COLEGIUL TEHNIC „GENERAL DAVID PRAPORGESCU”
TURNU-MĂGURELE / JUD. TELEORMAN
PROF. MONICA-IOANA CRISTEA
TEMA: Moromeţii de Marin Preda
GRUP ŢINTĂ: clasa a XII-a B (Grup Editorial Art, autori: Adrian Costache, Florin Ioniţă, Adrian Săvoiu)
NIVEL: mediu
CONŢINUTURI /
DETALIERI
1. Structura compoziţională
şi problematica romanului
- Primul roman scris de Marin
Preda, Moromeţii, este
alcătuit din două volume,
publicate la doisprezece ani
distanţă: în 1955 volumul I,
iar în 1967, volumul al doilea.
Deşi înfăţişează epoca
dinaintea şi de după cel de-al
Doilea Război Mondial,
utilizând tehnici narative
diferite, cele două volume
alcătuiesc un ansamblu
unitar, deoarece reconstituie
imaginea satului românesc
de-a lungul unui sfert de secol
(deceniile IV-VI) şi se
PROIECTARE DIDACTICĂ
COMPETENŢE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE
SPECIFICE
1.3 - sesizarea modului deosebit al - manualul; - formativă
1.4. scriitorului de a privi lumea satului; - Preda, Marin, Moromeţii, vol.
3.1 - descoperirea organizării I, II, Editura Cartea
3.2 compoziţionale a romanului; Românească, Bucureşti, 1975;
3.3 - identificarea structurii narative a - Paicu, L., Lupu, M., Lazăr,
3.4 romanului şi a coordonatelor spaţio- M., Literatura română –
temporale. pregătire individuală pentru
Aplicaţii: proba scrisă – examenul de
- Ce nuvele din volumul de debut: bacalaureat – Eseul, Grup
Întâlnirea din pământuri Editorial Art, Bucureşti, 2009;
prefigurează motive, întâmplări şi - Columban, H., Monica; Gal,
personaje din romanul Moromeţii Victoria; Lupu, Maria; Paicu,
de Marin Preda? Liliana, Limba română –
Cartea definitivă a examenului
de Bacalaureat, 2008-2009,
Grup Editorial Art, Bucureşti,
2008.
1
impune o tipologie nouă în
proza românească;
- Titlul Moromeţii aşază tema
familiei în centrul romanului,
însă evoluţia şi criza unei
familii de ţărani dintr-un sat
din Câmpia Dunării, Siliştea
Gumeşti, sunt simbolice
pentru transformările din
satul românesc al vremii;
- romanul are o problematică
mai complexă: criza
comunicării, timpul, relaţia
dintre individ şi istorie,
iubirea, moartea, parvenirea,
ş.a.
2. Conflictul 1.3 - identificarea implicaţiilor la - Manolescu, Nicolae, Arca lui - formativă
(multiplu) 1.4. nivelul conflictului moral, social, Noe, Ed. 100+Gramar,
- dezacordul dintre tată şi fiii 3.1 psihologic; Bucureşti, 2004;
săi din prima căsătorie; 3.2 - stabilirea elementelor conflictuale - Simion, Eugen, Scriitori
- neînţelegerile dintre Ilie 3.3 la nivelul personajelor. români de azi, (vol. II), Ed.
Moromete şi soţia sa, Catrina; 3.4 Aplicaţii: David Litera, Bucureşti-
- dintre Moromete şi sora sa, - Care sunt cauzele conflictului în Chişinău, 1998;
Guica, deoarece, căsătorindu- romanul „Moromeţii” de Marin - Manolescu, Nicolae, Istoria
se, acesta îi spulberase Preda? critică a literaturii române,
speranţele de a avea o - Identifică nuanţele conflictuale ale Editura Paralela 45, Piteşti,
bătrâneţe asigurată; romanului. 2008
- dintre Ilie Moromete şi fiul - Paicu, L., Lupu, M., Lazăr,
său cel mic, Niculae, fiind M., Literatura română –
cauzat de dorinţa fiului de a pregătire individuală pentru
studia. proba scrisă – examenul de
bacalaureat – Eseul, Grup
Editorial Art, Bucureşti, 2009.

