CAPITOLUL 3 : MODELAREA CONCEPTUALĂ A PRELUCRĂRILOR

3.1. Rolul modelării conceptuale a prelucrărilor

Conceptul de prelucrare reprezintă:
• partea dinamică a sistemului informaţional
• materializarea sub formă de acţiuni a regulilor de gestiune specifice activităţii întreprinderii

EXEMPLU

Valoarea unui stoc dintr-un material se află înmulţind cantitatea existenta în stocul respectiv cu
valoarea unitară a materialului.
Această regulă de gestiune se traduce prin următoarele prelucrări:
• citeşte cantitatea existentă în stoc
• citeşte preţul unitar al materialului
• valoarea stocului = cantitatea existentă*preţul unitar

Modelul conceptual al prelucrărilor

• este o reprezentare schematică a activităţii specifice unui domeniu din cadrul întreprinderii
independentă de particularităţile organizatorice şi mijloacele concrete de realizare
• răspunde la întrebarea “Ce prelucrări se realizează ?”
• permite reprezentarea înlănţuirii operaţiilor cu precizarea condiţiilor necesare pentru
declanşarea acestora si consecinţele derulării operaţiilor respective.

În cadrul MCP se impune respectarea cerinţelor determinate de regulile de gestiune, impunând

următoarele aspecte:
• dacă unele operaţii s-au realizat, înseamnă ca alte activităţi urmează să se execute
• unele operaţii trebuie executate înaintea altora
• unele operaţii nu pot fi executate decât dacă alte operaţii au fost deja realizate;
• unele operaţii pot fi declanşate în timp ce altele sunt în curs de desfăşurare;
• un obiect al realităţii supus unei operaţii (transformări) îşi schimbă starea.

În concluzie, MCP permite:

• precizarea evenimentelor declanşatoare ale operaţiilor (prelucrărilor)
• precizarea înlănţuirii operaţiilor al căror conţinut îl descrie succint fără detalii referitoare la:
modul de execuţie a operaţiilor (manual sau automat), particularităţi organizatorice sau repere
temporale;
• prezentarea rezultatelor generate în urma executării operaţiilor.

MCP nu trebuie să conţină aspecte referitoare la:

• locul, momentul sau persoanele implicate în prelucrări
• modul concret de realizare a operaţiilor

3.2. Concepte de bază ale MCP

Procesul
• constituie un subansamblu al unei activităţi în care punctele de intrare şi de ieşire sunt stabile
şi independente de particularităţile organizatorice.
 Operaţia
• este o secvenţă continuă de acţiuni elementare producătoare de evenimente care se execută
neîntrerupt din momentul declanşării ei de către unul sau mai multe evenimente.
• determină întotdeauna producerea unui eveniment / unor evenimente.

Tipul de operaţie
• reprezintă o categorie de operaţii prezentând aceleaşi caracteristici
• se caracterizează prin:
• conţinutul acţiunilor elementare ce formează operaţia;
• durată;
• evenimentele produse şi condiţiile de emisie a acestora.
• Grafic, un tip de operaţie se reprezintă astfel:

Regula de emisie
• reprezintă o propoziţie logică care dacă se dovedeşte adevărată va determina producerea unui
anumit eveniment;
• este expresia condiţiilor referitoare la contextul în care se va derula operaţia.

EXEMPLU

Ce se întâmplă când un student înaintează o cerere pentru a primi un loc de cazare într-un cămin?
Locul îi este repartizat numai dacă media studentului (menţionată în cerere) este mai mare decât media
minimă stabilită pentru anul respectiv. În caz contrar, cererea nu este aprobată.

În operaţia reprezentată în figura de mai sus a fost introdusă regula de emisie:

Medie student > Media minimă stabilită

 Îndeplinirea acestei reguli va determina producerea evenimentului “Cerere aprobată”, în caz contrar se
va produce evenimentul “Cerere refuzată”.

Evenimentul
• reprezintă o circumstanţă (un semnal) adusă la cunoştinţa sistemului la care acesta trebuie să
răspundă
• grafic tipul de eveniment se reprezintă printr-o elipsă

Condiţii pentru ca un semnal să poată fi considerat eveniment:

• trebuie să se producă CEVA în interiorul sau exteriorul sistemului studiat
• acest “CEVA” produs trebuie să fie perceput de către sistem;
• acest fapt produs interesează sistemul în măsura în care el poate fi declanşatorul posibil al
unei operaţii.

