Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
25
2.1. Proprietăţile fizice ale aerului ....................................................................................... 25
2.1.1. Compoziţia aerului ................................................................................................. 25
2.1.2. Temperatura, presiunea şi greutatea specifică........................................................ 25
2.2. Aerul umed .................................................................................................................... 26
2.2.1. Temperatura ........................................................................................................... 27
2.2.2. Umiditatea .............................................................................................................. 27
2.2.3. Greutatea specifică ................................................................................................. 29
2.2.4. Căldura specifică .................................................................................................... 29
2.2.5. Entalpia (conţinutul de căldură) ............................................................................. 30
2.2.6. Tabele de aer umed ................................................................................................ 31
2.2.7. Diagrama i-x pentru aerul umed............................................................................. 34
2.3. Schimbări de stare ale aerului în diagrama I-x.............................................................. 39
2.3.1. Amestecul a două debite de aer.............................................................................. 39
2.3.2. Încălzirea aerului. ................................................................................................... 42
2.3.3. Răcirea aerului........................................................................................................ 44
2.3.4. Variaţia stării aerului în contact cu apa.................................................................. 44
2.3.4.1. Umidificarea adiabatică a aerului.................................................................... 45
2.3.4.2. Răcirea cu uscarea aerului............................................................................... 47
2.3.4.3. Umidificarea aerului cu abur saturat. .............................................................. 47
2.3.5. Uscarea aerului....................................................................................................... 48
23
24
CAP. 2. NOŢIUNI DESPRE AERUL UMED ŞI USCAT
2.1. Proprietăţile fizice ale aerului
2.1.1. Compoziţia aerului
Aerul atmosferic este format din aer uscat şi vapori de apă; el este în
general un aer umed. Aerul uscat este în mod normal un amestec de gaze, în
diverse proporţii, aşa cum se arată în tab. 2.1.
25
- troposfera – până la 11 km, cu un gradient de temperatură de 6,5.0C/km;
- stratosfera – de la 11 km la 30 km, cu un gradient de temperatură nul.
Variaţia mărimilor de mai sus este dată în tab. 2.3.
26
Principalii parametri ce caracterizează aerul în tehnica ventilării şi
condiţionării sunt: temperatura, umiditatea, greutatea specifică, căldura
specifică, entalpia.
2.2.1. Temperatura
Există trei temperaturi care caracterizează aerul umed şi anume:
¾ temperatura termometrului uscat (t) - este temperatura indicată de orice
termometru precis care nu este influenţat de radiaţii termice în timpul
măsurătorii.
¾ temperatura termometrului umed (t’) – este temperatura indicată de un
termometru obişnuit al cărui rezervor cu mercur este înfăşurat în pânză îmbibată
cu apă; ea este temperatura de saturaţie adiabatică sau temperatura limitei de
răcire a aerului.
¾ temperatura punctului de rouă (tr) – este temperatura la care presiunea
vaporilor din aerul umed, având o anumită temperatură şi un anumit conţinut de
umezeală, răcit izobar, devine egală cu presiunea lor de saturaţie; ea reprezintă
temperatura de la care începe condensarea vaporilor de apă la răcirea izobară a
aerului umed.
2.2.2. Umiditatea
În tehnica ventilării, vaporii de apă conţinuţi în aerul atmosferic prezintă
un interes deosebit, deoarece cantitatea lor influenţează foarte mult proprietăţile
fizice ale amestecului de gaze. La o anumită temperatură şi presiune
barometrică, conţinutul de vapori de apă într-un kilogram de aer nu poate depăşi
o anumită limită, care reprezintă cantitatea de vapori de apă ce saturează aerul.
La depăşirea acestei limite, surplusul de vapori de apă trec în stare lichidă (se
condensează), formând ceaţa. La presiune barometrică constantă, cantitatea de
vapori de apă necesară saturării aerului creşte o dată cu creşterea temperaturii
aerului. La temperatură constantă, cantitatea de vapori ce saturează aerul scade
cu creşterea presiunii barometrice.
