Sunteți pe pagina 1din 6

COLEGIUL TEHNIC „GENERAL DAVID PRAPORGESCU”

TURNU-MĂGURELE / JUD. TELEORMAN


PROF. MONICA-IOANA CRISTEA

PROIECTARE DIDACTICĂ

TEMA: Moromeţii de Marin Preda


GRUP ŢINTĂ: clasa a XII-a B (Grup Editorial Art, autori: Adrian Costache, Florin Ioniţă, Adrian Săvoiu)
NIVEL: mediu

CONŢINUTURI / COMPETENŢE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE


DETALIERI SPECIFICE
1. Structura compoziţională 1.3 - sesizarea modului deosebit al - manualul; - formativă
şi problematica romanului 1.4. scriitorului de a privi lumea satului; - Preda, Marin, Moromeţii, vol.
- Primul roman scris de Marin 3.1 - descoperirea organizării I, II, Editura Cartea
Preda, Moromeţii, este 3.2 compoziţionale a romanului; Românească, Bucureşti, 1975;
alcătuit din două volume, 3.3 - identificarea structurii narative a - Paicu, L., Lupu, M., Lazăr,
publicate la doisprezece ani 3.4 romanului şi a coordonatelor spaţio- M., Literatura română –
distanţă: în 1955 volumul I, temporale. pregătire individuală pentru
iar în 1967, volumul al doilea. Aplicaţii: proba scrisă – examenul de
Deşi înfăţişează epoca - Ce nuvele din volumul de debut: bacalaureat – Eseul, Grup
dinaintea şi de după cel de-al Întâlnirea din pământuri Editorial Art, Bucureşti, 2009;
Doilea Război Mondial, prefigurează motive, întâmplări şi - Columban, H., Monica; Gal,
utilizând tehnici narative personaje din romanul Moromeţii Victoria; Lupu, Maria; Paicu,
diferite, cele două volume de Marin Preda? Liliana, Limba română –
alcătuiesc un ansamblu Cartea definitivă a examenului
unitar, deoarece reconstituie de Bacalaureat, 2008-2009,
imaginea satului românesc Grup Editorial Art, Bucureşti,
de-a lungul unui sfert de secol 2008.
(deceniile IV-VI) şi se

1
impune o tipologie nouă în
proza românească;
- Titlul Moromeţii aşază tema
familiei în centrul romanului,
însă evoluţia şi criza unei
familii de ţărani dintr-un sat
din Câmpia Dunării, Siliştea
Gumeşti, sunt simbolice
pentru transformările din
satul românesc al vremii;
- romanul are o problematică
mai complexă: criza
comunicării, timpul, relaţia
dintre individ şi istorie,
iubirea, moartea, parvenirea,
ş.a.
2. Conflictul 1.3 - identificarea implicaţiilor la - Manolescu, Nicolae, Arca lui - formativă
(multiplu) 1.4. nivelul conflictului moral, social, Noe, Ed. 100+Gramar,
- dezacordul dintre tată şi fiii 3.1 psihologic; Bucureşti, 2004;
săi din prima căsătorie; 3.2 - stabilirea elementelor conflictuale - Simion, Eugen, Scriitori
- neînţelegerile dintre Ilie 3.3 la nivelul personajelor. români de azi, (vol. II), Ed.
Moromete şi soţia sa, Catrina; 3.4 Aplicaţii: David Litera, Bucureşti-
- dintre Moromete şi sora sa, - Care sunt cauzele conflictului în Chişinău, 1998;
Guica, deoarece, căsătorindu- romanul „Moromeţii” de Marin - Manolescu, Nicolae, Istoria
se, acesta îi spulberase Preda? critică a literaturii române,
speranţele de a avea o - Identifică nuanţele conflictuale ale Editura Paralela 45, Piteşti,
bătrâneţe asigurată; romanului. 2008
- dintre Ilie Moromete şi fiul - Paicu, L., Lupu, M., Lazăr,
său cel mic, Niculae, fiind M., Literatura română –
cauzat de dorinţa fiului de a pregătire individuală pentru
studia. proba scrisă – examenul de
bacalaureat – Eseul, Grup
Editorial Art, Bucureşti, 2009.

