hrLincoveneoscll. Bucre~ti. 197 J; Florentina Dumitrescu. Aegyssus (azi Tulcea). castru: 50 Antonie din Pope~ti, domn al Tarii Romane~ti: 297

ilo
Sc1dp1ura mi:dieva!a. in Arta lemnul11i la romiini. Bucre~ti. 1975, p. 22 33: Andrei Panoiu. /Vlobilierul Afendico-Vrontohion (Mistra, Grecia). biserica miinastirii: Antonius. me~tr cioplitor: 250
83 Apa (jud. Satu Mare): topoare cu disc: 28
es

ccaa
vechi romanesc. Bucurqti, 197S: B. Nagy Margit, Renesz.(in'i::. barokk Erde!vbcn. Bucre~ti. 1970. Afumati ljud. llfov). biserica: 282 Apaffy Gheorghe. sarcofag al lui: 284

an
20. Teodora Voinescu, Comori de urtcl bisericeos1...'u. Cufecf ia arhiepiscopiei Cruiovei de la nu1mistireo Agapia, miinastire (jud. Neamt): cruce: 205. 24 7: icoana: Apahida (jud. Cluj): tezaur gepidic: 57: vase: 38. 57
Jiria1111-Craiom. Craiova, J980, p. 133 136. 224: tetraevanghel: 306. 315 Apoldul Mare [de Sus\ (jud. Sibiu). potir: 248
Agapie din Chi~nau. copist: 354 Apollo Tarnaduitorul, statuie: 343

St
Agiirbiciu (jud. Cluj), tripticul de la: 229 Apolodor din Damasc. constructor: 45, 51

’’’’
Aghire~u Uud. Cluj), caste!: 178 AVia (jud. Maramure;;): 80
Agighiol (iud. Tulcea), tezaur dacic: 37. 38 Apu!um (Alba Iulia): 46: opaite: 56: statui: 4 7
Agnita (jud. Sibiu): cetate sateasca: l 18: Jada de breasla: Apuseni (mun\i): 25, 347

u
318 Arad: cetate: 173, 324: turnatorie in bronz: 163

DDuu
Ahtum. capetenie bana\eana: 62. 64 Aradeanul. Eugen: 370, 377

itr
Aita Mare Uud. Covasna). biserica reduit: 176 Arbore (jud. Suceava): biserica Taierea Capului Sf. loan
Aiud Uud. Alba): argintari: I 08: cetate ora~ensc: 82, l 16. Botezatorul: 183: curtea boiereasca: 180

mmii
l 73: biserica refonnata: 134 Arhore. Luca, parcalab: 183. 220

um
Alba Julia: bazilica: 65: biscrica din Maieri: 334: biserica Archita Uud. Mure~). biserica ev. fortificata: 176
r0tonda: 63: catedrala romano-catolica: 67. 73. 74. 76. Arcimboldo. pictor: 248
235. 342: capela Laz6: 202: monument funerar: 138. I :19: Argedava. cetate dacica identiflcata pe Argc;; la Popt'~L

ttrr
sarcofage: 202: ceramica de tip Dridu: 6 l: cerate: 173. (j ud. Giurgiu ): .\6. 43

''D
254: epitaf de la: 94: epoca migra\iilor: 55: liturghierul de Arhip. ioni(a, copist: 354
la: 163: miinastire ortodoxa: 23.1: ora~: 73: re~dinta Arie;,, rau: 124

uu
episcopala: 177: tipamite: 253 Arion. Gheorgh.:: 369. 372
Albota. Petre. logotat: 244 Ariu~d (jud. Cov~rn1a). ceramica. sit arht:ologic: 18. 26
a Alnandru eel Bun. domn al Moldovei: l 12. I 18. 12-L 125. Arma?eni (j11d Harghita): altar poliptic: 239: biserica: 182
Arrn5$oaia (iud. Vaslui). aplice pentru tolba: 36

SStt
!28. 131. 1.\4. 141. 142. 143. 1.57. 158. 166. 167. 1114.
ec
I 85. 221. 228. n1 Arnota tjud. Valcea). manastire: analoghion: 320: biserica:
Alexandru eel Mare. i111parat: 38 291: icoane pe knrn: 294: icunostas: 319: pictura murala:
Alexandru ll Mircea, domn al Tarii Romine~t: 226. 227. 294: 5fe;;nic: 320

aann
t

243.245.246 Arfln. Petru. dornn al Moldovei: 196

io

Alexandru Lapu~ne. domn al Moldovei: 172. 174. 177. Aroneanu (sat Janga la;;il. biserica Sf Nicolae: 196. l 98
1n. 1s5. I 86. '04 7n. 22x. 241. :>-fl Arutela. ca;,trul 1. Poiana Bivolari Calimne~t. jud.

iill
Alexandru. fiul lui $tefan eel Mare: 159 Valcea): 47
l
ib

Almaj (jud. Carn;;-Severin ). cerate: 113 J\:.;cnm·grad (Bulgaria): 85

Almaj (iud. Dolj): biserica Sf Voievozi: 334: cula: 3:17 Asia Mica: :n
Alpatov. Mihail. istoric de ana: 213 A;;lanapa. Oktay: .'74

ooaa
B

Alpi. mun\i. zona: 164 Asparuh. capetenie bulgara: 56

Altamira. pe~tra in Spania: 16 Atanast:scu. Jancu: 377
Alte11her.2:er. casa: 122. 177 Atanasie. cpisu1p: 22c!

ee’’
Altenherger. Toma. patrician din Sibiu: l 22 Arena iGrecia). Mtucul Bizantin. tetraevanghel: _ll)g
Altini. Eu:-.t:Jtie. p;ctor: 156 i\thanaric. capetenie vizigota: 52
Al\ina (jud. Sibiu). biserica ev. cristelni\a: 163 Athns (muntcl: 186. 189. 241. 247. 306 ..14·+
Ana. so\ia Jui Alexandru eel Bun: 221 Attalos. martir: 52

’’
Anania din Suceava. mgrav: 352 Ate! ljud. Sibiu): amenajari defensive: l 18: biserica
Ami>tase. zugrnv: 35 l evanghelica: 89: potir: 248: strana: 250: u~a: 249
Anastasius I. imparat bizantin: 53. 55 Augsburg: 31 '1. 357
Anatolia: 19 Aureliarr. imparat roman: 49

379
378
 statui: 136; strana: 250: casa argintarului: 180: casa Biserica Neagra: 133, 134. 136, 157. 159, .248: biserica
capitlului: 249: casa lui JoaniJoharmes) zidarul: 178; casa parohiala: 91: case: 177. 330: centru me~t$ugarsc: 163.
Peterman: 122: casa parohiala: 90, 122, 123: statuia Sf. 172. 200, 244. 245, 250. 315, 316. 357: cetatea: I 16. I 73:
Nicolae: 200: case cu arcade (Sugalete): 266; fortificatii: cetatuia: 69: stema ora~uli: 245: Turnu Negru: 173
117, 173: Ora$: 70, 74, 122. IJJ. 178, 17.9~" 186 Bratei (jud. Sibiu), biserica ev. pictura rnurala: J55
Aurignacian, cultura in paleoliticul superior: 15 Bayezid I Yfldirim ( Fulgerull, sultan: 8 ! . l ! l, 208 Bistri\a, miinastirea (jud. Neam\): .118. 124. 125, 131, 132, Bratu-Pop. Anca: 370. 378
Austria (~coal Dunarii din): 156, 157, 236, 239 141. 158, 162, 178, 185; casa domneasca: 123, 141. 228: Brade~i Batriini Qud. Doij), biserica: 334, 339
Bazna (jud. SibiuJ: biscrica cv.: 199: clopntc de bronz: 108:
Autun (Franta), portalul catedralei: 104 strana: 250 ceramica: 167: icoane: 234, :288, 291: stema Moldovei: Bradetu Uud. Arge~): 125, 127, 274, 293
Avrig (jud. Sibiu): picturi: 350, 353; rqedinta: 330 Bagaciu (jud. l'vure~) biserica ev.: altarul poliptic: 237: 204: turn-clopotni\a: 221 Braila, cetatea: 81. 112, 172, 324
Axente Sever (jud. Sibiu): biserica ev. fo11iticata: 175; potir: pictura: 235: potir: 164, 2-18; statui: 20\: strana: 250 Bistri\a, manastirea (jud. ('jlkea): 127. 193, 205. 242. 243. Brailoiu, Cornea, ban al Craiovei: 259, 266
248 Baiceni (Jud. la$iJ, tezaur dacic: 3 7 245, 246, 247; anafo,J;ltita: 247: candela: 317: ciidelnita: Brani~te Uud. Neamt), biserica: 183

Bi
Axiopolis, castru, cetate (Cernavoda. juJ. Constanta): 50, 63 Bajescu. Mare~, mare ban: 256, 297 \64: catui: 247: fer@ci'itura: 317: icoane: 206: paraclisul Bratulescu, Victor: 375, 377
Baje~ti (jud. Arge~): biserica, pictura murala: 256, 273. 277. bolnitei: 3 19: picturi rnurale: 207, 224. 346; ripide: 316; Breazu. Monica: 370. 371
B 296, 297; casek: 264: curte fortificata: 256: t11rn- tahlou votiv: 208 Brebu Uud. Prahova): biserica: 274, 276. 281: casa

bl
Babele. miinastirea, Neajlov (jud. llfov): 126 clopotnita: 256 Bitoleanu, Ion: 366 domneasca: 262; incinta fortificata: 258: turn-clopotnita:
Babe$. Mircea: 367 Balaceanu, Ncdelcu, vomic: 226 Bizant:35,56,58,62,63.67.153. 171.189.217.307 258
Bacau: biserica 1m1nastirii franciscane: 134: biserica Balaceni. boieri: 280 Bizere. familie de cneji din Banat: 113 Brezoaiele (jud. llfov). biserica: 334, 339
Balne~ti Blaj (jud. Alba): 321. 330. 335. 347 Bro$teni (jud. Mehedinti). cula Cutui: 328

''
Precista: 137; curte fortificata: 119, 173; evangheliarul de (jud. Neamt): biserica: 337. 340: hanul: 33 I

io
Blasiu din Bistrita. me$ter: 244 Bro~teni (jud. Neamt), biserica din lemn: 352
la: 162: panaghiar: 166; paraclisul cuqii domne$ti: 130 Balne~ti Uud Viilcea), biserica, iconsra~: "l 19

ae
Bagdad (!rakJ, califatul din: 62 Balea, cneaz: 97 Blaumann, Eberhardt Johann, arhitect ~i sculptor: 329, 330 Bruckhardt. Jacqueline: 372
Bahnea (jud. Mure~). castel-re;;edinta: 328 Baka, voievod: l 02 Blidaru (jud. Hunedoara), cerate dacica: 42 Bruegel. Pieter eel Barran, pictor: 347

te
Bloweber. Daniel. me$ter argintar: 315 Bruiu (jud. Sibiu). altar poliptic: 200, 237
Baia (jud. Suceava): biserica Adormirii, picturi muralc: 213. Balgrad. azi Alba lulia: 252

ilo
Boarta (iud. Sibiu), ulcioare rituale: 78 Brukenthal. palat. muzeu: 13
218; biserica rom. cat.. pietre funerare, fragmentc de Baline~t (iud. Suceava): biserica Sf. Nicolae: 130, 135, lcl9.
Boqa (jud. Car~-Sevin) ruin a castelului: 121 Brusturi (jud. Bihor). hiserica din Jemn: 351
pictura murala: 1.14, 137, 152; broderii: 167: ceramica: 167, 269; iconostas: 361: pictura murala: 148, 149, 150,
Bodogae, Teodor: 370. 373. 377 Bruxelles, muzeul de arta: 238
167, \68 223; pietre Lmerare: 138. 283

ca
Boemia: 90. 123. 152, 159, 236. 266 Bubuiog, Teodor. logofat: 184, 216

an
Baia de Cri$ (jud. Hunedoara). statui de piarra: 37 Balteni (Jud. llfovl, bberica: ! 89, 198
Bogdan I, dornn al Moldovei: 79. 92 Bucium (jud. Salaj), fosta manastire ortodoxa: 67
Bai a de Fi er (jud. Gorj): biserica, sculptura, pictura: i39, 350: Barrilna, Adrian: 368. 369, 371, 372
Bogdan Ill. domn al Moldovei: 17 l. 184. 210. 240. 246 Bucova\ (jud. Dolj), manastire: 194. 197, 226. 229. 273. 275
sta\iune din paleoliticul mijlociu: 15 Barrana, Lia: 368. 369. 371, 372
Bogdan. Joan, istoric: 244 Bucre~ti: 15, 30. 194, 255, 265. 321. 357. 360. 361: atelier:
Baia Mare (jud. Maramure$): biserica hala Sf. Stefan: JJ4: Biirlad (jud. Vaslui): biserica: 132: fortificatii: 115

St
Bogdana (jud. Bacau): casa egumeneasca: 261; manastire: gravura: 308: icoane: 298. 303: biblioteci: 354: biserici:
grup de argintari $i aurari: 244 Bilmova, rnilnastirea (jud. la~i): 258, 270. 272, 280; casa

’’
257. 272; pietre funerare: 283 Coltea: 279. 282: Doanmei: 277; epitaf: 313: pictura: 300:
Baksic, Petru Bogdan, calator: 257 egumeneasca: 2o l; fortifica\ii: 257. 267: piatra de Fundenii Doamnei: 279. 282; Sarindar: ferecatura: 317:
Bogorodica Ljeviska (Serbia), manastire: 83
Balamuci, schit (Sitaru, jud. llfov): 334. 339. 361 mormiint: 2S4: stema MolJov<::i: 283 Sf. Gheorghe Nou: 338: piatra funerara: 340:
Boian (jud. Sibiu): altar poliptic: 137: biserica ev.

u
Balasz. Orban: 373 Barsau Uud. Hunedoara), biserica ortodoxa, pictura: 233 tetraevanghel: 358: Sf. Ght'Orghe vechi: 127: SL Ilic
fortificata: 182, 204: tabernacol: 199

Du
Balcani: 56. 182. 213, 327 Birse~t (jud. Yrancca), aplice pentru tolba: 36
Boian, cultura neolitica. ceramica: 30 Rahuva: jilt: 362; Sf. loan Grecesc»: anaforni\a: 359:

itr
Balcanica (peninsula): 33, 41. 56, 63, 82. 11 l. 172, 263, B:itca Doamnei, liinga Piatra Neamt (jud. Neamt): cetate ferecatura: 359: Stavropoleos: 338: case: 260: calea
Boian. cultura neolitica. ceramica: 21. 22, 24
.:i14, :rn dacica: 43: cetare Jeudala: 68. 70 Boine$ti (jud. Satu Mare), statiune din paleoliticul mijlociu: $erban Yoda 33: 326: Durnitrache Ghica: 326: str. Mircea

mi
Balica. hatman: \ 94 Bcgler, Johannes, me~tr: 250 Yoda 51: 326; ceramica: 110: Curtea Noua (Curtea Arsal:
15

um
Balica, miinastire disparuta: 327 Beia (jud. Bra$OV): altar poliptic: 236. 237: biserica ev. 265, 327: Curtea Veche: 179. 261. 26."i: paraclis: 194:
Boldigara. Ottavio, arhitect italian: 173
Bal~. Gheorghe: 5, 9, 92, 135, 365. 369, 37\, 373, 375. 377 fortificata: 176: clopot: 164 fortificatii: 173: hanuri: 266: Hanul lui Manuc: 331:
Bnldura. Oliviu: 140
Bal~. Gheorghe, restaurator, istoric de arta: 5, 92 Beiu~ (jud. BihOJ·), biscrica ortodoxa: 336 miinastirea: Antim: 333: Marcu\a: 197: Mihai Yoda: 197:
Bolintin. miinastire disparuta (jud. Giurgiu ): 125

tr
Bal$, Lupu, piatra de mormiint: 341 Beiu~. depresiune: 27 Pantelimon: foi$or: 331: Radu Yoda (Sf. Troita): l 92.
Bologa. cetatea (jud. Cluj): 81

''D
Bal~. Pulcheria, piatra de mormiint: 34 I Beldie Durnitrache. Mariana: 368. 370. :'74 272: iconostas: 361: Sarindar: anafornita: 357: iconostas:
Bongars. Jacques, ciilator francez: 180
Bal~, Stefan: 376. 377 Belgrad (lugoslavia): muzeu. broderii: 208. 219: 361; Vacare$ti: casa domneasca: 326: mitropolia:
Bon\ida (jud. Cluj): biserica ref.: 134. 340; caste!: 330, 343

Bal~,
Balta Verde (jud. Mehedinti), ceramica: 32
Baltazar, Apcar: 302
Baltica (mare): 87
Teodor. piatra de mom1iint: 34 l
Bender, raiaua turceasca a Tighinei: 173
Benedek din Cluj, me~tr
Benedict din Jue, potirul daruit de: 248
u
universitate: 100 catedrala Sf Constantin $i Elena: 277: ferecatura: ] 17:
Bordenachc, Gabriella: 366
palat: 261: Muzeul Militar National. steag: 159: Muzeul
Borde~ti (jud. Vrancea), biserica, pictura rnurala: 279. 299
pien·ar: 281, 285
a Bor~neul
Bor~teni
Mic (jud. Covasna), pivni\a: 264
(jud. Gorj). sta\iune arheologica din paleoliticul
National de Arta al Romaniei: icoane: 288: icoane
imparate5ti: 206: tetraevanghel: I~ l: tenwrul de la

St
ec
Banal: 30, 5 I. 61, 62, 63, 64. 67, 79, 81, 88. 93. I 05. 113. Beng~ti (iud. Gorj ), biserica 011odoxa: iconostas: 361: u~a:
mijlociu: 15 Herastrau: 44: tipami\a: 253
172, 173. 322, 323, 336, 3-18, 349. 352 362
!3orze~ti (jud. Bacau): biserica: 131: podul de piatra: 132 Budcasa (jud. Arge~). conac: 326
Banja (!ugoslavia), epitrahil: 309 Bcnndorf, 0.: 367 Bude$ti-Susani (jud. Maramurq). biserica din lemn: 229.
Bos for. slriirntoare: 228. 337. 354

an
Banloc (jud. Tim~), iconostas: 349 Berb~ti
t
(jud. Gorj). biscrica. tablou votiv: 352
Bot~an (jud. Suceava): cruciuli\e de piatra: 56 288. 293
io

Baraschi. Silvia: 368 Berea (jud. Buzau), manastire: biserica: 179: decoratie
Botl)~ani (iud. Bot~ani): biserica Adormirea: 185: biserica Buhalni\a ljud. NeamO: 270. 280. 318
Baraski, Maler. pictor: 291 sculptata: 268. 282; u~i: 320
Sf. Gheorghe: 185: biserica Sf. Nicolae Popauti: J 50. Rulgaria: 240. 244. 27n
Bardejov (Slovacia), ora~: \ 23 Berciu. D: 366
Bune$ti (jud. Bra$OV), biserica ev. fortificata: 164. I 76
l