EXEMPLU

Pentru un sistem de cazare a studenţilor în cămine faptul că un student înaintează o cerere pentru a
primi un loc de cazare într-un cămin constituie un eveniment deoarece el este perceput de sistem
(cererea primeşte un număr de înregistrare) şi declanşează activitatea de actualizare a datelor referitoare
la cererile primite de la studenţi. Acelaşi fapt nu constituie un eveniment pentru sistemul de acordare a
burselor studenţilor.

Clasificarea evenimentelor declanşatoare ale operaţiilor:

• Evenimente externe: provin din exteriorul organismului studiat (firmei) sau al domeniului
investigat (în cadrul firmei) şi nu sunt controlabile de către sistem (exemplu: modificarea
cursului valutar)
• Evenimente interne: sunt generate de desfăşurarea unei operaţii şi se clasifică în:
• Evenimente rezultate: reprezentate de ieşiri (rezultate) ale unei operaţii destinate
mediului exterior sistemului (ex. Cererea de cazare aprobată)
• Evenimente interne intermediare: sunt generate în urma executării unor operaţii şi au
rolul de a declanşa alte operaţii în cadrul sistemului (ex. Cererea de cazare înregistrată)

Eveniment indus
• concept folosit în literatura de specialitate, ce desemnează evenimente externe apărute ca
urmare a unor evenimente-rezultat emise anterior de sistem

Tipul de eveniment
• reprezintă un concept generic descriind ansamblul evenimentelor prezentând aceeaşi natură
• există o serie de convenţii de reprezentare a tipurilor de evenimente permiţând delimitarea
celor externe de cele interne intermediare şi interne rezultat
 Capacitatea sistemului de a percepe producerea realizărilor unui tip de eveniment se concretizează în
doi parametri:
• Capacitatea: exprimă numărul maxim de realizări ale tipului de eveniment ce pot fi percepute
de sistem. În mod implicit, valoarea capacităţii este infinită. O valoare finită ar indica
incapacitatea sistemului de a percepe mai mult de un număr de realizări ale tipului de
eveniment.
• Frecvenţa: indică legea de apariţie a realizărilor tipului de eveniment.

Sincronizarea
• reprezintă un ansamblu de condiţii, exprimate prin evenimente contributive şi care determină
declanşarea unei operaţii;
• este expresia condiţiilor ce trebuie să se realizeze pentru ca o operaţie să se poată declanşa.

Sincronizarea se exprimă printr-o propoziţie logică ce trebuie să respecte două cerinţe:

• condiţiile exprimate trebuie să privească evenimentele declanşatoare ale operaţiei;
• trebuie să existe situaţii care să permită declanşarea acestor evenimente.

EXEMPLU

Dacă E1, E2, E3 sunt evenimente contributive pentru operaţia O1 atunci sincronizarea se poate exprima
prin următoarea propoziţie logică:

E1 şi (E2 sau E3)

sau:
E1∧(E2 ∨ E3)
ceea ce specifică faptul că operaţia O1 se declanşează dacă se înregistrează realizări ale evenimentului
E1 odată cu realizări ale evenimentului E2 sau E3.

Sincronizarea putea lua şi forma următoarei propoziţii logice:

E1 şi E2 şi E3
sau
E1 ∧ E2 ∧ E3

caz în care operaţia O1 se declanşează dacă se produc simultan realizări ale celor trei evenimente( E1,
E2 şi E3).

Exemplu: Un student nu primeşte loc în cămin dacă nu depune o cerere de cazare (E1) şi nu există
locuri disponibile (E2). În această situaţie sincronizarea este de forma E1 şi E2.