Umiditatea aerului este caracterizată prin următoarele elemente
principale: conţinutul de umiditate (x), umiditatea absolută (a) şi umiditatea
relativă (ϕ). Pentru definirea acestor mărimi se defineşte mai întâi presiunea
27
barometrică:
¾ Presiunea barometrică (p) a aerului umed reprezintă suma presiunilor
parţiale a aerului uscat (pa ) şi a vaporilor de apă ( pv):
mv p
x= = 622 v [g/kg] , (2.2)
ma p − pv
relaţie în care:
mv – este masa vaporilor de apă;
ma – este masa de aer uscat.
Atunci când vaporii de apă saturează aerul, conţinutul de umezeală devine
maxim şi se notează cu xs.
¾ Umiditatea absolută (a) – sau concentraţia vaporilor este greutatea în grame a
vaporilor de apă conţinuţi într-un metru cub de aer umed sau:
mv
a= [g/m 3 ] , (2.3)
V
a
ϕ= ⋅100 [%] . (2.4)
as
28
În practică se poate admite cu suficientă exactitate că umiditatea relativă
este raportul dintre presiunea vaporilor conţinuţi de aerul umed (pv) şi presiunea
lor de saturaţie (ps), adică:
pv
ϕ≈ ⋅ 100 [%] . (2.5)
ps
ϕ ⋅ ps
γ = γ a − 0,0129 [kg/m 3 ], (2.7)
T
unde:
T – temperatura absolută;
γa – greutatea specifică a aerului uscat, care se poate calcula cu expresia:
1,293
γa = [kg/m 3 ], (2.8)
1
1+ t
273
în care: 1,293 este greutatea unui metru cub de aer uscat la temperatura de 0 0C.
x x
c pu = c pa + c pv = 0,24 + 0,46 [kcal/kg ⋅ grd] (2.10)
1000 1000
30
¾ Entalpia totală a aerului umed (i) –raportată la un kg de aer uscat rezultă
din însumarea algebrică a entalpiilor componentelor amestecului compus dintr-
un kg de aer uscat şi din x/1000 kg de vapori de apă, adică:
x x
i = c pa ⋅ t + (c pv ⋅ t + l v ) = 0,24 ⋅ t + (0,46 ⋅ t + 597) , [kcal/kg] (2.13)
1000 1000
31
1 m3 de aer uscat Conţinutul de Conţinutul
Tensiunea
umiditate la de căldură la
Tempera- la 0 0C va la t 0C va fi vaporilor de saturaţie (x) saturaţie (is)
tura [t] Greutatea apă
fi la t 0C la0 0C [g/kg] aer uscat [kcal/kg]
[kg/m3] 3 3 [mmHg]
[m ] [m ]
7 1,261 1,026 0,975 7,51 6,21 5,40
8 1,256 1,029 0,972 8,05 6,65 5,90
9 1,252 1,033 0,968 8,61 7,13 6,43
10 1,248 1,037 0,965 9,21 7,63 6,97
11 1,243 1,040 0,961 9,84 8,15 7,53
12 1,239 1,044 0,958 10,52 8,75 8,14
13 1,235 1,048 0,955 11,23 9,53 8,74
14 1,230 1,051 0,951 11,99 9,97 9,36
15 1,226 1,055 0,948 12,79 10,6 9,98
16 1,222 1,059 0,945 13,63 11,4 10,7
17 1,217 1,062 0,941 14,53 12,1 11,4
18 1,213 1,066 0,938 15,48 12,9 12,1
19 1,209 1,070 0,935 16,48 13,9 12,9
20 1,205 1,073 0,932 17,53 14,7 13,8
21 1,201 1,077 0,929 18,65 15,6 14,6
22 1,197 1,081 0,925 19,83 16,6 15,3
23 1,193 1,084 0,922 21,07 17,7 16,2
24 1,189 1,088 0,919 22,38 18,8 17,2
25 1,185 1,092 0,916 23,76 20,0 18,1
26 1,181 1,095 0,913 25,21 21,4 19,2