2
3. Personajele 1.3 - identificarea elementelor pentru - Manolescu, Nicolae, Arca lui - formativă
- Ilie Moromete e portretizat 1.4. calificarea personajelor: statice, în Noe, Ed. 100+Gramar,
în mişcare şi se conturează 3.1 evoluţie, principale, secundare, Bucureşti, 2004;
finalmente prin suma 3.2 episodice; - Simion, Eugen, Scriitori
detaliilor acumulate pe 3.3 - raportarea protagonistului la români de azi, (vol. II), Ed.
parcurs; 3.4 celelalte personaje ale romanului; David Litera, Bucureşti-
- în acest ţăran gustul pentru - modalităţi de caracterizare; Chişinău, 1998;
contemplaţie se îmbină - felul său de a vorbi; - Manolescu, Nicolae, Istoria
perfect cu darul vorbirii şi - dialogul purtat cu celelalte critică a literaturii române,
mai ales cu plăcerea de a personaje; Editura Paralela 45, Piteşti,
vorbi; - precizările autorului; 2008;
- posedă arta disimulării - relaţiile cu celelalte personaje. - Paicu, L., Lupu, M., Lazăr,
(scena în care hotărăşte Aplicaţii: M., Literatura română –
vânzarea salcâmului; scena în - Caracterizează personajul Ilie pregătire individuală pentru
care-l înfruntă pe agentul Moromete; proba scrisă – examenul de
fiscal…); - Ce poţi spune despre problema bacalaureat – Eseul, Grup
- este un pater familias pământului în mentalitatea lui Ilie Editorial Art, Bucureşti, 2009.
anacronic, întârziat în epoca Moromete?
noastră;
- nu e setos de pământ (vezi
romanul Ion al lui Liviu
Rebreanu), averea nu
reprezintă pentru el un scop,
ci numai un mijloc de a trăi în
oarecare tihnă, cu iluzia
independenţei;
- Catrina, supusă bărbatului
ei, temătoare de copiii vitregi,
are un glas îndepărtat şi
îmbulzit de gânduri;
- Victor Bălosu, voiajorul, are
un glas spălat;
- Ţugurlan are un glas
neprietenos şi străin;

3
- Guica, spioana satului, are
un glas înecat de curiozitate
şi plăcere. Este un fel de
verişoară Bette, în condiţiile
vieţii ţărăneşti, unde
posibilitatea de intrigă şi
disimulare este mai mare.
- Intenţia autorului de a - Ce poţi spune despre imaginea
realiza o imagine satului din Câmpia Dunării?
monografică a lumii rurale;
- Dispariţia ţărănimii - Ce aduce nou Marin Preda în ceea
tradiţionale, mişcarea satului ce priveşte satul dunărean?
ţărănesc către alte experienţe
existenţiale aduse de
zguduirile istoriei, un sat total
restructurat.
4. Particularităţi artistice 1.3 - umorul (premeditarea); - Manolescu, Nicolae, Arca lui - formativă
- Cea mai mare calitate a 1.4. - ironia (comentarea unor stări şi Noe, Ed. 100+Gramar,
stilului lui Marin Preda este 3.1 evenimente); Bucureşti, 2004;
limpezimea; în ciuda sintaxei 3.2 - disimularea; - Simion, Eugen, Scriitori
complicate care topeşte într-o 3.3 - realismul; români de azi, (vol. II), Ed.
singură frază exprimarea 3.4 - stilul direct, stilul indirect liber; David Litera, Bucureşti-
directă şi cea indirectă, (textul e alb, lipsit de podoabe); Chişinău, 1998;
gândul scriitorului şi gândul - prânzul familiei Moromete la - Manolescu, Nicolae, Istoria
personajului, dialogul şi 1.3 câmp; critică a literaturii române,
evocarea, proza sa are o 1.4. - discursul directorului Toderici Editura Paralela 45, Piteşti,
transparenţă extraordinară; 3.1 sosit la serbarea şcolară; 2008;
- Textul e dominat de verbe, 3.2 - oralitatea. - Paicu, L., Lupu, M., Lazăr,
ceea ce caracterul narativ al 3.3 Aplicaţii: M., Literatura română –
stilului; 3.4 - Interpretează cuvintele din finalul pregătire individuală pentru
- Portretul, descrierea, aluzia, romanului: Moromete nu mai fu proba scrisă – examenul de
anecdota, analiza, auzit răspunzând cu multe cuvinte bacalaureat – Eseul, Grup
completările, oricât de la salut. Nu mai fu auzit povestind. Editorial Art, Bucureşti, 2009.
minuţioase, nu opresc în