209. Y12: casa Goilav: 326

il
Barnea. Ion: 366. 367 Berheci (jud. Vaslui), fortificarie: 115
ib

Boz (jud. Alba), biserica ev. fortilicata: 176. 182 Burdujeni. miinastire: 1· Suceava
Barnovschi, miinastire: 1· la~i Berini (jud. Timi•i), potir: 78
Boze~ (jud. Bistri\a-Nasaud), biserica ref.: 202 BurduJeni-Targ: 1· Suceava
Barnovschi. Miron, domn al Moldovci: 256. 257, 258. 261. Berislav~t (jud. Valcea): rnanastire: 333: schit: :n-1
Bozieni (jud. Neamt). piatra funerara: 283 Burebista: 42. 43

oa
270, 283, 289, 311
B

Bcrza, Mihai: 371, 375

Brabova (jud. Dolj), cula: 327 Busuioc, Elena: ~73
Bartesch. Igel I, me~tr argintar: 3 16 Berzunti (jud. Bacau), biserica: 337, 340
Bartolorneu (incorporat ora~uli Bra~ov): biserica: 7-1: Bethlen, Gabriel. principe trnnsilvanean: 252. ~53. 254. 255 Bradu, miinastire (Tisau, jud. Buzau): 316; biserica de lernn: Busuioc, N. Dan: i68
cetale de refugiu: 70; console: 77 Bethlen, Nicolae: 255 124. 193: ceramica: 167: cetatea: 174 Buzau: 67
Buzd (jud. Sibiu), biserica ev. fortificata: 175

e’
Baru Mare (jud. Hunedoara), hiserica: 352 Biborteni (jud. Covasna), biserica ref. pictura murala: 151 Bran (jud. Bra~ov), caste!: 81, 183. 255
Basarah I Intemeietorul: 79, 82, 8-1, 97 Bich~ (jud. Mure~), curia: 26-1 Brancoveanu, Constantin. domn al Tarii Romane~ti: 25.3. Buzescu. Preda, ban al Craiovei: 241. 242
Basarabi (jud. Dolj), ceramica: 32, 33 Bielz, lulius: 371, 371, 375. 376, 378 ' 262, 263. 264. 265, 266. 27R. 280, 281, 282. 299. 30 I. Buzescu, Sima: 309
Biertan (jud. Sibiu): biserica ev.: )~2: 302, 103 ..i08, 314. '16. 119, :121. 324. 325. 326. 3i1. Btuescu. Stroe. lespedea de la Stane$ti: 204

’
Basarabi, dinastie: 91, 302 altar poliptic: 200.
132. 333. 334. 340. 344. 345. 356.357.358. i59 Buze~ti. familie boiereasca: 180, 193. 194, 198. 230. 309
Basarabia: 338. 35 J, 352 238; arnvon: 199; cana cu capac: 245: lespezi funerare:
Basarahi-Murfatlar (jud. Constanta). complex monastic
rupestru: 64
284; porrnle: 182; strana: 250: u~a: 2-19; cetate \araneasca: Brancove~ti (jud. Mure~),
Brancoveni (jud. Olt), manastirea: 262, 308. 317
castelul: I 78 c
176; capela: 234, 238; donarium: 52
Batariuc, Paraschiva Victoria: 168 Bra~ov: 16, 81. 110, 122, 133, 213: biserica iezuita: 335: Caliacra, amenajari defensive: 8 l
Biharia (jud. Bihor). cetate,: 61, 62
Bathory, Andrei, cardinal: 233 Biia (jud. Alba). vas de aur:"29
Bathory, Sigismund, principe transilvam:an: 197 Bilciurescu, Liana: 377
Bathory, Stefan, rege al Poloniei: 129
Baumann, H. Victor: 367
Bayezid al II-lea, sultan, gcamie In lstanhul: 191
Bistra (jud. Bihor), fosta manastire ortodoxa: 67
Bistri;a (jud. Bistri\a Nasi'il1d): argintari ~i aurari: 244. 245;
atelier de mobila: 251, 318; biserica ev.: 94, 183, 254;
381
380
 Cilibiu. logo fat: 33 7 Constantin Serban. domn al Tarii Romane~ti: 277. 280
Cimbal. Johann Ignaz. pictor: :15:1 Constantin $i Ionita din Bra$OV. me$teri: 3.+6
Cinche>'a-Buculei. Ecaterina: 140. 147. 211. 230 Constantin. zugrav: 296
Cincheza-Buculei, Ecaterina: 372 Constantinescu. N.: 6, 368
Cinci$ (jud. Hunedoara): ctitorie cneziala:_, 135; picturi Constantiniana Daphne. cetare. fortificatii: 51. 53
Callatis (Mangalia. jud. Constanta): bazilica: 53: capiteluri: Camie, Vbdislav: 1.35 murale: 287 Constantinopol: 51. 54. 62. 69. 83. 111. 172. 314: biserica
5.f: localitate: 34. 35; piatra de monnant: 35 Candea. Virgil: rn Cincu tjud. Bra~ov). biserica ev .. altr~1 poliptic: 237 Chora: 99
Calomfire~t (jud. Telcorman), 1as Loomorf: 24 Candescu, Mihalcea. mare srolnic: 282 Cinteza-Buculei. Ecaterina: 227 · Constantinos. pictor: .~0 30 l. 302. 3Cl3 ..~4
Cameni\a (azi Ucraina). cetate: 259 Candre~. cnea2: 140 Ciolanu. manastire (Tisau. jud. Bu;z:au). paraclis: 198 Constanta: 50 . .-e:::i ,1·i Tomis: ana rnetalelor: 55: ba,-ilica:
Canrn.:uzini: 282. 298. 299. 302 Carciurnaru, Marin: Ch: 366 Cipau (jud. Mure~). sta\iune arl)eologicii.: 57 55: mozaic: 55: muzcu: 47: Tomis: capiteluri: 54:
Cantacuzino )erban, domn al Tarii Romane)ti: 277. 2 78. Carjoaia (Jud. la~iJ. podul de piarra: 132 Cislau (jud. Buzau), u~ile b~tfci: 362 fortificatii: 53: opai\e: 55. 56: port: 52

Bi
286. 297. 300. 308,313.316.319. 35b Carligi (jud. Bacau), icoana: 23-l Cisnadie (jud. Sibiu): bis01rica ev.: 72; crucc relinar: 2.+8: Copacel (jud. Bra$OV). biserica: 334
Cantacuzino. Adri1ma: .~Ab Carligi (_jud. Neamp. hanul: 331 incinta fortificata: 175: pictura mural a: 155: potir: I 09; Copilu. Constantin, copist: 354
Cantacuzino, Bal~: monument funerar: 341 C1rna (jud. Dolj), cerarnica: 30. 31. 32 predele: 238 Coplean (jud. Cluj). curia: 328
Cisnadioara (jud. Sibiu): altar poliptic: 137: biserica ev.: 72:

bl
Cantacuzino. Constantin, postclnic: 263 Carnu, manastirea Panarau (jud. Buzau l. biserica: 194 CoP$a Mare (jud. Sibiu). biserica ev .. U$a: 249
Camacuzino, Constantin, stolnic: 252, 282 C£1rs1ea, visternic: 299 potir: 107. 164 Corbii de Piatra (jud. Arge~). biserica rupestra. pictura
Cantacuzino. Gheorghe I.: 6, 83, 125. 189, 369. 376 Caqa (jud. Harghita), biscrica rom. car. Fortificata: 176 Cisteiul de l\:1ure~ (jud. Alba). hamhar· 330 murala: 97
Camacuzino. !ordache, lespedea funerara: 285 Caqa (jud. Sibiul: biserica ev.: 77: manastirca cisterciana: Ciuc-Sangeorgiu (jud. Harg:h1ta). biserica fortificata: 176 Corcsi. tipograf: 172. 142

''
io
Cantacuzino. Matei. aga: 299: lespedea funerara: 285 74: 5antier. 74, 89 Ciula Mare (jud. Hunedoara): 352 Corli'iteni (jud. Boto$mli). a~ezr neolitica: 25
Ciumhrud <jud. Alba). podoabe: 66

ae
Canracuzino, MihaiL sparnr: ?.79. 281, 282 Ceacuva (jud. Tim~). iconostas: 349 Cornaggia. Claudia: 372
Cantcuzio-P~, casa: 264 Ceahlau \Jud. Neam\). SlJ[iune arheologica pentru cultura Ciume~t (jud. Saru Mare). coif: 38 Cornescu. Gligorie. arhitect $i cioplitor in piatra: 259. 277
Camc-mir Antioh, domn al Moldovei: 324. :rn Ciutura (jud. Dolj), biserica: 275 Corne$ti-Valeni (Maramure$). biserica. picturi: 351

te
aurignac iana: l 5
Canternir Dimitrie. d,1mn al Molduvei: 321 Ceki t Cornbia, _1ud. Olt). cc talc: 1•e::i .)·i Sucidm·a Cladonian. epoca din paleoliticul inferior: 15 Cornetul. schit (jud. Valcea): biserica: 273. 276. 277: decor

ilo
Capidava (jud. Constanta): 63. 65, 66 Celic-Dere (jud. Tulc.::a), manastirc: :~63 Clara. doamna: 91. 94 ceramic: 176; pictura murala: 297
Cappadocia: 64 Cenad (jud. Timi$): Cetale: 61: mnasti~ benedicrina: 65 Claudius Saturninus. din Ulpia Traiana. sculptor: 48 Cosma. mqter cioplit\lr: 2.+9

ca
Carneal ijud. Oil): cu11ea domneasca: 180, 197 Cenadt (jud. A.Iba\. biscrica ev .. u~a: 249 Cleofila. imparateasa: 354 Cosma. Mihai me~tr tamplar: 286

an
Carneal (jud. Olt)la. imparat: 47 Cc:pmruaia (jud. 011): biserica: l 93; curte boiereasca: 180 Cloa~terf(jud. Mure~). biserica ev. fortificara: 176, 182 Cosma. $arpe. postelnic: 18.i
Carneal (jud. Olt)u. manasrire athonita, epitrahil: 312 Cernat ijud. Covasna). potir: 2.+8 Clocociov (Slatina. jud. Olt): biserica: 273. 27.f: iconostas: Costea. Constanta: 21 I, 305
Caragea. Vuca~in. pierrar la H11rez: 282. 302, 332, 338 Cernatu (azi cartier din Sacele. jud. Bra~ov). biserica ort.: 319: manastire: 197; picturi murale: 294. 295 Coste$ti (jud. Hunedoara), cetate dacica: 42
Clo~ca.

St
Carnseb~. cerate de tip basrionar: 173 336 capetenie a 1110\ilor rasculati: 321. 347. 353 Coste$tii din Vale (jud. Dambovita), iconostas: 319
Cluj: 133: biblioteci: 354: biserica franciscana: 342: biserica Costin. Miron. cronicar: 252. 260

’’
Car~ov (jud. Car~-Sevin), ruina castclului: 121 Cernavoda (jud. Constanta): necropola: 22: sratucte de lut:
Carol al VI-lea Habsburg, imparat: 323, 342 )1 iezuita: 335, 342. 343; biserica refonnata: 134: amvon: Costin, Nicolae, cronicar: 177. 229
Carol Robert. re!!e al Un!!arici: 81 Cernatqti (jud. Dolj). cula: 327 281, 285, 286: biserica rom. cat. Sf. Mihail: 133. 136. Co~ula (jud. Boto$ani). manastire. biserica: 185: broderii:

u
Carpa\i (mun\il:-28. 50.-6L 72, 79, 85. 91, IOI, 107. 195. Cernau\i (azi Ucraina l, biserica: 33 7 154. 155. 199. 202, 342. 343: amvon: 342: capela: 3.+3: 356: epitrahil: 312: picturi murale: 220

Du
197, 198, 233, 268. 285, 286. 322, 328. 3.B. 345. 347. Cerneii (jud. Mehedin!i): biserica Sf Nicolae: 33.f. 346: rablou: 352: biserica parohiala: 91: case: 177. 330: casa Co~U$1ea-rivlnc. manastire disparuta ( 1lova\. jud.

itr
352 biserica Sf. Treime: 259: casa cula: 328 Adrian us Wolphard: 177: casa argintarului: 340: Ca,;a Mehedinti): 85. l 0 I
Carsium (Hiir$OVa, jud. Constania), cerate: 63 Cernica. mana,;tir.:: (jud. Ilfov): 363 Maria Corvin: 122: casa tv'likcs: 329: ccntru Cotmeana (jud. Arge$), miinastire: 86, 87: hiserica: 110.

mi
Casian, caligraf: 163 Ceneje (jud. Hunedoara). mi~care populara de la: 321 me$t~ugarsc: 78; argintarie: 107. 244; ceramica: 110, 126. 194: clopote: 108. 164: u~a: 249

um
Castelu ljud. Constanta), cazane bronz: 37 Ce-;ke Budejovice, ora~ in Boemia: 123 167: rnobilier: 250. 318: pictura: 106. 153. 154: sculptura: Cotnari (jud. Ia$i): biserica domneasca: l .i2: biserica rom.
Ca$in (jud. Bacau): casa egumeneasca: 261; manasrire: 257. Cesky Krumlov. ora~ in Boemia: 123 20 I. 341: cecate. fortificatii: 68, 82. 116. 173: 111anastire cat. ruine: 182: bra\ari: 78; cercei de tarnpla: 78
268. 271, 272 Cetatea Alba (azi Ucraina): biserica onodoxa: 85: cetatea: benedictina: 67: Muzeul de istorie al Transilvaniei: 249. Cotronas. Stamatello. pictor: 228. 229

tr
Catanio, Paolo. arhitect italian: 173 bLJ,78, 114, 128 284: palatul Banffy: 329: portal: 202: sta1ui: .i42. 343 Co\ofcni (jud. Do[j), casa boiereasca: 264

''D
Caucaz:95. Ill, 191,269 Cetat.:a Col\ului: 1· Col!i Cluj-Some~ni: fibule: 58: pectoral: 56 C0vei (jud. Dolj 1, patcne: 24 7
Caianu, Ion, compozitor: 253 Cetarea de Balta (jud. Alba): caste!: 255: feuda: 204 Cobia (jud. Dambovi\a): mansstire: ! 92. 194. 195 Cozia (jud. !a$i), ceramica: 32

u
Calan (Ad Aquas) bai antice (jud. Hunedoara): 66 Cetatea Morisenei (Cenad. jud. Timi$): 62, 64 Cobor (jud. Bra~ov ). sabie: 32 Cozia. manastire (jud. Valceal: 85: hiserica bolni\ei: 19 i.
Caldaru$ani. manastirea: 25i 276. 283; biserica: 275, cupa- Cetatea Neamfului 1Targu Neam(, jud. Neam\): 8 l. 258 Coconi (jud. Calr~i): 82. l 10 194: pictura mura!a: 225: biserica mare: 86. 93. 125. 188.

Caline~t
bol: 316
(jud. Maramure$). biserica din lemn, pictura: 351
Ceta\eni (jud. Arge~):
Ceta(uia (jud. Covasna). altar polipric: 239
a
cerate: 70. 71, 78, 98, 127; schit: 98 Coc~u,
Cod lea (iud. Bra~ov
manastire (jud. Tulcea): 363
). cetate: 69. 175
339. 344: pictura nrnrala: l 02. I 03. 110. 149. 207:
clop0le: l 08: epitat: l 09: fantana: 211cl: ,.a,; aghiasmatar:

St
ec
Caline$ti (jud. Prahova): biseica: 273: piarra funerara: 284 Chambord (Franta), caste I: 255 Coian-Mre~t (jud. Giurgiu): ancadramentc: 268: i60
C'aline$ti (jud. Valcea): 334 Cheia (jud. Constania). sta!iune arheologica din paleoliricul biserica: 273, 27.+, 281: case: 263 Cracovia (Polonia): :WO. 2X7
Calugareasa (jud. Gorj). biserica. pictura murala: 352 mijlociu: ) 5 Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmi;~egtus. Craio•n (jud. Dolj): hiscrica Sf Dumitru: 189. 195. 268. 275.

an
t

Ciiluiu (jud. Olt): manastirea: 198; pictura murala: 230. 231 Chercsig (jud. Bihor), turn locuinta: 70 capitala provinciei romanc Dacia: 46 276; icunostas: 294. 319: biserirn Sf. Nicolae Belivaca:
io

Capleni (jud. Satu Mare), bazilica: 73 Chiajna, doamna: 171. J 9.f. 225. 246 Cultofeanu. loana: 374 334: casa Baniei: 266: centru de pictura: 3.+6, 3~2: centru
Capriana (azi Rep. Moldova), manastirea: 125, 128 Chiaro, Antonio Maria dd. sccnctar domnesc: 265. 266 Col(ea. Andrei. copist: -:Vi4 dP sculptura: 361: cu rte boiereasca: 180: man use rise: 2.+3:
Capu$ul Mic (jud. Cluj), unne paleolirice: 15 Chicideanu. Inn: 373 Col\e~ti (jud. Alba). turn-locuinta: 70 tezaur dacic: 37. 38
l

il
Crai(•VCSCU, Barbu. calugarit Palrnmie. tablou 1otiv: 207.
ib

Cascioarele (jud. Calara$i ): manastire: 126; pietre de Chicinara (jud. Vtilcea I. hiserica: Tl4 Colti (Cetatea Coltului) (jud. Hunedoara): cetate: I I 9. 121:
111ormant: 203 Chidea (_jud. Cluj), biserica rnrn. cal.. sculp1ura anwonului: pictura murala: 143: tum.locuin\a: 80 209. 242. 294
Cau~ni (azi Rep. Moldova): biserica Adonnirea Maicii 340 Comana (jud. Giurgin). manastire: 2.+5 Craiove~t. boicri: 127. 164. 180. 189. 193. 205. 245. 2.+6.

oa
B

Domnului: 337: pictura murala: 351 Chihaia. Pavel: 5, 370, 374 Comanc-Pietr~ (jud. Viilcea). biserica: 334 247. 275
Cii.vii.ran (jud. Car~-Sevin). biserica in ruinii.: 91 Chilia Noua (azi Ucraina), biserica Sf Nicolae: 271 Comarnescu. Petru: 37 3 . .'.75 Cranach, Lucas. pictor: 237
Cazanqti (jud. Valcea), biserica, picturi murak: 352 Chilia. cetatca: 113. 114. 172 C omarnesrn. Petru, istoric de art a: 2 15. 2 I 7 Cmrna (jud. Gorj ): 27.f. 29 L 319. :l50
Ciilnic (jud. Alba): turn-locuinta: 70 China: 252 Comlod (jud. Bistrita-Nasaud). re~dinta: .130 Craciun. popa. picto1: 287

e’
Campia Dunarii: 30. 36. 5 I. 82 Chinac. pictnr: C\48 Conmen. Ale.xios, imparat: 66 Craciuna (jud. Vrancea). cetate: 81
Campia Romana: 67 Chirpar (jud. Sibiu), bazilica: 72 Conmen. Manuel. irnparat: 67 Crela (Grecia). insula: 233, 290
Campu Mare (jud. Arge~). cula: 327 Chirtop. pictor: 205, 207 ,"', Cornnena. Ana, cronicar hizantin: 66 Creteanu, Radu: 377

’
Carnpulung-Muscel (jud. Arge~): 81. 298: atelier icoane: Chi;;ineu (jud. Arad), ulcioare rin1~I: 78 Com~a. Maria: 367 Cre\eanu. Sarn1iza: 3 77
303; biserica Bara\iei: 94. 134; biserica Sf. Maria: 91: Chi\escu. Lucian: 371. 3 72 Conce~ti pe Prut (jud. Bot~ani). vase argint: 57 Crimea (Crimcovici). Anastasie, mirropolit caligraf ;;i
biserica $ube~ti: 362; casa egumeneasca: turn-clopotni\a: Choisy, Auguste, istoric de ai:ta: 5 Constantiana (Constantia l: 1· Constanta miniaturist: 269, 2K7. J04. 305. 308. 3 J 0. _i I I. :i 14
258, 276: cemru de pictura: 352: ceramica: l l O; cu11ea Cibin, rfiu: l 15, 175 Constantin eel Mare. imparat: 146, 148 Crimeea. hanatul tataresc: 79
domneasca: 80, 118; biserica Domneasca: 82. 83: Cicau (jud. Alba), ctitorie'cneziala: 135
manastirea Negru Yoda: 316: casa domneasca: 262; casa Ciccu-Corabia (iud. Bistri\a-Nasaud): biserica: 133; c.:tate,
egumeneasca: 162: relicvar: 66 caste!. feuda: 69. 121
Cande, familie cneziala: 93, 96, 12 l
Cande, Latcu: 165
Cicu-Mhae~t (jud. Bistri\a-Nasaud), bisericu: 1.1.1
Cihodariu. Akxandru. copist: 354 383
382
 Dorostolon: 1· Silistra Eugeniu de Savoia, print: 323
Dosoftei. la~i casa lui: 266 Europa: :10. 'l,7. 56. 58. 62. 63. 64. 65. 67. 7:1, 74, 77. 79. <JI),
Dosoftei, me~tr calugar: 205 91. 95. 109, 111. 123, 163. 167. 171. 175. 177. 179. 186.