27 1,177 1,099 0,910 26,74 22,6 20,2
28 1,173 1,103 0,907 28,53 24,0 21,3
29 1,169 1,106 0,904 30,04 25,6 22,5
30 1,165 1,110 0,901 31,82 27,2 23,8
31 1,161 1,114 0,898 33,70 28,8 25,0
32 1,157 1,117 0,895 35,66 30,6 26,3
33 1,154 1,121 0,892 37,73 32,5 27,7
34 1,150 1,125 1,125 39,90 34,4 29,2
35 1,146 1,128 1,128 42,18 36,6 30,8
36 1,142 1,132 1,132 44,56 38,8 32,4
37 1,139 1,136 1,136 47,07 41,1 34
38 1,135 1,139 1,139 49,69 43,5 35,7
39 1,132 1,143 1,143 52,44 46,0 37,6
40 1,128 1,147 1,147 55,32 48,8 39,6
41 1,124 1,150 1,150 58,34 51,7 41,6
42 1,121 1,154 1,154 61,50 54,8 43,7
43 1,117 1,158 1,158 64,80 58,0 45,9
44 1,114 1,161 1,161 68,26 61,3 48,3
45 1,110 1,165 1,165 71,88 65,0 50,8
46 1,107 1,169 1,169 75,65 68,9 53,4
47 1,103 1,172 1,172 79,60 72,8 56,2
48 1,100 1,176 1,176 88,71 77,0 59
49 1,096 1,180 1,180 88,02 81,5 62,1
50 1,093 1,183 1,183 92,51 86,2 65,3
55 1,076 1,202 0,832 118,00 114,0 84,1
32
1 m3 de aer uscat Conţinutul de Conţinutul
Tensiunea umiditate la de căldură
Temper
a-tura la 0 0C va la t 0C va fi vaporilor saturaţie (x) la saturaţie
Greutatea
fi la t 0C la 0 0C de apă [g/kg] aer (is)
[t] [kg/m3]
[m3] [m3] [mmHg] uscat [kcal/kg]
60 1,060 1,220 0,820 149,4 152 109
65 1,044 1,238 0,808 187,5 204 143
70 1,029 1,257 0,796 233,7 276 190
75 1,014 1,272 0,784 289,1 382 258
80 1,000 1,293 0,773 355,1 545 363
85 0,986 1,312 0,763 433,6 328 545
90 0,973 1,330 0,752 525,8 1400 912
95 0,959 1,348 0,742 633,9 3120 2015
100 0,947 1,367 0,732 760 - -
Tab. 2.5 Greutatea specifică γ (kg/m3), a aerului umed la presiunea de 760 torr
Tempe- Umiditatea relativă ϕ [%]
ratura
t [0C] 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
0 1,293 1,293 1,292 1,292 1,292 1,292 1,292 1,291 1,291 1,291 1,290
1 1,289 1,289 1,288 1,288 1,288 1,288 1,288 1,287 1,286 1,286 1,285
2 1,284 1,284 1,283 1,283 1,283 1,283 1,283 1,282 1,282 1,282 1,281
3 1,280 1,279 1,279 1,279 1,279 1,278 1,278 1,278 1,277 1,277 1,276
4 1,275 1,275 1,274 1,274 1,274 1,274 1,274 1,273 1,273 1,272 1,272
5 1,271 1,270 1,269 1,269 1,269 1,269 1,269 1,268 1,268 1,267 1,267
6 1,265 1,265 1,264 1,264 1,264 1,264 1,264 1,263 1,263 1,263 1,262
7 1,261 1,261 1,260 1,260 1,260 1,259 1,259 1,258 1,258 1,258 1,257
8 1,256 1,256 1,255 1,255 1,255 1,254 1,254 1,253 1,253 1,253 1,252
9 1,253 1,252 1,251 1,251 1,251 1,250 1,249 1,248 1,248 1,248 1,247
10 1,248 1,247 1,247 1,246 1,246 1,245 1,244 1,244 1,243 1,243 1,242
11 1,244 1,243 1,242 1,242 1,241 1,240 1,239 1,239 1,238 1,237 1,237
12 1,239 1,238 1,238 1,237 1,237 1,236 1,235 1,234 1,234 1,233 1,233
13 1,235 1,234 1,233 1,232 1,232 1,231 1,230 1,229 1,229 1,228 1,228
14 1,230 1,229 1,229 1,228 1,227 1,227 1,226 1,225 1,224 1,223 1,223