4
niciun fel mişcarea narativă, - Comentează propoziţia cu care se
care singură comunică o încheie primul volum: Timpul nu
impresie covârşitoare de mai avea răbdare.
viaţă;
- Principalele lui procedee
artistice, viziunea scenică,
dialogul, vorbirea aluzivă,
textul şi subtextul ironic,
parafraza neologistică, micro-
eseul analitic, pauzele şi
diferenţele de ritm, simţul
comic şi simţul tragic,
îmbinarea stilului direct şi
indirect etc., sunt subordonate
unor calităţi narative şi
portretistice deosebite;
- Vocaţia fundamentală a lui
Marin Preda este cea de
povestitor.
5. Mutaţii în receptarea 3.3 - identificarea mutaţiilor în - În Moromeţii, interesantă e - sumativă
critică 3.4 receptare; problema lui Niculae, căci
4.1 - emiterea propriilor judecăţi conflictul dintre el şi
4.2 referitoare la aspectul receptării Moromete simbolizează
(determinarea ei de factori diverşi); conflictul dintre două
- emiterea propriilor aprecieri concepţii despre ţăran. Tocmai
referitoare la romanul Moromeţii de din această cauză, Moromete
Marin Preda. şi Niculae devin „reflectori”:
Aplicaţii: motivaţiile lor lăuntrice
- Citeşte fişele de lectură, interesează nu numai ca
conspectele! expresie a adaptării sau
- Consultă-te cu colegii de grupă şi dezadaptării spontane de o
exprimă-ţi punctul de vedere asupra lume, ci şi ca filozofie de
citatelor critice! existenţă. (Manolescu,
Nicolae, Arca lui Noe, vol. I,

5
5. Mutaţii în receptarea 3.3 - Realizează un eseu nestructurat Doricul, Ed. Minerva,
critică 3.4 pe tema: Patima logosului la Ilie Bucureşti, 1980);
4.1 Moromete. - Marin Preda îşi pune eroul
4.2 în condiţiile în care personajul
lui Rebreanu săvârşea un gest
mistic sărutând bulgării de
pământ. Moromete nu mai
face niciun gest simbolic.
Închis în lumea gândurilor, el
supune unei judecăţi aspre
lumea nevăzută care i-a
sălbăticit copiii şi l-a silit pe el
însuşi să iasă din cercul de
bucurii în care trăise. Drama
nu este de ordin economic, ci
de ordin moral. Durerea lui
Moromete vine întâi, dintr-un
simţ al paternităţii rănite. Nu
faptul de a-şi pierde o parte
din lot îl întunec, ci ideea de a-
şi pierde fiii şi liniştea care-l
face să privească existenţa ca
pe un spectacol superior.
(Simion, Eugen, Scriitori
români de azi, Ed. Cartea
Românească, Bucureşti, 1978).

Profesor,
Monica-Ioana Cristea