Dosoftei. mitropolit: 252 202. 213, 223. 23Q 24,6~ 283, 327
Decani (Serbia). mana<>tire, broderie: 208, 239 Dragomir. e~trm zidar: 256. 273. 277._297 ,' Eusebiu. cronicar antic: 34
Cris1ache-Panait, Joana: 7, 377 Evloghie de la Putna: 244
Dragomir. spatar: 246
Cristian (jud. Bra$OV), biserica ortodoxa: 336. 350 Decca Mure$ului (jud. Alba), ceramica neolilica: 24
Cristian (jud. Sibiu): biserica C\., picturi murak: 155: Decebal. regc dac: .+2. 43. 45 Dragomie~t (jud. Dambovita). biserica 01t.: 117 F
cetatea \araneasca: 17 5 Deda (jud. ~1ure). biserica de lenrn. miinastire: 12-l Dragomima. rnanastire (jud. Su.ceava): 242. 270. 272: aer:
310, 3 11: biserica mare: 299: 270, 280; biserica mica: Fahini. Hermann: :170. 371. 373
Cristian. me$ter: 237 Dej (Jud Cluj): biserica refom1a;a: U4. 135. 340: Mu1etil Fabritius. LG.: 353
268: casa domneasca: 1~; cetatea manastireasca: 256.
Cristurul Sccuiesc (jud. Harghita). re~din\a: 330 de istorie: 122
258: decor sculptat:, 1t·s. 269. 270. 272. 320, 337: Fabritius-Dancu. luliana: 371. :\73

Bi
Cri$ (jud. Mure$): caste!: 179. 250, 281, 285. 317. 318; Deleni (jud. la;;ii: biserica: 272; cariera: 48 Fagr~ (jud. Bra~ov): biserica lui Mihai Viteazul: 198. 233:
ferecatura: 3 14: iconostas: 361: picturi murale: 287. 290.
incinti de tip bastionar: 254; re$edinfe nobiliare: 254 Demus, Otto. istoric de arta: 213 hiserica ort. Sf. Nicolae: 280. 320. 345: hiserica ref.,
306; pisania cu stema: 283: scriptoriu: 304
Cri$, ceramica neolitica: 19, 25 Densu~ (jud. Hunedoara), biserica: 75. 142. 143. 352 amvon: 281. 286: cetate. caste!: 178. 254. 317
De_;:~ri (jud. Marmue~), Drago~. Coman. me~tr zugrav: 220. 22 l. 226

bl
Cri$an, capetenie a mo\ilor rasculati: 321, 347. 353 bi'ierica de lenm. picturi murale: Farc~el (jud. Olt). fructiera neolitica: 22
Drajna de Jos (jud. Prahova). obiecte de bronz: 32
Cri$an. Ion Hora\iu: 366 .1) l Fiistaci (jud. Vaslui), biserica fostei manastiri: 333
Dragne~ti (jud. Teleonnan), rniinastirea: 276
Cri$ana. zona: 28, 30, 64, 67. 79. 90, 93. 172. 173. 177, 322. Despina. doamna lui Neagoe Basarab: 193. 208, 240. 242.. Feisa Uud. Alba), centru de pictura: 347, 352
244: comana: 244: dvera: 208. 241; epitrahil: 242: icoana: Drag}1iceanu. Virgil: 369
323. 336, 352
Dragoe~ti Feiurd (jud. Cluj), oglinzi: 36

io

''
(jud. v5tcea). biserica: 183
Cri$ciatic (Cernau[i, azi Ucrainal, biserica schitului: :B7 209: pi<:Hri'l fonerara: 20.'< tablou votiv: :ins Feldioara (jud. Bra~ov): biserica ev.: 136; biserica ortodoxa:
Dragoie~t (jud. Suceava). biserica: l 93

ae
Cri$cior (jud. Hunedoara), biserica ortodoxa: 9::1. I 02. 140 Despinta~ din Constanlinopol. b1 udeur: 314 336: cetate: 69; potir: 360
Dragu~eni (jud. Suceava): ceramica neolitica: 27: han: 331
Cri$u1Alb(rau.vale): 101, 102.140 De-;pot, lacob Eradid. domn al Moldovei: 177, 182, 229 Dragut, Vasile: 5, 6, 7. 11, 203, 2 l 0. 272, 368. 369. 370. Feleacu (jud. Cluj): biserica ort.: 133: ferecatura: 165:

te
Criva Mica (jud. Maramure$). curtea voievodala: 80 Deva (jud. Hunedoara): 255 liturghier, evanghelier: 163
::171. 373.374. 375.376. 377.378

ilo
Crizbav (jud. Bra$ov), cetate: 69 Deva (jud. Hunedoara). cela!e: 69. 121. 324 Drau~eni (jud. Bra~ov), biserica ev .. pictura murala: lO'l Felican. Paul: 376
Crucea Mand ii (jud. Prahova ). celate: 69 Diac011civici. farnilie de pictori ~i canurari in Banat: 352 Feliceni (jud. Harghita\. biserica ref.. plafon casetat: 286
Drencova (jud. Car~-Sevin). cetate: I 13
Cru$OVU (jud. Olt), ceramica neoliiiea: 2:2 Diurnnu. Nicolae: -~76 ..i77 Felnac (jud. Arad ). rnormantul unui argintar a var: 58

ca
Dridu (jud. lalomi\a). sta\iune arheologica. ceramica: 61
Cuciulat (jud. Salaj), pe$tera. picturi rupe>Lre: 16 Diaconu. Petre: y,g Feraie. Grigorie, logofat: 246

an
Drobeta-Turnu Severin (jud. Mehedinti): 47: castru roman:
Cucuteni. ceramica neolitica: 22. 23. 24. 25 26, 27 Diaconu. Vasile deb Tismana, pictor: 348. 352 4 7, 51; cetate bizantina: 53: cetatea medievala a Ferigi/e (iud. r·alceai. ceramic<i: 3-'
Cuhea (jud. Mararnure$), rt$edin\a medievala fortifier.Ha: 79. Diehl, Charles. istoric de an~: 5. 99, 213, 302, 372, 376 Severinului: 81. 112; opaite: 56; podul Jui Apolodor: 45: Fetele Albe (jud. Hunedoara), cetate dacicrt: 42
80 Dima Romanul, pictor: 292. 296 Filip al II-lea al Mace<loniei. rege: 38
terrne: 47

St
Cuie$d (jud. Bihm). biserica rom. cat.: 202 Dirnitrie leromonah, rne~t zugrav: 350 Dromichaites, rege get: 37 Filip. calugar miniaturist: 163

’’
Cuina Turcului (jud. Mehedin\i), idol: 16. 17 Dimitrie, jupan: 61 Filpe~t de Targ (jud. Prahova): conacul: 326: palaLul: 263
Duca Gheorghe, domn al Moldovei: 259. 261. 272. 292. 312
Cund (jud. Mure$), altar poliptic: 237 Dimitrie, me~tcr tipograf: 242 Filp~u Mare (jud. Mure~). biserica ref., plafon casetat: 286
Dude~ti (Bucre~ti). ceramica neolitica: 19
Curciu !jud. Sibiu). biscrica ev.: 182, 199 Dinga. Benedict, egurnen: 360 Dulce~ti (jud. Neam!), pietre funerare: 284 Filippo Scolari di Ozora. condoticr: 113. I 54. 1 n

u
Fiorentinus. Johannes (Fiorentino Giovanni). pietrar: 182.

Du
Curinschi. Gh.: 7 Dinogetia (Garvan. jud. Tulcea): 64, 66; bazilica: 53. 63. 64: Dumbraveni (jud. Sibiu): biserica armeana: 335. 343: caste!:
cadeh1ita: .55: cetate: 50. 53. 63; engolpimt-re!icvar: 66: 202

itr
Curtea de /1.rge$: biserica: 203: domneasca Sf. Nicolae: 82. 178
83, 125: le:,pczi funerare: 94; pictura murala: 98. I 00. opai\e: 56 Dumbravioara (jud. Mure~): 3 18 Firiteaz ljud. Arad \. tez.aur: 29
142, 215, 232, 288, 348; podoabe: 109; episcopala: 127. Dinlr-un Lemn, manastire (France}ti jud. Vi\lcea): 257, 277: Fischer von Erlach. Emmanuel. arhitect: 335
Dumitrescu Carmen-Laura: 369. 370, 374

mi
Fischer. Vinzenz, pictor: 353

um
174, 181, 190, 191, 205, 273. 275, 277, 298: tablou votiv: candela: 359: casa egumeneasca: 326: ferecatura: 317: Dumitrescu. Florentina: 375. 377. 378
225: Sannicoara: 82. 84. 128, 193; veche voievodala: 71: pictura: 345 Fi~er (iud. Brn?OV). biserica ev. fortificata: 236
Dumitrescu. Vladimir: 366
broderie: 240; ceramica: 30, 110, 168; curte domneasca: Dinu, 7Ugrav: 346 Flamallda (jud. Valcea). biserica schitului: l 98, l 99
Dumitru. me~tr zugrav: 205. 207, 224

tr
80, 118: curie fortificata: 70; ora~: 71, 79, I 07, 350; Diocle[ian, imparat roman: 50 Dunarea (fluviu): I 6. 2 l. 34. 45. 49, 51, 52. 53, 54, 56. 63. Fleischer. Balthazar. argintar: 244. 245
re~dinta fortificata: 80; sculptura: 251 Dionisiu. rnanastire athonita: 241. 2-l7 64.65.66.67.78.81.112.113.157.276.324 Florescu. Radu: 366. 367. 368

''D
Cu$telnic (jud. Mure~), biserica de lemn: 347 Din,zegi. Petru, pielrar: 284 Dupu;; (jud. Sibiu): altar pnliptic: 237; clopot: 164: potir: Focas. centurion: 56
Cuvin (jud. Cara$-Severin), cetate feudala timpurie: 61 Dip~a Uud. Bistrita-Nasaud\. biserica ev.: 135 Focillon. Henri: 5. 99. 213. 374

u
164 Foqani (jud. Vrancea): 132. 321: biserica Precista:
disc ck argint: 55
D Dobjanschi. Ana: 309, 375 E biserica Sf. Ion Nou: 277
Dabija Istratie, domn al Moldovei: 271, 283, 28·+, 306 Dobosi. Samuel, monumem funerar: 34 l a E. V., argintar monogramist din Br3.'iov: J 16. 317
Fofeldca (jud. Sibiu). biserica ort.. pictura: 34 7

St
Dacia: 45, 46. 50, 51 Dobre Romiinul, cneaz: !02 Font-de-Gaume. pe~tra In Fran\a: i (,
ec
Ecaterina de Salvaresso: 227
Daia (jud. Harghita), biserica ref.: 155. 164, 235 Dobre, me$e1r zugrav: 352 Forteni (jud. Harghita). biserica ref.. pictura murala: 235
Eder. Jacob, arhitect: 336
Daicoviciu. Hadrian: 366. 367 Dobre, zugrav: 141 Frarn;nis l. rege: 255
Edirnc (Turcia): 326
Dan al II-lea eel Viteaz, domn al Tarii Romiine$ti: 111, 113 Dobreni Uud. Giurgiu): biserica: 274; curte fonific<1ta: 256. Frarconia: I 57. 236

an
Efrem. pictor de la Hurez: 301
t

Dan, vistierul: l 97 263: picturi murale: 195 Frank. Valentin, lespede funerara: 284
io

Efrernov, Alexandru: 375

Danciu, me~tr zugrav: 350 Dobrescu, Gh.: 374 Fran\a: 17.5
Elias, Nicolai. me;;ter sculptnr: 284. 285
Daniil Sihastrul: 246 Dobrogea: 22, 24. 34. 35, Jo. 37, 45, 50. 53, 54. 55. 56. 6 l. Frumoasa. manastire: ,. la~i
Elina. doamna: 274. 285. 294. 295. 308

il
Dascalu, Costea, copist: 354 63,64,69 Frum~ica (jud. Neam\), ceramica de Cucuteni: 27
l

Emandi. Lucian: :no. 377

ib

Dascalu. Radu. pictor. fiul pictorului Mihai din Targovi~te: Dobromir eel Tanar, zugrav: 226 Fruska Gora (lugoslavial: 208
Erneric din Oradea. me~tr argintar· 164
348, 352 Dobro111ir din Tiirgovi'$te, me~tr zugrav: 205, 207. 22.:1. Fusea Negoi\a din Tilrgov~te. boier: 346
Emeric. episcop: lespede de morrnant: 94
Dascalu. Tudorache din Ploie~t, copist: 354 225. 226, 298

oa
B

David de la Curtea de Arge~. zugrav: 35 J, 352 Dobrova\ (jud. la~i): hisenca: 132. 184, 212; biserica Jc
Emeric. rege: I 02: statuie la Oradea: 95 G
David ~i ful sau Radoslav. me~tri pictori: 225 lernn: 124; epitrahil: 159; iconostas: 318: manastire: 132: Enisala ljud. Tulcea). cetate: 69. 81
Gad (jud. Timi$), biserica ort .. iconostas: 349
Dabaca Uud. Cluj): castru: 68; cetate: 61, 62, 68 pictura mural a: 205, 209, 21 O; pietrc funerare: 283, 284 · Entz.. Geza: .i68
Galata. manastire· i· la~i
Epicrales. supraveghetor la Histria: 35

e’
Darascu. Nicolae: 376 Dobru~a (jud. Valcea), schit. biserica: 194 Galati: amenajare defensiva: 26 7: biserica Sf. Precista: 259
Dambovi\a (rau): 70, 71, 98 Dochiariu. manastire athonita, catalicon: 186. 227 Epir (Grecial 172
Galda de Jos (jud. Alba). bioerica ort .. pictura: 233
Darjiu Uud. Harghita). sat. biserica unitariana fonificata. Doicqti (jud. Dambovi\a): biserica:. '332, 334, 338: palat: Episcopia Bihorului (jud. Bihor). biserica hala: 134
Garvan (jud. Tulcea), sat: \' Dinogetia
picturi murale: 152, 153, 176 326 ;~J· Eremia. vistier: 183
Gavril leromonah. pictor: 149. 150

’
Eremieni (jud. Mure~). biserica ref. plafon casetat: 286
Darjov (jud. Oh). rau. urme paleolitice: 15 Doja, Gheorghe, conducator de-ra~ol: 17 l Gavril Uric. miniaturist: 142. 151. 160. 161. 162. 165. 24.+
Darlos (jud. Sibiu), biserica ev.: 182. 199, 224 Dolhe~ti (jud. Suceava), bisefica on.: 144 Esfa:menu, manastire athonita. epitrahil: 242
Gavril. Hatrnanul: 306
Dolje~ti Uud. Neam!), biseriea on.: 337, 340, 34 l Esk;nasy, Victnr: 37 l
Dilrste Uud. Bra~ov), biserica ortodoxa: 336 Esztergom (Ungaria), Muzeul de arta cre;;tina al Episcopiei: Gavrilov lakov. pictnr moscovit: 289
Deal Frumos (jud. Sibiu), biserica ev. fortificata: 200; potir: Domenico <la Bologna. c9nstructor: 173, 178 Gazzola. Maria Pia: 372
248; strana: 250 Oomne~ti (jud. Marmue~). curte cneziala: 80 154
Dealu, milnastire Uud. Dilmbovi\a): 126, 181, 188, 190, 193, Do1e~ti de Sus (jud. Arge~), biserica on.: 334
194. 195; biserica: 188, 189, 190, 191. 197, 203. 274. Dorohoi (jud. Boto$ani): biserica de lemn: 352: biserica Sf.
275. 277. 333; pictura rnurala: 205; sculptura: 204. ::'51;
hroderie: 240
Nicolae: 131, ::'09: pictura murala: 209
Dorol[u (jud. Cluj). biserica n:f., strana pictata: 318 385
384
 Hecht, Gheorghe. piatra de mormant: 139 Iakovlev, Deiko, pictor moscovit: 289
Heitel. Radu: 368. 370 lalomita. rau: 61, I 18, 331
Heitner G. (Sigh~oar). lespede funerara: 284, 285 lambor, Petre: 368
Heitner, Georg, me~tr argintar: 316. 357 Ianache, me~tr zugrav: 296. 297. 344, .W5
Henc, me~tr dulgher: 73 _, Iancovescu. Ioana: 101
Galaieni Uud. Mure~) biserica ret~ plafon casetat: 286 Golia. manastire: 1· la5i Henning. Johannes. me~tr argint:.~ t6. 317 lancu de Hunedoara: 111. 113. 119, 120. 121. 139, 203
Garbova (jud. Alba), turn-locuin\a: 70 Golovi\a (Jud. Tulcea). >tatuete de lut: 22 Henri, Paul: 5 laroslavschi, Eugen: 366
Garbova de Sus (jud. Alba), biserica on.: 93 Golubac !Serbia), cetatc: l 13 Henry. Paul: 187. 2U, 217. 371, 373 la~i: biserica Banu. iconostasul: 361: biserica Dancu: 185:
Garia Mare, ceramica: 30. 3 I. 32 Goodwin. Godfrey: 374 Heracleea Pontica: 34 biserica Nicorita: 258: biserica Sf. Dumitru, pietre de
Heraclius, imp1irat: 56. 217,, · · mormant: 341: biserica SL Gheorghc: 336: iconostas:
Garli~tenu. familie de cneji banateni: 113 <lnrgota tjud. Dilmbovira). biscrica fostei manastiri: 193.
361: jilt arhieresc: 362: biserica Sf. llie: 333; biserica Sf.
Gelu, voievod: 61. 68 194, 197. 198 Herastrau (Bucre~ti), tq;ili-: 44