15 1,226 1,225 1,225 1,224 1,223 1,222 1,221 1,220 1,219 1,218 1,218
16 1,222 1,221 1,220 1,219 1,218 1,217 1,217 1,216 1,215 1,214 1,213
17 1,217 1,216 1,215 1,214 1,213 1,212 1,212 1,211 1,210 1,209 1,208
18 1,213 1,212 1,211 1,210 1,209 1,209 1,208 1,207 1,206 1,205 1,204
19 1,208 1,208 1,207 1,206 1,205 1,204 1,203 1,202 1,201 1,200 1,199
20 1,205 1,204 1,203 1,201 1,200 1,199 1,198 1,197 1,196 1,195 1,194
21 1,200 1,199 1,198 1,197 1,196 1,195 1,194 1,193 1,191 1,190 1,189
22 1,197 1.195 1,194 1,193 1,192 1,191 1,190 1,189 1,187 1,186 1,185
23 1,193 1.191 1,190 1,189 1,188 1,186 1,185 1,184 1,182 1,181 1,180
24 1,189 1,187 1,186 1,184 1,183 1,182 1,181 1,179 1,178 1,176 1,175
25 1,185 1,183 1,182 1,180 1,179 1,177 1,176 1,174 1,173 1,171 1,170
33
Tempe Umiditatea relativă ϕ [%]
ratura
t [0C] 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
26 1,181 1,179 1,178 1,176 1,175 1,173 1,172 1,170 1,168 1,166 1,165
27 1,177 1,175 1,174 1,172 1,170 1,169 1,167 1,165 1,163 1,161 1,160
28 1,173 1,171 1,170 1,168 1,166 1,164 1,163 1,161 1,159 1,157 1,156
29 1,169 1,167 1,165 1,163 1,161 1,160 1,158 1,156 1,154 1,152 1,151
30 1,165 1,162 1,161 1,159 1,157 1,156 1,154 1,152 1,150 1,148 1,146
31 1,161 1,159 1,157 1,155 1,153 1,151 1,149 1,147 1,145 1,143 1,141
32 1,157 1,155 1,153 1,151 1,149 1,147 1,144 1,143 1,141 1,138 1,136
33 1,153 1,151 1,149 1,147 1,145 1,142 1,140 1,138 1,136 1,134 1,131
34 1,150 1,147 1,145 1,143 1,141 1,138 1,136 1,134 1,132 1,130 1,127
35 1,146 1,143 1,141 1,139 1,136 1,134 1,131 1,129 1,127 1,125 1,122
36 1,142 1,139 1,137 1,134 1,132 1,130 1,127 1,125 1,122 1,120 1,117
37 1,138 1,135 1,133 1,130 1,128 1,125 1,122 1,120 1,117 1,115 1,112
38 1,135 1,131 1,129 1,126 1,124 1,121 1,118 1,115 1,113 1,110 1,107
39 1,131 1,128 1,125 1,122 1,120 1,116 1,113 1,110 1,108 1,105 1,102
40 1,128 1,125 1,122 1,119 1,116 1,112 1,109 1,106 1,103 1,100 1,097
41 1,124 1,121 1,118 1,114 1,111 1,107 1,104 1,101 1,098 1,095 1,092
42 1,121 1,117 1,114 1,110 1,107 1,103 1,100 1,096 1,093 1,090 1,086
43 1,117 1,113 1,110 1,106 1,102 1,098 1,095 1,091 1,088 1,085 1,081
44 1,114 1,110 1,106 1,102 1,098 1,094 1,091 1,087 1,083 1,079 1,075
45 1,10 1,106 1,103 1,098 1,094 1,090 1,086 1,082 1,078 1,074 1,070
46 1,107 1,103 1,099 1,094 1,090 1,088 1,082 1,078 1,073 1,069 1,065
47 1,103 1,099 1,095 1,090 1,086 1,081 1,077 1,073 1,068 1,064 1,060
48 1,100 1,095 1,091 1,086 1,082 1,077 1,073 1,068 1,064 1,059 1,055
49 1,096 1,091 1,087 1,082 1,078 1,073 1,068 1,063 1,059 1,054 1,050
50 1,093 1,088 1,083 1,078 1,073 1,068 1,064 1,059 1,054 1,049 1,044
34
Fig. 2.1. Diagrama I-x pentru aerul umed.