2
3. Personajele 1.3 - identificarea elementelor pentru - Manolescu, Nicolae, Arca lui - formativă
- Ilie Moromete e portretizat 1.4. calificarea personajelor: statice, în Noe, Ed. 100+Gramar,
în mişcare şi se conturează 3.1 evoluţie, principale, secundare, Bucureşti, 2004;
finalmente prin suma 3.2 episodice; - Simion, Eugen, Scriitori
detaliilor acumulate pe 3.3 - raportarea protagonistului la români de azi, (vol. II), Ed.
parcurs; 3.4 celelalte personaje ale romanului; David Litera, Bucureşti-
- în acest ţăran gustul pentru - modalităţi de caracterizare; Chişinău, 1998;
contemplaţie se îmbină - felul său de a vorbi; - Manolescu, Nicolae, Istoria
perfect cu darul vorbirii şi - dialogul purtat cu celelalte critică a literaturii române,
mai ales cu plăcerea de a personaje; Editura Paralela 45, Piteşti,
vorbi; - precizările autorului; 2008;
- posedă arta disimulării - relaţiile cu celelalte personaje. - Paicu, L., Lupu, M., Lazăr,
(scena în care hotărăşte Aplicaţii: M., Literatura română –
vânzarea salcâmului; scena în - Caracterizează personajul Ilie pregătire individuală pentru
care-l înfruntă pe agentul Moromete; proba scrisă – examenul de
fiscal…); - Ce poţi spune despre problema bacalaureat – Eseul, Grup
- este un pater familias pământului în mentalitatea lui Ilie Editorial Art, Bucureşti, 2009.
anacronic, întârziat în epoca Moromete?
noastră;
- nu e setos de pământ (vezi
romanul Ion al lui Liviu
Rebreanu), averea nu
reprezintă pentru el un scop,
ci numai un mijloc de a trăi în
oarecare tihnă, cu iluzia
independenţei;
- Catrina, supusă bărbatului
ei, temătoare de copiii vitregi,
are un glas îndepărtat şi
îmbulzit de gânduri;
- Victor Bălosu, voiajorul, are
un glas spălat;
- Ţugurlan are un glas
neprietenos şi străin;

3
- Guica, spioana satului, are
un glas înecat de curiozitate
şi plăcere. Este un fel de
verişoară Bette, în condiţiile
vieţii ţărăneşti, unde
posibilitatea de intrigă şi
disimulare este mai mare.
- Intenţia autorului de a
realiza o imagine
monografică a lumii rurale;
- Dispariţia ţărănimii
tradiţionale, mişcarea satului
ţărănesc către alte experienţe
existenţiale aduse de
zguduirile istoriei, un sat total
restructurat.
4. Particularităţi artistice
- Cea mai mare calitate a
stilului lui Marin Preda este
limpezimea; în ciuda sintaxei
complicate care topeşte într-o
singură frază exprimarea
directă şi cea indirectă,
gândul scriitorului şi gândul
personajului, dialogul şi
evocarea, proza sa are o
transparenţă extraordinară;
- Textul e dominat de verbe,
ceea ce caracterul narativ al
stilului;
- Portretul, descrierea, aluzia,
anecdota, analiza,
completările, oricât de
minuţioase, nu opresc în
- Ce poţi spune despre imaginea
satului din Câmpia Dunării?
- Ce aduce nou Marin Preda în ceea
ce priveşte satul dunărean?
1.3 - umorul (premeditarea); - Manolescu, Nicolae, Arca lui - formativă
1.4. - ironia (comentarea unor stări şi Noe, Ed. 100+Gramar,
3.1 evenimente); Bucureşti, 2004;
3.2 - disimularea; - Simion, Eugen, Scriitori
3.3 - realismul; români de azi, (vol. II), Ed.