Bi
Hera~ti Uud. Giurgiu), ~as lui Udri~te Nasturel: 256. '.'63 Ion Botezatorul. fortificatii: 267: biserica Sf. Sava: 258:
Geoagiu de Sus (jud. Alba). biserica on.: 334 Gorne~ti Uud. Mure~), caste!: 328. 343
Herbrord. me~tr dulgher: 73 dvera: 356: biserica Sf. Teodori: 336: icoane fmparte~i:
Geoagiu de Sus (jud. Hunedoara), capela: 7-i Gorovei. $tcfan S.: 79
Herina (jud. Bistri\a-Nasaud). biserica ev.: 72 291; biserica Sf. Yineri: 258: biserica Talpalari: 336:
Gepiu (jud. Bihor), topoare cu di'c: 28 Govora, manastire2 (jud. Yalcea): l 26, 206. 3-}-\:
curte domneasca: 119, 130. 173. 179. 255. 260. 265:

bl
Gerardus. episcop: 65 analoghion: 363: epitrahil: '.'4'.' . .309: iconostas: 3o i. Hena (jud. Bot~ani), biserica ort.: 337
Hida (jud. Salaj), biserica de lemn. pict11ra: 351 miinastirea Bamovschi: biserica: 258, 270. 356: val
Germania: 65. 90, I03, 154, 175, 236, .i 14 tiparni\a: 253
Hiemt::sch IL Petrus, me~tr argintar: 317. 359 liturgic: 356: manastirea Ceta\uia: 257, 272; biserica: 272,
Gcza al II-lea. rege al Ungariei: 67 Cirabar. Andre: 5, 148, 2U, 217. 3T2. 374. 375
Hiemesch IlL Petrus. me$ter argintar: 359 283, 292, 312: casa domneasca: 261: casa egumeneasca:
Ghelari (jud. Hunedoara), bi>erica ort.. picturi murale: 350 Grama. Vaicriu: 377

io

''
Hillebrand, Franz Ariton. arhitect: 328, 335 261: incinta manastireasca: 257. 259: miinastirea
Ghelasie, arhiepiscop: IOI Gradi~te Muncelului (jud. Hunedoara), a~czre dacica: 44
Frumoasa: 327. 363: man1istirea Galata: biserica: l 96:

ae
Ghelinta (jud. Covasna), biserica rom. cat., pictura murala: Gradi?tea Ulrnilor (jud. lalomip). sit neolitic: 21 Histria Uud. Constanta), ora~ antic: 34. 54: bazilica cre~tina:
51: bazilica mononavat1i: 53: capiteluri: 54: ceramica: 35: manastirea Golia: biserica. picturi murale: 290: pietre
105 Graniceri (jud Arad). discuri ralere de aur: 29 funerare: 341: miin1istirea Trei lerarhi: biserica: 283:

te
Gheorghe Grecul, pictor: 296 Greceanu. Eugenia: 372. i7-+ fortificatii: 53: mozaic pavimentar: 49: obiecte de
podoab1i: 55; psalii: 36: temple: 34; terme: 47 candela: 315. 359: ora$: 321. 327. 331; atelier de icoane:

Gheorghe sin Popa Vasile ot Targovi~te,
Gheorghe $tefan. domn ai Moldovei: 27 I
Gheorghe, tiul lui Raducanu, argintar: 360
ilo
copist: 354, 3~5 Greccanu. Radu. cronicar: 252 286: atelier de iconostase: 361: bibliotec1i: 354: ceramica
Grecia: 35, 242 Hlapovic. Avramije. argintar: 315
Hlincea. manastirea Uud. la~i): biserica: 196. 198. 256, 290; medievala: 61. 167; manuscrise: 354: tiparni\a: 252. 253:

ca
Grecu. Vasile. 1sroric: 217 pravalie cu arcade (casa Dosoftei): 266: spitalul Sf
Gheorghe, me~tr zidar: 196 Grecu. zugravi din Sasliu'?i (jud. Sibiu): 347 pictura murala: 290

an
Hodod (jud. Satu Mare). caste!: 330. 343 Spiridon. fantanile: 332
Gheorghe. protomais1or zidar: 270 Grigoa~, N.: 372, 37~ lbane~ti (jud. Yaslui). cruce relicvar: 68
Gheorghe, sculptor clujean: 95, I 06, l 08, 154 Grigorcea. logofat, piatra funerara: 283 Hodor. Toader, zugrav: 35 l
Hod~-Brg, manastirea Uud. Arad): 67, 87: biserica Icoana (j~d. Olt), sit arheologic: 16
Gheorghe. zugrav (mai multi me~tri zugravi cu acest Grigorescu. Joana: 374. 376 lernut Uud. Mure~). caste!: 254

St
nume ): 282. 292. 345. 346, 348. 349. 352 Grigorie din Bierilc$ti, pictor iconar: 291 miinastirii: 87: manastire din lemn: 65: picturi murale:

’’
Ierusalim: 157. 172: evangheliar: 243. 306. 307
Gheorgheni (jud. Harghita), biserica anneana: 343 Grigorie, picror: 350 350, 351
Homorod (jud. Bra~ov), biserica ev .. pictura murala: 104 lezcrul. manastire (Baile 01\ne~ti, jud. Valcea): 126
Gherasim din Galata, brodeur: 313, 314 Gro~ea (jud. Go1j), cula: 327 Ighiel (jud. Alba). topoare de bronz cu disc: 28 .
Gherghi\a (jud. Prahova), biserica on.: 273, 27.i GroLie, pi,~tor: I 05 Hon\i~r (jud. Arad), biserica de lemn: 280
lghi~ (jud. Sibiu): bi~erca

u
Horea, c1ipetenie a motilor rascula\i: 321. 347. 353 evanghelic1i: 199: potlr: 248

Du
Gherla ljud. Cluj): case de stil baroc: .BO, 342: ccntru de Guge~ti Uud. Yaslui). curte boiereasca fortificata: 324 !gnat. ·popa. pictor: 287
Horecea (Cernauti). biserica ort.: 337

itr
pictura populara: 347, 364; cetatea: 173, l 78 Gumelniia (jud. llfov), cultura neolitica: 24 !gnat. Sanda: 374
Ghervasie de la Putna (sec XV), caligraf: 16.3 Glindisch, Gustav: 370 Horedt. Kurt: .'167
Horodniceni (jud. Suceava). biserica on.: l 85 lgri$ (jud. Timi$). manastire cistercian1i: 67
Ghervasie de la Putna (sec. XVII), caligraf: 306 Gura Morrului (jud. Md1edin\i ), manastire: 274. 276

mi
Horodnicul de Jos (jud. Suceava): biserica de lemn: l 24: llia. popa. me$ter cioplitor: 205

um
Ghica Grigore IL domn al Moldovei: 327 Gura Orbicului (juct. Bacau), han: 331 llidia (jud. Car~-Sevin). rotonda: 74
Ghica Grigorc flJ, domn al Moldovci: 346 Gura V1iii (jud. Valcea), biserica on .. picturi murale: 349 analo2hion: 352
!lie. gravor: 307
Ghica. Matei Grigore, monument funerar: 34 l Gurasada (jud. HuneckiaraJ: biserica: 72: picturi murak: 350 Horwath, Walter: 373
lliescu. Mircea: 374

tr
Ghica, Smaranda, piatra de mormant: 34 l Gu~teri\a (jud. Sibiu), potir: 164 Hosman (jud. Sibiu). hiserica ev .. reliefuri: 77
Hotarani (jud. Olt). biserica: 198 lliescu. Octavian: 366. 367
Ghika. Carmen: l b3 Cluy Mai ica. Viorica: 377 . .'178 li~et

''D
(jud. Suceava). biserica ort.. iconostasul: 36 J
Ghika-Bude~t, Nicolae: 5, 369, 371, 375, 377 Hotin (azi Ucraina): celatea: 12 l: evangheliar: 162
H lneu (jud. Arad). manastire benedictina: 67
Ghimbav (jud. Bra~ov), cetate iaraneasca: 175 Hranite. zugrav: 344

u
Bronsky Svilti Benadik 1Slovacia): 154 lnocentiu al Ill-lea. papa: 67
Giotto, pictor: I 05 Hadambu (jud. la'?i), schit. incinta fonifica1a: 257 Jnsula Banului (jud. Mehedinti): 32, 113
Giule~t Uud. Marmue~). curie voievodala: 80 Humor. manastire (jud. Suceava): 125. 128. l 84. 187:
Hadrianus, imparat roman: 47 loachim, me~tr argintar: 244
ca atelier de ar2intarie: I 65; icoane: 29 l: iconostas: 25 i:
Giule~t (jud. Suceava), ruinele bisericii ortodoxe: l 35 Haller Petru, epitaf de bronz: 202 loachim. pictor: JO I
noua biserca~

St
Giura, logofat: 224 Hallstatt. epoca a tierului: 32, 33 manastirii: 181: picruri'l murala: 213. 216.
217. 218, 219: stranc: '.'51: tetraevang:helul: JL\:'\. 167: loan de la Craiuva. protopop: '.'43
Giurescu, C. Constantin: 368, 374 Hamangia (jud. Tulcea). cultura neolitica. ceramica: 20, 22. loan leromonah. me~tr gravor: 308
te
Giurgiu: cetate: 8 l. 172; fortificatie bastionara: 324; u1111e 23 vechea biserica: l 25, 141: pictura murala: 142
Hunedoara: bi~erca Sf. Nicola<:: 135. 124. 280: picturi: ?%: loan Sigis111und. principe: 202
paleolitice: 15, 112 Hamba (jud. Sibiu), potir: I 07

an
castel: I U. 119. 120. 121. 123: picturi: 155: cetate: 69 loan. fiul lui Neagoc Basarab: 205
Glad, voievod: 61, 62 Hilnn Ill, St:bastian, argintar: 360
lio

Hurez. manastire (jud. Valcea): 267. 301. 303. 332. 333: loan. fiul lui Vasile Lupu: 275
Glavacioc (jud. Arge~), manastire: 126. 127, 130, 190 Hann, Sebastian. me$ter argintar sibian: 316, 3 17, 357, 358.
analo2hion: :no: ancadrmnente: 268: bisericJ mare: 278. loan. pictor: 290. 300. 30 I
Glavne~ti Vechi (jud. la~i), ceramica neolitica: 19 359
loan. zugrav: 2_;0. 231. 234

il
Gliga ~i loachim, argintari: 244 Hanos, me~tr clopotar: I 08, 164 279. 332. 339: casa donmeasca: '.'62. 263, '.'65: centrn de
!rm din Bistrita. me~tr ziclar: 196
ib

Gligori, me$ter zidar: 196 Hans Herniann, me$ter argintar: 3 I 5 sculptura 'ii pictur1i: 300, 302. 303. 343. 344, 347. 348.
Gligoric. LUgrav: 287. 288 35 l: ceramica: n. 29: decor sculptat: 268: epitrahil: 314: Ion din Deva. pictor: :150
Harghita. zona: 176
foi:;;orul lui Dionisie: 339: icoane: 30.'I: iconostas: 319: Ion Grigore. pictor din Ra~inr: 346
Glina-Schneckenberg, cultura din epoca bronzului. Hab~eti Uud. la~i): a~i:zre neolitica: 17, 25; statueta: 27

oa
B

jil\uri. ferecatura: 317. 358: pictura: 302: pietraria: '.'82: [on. !lie din Praid. tamplar. pictor: 286
ceramica: 30 Halchiu ljud. Bra$ov): altar poliptic: 239: cetate \araneasca:
Glodariu, loan: 366 175 pisania: 282: ripide: 316: U$i: 320. 360 Ion. me~tr tamplar: 286
Glodeni Uud. Yaslui), fosta rnanastire, iconostas: 319 Hurcz-Targ (Horezu, jud. Valcea). biserica. pictura: 346 !on. pictor: 303 ..i48
Halmagiu (jud. Arad): biserica ort.: 93; pictura: 143. 349
lona~cu.

e’
Glogova (jud. Gorj), casa-cula: 328 Hu$i (iud. Yaslui): biserica domneasca: 131: ceramica zugrav: 350
Halmeag (jud. Bra$ov): biserica ref.: 74, 77: cetate: 69
Glogoveanu Maria,jupiini\a, rablou votiv: 346 Harman (jud. Bra~ov): biserica ev., ct:tate taraneasca: 155, Ionescu. Corneliu: 372
neolitica: 19: eptscopie: 31 I
GIUck, Eugen: 367 175: piccuri rnurale: 155 ,:i • •
Ionescu, Grigore: 365. 368. 369. 370. n l. 3D. 375. 377
Godea. loan: 377 Har\au (jud. Mure'?), biserica de lei.fit'. icoane: 34 7
I lonesrn. Lucian: 370

’
Godunov, Boris, tar rus: 23 1 lone~ti (jud. Harghita). biserica unitariana: 182
Ha~dte (jud. Cluj), gravuri \ar1e~I: 364 Jacob. me$ter argintar: 3 16
Gogan (jud. Mur~), biserica ref., plafon casetat: 235, 286 Hiira, Nicoara, piircalab: l 85, · 196 lacob. me~tr dulgher: 73
loni\1i. logo!at. copist: 355
Gog~u Oud. Mehedinti), tezaur: I 07 Harlau Qud. la~i): ancadramente: 178; biserica Sf. Dumitru: Ioni\a, me~tr zugrav: 346
lacob. me$ter turnator: 164
Golaie~t Uud. la~i), biserica on.: 337 185; biscrica Sf. Ght:orgh;: 130. 184, 212, 213. 216; curte Jacobeni (jud. Bot~ani). cazan bronz: 37 lonotu. Hristca. argintar: 360
Golescu Albu, jupan, piatra de mormiint: 204 fortificata: 119;, evahgheliar: 162; ora~: 21 O; picturi
Gole~ti Qud. Arge~): biserica: ancadrarnente: 28 I: rnurale: 212, 214, 217
turn-clopotnit1i distrus la cutremur In sec. XIX: 273, 274: Hiirte$ti (Tie~t, jud. Arge~): biscrica orr.: 189; decor mural:

Golia, Ion, logotat: 244

case: 263; cmtt: fonificata: 256, 324: fiintani: 332 225
Hartibaciu (rau): 175 387
386
 Manea. Peri~anu, mare clucer: 193 Manastireni (jud. Cluj), biserica ref.. sculptura amvonului:
Manea. vataful zidarilor de la Hurez: 302. 332 '.140
Mangalia: v Callatis Manastireni-Bica (jud. Cluj), triptic: 229
Manole din Craiova, me~tr zugrav: 346, 352 . Man~tur (cartier din Cluj): capela: 74: sculpturi: 200
Manla.jupiln:205.247 ~ / Mdnjina. cneji din familia: 142
Iorga, Nicolae: 5, 6, 9, 10, 189, 231, 365, 366. 369. 37 l. L Mara. Sultana: I l 1 Medeleanu, Horia: 350
373, 375,377 Marmue~: 27, 79, 93, I24. 172, '223, 293, 323. 346. 34 7. Medgidia. sabia-emblema: 37
La Tene, epocii a fierului: 32
losa~e (jud. Arad), sit arheologic paleolitic: 15 351. 352 .
Lacurile (jud. Buzau), cetatc si ruina: 121 Media~ (jud. Sibiu): argintari. aurari: 244; biserica ev.: 89:
losifleromonah, zugrav: 346. 347 Marcea. mare posteloic: 163, 243: 246 altar poliptic: 156, 157, 160. 237: cristelni\a: 108: picturi
Lacli5lau, n:ge al Ungariei: 65. 66, 95. l 02: statuic la
losit: me~tr pietrar: 339 Marcu, pristav: 222 r' ~ · murale: 153, 154: potire: 248; capela din turnul Mariei:
Oradea: 95

Bi
Josif, pictor: 303. 344 Marea Egee: 33 cit' 234; clopote: 164: ora~: 177. 250; casa Schuller: 177;
Lajos, Kelemen: 375. 377
Iovan, pictor: 348 Marea Neagra: 69 cetate ora~ensc, fortifica\ii: 1 16. 173: ora~. cetate
Lang. Thomas. argint::ir: 359
Ipsilante Alexandru, donrn al Tarii Romane~ti ~i al Margareta, sotia lui Alexandru eel Bun: 134 ora~ensc: fortificatii: l 17: pictor anonim: 157:
Lantregen, Petrus, sculptor ausrriac: 1.16
Moldovei: 327 Maria de Mangop: invelitoarea de monrn'int: 232; piatra sculptori: 200
Lapos (jud. Buzau), figurina cioplita In piatra: 16

bl
Iran: 95, 212 funerara: 144 Medi~ul Aurit (jud. Satu Mare), caste!: 254
Lascaux, pe~ra in Franfa: 16
Irimia, Bogdana: 375 Maria. doamna lui Constantin Brancoveanu: 302. 358 Mehadia (jud. Car~-Sevin ). cetate: I 13
Laschi, Liavul: 229
lsabela, regina, sarcofag la Alba Iulia: 202 Maria, doamna lui Serban Cantacuzino: 313, 316 Mchmet al II-lea Fatih (Cuceritorul), sultan: 111
Lavra. manastire athonita: 214

io

''
Isac, vistiernic: 165 Marin. pictor: 303 Menedic (jud. Buzau): biserica manastirii: 193: fosta
Laz (jud. Alba) centru de iconari: 347, 364
lsaccea (jud. Tulcea): vezi ,~i Noviodunurn; arnenajari Marina. doarnna lui Alexandru eel Bun: l 42. 158. 161 rnanastire; incinta fortificata: 174

ae
Lazarev, Vik1or, istoric de arta: 5, 213
defensive: 53, 81; biserica ortodoxa: 361 Markanic. Franko, me~tr argintar: .i 16 Menumorut. voievod in zona Cri~ulo: 61. 62
Lazarnvici, Gheorghe: 368
lsaia: 312 Marko. me~tr argintar: 3 16 Mera (jud. Vrancea), manastire: 324; biserica manastirii:
Lazar, cneaz sarb: 208

te
!sou (jud. Car~-Sevin), manastire ortodoxa disparuta: 67 Marpod (jud. Sibiu). potir: 109 333: incinta fortificata: 333
Lazo, loan, canonic: 182

ilo
!spir, Mihai: 377
Lapedatu. A I.: 37 2, 37 3 Martin din Sibiu, me~tr: 164 Mera (jud. Vrancea), manastire: biserica rnanastirii:
Istanbul: 188, 190, 191. 259, 270, ·'14. 322, 337 Martin ~i Ghe-orghe. sculptori clujeni: 9.5. l 06, l 08, 154 ancadramente: 340
Ulpus (jud. Marnue~). ceramica: 32

ca
lstrate, lemnar la Hurez: 302, 332 Martinelli. Eckart Anton, arhitect vienez: 329, 335 Merghindeal (jud. Sibiu). biserica ev. fortificata: 176
Lazarea (jud. Harghita). castelu!: 183, 254. 317: lada cu

an
lstros: 1• Dunarea Martinuzzi. cardinal: 173. 178 Mesernhria (Bulgaria): 71: biserica Pantocratorul: 85:
intarsii: 318
Istudor, Ion: 370, 375 Masolino da Panicale. pictor florentin: 154 biserica Sf. Arhangheli: 87: biserica Sf. Paraschiva: 87
Lazliresrn, Emil: 5, 370, 374
Italia:65,81, 103, 105, 175,209,282,298 Matei Basarab, domn al Tarii Romane~ti: 82, 188, 189, 253. Mesentea (jud. Alba). biserica ort.: 350
Lecomte du NoUy, Andre. arhitect: i89, 192. 208, 261
lfcanii Vechi: \' Suceava 257. 258. 259, 26Q 261. 262. 263. 265. 273. 274. 275. Mes~ (jud. Salaj). fosta rnanastire benedictina: 67