35
Axa absciselor face cu axa ordonatelor un unghi, care de obicei se ia de
135°; pentru a îmbunătăţi trasarea curbelor de umiditate relativă constantă.
Dreptele i = cst. sunt paralele cu abscisa ON. Pentru reducerea dimensiunilor
diagramei, axa absciselor nu se figurează, valorile trecându-se pe o dreaptă
auxiliară ON’, perpendiculară pe axa ordonatelor.
36
direcţia după drepte foarte apropiate de dreptele i = cst. (izoterme de ceaţă).
Un punct I din diagrama I-x (fig. 2.2) reprezintă o anumită stare a aerului
umed, definită prin parametrii lui x1, i1, t1, ϕ1, precum şi prin presiunea parţială a
vaporilor de apă pv1. Cunoscând doi dintre parametri, punctul reprezentativ al
stării aerului este definit.
Temperatura t’1 a punctului U situat la intersecţia dreptei il = cst, cu curba
ϕ = 100% reprezintă temperatura termometrului umed a aerului de stare 1.
Punctul τ1 situat la intersecţia x1 = cst. cu curba ϕ = 100% reprezintă
punctul de rouă corespunzător aerului umed de stare 1.
Exemplu. Cunoscând t = 28°C şi ϕ = 60%, starea aerului este definită în diagrama I-x prin
punctul de intersecţie a izotermei t = 28°C cu curba ϕ = 60%; de aici rezultă ceilalţi
parametri, şi anume: i = 15,5 kcal/kg; x = 14,4 g/kg şi pv = 17,0 mm Hg. De asemenea, se
găseşte temperatura umedă t' = 22,2°C şi temperatura punctului de rouă tτ = 19,9°C.
i 2 − i1 1000 ⋅ Δi
ε1 = = [kcal/kg] (2.14)
x 2 − x1 Δx
1000
37
deci evoluţia procesului aerului în diagrama I-x va urmări dreapta 1-2, paralelă cu direcţia ε
= 1200 a scării unghiulare.
ε=+∞
Δi
ε1 = 1000
Δx
I
kcal/kg ϕ1 ϕ2
ϕ =100%
t2 2
1
t1
i2
0 i1
ε=-∞
x1 x2 x g/kg
ε=0
38
iar la procesele AE, pentru x = cst, cu creşterea entalpiei, x = 0 şi Δi > 0, rezultă
valoarea:
1000 ⋅ Δi
ε= = +∞ (2.17)
0
Orice proces din zona I (BAE) se produce cu creşterea entalpiei (Δi > 0) şi
cu creşterea conţinutului de umezeală (Δx > 0), deci va decurge după ε > 0.
Procesele din zona II (EAC) vor decurge după ε < 0, deoarece Δi > 0 şi Δx
< 0. În zona III (CAD), procesele decurg după ε > 0, deoarece Δi < 0 şi Δx < 0,
iar în zona IV (DAB), după ε < 0, deoarece Δi < 0 şi Δx > 0.
I [kcal/kg]
ε<0
ε=+∞
..II
I.ε > 0
A
ϕ = 100%
i = cst.