Tipul de sincronizare
• reprezintă un concept generic descriind o categorie de sincronizare
• se defineşte prin:
• tipurile de evenimente implicate în sincronizare;
• o propoziţie logică privind realizările de evenimente;
 • condiţiile locale exprimând condiţiile apariţiei de realizări ale evenimentelor
declanşatoare;
• răgazul sincronizării, care reprezintă intervalul de timp între momentul din care
sincronizarea este activabilă (toate condiţiile sunt îndeplinite pentru ca operaţia să poată
fi declanşată) şi momentul în care ea este efectiv declanşată;
• durata limită, exprimând timpul maxim în care trebuie să se producă sincronizarea,
măsurat de la producerea primei realizări de eveniment participant la sincronizare.
• reprezentare grafică:

Dinamica modelului conceptual al prelucrărilor:

• descrie înlănţuirea activităţilor sistemului analizat;
• reprezintă înlănţuirea activităţilor printr-un graf;
• nodurile grafului sunt evenimente sau operaţii reprezentând sincronizări;
• arcele grafului reprezintă legături cronologice între evenimente sau operaţii;

3.3. Principiile funcţionării modelului

Înlănţuirea operaţiilor
• MCP cuprinde o înlănţuire de blocuri elementare, fiecare operaţie fiind declanşată ca urmare a
unor evenimente externe sau emise de alte operaţii aflate în amonte şi determinând la rândul
ei producerea altor evenimente
 EXEMPLU

În figură realizările tipurilor de evenimente s-au reprezentat prin puncte în cadrul elipsei
corespunzătoare evenimentului. Operaţia 1 se declanşează la apariţia unei cereri depuse de student (o
realizare a tipului de eveniment E1).
În cadrul operaţiei 1 s-au specificat două reguli de gestiune: media studentului se situează deasupra
limitei minime stabilite (R1) şi există locuri disponibile în cămin (R2).
Dacă cele două reguli de emisie sunt respectate, cererea studentului este aprobată, dacă numai prima
regulă este respectată (media se situează deasupra limitei stabilite dar nu există locuri disponibile),
cererea este în aşteptare, dacă numai cea de-a doua regulă este respectată (media nu se situează
deasupra limitei stabilite deşi există locuri disponibile), cererea este refuzată.
Operaţia 2 se produce dacă după aprobarea cererii, studentul se prezintă la cămin în vederea
completării formelor de cazare. Dacă sincronizarea nu se realizează în limita celor trei zile, se produce
evenimentul “student necazat”.

Dinamica
• Derularea fluxurilor se materializează prin apariţia realizărilor de tipuri de evenimente;
• Dacă sincronizarea se produce (s-au înregistrat realizări ale tuturor tipurilor de evenimente
declanşatoare) se produce o consumare a realizărilor de evenimente declanşatoare şi se
lansează în execuţie operaţia.
 Concluzii
• Toate realizările de evenimente (din MCP) trebuie consumate. Dacă sincronizările prevăzute în
model nu se realizează pentru declanşarea operaţiilor vor trebui prevăzute în model alte
operaţii consumatoare ale realizărilor tipurilor de evenimente declanşatoare;
• Fiecare operaţie trebuie să genereze cel puţin o realizare de eveniment;
• Numărul de realizări de evenimente emise nu este determinat de numărul realizărilor de
evenimente declanşatoare;
• Realizările tipurilor de evenimente interne rezultat (destinate exteriorului sistemului) sunt
considerate consumate în momentul emiterii lor;
• Un MCP nu poate fi considerat încheiat dacă ultimul tip de eveniment emis este intern
intermediar (deoarece acesta în mod implicit determină declanşarea altei operaţii) ci doar dacă
ultimul tip de eveniment emis este intern rezultat (destinat exteriorului).

3.4. Regulile de construire a modelului conceptual al prelucrărilor

Regula 1
• O operaţie este o succesiune neîntreruptă de prelucrări.
• Orice intervenţie a unui actor extern care conduce la o întrerupere determină o decupare a
operaţiei.

Regula 2
• În interiorul unei operaţii nu se admite producerea unui rezultat intermediar care să
condiţioneze derularea operaţiilor procesului (operaţia trebuie să fie omogenă în raport cu
evenimentele pe care le generează).

Pe lângă regulile prezentate în realizarea MCP trebuie să se ţină seama şi de următoarele

recomandări:
• elaborarea MCP pentru fiecare proces atunci când domeniul de activitate cuprinde un număr
mare de operaţii ce pot fi grupate în procese distincte;
• neincluderea în model a nici unui element de ordin organizaţional, logic sau fizic;
• un acelaşi eveniment nu poate declanşa în mod unic două operaţii distincte;
• se pot include în MCP doar operaţii elementare (evitându-se posibilitatea apariţiei unor
rezultate intermediare), realizându-se astfel un model conceptual uşor de înţeles.