St
Leder, Joseph, arhilect clujan: 329
lvanco, din Radauti. caligrafrniniaturist: 306 276. 277, 278, 280, 285. 286, 293. 294. 295. 296. 302. Mese$enii de Jos (jud. Salaj), biserica: 135, 182

’’
Leliceni (jud. HarghitaJ. biserica rom. cat.. altar poliptic:
lviron, manastire athonita, broderii: 208, 239, 242 307, 308.312.316,318. 325.345 Meteore (Grecia): epitrahil: 242: manastire: l 72. 276
236
lza, rau, vale (Marmue~): 80, 124 Matei. M.D.: 6 Met~, Stefan: 373, 375, 377
Lemnia (jud. Covasna), casrel: 121

u
Matei. Mircca: 80. 372 Mctsys, Quentin. pictor: l 06. 238
J Leonhardus din SibiLt, me~tr

Du
turnator: 164
Matei. Stefan: 368 Mica-l\.1anastire (jud. Cluj): 1· Manastirea
Leordrni (jud. Ilfov ), biserica, portalul: .1.W

itr
Jacu (jud. Mure~), oglinzi: 36 Matei. zugrav: 290 Miclau~, fratele voievodului Vladislav: 135. 140
Lescalopier, Pierre, dJlator francez sec. XVI: 177
Jan, me~tr pietrar 138 Matei~. logoflit: 244 Miclea. Jon: 368
Le~nic (jud. Hunedoara), biserica ort.: 93, IC2. 140
Jean de Saint Die, constructor francez: 73 Matei~, Postelnicul, piatra funerara: 285 Miqune$tii-Mari (jud. llfov). biserica: 339

mi
Leurdeanu, Stroe: 256, 263

um
Jebel (jud. Tulcea), iconostas: 349 Matei~, vistier: 185 Miercurea Ciuc (jud. Harghita): atelier de cioplitori In lenrn:
Levalloisian, epoca din paleolitic: 15
Jelna (jud. Bistrifa-Nasaud), biserica ev.: 135 Matia Corvin· 120. 122. 135. 234 343; cetatea Miko: 254: fortifica\ii: 324
Ltvoca (Slovacia), sffane: 250
Jibou (jud. Salaj), caste I: 328 Maulpcrtsch. Franz Anton, pictor vienez: 352 Mihai din Targovi~te. pictor: 348

Jigoreni (jud. la~i),
tr
Lipova (jud. Arad): biserica ort., pictura: 126. 349; ora~:
biserica: 292, 319 Mavrocordat Constantin, domn al Tarii Romane~ti ~i al Mihai Viteazul: 171. 172, 180. 196. 197, 198. 230. 231.
120; pravalii cu arcade: 266
233,252. 272. 280.293

''D
Jimbor (jud. Bra~ov): altar poliptic: 239; caste!: 121 Moldovei: 333
Lisimach, capetenie macedoneana: 37
Jina (jud. Sibiu), cetate de culme: 64 Mavrocordat Nicolae. donm al Moldovei: 326. 333. 356 Mihai. Adriana: .170
Lituania: 79, 81
Jitian, zugrav: 205 Mavrodinov. Nicola: i68 Mihai. rne$ter zugrav: 344

u
Litzmann. Josef, arhitect din Moravia: 330
Jitianu (j~d. Dolj), manastire: 362 Maxenfiu: 302 Mihai. pictor: 292
Livada (jud. Satu Mare), conac: 29, _BO
Jiu, rau: 264 Maxim, me~tr constructor: 193 Mihail din Hunedoara. pictor: 787
Johannes de Rosenau: 154
Ljubostinja (Serbia), biserica: 86 a May II, Georg din Brasov. rnester argintar: 316. 317. 357, Mihail Monahul. me$tcr zugrav: 296, 297

Johannes Zidarul: 178; casa lui: 178
Johannes, calugar arhitect: 134
Joja, Constantin, arhitect: 5
Jupa (jud. Car~-Sevin),
St
Lopusnia (Serbia), biserica: 197
ec
358, 360 Mihail. fiul lui Min:ea eel Batran: 110
Luca de la Buzau, episcop: 2..+3
May. Samuel, argintar: 359 Mihail. rngrav: 292
Luchian, Stefan, pictor: 299
Luciu (jud. Ialomita), opaif, lampa de brnnz: 55 Mayerhoffer. Andrea~. arhitcct: 328 Mihalachi. zugrnv: 351
cerate: 47, 61

an
Magureni (jud. Prahova): biserica ort .. picturi: 299; case: M1haie5ti (jud. Valcea), biserica ort.: 334
t

Ludovic de Anjou, rege: 81, 91, l 05

io

Justinian, lrnparat: 53 263: curte fortificata: 256: iconostasul: 319 Mihaila. G.: 370
Lugoj (jud. Tim~). biserica ort. Adormirea Maicii
Malancrav (jud. Sibiu), biserica ev.: 284: altar poliptic: 156: Mihaileni (jud. I larghita): biserica rom. cat. fortificatie: 176:
K Domnului: 335
clopote: I 08; pictura rnurala: I 04. I 06. 154 statuie: 137

il
Lujeni, biserica ort.: 128. 143; picturi rnurak: 143
l

Karnasis, martir: 52 Malaiesti (jud. Hunedoara). turn-locuinta. caste!: 80, 12 i Mihnea eel Rau. domn al Tarii Romane~ti: 244
ib

Lujenliu (jud. Cluj), biserica ort.: 198, 233

Kendlinger. Jacobus, pictor din Sanktus Wolfgang: 155 Maldaresti (jud. Valcea), cula: 327 Mihnea TurcituL dornn al Tarii Romane$ti: 193. 196
Lula Johannes, patrician sas: 177
Kepiro, Francisc, me~tr argintar: 244 Manastirea (com. Mica. jud. Clt~j): biserica 011.: 75, 76. 93: Mihoveni (jud. Arge$). manastire disparuta: 126
Luncani (jud. Cluj): biserica-sala: 75: figurina de bronz: 38
Kezmarok (Serbia), biserica: 250

oa
B

Lundi din Mantua, arhitecl: 253 caste!: 179; fortificatii: 254 Mih•1I de la Cri~ul Alb. zugrav: 10 I, l 02, 140
Kiev, biblioteca de stat: '.144 Manstir~e: 1· Niculi\el Mikola, loan. piatra de mormant· 139
LuVia (jud. Alba), biserica: 124, 135: icoane: 296
Kiprovac (Bulgaria): 314, 316 Man~tur-Vig (jud. Aradi. manastire ortodoxa: 67 Miles, Toan. monument funerar: 138
Lup~a (jud. Alba), biserica de lemn: 124
Klein, Albert: 370 Marcuta. rnanastire: v Bucuresti Milescu, Nicolae, spatar: 152

e’
Lupu, me~tr pietrar: 276, 28 l
K losch, Thomas, me~tr argintar: 3 16. 3 17 Marghitan. Liviu: 166 Milet, ora~ din Asia Mica: 34
Lvov (\Jcraina)_ biserica moldoveneasca: 283
Klyn (Klein), Johannes, preen: 202 Margineanu-Carstoiu, Monica: 372. 37 3 Mili$3.U!i (jud. Suceava), bi,erica Sf. Procopie: 128. 129,
Konig, Johann, sculptor: 323, 341, 342 M .~f' Margineni (jud. Prahoval: epitrahil: 309: ferecatura: 316: 145

’
Kore, Sigismund. pictor: 353 rnanastire: 126: pahar de argint: 245 Millet, Gabriel: 86. 99. 369. 374
M. G., argintar monogramist din. ii'.ilsov: 315, 316
Kosice (Slovacia), biserica Sf. Elisabeta, ~antier: 133, 134 Marginirnea Sibiului: icoane pe <;ticla: 364: panaghiar: 246 Milo~, voievod, portret la Bucova(: 227
M. W., argintar monogramist din·Bra~ov: 316
Kossovopolje (Serbia), batalia: 208 Mari~escu, Teodor de la Neam\, miniaturist: 151, 162 Milvius. batalia de la podul: 301, 302
Macarie, episcopul Romanult1i: 228
Krasser, Harold: 370 Maties, pictor: 287 Mina. zugrav: 230, 233
Macarie, me~tr tipograf calt1gar: 189, 242, 244
Kreft, Herben: 374 Maxineni (jud. Braila), 1nanastire: 276 Mineu (jud. Salaj), biserica ref.: 182, 202
Macarie, rnitropolit: 158 "
Krusedol, manastire (Serbia): 172; broderii: 208. 239;
Mac1;donia: 41 .
icoane: 208
Maqa (jud. Covasna), potir: 248
Kru~evac (Serbia), biserica: 86
Kutlurnus, man!lstire athonit!I: IO I, I 72, 24 1
Magdalenian. epoca paleolitica: 16
Malin (jud. Bistri\a-Nrtsaud), plafon casetat: 286
Mamu Uud. Valcea), man!istire, biserica: 278, 279
389
388
 Nicolescu, Corina: 366. 367, :m. 373. 174. 175. 176. 377. Oxford (Anglia), biblioteca Bodleiana: 161
378 Ozd (jud. Mure$). caste!: 328
Nicole~t Cjud. Harghita), biserica rom. cat.: 176 Ozun Cjud. Covasna): curie: 264: pivnita: 264
Nicopole, batalia: l 12 p
Nicula (jud. Cluj). centru de iconari pc stic-la: 347. 364
Mino da Fiesole, sculptor: 204 rnozaic: 55 Niculi\el (jud. Tulcea): bazilica pafocre~tin. martirion: 52: Pahornie. calugar caligraf: 163
Mira, me~tr pietrar: 282 Mruczinschi, Gabri.:la: 140 hiserica Sf. Anastasie: 71; podoabe: 78 Paladie, caligraf: 163
Mirandola, Giovanni Pico della: I 53 Mugeni (jud Harghita). hiserica ref., picrura nrnrala: I 0-1. Niemann. G.: 367 · . Paleologi. lmpara\i bizantini: 96
Mircea eel Barran, domn al Tarii Romiinqti: SL 85, 86. 151 Nifon. patriarh: l 89 . . Panil. zugrav: 350
102. 110. 11 l, 112. 118. 125. 134, 179. 180. 188, 208. Mu!rescu Alexandru: 376 Nikitin, Pronka. zugrav: 489 · Panco, Const.: 374
225 Mul\escu. Maria: 376 Ni ma (jud. Cluj\, hiseriertfef.: 75 Pandeleimon. zugrav: 99

Bi
Mircea Ciobanul, damn al Tarii R;imane~t: 179. 194. 225. Munteanu Radu. zugrav: 151 Nistora, so\ia cneazulu1 Candre~: 140 Panonia: 64. 65
246 Munteauu. Dumitra Luminita: 370. 374 Nistru, fluviu: 112, 324 Pantelimon. pictor: 351
Mircea-Voda (jud. Constan\a), i1i>criprie: 61 Munrenia: 19. 24. 25. 30. 38, 1.10, 187, 327. 352 Noilgiant, cetate teutona neidentificata: 69 Paris: 252

bl
Mitoc (jud. Boto$ani), urme paleolitice: 15 Murad I.. sultan: 111 Noul Sasesc, biserica ev .. strana: 250 Paristrion sau Paradunavon. thema bizantina: 63
Mitre~ (jud. Mure5). biserica uniter., plafon casetat: 286 Mure~. rau. vale: 57. 65. 72. 87. 120 Noviodunum (lsaccea. jud. Tulcea): bazilicii paleocr~tin: Parler din Schwiibisch-Gmund, farnilie de pietrari ~i
Mocanu. Maria: 370 Mure~31a (Moriccna): 1• Cenad 53: castru: 50: fortifica\ii: 53, 63 constructori: 90
Modoran. Constanta: 368. 370. 373 fv1ure$ianu. Ion B.: 368. 377 Nuc~oar Cjud. Hunedoara). biserica ort.: 76. 352 Parler. Peter: 90

io

''
Moesia: 56 Murga;,i (jud. Dolj). biserica: 334 Niirnberg (Germania): 200. 314 Parto~. miinastire Cjud. Timi$): 124

ae
Moesiu, Gligorie, argintar sucevean: 314 Musicescu. Maiia Ana: 5. 272, i09. 369. :no..171. '.\72. Nu~fal (jud. Salaj), ceramica: 58 Pasarea. manastire (jud. llfov ): 363
Mogof?oaia (Bucre~ti): casa domncasca: 333; cune 375,376, 378 Pascu, Stefan: 367. 368, 369. 371. 373
0

te
fo11ificata, pa lat: 256. 264. 325, 326. 338: paraclis: 361: Pa~cni Uud. la$i): casa: 264: curtea boiereasca fortificara:
N

ilo
pisama: 338 Oboga (jud. Olt). ceramica populara: 22. 29 324
Mohacs, batalia: 17 l Nachtigal. Johann, sculptor clujan: .BO. 342. 343 Ocna Mure~ Cjud. Alba), statui: 47 Paternus de la Tornis, episcop: 55
Ocna Sibiului (jud. Sibiul: biserica ref.: 72; biserica Patmos (Grecia). insula: 166

ca
Mohanu, Dan: 99 Nagler. Th.: 74
ortodoxa: 198: pictura: 198, 233: biserica ref.: 238: potir: Paul din Alcp: 204, 206. 241. 260. 262. 263. 270. 290. 344

an
Moigrad (jud. Salaj ), tezaur, idol: 25 Nagy Margit, B. 373, .174, .175. 377, 178
Moise, domn al Tarii Romane~ti: 202 Nandru fjud. Hunedoara). sit paleolllic: 15 108: reliefuri: 77 Paul din Ung:. pictor: 152
Moisei (jud. Maramuref?), icoane: 293 Napoca. castru roman: 46 Odobescu, Alexandru: 367 Pavel Chinezul. capetcnie bana\eana: 11 l
Moisescu, Cristian: 7. 7 I. 83, 92. 125. 126. 272. 274. -174 Naupara (Serbia), biserica: 86 Odorhei (jud. Harghita): atelier de cioplitori in lernn: 343: Pavo! din Levoca (Slovacia), sculptor: 201. 239

St
Moissac (Fran\a), portal: I 04 Naeni Uud. Buzau), srameta de bronz: 37 castru: 69 Pacuiul Jui Soare (jud. Calr~i): ceramica: 65: cetate: 63:

’’
Moldova: 19, 25. 30, 37. 38, 49. 50, 61, 79. 81, 88. 91. 107. Nane~ti (Marmue~), biserica. picturi murale: 35 l Oescus-Sucidava, podul peste Dunare: 51 relicvar: 66
110, 112, 113, 114, 118, 119, 121, 122. 123. 125. 117. Na:.aud (jud. Bistrita-Nasaud), biserica din lemn: 124 Ohaba-Ponor (jud. Hunedoara), pe~tra. sit paleolitic: 15. 16 Piinoiu. Andrei: 375. 377, 378
Olane~ti (jud. Valcea): biserica Sf. Nicolae: 334: biserica Sf. Par, schit Cjud. Valcea). icoane: 206

u
128. 129, 130, 131, 132, 133. 134. 135, 138. 141, 142. Neaga, duamna. piatra fonerara: 203

Du
144. 145. 150, 152. 157, 159, 160. 161, 163, 164. 165, Ncagoc Basarab, domn al Tarii Romane5ti: 127. 17 l. 172. Voievozi: .B4 Parhauti (jud. Suceava). biserica: 183, 184
Patr~cu eel Bun, domn al Tarii Romane~ti:

itr
166. 167. 173, 174, 178, 181, 183, 184. 185, 187. 188. 174, 181. 190. 191, 192, 195. 203, 204, 205. 206. 208, Olt. rau: 21. 74, 85 193, 194. 197
190. 193, 194. i95, 196, 198. 199. 203 205. 209. 211, 209. 239. 240, 241. 242. 244, 246. 247, 249, 277. 284. Olteanu, ~tefan: 369, 371, 373 . .175. 377 Patrliu\i (jud. Suceava): biserica Sf. Cruce: 128, 129: pictura
30 I. 309, 357 Olteni (jud. llfov), tipare tumat cruciulite: 56 muralii: 145. 147. 148, 212. 223, 302

mi
212. 213, 216, 217. 21s. 220. 223. 224, 227, 229. 2n

um
233, 234, 239, 240, 241. 242, 243, 244, 246. 247, 251, Neagoslava, so\ia Jui Barbu Craiovescu: 209, 242, 294 Olteni (jud. Teleorman), podoabe: I 07 Patroaia (jud. Dambovi\a), biserica: 339
252, 253. 255, 256, 257, 258, 259, 260, 261, 262. 264, Neagu, jupan. piatra de mormant: 203 Oltenia: 19. 21. 24, 30. 37, 38. 51. 107, 113. 187, 199. 259. Patru, fiul lui Neagoe Basarab: 205
266, 267' 268, 269, 270, 27 l, 272, 276. 280. 281. 283. Nearni, cctate: 1· Cetatea Neamtului 327.347,352 Pauca (jud. Sibiu). oglinzi: 36

tr
284. 286, 287, 288, 290. 291, 292, 293, 294, 295, 298. Neamt. manastire (jud. Neam!): 85, 132, 167. 184. 186. 187. Once~ti (iud. Marmue~): tum-locuin\a: 80: u~i imparte~, Pauli~ (jud. Arad), topoare cu disc: 28
199: aeeasmatar: 360; atelier de argintarie: 166: atelier de icoane: 293 Paunescu. Anca: 372

''D
302, 306, 307, 308, 309, 311, 314, 315, 317. 318, 319.
320, 321. 322. 324, 330, 3.11. 333, 336, 337, 338. 3i9, gravuri 308; biserica fnaltarii: 131, 184, 188, 269: cruce Oprea din Poplaca, pictor: 350 Pau~ (jud. Salaj). biserica din lemn. pictura: 351
de mana: 205, 247: epitaf: 142, 158: evangheliar: 246; Oprea. Joan: 376 Pau~eti (jud. la~i). biserica din lemn. icoane: 352

u
341,351,352, 356,357,359,360
Moldovene$ti Cjud. Cluj), podoabe: 66 ferediturii: 246; panaghiar: 166: picturi murale: 13 I, 150. Oprescu. George: 5, 196. 365. 37 l. 373. 375 Pau~eti-Mgl (jud. Viilcea), biserica Sf. Nicolae: 334
Moldovi\a, miinastire (jud. Suceava): 125, 128, 174, 256; 213; psaltire: 163; re~din domnc~ti: 121: scriptoriul Opri~a. I. Longhin: 377 Pangarati. manastire (jud. Neam!): icoane: 231. 234, 287:
clisiarni\i'i: 261; icoane: 289, 302; noua biserica: 184, 185. manastirii: l 51, 160
a Opri~a. Longhin I.: 372 panaghiar: 246