ε=0
x = cst.
ε=-∞
39
Pentru bilanţul de umiditate se poate scrie relaţia:
G2 G
i1 + i2 = iM + 2 iM (2.21)
G1 G1
G2
şi în continuare, dacă se notează cu n raportul de amestec, = n , rezultă:
G1
i1 − i M G 2
= =n. (2.22)
i M − i 2 G1
m1 x M − x 1 G
= =n= 2 (2.24)
m2 x 2 − x M G1
Parametrii amestecului M se pot determina din relaţiile (2.18), (2.20):
G1 ⋅ x1 + G 2 ⋅ x 2 x1 + n ⋅ x 2
xM = = [g/kg]. (2.25)
G1 + G 2 1+ n
G 1 ⋅ i1 + G 2 ⋅ i 2 i1 + n ⋅ i 2
iM = = [kcal/kg]. (2.26)
G1 + G 2 1+ n
40
împarte segmentul 1-2 în părţi invers proporţionale cu debitele de aer ce se
amestecă, adică:
segmentul (1 − M ) G 2 m1
= = =n (2.27)
segmentul ( 2 − M ) G1 m 2
I ϕ2 I
kcal/kg kcal/kg ϕ2
ϕM 2
t2 2 t2
ϕ =100%
M ϕ =100%
tM m2
ϕ1 M” i2
tM M’
m1 i2 M
t1 1 tM = cst.
iM
iM = cst.
ϕ1
i1 1
t1
i1
x1 + n ⋅ x 2
x M ' = x M − Δx = - Δx [g/kg]. (2.28)
1+ n
41
Exemplu: Se amestecă debitul de aer.G1 = 1000 kg/h având parametrii i1 = 2 kcal/kg şi x1 =
1,3 g/kg cu un debit de aer.G2 = 3200 kg/h având parametrii i2 = 11 kcal/kg şi x2 = 9 g/kg. Să
se determine parametrii amestecului.
G 3200
2
Se determină n = = = 2. Se aplică relaţiile precedente pentru xM şi iM şi se
G 1600
1
obţine:
G1 ⋅ x 1 + G 2 ⋅ x 2 1600 ⋅ 1,3 + 3200 ⋅ 9 1,3 + 2 ⋅ 9
xM = = = = 6,4 [g/kg].
G1 + G 2 11600 + 3200 1+ 2
G1 ⋅ i1 + G 2 ⋅ i 2 1600 ⋅ 2 + 3200 ⋅ 11 2 + 2 ⋅ 11
iM = = = = 8 [kcal/kg].
G1 + G 2 1600 + 3200 1+ 2
1
− 4,5 + ⋅ 9, 4
2
iM = = 0,134 [kcal/kg].
1
1+
2
Pentru determinarea lui xM, se citeşte mai întâi pe diagrama I-x valoarea Δx
(cantitatea de vapori ce condensează), după care se aplică relaţia lui xM’.
1
0,6 + ⋅ 7 ,5
2
x M' = - 0,4 = 2,5 [g/kg].
1
1+
2
Aceleaşi rezultate se obţin utilizând numai diagrama I-x.
42
iar pentru debitul de aer G va fi:
I I
[kcal/kg] ϕ2 [kcal/kg]
2 1
t2 t1
ϕ =100%
ϕ =100% t3’ 3’
ϕ1 t3
3
tτ1 i1
t1 τ1
1 i3’
i2
t2’ 2’ iτ1
t2 i2’
i1 2
i2
43
Dacă se cunoaşte debitul de aer G, şi temperatura iniţială a aerului t1, se
poate calcula temperatura finală a aerului încălzit cu relaţia:
Q
t 2 = t1 + (2.34)
G ⋅ (0,24 + 0,44 ⋅ x)
sau ţinând cont de precizările de mai sus, vom avea forma simplificată
Q
t 2 = t1 + (2.35)
0,24 ⋅ G
44
uneşte punctul de stare iniţială a aerului I cu punctul 2 de pe curba de saturaţie,
corespunzător temperaturii apei (ta). Practic starea finală a aerului nu va ajunge
până la saturaţie în 2 ci până într-un punct 2’, situat pe dreapta 1-2. Poziţia
punctului 2’ depinde de gradul de stropire a aerului cu apă, de durata contactului
dintre aer şi apă, de fineţea pulverizării, de viteza de mişcare a aerului etc.