EXEMPLU

Pentru a fi analizat, un dosar de credit trebuie întâi verificat sub aspectul conţinutului. Acesta trebuie
să conţină toate documentele cerute, şi fiecare din aceste documente să fie complet. Presupunând că
documentele cerute sunt cererea de credit, documentele contabile (bilanţ, balanţa, tabloul fluxurilor de
trezorerie) şi planul afacerii ce urmează să beneficieze de creditul respectiv, prelucrările necesare se pot
reprezenta astfel:
3.5. Modelarea unui proces
Procesul
• constituie un subansamblu al unei activităţi în care punctele de intrare şi de ieşire sunt stabile
şi independente de particularităţile organizatorice;
• este format din succesiunea de operaţii executate (ca urmare a producerii unor evenimente
declanşatoare) şi generatoare la rândul lor de evenimente emise.

Realizarea MCP presupune parcurgerea următoarelor etape:

1) Delimitarea domeniului de investigat:

• presupune determinarea precisă a:
• ariei supuse analizei cu scopul identificării fluxurilor informaţionale desfăşurate în
cadrul acesteia;
• actorilor (participanţilor) implicaţi.
• se porneşte de la postulatul că orice flux informaţional este în mod necesar asociat unui
eveniment;
• identificarea şi analiza fluxurilor informaţionale dintre actori permite realizarea unui graf
al fluxurilor unde:
• nodurile sunt reprezentate de fluxurile informaţionale (asociate evenimentelor
produse);
• arcele reprezintă legături (între fluxuri) având caracter de anterioritate;
• săgeţile nu indică existenţa unei implicări ci doar ideea de anterioritate;
• fluxurile externe (provenite din exteriorul domeniului investigat) sunt întotdeauna
noduri sursă şi niciodată noduri destinaţie.
2) Identificarea evenimentelor
• porneşte de la postulatul că orice flux informaţional este în mod necesar asociat unui
eveniment;
• odată ce evenimentele au fost identificate se poate realiza o primă variantă a grafului
evenimentelor;

3) Realizarea tabloului evenimente – rezultate

• are ca scop să precizeze evenimentele declanşatoare, acţiunea indusă şi evenimentele
emise de aceasta;
• în plus faţă de graful evenimentelor se precizează şi acţiunile desfăşurate.

4) Definirea operaţiilor
• se realizează plecând de la acţiunile evidenţiate în cadrul tabloului evenimente-rezultate
şi de la regulile de gestiune specifice care vor corespunde regulilor de emisie în MCP.

5) Identificarea sincronizărilor
• presupune specificarea evenimentelor declanşatoare ale unei operaţii;
• atunci când este cazul, se specifică şi durata sincronizării;
• fiind definite evenimentele, sincronizările şi operaţiile, poate fi definit blocul fiecărei
operaţii după reprezentarea grafică generică:

6) Precizarea regulilor de emisie

• Cunoscând regulile de gestiune se vor putea preciza care dintre acestea vor reprezenta
condiţii de generare a evenimentelor emise (reguli de emisie);
 • se va proceda la completarea blocului fiecărei operaţii care are reguli de emisie:

7) Inlănţuirea blocurilor operaţie

• se realizează ţinând seama de cronologia indicată de graful iniţial al evenimentelor.

8) Validarea modelului conceptual al prelucrărilor

• presupune verificarea măsurii în care cerinţele specifice realizării MCP au fost
respectate
• orice operaţie este declanşată de cel puţin un eveniment;
• orice operaţie generează la rândul său cel puţin un eveniment;
• blocurile operaţie sunt înlănţuite prin respectarea cronologiei producerii
evenimentelor.

Studiu de caz
Se solicită elaborarea modelului conceptual al prelucrărilor pentru sistemul informatic privind
gestiunea operaţiilor cu clienţii efectuate de serviciul de carduri al unei bănci comerciale.

Etapa 1: Definirea domeniului investigat.

Problema supusă analizei acoperă în principal următoarele activităţi:
• activitatea de deschidere a conturilor de card pentru clienţi,
• operaţiile de alimentare cu numerar a conturilor clienţilor,
• operaţiile de retragere de numerar din conturile respective, efectuate de clienţi prin intermediul
cardurilor de debit.
• activitatea de lichidare a conturilor de card ale clienţilor.