St
Oradea (jud. Bihor): argintari ~i aurari: 244: bazilica: 65: Parvan. Vasile: 366 . ..167
ec
187; iconostas: 361; jil\ domnesc: 251; picrura murala: Nechifor. popa, cioplitor in lemn: 205
213, 218, 219; pictre funerare: 283; stranc: 251; vechea Ncculce. Ion. cronicar: 327, 3.11 bratari: 29: catedrala ortodoxa: 335. 336: catcdrala rom. Parvu (Piirvescu) Mutu din Musccl, pictor: 286. 298. 299
bi;,erica: 125; pictura murala: 141 Nego~ti (iud. Giurgiu), n1iinastire: 276; casa egumeneasca: cat.·: 90. 353: cani\e: 248; cetate: 173. 174: lespede Parvu. mare clucer: 229
funerara: 138: manastire bcnedictina: 67: opai\c Ptcica (jud. Arad). ceramica: 30, 32

an
Monteoru (iud. Buzau). cultura din epoca bronzului: 28, 30 261
t

Mora. PaolD: 372 Negrulc, Nastase. caligraf ~i miniaturist: 354, 356 paleo-cr~tin: 56: palat episcopal: 177. 328. 335: pictura: Peli~or (jud. Sibiu). cape la: 74
io

Morava, rau, vale <in Serbia): 86 Nem~a (jud. Sibiu), biserica ev.: 108. 238 154: statui: 95: statuie: 95: tumatori in bronz: 163 Peloponez: 83
Moravia (Cehoslovacia): 76 Nesrnr, Ion: 367 Ora~nu. Ana Maria: 373 P.:retu (jud. Telec•rman). tezaur: 38

il
l

Morarescu, Drago~: 376 Nestor, Ureche, logofat, mare vomic, ban al Oltenici: 199. Ori'~te (iud. Hunedoara), biserica ref. 169: 134 Periarn (jud. Tim~). ceramica: 30
ib

Moreen, Jespotat: 83 256.310,315 Orhei (azi Rep. Moldova): biserica Sf. Dumitru: 271: Peri$anu. Manea. mare clucer: I 93
More~ti (jud. Mure~), a~ezr fortificata: 57 Netezi (Grumaze?ti, juJ. Neam\), biserica-paraclis: 85 pisania: 283: cctatea: I 14. 128 Peqinari (iud. Dambovi\a). pumnale de aur: 29
Moscova: 208. 231, 239, 357 Niaux, pe~tra 1n Fran\a: 16 Pescari (jud. Car~-Sevin ). cetate: 113

oa
Orlat (jud. Sibiu), cetate de cuirne: 64
B

Mosclla, tluviu, vale: 68, 72 Nichita, me~tr zugrav: 141 Oroles. rege geto-dac: 41 Pe~tan (jud. Hunedoarn), biserica ort.: 76. 97. 98
Moss, Sigismund, sculptor sibian: 285 Nicodim de la Tisrnana, calugar ca1'turar: 85. I 01, 294; Or~ova (jud. Mehedinti 1, cetate: 61. 113 Petea (jud. Mure~). icoane: 34 7
Mo~na (jud. Sibiu), biserica ev.: 134; altar poliptic: 237: cvangheliar: 107 Orvieto (j1alia). domul: 213 Petrache Logoflitul. miniaturist: 355

e’
potir: 248; tabernacol: 199 Nicodim, ieromonah de la Putna. miniaturist: l 43. 162 Ostrov (Calimne~t, jud. Valcea). biserica schitului: 193. Petre ~i Toma. rne~ti argintari: 244
Moti~ Cjud. Sibiu), biserica ev .. pictura murala: 155 Nicolae Alexandru. Jomn al Tarii Rornie~t: 91, 94, 98, 274 Pctrcscu. Paul: 373
Motoc, Ion, vomic: 242 100, 208 ,f, Petre$ti (jud. Alba): ceramica: 25: clopote de bronz: I 08
,,,. Ostrovul Banului. sit paleoiitic: 16
Petr~i (jud. Alba), ceramica: 25

’
Movila, Ieremia, domn al Moldovei: 230, 232. 241, 309, Nicolae din Creta. pictor: 23.i :/'' Ostrovul Mare (jud. Hunedoara), biserica urt.. icoana de
314; invelitoare de rnormiint: 2.?,2, 287, 291: lespeJe Nicolae din la~i. pictor: 292 · hram: 142 Petru Armeanul. pictor: 231
tirnerara: 283 Nicolae din Pite~, pictor: 350 · Ostrovul Mare (jud. Mehedin\i). discuri-falere: 29 Petru eel Tiinar, domn al Tarii Romane')ti: 215. 233
Movila, Petru: 198 Nicolae, Dan: 370 Otomani (jud. Bihor), ceramica: 30 Petru Cerce!, domn al Tarii Romane~ti: 179. 180. 195, 196.
Movila, Simion, domn al Tarii Rornie~t ~i al Moldovei: Nicolac, pictor Jin Cluj: !Op 0\eleni (jud. Vaslui). pandantive: 78 229,246
199: lnvelitoare Jc mormiin1: 232, 287, 309 Nicolae, zugrav: 3-l;J -
Movile (jud. Sibiu), biserica ev. fortificata: \ 76 Nicolae, zugrav dit1 Tara Barsei: 350
Movile~t, familie boiereascii: 186. 230, 231, 233. 239, 253, Nicolae, zug:rav la Hurez: 303

Moxa, Mihai, cronicar: 252

287, 309, 310
Nicolaesu-Pp~r,
Nil..'.olaos, piatra de nHlnnfi.nL a lui: :i-+ I
C.S.: 366 391
~90
 Rakoczy II. Gheorghe. principe al Transilvaniei: 269 Roset, Vasile, hatman, piatra funerara: 341
Ranite, Grigore. pictor: 347 Rosetti, Dinu V.: 374
Rastu ljud. Dolj) a~ezr neolitica: 20. 32 Ro~ca, Grigorie, carturar, egumen, mitropolit: 203, 214.
Rat, Mihai, capitan al lui Mihai Viteazul: 280 215, 221,223, 242,246
Ravenna (Italia), bazilica San Vitale: 74 · Ro?u. Lucian: 367
Petru Mu~at. domn al Moldovei: 80. 81. 87, I 14, 131 Porolissurn (Moigrad. jud. Salaj ): 46, 4 7 Rachitoasa Uud. Bacau): incinta for:J.ificata: 324: rnanastire: Roth. Victor: 368. 369, 371. 373. 375. 376. 377. 378
Petru Rare~. donm al Moldovei: 150. 171. 172, 173, 174, Porumb. Marius: 7, 346. :no. 372. 3'/4. 375. 178 JJJ . Rotho, conte: 70
178. 183. 184, 185, 194, 203, 2U4, 210. 212, 213. 215. Porurnbeni (jud. Mure~), icoane: 347 Radauti Uud. Suceava): aer: · 158: biserica domneasca: 92, Rotman. Liviu: 377
216, 217, 218. 219, 220, 221. 223. 224. '227. 228. '2:11. Porumbenii Mari (jud. Harghita), a~ezr: 57 135, I '.18, 144. 184, l 85. 361; picturi rnurale: 141: pietre Rovine. batalia: 81, 208
'240, 2-H, 244, 272, 301 Posada, batalia: 79 funerare: 203 r' ~ · Roxandra. brodeuza: 356
Petru $chiopul, domn al Moldovei: 196, 230, 269 Pospeev, Sidor. p1cwr J11(1·,covit: 289 Radeana Uud. Bacau), f9Stti manastire. biserica, fortificatii: Roxandra. fiica doamnei Despina: 205. 24 l

Bi
Petru. cneaz, liul lui Zaicu: I 05 Potaissa (Turda, jud. Clu.1l: 46: gema: 52: statui: 47 270.318 Rubobostes, rege dac: 41
Petru. pictor: 233 Porlogi (jud. Dambovi\a): bucataria: '267: casele vechi: 264. Radulescu, Adrian: 366, 367 Ruci'ir (jud. Arge~). cetatea: 81
Petrus. !talus din Lugano, arhitect: 183 '265: casele vechicaselc vechi: 264: curre fortiticata: 256; Radulescu, Marius: 140 Ruda-Brse~ti (jud. Valcea), icoana: 293

bl
Philippcis. mart1r: 52 palatul: 265, 266, 283, 325 Rascruci (jud. Cluj): curia: 328: harnbar: 330 Rudeanu. Teodor, mare logofat: 198
Philippot, Paul, istoric de arta: 213, 221. 375 Praga: catedrala Sf Vitus: 90. 94; cunc imperiala: I 06: Ra~inr ljud. Sibiu): biserica, picturi: 346; centru de Rugane?ti (jud. Harghit),~ biserica ref.. picturi murale: 15 I,
Piatra Craivii Uud. Alba), cetate dacica: 43 statui<C: 95 pictura: 352; cetate de culme: 64 153

''
Piatra Freca\ei (jud. Tulcea), catarame de bronz: 55 PreaJba (juu. Dolj ): biserica: 3'28. 362; picturi murale: 350 Razboieni (jud. Neam\), biserica Arhanghelul Mihail: 131 Rughi (azi Rep. Mol<lova). biserica manastirii: 338

io
Piatra Neamt: biserica Sf. loan Botezatorul: J 32; curte Preda, pictor de la Hurcz: 303 Rame~ti ljud. Viilcea), biserica Balne~tior, iconostas: 319 Rugine~t (jud. Bacau). biserica de lemn, pictura: 352

ae
fonificata: 119; sobe cu cahle decorate: 168; tum- Preda, zugrav ~i areiierul: 344. 345 Rilme\ (jud. Alba): biserica milnastirii: 93, 233, 348: Ruginoasa (jud. la~i), hanul: 33 l
clopotnita: 132 Prejrncr (jud. Bra~ov): argintarie: 245; biserica evanghelica: ansamblu de pictura muralii: I 0 l. l 02. 198 Rupea (jud. Bra~ov), biserica ev: picturi murale: 235: potir:

te
Picu Patrui din Sali~te, caligrafpopular: 364 74: altar poliptic: 155; ;trane: 250; biserica ortodoxa: Riimnicu-Sl'irat (jud. Buzau): biserica Adonnirea: 279. 282: 164

ilo
Pietrele (jud. Giurgiu), statueta de mannura: 24 336: cetate raraneasca: 175. 255: potire: l 64 biserica Jui $tefan eel Mare: 133; picturile: 299: portalul: Rusia: 231
Pietrn-Cos~ (jud. Viilcea) biserica: 334 Prefov (SlovaciaJ: biserica: '250; ora~: 123 281; sculptura: 3 3 8 Rusu. Adrian Andrei: 7. 371
Pietroasele (jud. Buzau), tezaur: 52 Pribe~t (jud. Vas!uil. conac: 264 Riirnnicu- Viilcea (jud. Viilcea): atelier de gravura: 308: Rusu, Mircea: 367

ca
biserica Cuvioasa Paraschiva: 197: ceramica: 167; sobe Ruxandra, doamna: 229. 241, 246

Pietro~\a
Pigafetta, Filippo, arhitect: 173
Pilder, Michael. me~tr
an
(jud. Diimbovi\a), biserica. pictura: 346 Prislop, minastire (Silva~u de Sus, jud. Hunedoara): 194:
biserc~ 2(J2: icoanfL 227
Ri~ca,
cu cahle decorate: 168; tiparni\a: 308
miinastire (jud. Suceava): 256; ancadramente: 281:
s
sib1an: 360 Probota, manastire (jud. Suceava): 125. 128, 131, 184. 216;
analoghion: 251; ancadramente: 185; biserica noua: 184. biserica: 185: icoane: 224: picturi murale: 228, 229; pietre Sabados, Mr.trina Tleana: 224, 228

St
Pilgram, Anton. sculptor: 202
funerare: 284; strane: 251 Sabau, Nicolae: 281
Pillai. Cornelia: 376 187: biserica vechc Sf Nicolae din Poiana: 141. 143:

’’
Ri~nov (jud. Bra~ov): biserica Sf. Nicolae: 91; pe~tra: 16 Saco~u! Mare (jud. Tim~), bra\ari: 29
Pippidi. Dionisic M.: 366, 367 ceramica: 167: cetatea miinastireasca: 174; clisiarni\a:
Rilu de Mori: v Col[i Sadova, manastire (jud. Dolj). biserica: 275, 276, 294
Pippo, Spano, condotier. comite de Tim~oar: 113. 154 178: jilfuri: 25 l; picturi murale: 213, 214, 217: stema
Rebg~ti (jud. Dilmbovi\a), biserica. pictura: 294. 296. 297 Sanie. Silviu: 367

u
Pisanello, pictor: 221 Moldovei: 204; vechile piclllri rnurale: 14 l. 143 Sankt Petersburg, Ermitaj: 55
Regensburg (Germania): 315

Du
Pisistratos, constructor la Histria: 34 Proconcs, mannura: 54 Sarmizegetusa (jud. Hunedoara): cetate: 28. 42: incinta

itr
Reghin ljud. Mure~), icoane: 347
Pite~ (jud. Arge)): atelier pictura: 303. 352; biserica Sf. Prol, Nicolae, piatra de mormant: 139 sacra: 43; sanctuar: 43; temple: 43
Reichenau (Germania;: l 07
Gheorghe: 277; hiserica Sf. Tre1me: 281; case: 264 Protase. D.: 3n7 Saschiz (jud. Mure$). biserica ev .. potir: 164
Remetea (jud. Bihor), biserica ref., picturi murale: 141. 153

mi
Piva (Muntenegru), manastire, catuie: 315 Puig i Cadafalch, Jose: 5, 133. 213, 37 2

um
Resti. Giacomo. arhitect: 253, 254 Satchinez (jud. Mure~), milnastire ortodoxa: 67
Platre~i (jud. Calir~): biserica, picturi: 273, 274; casa Punga, Gheorghe: 227 Satu Mare: aurari. argintari: 244; cetate: 61. 17 3
Retvoi~ (iud. Arge~). cula: 327
egumeneasca: 262; incinta fortificatii: 258; manastirea: Pu~ca. Nicolae: 367
Retsch. Johannes, me~tr argintar: 315 Sat1a, capetenie: 66
276 Pu~ca, Voica Maria: 376
Reuseni (jud. Suceava), biserica ort.: 132. l 8J Sacadate (iud. SibiuJ. potir: l 09

tr
Plaviceni, fosta milnastire (jud. Teleonnan), picturi: 295 Putna, mimastire (jud. Suceava): 118, 124, 128, 131, 184,
Reychmut. Johannes. rne~t tiimplar: 249. 250 Sacel (jud. Marmue~). centru ceramic: 27

''D
Pliska (Bulgaria): 56 · 271, 283; anat0rnifa: 247; biserk:a: 184, 271; broderii:
Rhernaxos, rege geto-dac: 41 Sacueni (jud. Dambovifa): biserica: 276. 281; pictura
Ploie~t: biserica Sf. Nicolae Isprcmzici: 197; casa Hagi 151. 158, 159; casa domneasca: 123, 132, 174; cactelnite:
Ribita (jud. Hunedoara): biserica on.: 135, 140: pictura murala: 296. 297

u
Prodan: 326 164, 315; cristelnira: 247; epitaf: 356; epitrahil: 159;
murala: 140 Sacuieni (jud. Bihor), discuri falere de aur: 29
Plopeni (jud. Boto$ani), biserica, iconostasul: 340. 361 evangheliar: 162, ! 63; evantai liturgic:: l t.6: ferecatura:
Rich~ (jud. Sibiu): biserica ev.; jilt: 2.50; relief: 136: strana: Sattoiu, E.: 374
Plurnbuita, milnastire: 1' Bucre~ti
Poenar, Luca. copist: 354
246; iconostas: 361: incinta fortificata: 118: picturi
murale: 143; pietrele funerare: 138, 203: procovai: 242;a 250; W$a: 249 Sii!acea (jud. Bihor). amuletii: 66
Salcura (jud. Dolj). ceramica neo!itica: 24

St
ec
Poenari (jud. Arge~): cetatea: 119, 121; turn-locuinta: 121 scriptoriul miinastirii: 151, 160 Richter, Gisela: 236. 375
Richter. Otmar: 2:16 Sali~te (jud. Sibiu): centru local de pictura: 352: cetate de
Pogonat. Tatiana: 375
Poiana-Co\ofene$ti (jud. Prahova): 37
R Richter. piatra funerara. 13 7 culme: 64
Sandulescu, Nicolae: 375. 377, 378

an
Rieni ( jud. Bihor). biscrica de lemn. picturi: 35 l
t

Polizu, Virgil: 374 Raco~ul de Jos (ju<l. Bra~ov), caste!: 254

Rila (Bulgaria): rnilnastire: 172, 240, 244: muzeu: 239 Saraca. m~nastire ($elacul Mic. jud. Tim~): pictura murala:
io

Polonia: 90, 183, 229, 230. 236, 254, 271. 284. 287 Racovi(a (ju<l Arge~), cula: 327
Polovragi (jud. Gorj): manastire, bisericll, pictura: 3 19, 344 Racovita, Ana, doamna: 359 Rill. Martin: 74 348
Ponor ljud. Hunedoara): pe~tra: l6 Racovita, Cehan, piatra de mormiint: 284 Rin. fluviu: 68. 72 Saraca. miinastire ($emlacul Mic, jud. Tim~): biserica: 126:
l

il
Pontes: 45, 51 Racovi\a, Ecaterina, piatra funerara: 283 Ripiceni Uud. Bot~ani), urme paleolitice: ! 5 pictura rnurala: 35 I
ib

Pop, Ion, din Romilna$i, pictor: 351 Roada$ (jud. Brn~ov). biserica ev. fortificata: 176: aiiar Sarcine~t. schit (jud. Villcea). biserica, pictura murala: 345
Racu (jud. Harghita), biscrica rom. cat.: 176
Popa, Corina: 30 l, 357 Rada, so1ia lui Vintila Yoda: 174, 241 poliptic: 237: slatui: 20 I Sarasau (jud. Marmue~). disc spiralic: 29
Sasu~i

oa
Roat;;-Canmu (jud. Giurgiu), biserica urt .. pictura murala: 296. (jud. Sibiu), centru local de pictura: 352
B

Popa, Radu: 7, 368, 369, 372, 373 Radocsay, Denes: 375

Popa, Victor: 376 Radojcic, Svetozar. istoric de arta: I 00 297 Sasciori (jud. Alba). cetate de culme: 64
Popescu, Maria Irina: 370 Radoslav, me~tr pictor: 225 Robaia. schit (jud. Argq): 298 Siimbata de Jos (jud. Bra~ov). palatul: 326. 330
Popescu, Marin Matei: 375, 377, 378 Radu eel Mare, domn al Tarii Romilne~t: 171, 172, 181, Rodbav ljud. Bra~ov): biserica ev.: 176; cetate taraneasca: Silmbata de Sus (jud. Bra~ov), milnastirea Brancoveanu:

e’
Popescu, Radu, cronicar: 252 188, 189, 192, 197, 205, 208, 2.W. 242, 274, 309, 345 175 334.350
Popescu-Vaicea, G.: 373. 375, 376, 378 Radu dt: la A fumati, domn a I Tari i Romane~ti: 17 I, 207, Rogoz (jud. Marmue~). bi'>erica de lemn. pictura: 351 Silncraiul de Mure~ (jud. Murq): biserica ref.. clopot: 164;
Pope$ti-Vla$Ca Uud. Giurgiu): vezi :;i Argedava; biserica 209; lespede funerara: 204 J • Roma (Italia): 233, 321; capela Sixtina: 204; columna lui crucifix: 78