3.4 - stilul direct, stilul indirect liber; David Litera, Bucureşti-
(textul e alb, lipsit de podoabe); Chişinău, 1998;
- prânzul familiei Moromete la - Manolescu, Nicolae, Istoria
1.3 câmp; critică a literaturii române,
1.4. - discursul directorului Toderici Editura Paralela 45, Piteşti,
3.1 sosit la serbarea şcolară; 2008;
3.2 - oralitatea. - Paicu, L., Lupu, M., Lazăr,
3.3 Aplicaţii: M., Literatura română –
3.4 - Interpretează cuvintele din finalul pregătire individuală pentru
romanului: Moromete nu mai fu proba scrisă – examenul de
auzit răspunzând cu multe cuvinte bacalaureat – Eseul, Grup
la salut. Nu mai fu auzit povestind. Editorial Art, Bucureşti, 2009.
4
niciun fel mişcarea narativă, - Comentează propoziţia cu care se
care singură comunică o încheie primul volum: Timpul nu
impresie covârşitoare de mai avea răbdare.
viaţă;
- Principalele lui procedee
artistice, viziunea scenică,
dialogul, vorbirea aluzivă,
textul şi subtextul ironic,
parafraza neologistică, micro-
eseul analitic, pauzele şi
diferenţele de ritm, simţul
comic şi simţul tragic,
îmbinarea stilului direct şi
indirect etc., sunt subordonate
unor calităţi narative şi
portretistice deosebite;
- Vocaţia fundamentală a lui
Marin Preda este cea de
povestitor.
5. Mutaţii în receptarea 3.3 - identificarea mutaţiilor în - În Moromeţii, interesantă e - sumativă
critică 3.4 receptare; problema lui Niculae, căci
4.1 - emiterea propriilor judecăţi conflictul dintre el şi
4.2 referitoare la aspectul receptării Moromete simbolizează
(determinarea ei de factori diverşi); conflictul dintre două
- emiterea propriilor aprecieri concepţii despre ţăran. Tocmai
referitoare la romanul Moromeţii de din această cauză, Moromete
Marin Preda. şi Niculae devin „reflectori”:
Aplicaţii: motivaţiile lor lăuntrice
- Citeşte fişele de lectură, interesează nu numai ca
conspectele! expresie a adaptării sau
- Consultă-te cu colegii de grupă şi dezadaptării spontane de o
exprimă-ţi punctul de vedere asupra lume, ci şi ca filozofie de
citatelor critice! existenţă. (Manolescu,
Nicolae, Arca lui Noe, vol. I,

5
5. Mutaţii în receptarea 3.3 - Realizează un eseu nestructurat Doricul, Ed. Minerva,
critică 3.4 pe tema: Patima logosului la Ilie Bucureşti, 1980);
4.1 Moromete. - Marin Preda îşi pune eroul
4.2 în condiţiile în care personajul
lui Rebreanu săvârşea un gest
mistic sărutând bulgării de
pământ. Moromete nu mai
face niciun gest simbolic.
Închis în lumea gândurilor, el
supune unei judecăţi aspre
lumea nevăzută care i-a
sălbăticit copiii şi l-a silit pe el
însuşi să iasă din cercul de
bucurii în care trăise. Drama
nu este de ordin economic, ci
de ordin moral. Durerea lui
Moromete vine întâi, dintr-un
simţ al paternităţii rănite. Nu
faptul de a-şi pierde o parte
din lot îl întunec, ci ideea de a-
şi pierde fiii şi liniştea care-l
face să privească existenţa ca
pe un spectacol superior.
(Simion, Eugen, Scriitori
români de azi, Ed. Cartea
Românească, Bucureşti, 1978).

Profesor,
Monica-Ioana Cristea