I ϕ1 I
[kcal/kg] [kcal/kg]
1 t = cst. 1
t1
ϕ2’ t O
ϕ =100% 3 2 ϕ =100%
4
τ1
5
t2’ 2’ t’
i1 6
i= cst.
t2 2
i2 tτ
7
x = cst.
Fig. 2.9.Variaţia stării aerului în contact Fig. 2.10.Variaţiile de stare ale aerului
cu apa de temperatură constantă în contact cu apa
aerului Observaţii
apei (ta) procesului (ε) x i t
1 ta > t iv < ε < ∞ ↑ ↑ ↑
Umidificare cu încălzire
2 ta = t ε = iv ↑ ↑ ---
Umidificare izotermică
Umidificare cu răcire
3 t > ta > t’ iv > ε > 0 ↑ ↑ ↓
(cu creşterea entalpiei)
4 ta = t’ ε = ta ≈ 0 ↑ --- ↓ Umidificare adiabatică
Umidificare cu răcire
5 t’ > ta > tτ -∞<ε<0 ↑ ↓ ↓
(cu scăderea entalpiei)
6 ta = tτ ε=-∞ --- ↓ ↓ Răcire la x = cst.
7 ta < tτ ε<∞ ↓ ↓ ↓ Răcire şi uscare
↓ - parametrul scade; --- - parametrul este constant; ↑ - parametrul este constant.
Δx Δx
Dacă este surplusul de vapori de apă preluat de aer, ⋅ l v este
1000 v 1000
cantitatea de căldură cedată de aer pentru evaporarea acestei cantităţi de apă, lv
fiind căldura latentă de vaporizare. Aerul preia vaporii de apă cu căldura lor
Δx Δx
latentă ⋅ l v şi cu conţinutul de căldură al apei ⋅ t a ; respectiv preia
1000 1000
Δx
⋅ (l v + t a ) .
1000
Variaţia entalpiei aerului va fi:
Δx Δx Δx
Δi = ⋅ (l v + t a ) − ⋅ lv = ⋅ ta , (2.36)
1000 1000 1000
1000 ⋅ Δi
ε= = ta , [kcal/kg] (2.37)
Δx
46
a temperaturii apei, în practică se consideră procesul decurgând după i = cst.
Procesul de umidificare adiabatică se duce până la ϕ = 90 - 95 %, pentru a
nu se mări, peste limitele economice, cantitatea de apă pulverizată.
I ϕ1
[kcal/kg]
1
t1
ϕ =100%
2
t2
ε = ta
t2’ 2’ Fig. 2.11.Umidificarea adiabatică a aerului
i1
i2
x1 x2’ x2 x [g/kg]
Δi
ε= = i v , [kcal/kg] (2.38)
Δx
47
2.3.5. Uscarea aerului.
Micşorarea conţinutului de umezeală a aerului se poate obţine şi prin
substanţe higroscopice (SiO2, Al2O2. etc.). Cu aproximaţie, procesul de variaţie a
stării aerului se desfăşoară în diagrama I-x după i = cst., adică evoluţia 1-2 din
fig. 2.13.
I I
[kcal/kg] [kcal/kg]
ϕ1 ϕ =100% ϕ2
2
2 t2 ϕ1
t2 1
t1 ε = 640 i2
1
t1 ϕ =100%
i = cst.
i1
x1 x2 x [g/kg] x2 x1 x [g/kg]
Fig. 2.12.Umidificarea aerului cu abur saturat Fig. 2.13. Uscarea aerului cu substanţe
higroscopice
48