’
ort., picturi murale: 299; sfe$nicele din lemn sculptat: Rarlu I, domn al Tarii Romane$ti: 94jf Traian: 48 Siincraieni (jud. Harghita), tezaur dacic: 44
:no Radu Ilia$ domn al Tarii Romi1e~t, acoperamiint de Roman (jud. Neamt): biserica Sf. Paraschiva: 185: Siindominic <jud. !Iarghita), altar poliptic: 236
Popovici, Nedelcu, pictor: 349 mormam al lui: 356 · ccramica: i I 0: cetate noua: 128: picturi rnurale: 141, 228, Sange0rz (jud. Bistrita-Nasaud), biserica din lemn: 124
Por, impara: 354 Radu Mihnea al III-lea, domn al Tarii Romane~ti: 252, 272 232: tetrapod: 362 Saniob (jud. Bihor), manastirea din lemn Sf. Maria: 65
Porce~ti (azi Tumu Ro~u, jud. Sibiu): biserica: 276, 280; Radu Paisie, dornn al Tarii, ~'ominet (Petru de la Arge~): Romula (Rqca. jud. Olt), geme: 52 Sanmartin (jud. Harghita). altarul poliptic: 200
pictura murala: 295 224,242
Porfirie, calugar-caligraf: 306 Radu ~erban, domn ii Tarii Romane~ti: 252, 309
Romilne~t Arge~):
Porfirie, llie, me$ter: 347
Porfirie, Vasile, me~tr: 347
Poroina Mare Uud. Mehedinti), tezaur: 38
Radu, Paisie, domn al Tarii
193
Radu, Zugravul: IOI
(Petru de la
393
392
 Stana. fiica Joamnei Despina: 205. 241 Suciu. I.D.: 368
Stanciu, me~tr: 205 SUki\sd. Ghcorghe, monument funerar: 284
Stanimaka: v Assenovgrad Suleyman Magnificul, sultan: 171, 173
Stane~i Uud. Valcea): biserica: 193 Sultana Uud. Calara$i). ceramica neolitica: 24
Alb: 177; hanul la Mielul Alb: 267: picrura: 353: pravalie Stil.ne~-Luca (jud. Viilcea): biserica:. 19:1. 194: curte Surpatele, schit Uud. Viilcea): anafomi\a: 357: biserica.
Sanmiclu~ Uud. Alba). caste!: 255 boiereascil.: 180; dvera: 241, 309: pictura murala: 224. picturi: 344: ferecatura: 358; u~ile: 360
Sannicoara (jud. Bistrita-Nasaud), crucifix: 78 cu pictura:: 287; pravalii: 122, 266; Muzeul Brukenthal;
Sannicolaul de Beiu~ (jud. Bihor), bazilica (ruina): 73 argintarie: 78; casula: 159: lada: 318: lada de brea,;la:
246: picturi murale: 224: pietre fonerare: 204 Suslane~ti ijud. Arge~ ). biserica ort. (ruine ): 127
Stana (jud. Salaj), biserica de lemn. pictura: 351 Svi~to (Bulgaria). biserica Sf. Apostoli Petru ~i Pavel: 263.
Sannicolaul Mare (jud. Tim~). Lezaur: 62 318: pictura: 157: predt:la: 238: sculptura: 136. 137. 200: Stance~i Uud. Bihor), biseric.i de lemn, pictura: 351 276
Sanpaul (jud. Mure~): castelul: 328; hambar: 330 U$i: 249; palatul Brukcnthal: 329. sratuia Sf loan
Steinwald, Anton. pictor ~µstriae: 353 sag Uud. Tim~), biserica Ort.: 336
Sanpetru (juJ. Arad), morminte avare: 58 Ncpomuc: 1,43
Stock. Martin Johann.Jff<.'tor sibian: :153 $aie~ (jud. Mure$): altar poliptic: 237: biserica ev .. clopote

Bi
Sanpetru (jud. Bra~ov): cetatea iaraneasca: 175: picrnri Sic (jud. Cluj). biserica rd.: 74 Stoen~i (jud. Arge~): 70 hronz: I 08: cristelni\a: I 08: tezaur: 44
muralc· 106 Sidor din Radauri. miniaturist: 306
Stoica de la Targovi~te, pictor: 293 sard Uud. Alba). caste!: 178
Sanpetru (juJ. Hunedoara), bisenca ort.: 93 Sigcrus, Petrus, argintar: :l59
Stoica, maistorul: 263. 281 Scheii Bra$ovului: r Bra$OV

bl
Sanperru Alma~ui Uud. Salaj ), biserica de lemn. picturi: Sighetul Silvaniei (jud. Salaj). biserica de lemn: 280
Stoicescu. Nicolae: 365 $ebi~ (jud. Bihor). biserica de lemn, pictura: 35 l
351 Sigh~oar (jud. Mure$): 30, 213, 236; argintari: l OS, 244;
Stolnice-Praj~ (jud. la~i). curte boiereasca fortificata: Seica Mare (jud. Sibiu): clopote: l 08; incinta fortificata: 175:
Santana (jud. Arad), ceramica: 32 biserica din Deal: 91, 176. 182: altar p,)lipuc: 237; picturi
324 pottr: l 07
Santana de Mure~ (jud. Mure~). biserica ref.: 75; picturi murale: l 36, l 55. 235; tahernacol: 199; strane: 250:

''
Stosic. Ljiljana: 344 $eica Mica (jud. Sibiu): atelier produqie anne: 78: hiserica

io
murale: l 06 , biserica manastirii: 13'1; altar baroc: 285: clopot: 164; Stoss. Johannes. sculptor: 236. 237 ev. fortificata: 175: cetate faraneasca: 175

ae
Santamaria-Orlea (jud. Hunedo~ra). biserica ref.: 76. 9\ cristelni\a: 164; case: casa cu cerb: 177: casa lui Vlad Stoss. Veit eel Tanar, sculptor: 216 $elimbar (jud. Sibiu): atelier produqie arme: 78: potir: 164:
135; picturi murale: 96, 97, 102, 141, 213 Dracul: 122: case cu magazii: 266; ceramica: 30. 167: Stoss. Veit. sculptor: 200, 20 I, 236 ulcioare: 78

te
Silntimbru (jud. Harghita): altar poliptic: 236; curia: 330 cerate ora~ensc, fortifica\ii: 82, 117, 173, 25:1: Strabo, Walafrid. carturar: I 07 $endrea. portarul Sucevei: l 44

ilo
Sanvasii (jud. Mure~). u~a bisericii: 249 sculptori: 200: tumatori 1n bronz: 163 Strilmba (jud. Gorj). manastire, bisericit 192 Serban. Constantin: 369, 371. 373. 375. 377. 1· Constantin
Sarbi-Susani (jud. MaramurC$J. biserica de lemn. icoane: Siliva;; (jud. Cluj), coif de bronz: 38 Stramba (jud. Olt). milnastire: 198 Serban
293 Siluan de la Neam\. egumen. epiraful lui: l .:12, 158 Strilmba Fize~ul (jud. Salaj), milnastire, biserica din lemn: Serbane$ti (jud. Valcea). milnastire: 333

ca
Sarbu, Radu. gramatic: 308 Sima. picror: <.i4

an
124 $erb~ti (jud. Nt::am!): case: 264: hanul: 33 l
Sbordoni Mora, Laura: 372 Simion din Bra~ov. argintar, caste Ian al Branului: 244. 245 Strehaia (jud. Mehedinti): curte boiereasca: 180: incinta $iacu (jud. Gorj). cula: 327
Scaueni (jud. Villcea). schit, biserica: 339 Simion din Pire~t, zugrav: 352 fortificata: 258: tum-clopotnita: 258, 259 Siclau (jud. Arad). podoabe: 66
Scanteia Uud. la~i). biserica on .. i.32 Simion. ,~gumen: 242 Strehare\. sch it (Slatina. jud. Olt): 362 $ieu-Odorhei (jud. Bistri\a-Nasaud): biserica ref.: 75: relief

St
Schela Cladovei Uud. Mehedinfi). sit paleolitic: 16 Simion. pictor: 344 Strei (jud. Hunedoara) biserica ort.: 66, 135: pictura murala: 77

’’
Schongauer, Martin, pictor: 156, 238 Simion. sculptor: 237 105 $imian (jud. Mehedinti). ostrov: 324
Schi:ipf, Johann Nepomuk: 353 Simion, Stefan, mitropolit: 252 Strei. riiu: 66 Simleul Si!vaniei (jud. Sal~j): caste!: 178: tezaur: 56
Schuchbauer, Anton. sculptor: 342. 343 Simion, Victor: 375

u
Streisiingeorgiu (jud. Hunedoara), biserica Sf. GheNghe: $incai (jud. Mure5), castel: 328
Schwartz, Michael, me~tr argintar: 316 Sirnionescu. Conscantin: J73

Du
66, 67. 98: pictura murala: 96, 97. 140 Sipote (jud. la~i): biserica: 183: curte boiereasca: 180

itr
Schweinfurt, Philip, istoric de ana: 99 Sinai: manastirea Sf Ecaterina: 172: munte: 246 Streitfeld. Theobald: 370 $iria (jud. Arad). caste!: 12 l
Scolari. Andrea, episcop: 154; lespedea funerara: 138 Sinaia (jud. Prahova). manastire. biserica: '279. 282; picturi Streje$ti (jud. Valcea). cune boiereascil.: 180 $mig (jud. Sibiu): altar poliptic: 200, 237: clopot: 164
Scolari, Filippo: v Pippo Spano murale: 299; sculptura, portalul, pisania cu scema: 282, Strcza-Cqi~o (jud. Sibiu). tezaur: 66 $oar~ Uud. Bra$OV), biserica ev. fortificata: 176

mi um
Scoposeni (jud. la~i), biserica ort.: 337 283 Stroe din Targovi$te, zugrav: 294 Soimo$ (jud. Arad). cetate: 120
Scorei (jud. Sibiu), fostii milniistire: 125 Sinigalia, Tereza: 162. 163. 238, 325, 353 Stroe. spatar: 225 $or~tin (jud. Alba), altar pol iptic: 23 7
Scor\aru (jud. Braila), cazan de bronz: 37 Sipos, David, me~tr pietrar: 330, 340 Stroi(;i. Luca, logoflit: 245 $tefan eel Mare: 111. 113. 114. 118. 121. 122. 124. 125.
Scythia Minor: 45, 51 Siret (jud. Suceava): 80; biserica Sf. Onufrie: 272; biscrica

tr
Strugalea, mana;tire disparuta: I 25 128. 129. l:ll. U2. I 3:l. 135, 138. l 40. 142. 143. 145.
Seac-Mu~t:i (jud. Olt), biserica fostei milnastiri: 193 Sf. Treime: 87, I '.25; discuri smaltuite: I IO; pietre

''D
Strzygowscki. Josef: 5 146. 147. 148. 150. 151. 159. 161. 162. !64. 165. 166.
Sebescyen, Gh.: 7 funerare: 203; curte voievodala: 80 Strzygowski. J.: 374 167. 171. 172. 174. 181. 181,. 184. 185. 190. 203. 205.
Sebestyen. Gh.: 371, 376. 377 Slatina, manastire Uud. Suceava): 174, 186. 228. 256;

u
Strzvgowski. Jnsef. istoric de arta: 212. 213 209. 210, 212. 220. 221. 231. 234. D9. 240. 241. 269.
Sebestyen. V .: 373, 376, 377 biserica: 185, 186, 269; casa domneasca: 179, 229: Stupi~a rjud. Constanta). statui: 37 271. 283. 301.315,357
Seb~ (jud. Alba): altar poliptic: 20 l, 239; atelier produqie cristelnifi'i: 314; cruce: 205, 247; dvera: 228, 241; epitaf: Sub Padure Uud. Mure$). biserica de lemn: 34 7 $tefan din Ja~i. pictor: 292
armc: 78: biserica ev.: 90, 91, 94, 133; ora~: 122: potir:
a
24 I: jilr; 25 l: panaghiar: 315: piatra funerara: 203 Suceava: atelier iconostase: 361: ateliere arginlari: 16:1. 2·H. $tefan dm Ung. copist: 152

St
360; sculpturi: 136 Slatineanu, Barbu: 373
ec
245: ateliere tamplarie: 250. 25 l: bisenca din Burdujeni- Stefan !. rege al Ungariei: 65; statuie la Oradea: 95
Seb~. munti: 28, 42, 43, 44 Slaveni (jud. Olt): 51 Targ: 361: biserica lnvierea: 185; biserica Mirau\i: 166: Stefan Rare$, piatra funerara: 203
Secu, manasrire (jud. Neaml): 199, 256, 272: broderii: 310: Slimnic (jud. Sibiu): cruce: 248; potir: 164, 248; tezaur: 44 biserica Sf. Dumitru: 185. 272: pictun murale: 219: Stefan Ungar din Sigh~oar. me$ter: 176
ca\uie: 315; epitaf: 31 O; epitrahile: 312; panaghiar: 315; Slobozia (jud. lalomi\a). miinastire: 276

an
$tef:rn, de la Putna. copist: 354
t

pisanie. stcma Moldovei: 204: turn-clopotni\a: 186:

picrura: 234 Slon (jud. Prahova). cetate: 61
io

hiserica Sf. Gheonrhe: I 8:l, 184. 269: iconostas: 36 l: Stefan. Milutin. rege sarb: 83
Segarcea (jud. Dolj), fosta manastire, biserica Ort.: -~ 17 Slovacia: 152, 266 picturi murale: 2 l 5~racl de argint: 166: bi~erca SL Joan $tefan, mitropolit: 295. 308, 312
Selu~ (jud. Mure~), clopore de bronz: I 08 Smaranda. domni\a: 302
l:lotezatorul: 268, 271: biserica sr Nicolae: 258: bn:Dsla Stefan. pictor: 344
l

Semringer, Matthias, cornice, epitaf: 285 Snagov, manastire Uud. llfov): 125, 192. 193, 194, 197;

il
pictorilor: 229; casa domneasca: i21. 123: snha de cahle: Stefan. zugrav: 344
ib

Senru~ (jud. Mure~), tezaur: 44 biserica: 192; panaghiar: 166: picturi: 225: pietrc
167. 168: case: 177. 260. 326: picturi murale· 229: cetatc :)tefan. zugrav din Moldova (sec. XV): 141
Serbia: 276 funerare: 203: u~i: 139, 204
de scaun: 80: curte fortificata: 80: han domne,;c: 266: Stefan, zugrav la Densu~: 142
Serena. Agostino, arhitect: 253, 254 Socodor (jud. Bihor). morminte avare: 58

oa
B

rrnlnastirea Burdujeni: 26 l: Ora$: 79. I 07 Stefan. zugrav Ocnele Mari: 3,n

Sestlav, capetenie: 66 Soenke,Jurgen: 374 Sucevita. milnastire (jud. Suceava): 186. l 87. 256. 287: $tefanescu, l.D.: 5. 369. 371. 373. 376. 377
Severin, cetate: 1• Drobeta-Turnu Severin Sofronie de la Cioara, conducator al mi~car populare: 321
anl~ghiou: 320: -riserica: picturile murale: 213. 21, l. $tefiinescu. $tefan: 367
Sf. Ilie (jud. Suceava), biserica Sf. Ilie: 129, 145, 148 Sofronie, zugrav: 230, 231, 234, 287 Stefin~ (jud. Bot~ani).
2:l2. 234. 241. 249, 287. 288, 290. 294. 306. :i 15: biseric:a biserica Sf. Paraschi\a: 258. 268

e’
Sf. Ladislau, cetate: v Pescari Solca, manastire Uud. Suceava): 256, 261, 269. 270. 280, din cimitir: 338: broderii: 309: casa domneasca· 179: )tefiinifa. domn al Moldovei: 209. 220: piatra funerara a lui:
Sibiel (jud. Sihiu), cetate de culme: 64 341
epitaf: 241. 242. 3 I 0: ferecatura: 3 I 4: incinta fortificata: 203
Sibioara (jud. Constanta), statuie de piatra: 37 Some~, rdu: 16, 124
I 74: invelitori de mormilnt: 291: muzeul manastirii: 158: Sumuleu. milnastire (Miercurea Ciuc. jud. Harghita): 2:\6:
Sibiu: biserica ev. (Sf. Maria): 134, 136; monument funerar: Some$eni: v Cluj-Some$eni

’
pietre funerare: 283: tetraevanghel: 24:1 altar poliptic: 236
341; pietre de mormiint: 139, 154; biserica franciscana, Soroca. cetate: 173
Sucidava (Celei. jud. Olt): a$ezare fortificata: 53: bazilica $ura Mare (jud. Sibiu): biscrica ev.: 175; incinta fonificata:
Madona: 136; biserica rom. cat.: 353; capela Crucii: 136; Spania: 175
paleocr~tin: 51. 53: cetate: 5 l: opai\e: 56: pod: 51 175
centru me$te$ugaresc: 78, 316; argintari: I07, I08, 244, Spano: v Pippo Spano _
Suciu de Sus Uud. Maramure$). ceramica din epoca
245, 357, 359; ceramica: 110, 167; clopotari: 108, 164; Spiri<lon de la Putna. mini4turist: 15 I, 162
sculptura: 20 I; tumatorie in bronL: 163: cetatea Sprcnghiu. cetate: \: Barfolomeu bronzului: 30
ora~ensc, fortificatii: 82, 115, 116, 173, 253; Sredi$te, fosta mariastire Uud. Car~-Sevin ): 124
monumente civile; casa Altenberger: 122, 177; casa Stamate. Iacob, mitropolit: .~56
Capitlului: 122; casa cu cariatide: 330, 342; casa cu portic:
123; casa Haller: 122, 180; casa Lutsch: 122; casa Mie/11/
Stan, tlul popei Radu din Sli~te,
Stan, zugrav: 296, 30 l
zugrav: 350
395
394
 Turbulea. Toma. pictor: 229 Vasile Lupu, domn al Moldovei: 174. 252. 253, 258. 259.
Turche$ (jud. Bra~nv). biserica ort.: 336 260, 268, 270, 271, 275. 276. 280, 283. 289, 290. 291,
Turcu, Mioara: 366 29,30~ 307,311, 312.315. 337
Turda (jud. Cluj): 122; biserica rom. cat..: . \ 34: palatul Vasile. ieromonah: 352
vnievndal: 179 · Vasile, Ion. Zugrav: 348
T Tezlui (iud. Dolj). biserica fostei manastiri: 334 Turda~ (jud. Hunedoara), ceramica neolitica: 19. 20. 21. 24, Yasiliu, Anca: 301. 376
Theiksius, episcop, le~pda funerara: 284 25 ' Vaslui (jud. Vaslui): batalia: 111: biserica Sf. loan
Talbot Rice, David: 212, 213, 374 Thelegdi, $tefan, epiraf: 202 Turia de Sus (jud. Covasna): biserica. fortificatie: 176; Botezatorul, pictura murala: 223: curtea donmeasca.
Tamerlan, capetenie mongola: 111 Theodorescu. Razvan: 5, 7, 202, 309, 367, 368, 369, 371, castel: 121 , .. .' · paraclisul: 130: fot1ificatii: 115, 173: sobe cu cahle
Tanagra (Grecia): 35 Turni~o Uud. Sibiu), potir: 1~9
n5. 376 decorate: 167. 168