Principalii actori implicaţi sunt:

1. Clientul care:
• solicită deschiderea unui cont de card şi obţinerea unui card de debit aferent;
• solicită alimentarea cu numerar a contului de card;
• efectuează retrageri de numerar de la automatele bancare prin intermediul cardului de debit;
• solicită lichidarea contului de card sau nu solicită prelungirea în momentul expirării duratei de
valabilitate a cardului.
2. Serviciul carduri care:
 • realizează deschiderea unui cont de card la solicitarea unui client şi înmânează clientului
cardul bancar de debit pentru ca acesta să poată utiliza contul de card;
• realizează alimentarea cu numerar a contului de card la solicitarea clientului, actualizând
soldul;
• supervizează operaţiile de retragere de numerar prin intermediul automatelor bancare;
• lichidează contul de card şi anulează cardul în momentul expirării valabilităţii acestuia.
NOTĂ: Pentru a simplifica reprezentarea, modelul conceptual al prelucrărilor va fi divizat ţinându-se

cont de principalele procese care apar, şi anume:

• Deschiderea contului de card
• Alimentarea contului de card
• Tranzacţii de plată cu card sau retragere numerar
• Anularea cardului şi închiderea contului de card

Etapa a 2-a: Evenimente identificate.

E1: Cerere depusă pentru deschiderea unui cont de card
E2: Contract încheiat
E3: Client înregistrat în baza de date
E4: Client nou
E5: Client nou înregistrat
E6: Cont curent existent
E7: Cont curent inexistent
E8: Sold minim depus
E9: Cont curent deschis
E10: Cont de card deschis
E11: Card înmânat clientului
E12: Card activat
E13: Cerere de alimentare
E14: Cont de card alimentat
E15: Cont de card nealimentat
E16: Tranzacţie iniţiată
E17: Tranzacţie efectuată
E18: Tranzacţie refuzată
E19: Chitanţă eliberată
E20: Cerere de anulare a cardului primită
E21: Expirarea termenului de valabilitate
 E22: Cont de card cu sold zero
E23: Cont de card cu sold creditor
E24: Cont curent actualizat
E25: Cont de card soldat
E26: Cont de card închis
E27: Card anulat

Etapa a 3-a: Intocmirea tabloului evenimente-rezultate.

Nr. EVENIMENTE ACŢIUNI EVENIMENTE
crt. DECLANŞATOARE EXECUTATE REZULTAT
Cerere depusă pentru Intocmire contract Contract încheiat
1 deschiderea unui cont
de card
Contract încheiat Verificarea existenţei Client nou
clientului în baza de sau
2
date Client existent în baza
de date
Client nou Înregistrare client în Client nou înregistrat
3
baza de date
Client existent în baza Verificarea existenţei Cont curent existent
de date unui cont curent pentru sau
4 sau clientul respectiv în Cont curent inexistent
Client nou înregistrat baza de date pentru clientul
respectiv
Cont curent inexistent Adăugare cont curent Cont curent deschis
pentru clientul în baza de date
5 respectiv
şi
Sold minim depus
Cont curent deschis Adăugare cont de card Cont de card deschis
6 sau în baza de date
Cont curent existent
Cont de card deschis Alimentarea contului Card activat
7 şi de card
Card înmânat clientului
Card activat Actualizarea soldului Cont de card alimentat
şi contului de card sau
8
Cerere de alimentare Cont de card
nealimentat
Cont de card alimentat Verificare sold suficient Tranzacţie efectuată
9 şi Actualizare sold sau
Tranzacţie iniţiată Tranzacţie refuzată
Tranzacţie efectuată Imprimare chitanţă Chitanţă eliberată
10 sau
Tranzacţie refuzată
Cerere de anulare a Verificarea soldului Cont cu sold zero
cardului contului de card sau
11 sau Cont cu sold creditor
Expirarea termenului
de valabilitate
Cont cu sold creditor Trecerea sumei din Cont curent actualizat
contul de card în contul şi
12
curent Cont card soldat
Actualizarea soldului
 contului curent
Cont curent actualizat Anularea cardului Cont de card închis
13 sau Închiderea contului de şi
Cont cu sold zero card Card anulat

Etapa a 4-a: Identificarea operaţiilor.