BBii
Tangaru (jud. Giurgiu), sit neolitic: 21 Thurzu, Sigismund, episcop. lespede funerara: 202 Tumu Magurele (jud. Tele6hnan). cetate: 81. 112. 324 Varina. ceramica neoliticii: 30
Tariverde (jud. Con~ta). psalii: 36 Tib~r, deal: i·ci ~i Basarahi-Murfarlar Turnu Ro~u (jud. Sibiu): i~e: !ji Porce~ti; fortifica\ii: 324 Vatopedi, manastire athonita: 172
Tasos (Grecia): 34 Tighina, cerate: 173; fortificatii: 324 Turnu Severin: v Drobeta Turnu Severin Vauban, fortifica\ie de tip: 323
Tatomir, zugrav: 291 Til~ca (jud. 5ibiu): ct:tate dacica: -B: cetare de culme: 6-:1

bbll
Tutana, manastire Uud. Arge$): 126, 193, 196; biserica: 197 Vacarescu, Ianache: 359
Tatos, capetenie: 66 Tim~oar (jud. Tim~\: 81; caste]: 121: catedrala Vacarescu, lancu. piatra de monnant: 340
Tzimiskes. loan, lmparat bizantin: 63
Tazlau (jud. Neam\), manastire: 132; biserica. U$a: 249 romano-cat.: 335; altar.:: 353: cetate: 113. 172. 32:1: Tara Biirsei: 68, 69. 175. 350, 351, 364 Vadastra (jud. Olt), ceramica neolitica: 21. 22
Tatilrlaua (jud. Alba), biserica ev.: altar poliptic: 237: picturi pictura: 154 Tara Fagara$ului: 74. 364 Vadeni (jud. Gorj): biserica: 259: casa banului Cornea

iioo

''
murale: 213 Tinalld (jud. Bihor), biserica ort.: 280 Tara Ha(egului: 165 Brailoiu: 266: pictura nrnrala: 348
Talmaciu (jud. Sibiu), cetate: 81

ae
Tioitiur (jud. Cluj), curia: .BO Tara Lapu$ului: 124, 347 Valeni (jud. Neamp. biserica: 183
Talmacel (jud. Sibiu), biserica ort., picrura: 351 Tirol: 2::10 Tara Oa$ului: 260 Varatec (jud. Neamt), manastire: dvera: 356; epitaf: 356:
Tam~d (jud. Bihor), bazil~ (ruina): 73

ttee
Tisa, cultura neolitica: 18, 21, 24 Tara Romiineasca: 79. 80. 8 L 85, 86, 88, 96. 97, 10 l, 102, icoane: 224. 288. 291
Tarce~ti (jud. Harghita), clopot: 164 107, 110, 112, 125, 126, 127, 131, 133, 134, 1.19. 140, Varadia (jud. Car~-Sevin): a~ezmnt monastic tip

ilo
Tisau (jud. Buzau): biserica: 193; cercei: 245
Tarpiu (jud. Bistrita-Nasaud), biserica ev.: 135. 182; Tismana, manastire (jud. Gorj): 85, l 01, J:'.5, 189. 198: 149, 159, 163. 164, 165. 1n, 174. 181. 187. urn. 189. rupestru: 67: biserica Pogorarea Sf. Duh: 336
reliefuri: 199 anafornita: 247; biserica: 189, 197; cadelnita: I 09: catuie: 190. 193, 194, 195. 196, 198. 199, 203, 204. 205, 207, Vir~and (jud. Arad), discuri falere de aur: 29

ccaa
Ta~nd (jud. Satu Mare), casa Fischer: 330 247: chivot: 316; curie de moa~te: 316; epitaf: J 13: 209, 223, 224, 225, 227. 232, 233. 239, 24~ 241, 245, Vatamanu. I.: 369

an
Tatre~i de Sus (jud. Teleomrnn ), curie boiereasca epitrahil: 109, 242; ferecatura: 246: pahar: 245; 246, 247, 251, 252, 253, 255. 256, 257, 258, 259, 260. Vat~inu. Virgil: 5, 7, 9. 215. 365. 368, 369. 370. 371. 373
fo11ificata: 324 panaghiar: 246; pictun: 226, 148: pocal: 245: tetrapod: 261, 262. 263, 264. 266. 268, 269, 272, 273, 276, 277, Valceanu, Dumitru: 368
Tauteni (iud. Bihor), vase de argint: 57 162; u~ile: 320. 362 280, 281. 283, 284. 285, 286, 295. 296, 297. 298. 300. Vanatori (jud. Neam\), iconostas: 318
Tautu, Anghelina, piatra funerara: ::>83

St
Titireciu (jud. Valcea). schit. hiserica: 282 301, 307, 308, 314, 315, 316. 317. 318, 319, 321, 322. Varghi~ (jud. Covasna), curie: 264, 328

’’’’
Tautu, loan, logoflit: 130, 149, 150, 163 Toader, zugrav: 347 324. 330. 331. 332. 333, 3.'.\9, 340, 341. 351. 357, 359, Viirtop <jud. Dolj). ceramica: 32
Tanganu (jud. llfov), milnastire disparuta: 126 Tobias. me~tr: 164 360 Velescu. Oliver: 371
Targovi~te (jud. Dambovita): biserica domneasca: 195. 233, Tarigrad, casele: 327 Veluce (Serbia), biserica: 86
Tocilescu, Gr.: 367

u
275, 285, 319; biserica lui $tefan eel Mare: 133; hiserica Tarile de Jos: 238 Venetia (Italia): 144, 150, 213, 253

DDuu
Toma de la Suceava, pictor: 216, 217. 218, 219
mitropoliei: l 89, 192, 195, 198, 339, 361: biserica rom. Toma din Cluj, pictor: 154 Tetina (azi Ucraina), cetate: 81 Verbicioara (jud. Dolj), ceramica: 30

itr
cat.: 134; biserica Ro~ie: 193; biserica Sf. Francisc: 134: Toma, me~tr argintar: 244 Tigau (jud. Bistrita-Nasaud), biserica ref.: 135 Verbila (jud. Prahova), biserica fostei manastiri: 281
biserica Sf. Gheorghe: 193; biserica Sf. Imparati: 268. Tomis: Fe:::i $i Constanta; bazilica cre~tina: 51; catedrala Tigu, Viorel: 372, 377 Verona (Italia): 253

mmii
273, 276, 281; biserica Sf. Vineri: 126; biserica Stelea: Vest, Johann. sculptor slovac: 285
cpiscopiei Scythia Minor: SI; localitate: 34, 50; rmmede:
u

um
268, 275; biserica Targului: 276; case vechi: 260. 265, 36; mozaicuri: 47, 49; sculpcuri: 47 Vezelay (Franta), biserica romanica. portal: 104
326; centru me~tugirsc; argintari: 163, 244, 316; Tom~a $tefan, damn al Moldovei: 256, 269 Udri~te, Nasturel. carturar: 252, 263 Vidin (Bulgaria): 263; biserica Sf. Pantelimon: -:.76: hiserica
ceramica: l67, 168; iconari: 208, 209, 226; pictura: 352; Tondu (jud. Mure~). SL Paraschiva: 276

ttrr
biserica ref.: plafon casetat: 286; Ujgorod. Ucraina: 163
curte domneasca: 80, 112, 118, 125, 173. 179, 180, 325: taberncol-i~: 202 Ule~Sorin:, 215. 217,372.374.375 Vidra ljud. GiurgiuJ, sit arheologic: 17. 24

''D
ora~: 205; palatul mitropoliei: 260, 261, 262, 344; pietre Uimctum (azi Pantelimon, jud. Constanta). fortificatie: 53 Viena (Austria): 157, 202, 357
Tonitza, Nicolae, pictor: 302
funerare: 340; tipamite: 172, 242, 253 Toplita (jud. Mure~). mi~care populara de la: 321 Ulpia Traiana (Sarmizegetusa, jud. Hunedoara): amliteatru: Viero~ (jud. Arge~): biserica fostei milnastiri. pietre de

uu
Targu Carbune~ti (jud. Gorj), biserica Sf. Dumitru: 339 Topolnita, schit (jud. Mehedinti), biserica: 274; pictura: 52: cap de bronz: 47: mozaicuri: 48: terme: 47 mormant: 204; fflntana, decora\ie sculptata: 281
Targu Jiu (jud. Gmj): 27; centru local de picrura: 352 294, 296 Ungar, Stephanus, me$ter zidar $i pietrar: 176 Yii')oara (jud. Bistrita-Nasaud). biserica ev.: 135. 182
Targu Mure~ (jud. Mure~): 57: biserica ref.: 134; paraclisul
lui Mihai Viteazul: 198, 233; biserica iezuita: 335; casa
Traian, lmparat roman: 45, 48
a Unterberger, Michelangelo. pictor: 353 Vincentius Cibiniensis din Sihiu. pictor: 237, 238
Vintilescu, Draghici: 166

SStt
Traian-Dealul Fantilnilor (jud. Neamt), ceramica neolitica: Urbs Morisena (Cetatea Mure$anei): 1· Cenad
ec
Tholdalagy: 330, 343 19 Ureche, Grigore, cronicar: 252 Vintu de Jos (jud. Alba), caste!: 178
Tiirgu Ocna (jud. Bacau): biserica Raducanu: 337; biseriea Transilvania: 19, 24, 64, 66, 67, 69, 72. 73. 78, 79, 81, 82, Urisiul de Jos (jud. Mure$): biserica de lemn: 224 Visa. rau: 175
Sf. Nicolae: 337 88, 89, 93, 101, 102, 105, 106, 108, 111. 115, 117, 118, Ur~ani (jud. Valcea). biserica Vovidenia. pictura: 346 Visarion. Sarai, conducatorul mi~car populare: 321

aann
t
Tiirgu Trotu~ (jud. Bacau), biserica, picturile: 351 120, 123, 13 L 133, 134, 135, 136, 138, 140, 143, 151, Uzurn, Ilic: 368 Visconti. Giovanni Morando. arhitect: 323
io

Tarnava (jud. Sibiu), potir: 248 152, 154, 159. 160, 163, 171, 172, 173, 174, 175, 177, Viscri (jud. J3rn5ov). hiserica ev.: 68
Til.rnava Mare, riiu: 175 178, 181, 182. 183, 193, 195, 198, 200, 201, 202. 203,
v Viseul de Mijloc (jud. Maramures): 351
Tiirnava Mica, riiu: 175

iill
204, 213, 223, 224, 234, 236, 239, 245. 24 7. 248, 249, Vad (jud. Cluj): biserica: 133: icoana: 224 Vi5ina. manastire (jud. Gorj}. ruine: 125
l

Tiirnava, rau: 157 Yistea (jud. Cluj), biserica ref. picturi rnurale: 153
ib

253, 254, 255, 258, 259, 260, 261, 264, 266, 267, 268, Valea (corn. Tite$tL jud. Argq): biserica foste1 milnastiri·
Tarnava, zona: 72, 176. 224, 236, 248 276. 280, 281. 284, 286, 287, 291. 316. 317, 318. 322, l 93, 194; pictura murala: 225 Vilold de !a Lujeni. cneaz: 128
Tiirnavifa (jud. Hunedoara), biserica de lemn: 280 323. 328, 330, 33 I. 334, 335, 337, 340. 341, 342. 343, Vitold. cneaz al Lituaniei: J 12
Valea Alba (jud. Neam\): 115

ooaa
B

Tarnovo (Bulgaria): 71, 87

352,357 Val ea Danului (jud. Arge$ ), iconostasul: 3 19 Vlad Calugarul. domn al Tarii Romanesti: 126. 130
Tarpe~ti (jud. Neamt), ceramica neolitica: 27 Tfebic (Moravia-Cehoslovacia), $antier, biserica Sf. Valea Lupului (jud. la$i), urme paleolitice: 15 Vlad Dracut, domn al Tarii Romilne5ti: 122, 208
Teaca (jud. Bistriia-Nasaud), biserica ev.: 88 Procopie: 76 Valea Neagra de Jos (jud. Bihor), biserica de lemn, pictura: Vlad 'f epe5, domn al Tarii Romane5ti: 111, 121
Tei (Bucre~ti), ceramica: 30
Trepsches, Thomas eel Tanar, me~tr

ee’’
argintar: 315, 316 35! Vlad Vintila. domn al Tarii Romanc$ti: 174, 193. 205. 241.
Teiu~ Uud. Alba), biserica 011.: 280 Trife~t (jud. Neamt): conac: 326; cruce-relicvar: 68 Vaiea Viilor ljud. Sibiu): biserica ev. fortificata: 176: strane: 2'17
Teiu~,ra: 101 Troesmis (Turcoaia, jud. Tulcea): bazilica: 53; castru Vladimires.::u. Tudor: 328. 34 7, 36:\
Tele, ora~ in Boemia, ansamblu comercial: 123 250: tahernacol· 199
roman: 47, 50, 53; cetate bizantina:.fl Valentin. pictor: 155 Vladislav. voievod la Ribi\a: 135

’’
Teliu (iud. Bra~ov), biserica ort., picturi: 336, 3:i0
Teoctist, mitropolit: 246
Trou~an, Gavril, logofat: 183, 24 l ;.t' Valle. Carmen del: 372 Vlaha (jud. Cluj\. hiserica rom. cat.. picturi murale: I 06
Tru~e$ti (jud. la~i): ceramica: 17; sistem defensiv neolitic: Varday Francisc. episcop: 235 Vlaicu (Vladislav). domn al Tarii Romilne~t: 85. 94. 95. 98.
Teodor, Dan Gh.: 367 17,25 .. Varlaam (Grecia). milnastire: 242 100. IOI. 172
Teodor. vistier: 246
Tudor, pictor: 348 _ Varlaam, mitropolit: 252.. 307, 312 Vlaicu, me~tr iconar: 291
Teodorescu, A.: 374 Tudoran Zugravul, pictor: 2,96, 297 Vasile al II-lea Bulgaroctnnui, imparat bizantin: 63 Vlade~ti (jud. Arges): biserica ort.: 276: boieri: 298
Teodosie, fiul lui Neagoe Basarab: 205. 209 Tudosca, doamna: 2.53; p·onrel brodat: 290, 291, 3 I 2
Teodosie, pictor: 344, 345
Tugearu, Liana: 370, 37 l, 374
Teofil, zugrav: 97 Tulcea (jud. Tulcea), pravalii cu arcade ~i coloane: 266
Tcofilus, Patricius din Cnnstan1inopol: 51
Terentius din Tomis, stela funerara: 55
Teruel, pe~tra In Spania: 16
Tupilati (jud. Neaml): curte boi..:reasca fonificata: 32-1:
hanul: 33 l
397
396
 CUPRINS

Prefatii la editia a II-a .................. ..: .......................................................................................................... 5

Vodi!a (jud. Mehedinti), biserica fostei miinastiri (ruina): Wolgcmut. Michael, pi.:wr: 157
Cuvant lnainte ................... :...................................................................................................................... 9
Voica, doamna: 244
85, 101, 125, 189
x ~ ~

Voicu, cneaz hunedorean: 119 Xenofon, mana.;;tire athonita: 208: broderie: 239: ep1lrahil: ARTA PREISTORICA PE TERITORIUL ROMANIEI ........................................ 13
Voievodenii Mari (jud. Bra~ov), biserica ort.: 135 242 ..<09
Voinescu, Teodora: 5, 373. 376, 3T'. 378 Xeropotam, rnilnastire athonita: I 72
~:!;'.? :~

BBii
Voine~t
Voine~t
(jud. la~i), cercei, briitari. pandantive: 78
(jud. Vaslui), biserica de lemn. pictura: 352
z Epoca bronzului .................................................................................................................................... 28
Voislav, piatrii funerarii: 94 Zagreb (Croa\ia), muzeu: 245
Epoca fierului. Protoistoria artistica a geto-dacilor.. ............................................................................. 32

Voirec-Dordea, Mira: 371, 373
Voivozi (jud. Bihor), ruine biserica: 76
Volovii! (jud. Suceava). biserica ort.: 135
Vomiceni (jud. Bot~ani),
biserica de lemn, picturi: 352
bbll
Zaharia, Eugellia: 367
Zakynthos (Grtcia), insula: 218 ARTA ANTIC.A PE TERITORIUL ROMANIEI. .................................................... 39
Zamca: 1· Suceava
Zamfira, domni\ii: 194, 27.7: epitaf: 202
Epoca regatului dac ............................................................................................................................... 4 l

iioo

''
Vorniceni (jud. Suceava), ceramica: 167 Zamfira. miinastire (jud. Prahova). tetrapod: 362
Vorone\. manastire (jud. Suceava): biserica Sf. Gheorghe: Zapolya. loan, principe al Transilvanici: 173. 178 Epoca daco-romana ............................................................................................................................... 45

ae
129. 221; ctitorie din lemn: 124: epitaf: 24 l: evangheliar: Zabala (jud. CovasnaJ, curil': JM Epoca migrafiilor ~i a stapanirii bizantine la Dunare ............................................................................ 53

ttee
163: fereciiturii: 246: iconostas: 251: jil(: 251: picturi Zihare~t Uud. Suceava) biserica ort.: 185. 196: patra
murale: !45, 146, 147, 220. 222. 223, 227. 234; nietre Mnrinei: 201 ARTA MEDIEVALA ROMANEASCA .................................................................... 59

ilo
funerare: 203, 283: strane: 251 ' Zarne~ti (jud. Bra~ov). biserica ort.: 193
Vulcan (jud. Bra~ov), cetate \araneasca: 175 Zatreni (jud. Valcea). casa-cula: 328 Seco\ele IX - XII .................................................................................................................................. 61

ccaa
Vulpe. Radu: 367 Zcnovius: 52 Secolul al XIII-lea ................................................................................................................................. 68

Vurpiir (jud. Alba): atelier produqie arme: 78; reliefuri: 77 Zikeli von Rosentdd, ,'V1ichae\: 341
Zimnicea (jud. Teleorman). ceramica bizantina: 110
w Zla~ti, pariiu: 120
Walafrid Strabo de la Reichenau. carturar: I 07 Zlatna (jud. Alba), b1;,erica on. SL Nicolae: 135, 143
an
Secolul al XIV-lea ................................................................................................................................ 79
Secolul al XV-lea ............................................................................................................................... 111

St
’’’’
Weltzer III. Stephanus. argimar: 360 Zografos, rniinastire athonita: evangheliar: 162: evantai ARTA ROMANEASCA INTRE MEDIEVAL SI MODERN ............................... 169
Weltzer, Stephanus. argintar: 359 liturgic: l 66: steag: 159
Werboczi, tripartitul lui: 171, 172 Zolt (iud. Tim~), biserica de lernn, picturi: 350 Secolul al XVI-lea ............................................................................................................................... 171
Secolul al XVII-lea ............................................................................................................................. 252

u
DDuu
Wertheim, Johannes de la Sibiu, me~tr clopotar: 164 Zosirna ~i Mardare, brodeuri: 239
Wesser, vale (In Germania): 183 Lollkos, manir: 52 Secolul al XVIII-lea ................................................................ ,............................................................ 320

itr
mmii
Bibliografie selectiva ~i note ............................................................................................................... 365

um
Indice de nume, de locuri geografice ~i de monumente istorice ~i de arta .......................................... 3 79

ttrr
''D

uu
ca

SStt
te

aann
lio

iill
ib

ooaa
B

ee’’
’’
.··.

398
 ’’
ee’’
'' ooaa
ae
ilo iill
an aann
St SStt
u uu
itr ttrr
mmii
um
DDuu ''D
’’’’ a
ec
ccaa io
t
ttee ib
l
iioo B
bbll
BBii