OP1 = Încheiere contract
OP2 = Verificare existenţă client
OP3 = Înregistrare client nou
OP4 = Verificare existenţă cont curent
OP5 = Deschidere cont curent
OP6 = Deschidere cont de card
OP7 = Activare card
OP8 = Alimentare cont de card
OP9 = Efectuare tranzacţie
OP10 = Eliberare chitanţă
OP11 = Verificare sold la contul de card
OP12 = Virare în cont curent
OP13 = Închidere cont de card

Etapa a 5-a: Identificarea sincronizărilor.

Sincronizările ce apar în cadrul modelului conceptual al prelucrărilor au fost deja marcate în cadrul
etapei a 3-a, “Întocmirea tabloului evenimente-rezultate”, deoarece acestea reprezintă cazurile unde în
cadrul primei coloane a tabloului evenimente-rezultate (cea a evenimentelor declanşatoare) apar două
sau mai multe evenimente legate printr-un operator logic (şi / sau).
La elaborarea modelului conceptual al prelucrărilor se mai poate specifica, acolo unde este cazul,
durata de sincronizare (intervalul de timp în care trebuie să aibă loc sincronizarea).

Etapa a 6-a: Identificarea regulilor de emisie.

OPERAŢIE REGULI DE EMISIE
Operaţia 2 R2,1 – Clientul există în baza de date
Operaţia 4 R4,1 – Baza de date conţine un cont curent al clientului
respectiv
Operaţia 8 R8,1 – Contul de card a putut fi alimentat
Operaţia 9 R9,1 – Sold iniţial ≥ Suma solicitată + Sold minim obligatoriu
Operaţia 11 R11,1 – Soldul contului de card este mai mare ca zero
Operaţia 12 R12,1 – Sold nou cont crt. = Sold vechi cont crt. + Sold cont card

Etapa a 7-a: Elaborarea modelului conceptual al prelucrărilor.

După cum s-a specificat anterior, modelul conceptual al prelucrărilor va fi divizat ţinându-se cont de
principalele procese care apar, şi anume:
• Deschiderea contului de card
• Alimentarea contului de card
• Tranzacţii de plată cu card sau retragere numerar
• Anularea cardului şi închiderea contului de card
7.1. Deschiderea contului de card
7.2. Alimentarea contului de card

7.3. Tranzacţii de plată cu card sau retragere numerar

7.4. Anularea cardului şi închiderea contului de card

 3.6. Probleme propuse
Problema 1
Să se realizeze modelul conceptual al prelucrărilor pentru subsistemul informatic privind gestiunea
depozitelor bancare. Clienţii băncii pot constitui depozite bancare pe baza sumelor depuse în numerar la
casieria băncii sau a sumelor disponibile existente în contul curent. Deschiderea contului de depozit se
realizează pe baza contractului încheiat între bancă şi client în care se prevăd condiţiile de constituire a
depozitului şi suma acestuia.
La termen se calculează dobânda aferentă conform prevederilor contractuale. Dacă titularul
depozitului nu ridică dobânda la termen, aceasta se capitalizează.
Depozitul se lichidează la cererea titularului sau împuternicitului. Dacă lichidarea se face înainte de
termen, dobânda pentru ultima perioadă scursă se recalculează pe baza dobânzii stabilite pentru
depozitele la vedere.
La fiecare ridicare de bani reprezentând dobânzi sau lichidarea depozitului, clientul primeşte un
exemplar al chitanţei emise de casierie.

Problema 2
Să se realizeze modelul conceptual al prelucrărilor pentru subsistemul informatic privind livrarea
produselor finite către clienţi şi încasarea contravalorii acestora.
Clienţii emit comenzi pe baza cărora, în limita stocului disponibil, serviciul desfacere întocmeşte o
dispoziţie de livrare sau un aviz de expediţie, actualizează stocul produselor (diminuându-l cu cantitatea
înscrisă în dispoziţia de livrare), trimite un exemplar din dispoziţia de livrare la depozit şi apoi întocmeşte
factura.
Depozitul pregăteşte lotul de marfă conform cantităţilor precizate în dispoziţia de livrare şi pe baza
acestui document actualizează fişa de magazie.
Lotul de marfă se expediază clientului însoţit de factură. În maxim 10 zile de la emiterea facturii
clientul trebuie să achite prin ordin de plată sau filă cec mărfurile. Până la achitarea facturii nu se vor mai
onora alte comenzi clientului.